SERIA DL—ANUL III, No. 446
JBMiţia a treia
JOI, 8 MAIU, 1897
NUMÂRUL^IO BANI
ABOKAnEITELE
încep la 1 şi 15 ale fie-c&rel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate	prin	mandate	poştale
Un an In ţară 30	lei;	In streinătate	50	lei
Şase luni ... 15	>	»	»	25	>
Trei luni . . . 8	»	>	»	13	»
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
A»mmtriNTBAŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
NUMĂRUL^IO BANI
ANTIÎCIIJRILE
In Bueureştl şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anuncinrl la	pag.	IV..0.30 b. linia
»	»	»	m.......2.— lei	»
»	»	»	n.......3.— *	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rindul
Un număr rechift 80 bani; REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
TARA SI PARLAMENTUL
Iu cele 9 din urmă alegeri earl aii precedat actualele alegeri parţiale. partidul conservator a do-hindil 142-1 voturi, iar liberalii IROD.
Acum am mai dokindit la Ilfov OOI voturi, contra 600.
Ii» Vaslui 40 contra 39.
La Via şea 73 contra 96.
La PIoeşti 243 faţă cu 187. Chiar adăogind candidatului guvernamental 37 voturi dobtudite de candidatura opoziţionistă a d-lui C'aintili, încă nu se ajunge de cît la 1224 voturi.
Adtinînd aceste votnri eu acele din cele 9 alegeri din urmă, ajungem la următoarele cifre : €'ont*erratitrii 93^0. Liberaliî	„	9341.
In Cameră Insă proporţia e următoarea :
Liberali 178
Conservatori 5
Trebue mă fie un amintit ea d. 8icirdr.ii ca să creadă eă se va tolera această situaţie şi eă ţara, în contra voinţei ei, va îndura ca nemernicii din Cameră eari nu şi-au arătat independenţa de cit atunci cînd aii săvîrşit un act de escrocherie, votind fiecare dc 3 ori ia alegerea comisiei socotelilor, vor putea avea autoritatea de a sprijini umilinţele din politica externă, discreditarea armamentului ţărei, sporirea fuipositelor ee au făgăduit eă vor reduce.
Intre Parlament şi ţară s'a deschis o prăpastie.
Partidul conservator va fi de partea ţărei.
Către ţară exclusiv trebne d’aei înainte să ue adresăm.
SiTUÂţlEJMPOSIBILA
In contra prevederilor, colectiviştii afi avut şi de asta dată îndrăzneala de a da o explicaţie succeselor noastre electorale şi în special strălucitei victorii de la PloeştL
Organul guvernului,* «Voinţa», în mod ce e dreptul ruşinos, scrie următoarele:
«Rezultatul votului se explicâ îndeajuns prin încordarea ce afl pus unii şi «prin indiferenţa ce aă arătat alţi!. Pe «cînd conservatorii şi-afl mobilizat tonte «forţele, afl mers la faţa locului şi au «ţinut întruniri peste întruniri, in cap ««•u d-nil Lascar Catargiu, general Mânu, «G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu, G. «Panu—naţionalil-liberall aii lăsat totul «in sarcina candidatului şi a cîtor-va «amici, fără a mal insista asupra sacri-«ficiilor pe cari le afl făcut unii şi nu «le-au făcut alţii».
Aşa? «Naţionalil-liberall aQ lansat totul în sarcina candidatului «şi a cîtor-va amici ?»
D’apol bine, neruşinaţilor, pentru ce nu spuneţi că cu două zile înainte de alegeri foştii miniştri şi funcţionari superiori au cutreerat judeţul şi oraşul în favoarea candidatului colectivist ? De ce uitaţi a spune că aceşti domni, fruntaşi liberali şi foarte infiuenţl în Prahova, aQ stat toată ziua în localul nlegerel ? De ce nu spuneţi că d-nil Stoicescu şi Cantacuzino au stat toată ziua de Duminică la a-legere ?
Mal mult. Un ministru, şi încă cel mal cu vază în ochii colectiviştilor, d. Gogu Cantacuzino, nu a părăsit ziua de Duminica localul de alegeri înconjurat de întreaga lui armata fiscală.
Colectiviştii aQ adus aşa dară la Ploestl pentru această alegere tot ce dinşil posedă mal cu influenţă şi mal cu vază în partid.
Dar ni se va spune că Sturdza n’a venit la Ploeştl, după cum a făcut L. Catargiu.
E adevărat. Dar înţelege ori cine
pentru ce colectiviştii de la Prahova n’aQ adus pe şeful lor. Sturdza ar fi provocat în rîndurile lor o aşa de mare indignai^, în cît bietul Cireşeanu s’ar ti ales cu mal puţine voturi de cît însuşi pretenţiosul şi nedisciplinatul lenescu.
Pînă aici, colectiviştii explicînd rezultatul alegerel de la Ploeştl, sunt numai ridicull.
Ar fi fost o minune ca el să se oprească numai la ridicul şi să nu treacă măsura pentru a deveni infami. In adevăr, «Voinţa» iarăşi în treacăt şi în mod ruşinos adauge, după cum deja cititorii aQ remarcat, următoarele : *fără a mai in-«sista asupra sacrificiilor pe care •Me’au făcut unii §i nu le au fă-Ucut alţii».
Să vă fie ruşine !
Insinuarea voastră infamă nu va fi băgată în seamă de nimeni. Voi ştiţi bine că şi de astă dată, ca în tot-d’a-una, alegerea a fost curată şi nepătata din partea noastră. Dovada este că nu îndrăzniţi de cît a insinua, iar nu a calomnia.
Hazardînd o asemenea impertinenţă la adresa alegătorilor din colegiul 1—impertinenţă bună de reţinut pentru ziua de balotagiQ— voi vă îndepliniţi pur şi simplu rolul mizerabil pe care îl jucaţi în ţara de 30 de ani şi care din nenorocire v’a servit adese-orl.
Iată la ce ridicule motive recurg colectiviştii pentru a explica căderea lor ruşinoasă.
Pentru ce însă, d-lor colectivişti, nu vorbiţi puţin şi de alegerea de la Vaslui, unde candidatul nostru a căpătat majoritate de voturi şi unde răQ şi fără de cale biuroul a proclamat balotaj ?
Cum explicaţi faptul că un mie judeţ, cunoscut în trecut pentru ina-leabilitatea alegatorilor săi, înfrunta guvernul şi forţele administrative şi fiscale şi doboară pe candidatul colectivist ? Cînd acum trei luni trecute, s’a mal ales acolo d. Carp, aţi prelins că voi l’aţl ales. Nu cum-va şi de astă dată voi aţi voit ca d. DonicI să se aleagă ?
Nu vedeţi cum toate minciunile, toate bîrfelile voastre, sunt rînd pe rînd distruse de realitatea lucrurilor şi de desvoltarea fatală a evenimentelor ?
Voi ar trebui să ştiţi, sau dacă nu ştiţi aflaţi-o astă dată, o dată pentru tot-d’a-una, că în politică mal cu seamă, este cu neputinţă a ascunde publicului o situaţie rea. Toate minciunile, toate pretextele nu pot de loc servi la aceasta.
De la începutul venirel voastre la guvern şi mal cu seamă de un an, situaţia voastră politică a devenit rea. Şi ea s’a înrăit tot mal multin cursul acestor luni din urină.
Era şi este prin urmare fatal ca acea situaţie rea să se manifesteze în ochii ţârei prin toate mijloacele posibile.
La guvern, ea s’a arătat sub forma de criză, de schimbări de miniştri şi de ministere.
In Parlament, ea a devenit vi-sibila prin certe, prin formarea de grupuri, prin o neputinţă scandaloasă.
In ţară, păc&toşia voastră s’a făcut vădita prin un tot de prostii colosale, de care lumea, chiar liberală, s’a indignat.
Era deci natural şi fatal ca acel sentiment de nemulţumire în public, precum şi situaţia rea, mize-labilă a guvernului şi a partidului liberal, să se reflecteze cu putere ctiiar In corpul electoral, care se ştie că este cel din urmă unde mi-
zeriile unul guvern se resimt la noi.	.
El bine, e vădit lucru că paharul este plin de tot, că regimul liberal e condamnat fără reservă, dacă corpul nostru electoral, peste tot locul şi fără deosebire de colegii, părăseşte pe reprezentanţii puterel şi al tuturor favorurilor.
Situaţia guvernului şi a regimului liberal după aceste neindoioase manifestări, a devenit imposibilă.
Nu’I rănaîne ue cît. să se retragă saQ dacă nu înţelege acest lucru, apoi este cine-va în ţara aceasta care e dator să’l aducă la sentimentul realităţel.
Acel cine-va este Suveranul.
DUALISMUL
AUSTRO UNGAR IN PERICOL
Lupta peutru milioane. — Demisia ueu celor două guverne. — Ideia federalismului. —
Lupta pentru milioane
Din zi in zi cestiunea reinoirel dualismului austro-ungar alunecă pe o cale din ce în ce mal periculoasă, care a-meninţă actuala construcţie a monar-chiel vecine. Cestiunea cuotel-părţi, baza principală a dualism ului, se află acum în următoarea fază :
Budgetul cheltuielilor comune alemo-narchiei (armata, ministerul de externe şi administraţia Bosniei şi Herţegovi-nel), este fixat pe exerciţiul curent la 160 milioane de florini (350 milioane lei). Această cheltuială e susţinută cu HO milioane 400.000 florini (69 la sută) budgetul Austriei şi cu 49.600,000 florini (31 la sută) de bugetul Ungariei.
Urmînd să se reînoiască dualismul pe un nou termen de zece ani, comi-siunea parlamentară austriacă a cerut ca cuota-parle să se fixeze în proporţie cu numărul locuitorilor ambelor state, adică 67.200.000 florini (4.2 la sută) pentru Ungaria şi 92.800.000 florini (58la sidă) pentru Austria. Neputvndu-se face înţelegere, între comisiunele parlamentare, împăratul a invitat pe cel doul priml-miniştri să stabilească cuota-parle.
Primul ministru austriac a redus cererea Austriei la 36.4 la sută, adică la 57.600.000 florini, iar primul ministru ungur, d. Bănffy, a cedat la 33.4 la sută adică la 53410.000 florini. Mai mult nu vrea să cedeze nimeni cu nici un preţ.
Se crede că ajunsă într’o situaţie aşa de gravă cestiunea euotel, lmpăratid Frantz Josef va insista pe lingă cei doul prim miniştri ca diferenţa de 3 la sută, adică 4.800.000 florini, s’o împartă în părţi egale şi ast-fel Ungaria să contribne m 34.9 la sută, adică cu 55.840,000 fiorini, şi Austria cu 65,1 la sută, adică cu 104.160.000 florini.
Aceasta este deocamdată situaţia în privinţa cuotel-părţi. Mult mai gravă este însă situaţia politică ce decurge de aici.
Dctni&iunea celor două guverne
Toate partidele din Austria s’aii pronunţat nu numai în contra euotel părţi 34.9 la sută pentru Ungaria, dar şi în contra a 36 la sută, neadmiţînd mai puţin de 42 la sută. Şi partidele germane : antisemiţii, clericali), liberalii, progresiştii şi marii proprietari, deşi în alte cestiunl sunt, cei mal mari duşmani, totuşi în cestiunea euotel s’au înţeles şi în urma unei consfătuiri au dat un comunicat angajîndu-se a face obstrur,ţionismul cel mul viguros în contra reinoirel dualismului austro-ungar.
E aproape sigur că la această hotă-rîre se vor ralia şi boemii, aşa că contele Badeni va fi nevoit să demisioneze, fără ca să se poată forma un nou minister pentru reînoirea dualismului pe baza cotei 35 sau 36 la sută.
Ce se va întîmpla în acest caz ? Iată cum răspunde ziarul«Beichswehr», care adeseori e inspirat de contele Badeni:
«Statul nu poate trai numai din mila şi (lin capriciile Parlamentului, el nu poate să aştepte cu răbdare ca Parlamentul să-I dea, snrt să nu-T dea cec» ce-I trebue pentru existenţa şi desvoltarea sa mal departe. Statul trebue să trăiască şi va trăi, dacă mal e posibil cu Parlamentul, iar dacă nu apoi şi fără Parlament.»
www.dacoromarrica.ro
Din aceste rînăurl reiese că pînă şi guvernul austriac sub formă de ameninţare la adresa Parlamentului, lasă să se întrevadă intenţiunile sale federalist ke.
In Ungaria situaţia este identică. Partidele politice nu admit nici măcar 34.9 la sută cota parte şi a trebuit ca însuşi fostul prim-ministru Coloman Tisza, omul cel mal de valoare al ungurilor, să înceapă o campanie prin «Neue Freie Presse» ca să determine pe guvernamentalii unguri să admită cota 34.9 la sută. Dar în zadar; dacă în Austria nu se poate admite, cum rămî-ne atunci cu dualismul ?
La această întrebare răspunde «Koel-nische Zeitung», care spune că fruntaşii politici din Budapesta caută să inaugureze o politică ungurească rusofilă, facînd chiar oare-carl avansuri de dragoste ortodoxă. Acest ziar mal precizează, că samsarul cinstit în a-ceastă nouă politică este d. Basili, şeful departamentului asiatic la ministerul) de externe din Petersburg şi fost consul rusesc la Budapesta.
De sigur că această politică nu e de cît un răspuns la curentul federalist din Austria, pe care ungurii îl combat cu înverşunare, preferind ruptura cu Austria şi proclamarea independenţei Ungariei sub egida Rusiei.
Ideia federalismului
Iată acum modul cum se ocupă ziarele din Budapesta cu ideia federalizării monarchiel austro-ungare .;
Peşti Ilirlap, organ guvernamental, zice că obstrucţiunea inaugurată de germanii din Austria, este o mare şi importantă acţiune politică, care ar trebui să 'l facă pe Badeni să înţeleagă, că aci e vorba de o luptă între Austria unitară şi cea federalistă.
Peşti Napl6, organ guvernamental, vede o legătură între concesiunile făcute de Badeni boemilor şi între criza ce s'a ivit în cestiunea reinoirel dualismului şi crede că guvernul austriac va urmări oare-cari tendinţe politice in potriva Ungariei şi anume o campanie in contra poziţiunei constituţionale a Ungariei.
Budapesti Hirlap, organ independent, zice că *cuota-parte este pentru Austria pir ghiu cu al cărei ajutor ea caută să ridice dualismul din ţîţînl şi în această privinţă e o deplină înţelegere între clericalul Schwartzenberg, conservatorul Badeni, antisemitul Lueger şi Boemi.
Budapesti Hirlap anunţă apoi că însuşi împăratul Frantz Iosef a spus Iul Bănffy că în Austria curentul federalist este foarte puternic şi ameninţă să distrugă actuala construcţie a celor două State dua-lizate.
0 PROFEŢIE
«D. C. lenescu este singura persoană din partidul nostru care poate lupta cu succes iu Ploieşti, şi din momentul ce a avut buna ideie de a-şl pune candidatura, el trebue susţinut. Se poate ca alţii să aibă altă părere ; el aă să vadă mai tîrziu că greşesc».
(«Constituţionalul» No. 2264 de Vineri II Ayrilie 1897).
I). C. lenescu..............53 voturi
D. N Filipescu..............190	»
(Alegerea de la 4 Maiă 189" a colegiului I de Prahova).
Fără comentarii.
PELERINA6IUL DE LA FLORICA
Fost-a Duminică aniversarea morţi! Iu! Ion Brătianu. Organizatu-s’a, ca In toţi anii, pelerinaj la Florica. Comaudatu-s’aă doue trenuri speciale, ca nu cumva să fie Împiedecat vr’un liberal de a merge Ia «sfintul mormlnt 1)» din lipsă de Ioc. In sfîrşit s’aii luat toate măsurile; mal larg, fireşte, de cit In vremurile triste de opoziţie, cînd biletele de drum de fer trebuiai! să fie plătite şi cînd mulţi «patrioţi» duceaţi lipsă.
Cum ţara Întreagă e liberală şi cum liberalii toţi se închină Iul Ion Brătianu, direcţiunea căilor ferate ar fi trebuit să păţească lu această ocaz.iune ce păţeşte pe vremea transportului cerealelor.
Insă, lucru curios ! N’a fost aşa. Cu cele două trenuri speciale, n’aă plecat din Bu cureştl de cit 64 de persoane.
Şi, lucru tot aşa de eurios ! din toată «ţara liberală», n’afi mers la Florica de cit 72 de persoane din judeţul Argeş şi 23 din judeţul Muscel.
Peste tot 159 de pelerini, la cari trebuie să mal adăugăm pe P. S. S. Parihenie al Duuăril-de-jos.
Cifra aceasta dă de glndit; ea arată că partidul liberal e căzut mal jos de clL ll credeaţi chiar adversarii săi.
Lucrul e atlt de adevărat, Ia cit «Voinţa
i) Vorba e a d-lul Dumitru Sturdza.
Naţională» plinge ca lercmia pe ruinele Ierusalimului.
La începutul dării de seamă asupra pelerinajului, caută ea. ce e drept, să scu-zeze micimea numărului fidelilor. «Voinţa»
zice :
Şi anul acesta, la 4 M iiii, ue-am adunat In jurul mnrmîntulul luT Ion Brâtianu. Insă vremea dimpotrivă precum şi alegerile de la Plo-e.jti, Giurgră şi Vaslui au impedecit pe mulţi din amicii noştri de a ne întovărăşi la Florica.
Dar scuza e slabă de tot. In adevăr, s’ar putea obiecta Voinţei că dacă ai! fost alegeri în trei judeţe, In cele-l’alte n’atl fost alegeri; şi sunt cam multe cele-l’alte. Iar în ce priceşte «vremea dimpotrivă», slabă nădejde dacă cultul pentru Ion Brătianu nu e în stare să reziste la o bură de ploae ; ş’apol, faptul că ploua Duminică dimineaţa la Florica, nu putea Impedica pe liberalii din T.-Severin şi din Dorohol, de exemplu, să vie, dacă-I trăgea inima, căci pleetnd Slmbătă de la vetrele lor nu puteail prevedea ce vreme o să fie Duminică.
E Insă de prisos să analiseze cine-va circumstanţele atenuante invocate de Voinţa, căci la sfirşitul descrierii pelerinajului mărturiseşte ea însăşi că nici ploaia, nici alegerile uu sunt de vină, ci cu totul alt-ceva. Ea zice:
Ţiolnd seamă şi de timpul ploios şi de^ alegerile ce aveau loc pe ziue de erl, totuşi» eu ilurere s’a coh»Uitat oă murii dintre liberalii rătăciţi n’aii îndrăznit să ie apropie anul acesta de uiorinintiil lui lou Brâtianu.
Iată pricina adevărată. Liberalii n’aii vroit să vie. Atîta de mare e îndlrjirea între dînşil, în cît nici măcar la mormtutul lui Brătianu, al omului de la care toţi purced, şi care a fost al lor al tuturor nu se pot aduna.
Acum, că Voinţa numeşte «rătăciţi» pe cel cari n’ai! venit, asta e treaba el ; e curios totuşi că cel cari n’aii venit suiri cel mal mulţi, sunt aproape tot partidul.
Ş’anol, rătăciţi... rătăciţi... dar d. Sturdza ar plăti sărindare să le poată strtuge mina u'<ivadfi discursul rostit Duminică la Florica jj, ,'ire d-sa a făcut să sune foarte duios
coarda uniri...
Dar In ,^adar sunt toate.
Grigort? Peueescu
Peueescu era mare amator ' de “ şi de artă şi cultiva cu căldu'lil Puete‘ şugul artiştilor şi literaţilor.
Afară de articole de studiu şi de n,Şle fragmente de traduceri din «Eneida» Virgiliii, de care eră pasionat, el nu a scris nimic. Nu scrieţi, şi tocmai pentru aceasta, poale, eră unul* din cel mal rafinaţi cunoscători: judecata Iul eră totdeauna sigură, şi,' orlcăt ar fi fost în fond de nefavorabilă, totdeauna eră îmbrăcată in formule blînde şi amabile.
Găseai în totdeauna la Păucescu cele două mari favorl, de cari un literat are atâta nevoe : multă atenţiune şi judecată dreaptă. Astfel, nu puţin am folosit din convorbirile cu acest bun prieten.
Eră un spirit incapabil de judecăţi extreme, fiindcă avea o inimă şi un temperament incapabile de patimă. Niciodată Păucescu nu s’ar fi orbit de vreun
curent exclusiv de şcoală; niciodată n’ar fi scăpat din vedere calităţile, slăbiciunile safl greşelile unei lucrări, lîrlt de unisonul vreunul cor de ucenici, dresaţi de cine ştie ce magisler. Şi dacă niciodată n’ar fi preţuit vreo lucrare după bauderola şi stampila de control a vreunei direcţiuni literare, cu atlt mal puţin ar fi fost în stare să despreţuiască o iu-crare pentrucă el i-ar fi lipsit acele testimonii de liberă trecere.
Păcatul nenorocit care domneşte în literatura noastră, aşii de nenorocită şi fără acest păcat, şi care consistă în a împărţi şi clasifică producerile literare după grupări de gâşte interesate, după simpatii personale şi dupăaşociaţiunl de asigurare mutuală a admiraţiunil între mici vanitoşi, decernând testimonii de talent, ori pronunţând hofăriri de incapacitate deosebiţiior noştri scriitori— acest păcat nu l-a putut vreodată atinge pe Peueescu. fiindcă el eră un amator sincer şi luminat, iar nu un sectar cu spirit îngust şi pasionat. Foarte cult, dar fără niclo falsă pompă de erudiţiune ; deşi având uu statornic criteriu, spiritul lui eră lipsit de orice pretenţii de sistemă. De aceea, prieteşugul Iul eră un noroc pentru un literat: talentul a-devărat, indiferent de origină, de şcoală safl sistemă, găsea la Păucescu stima ce i se cuvenea.
Dar, ceva mal mult; în afară de spiritul lui delicat şi cult, în afară de calităţile Iul intelectuale, el mal avea Încă un dar mare, care trebuia să ne facă
t
epoca
pe noT, literaţii, nu numai să ’1 stimăm, oi să ’1 şi iubim mult: avea un caracter de o gingăşie şi de o afabilitate e-xemplară, o sensibilitate sufletească de elită. El simţea cât suntem noi, literaţii, de răniţi In amorul nostru proprio, când vedem cum trecem de nesocotiţi In societatea românească, şi cât de puţin ni se ia In seamă concursul ce ’l dăm la desvoltarea patriei şi naţiunii noastre. El înţelegea bine că noi trebue să avem In fundul sufletului un sentiment ascuns de mâhnire, vSzfend cum forţe intelectuale inferioare, exercitate In cariere mal lucrative, se bucură de o covlrşitoare importanţă socială faţă cu noi şi cu munca noastră.
Astfel, omul cu sufletul superior se simţea dator să ne mângâie unde ne doare, să ne facă să uităm, măcar la el acasă, nedreptăţirea ce o sufeream pretutindeni aiurea. Când un literat, ori un artist, intră în casa lui Pfiucescu, eră Întâmpinat cu acea înaltă consideraţiune, cu acele distinse maniere, cu acea dragoste francă şi fără afectare, cu care este întâmpinat omul de talent în saloanele celui mal cult, mal demn şi mal omenos aristocrat, într’un cuvint cu onorurile datorite unul nobil din partea unul nobil.
Pe câtă vreme, adesea, în casa şi la masa unul literat de profesiune, stau în frunte oamenii de afaceri, magistraţii, şuruparil politici, avocaţii influenţi, iar talentele servesc să decoreze coada mesei şi ungherele, unde nu se mal găsesc scaune,—la Păucescu, literaţii şi artiştii afl stat totdeauna la locurile de onoare. Aceasta pot s’o spună toţi câţi aii avut norocul prieteşugului lui Păucescu, prieteşug care a fost pentru mine, în deosebi, o mare favoare.
Un aşi prieten preţios pentru literatura şi arta românească, cu greii vor mal găsi artiştii şi literaţii noştri.
Despre morţi, numai bine! De câte ori nu ne supunem cu oarecare silă acestui bătrân şi frumos adagio moral! Iată însă mortul, despre care, In adevăr, din toată inima zic numai bine: era aşa de bun om, încât altceva, nu poate ni-niinl zice nici gândi despre dînsul!
Caraglale.
mFOBMAŢn
Iniuormîiitarea Iul Or. PăuceNcu
După cum ani anunţat, cri la 2 ore a avut, loc lnmormlntarea regretatului bărbat Grigore Păucescu.
Cu toată ploaia torenţială care a curs toată ziua, foarte multă lume a luat parte la ceremonia funebră, ce a avut loc la domiciliul defunctului din strada Clemenţei, 4.
Iu asistenţă, am remarcat pe membrii cabinetului actual, pe d-nil Aurelian, V. Lascar, Porumbaru, E. Costinescu, B. Şte-făneseu-Delavraneea, A. Vlahuţă, D. Olă-nescu, N. Pătraşcu, baritonul PopovicI, pe magistraţii Curţilor de apel şi Casaţie pe membrii baroului Capitalei şi al tribunalelor, delegaţii cluburilor Tinerimea şi Agricol.
D. I. L. Caragiale reprezintă redacţia E-pocei a căreia director a fost răposatul.
Clubul conservator era reprezentat prin d-nil L. Catargiu, general Mânu, I. G ădiş-teanu, Al. Catargiu, Gr. Triandafil şi M. Deşliu.
Cel l’alţl membri din comitetul executiv al clubului conservator, lipsind din Capitală au trimis telegrame de condoleanţe.
Clubul conservator din Craiova a depus o splendidă coroană pe mormîntul lui Pău-eeseu, deleglnd pe preşedintele săă, d. N. Economu, să exprime d-uel Zoe Gr. Păucescu condoleanţele sale.
D. N. Vlaicu reprezintă comitetul partidului conservator din Galaţi.
*
♦ *
După termiuarea ceremoniei religioase, oficiata de P. S. Sa Nifon, vicarul mitropoliei, sicriul este ridicat pe braţe de prieteni şi depus pe carul funebru.
La pornirea cortegiului, afl ţinut cordoanele, In partea stingă d-nil general Mânu, Gr. Triandafil şi A. Stolojau ; în partea dreaptă d-nil general Berendeiă, Scliina-pri-mul preşedinte de la casaţie şi d. D. Stur-dza-preşedintele consiliului.
Onorurile militare erafl date de o com-pauie a regimentului 34 de dorobanţi.
*
* *
Afl vorbit d-nil:
Al. Djuvara, ministrul justiţiei, din partea guvernului;
G. Danieleanu, în numele baroului Capitalei ;
C. Nacu, în numele Camerei deputaţilor;
Al. Catargiu, în numele partidului conservator şi
Ionel Grădişteanu, îu numele comitetului executiv al partidului conservator.
Din cauza plouiel, toate discursurile s’afl
ţinut la locuinţa defunctului.
*
* *
Iată discursul d-lul Ionel Grădişteanu : Jalnică Adunare,
De sigur că dacă credinţa creştinească, adine Înrădăcinată in inimile noastre, nu ne ar face aă ne plecăm cupul dinaintea hotăririlor celui a tot Puternic ori care ar fi ele, s'ar naşte un simţimînt de resvrătire in sufletele noastre, clnd vedem că piere din rîndurile noastre, Înainte de vreme un om ca Grigore Păucescu.
Om de bine in toată puterea cuvîntulul, membru dislins al baroului, orator politic de talent şi mal pre us de toate patriot desăvirşit, el ne părăseşte tocmai cind era mal trebuincios şi familiei, şi societăţel şi ţărel lui.
Golul pe care ’l lasă în urma Iul va fi anevoie de Împlinit, căci dacă se mal pot găsi, pe iei pe colea talente, greO să mal văd suflete atit de nobile şi atit de dezinteresate ca al lui Păucescu.
In vremuri în care politica dă lustru la atîţia oameni, Păucescu era un om care da ei lustru politicei. Dezinteresarea lui fără seamăn, înălţimea idei'or şi aspiraţiunilor lui, făceaţi împrejurul sftfl o atmosfera senină şi odihnitoare,
in mijlocul aerului (rrefl şi nu tot-deauna sănătos al politicei noastre.
Apărător convins al ideel conservatoare, el a Înţeles o tot deauna aşa cum trebueşte Înţeleasă, ca o propăşire neîncetată dar Întemeiată pe firea şi pe (latinele strămoşeşti ale poporului rominesc.
EI, mal mult de cit orl-cine, înţelesese că aceasta ideie cuprinde În sine păstrarea cu sfinţenie şi dezvoltarea iu sens original reml-nesc al caracterului naţional al acestei ţări.
Deaci lupta lui pentru toate ideile naţionale, anlip tia lui pentru tot cea-ce semăna a cosmopolitism.
De aci grija Iul neîncetată, lupta lui fără preget, pentru Întărirea temeliei neamului rominesc, pentru Îmbunătăţirea stărel ţăranilor cari pierd tn el pe cel mal Înfocat şi de sigur cel mal luminat al lor apărător.
Fără îndoiala că Grigore Păucescu a fost unul din fruntaşii vietel n astre publice, dar dacă n’a jucat un rol şi mal mare, aceasta se dato-reşte neasemenatel sale modestii, abnegaţiunel sale fără pereche şi de sigur şi boalel crude care l’a răpit ţâră vreme dintre noi.
Muţi de durere In faţa mormintulul lui, in ă deschis, nu putem de cit să’l plîngem, căci cuvint de mingâere nu găsim, şi să zicem :
Fie-I ţărîna uşoară, căci ^suntem siguri eă numele lui neuitat va fi I
Consiliul comunal din Iaşi, convocat in şedinţă extraordinară pe ziua de Luni 5 Alaiu, a votat un împrumut de
500,000	lei, pentru zidirea de clădiri şcolare.
Clubul Concordia al partidului naţio’ nai romîn din Cernăuţi, întrunindu-se în adunare generală, şi-a reconstituit comitetul prin d-nil Dr. Blîndu, Dr. cavaler Grigorcea, V. cavaler de Pruncul, Dr. G. PopovicI, Dr. I. Flondor, D. Soco-leanu, Z. Voronca, Dr. E. Criclevicl, Dilion şi Şandru.
De trei zile poşta din străinătate nu ne-a sosit, din cauza întreruperel circulaţiei pe linia Bucureştl-Vîrciorova.
Ne mirăm cum direcţia poştelor n’a luat măsuri, deşi a avut vreme destulă să ia măsuri ca poşta din străinătate să vie pe linia Predeal-BucureştI.
M. Sa Regele va semna azi decretele de înaintare în armată pe ziua de 10 Maifl.
Secţiunea Bucureşti a Ligel Culturale e convocată pe Duminică să aleagă delegaţi pentru congresul de la 20 şi 21 Maia.
Pentru prima oară, un proces în anulare de adopţiune se prezintă înaintea tribunalelor noastre.
El va veni Înaintea tribunalului de Ilfov In ziua de 9 Maifl viitor.
In specie, anularea de adopţiune a fost cerută de prinţul Gr. M. Slurdza, bine cunoscutul deputat de Iaşi, contra fiului săâ, sub-locotenentul D. Pavelescu-Sturdza.
Dar procesul va fi interesant, nu numai prin raritatea cazului.
Creditorii ofiţerului Pavelescu-Sturdza, In destui de numeroşi, vor interveni îu instanţă pentru a proba, prin acte autentice şi martori, că dlnsule fiul legitim al prinţului reclamant, născut din a doua sa căsătorie, — anulată—după cum se asigură,—la 6 luni după celebrarea el în 1874.
Nu ştim ce soluţiune va da tribunalul Ilfov reclamaţiunel prinţului Sturdza, unii membri marcanţi al baroului bucureştean pretind însă că ea este inadmisibilă, din punct de vedere legal.
TELEGRAME
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Paris, 6 Maifl.
Principesa Isabella de Bourbon a murit; era în vîrstă de 76 de ani.
Geneva, 6 Maifl.
Regele Siamulul a sosit.
Paris. 6 Maifl.
Consiliul de miniştri a decis de a răspunde Slmbătă interpelărilor privitoare la catastrofa bazarului de caritate şi evenimentelor din Orient
Dreux, 6 Maifl.
lnmormlntarea dueelul d’Aumale s’a făcut în capela regală, în prezenţa prinţilor şi a principeselor cari aii asistat erl la ceremonia de la biserica Madeleine.
După leturghie, cosciugul a fost descins în criptă, într’un mormînt vecin cu acel al ducesei d’Aumale.
ECOURI
*% Sunt tocmai doul ani de clnd mica colonie bucureşteană a Romînilor din comuna Caţa (Transilvania), s’a constituit în o societate sub numele «Frăţia», ca aşa mal uşor să poată ajuta pe părinţii şi fraţii lor suferinzi şi să poarte îndoită luptă, în contra maghiarizării pe de o parte, iar pe de alta în contra conlocuitorilor Saşi din numita comună, cari, geloşi de înaintarea ce aii făcut’o Rombul pe toate tere-nele, att început—avîud administraţia comunală în mîinile lor — să creieze dificultăţi Romînilor pe terenul economic.
In acest scurt timp societatea a adunat deja un capital d* vr’o 2.000 de lei şi continuă cu zel şi spor tot înainte.
Ultimul bal, dat cu ocasia Paştilor, a dat societăţii un venit de peste 600 lei.
Exemplul acesta ar merita să găsească imitatori.
»** Plata pensiunilor civile pe luna curentă se va face cu începere de la 8 ale curentei.
înscrierile la congresul medical, care se va ţine în Bucureşti, In zilele de 10 — 11 Maifl, se fac la d. dr. Cristodorescu, pînă în seara de 9 Maifl, iar la comitet pînă în ziua de 10 Maifl.
la redacţie o elegantă broşură intitulată : Notiţă despre viaţa şi activitatea politică şi literari a lui Ion Ghica, datorită eminentului profesor Gh. Ada-mescu Costă numai 60 hani.
**» Traversîud strada Clemenţei observăm la No. _7 (casa Cesianu), că s’a deschis un mare şi elegant magazin de mode şi confecţiunl de dame, care atrage cu deosebire atenţiunea trecătorilor.
Aflăm că proprietara acestui mare magazin este d-na Betty Herz, fosta asociata a magazinului «Aux quatre Saisons», destul de bine cunoscută de onor. public.
DIVERSE
DIN CAPII ALA
Bauclietnl pungaşilor. — O ceată de pungaşi de meserie afl săvârşit alaltăer! seară o spargere la băcănia lui Petre Tarp din bulevardul Elisabeta 7 de unde afl turat 23 de sticle cu eognac.
De şi ploua cu găleata, ceata pungaşilor a pornit cu sticlele furate şi s’afl ascuns in cascada din Cismegifl unde s’â'u pus pe chief. Afl hăut atit de mult nenorociţi, in cit afl fost găsiţi din spre ziuă trîntiţl in noroi şi in nesimţire.
Erafl numai cinci la număr, iar din 23 sticle cu cognac, numai 4 afl fost găsite pline. Doul dintre pungaşi erafl in aşa hal de beţie, în cit a trebuit să-I scoată pe braţe pinâ in stradă.— Toţi afl fost duşi să se trezească in arestul poliţiei.
Ovreift cioban la ol.—E un an şi mal
bine de cind tlnărul Leibu Isac, fiul d-nel Sura Isac din strada Vulturului 111, fugise de la casa părintească. Cu toate cercetările făcute, a fost cu neputinţă să se dea de urma fugarului. Zilele trecute s’a descoperit in sfirşit tinărul Isac, in comuna BudeştI, Ilfov, păzind, la pă-şunat, o turmă de ol a arendaşului moşiei.
Se fac demersuri pentru a readuce pe cioban la viaţa de oraş.
Rectificare. — Zilele trecute, la rubrica Diverselor, sub titlul «O brută» am publicat o ştire care de şi foarte adevărată, are trebuinţa de o mică rectificare.
D. Conabis nu are nici un amestec in brutalul fapt pe care Fam relatat, d-sa ne fiind de cit proprietarul casei în care Milialache Ionescu, calfă la bărbieria lui Dumitrescu, a comis brutalul atentat.
Innndaţiile. — Iată ştirile pe cari le primim azi in p ivinţa inundaţiunilor din întreaga ţară :
Rîul Olt, în urma ploilor continue, s’a revărsat peste 250 , ogo ne de orz şi de păşune, ale arei daşulul moşiei Slobozia-Mindra, innecînd toate vitele care afl fost surpr nse. Mal mulţi locuitori cari plecaseră in pădure să tae lemne s’afl reîntors tn comună numai graţie a utorulul dat de concetăţenii lor, cari le-afl trimes bărci şi lopâtarl. Tot din această cauză, lunca oraşului T.-Măgurele a fost inundată. 200 ol cari erafl la păşune afl fost înnecate.
O telegramă din T.-Măgu ele ne anunţă că riul V dea. d bordind, a inundat 86 pogoane livezi, 15 de grîfl, 160 pădure, al cărui vlăstar nu are de cit 4 ani, şi 2 pogoane vie. Mal mulle animale afl fost înecate. In comunele Nanov-BuzeştI şi AdameştI o parte din casele mal multor locuitori afl fost distruse de puternicul curent al apel. Islazul din prejur, gradinele de zarzavat, semănăturile, toate afl fost distruse.
Comunicaţia pe «oseaua Buzeştl-Mavrodin este întrerupta. 16 case din Alexaniria afl fost din temelie dăriraate de apă.
Rîuleţul Tecuci, de asemenea, venind şi el mare, a' inundat mal toate semănăturile. 3 case din apropiere afl fost luate de apă.
Apa Argeşului venind mare. a rupt 8 stîlpl de la podul de la ma'ul Spart, Ilfov.
Riurile Sabar şi Ciorogîrla venind mari şi e-şind din matcă, afl inundat semănăturile.
La comuna Virtcju, Ciorogîrla a trecut peste şosea, a inundat lunca şi grădinăriile.
Din Piatra Neamţu ni se telegrafîazâ că rîu-rile Bistriţa şi Cuejdiul venind foarte mari, afl eşit din albie. Bistriţa a surpat şoseaua care duce la schitul Hangului. Cuejdiul a sfărimat canalul oraşului Piatra şi podul fabricel Moldova.
Din Bechet ni se tetegrafiază că apele Jiului debordînd a inundat toâă valea Bechetulul, pină la Dunăre.
La comuna Comoşteni, curentul apel a rupt podul. Circulaţiuuea este întreruptă.
***
O telegramă din Craiova ne anunţă că apele Jiului afl început a se retrage. Pagu'jele cauzate de inundaţii sunt colosale.
Comunicaţiunile sunt încă întrerupte pe tot cursul Jiului şi Amaradiel. Cătunele, cari erl erafl ameninţate de torente, azi sunt ia afară de orl-ce pericol.
In plaiul Buzăfl, apele Cătinel, afl inundat semănăturile pe o distanţă de 300 metri. Mal multe poduri afl fost rupte de curent.
In plaiul Pîrscov Slănic. to te apele r:nt revărsate.
Crimă din gelozie. — Ni se comunică din Constanţa că alaltă-erl noapte, individul Halic Chircov, armean, lucrător la fabrica de cărămidă din Constanţa, s’a introdus prin spargerea unul geam. In casele cn No. 77 din str. 11 Iunie, unde locuia Artiu Eranos cu femeia Vartup Garabet şi flea sa Maria. Aci Chircov, armat fiind cu un cuţit, a dat două lovituri puternice in partea stingă a pieptului Iul Eranos, şi lăsindj-l rănit de moarte a fugit imediat.
Din cercetările făcute, rezulta că Chircov a comis această crimă împins fiind de gelozie.
AuUrităţile sunt pe urma criminalului dispărut.
Scrisori din Atena
Intervenţlunea Puterilor
Ştirile cele mal contrazicătoare circulă aci asupra decisiuuel marilor puteri de a interveni pentru încetarea diferendului Greco-Ture.
Mfl voiţi mărgini a vă relata numai aceea ce este positiv ca fapte.
Reprezentanţii puterilor europene, afară de cel al Germaniei, aii primit instrucţiuni de la guvernele lor, alaltăerl 24 c., ca în comun să redacteze o notă de adresat guvernului grecesc, în ceea-ce priveşte aplanarea diferendului Greco-Turc. Nimeni nu poate şti anume îu ce să resumă aceste instrucţiuni. Faptul este că imediat repre zentauţil străini s’afl întrunit îu localul le-gaţiunel franceze, unde a fost convocat şi d. Plessen, ministrul Germaniei. Din toată discuţia urmată, am putut aila numai următorul incident: Clnd s’a comunicat d-lul
Plessen că întrunirea este pentru a se interveni pe lîngâ guvernul grecesc, ministrul Germaniei, cu «bişnuita-l vorbă prelungită, a întrebat :
—	Pourrrquoi, pourrquoi ?
—	Ce ne întreabă pe noi pentru-ce, ’l răspunse unul dintre miniştri, întreabă pe pe guvernul d-sale.
Ştifl atit că a urmat apoi o vie discuţie, care s’ar putea uumi chiar un mic scandal.
Apoi ce s'a mal făcut In Întrunirea de alaltăerl, şi In conferinţele repetate ce afl ţinut erl, amănunle nu am putut culege. Este positiv Insă că reprezentanţii străini afl încheiat un protocol, care a fost trimis, spre aprobare, guvernelor respective.
Atlta ştifl asupra lucrărilor miniştrilor. In ceea ce priveşte intervenţia Insă, secretarul legaţiunel unei mari puteri, ml-a declarat că ea ar fi fost azi un fapt împlinit dacă Germania nu ar fi arătat atîta duşmănie Greciei.
HIMcImi II George I
Asupra acestei duşmănii am aflat unele amănunte pe cari vi le transmit sub re-servă.
Se zice adică, că Împăratul Germaniei ar dori foarte mult să vază pe regele Geor-ge depărtat de pe tronul Săfl.
V’am arătat tn una din corespondenţele mele cit de incordate sunt relaţiunile dintre curtea imperială germani şi curtea regală din Atena. Fără a se şti nimic positiv asupra cauzelor, este de notorietate publică aci că între împăratul Germaniei şi regele Greciei relaţiunile personale sunt din cele mal reci, dacă nu cu totul rupte; aceasta fiiud sigur, nu se pare de loc improbabilă versiunea că împăratul Germaniei nu numai doreşte, dar şi lucrează pentru ca Regele George să ’şl piarză tronul.
In legătură cu această stare de lucruri socotesc că trebuiesc puse şi următoarele cuvinte, ce un personagiu de pe lingă curtea grecească îmi zicea deunăzi:
—	Adevărul este că lucrurile—era vorba despre mişcarea din Atena contra dinastiei —sunt foarte întunecate. Mă aştept la grave evenimente. Nu ştifl unde să-ml trimit familia.
Aceste cuvinte ce ’ml afl fost spuse în inod cu totul intim, caracterisează situaţia.
Viitorul ne ra arăta ce este adevărat din toate acestea.
Armata Greaca
’Ml voifl permite de a face cîte-va obser-vaţiuul asupra armatei greceşti, observaţi-uni cari de sigur uu afl scăpat nimănui, orî cît de profan ar fi fost In materie acela care a urmărit cu atenţie evenimentele ce se pe trec acum în Grecia.
Se pare că armatei greceşti ’l lipseşte cu totul disciplina. Precum în Atena servitorii tuturor otelurilor, restaurantelor, cafenelelor, pînă chiar şi văxuitoril de ghete, foarte numeroşi, discută chestiunile politice chiar cu unii deputaţi — căci sunt deputaţi cari se pretează la asemenea discuţii, se pare eă tn armata greacă cel din urmă soldat discută ordinele superiorilor, pe cari dacă nu le crede bune, nu le execută.
V’am arătat pe larg cum comodorul Sa-kturis discuta ordinele ministrului marinei: însuşi d. Levides, fostul ministru, afirmă a-cest fapt în scrisoarea ce a publicat şi a cărei traducţie v’am trimis’o erl.
In aimata de uscat se petrece acelaşi lucru. Vă voifl aminti numai un singur caz, oficial recunoscut: Un consiliu de răsboifl, Întrunit Joi noaptea în cuarjtierul de la Farsa!a, a decis ca armatele gfteeştl să se retragă pe linia Domoko-Surpi. Grosul armatei trebuia să se retragă la Domoko, iar brigada din Velestino de sub comanda col. Smolenski, care forma aripa dreaptă, trebuia să se retragă la Surpi.
Comandamentul dă ordinele cuvenite colonelului Smolenski Acesta nu executa retragerea pînă ce mal îniîl nu a avut aprobarea ministerului de războifl către care s’a adresat direct. Şi cazul nu este unic. Colonelul Smolenski, în seara frumoasei victorii ce a repurtat contra Turcilor la Valestino, a raportat direct ministrului de războiţi, fără intermediul comandamentului general din Farsala.
Ori cit ar adora azi Grecii pe d. colonel Smolenski, ori cît s’ar vinde în Atena portretele lui, cari pe fie-care zi apar In mărimi tot mal mari, efl cred că într’o armată unde disciplina ar domni, colonelul Smolenski ar fi căpătat cel puţin observaţii, pentru nesubordonanţă, dacă nu închisoare.
In ceea ce priveşte armata, efl nu am văzut-o, căci în timpul cînd am sosit în A-teua uu erafl aci de cît cîte va detaşamente. Dacă ar fi însă să judec armata greacă după clasele de rezervă ce ain văzut adunîndu-se aci, apoi impresia nu e bună.
Soldaţii umblă toată ziua pe stradă, se duc la cazarmă clnd voesc. Alaltă-erl a plecat de aci al 8-lea batalion de infanterie. Compus din aproape 1 000 oameni, batalionul la plecare nu a avut nici 700 oameni. Peste 350 de soldaţi nu s’afl prezentat. O parte din el abia eil s’a dus la cazarmă şi a plecat la frontieră cu batalionul al 10-lea de infanterie. Şi acesta însă a plecat curmare lipsă de oameni.
înainte de plecare să dislribue soldaţilor cartuşe de războifl. Soldaţii usează aceste cartuşe, dlnd focuri de puşcă chiar cînd sunt In front, în marş spre gara Pirefl. Sunt nenumărate împuşcăturile ce se aud în piaţa Constituţiei, cînd trec trupele de armută spre gară. Soldaţii rup rîndurile şi împuşcă în aer.
Ofiţerul, căci un singur ofiţer, fără chiar grade inferioare, comandă adesea un batalion, care ajuns la frontieră să încorporează în rîndurile batalioanelor de acolo, este tn imposibilitate de a opri aceste împuşcături, cari fac cea mal urltă impresie asupra streinilor, dtnd armatei nu un aspect de armată regulată ci de o adunătură de mercenari.
Este drept că aceste împuşcături, aceste neregutarităţl culpabile să datoresc mal mult voluntarilor, după exemplul cărora să iafl şi reserviştil.
Aci vine o altă chestie.
Voluntarii
Cele ce am văzut aci pledează absolut contra admiterel, tn rîndurile armatei îm-
preună cu vechil soldaţi, a voluntarilor de orl-ce soifl şi orl-ce neam.
Oamenii aceştia în afară că le lipseşte orl-ce spirit de disciplină, atit de necesară armatei, mal ales în timp de războifl, cari dintr’o lăudabilă pornire vin să se lupte contra duşmanului, dar cari nu sunt obişnuiţi nici cu regimul militar, nici nu au avut putinţa să cumpănească greutăţile şi primejdiile războiului, lasă că sunt un element permanent de desordine In serviciul zilnic al corpului, dar Insă In faţa inamicului sunt cel d’întlifl cari aruncă arma şi o iafl la fugă. Este constatat că panica de la Larisa afl provocat o volontaril şi este tot aşa de bine ştiut că, tn ziua luptei de la Maţi, brigada lui Ma-vromihali a numărat peste 1000 de dezertoil, dintre cari, cea mal mal mare parte sunt voluntari. Se poate crede că micul număr de soldaţi greci ce afl dezertat s’afl luat după pilda voluntarilor. Nu ştifl dacă azi armata de la Domokos mal numără vre nu volontar din miile de voluntari greci ce a avut armata greacă din Tesalia. De aceea şi armata din Domoko este azi redusă aşa de mult, numărlnd cel mult 25 mii de oameni, din vre-o 40 de mii cită era.
Oflfert fugiţi
Cu ocazia debandadei de la Larisa mat mulţi ofiţeri greci afl părăsit corpurile şi afl fugit. Un locotenent de cavalerie a făcut o şi mal bună. El a fugit cu Întreg escadro-nul ce comanda, şi fuga î-a fost aşa de mare, tn ctt nu s’a oprit de cit la oraşul Lamia, unde a fost găsit.
Toţi aceşti ofiţeri afl fost prinşi şi transportaţi în foitâreţa de la Nauplia. Printre el este şi un major.
T. Plsaul.
ULTIME «NAŢIUNI
Partidul conservator din Prahova va ţine Nîmbătu seara o întrunire publică Ia Ploieşti, în vederea balotajului de la 11 Haiiî.
Tor lua cuvîntul la a-ceastă întrunire d-nii: D. Teniţeseu, C- Pisescu, T. Ijaliovari şi 3T, Pilipescu.
In şedinţa Sinodului de Lunea trecută, l.
P.	S. Sa Mitropolitul Moldovei, rosif Na-nieseu, a susţinut cu multă căldură alegerea de arrhierel a protejaţilor săi, archi-mandriţi) Varlam Râileanu şi Conon Ară-mescu din Iaşi.
Numai In urma insistenţelor sale. Sinodul ’l a ales, dlnd celui lnttifl unanimitatea voturilor, iar celui al doilea, o majoritate de de 8 din 13 votanţi.
Archimandritul Varlam Răileanu, care este şi rector al seminarului «Veniamin» din Iaşi, a inal fost odată recomandat de Sinod pentru arihierie. A fost Insă refuzat de ministrul cultelor de atunci.
Astă zi S. Sa are şansele de a fi numit archierefl In locul Iul loaniehie Floru, titularul eparchiel de Roman.
Unele ziare afl anunţat numirea d Iul Rădulescu-Motru ca profesor conferenţiar de filosofie pe lingă facultatea de litere din Bucureşti.
Ştirea este prematură. D. Rădulescu n’a fost de cît recomandat de juriul u-niversitar; pînă acum Insă ministerul n’a luat nici o hotărire.
Miine 8 Maifl se înfăţişează înaintea Secţiei I, Trib. Ilfov, procesul furtului de la finanţe.
Vor pleda din partea prevenitului Th. Petrescu, d-nil avocaţi Viiacros şi Slroescu ; iar din partea inculpatului Floreseu, d-nil M. Kornea şi 1. Koslinski. Ministerul de finanţe va fi representat prin d. Delavrancea, iar fotoliul ministerului public se va ocupa de d. procuror Cantacuzino.
Desbaterile promit să fie interesante.
Procesul milioanelor continuă la curtea de apel din Craiova.
Luni a luat cuvintul d. Eugenia Stă-tescu, din partea principelui Gr. Sturdza, tratînd chestiunea auloritaţel lucrului judecat.
Procesul cetăţeanului Crisleseu dat în judecată pentru ultragiarea prefectului de poliţie cu prilejul unei întruniri a d-lul Fleva, a fost amînat pentru ziua de 19 Maifl viitor.
As'ă-zl regimentul 0 artilerie din Capitală a făcut un marş militar pînă la Băneasa.
Buletinul medical al stării sănâtăţel prinţului Ferdinand pe ziua de 6 Maifl ;
Boala continuă cursul ei într’un mod cu totul regulat. Temperatura matinală tinde deja spre scădere. Starea generală este cit se poate de satisfăcătoare.
Dr. Cantacuzino, dr. Buicliu, dr. Kremnitz.
Deschiderea expoziţiunel artiştilor in viaţă, organizată de ministerul instruc-
Itiigăiii pa Domnii AGRICULTORI a
visita exposiţiunea noastră do
MANINE AGRICOLE
unde pot vedea modelele pe 1897 deja
montate de Legătoarele DEERING-PONY
Secerătoare şi Cositoare „DEERING-
IDEAL” toate eu lagăre cu VALŢURl
şi BILE de oţel. WATS0N & Y0UELL Str. Academiei. 14 (fost. Buşea)
www.dacoromanica.ro
EPOCA
ţiunel In palatul Ateneului, va avea loc JouT, 8 MaiO, la ora 10 a. m.
Balotagiul de la Ploieşti
Citim în Adevărul
«Ni se scrie dia Ploieşti că, In vederea baiotngiulnl de Duminică, administraţia se dedă la cele mal josnice ingerinţe.
«Toţi alegătorii cari afl legături cu instituţiile de credit safl cari afl vre*o rudă In slujbă afl fost ameninţaţi cu cele mal mari mizerii dacă nu vor vota pe candidatul guverna meu tal».
*
* *
Detaliu interesant şi drăguţ asupra prefectului de Mehedinţi, d. Glielme-geanu :
*Ni se spune, scrie «Gazeta Mehedin-ţuluf,» că prefectul se opune la depărtarea unui imbecil de picher, anume Constantin Stănescu. Cauza acestei menţineri în funcţiune e că d. Ghelmegeanu încasează regulat pe fie-care lună cîte 30 lei de la acest protegiat in interesul sâii personal şi în letrimentul lucrului obştesc.»
Primul procuror al tribunalului Iaşi, d. Caracaş, a sosit în capitală, chemat de d. ministru al justiţiei, Al. Djuvara.
După cit suntem informaţi, ar fi vorba de transferarea d-lul Caracas din localitate.
Ni se denunţă că d-nil Melisianu şi Can-tuniari afl permis unor protejaţi să vtndă carne, în str. Icoanei No. 117, Intr’o baracă făcută din 7 silndurl şi 2 rogojini.
Gheşeftarii de la primărie fac monedă din orl-ce.
Contele Goluchowsky a trimis o telegramă de felicitare noului episcop ro-mln unit din Lugoj, dr. Dim. Radu, cu ocazia instalării sâvîrşite Dumineca trecută.
In corpul technic s’ail făcut urmăl oarele avansări pentru ziua de 1 (13) MaiO curent:
La gradul de inginer-şef clasa I.—D-nil lulifl Zanne, Mihail Sigetti, Gr. Poenaru şi Th. Stroescu.
La gradul de inginer-şef clasa II. D-nil N. Şerbănescu, Aurelio Belej. Dim. Militeanu, Elie Tănăsescu, Iacob Papado-polu, Marin Budurescu, Audrel Ionescu şi Dim. Daniilescu.
La gradul de inginer-ordinar clasa I.— D-nil Gr. Stratilescu, Mihail G. Constanţi-nescu, Elie Adrian Varon, Mihail Bădules-cu, N. M. Constantinescu, Dim. lovită, N. Vasilescii, Al. Proea, Ion Arbore, Al. Che-cais, Vasile Voiculescu, G. M. Scutariu, Cornelii! Bâlteanu şi Titus Cănănâfl.
La gradul de inginer ordinar cl. II. — D-nil Em. Davidescu, Octav Alexandrini, C. Zissu, C. llâlăceanu, Kadu George, N. Pişotă, I. C. Zottu, I. Carissi, C. Duşescu, Ion Ionescu, Eug. Ceaicowski, Sc. Lahovari, G. Lipăneanu, C. G. Lupu, Al. Savoviel, Al. Savoviel Baranga, Artaxerse Buiclifl, C. Balş, Petre Budişteonu, Al. Wagner şi G. Carp.
La gradul de inginer ordinar cl. III.— D-nil Dionise Steopoe, Fr. S. G Lussi şi Gr. Popovicl.
Conductori
La gradul de conductor cl. I.—D-nil Elie Popescu şi V. B. Constantinescu.
La gradul de conductor cl. II. — D nil Pelre Popescu, Petre Plrvulescu, N. Roată, G. Lupu. Zenobie Constantinescu, G. Sen-eovicl, Badea Popescu, Stelian Ionescu, G. Soroagă, Pelre ,‘Nanov-Popescu, N. Busdu-an, V. Teodosiu, Oprea llunea, C. Lâu-atu, Vlad Ion, C. St. Stoicescu şi I. Cris tescu.
Cadrul detaşat
La gradul de inginer-şef cl. II. — D. Floru l’ouiponiu, şef de divizie la ministerul domeniilor.
La gradul de inginer ordinar cl- L— D.
C. Alimăneşteanu, In serviciul minelor la ministerul domeniilor.
La gradul de inginer ordinar cl. II. — D-nil Dim. Tăcu, In serviciul R, M. S. jGr.
Greceanu, idem ; C. R. Mircea, lu serviciul minelor.
La gradul de inginer ordinar cl. III.-D. G. Popovicl, In serviciul primăriei capij talel; Mircea Dumitrescu, idem; C. Ar-genii, In serviciul primăriei Botoşaul.
La gradul de conductor cl. II. — D-nil Vasile Teodorescu, In serviciul comunei Tul-cea şi C. Dimopol, In serviciul primăriei capitalei.
Din articolul-prim al Dreptăţef, intitulat Lecţia Ploieştenilor, extragem următoarele rîndurî.
La Ploeşt», d. Sturdza a clntat mult pe tema naţională, — şi acea temă a batjocorit-o cind a venit la guvern ; la Ploeşll d. Sturdza a fllflit mult steagul liberlăţilor publice, — şi acel steag l’a pîngărit cum a luat clrma; Ia Ploeştl d. Sturdza a criticat aspru legile rele ale conservatorilor, — şi acele legi le a Îmbrăţişat îndată ce a urcat treptele puterel.
«Toate aceste acte odioase, care dovedesc un reacţionar dispreţ faţă cu opinia publică, trebuiafl înfierate,—şi Ploeştenil şi-afi făcut datoria.
«Să se ştie, că atunci cînd cine-va e un impostor, un şarlatan, un vulgar politician, — nu la Ploeştl se cade să se presinte».
* *
*
Primarul Stanian a descoperit un mod original de a susţine candidatura d-lul I. G. Cireşanu.
Pe lingă publicaţiile ce a afişat pe zidurile Ploeştilor, prin cari alegătorii colegiului I de Prahova sunt convocaţi pe Duminică 11 Maia, d. Stanian a pus să se b.ită şi toba pe stradele oraşului. Funcţionarul comunal, care însoţeşte pe toboşar, după ce citeşte cetăţenilor adunaţi, la zgomotul tobei, publicaţia de convocare, nu uită de a adăugi:—Ordinul d-lul primar este ca să votat! pentru d. Cireşanu. Vă rog dar să aveţi în vedere ordinul a-cesta.
Şi aşa mal departe. Slujbaşul merge prin toate părţile oraşului şi cînd vede pe cetăţeni adunaţi, îşi debitează, grav şi cu autoritate, bonimentul.
Cu toată ingeniozitatea acestei reclame, demnă de tîrgul Moşilor, ea constifue totuşi o ingerinţă, contra căreia protestăm.
RĂZBOIUL GREGO-TURC
Depeşile de astă-noapte
SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE,,
Constantinopol, 6 Maifi. Poarta a ordonat a se stispenda cu de-săvîrşire trimiterea de başibuzucl şi de Albanesl voluntari la locul resbelului. — Ea negociază cu cîţi-va şefi de triburi in privinţa întoarcerei lor la vetre.
Comandanţii superiori au sfătuit în mod foarte călduros de a nu mal trimite pe cîmpul de resbel Albanezi, cari s'aii dedat la nedisciplină, la excese, la jafuri şi la conflicte sîngeroase in Epir şi în fesalia. — La Paldjiakoiva a isbucnit o răscolă printre voluntarii albanezi, cărora s’a refusat autorizaţia de a merge la resbel, şi cari au ameninţat de a merge la Uskub, spre a obţine cu forţa autorizaţia de a merge cu armata.
Viena, 0 Maifl.
Corespondenţa Politică anunţă că cabinetele 8%h& înţeles pentru a cere în primu linie şi în ufară de orl-ce condiţiune de pace, încheierea unul armistiţiu.
Ambasadorii Puterilor la Constantinopol vor primi în curiiul instrucţiuni in această privinţă de Ia guvernele lor respective.
Londra, fl Maifl.
Se anunţă din Constantinopol Agenţiei Reuter că s’a trimes ordin lui Edhein-paşa de a înceta ostilităţile.
Apelul Macedonenilor
Gazeta Macedoniei publică In numărul săQ de eil un călduros apel la u-nire, din care extragem următoarele :
Dezastrul Statului grecesc a sfărtinat pentru veci «Marea Idee». Elenismul în Peninsula Balcanică a dat faliment pentru tot d’auna. Nimic nu’l mal poate salva, nimeni nu'1 mal poate ridica, căci In urma unei vieţi factice, a murit pentru a nu mal reînvia.
Fraţi Romîni,
In locul Elenismului, care e nimicit, sun teţl chemaţi voi ca să’I luaţi locul în Balcani. Drepturile voastre istorice, ginta voastră, darurile cu care v’a îuzestrat Dumnezeii, vfl impun aceasta ca o datorie. In tot-d’auna aţi fost un element de pa. e şi de linişte, de cultură şi de muncă spornică printre cele-l’alte naţionalităţi. De aceste daruri pe care le aţi moştenit de la iluştrii voştri strămoşi Romanii, sunteţi datori— mal mult de cit ori ctud — să vă folosiţi astă-zl.
Făcînd ast-fel, vom dovedi cu toţii lumel întregi că naţiunea i omlnească, ori unde se găseşte ea, are ca ideal să existe şi să se desvolle pe de o parte ca un element de pace şi de linişte, iar pe de alta ca un factor puternic de progres şi de civilisaţie In Orient. Aceste tendinţe ale noaslre afl darul de a nu fi In nepoiri/ire cu tratatele internaţionale şi de a respunde pe deplin la dorinţa vie a Europei de a vedea domnind pace reală Iu Balcani, Iu marginele legilor largi şi Îngăduitoare ale Imperiului Otoman. Sinceri respectuoşi al intcgrităţel im-perului otoman şi la nevoe chiarapărătorlalel nu rîvnim de cit ca să ne desvoltăm cit mal mult şi mal repede pe tărîmul naţional şi cultural, după firea noastră proprie romt-nească, în cadrul Statului Turcesc şi sub oblăduirea bine-voiloare a M. S. Sultanului.
Fraţi Romîni,
In istoria omem’rel sunt momente mal hotărîtoare pentru soarta unei naţiuni, de cit uu lung şir de ani. Astfel de momente solemne pentru p porul Romîn din Macedonia sunt cele de fală. Nici odată nu va su-rls viitorul ca astăzi.
Pătrunşi piuă în suflet de Însemnătatea şi de măreţia împrejurărilor actuale, noi facem un apel călduros la unirea şi conlucrarea Aromînilor, ori unde s’ar găsiţi, ca să vie In ajutorul cauzei lor naţionale arointneştl.
Unirea noastră, fraţi Romîni, ne va da puterea de a ne apăra de duşmani şi de a asigura pentru vecie existenţa şi desvolta-rea neamului romînese iu Peninsula Balea fiică.
Steaua Elenismului a apus ! In locul el se ridică falnic, după o lunga eclipsă, soarele Romluismulul, la razele căruia alergaţi cu totil pentru a vă luminaşi a vă Încălzi !
Pretinsa crimă «le la Cliili?»
Suntem informaţi din sorginte sigură că pretinsa crimă de la Chitită, Împrejurul căreia s’a făcut atîta sgomot se reduce la un simplu accident.
Autopsia cadavrului lui Gcorgescu, care se găsise pe şine Ungă gara Chitila a fost făcută d-ja Joia trecută de către domnul medie-legist Miuovicl, care a conchis că moartea a fost causată prin fractura coloanei vertebrale, produsă după toate a-parenţele prin căderea lui Georgeseu din tren.
Această eonclusiune a medicului legist mal este confirmată şi prin faptul că s’att găsit asupra cadavrului bani şi ceasornicul ce purta obicinuit, precum şi prin împrejurarea adusă de către propria fiică a defunctului la cunoştinţa Parchetului că Geor-gescu er a dedat viţiuliil beţiei.
Se explică dar In mod foarte natural ca Georgeseu să fi alunecat de pe platforma vagonului în momentul cînd trenul se punea în mişcare pentru a părăsi .gara Chitila, să fi căzut pe şiue unde a tost găsit şi să fi fost sdrobit de ultimul vagon al trenului In care se afla.
Prin urmare toate informaţiunile date pînă in ziua de astă-zl în această afacere, precum şi comentariile ce s au făcut nu corespund de loc cu realitatea faptelor.
Depeşile de astă-zl
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN f IR TELEGRAFIC)
Atena, 7 Maifl.
Nauile înfrîngerl de la Domoko aii produs aci o impresie penibilă. Calmul şi chiar satisfacţia cu care fu primită intervenţia Europei, s’au transformat acum lntr’0 teribilă revo'tă a spiritelor faţă m neputinţa Puterilor de a obţine, nu o pare grabnică şi definitivă, dar macar un armistiţiu.
D. Ttdllis, preşedintele consiliului, a declarat azi reprezentanţilor marilor Puteri că, dacă pînă la noapte nu se închee armistiţiul cu Turcia, atunci guvernul grecesc va lansa un manifest prin care va arăta noul pericol ce a-meninţă patria, va chema poporul întreg sub arme, va înarma în deosebi ţărănimea, Regele va lua personal comanda armatei pentru salvarea neamului, cu preţul orl-cărul sacrificiu de sînge.
Atena, 7 Maifl
Poarta a ordonat comandamentelor din Epir şi din Tesalia să înceteze imediat ostilităţile. Totuşi la Otrys divizia colonelului Macri a fost atacată de Turci. Lupta s’a sfîrşit aseară tîrziu fără rezultat.
Atena, 7 MaiO.
Flota grecens-il a capturat vaporul Mi-nerva al Lloyd-ului, transportînd la Yo!o funcţionari şi 500 saci făină.
T. Pisaţii.
Viena, 7 Maifl.
Se crede că tratările de pace vor dura foarte mult, de oare-ce Turcia stăruie cu încâpâţînare în îndeplinirea tuturor condiţiunilor pe care le-a propus pentru încheerea păcel.
Puterile vor trebui să reducă cererile Turciei de despăgubire de rezboiu cu vr’o două milioane de pfunzi. Probabil că se va institui un control internaţional asupra administraţiei financiare a Greciei.
Viena, 7 Maifl.
Printre tleptilaţil opăriţi un el din Camera greeeas-eă circulă o propunere de dare in Judecată a prinţului moştenitor. asupra căruia se aruncă întreaga răspundere a dezastrului naţional.
>1. Ring
Serviciul „Agenţiei Române“
Constantinopol, 6 Maifl.
Edh m-paşa telograflnză că trupele turceşti, după nişte lupte care au ţinut pînă Ia 7 ore seara, au intrat la Domokos.
Lamia, 6 Maifl.
0 panică mare domneşte aci; mulţi locuitori pleacă la Atena.
Brigada Sinolenski a primit ordin de a merge la portul Nea-Mizela, umle escadra este gata să imbarcheze soldaţii pentru a-T transporta la Lamia, undo se vor uni cu restul armutel.
Retragerea armatei Prinţului moştenitor spre Othrys, s’a efectuat în bună ordine şi fără incident.
Perderile grecilor in bătălia de erl sunt 220 morţi şi răniţi, printre cari numeroşi ofiţeri.
Perderile turcilor se urcă Ia 1000 de morţi şi răniţi
Atena, 6 Maifl.
Guvernul a reînoit protestările sale miniştrilor Put er fior. Dacă nu s'o încheia repede un armistiţiu, guvernul va adresa un apel elenismului învitînd pe toţi oamenii valizi să ia armele, landst urmul va fi chemat sub drapel şi ţăranii din Grecia continentală vor fi înarmaţi pentru a opri pe năvălitor.
Aceste ştiri causează o emoţie de ne-de scris.
Armata grecească din Epir s’a întors toată la Arta.
Friedrichsruhe, fl Maifl.
Se confirmă că prinţul de Bismarck va merge vara-asta la Gastein.
Paris, 6 Muifi.
Ambasuulot-ti elin Conettnntinopot, tl tipii ce n'a ii iufetem	a pro-
testa i»• eonlra cererilor B*orţit foţii ele flreela, au cerul iuntrue-ţiuni cancelariilor lor. Aeemte instrucţiuni li s’aii adresat sub o formă identică. Ambasadorii deliberează actualmente t»entru a şti ce procedură vor trebui să adopte pentru a face cunoscut lmorţii protestarea tor.
Constantinopol, fl Maifl.
(-ireulă ştirea eă Ţarul ar fl felicitat pe Sultan pentru succesele mate militare şt ar fl făcut ape! la dragostea Sa pentru pace. Miniştrii s’aii intrunit iu consi-
liu noaptea trecută in vederea in-cheiării unui armistiţiu. In urma acestui consiliu, Mldhem-paşa a primit instrucţiuni.
Sofia, fl Maifl.
Un parastas s a celebrat cu ocazia morţii ducelui d'Aumale.—In asistenţă s’aă remarcat miniştrii, agenţii diplomatici şi lumea oficială. Toate agenţiile diplomatice erau cernite.
Paris, 6 Maifl.
Preşedinţii Senatului şi Camerei aii reamintit la deschiderea şedinţei catastrofa bazarului de caritate şi au adresat elogii salvatorilor, precum şi o amintire victimelor.
Viena, 6 Maifl.
Bilanţul societăţii drumurilor de fer orien tale dă un excedent de 2.600.000 franci şi oferă un divident de 16 franci.
încheerea ar mintii intui
*
Constantinopo , 7 MaiO.
Ţarul a adresat o depeşă directă Sultanului. Această depeşă zice între altele că Sultanul, satisfăcut de succesele sale in timpul resbelului, va da o nouă dovadă de intenţiunile sale pactnice exprimate in nota sa circulară cu oca-za declară; ii resbelului, acordind un armistiţiu.
Sultanul a mulţumit Ţarului zicîud că este foarte mişcat de această dovadă de amiciţie şi auuuţind că a dat ordinele necesare iul Edhem-paşa. Sultanul adaogă Încă că speră <ă buna sa voinţa se va recunoaşte în timpul negocierilor condiţiunilor de pace.
Atena, 7 Maifl.
O comunicaţie a comandantului turc din Epir zice că a primit ordin de a Încheia un armistiţiu pe uscat şi pe mare, cu condiţie ca nici un soldat al regatului elen, de or-ce armă ar fi, să nu se mal găsească pe teritoriul otc-nian, spre a putea ajunge la o inţ>-legere.
Guvernul grec a autorisat pe comandantul grec din Epir să suspende ostilităţile.
Guvernul elen, notificînd propunerea de armistiţiu miniştrilor Puterilor, a declarat că Grecia încredinţlnd interesele sale Puterilor, acestora aparţine de a trata in privinţa condiţiunilor unei înţelegeri.
Lamia, 7 Maifl.
In timpul retragerii de ieri căpitanul Varatassi, comandantul legiunel fileli-nice, a fost rănit de moarte.
BIOVANI B. GRONQDA
Furnisorul	, „	.	.
Carpii Regale
Vechea şi prima FABRICA de UMBRELE Fondată în 1880
BUCUREŞTI
2-1. — Strada Şelari. — 24.
Recomandă atît onor. sale clientele, cît şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricaţiunel sale precum :
UMBRELE şi UMBRELUŢE
fantesie de tot felul. Specialitate Umbreluţa AGO, ultima noutate.
Mare asortiment de lot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu siş TO-LEDO.
Se primesc or-ce comande şi repara-iunî. Serviciul onest şi prompt.
Rog a nota bine adresa mea, numai:
21, tirada Setări, 21,
PAPIER HIGH-LIFE
FUMEZ LE
PANAMA
PANAMA
PANAMA
Ou ne fumez pas Deposit general Creangă & C. Bucureşti
Strada Ptnzari \o« 10-14.
MABASIN DE MODE
A LEX AN DBIN A A JAC A
-IJ, Calea Victoriei, Z4
A V I S
Aduaem la eunoscinţa Onor. Public şi ta special Onor. noastre clientele că intoreîndu ne din Paris, am adus mărfuri după cele din urmă modele precum :
Pălării pentru Dame. Domnişăre şi Copil
CAPOTE ŞI ROTONDE foarte eleganta
Asemenea efectuăm COROANE după comande cu preţuri foarte avantegioase.
Vinul Beef Lavoix
pregătit do către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne. quinq<iinâ *.şi fosfat de calce. Acest vin care in Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutriţiunea ocnlui, nervilor şi a camei musculare Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment," şi represintă valoare a 50 grame de carne prin '/> pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil anemicilor şi persoanelor vrislnice.
Intrepo»it : Aveneua Victorie, 5,1a Paris. Deliul: la far. Bru. Altiu Roşu. Thflringer şi la ţoale farmaciile diu ţară.
Biscuiţii d-rulu! Ollivier din Paris
Vindecarea ra ’icală a boalelor sifilitice recente snfl învechite la bărbaţi, femei si copil Academia Naţională de medicină din Paria, a declarat in raportul săfl către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cart au fost aprobaţi de către Academia de me-diîcnă şi singurii cari aă primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Oliivier sunt adoptaţi in toate spiţa-lurile din Paris Tratament lesnicios, rapid şi economic. Iutreposit general: str. Rivoli No. 3 In Paris, tn detail : Farm. Bros, Altîn, Roşu Thilrimrer şi fn toate farmaciile din ţara.
Les Vâritables Pastilles de Vlchy
On sait combien les estomacs delieats sont parfois gfinds au theâtre, en soiree, au concert, par les malaises de la digestion : bâillements, aigreurs ou pesanteurs d’eslomac. Quelques Pastilles de Vichy-Etat suffisent pour ddtruire ces malaises. II est vrai que ce bonbon, delicieux au gout, est fabrique avec le sel naturel extrait de l’eau des soupces de l’Etat franşais, â Viehy, et cela explique qu’il posstide les merveilleuses qualites digestives de ces sources, si connues dans notre pays sous les noms de Viehy - Gelestins, Viehy-Hopital et Vichy-Grande-Grille.
8, - STRADA SĂRINDAR, —8
Prelungirea slradel Nouă
BUCUREŞTI
I NT FABRICA L C I
PAUL iiLKER
Se găseşte tn tot timpul un
Mare asortiment
DE
Articole de Voiagiu
Pielărie fină
Porte-monaie, Porte-visit. etc.
SACI CU HfGESAIRE DE TOItETâ
de la 40 până la 350 lei
Madame PAUL MARTIN
A OUVERT A NOUVEAU SON
ATELIER »F MOI>E$
5, Strada Fântânei, 5
On y trimveia comune jndis un graiul choix de cnapeâux, dernifl 'e crflation, aux prix les plus modflrfls
Il>r. ifEraHAttT
MEDIC DE COPII S’A MUTAT 35, Strada Uarol, 35.
Dinţi cu 7 iei unul
Se pune în oautchuk
în strada Cempiueauu Nn. 46
		HiAjftjCTţţV-	36&	
W. STAABECKER
Maşine agricole şi industriale de orî-ce fel
Strada Nra&rdan, 13. — ItdCOlEŞTf. — 13, Strada MniArdau.
BRĂILA
Bulvadul Cuza, 79-
LOCOM 0 Bl LE
CRAIOVA
Str.M.CogălnicânuJO
treeratOre
Model nofi pentru 1897
eu elevator de »-lamă, sile mal lungi şi mal late, Vtiilurâ-tor) mal puternice
Model noăpentr u 1897
cu cilindru demon labil aşezat pe o placă de oţel. Extra-îţitări tă, 6 atmosfere presiune	din cunoscuta fabrică
RINTON, PKOCTOK A C-nte, Ia dl., LUWOLI
((	Noua sooerutoare cu legat
T fM l, Li DREAPTĂ
183 centimetri lungime
— 150 vtudute tn 1895 ; 198 vimliite tn 1898 —
«DAISY» Secerătoare simplă cea mal respindită.
«4 0*10AH DE FfcN No. 4* complect do oţel.
„ISBANDA*
PLUQUTI universale de orî-oe fel şi număr. — PLUGURI cu 2
\ din prima fabrică specială
jM.. CE MIC
!}
brtzdare Z. H. 9 N. complecte do oţel.—SEMĂNĂTOARE în rîndurî,
Cele mal apreciate — singurele maşini admise pentru fabrica de zahăr. V Fereţi catalogul linstrnt, seva trimite gratuit şi Iraneo
CHICAGO
(America)
Ilud-Saek
Piagwltz (lipana)
www.dacoromardca.ro
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
33
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA ÎXTÎIA
CAPITOLUL XXI
A doua zi după amiază, doctorul sosi pe la trei la curtea boerească din Magula.
Prea rar se Intlmpla ca să treacă o zi fără ca el să nu'şl facă apariţia, clnd nu venea să prinzească saO să dejuneze acolo.
In grădină găsi o numeroasă societate: vecinilj de ţară In virilă, Teofil Zorescu, preotul din Magula, d. Zăgan şi frumoasa Margareta!
Doctorul purta pe fata lui palidă urma atlt de vizibilă a emoţiilor şi ostenelilor din noaptea trecută, In cit cunoscuţii fură neliniştiţi de sănătatea sa.
La întrebările pline de grijă ale d-lul şi d-nel Porescu, el răspunse că, In adevăr, se simţea puţin cam râa.
Şi, apoi, primise de dimineaţă scrisori cari îl impresionaseră Intr’un mod neplăcut: vechi tovarăşi din răsboiă, pentru cari viaţa nu era uşoară şi caii «e adresaţi la el spre a căpăta sprijin şi ajutor.
Figura boerulul Zamfir luă o expresie de emoţie şi compătimire.
Ceru, asupra acestor nobili nenorociţi, amănunte pe care le ascultă cu cel mal simpatic interes.
Cit priveşte pe Teofil Zorescu, el ascultă povestirea dlnd din umeri.
Lui i-se parea că doctorul prea clnta des pe aceeaşi coardă.
Nu doar că-1 bănuia cu ceva asupra vreunul lucru.
Doctorul se bucura In partea locului de o onorabilitate bine stabilită.
Dar Iul Teofil i se părea că prea afecta mult de omul influent, In partidul săd, şi prea se făleşte cu o lutletate pe care poate nici nu o avea.
El se Întreba dacă nu trebuea să se vază, In aceasta atitudine a doctorului, un mijloc dibaciă, ca să ctştige, asupra spiritului, lui Zamfir Porescu, un escendent pe care l-ar putea exploata cu folos mal tlrzitt. Această vagă nelncrede nu purcedea, de sigur, numai din instinct.
Ori cit de respectoasă şi de reservată fu purtarea, în genercl, a doctorului faţă cu Adriana unele nuanţe, unele detalii pu-teaă să dea de glndit unul spirit observator.
Dar, Teofil era observator şi perspicace.
El nu surprinse nimic precis: dar între-văzu posibilitatea a o mulţime de lucruri.
De alt-fel, Îşi ţinu pentru el bânuelile, socotind inutil să întărite pe Gabriel, vor bindu-i despre o rivalitate, închipuită poate, şi de care n’avea să se teamă «îtuşl de puţin, dacă ea ar fi existat cu adevărat.
Deci nu-i spuse nimic.
Dai rămase în bănuială şi în observaţie.
Cînd doctorul sosi în grădină se vorbea despre furtul sâvîrşit asupra lui Păsărică şi despre căutarea zadarnică a ttlharulul, în vremea nopţel.
Acest subiect de vorbă supără pe A-driana.
Din fericire pentru ea, nna din damele venite în vizită, îşi adusese doul copil; o
fetită de vr’o doul spre-zece ani şi un bă-etaş de vr’o cinci.
— Adriana se ocupă cu el.
Totuşi ea ascultă şi auzi pe doctor povestind că dimineaţa, trecînd din Intim-plare pe lingă casa arendaşului Ilâdulescu, văzuse pe ciobanul care fusese jefuit noaptea.
El repeta amănuntele pe cari i le dăduse copilul şi explică procedeul ingenios la care alergase spre a se scăpa de legăturile sale.
Povestirea plăcu mult.
Se lăudă prezenţa de spirit şi isteţimea lui Păsărică.
Preotul aduse cele mal mari elogii deşteptăciunii lui, iar Zăgan repeta cam ace-laş lucru.
Cum, în mijlocul acestui cor de laude, se ajunse a se deplînge unanim că atîtea daruri fireşti nu aU fost dezvoltate prin instrucţie ?
Ideea aceasta a fost ea sugerată, cu dibăcie, de doctor? sau formulată de un altul ?
S’a născut ea dintr’o reflecţie întîmplă-toare sad din cursul general al convorbirel ?
Nimeni nu se gîndi „să să Întrebe şi nimeni n’ar fi putut s’o spue.
Dar se ştie că drept încheere a acestei lungi Oiscuţil, boerul sflrşi Zamfir Porescu, prin a declara că e locul să se facă ceva pentru Păsărică şi că el se va însărcina cu aceasta.
Să el asupră-ţl cheltuelile de educaţie ale ciobănaşului, să-l ajuţi ca să se ridice mal sus de condiţia sa, să faci ceva din el, nu era tocmai împovărător şi !a urma urmelor iţi dă un alt lustru.
Numai că, înainte de a lua o hotărîre definitivă, el voi să vază pe băiat, spre a se încredinţa prin sine însuşi, de fericitele
Iul disposiţiunl, şi apoi aşişderea, se cade s’o spunem pe şleaO, şi pentru că nu i-ar fi displăcut ca generoasa hotărîre pe care o proiecta să fie luată în fata persoanelor adunate la curte, In acea zi.
Om destul de cum se cade, el nu era însă dintre aceia cari ţin să ascundă de stingă ceea ce făcea mina dreaptă.
După lămuririle preotului, un argat primi poruncă să Încalece să dea o fugă plnă la arendaşul Rădulescu şi să-l aducă, pe Păsărică, pe greabănul calului, la curtea mare, unde Boerul Zamfir Poreseu vrea să-I vorbească.
Păsărică nu era acasă, la arendăşie, clnd sosi acolo, argatul.
Găsi numai pe Rădulescu care se grăbi să-l conducă la islazul unde copilul păştea oile.
Stînd pe un pietroifl mare, cu cîinele la picioare, el era cufundat într’o dureroasă tristeţe.
Toate nenorocirile acestei lumi se îngrămădiseră pe capul lui. Moş Icatoiu şi Rădulescu socotiră că nu fusese destul de aspru pedepsit de braconajul lui, cu pierderea banilor şi cu emoţiile pe care i le prici-nuiseră hoţul.
El accentuaseră pedeapsa, într’un mod usturător!
Şi jefuit şi bătut, era prea din cale afară aspru ! Bălan, fiind că fusese de fată la îndoita corecţiune, nu se mira de tristeţea stăpînulul seâ, căruia arendaşul ÎI porunci să plece numai de cit cu argatul, adăugind că va trimite pe o altă slugă să aducă turma.
Păsărică prinse oare care temeri IViţă cu acest drum la curtea mare, pentru care nu-i se da nici o lămurire.
(Va urma)
CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
Ho. B Strada Lipscani N«. i
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-4 schimb de monezi.
Ctrsu) pe ziua de 6 Maia 1897
n		Cump.		Vînd	
4«/o	Rentă Ainortisabilă. . .	88	—	89	—
	» Amortisabiiâ. . .	100	—	100	
#•/. SN»	Obligat de Stat (Cov. R.) . > Municipale din 1883	101 98		102 99	*/•
!•/. 6»/.	» > > 1890	99	—	S9	7.
	Scrisuri Funciar Rurale .	95		95	7.
S’/c	> > Urbane .	90	V»	90	
6»/«	» » * Iaşi. Acţiuni Banca Naţională.	85	—	86	—
		1790	—	1890	—
	» » Agricolă .	205	—	108	—
	» Dacia Rominia asig.	415	—	420	—
	» S-tea Naţionala asig	44!»	—	410	—
	S-tatea de Coaatrucţiunl .	1 5	—	165	
	Florini valoare Austriac#.	i	11	3	13
	Mărci Germane ....	î	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101	—
	» Italiene. . . .	89		98	—
	» ruble hîrtie . .	2	«5	2	70
DE ÎNCHIRIAT casa din strada Ţepeş-Vodâ, 14, compusă din 4 camere, sufragerie, bucătărie şi pivniţe. Se închiriază şi parţial: 2 camere, bucătnrie şi pivniţă. A se adesa la d. Athanase Costinescu, Str. Academiei, 14, la tipografia Gr. Luis.
A V I S
Casa G. I*. 1‘eflu-u face cunoscut onor. sale clientele că cu tot incendiul e a avut loc In pivniţa magasinului. d-sale de Droguerie şi Coloniale din strada PinzarI No. 10 şi 14, afacerea continuă ca şi în trecut fără nici o întrerupere.
MEDICAMENT PHOSPHATIC
IN DE VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slâbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior ln-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAT. Lyon, rue Victor Hugo, 14 gi în toate farmaciile.
#ri^$nEMRMEKMvls)
Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint.
Multe autorităţi medicale au recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul săli cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatori generali: D-nil iritzur «f- Verzar în Braşov Depozitul general pen- IfJtQII C DOCTRIII Strada ©OVACI tru Capitală la D-nul VHOILl UllL 1 UIU No. 17.
Iu provincie lu diferiţi depozitari principali.
TEIRICH & C-
BUCUREŞTI
O.—Strada Berzei,—9.
INSTALAŢIUNI DE
TELEBRAF GAZ şi APA
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
Aparate d.e gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- Biurou de construcţie. - Export
SOCIETATEA
«1©
Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Cotroceni
Capital social 2.500.000 întreg vărsat
Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cite Iei 25 de fie-care, la casa de bancă leschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
A V I S
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, Sn Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, au găsit o mearte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigura contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avan-tagiul că, în schimbul unul premia minim se asigură un capitul însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a ft asigurat cu lei 50.000.
DE VINZARE
LOCURI, în parte, ca loturi, sati în total, dintr’o suprafaţă de peste 8000 metri pătraţi, situate in strada Fundătura Turcului, ce dă în stradele Buzeştilor şi Dulgherilor, începind din şoseaua Basarab colţul de sub No. 210 din apropiere de Capul Podului Mogoşoae, cu cu preţuri de lei 25 metrul pătrat. A se adresa la d-nul Ştefan Moră- ] rescu Leaiotă, şoseaua Basarab No. 218, pînă la 11 ore dimineaţa.
Opy 1 « ţ Un ceas de aur 8 ©arat©
** •	• garantate, cu două capace
60 mm. diametru, 16 rubinurî, regulator de preclsie. mers garantat, conservaţiune nelimitată a frumuseţe! capacelor ce costă tot i.tît ca cele ale unul i 'eas de 400 lei,—se vinde un ase-| «nenea ceas ou 37 lei. Tot un a-emenea ceas, mărime pentru doamne, 86 lei. Un frumos lanţ > ie se poate adapta, ou 4 lei. Se t rimite franco contra rambursulQT M. lliiudbHk.in,Tal>orf»tr 35 ^ Yieiine, Autriche.
Catalog ilustrat se trimite grats şl franoo.
N. Grigrorescu
48, Calea Victoriei, 48 jois-d-eis de cofetăria Capşa, Bucureşti 1 w	Aduce la cunoştinţa
«EjSP	onorabilului public, că
în atelierul mea se con-j	KMâ	fecţioneazâ încălţămin-
I	*e Pentru dame, co-
|	pil» ain materialele cele
| rihiiJb mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate.
N. B. Pentru conservarea încălţămintelor recomand veritabila Orema-rneltoniană neagră şi [culori din fabrica
«RROWN şi SON
Londra: Feriţi-vă de contrafaceri.
La Typografia EPOCA se află de vînzare hirtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte lOkil.
Higiena dinţilor şi a gnrei
Medalie de aur, Viena 1883; Medalie de argint,
[ Bucureşti 1898; Medalie de bronz, Paris 1893-Autorizat de consiliul de h igienă *i salubritate publică.
DEYTALINA
KNK.VţA pentru «UKÂ ţi
PULBERE VEGETALA pentru DINŢI
ale doctorului S. KOJiYA
Sunt două dentifrice recnnoscute în ţară şi în străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higienel gurel, dlndu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul: Un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 3.
Deposite: în Iaşi, la Farmacia Fraţi Konya; In Bucureşti, la Farmaciile F. W. Ztirner şi F. Bruss, la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „StelUa*.
PRIMA INDUSTRIE R0MÎNĂ PENTRU
Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos
VICTOR SOCEC-CÂMPULUOG
UNICA FABRICA care produce varul în turnate sistematice cu focuri continue, garautînd produsele de calitate superioară fără piatră.
IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencuelî şi lucrări de artă.
Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipcl şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă între traverse de fer, ziduri uşoare, despărţitoare, cel mal bun material pentru construc-ţiunl de spitale, vile, barace, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn satt fer, absolută siguranţă In contra incendiului.
Preţurile cele mal moderate, furniture prompte şi exacte.
Comenzile se pot adresa la DEPOU, Calea Griviţel, 138, şi Ia Fabrica din Cîmpulung.
Deposit permanent (le toate aceste produse, Calea Griviţel, 138.
PAPIER FAYARD & BLAYN
Mal malt de */* de secol succes proclamă superioritatea «a In tratamentul de guturai, iritaţiunei peptului, Influenţa, dureri reumatismale? scrfntituri, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Sb află în toate farmaci^^^^^
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă, cu cea mat mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.
Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
CĂUŞELE
<»r;ifeiib(Tg — Freiwaldau
(Sileaia Anstr., Staţiune de cale ferata)
CEL MAI VECHIU STABILIMENT DE HYDROTERAPIE FUNDAT DE PIIIESSNITZ, deschis în tot cursul anului, 2000" d’a-supra nxărel. Bogăţia de isvoare, renumite îu toată lumea. Promenade Întinse de saleîml şi păduri de pini.
întrebuinţarea apel se face în basa experienţelor practice şi ştiinţifice, ţintndu-se seamă de individualitatea fie-cărul bolnav.
Un remedia excelent In contra boalelor de NERVI, de DIGES-TIUNE, de BFŞICA şi ORGANELOR SEXUALE, precum şi contra boalelor de anemiă.
Gritfeiibergul este frequentat de Români din toate ţările şi cu 150—300 fr. pe luuă sa pot acoperi toate cheltuelile.
fOMISIIJXEA BĂILOR.
FABRICILE UNITEjROMÂNE
PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
FĂRĂ VITRIOL
Lipsit de orl-ce inconveniente, atit sanitare cît şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o-dată aducem la cunoştiiiţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără eseepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazouse şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Aeid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco.
I PENTRU ©ARI SECERATOAREI.E - LEGATOABE |
DEERIWG-PONY
Sunt preferabile celor-l'alle sisteme
! Pentru că. aă lagăre pe valţurî şi bile.
Pentru ci, sunt cele mal uşoare.
Pentru că, durabilitatea e de nesocotit j Pentru că. aduc economie la sfoară.
Pentru că, au capacitate de lucru mare Pentru că, sunt uşor de minuit (ţoale tuburile la indămană).
Pentru că, supraveghierea este perfecta.
Pentrn că, balansarea maşinel este studiată şi fixată.
Pentru că, la transport, micşorarea sSşSSS platformei permite trecerea el pretutindeni.
[ Pentru că, lucrează perfect pe locuri rîpoase.
SECERATORII^li) SIMPLE
---------- BHIIgM\4s M im A Wj ------
!!! IiuliHCiitabil cea mai banii secerăleare existentă !J
COSITOARE DEERING-IDEAL
[din nuni firul Iota) al cositorilor vlndnte In lumea Întreagă |
-E JUMĂTATE AU EOST „DEEMAG-MEAE” [WATSON & YOUELIi, Agenţi generalî şi depositar j
Bucureseî, Str. ACADEMIEI, 14. (Fost Raşca).
CELE MAI BUNE STOFE
PENTRU
50STUME SI PARDESIURI!
DE
1SABBAŢI
LA
OMP.
BRUN & C
DEPOUL
FABRICELOR de POSTAV AA bucureşti nr LO STRADA ŞELARILO A se observa bine firma şi numărul Sft.
VÎNZAREA ÎN DETALIU
pe preţurile originale ale fabricelor
Hirtie lină de tipar
De rlnzare 61 de topuri â 1000 coaie
fie-care şi In greutate de 24 kil., hirtie gălbiniă. bine satinată, format 48/72 cm. A se adresa: Strada Polonă No. 100.
„STEAUA ROMANA"
SOCIETATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEUM
CAPITAL SOCIAL: lei 10,000,000 din care 7,000,000 deplin v&rMaţl
Fabrice de Petroleu gi Derivate: BUCURESCI, MOINESCI, MONTEORU
HCf Produsele Fabricelor:
PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda)
ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞESH
IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME:
Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru maşine, Valvolina pentru cilindre.
Benzina, Ligroina, Qasolina, Petrolina
RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710
PARAFINA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMÎNÂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA
DIRECŢIUNEA GENERALĂ
Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti.
MAGAZINUL
„IIELIOS"
21 Strada Doamnei 21
Sobe americane veritabile
• SIRIUS, cu pn(«nt r«tful»tor noul model 1896.
«Sirius» sunt de o construeţiune solidă şi elegantă, cele mul higienice dind o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin «pa-tent-regulalor>, care le deosebeşte de cele l’alte produse similare.
încălzitul se face prin orice fel de cărbuni de piatră.
Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gat aerian şi de spirt.
Mare asortiment de lămpi de petrol.
Depozit general :
A. RECHENBERG
Bucureseî. Str. Doamuel 21 g
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi in urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mineşU, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în %'înzare In Bucureşti vechea şi, proa bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hirtie de orez de Panama care;
Nu (negreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac., u alterează absolut de fel aroma suavă & tutunurilor romînştl, ca alte bîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-1 al hîrtiel «Panama» : Bucureşti str. PinzarI No. 10, Unde se vor dresa toate informaţiile si comandele în Romlnin.
Constantin Simionescu
Doctorand In Medicină Paris, Boulevard Moutparuass 152
Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi de
“rin corespondenţă.
Kmmmaa
KM
Bucureşti. — Tipografia »EPOCA >, Strada Clemnntei 3. — Bucureşti.