SERIA IL—ANUL III, No. 444. MM NUMĂRUL 10 BANI A BOVAMMmi: încep Ia 1 şi 15 iile fie-cărei luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţie! In judeţe şi străinătate prin mandate peşlaic Un an in ţară 30 Iei; In streinătate 50 le! Şase luni ... 15 > » > 25 » Trei luni . . . 8 » » » t3 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ No. 3 AOfflOISTBAŢIA STRADA CLEMENŢEI - No. 3 ISdlţiaatreia MARŢI, 6 MAItT, 1897 NUMĂRUL^lO BANI ANEACIIIRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai î# Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV.0.30 b. linia » » » UI......2.— lei * * » » II .... . 3.— » » inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr vechii 30 bnnl? REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - N». * ALEGERILE 01 IERI. - 00VEHI9L BMiiî MOARTEA LUI GR. PfiUCESCU Lista încredinţată d-lui Gr. Tri- andafil pentru ridicarea monu- meritului defunctului Al. Lalio- vâri: L) nu Gr. Triandafil 500 » Evloghie Gheorghief 1000 Prinţul C. Brîncoveanu 500 1). Pană M. Pencovicl. 15 Total . . . 2015 TARĂ CONTRA GUVERNULUI Trei alegeri au fost ieri, în ptiuete foarte depărtate unele de altele şi îu colegii cu iotul deosebite (1 de Cameră, 1 şi 2 de Senat). Din acestea, guvernul a rămas fn balotaj Iu Prahova (faimoasa cetate colectivistă), a căzut la Vaslui, şi numai în unul a obţinut o mică majoritate. In colegiu! de Prahova candidatul partidului conservator a întrunit mai multe voturi de ett candidatul guvernului, cu toată presiunea administrativă. Sentinţa rostită de ţară în toate alegerile parţiale, a fost deci confirmată. Lruvernuî e osîndit şi Parlamentul colectivist e o neruşinată minciună. llezuitatul îu cifre arată cit se poate de hotărît acest adevăr. Din 730 de voturi valabile iu toate cele trei colegii, guvernul a obţinut 322 voturi. Iar opoziţia 408, ceea ce dă opoziţinniî o superioritate de 80 voturi. Fată cu cele 322 voturi, din cari cele mai multe zmulse de guvernul colectivist prin lei de fel de mijloace, partidul conservator singur a întrunit 350 voturi, cu 34 mai multe decît guvernul. Ţara se rosteşte necontenit in favoarea noastră şi contra guvernului colectivist. SPERANTAUBERAULOR Situaţia guvernului Sturdza este foarte ciudată. Cu toate că cabinetul funcţionează, totuşi el este deja condamnat să dispară. Este condamnat de gruparea Aurelian, de gruparea Eleva, de gruparea Sta-tescu, de opinia aproape generală a membrilor partidului. Toată lumea colectivista .ştie sau simte că Sturdza nu poate merge înainte şi că guvernul actual este pro vizor. De această situaţie îşi dă seamă chiar Sturdza, omul cu creerul cel mal obtuz din ţară. Căci nu de ilo-rile mărului ignobilul devenind prim-ministru, s’a grăbit a închide Parlamentul şi a trimete pe senatori şi pe deputaţi la plimbare, lăsînd în părăsire, saQ votate numai pe jumătate, toate proectele de lege •urgente, împreună cu cele financiare indispensabile echilibrare! budgetului. Sturdza, chemat de Suveran a doua oară în capul afacerilor, în-chizînd iute Parlamentul şi între-rupînd lucrările legislative, a dovedit că are frică de propriile sale foaste majorităţi. In zadar, acum după ce a scăpat pînă la toamnă de un vot de blam, Sturdza tace pe miţa blinda, pe umilitul. In zadar, nu lipseşte o ocazie—prînz, nuntă, teatru —fără ca să nu se gudure pe lîngă d-nil Aurelian, Statescu, Gianni, etc. Iu zadar, caută să fie cu minte, păzindu-se de acele explozii de om nebun, care l’afi compromis, şi de acel»1 grosieritâţt pe care are obiceiul a le adresa partisanilor şi care l’afi făcut odios. Toate acestea nu ’l înaintează cu nimic. Lumea liberală s’a convins că este un incapabil, un om ran şi un lârilor, şi nu mal voieşte sa auda de el. Succesiunea lui Sturdza este deschisa. Putem vorbi de ea de pe acum. Cine va fi succesorul acestei triste moşteniri ? Liberalii se măgulesc cu ideia că Suveranul nu va tace apel, după căderea sau alungarea lui Sturdza, la conservatori, ci că vor fi toleraţi să-şi încerce norocul şi cu un al patrulea minister. In această speranţa, el aa şi designat de pe acum moştenitorul. Este d. Statescu !!! Aţi auzit bine ? D. Stătescu !!! Drept vorbind, nici n’aO Ia cine altul sa se gîndească; sunt siliţi din cauza sărăciei de oameni şi faţă cu tristele experienţe făcute pînă acum, să se gîndească la acest culă de teiu care se numeşte Eug. Statescu. Căci de d. Aurelian, nici nu poate fi vorbă. Prea s’a arătat neputincios şi nedestoinic! Dacă d. Aurelian ar fi fost om, el ar fi şi aslâ-zl prim-ministru, el ar fi nimicit pe Sturdza şi s’ar bucura încă de sprijinul unei majorităţi compacte. Rar om politic a avut o ocazie mal buna de a se fixa pentru mult timp pe planul întîiu în partidul liberal, dărâraînd pentru tot-d’a-una pe nemernicul de Sturdza. Dar repetam, d. Aurelian n’a fost, nici nu este în stare. Miine, adus din noO la guvern, el se va arăta acelaşi care a fost şi In scurtul său minister, adică timid, nehotă-rît, zăpăcit, lipsit de acţiune, sărac de orl-ce concepţie de guver-uămînt, cu idei încâlcite, încurcînd lucrurile din lipsă de energie şi căzînd din cauza propriilor lui încurcături. Cînd un om politic dovedeşte atîtea defecte generale, fără a se deosebi prin nici o aptitudine specială, natural ca nu mal poate fi vorba de dînsul în o situaţie ca aceea pe care Sturdza a creat-o partidului. Aşa dar, tot d. Statescu rămîne speranţa partidului! Val de speranţa şi val de colectivişti! In adevăr, numai un partid în desperare şi ajuns la ultima extremitate, poate sâ-şl închipuiascâ că d. Stătescu este în stare să’l salveze şi să-I dea vigoare ! Numai acei cari nu sunt în contact zilnic cu d. Stătescu, pot să creadă in această minune! D. Stătescu este un desgustat, un desilusionat, un egoist, preocupat numai de căutarea sănatâţel sale. D. Statescu are de cît-va timp oroare de politică şi de toţi politi-cianil din partidul său. Sănătatea e întreaga lui grijă. fu starea în care se află, el nu este dispus să facă cel mai mic sacrificiu pentru partid. Poate partidul să piară, el nu va neglija luarea la oră a unei linguriţe de medicament. Intre o consultaţie medicală şi un consiliu de miniştri, tot-d’a-una va prefera pe cea dîntîiQ. De altmintrelea, chiar sănătos, d-lul Stătescu ii lipseşte orl-ce forţă morală, orl-ce stimulent pentru treaba rodnică, orl-ce ambiţie de a lucra şi a face ceva, presu-puindu-1 capabil să conducă afacerile ţârei, lucru pe care noi îl contestam în modul cel mal energic. Afară de aceasta, răutatea şi veninul îl întuneca întocmai ca pe Sturdza. AŢI pune speranţa în d. Statescu, este cum aî voi sa te sprijini pe o trestie. Un minister Statescu este o iluzie, este un miragiQ politic, este o scornitură a unul partid bolnav. Odată cu Sturdza, va lua sfirşit şi regimul liberal. Acest lucru e adevărat şi inevitabil. MOARTEA LU! GR. PÂUGESOU încă un om vt-etlnic nl vieţii iton-tre fntbliee t*'a tuf iuta tlin viaţă t Gr. FăuecHcu, fonf mininlvit al t! o menii Iov, orator fir frunte, unul din cel mal eminenţi Jnrineonnulţi ai ţării şi foni director al Epocii in memorabilele tim/mvi de luptă dintre Gr. l*ăueencu n’a năncuf in S Februarie ISI3 in Uoniorii de Vede. Studiile neeundare ni fe-a făcut in Mlucureşti, iar cefe unirernitare la Far in, obţinind eu mare nuecen diploma de doctor in drept. .1 font alen pentru prima oră deputat connerrator in Init, apoi in Intă. I font alen ni in Connti-tuanta de la ISSI, de unde n’a retras in urma deciniunei itarlidu-lui connerrator. De ta 1HHH ni pină azi a font mereu alen in Cameră. In M95 n’a retran din partidul connerrator. Defunctul a font un patriot luminat şi un om cult in toată puterea curinfului. Cunoscător profund al titeraturei romi ne ni al Intortei naţionale, el era in reta-ţinni intime eu toţi neriilorii noştri de frunte şi infr’un timp dădea serale literare frecventate de Fminencu, Caragiale, 9’lalinţi, De-tarrancea, etc. Fubticint eminent, n’a dintinn mai alen in cenfiunea ţărănească, denpre care a nerin cu un talent remarcat de toată lumea noastră politică. In deosebi n’a ocupat cu rclaţiunitc dintre capital ni munca affricolă, despre care a prenen-tat un proiect de lege pentru tocmelile agricole. FI a fundat ni a dirigiat ziarul Juridic Dreptul. Gr. Făucencu a inertul din viaţă ieri dimineaţă ta orele 9, in canele sale din strada Clemenţei. Inmor-minfarea i-ne va face miine după amiazi, ta orele 3. ÎNTRUNIREA din ploieşti Cu toată vremea imposibilă,— ploua cu găleata de la orele 3 după amiazi, — un foarte mare număr de cetăţeni respunse la apelul partidului conservator pentru întrunirea de Sîmbătă senra 3 Maiii. Vasta sală a otelului Victoria era plină de alegători al colegiului I de deputaţi, de profesori, preoţi şi alţi cetăţeni. Sosiseră din Bucureşti pentru a lua parte la întrunire d-niî G. Gr. Cantacu-zino, general Mânu, Take Ionescu, G. Panu, T. Văcărescu, I. Grădişteanu, B. Pălti-neanu, V. Ionescu, 1. L. Caragiale, Al. Ciurcu, Cristu Negoiescu, N. Cosăcescu, Cihoschi, avocat, G. Vlahuţi, R. Văcărescu, căpitan Creangă, şi alţii. întrunirea s’a deschis la orele 8 şijum. sub presidenţia d-lui G. Gr. Cantacuzino şi în aplausele entusiaste ale cetăţenilor adunaţi. li. G» fiir* Cantacuzino In cîte-va cuvinte bine simţite, distinsul bărbat explică scopul întrunirei. — Vani chemat aici, ca să ne sfătuim cu d-voastre, întocmai precum odinioară se adunau la sfat bătrînii ţărei, cînd patria era în nevoe. Faţă cu ura liberală, candidatura d-lui Nicu Filipescu se impunea, spune d. Cantacuzino. Era indicată de simţul politic cel mai elementar şi a primit atît aprobarea comitetului central al partidului cît şi a comitetului conservator local. Scanttalul X lu acest moment, Ia uşa sălci «le întrunire so iiud cîte-va vociferări selbatece, însoţite de fluerături. . o wwW':< ;oromam *" cap cu faim«siiiNimiou\ zisşiPurcea, ,ie Ia accizele primărie! din Ploieşti, se în-cearcă a năvăli în sală. Cetăţenii, indignaţi de acest atentat la libertatea întrunirilor, so opun. 0 ceartă se naşte. Bătăuşii sunt respinşi şi urmăriţi cu huiduituri. De remarcat este că agenţii de poliţie şi comunali, cari se aflau îu mare număr în jurul sălei do întrunire dfn ordinul democratului R. Stanian, aii rămas impasibili faţă cu încercarea de scandal a bătăuşilor. Toate reclamaţiile cetăţenilor au rămas zadarnice. Unul dintre agenţii comunali a avut chiar cinismul sa mărturisească că are ordin do la d. primar să nu intervină. împrejurarea asta pune într'o tristă lumină pe primarul Ploieştilor. Publicul va şti să înfiereze după cum merită o asemenea purtare. ★ * * D. Cantacuzino termină, în aplausele sălei, recomandînd călduros alegătorilor candidatura d-lui Filipescu. Se dă cuvîntul d-lui General Mânu D-sa începe prin a aminti alegătorilor Prahoveni, că — în 1875—l'au trimis în Parlament într'o situaţie foarte grea. — Şi atunci candidatura mea era combătută ca fiind streină de judeţul acesta. D-voastre m’aţî ales însă, pentru că mai presus de toate sunt interesele ţărei, pe cari le-aţi avut în vedere atunci şi care— sunt sigur—vor precumpăni şi în alegerea de miine. D. general Mânu arată apoi starea de terfeleală în care se găseşte Parlamentul ţărei. El trebuie disolvat! exclamă oratorul, în tunete de aplause, care fac să se cutremure bolţile salei. Cînd recomandă alegătorilor pe d. Filipescu, strigăte de Să trăiască izbucnesc din toate piepturile. H. X, Filipescu ia apoi cuvîntul. Candidatul protestează contra înscenăreî mizerabile a poliţiei şi administraţiei comunale, în aprobările unanime ale asistenţilor. Apoi face tabloul situaţiei guvernului liberal, care se menţine la putere prin mila Regelui şi toleranţa opoziţiei. — Guvernul, spune d. Filipescu, e în situaţia funcţionarilor damblagii, cari sînt ţinuţi în slujbă pentru a şi face anii de pensie. Nn se va putea însă menţine multă vreme, pentru că 1) şi-a creat o situaţie financiară rea, care ameninţă ţara cu un enorm deficit. Aceasta va necesita nouî impozite. Aţi văzut că aii propus legea patentelor şi au urcat deja tarifele căilor ferate; 2) şi-a creat o situaţie exterioara imposibilă. Aici, d. Filipescu vorbeşte de răspunsul dat de d. Sturdza la nota austro-rusă. Acest răspuns a ştirbit demnitatea ţărei, punîndu-ne mai pre jos de vasala Bulgarie, cure—la aceeaşi notă—a declarat că va urma politica ce'î convine—şi ne-a supus la ridicolul ziarelor streine; şi 3) din cauza frământărilor din sinul său, care’l minează tot mai mult. Oratorul încheie făclnd elogiul cetăţenilor ploieşteni «cari vor şti nu numai să protesteze ca cei din Bo-toşcinî, Galaţi, Brăila, ele., dar să şi biruiască /». n. I, Ij. Ultragiate. aclamat la tribună, este mai în vervă de cît ori-eînd. De la primele cuvinte, este stăpîn pe sală, care nu’i menajează nici aprobările nici aplauzele. In cîte-va trăsături de spirit, acopere de ridicul candidaturile d-lor Cireşanu şi Ienescu, în rîsetele delirante ale asistenţei. Arată apoi progresul realizat de oraşul său natal. Constată nu numai schimbarea oraşului, dar şi a spiritelor cetăţenilor. — Odinioară, spune Caragiale, în Ploieşti nu puteai pronunţa cuvîntul de conservator, fără să te expui. Astăzi progresul ideilor conservatoare a făcut paşi uriaşi. Cetăţenii săi au putut constata că din-dărătid firmei liberale nu e de cît o prăvălie goală, termină Caragiale, în aplauzele furtunoase ale adunăreî. #1. florini Pat ţineau o examinează pe rînd toate candidaturile. D. Cireşeanu se prezintă cu activul primăriei din Văleni, pe care o ocupă de 20 de ani, şi cu prietenia lui Ghiţă Ionescu, fostul deputat de Ploieşti. In ce priveşte pe d. Ienescu, candidatura d-sale nu este nici politică, nici locală : ea este o candidatură curat personală. D. Cantili e candidatul d-lui C. Grigo-rescu, cu care e departe de a semăna, nea-vînd pasiunea politică a acestuia. Singura candidatură temeinică şi de interes general e aceea a d-lui Nicu Filipescu, pv care oratorul îl recomandă alegătorilor. — In numele d-lulţGrigorescu —a d-lui Grigorescu de acum 20 de ani— încheie d. Păltineanu, vă recomand pe d. Nicu Filipescu. II. ionel Grădişteanu într'un splendid şi cald discurs, arată că guvernul actual nu e nici liberal, cu atît mai puţin naţional, după cum se intitulează. Venind la chestia naţională, oratorul a-rată ruşinea şi nedemnitatea politicei liberale. In culori vii zugrăveşte starea de degradare la care a adus d. Sturdza Liga pentru unitatea culturală a Romînilor, în care bunii patrioţi îşi puseseră toate speranţele, şi deplorabila situaţie creată în Macedonia, unde răposatul Al. Lahovari înfipsese cu mîndrie tricolorul romîn. Examinează chestia răspunsului dat notei austro-ruse şi constată că demnitatea ţărei a fost batjocorită. — Alegerea de mâine e o protestare contra acestor greşeli,—crime aş'*putea spune, conchide ă. Grădişteanu, contra guvernului de ruşine naţională. Singurul candidat, care va putea îndeplini cu succes scopul acesta, este fostul primar al Capitalei. Numai el posedă temperamentul şi calităţile necesare. «Şi nu numai că le are, dar nu le are de cît Filipescu !» termină d. Grădişteanu. In mijlocul unor aplauze cari durează cîte-va mimite, ia cuvîntul II. Talie Ionescu — Proclamaţia lui Dumitru Brălianu de la 1866, începe d. Ionescu, spunea în stilul lui înflorit că Europa şi-a oprit mersul în loc pentru a privi ce face România. Dacă această figură era—poate— exagerată atunci, n’ar fi exagerat astăzi, cînd aş a-firrna că ţara întreagă are ochii ţintiţi la d-voastre. Nu ne interesăm în această alegere de candidaturile fără rost ale d-lor Ienescu şi Cantili. Alegătorul se va întreba dacă trebue să susţie pe liberali sau să voteze în contra lor, — să voteze pentru o bilă, sau pentru un om de inimă. In afară de liberali şi conservatori, este şi cestiunea de persoană şi persoană. Nu s’a putut găsi alt cusur lui Filipescu de cît că nu e local. Cine e romîn de inimă, este local în toată ţara românească. Acesta este singurul lucru care se poate spune in contra lui, nimic alt-ceva. Ceea ce este a-devărat însă, e că guvernul se teme de el şi nu vrea să-l lase ca să intre în Cameră. Am avut exemple la Galaţi. Filipescu, continuă ilustrul orator, este omul care se jertfeşte pentru ţara lui. El este omul care trăeşte pentru politică, dar nu face politică ca să trăiască.' Cînd examinăm viaţa lui politică, n'avem dreptul să-l întrebăm unde s’a născut, ci unde a pătimit. Din punct de vedere politic, nici o dată ţara n’a fost mai desgustată de vre-un guvern, ca de cel aducă. Este dar întrebarea, dacă ţara poate prin vot să-şi manifeste indignarea pentru îndreptarea răului. Răspunsul—nu mai încape îndoială—este afirmativ şi dacă voiţi să dovediţi că există o opinie publică, votaţi pe Filipescu. Oratorul face apoi procesul guvernului Sturdza şi termină îndemnând pe alegători ca, a doua zi, la vot, să-şi facă datoria. * * * Se dă apoi cuvîntul d-lui Ianeu Gagăl-niceanu, preşedintele camerei de comerţ din Ploieşti, care după ce arată cît de nulă a fost activitatea Parlamentului colectivist—declară, că—de şi liberal convins, d-sa va vota pentru Nicu Filipescu. Retragerea La orele 11 şi jum., d. G. Gr. Cantacuzino mulţumeşte asistenţilor pentru atenţia şi bnna-voinţa ce ai* acordat oratorilor conservatori şi le dă întâlnire pentru a doua zi la sala de vot. Adunarea apoi se împrăştie. Cerul posomorit, care continuă a vărsa torente de apă asupra Ploieştilor, nu împiedică totuşi un mare număr de cetăţeni să conducă pe fruntaşii partidului la clubul conservator. DISIDENTA AUREUANISrJI Dezbinările aii ajuns atit de deparle in tabăra liberală, neputinţa împăcării e atit de vădită, în cît presa liberală a început să vorbească pe faţă despre aceste lucruri. Iată ce zice «Romlnul», cel mal vechi ziar liberal, despre disidenţa aurelianistă : Nu mai încape astăzi nici o îndoială că neînţelegeri sau o nouă disidenţă, după cum le place unora a vedea, s’a produs în partidul liberal. Disidenţii, in capul căreia se allă d-nil Aurelian, V. bascar, £m. Porumbaru, foşti miniştri, Em. Costinescu, Delavrancea, N. Xeuopol, deputaţi, va avea organul sâiî pentru care un local s'a închiriat şi o redacţiune s’.i angajat. Ziarul ce va apare—se zice, la 10 Maiii—are ea director politie pe d. N. Xenopo), şi ca prim-redaotor pe d. Delavrancea, amîndoul pînă mal deunăzi redactori la «Voinţa Naţională», organul autorizat al partidului liberal şi al d-lul G. Cantacuzino, ministru do finanţe. Noi, ca liberali, tiu putem de cît regreta producerea acestei noul disidenţe. Ne pare asemenea răii că nu s'a putut sta- I EPOCA bili o înţelegeri0 intre membrii guvernului pre-eedent fi celui actual... Faptul este regretabil din toate punctele de vedere. Partidul liberal nu poate câştiga, fiind că o parte, fie cit de mică, din sinul seu, face biserică a parte; ţara nu câştigă din dezbinările fi certurile dintre noi. Lăslnd la o parte amărăciunea şi regretele Romînului, e deci recunoscut chiar de liberali noua dezbinare a partidului lor. La această mărturisire mal putem adăoga faptul că Voinţa Naţională a Început să atace pe membrii comitetului nouel disidenţe—clte unul pe zi. datoria faţă cu acest felcer de nimic, nu merită oare felcerul să vie un părinte, ori soţ dezolat, să ’l rupă oasele ? Dacă nu se ia numal-decât măsuri din partea autorităţilor, promitem să facem cu felcerul Niculescu o exemplificare In toată regula. încă o dată, atragem atenţia d-lul dr. Felix asupra cazului. A treia oară ne vom adresa inal sus. Literatură. Marion, cunoscutul Marion de la «Universul», lucrează — numai să sfirşeascâ ! — la un roman, safi mal bine zis la o Înşiruire de scene, toate cu subiecte luate din viaţa unei pleiade de tineri de talent şi de inimă, cari, toţi, afi pus umărul la propăşirea culturală şi artistică a acestei ţări şi dintre cari cel mal mulţi, val 1 afi părăsit lumea, prea de timpuriu. Dina persona-gelor pseudonime destul de transparente, Marion va povesti, cu hazul lui popular, isprăvi de ale—ghiciţi cui ? de ale lui Eminescu, .Julian cin-tăreţulul Bârcănescu, ziaristului Niculescu, şi altor ziarişti, morţi sau vil, cari afi dus împreună un traifl memorabil de prietenesc, cum azi nu se mal duce! Vor fl pagini de duioşie adîncă. de veselie altele, aceste amintiri suc-cinite şi vom avea redate, prin prismă de observator fin, zburdăciunile unei tinereţi zgomotoase. Aşa dar Marion nu se mulţumeşte numai să rămiie, bumoristul mahalalelor, asupra cărora — e şiut — are o domnie literară deplină, ci vrea să delecteze şi pe rafinaţi, pe intelectuali, eu bucăţi de artă cari să descrie scenele primei — şi val 1 unicei — «boheme» romlne, vrea să fie un Mflrger al Rominiel. Va reuşi, avem siguranţa ; şi generaţia de azi II va fi mulţumitoare pentru dăzvălirea unul colţ intim din viaţa predecesoarei generaţii, atlt de agitată şi atît de glorioasă. * * * Teatru. Prin cercurile noastre muzicale şi teatrale, se vorbeş;e, cu multă speranţă în bine, despre o-pera italiană care va clnta toată vara în grădina Casinulul austro-ungar. Se zice că artişti cu merite reale, şi numeroşi, ar fi angajaţi. Iată dar eâ cel cari nu vor avea norocul şi putinţa să fugă la munţi şi la mare, de teama căldurilor caniculare, vor găsi o oră de resplată. tn serile înstelate, auzind operile maeştrilor muzicali, din gura unor artişti de merit şi de pe instrumentele unei orchestre alese. * * « Tamagno, bătrinul artist care se liniştise ei-tă-va vreme, şi-a reluat cariera, atras ae focul rampei. Iutii a jucat la Paris, unde a pus în mişcare toate cercurile. Criticele sunt de acord In a recunoaşte că Tamagno n’a pierdut nici una din vechile-I calităţi, cari făceaţi din el artistul de genifi—şi atletul vocel, ca volum, declară toţi: tot el rămîne. In special In crea-ţiunile vagneriene, şi în Othelo, cine, mal bine ea Tamagno, să exceleze ? Acum de el parcuge Germania nebiruit,—cuceritor muzical. V Muzica istrumentală. O societate philarmonică germană, sub conducerea cunoscutului maestru Nikisch, se află acum la Paris, unde dă cite 5 concerte pe săp-tămlnă, obţinînd un vitt şi deplin succes. Francezii cari.s’sfi îmblînzit şi afi aclimatat la el pe Wagner, nu mal fac nici măcar grimase cînd vin Nemţi să cînte şi să joace la el, ba chiar aleargă, într’un suflet să-I audă şi să ’I vadă. Ceva mal mult, d. Nikisch, Prusianul, se gindeşt6 să le dea, Francezilor, o lecţie de patriotism, organizindu-le un concert exclusiv din bucăţi de ale compozitorilor francezi—lucru ce nu trebue să-l îndrăznească nici Co-lonue nici Lamoureux, atît de nebuni sunt Parisienil acuma după Wagner, Schuman şi Beethoven. Tempora mulantur. * * » Ştiinţele. Luna asta trebue să vie depeşa prin care să ni se anunţe că exploratorul Andree a dat drumul ingeniosului săfi balon, care să-l ducă, In clte-va zile, la Polul Nord, acolo unde chiar Nansen, cu toată strădania-I, n’a putut ajunge. Cind va veni depeşa — dacă va veni — vom arăta pe larg în ce constă şi cum e ticluită ex-pediţiunea aceasta. *** A apărut «Foaia Interesantă» No. 47 cu următorul cuprins: Text: împresuratea Berlinului, nuvelă u -Alph. Daudet, Cronică Septăminală de T. dam. Nimica, poezie de D. Teleor, Snoave popor de N. Dabija, Politeţa la oameni, Mo me, Jocuri, etc. llustraţinul: Vederi din Capitală : >ui levardul Elisabeta. Două scene din Catast din Paris. LTn număr 20 bani. INFORMAŢII v Alegerea din Ploeijtl Ieri la ora 9 s’a deschis alegerea. Prezidează d. Scarlat Popescu, membru al Curţel de Apel din capitală. Biuroul se compune din d-nil Iorgu Gogălniceanu şi Steriade — secretari; d-nil Mihalache Constantinescu şi Dimi-trescu—scrutători. Colegial II Ylaţca, (Senat) Alegători înscrişi .... 258 Votanţi. ............186 Voturi anulate........3 Roze Ştefăne8cn, guvern. 96 v. ales I. N. Lahovari, conserv. 78 » Antonescu-Remuş liberal 13 » Dr. Cîrligea........1 » TELECIBAME * * * Sunt înscrişi 571 alegători. Pînă la orele 12, numai 100 de alegători se prezentaseră la vot. Faţă cu numărul şi galitatea candidaţilor In luptă, se prezume că foarte mulţi alegători vor lua parte la alegere. * * * D. C. Stoicescu a fost comandat special din capitală pentru alegere. Desdi-mineaţă, pomădatul personagiu colindă oraşul in birjă. De asemenea diferiţi agenţi colectivişti cutrierâ stradele. Săptămîna trecută s’a făcut inaugurarea unei noul şcoli primare romîne la GopeşI în Macedonia. Clădirea este una din cele mal frumoase din Macedonia şi a fost construită în urma stăruinţei Eforiei şcolilor romîne din contribuţiunile (20.000 lei) locuitorilor din GopeşI. Dintre voluntarii greci plecaţi din Bucureşti acum o lună, s’afi întors trei muncitori într’o stare de plîns şi plini de răni. EI se află internaţi de vr’o patru zile la Spitalul Brincoveneasa. «Opinia» din Iaşi ne aduce următoarea veste îmbucurătoare pentru ieşeni, dar tristă pentru bucureştenl: Comitetul teatral, văzînd primirea entuziastă pe care lumea teatrală din Iaşi a făcut’o d-nel Aristiţa Romanescu, a hotărît s’o angajeze ca societară. Tratativele sunt aproape sfirşite şi e aproape sigur că la iarnă vom avea celebra artistă, în mijlocul nostru. D-na Romanescu va cere să fie strămutată la catedra de declamaţie a conservatorului din Iaşi. SERVICIUL „AGENŢIEI R0MÂNE„ Petersburg, 3 Maifi. In accidentul drumului de fer Derpat-Walk afi tost 55 soldaţi morţi şi 113 rflniţl grav. — 3 Ofiţeri şi 37 soldaţi sunt răniţi uşor.—Doul amploiaţi al drumului de fer afi fost omorîţl, unul a fost rănit. Petersburg, 3 Maifi. Marchizul Mafl'ai de Boglio, ambasadorul Italiei, a murit azi dimineaţă. Dreux, 3 Maifi. Azi a avut loc îngroparea ducesei d’Alenţon. In asistenţă s’a remarcat toate persoanele care erafi presente la ceremonia de la St. Philippe du Roule. Paris, 3 Maifi. Ziarele zic că in Kabylie şi în împrejurimile din Alger se remarcă o oare-care agitaţie printre indigeni. Această agitaţie se consideră ca o consecinţa a victoriilor turceşti în Tesalia. Autorităţile afi confiscat arme şi muniţiunl. Strasbourg, 3 Maifi. Pereehia imperială a sosit la 10 ore şi un sfert de dimineaţă şi a fost primită cu entu-siasm ; — apoi a plecat la un-spre-zece şi un sfert la Wiesbaden. Roma, 3 Maifi. «Camera deputaţilor». — Discuţia asupra a-facerilor din Africa continuă. — D. di Rudini afirmă că guvernul n’a încheiat nici un tratat secret cu negusul. — Părăsirea imediată a E-riteel ar fi o greşeală mare puţind să aducă complicaţiunl foarte grave. Guvernul propune să se reducă la un minimum ocuparea militari, limitînd-o pe cît se poate la Masauah şi do a nu ceda din teritoriul supus suveranităţel italiene. Trebuie să facem să înceteze cit mal curînd posibil ocuparea provisorie a Kasalel şi a ne Înţelege cu Englitera pentru retrocesiunea Rasatei Egvptulul. Mal este vorba încă de a fixa graniţa în înţelegere cu negusul. Guvernul cere un credit de 19,000,000 lrancl pentru exerciţiul 1897,98. Dovezi de aprobare. Petersburg, 4- Maifi. împăratul a procedat la inaugurarea solemnă a monumentului Măriei Teresa, In presenţa archiducilor, archiduceselor, a contelui Goluchowsky, a ministrului de resbel şi miniştrilor unguri. Respunzînd la discursul primarului, împăratul a salutat noul monument ca simbolul iubirel credincioase şi devotate a poporului, ca semnul patriotic al armoniei dintre Rege şi naţiune.—Acest discurs a fost primit cu strigăte frenetice de «eljen». împăratul a fost primit peste tot cu ova-ţiunl entusiaste de o mulţime enormă. In judeţul Prahova, apole rlulul Prahova şi Teleajenul sunt foarte mari. Circulaţia liniei ferate a fost întreruptă. In judeţul Buzăfi rlul Vintileanca a inundat gara Vintileanca la kil. 101. ULTIMEiNFORMATIUNi Alegerea din Ploieşti Pe lingă pomădatul C. Stoicescu, a căruia prezenţă în Ploieşti am semnalat-o deja, la ora 1, cu trenul din Capitală, soseşte ministrul de finanţe, d. G. Cantacu-eino, doctorii Stoicescu şi Cantacuzino, chiemaţi să susţină cu votul şi autoritatea lor candidatura d-lui Cireşanu. Numeroşi alegători, funcţionari prin alte oraşe, aii fost aduşi să voteze, cu bilete de liber parcurs, pe comptul ministe-riului de interne. * * * Curtea primăriei prezintă o animaţie de zile mari. Cetăţenii alegători discută, cu animaţie, rezultatul alegerei. Colectiviştii aşteaptă cu puţină încredere despoierea scrutinului, de aceea agenţii lor se dedau la o propagandă desperată. D-nil Aurelian şi C. Stoicescu,—un fost preşedinte de consiliu şi un fost ministru, —aii stat toată ziua în localul şi curtea primăriei. Mulţi alegători, cărora fostele excelenţe se adresează. ff tratează cu refuz. Cîţi-va naivi se lasă a fi ademeniţi. Un ţăran, căruia d. Aurelian se încearcă a ’î explica binefacerile legei asupra casei rurale, în asistenţa d-lui C. Stoicescu, răspunde cu neîncredere : — Iţi II d-voastră oameni mari, dar eu ştifi ce ştifi: nu votez pe d. Cireşanu. In sala de vot, delegaţii d-lui Filipescu sunt d-niî G. Gr. Cantacuzino — senator de Prahova şi N. Răşcanu — avocat din Ploieşti. * * In timpul acesta, d. E. Petrescu, prefectul de judeţ, lucrează pe capete. Alegătorii slabi de înger sunt cenduşi în cabinetul său, de către agenţii administrativi, unde — fie prin ameninţări, fie prin promisiuni, sunt siliţi să promită că vor vota pe candidatul guvernului. D. Petrescu a avut chiar curajul să mărturisească unui amic al nostru, care a surprins ingerinţele prefectorale, că se simte obligat a le face. * * * Dar propaganda şi ingerinţele guvernamentale nu se mărginean aici. Cînd agenţii nu puteau reuşi să obţină de la alegători o promisiune, in favoarea d-lui Cireşanu, atunci insistau ca aceştia să făgăduiască măcar că vor vota pe d. C. Ienescu. — Dacă nu votezi pe Cireşanu, atunci te conjur să nu votez! pe Filipescu, ci pe Ienescu. Acesta era cuvîntul de ordine pentru a-genţii electorali ai guvernului. * * * Incuria administrata Am denunţat zilele trecute d-lul dii al serviciului sanitar neglijenţa culpa) doctorului de plasă, Niculescu, judeţu1 ii zitt, care nu se mişcă din loc şi ni vt’ a să ’şl facă datoria, refuzând a vizită nenorocitele sate, bîntuite de epidemii tam în notiţa noastră, cum vărsatu victime uu numai printre copil, ci c1' . r printre persoanele mature, atât e c lentă epidemia. Corespondentul nostru din Buzăfi < <■ mete ca adaos la cele deja publicate I şi mal tristă: Iu comuna Boldeşt’1 'mie astă primăvară variola omora oat ei vlrstă de la cincisprezece la douăzec inel ani, 10—12 pe zi, s’a reivit epiden a cu furie nespusă, potrunzănd şi In şc< muuel. Urgent, subprefectura a s izai j e doctorul Niculescu, iar nedemnul d' lor, In loc să pornească imediat la ţaţa 1< uiu scris o adresă subprefecturil, cerii ' â ’l spue precis dacă s’afi ivit cazuri în 'e ajuns de grave, pentru ca d-sa să aibă • co să se deplaseze. Câud subprefecturi urgent că epidemia distruge pe ne 1 . vlrstă şi că devastează şcoala, nt m 1 elev al Iul Esculap face nazuri, j di >e cu cuvintele, şi nevoind să’şl der e pe- trecerile. întrebăm; dacă d. dr. FeUx n A iau Despre mersul boalel A. S. R. Principele Ferdinand, Monitorul 0-ficial de erl publică următorul buletin : Astăzi, 3 (15) Maiu, la 8 ore şi trei sferturi dimineaţa, ne-am i«-tîlnit în consulta ţiune lingă A. S. R. Principele Romîniei şi am constatat toate semnele unei febre continue la începutul celei de a doua săptămînî. Boala se presintă cu caracterele ei obicinuite şi îşî urmează cursul regulat. — Dr. Cantacuzino, Dr. Buicliu, Dr. Kremenitz. Eminentul avocat al căilor ferate, d. George T. Avinianu, a avut durerea să piardă pe iubitul săfi părinte, septage-narul Gabriel Th. Avinianu. Defunctul fusese deputat, preşedinte şi prim-preşedinte al tribunalului Ilfov, membru în consiliul de disciplină al ba-•’bil din Capitală, etc. etc. ■ .ereu mia funebră se face azi la orele ! 1 in b: ierica Popa-Soare, apoi rămă-11: lortuare vor fi transportate la •ea Paserea, unde se află îngrozii si alţi membri al familiei (Avinianu. n familiei condoleanţele noastre. tutea legei repausului duminical, afi _ s lise, de către poliţie, unele chioşcuri i o, din calea Victoriei şi Bulevardul Caro! Această măsură a fost jignitoare că n’a fost generală, şi mal mult eh'. mele din chioşcurile închise, afi a-oirea, mal tîrziu, să redeschidă. Ar li -i> orit ca poliţia să nu facă favoruri carea unei legi. Llegferile de erl Colegiul I Prahova, fţameră) Alegători înscrişi .... 578 Votanţi.......................470 oturl anulate.................3 Filipescu, conservator . 190 v. Cireşanu, guvernamental 187 » Ienescu, constituţional . . 53 » Cantili, liberal-naţional. . 37 » atotaj. Colegiul I VttMlui, ('emili Alegători înscrişi .... 93 Votanţi........................83 Voturi anulate..................4 S. DonicK, conserv. 40 v. ales r. T. Ba8tache, guver. 39 » DITEHSE DIN JARA Inundaţiiiulle. — Ploile căzute în abundenţă în zilele din urmă afi făcut mari stricăciuni mal tn toată ţara. Telegraful ne aduce următoarele ştiri in privinţa inundărilor din judeţele Olteniei, parte în care ploaia a căzut mal mult, şi unde stricăciunile şi pagubele sunt colosale. In judeţul Dolj din cauza ploilor, circulaţiu-nea trenurilor între Tîmna-Prunişor a fost cu desăvlrşire Întreruptă. O teţul a rupt podul din dreptul comunei Balş. Semănăturile şi comunele CorbenI, Ştirbei şi DobrieenI afi fost cu desăvlrşire inundate. Din cauza apelor cari afi venit mari, liniile ferate afi fost stricate şi circulaţiunea întreruptă în următoarele puncte : Linia Rimnicu-Vll-cea, la chilometru 280; la chilometru 279, apa Părseştilor a stricat linia pe o distanţă de 500 metri. Rîul Amaradia a rupt mal multe poduri. Podul de peste Jiu, din comuna Breasta a fost luat de curentul puternic al apelor. Afară de liniile Filiaşi-Tlrgu Jiu şi Drâgăşanl-Vlleea, mal este întrerupta şi linia Vlădulenl-Romula. De asemenea în judeţul Gorj, semănăturile sunt mal toate inundate. Rîul Jiu a stricat în mal multe locuri tera-samentul liniei ferate. Grădina publică şi partea de jos a oraşului Tugu Jiu este inundată. Terasamentul liniei ferate spre Copăcioasa & fost luat de ape. Rîul Olt venind.foarte mare, a rupt mal multe poduri. Curentul a surpat şi malul podului de fier al liniei ferate. Sunt temeri ca podul să nu fie luat de apă. Circulaţiunea intre oraşul Slatina şi comunele din cea Taltă parte a rîului sunt întrerupte din cauza stricărel podului. Comunele Mierleşti şi BăltenI sunt cu desă-I vîrşire inundate şi semănăturile distruse. Se semnalează de asemenea multe nenorociri de persoane cauzate de inundaţiunl. In comuna Perieţi, femeia Iana Marin Moraru a fost luată de curentul apel şi s’a înecat. De a-semenea o mulţime de vite afi fost luate de apă. In comuna Priseasca, două case s’afi surpat. Pe şoseaua satului era un adevărat torent; C50 de ol afi fost luate de curent şi înecate. De asemenea patru cătune pendinte de comuna BrtncovenI, afi fost cu desăvîrşire inundate prin debordarea riulul Olt. Se crede de asemenea că ravagiile torentelor sunt şi mal mari. Rlul vine încărcat cu lemnării, buşteni şi di -ferite alte obiecte. * * * Rîul Lotru este tot atît de furios. Circulaţiunea este întreruptă spre rîul Vadului. In comuna Brezoiu, la instaiaţiunea de lemnărie, Maţian Gutman, apa Lotrului a luat peste 30.000 de buşteni şi alte lemne lucrate. Semănăturile pe văile rîurilor Olteţul, Bistriţa şi Cerna sunt inundate;comunele Ciorani, Fâlcoaia şi Greci situate pe valea Olteţulul sunt de asemenea inundate. In judeţul Teleorman de asemenea se semnalează ravagii ale inundaţiunilor. Circulaţiunea pe linia ferată ini re Beoca şi Popa este întreruptă pe o distanţă de 500 de metri. Mal multe trenuri pornite din Măgurele afi trebuit să se reîntoarcă la Roşiori, neputînd Înainta d a cauza inundaţiunil. Zidurile oraşului şi ale localului de vot sunt acoperite de afişe şi proclamaţiuni ale candidaţilor de luptă. Transcriu pe al d-lui Ienescu, care — procedează în mod intuitiv, cu întrebări şi răspunsuri—în reclama ce singur face candidaturei sale: întrebare. Care dintre candidaţi a dat dovezi puternice că a luptat pentru înfrumuseţarea şi desvoltarea oraşului şi judeţului nostru? Răspuns. Acela este Constantin Ienescu. Votaţi dar pentru el, cetăţeni, căci numai aşa încurajaţi munca !! D. Ienescu ar fi putut făgădui, pe lîngă muncă şi industria naţională. Candidaţii liberali se mărgineau a ’şî anunţa candidaturile, cu singura deosebire că d. Cantili se prezenta în numele partidei liberale, iar d. Cireşanu in numele partidei liberal-naţionale. * * * Operaţiunile electorale aii durat pînăla ora 5 p. tn., cînd s au început strigările, la cari nu au, răspuns de cît cîţi-va alegători. Aii votat—în total—470 de alegători. La ora 5 juni, se începe despoierea scrutinului. Cînd preşedintele biuroului, d. Sc. Popescu, citeşte primul buletin, care ese din urnă—al d-lui Filipescu, aplause răsună în sală. Urmează apoi o serie de 10 tot ale d-lui Filipescu. îndată d. Cireşanu îl ajunge, după care candidaţii se ţin unul de altul. Din cind în cînd se aude cîte un Ienescu sau Cantili. La 7 şi 45, preşedintele proclamă rezultatul votului, pe care cititorii îl cunosc. Avem însă de făcut o rectificare, uceea că d. Cantili a întrunit numai 37 de voturi, nu 38, cum din eroare s’a spus. Au fost trei voturi anulate : unul—în care numele d lui Cireşanu era şters în două plicuri cari cuprindeau cîte două buletine ale d-lui Nicu Filipescu. * * * Rezultatul scrutinului produce o vie mişcare în publicul din sala primăriei şi din curte. Cetăţenii comentează cifrele întrunite de candidaţi. Elogii la adresa alegătorilrr ploieşteni, pentru civismul ce au arătat în această alegere, se aud din toate părţile. Asupra colectiviştilor, rezultatul votului produce o impresie penibilă, dezastroasă. Ei simt că terenul li se duce de sub picioare, că vremea cînd puteau spune, că Ploieştiul e cetatea liberalismului, devine tot mai mult o legendă. D-nii Aurelian, Stoicescu, Cireşanu părăsesc curtea primăriei plouaţi. D. Gogu Cantacuzino, căruia i s’a raportat la domiciliu rezultatul votului, era furios contra Ploieştenilor. Seara clubul conservator din Ploieşti a fost iluminat. Un mare număr de cetăţeni a pretin-tat d-lui Filipescu felicitări pentru succesul alegerei, datorit civismului incomparabil al cetăţenilor prahoveni. Erl s’a oficial un parastas la Florica la mormlnlul lui Ion Brătianu. Lume foarte puţină, abia vr’o 300 de ţărani din împrejurime. Din Bucureşti, numai ciţl-va miniştri In cap cu d. Sturdza şi vr’o zece membri al clubului liberal, I. P. S. Sa Mitropolitul primat Iosef Gheorghian va pleca sfiptămlna viitoare la băile de la Kissingen, unde va petrece vr’o cinci săptămînî. Azi după amiazl s’a ţinut un consiliu de miniştri in vederea alegerei de balotaj de Duminecă din Ploeştl şi pentru stabilirea programului de serbare a zilei de 10 Maifi. Atragem atenţiunea cititorilor asupra marilor inundaţiunl din ţara, detaliiate la rubrica : «Di-▼erae». Noul tarif de călători al căilor ferate, întocmit In interesul publicului cum spune «Voinţa Naţională»—a Început să ’şl arate roadele, -spune «Opinia» din Iaşi. Serviciul de mişcare din laşi a constatat că, In urma incărcărel preţurilor pentru călătorii pe distanţele mici, nu-mfirul acestor călători a început a se împuţina. Aşa, ţăranii de prin împrejurimi cari se foloseafi înainte vreme de iefliuăta-tea trenului, vin acum clte 5—6, In că rută. 0 altă fineţă a noului tarif—făcut in interesul publicului—este şi aceea că nu se eliberează bilete pe distanţe mari, afară de Bucureşti. Aşa, voind cine-va să meargă din Iaşi la Craiova safi din Iaşi la Botoşani, nu poate obţinea bilet de cît pînă la Chitită şi de acolo la Craiova safi Vereşll şi de acolo la Botoşani—aşa că distanta mică se aplică la cea mal depărtată distanţă, cum e acea de la Iaşi la Craiova. Dar să nu uităm vorba oficioasei: interesul publicului. O nonă disidentă liberală Membrii fruntaşi ai partidului liberal din judeţul Putna, revoltaţi de in-găduirea guvernului faţă de clica colectivistă din Focşani în capul căreia se află faimosul N. Săveanu, au decis să se retragă din clubul liberal din Capitală şi din partidul liberal din Focşani. Această hotărire a fost luată la o consfătuire ţinută săptămîna trecută tn casele d-lui general Zamfir Ghtorgaiu din Focşani. * * * lată comunicatul disidenţei liberale uin Focşani: ConseeinţI hotărîrel luată în sfâtuirea iu-timă a grupului nostru de la 30 Aprilie curent, de a ne retrage din Clubul naţio-nal-liberal, acel dintre noi cari afi fost Înscrişi în acest club au trimes adresa ce urmează către Preşedintele Clubului: D-sale d-lui Preşedinte al Clubului Na-ţional-Liberal. Domnule Preşedinte, SubscrişiI membri al partidului naţional-liberal, văztod că, încă de la venirea Ia putere a partidului nostru, conducerea intereselor lui lu judeţul Putna, a fost încredinţată, fără consimţimlntul Judeţenilor, unul om nefast, care a profitat de indiferenţa publică şi a lucrat numai în interesul lui personal, In dispreţul principiilor, a moralei şi a onestităţii publice ; ceea ce a provocat retragerea din partid a celor mal cinstiţi şi mal vrednici luptători; Văzlnd că după toate încercările ce am făcut, atît prin ziarul nostru «Voinţa Put-nel» cît şi prin diferite delegaţiunl, de a convinge pe conducătorii partidului despre acţiunea distrugătoare şi conrupâtoaie a o-mulul căruia i s’a acordat toată puterea, n’am reuşit a pune capăt unei stări nenorocite. Văzînd că conducătorii partidului uu numai că n’afi voit să ţină seamă de cererile noastre, dar încă afi lăsat să pară că ac-ţiuuea noastră a produs tocmai rezultatul contrarifi; Văzînd că rămlnerea noastră mal departe în clubul Central, ar putea proba că noi consimţim la perpetuarea acestei stări de lucruri — ceea ce cu orl-ce preţ n’am voi să ni se atribue; Pentru aceste cuvinte : Am hotărlt a ne retrage din clubul Na-ţioual-Liberal, păstrlndu-ue credinţele politice liberale şi libertatea de a lupta pe căile ce vom găsi mal nenierite pentru lea-lizarea lor. Vă rugăm dar, d-le preşedinte, să luaţi act de retragerea noastră şi să biue-voiţl a primi Încredinţarea deosebitelor noastre consideraţiuul. Focşan’, 2 Maifi 1897. Semnaţi: General Gheorghiu, 1J. F. Caian, Simion Guriţă, fondator al clubului liberal, Ghiţă Nicolau, membru fondator, Căpitan 1. Vâlcescu, S. Sinlio-novici, N. S. liainu, D. 1. Georgiu, G. G. Giurgea, G. G. Grigoriu, Ionică G. Giurgea, din Odobe.ştl, I. G. Giurgea, din Focşani, C. A. Mărgăritescu, St. P. Grigoriu. Afipte mari, lipite pe zidurile Capi; talel, anunţă publicului apariliunea, pentru ziua de 10 Maifi viitor, a ziarului disidenţei aurelianiste, Drapelul. Director al noului confrate va fi d. Xenopol. #*• www.dacoromanica.ro EPOCA 8 Scrisori din Atena I Depeşile de astă-noapte 27 Aprilie, 1897. /,»«/tU fc ningeroafne (Ir lingă Famata După cum era de prevăzut armata greacă, simţitor Împuţinată din cauza dezertărilor din timpul debandadei de la Larissa, nu a putut resista atacului armatelor turceşti la Farsala şi dar acum este retrasă la Do-moko-Supi. Aci nu mal poate fi vorba de retragere. Armata greacă—dacă ostilităţile vor continua, trebue să apere cu ori ce preţ această noua linie, căci lu cazul contrariu armatele turceşti, trecînd vecbela frontieră, aU drumul deschis In Grecia, spre Atena. Dar să vedem de ce s’aU retras grecii de la Farsala. Fapta «fc la Farsala Iu ziua de Mercur!, 24 Aprilie, Turcii, pe la 11 ore dimineaţa, aii atacat Velestino, iar puţin după aceasta, eoncentrlnd forţe numeroase, afl atacat şi corpul principal al armatei greceşti aflător la Farsala. Din schiţa alăturată se vede care era situaţia celor două armate inamice. La Velestino turcii aU fost respinşi, suferind şi perderl simţitoare. La Farsala însă lupta, fără a fi hotărî-toare, de sigur s’a sflrşit mal mult In favoarea armelor turceşti. Avânt posturile greceşti ocupat! posiţiile dominante din jurul satului Teke. Divizia generalului Macri a intrat In luptă, flancul sting formlndu-1 brigada colonelului Mas-trapa, iar cel drept brigada colonelului Di-mopulos. Divizia colonelului Mavromihali o-cupa posiţiunile din stingă clmpiel farsalice, apărîud trecătorile cari due spre Domokos. Din această divizie nu a luat parte la luptă de cit artileria. La ora 1 d. am. batalionul de vlnătorl care ocupa posiţiunile din Teke, atacat cu putere, este nevoit să se retragă. Lupta continuă. Batalionul de vlnătorl este Întărit cu legiunea filelenilor. Totuşi retragerea nu se opreşte şi Turcii reuşesc să cucerească, una cîte una, toate posiţiunile ocupate de Greci pînă la satul Tatari. Focul artileriei turceşti este puternic. Artileria greacă de şi reuşeşte să proteagă retragerea infante riel nu poate însă o resistenţâ reuşită contra inaintărel armatei turceşti. Brigada lui Dimopulos intră Întreagă In luptă şi este Întărită cu brigada Iul Mastrapa. Totuşi inamicul Înaintează. Patru corpuri de armată intră prin Teke în clmpia satu Iul Tatari şi Înaintează către Magula şi Vasili. Lupta devine crlncenă. Clmpia Farsalică resună de bubuiturile tunurilor. Şease baterii de artilerie greacă să Încearcă In zadar să se opue înaiulărel turcilor cari lnain tează sprijinit de aproape un îndoit număr de baterii. Satele Teke, Tatari, Magula, Vasili sunt In flăcări. Obuzele tureeştl cad In interiorul Farsalel. O luptă turbată se Încinge pe malul drept al rlulul Euipefs, la staţia drumului de fer. Prinţul Constantin, care de pe o colină conducea Jupta, dă pinteni calului şi. cu In treg Statul sflfl Major, se duce la prima linie a luptei. Un obuz, care însă nu a explodat, cade Înaintea calului săfl. Dar noaptea vine: inamicii nu se mal disting. Nu se mal vede de cit focul ce varsă armele şi gurile de tun: de departe să zăresc flăcările satelor arzlnde. Lupta Încetează la orele 7*/*. In timpul nopţel un consiliu de hotăiăşte retragerea la Domokos, Începe la orele 3 dimineaţa. T. Pisau! SERVICIUL NOSTRU SPECIAL (PRIN FIR TRLEORAPIC) Viena, 4 Mai ii. ' Ştirile venite din Epir arată că ziua de eri a fost cea mai sîngeroasă «lin tot timpul războiului greco-turc. Brigada Bairactaris, care a a-tacat pe turci la CJribovo, a avut 418 morţi şi răniţi, printre cari 28 ofiţeri. Se aşteaptă retragerea tuturor trupelor greceşti. Toate atacurile armatei greceşti aii fost respinse. un. uiug Serviciul «Agenţiei Romîne» Paris, 4 Maia. Se anunţă din Athena «Agenţiei Ua-vas» că guvernul grec a adresat miniştrilor Puterilor o notă aruncînd răspunderea operaţiunilor din Epir asupra armatei turceşti, care fortificind Gribovo, voia să încerce să ocupe împrejurimile Artei; afară de asta nota explică că operaţiunile dirigiate de comandantul grec nu s au făcut decît pentru trebuinţile a-părării. A doua parte a trupelor greceşti din Creta a fost rechemată ; rechemarea părţii a treia şi ultimă se va face în curînd. Se anunţă din Larissa cu data de 3 Maiii, că la Farsala avani garda turcească a întâlnit pe acea a Grecilor. S’au trimes două batalioane de întăriri înainte. Armata înaintează azi. 0 misiune militară rusească a sosit pentru a urmări operaţiunile. Paris, 4 Maiu. Se anunţă din Larissa «Agenţiei Ha-vas* că planul de operaţiuni pentru a face să cadă poziţia Domokos este urmărit cu activitate. Timpul este ploios. 0 împuşcătură fără însemnătate şi fără consecinţe a avut loc ieri la avani-posturi, lîngă satul Tchaerti. Dezertori greci povestesc că 25,000 de greci sunt fortificaţi la Domokos. Viaţa la Farsala este foarte grea, avînd în vedere starea oraşului. Constantinopol, 4 Maiu. «Oficial». Grecii au încercat să înainteze de la Arta asupra lui Gribovo, prin drumul Gremenica. Au fost însă respinşi de Turci în mai nnilte lupte ce s’au dat pe înălţimile de la Gremenica şi Gribovo şi au perdut 300 morţi lîngă podul Papas. Turcii au respins infanteria şi artileria grecească în lupta de la Kumuzades. Amănunte lipsesc. Ambele părţi menţin posiţiunile lor. In cele 3 zile de luptă perde-rile turcilor sunt minime. Ultimele 32 batalioane expediate din Mu-radii au fost îndreptate asupra Epirului. Afară de divizia a treia, mai este în formaţiune şi o a patra. Comandantul Epirului a primit ordin de a mătura în mod energic această pro■ cincie. Edhem-paşa a primit din nou ordin de a grăbi mersul săii înainte pînă la vechea graniţă grecească. teri vor aspira la menţinerea păcii in Balcani, nu e nimic de temut acolo ; înţelegerea celor două puteri nu turbură tripla alianţă. «Dacă Grecii continuă să rămîe orbi în faţa puterii acestor două State din Orient, aceasta it va costa scump». In Epir Constantinopol, 4 MaitL. Comandantul diviziei o Il-adin Luros, anunţă cu data de azi, că după nişte lupte înverşunate de două zile in contra unui inamic, numărînd 15,000 de oameni, Grecii au părăsit cîle-va înălţimi retrăgîndu-sc spre Zeitunluk, prin drumul Faiîc-paşa teppesi. Constantinopol, 4 Maiil. Din 88 batalioane mobilisate tn timpii din urmă, 82 au fost expediate în E-pir, 40 armatei din Tesalia şi cele-l’alte în insulele archipelagulul §i în clte-va porturi din împrejurimile Smirnei. In timpul bombardării Platamonel s au făcui cîle-va încercări de debarcare favorabile corăbiilor greceşti, in golful Salonic. Grecii au prins o corabie cu pîneă turcească lîngă Katlierina. * * Ambasadorii aii comunicat guvernelor lor condiţiunile or ti transportate la Sta Monastire Pasă-ea şi îumormîntate lângă membrii familiei | anteriormente decedaţi. D na Zoe Grigore Păucescu, D ra Florica Păucescu, Ioan Păucescu, copiii MatheiQ şi Ana Păucescu, D na Ana Hagiopol, D nul Petre Hagiopol, D-na Maria D. Popescu şi copiii săi, D-na Elena Hepites, D-na Catinea Hagiopol, D-nul şi D-na Nicolae Negri şi copilul lor, D-na Ecaterina Butea, D na Efro-sina Păucescu, D-na Maria Alex. Niculescu şi familia sa, D-nil Iorgu, Ştefan şi Ioan Jianu, D-na Antiţa Vispescu," D-na Alexandrina Boţea, D-nul şi D-na Constantin Boţea şi copiii lor, D-nul Alex. Boţea, D. şi D-na Mihail Boţea, D-nil Grigore şi Vasile M. Boţea şi familia lor, D-na Elena Boţea, D-na Maria B. Boerescu, D-nul Mihail Boerescu, D-na Alexandrina Păucescu şi familia sa, D-nul Gr. G. N. Păucescu, D na Maria Trian-dafil, precum şi familiile Tiiandafil, Atha-nasovicl, Naumescu, Gheorghiadi, Ciocârdia şi Dărăscu, afl protunda durere de a vă face cunoscut pierderea ireparabilă ce afl suferit In persoana mult iubitului lor soţ, părinte, ginere, cumnat, unchifi, nepot şi văr GRIGORE G. PĂUCESCU Fost ministru, Vice-preşedinte al Camerei, Mare Cruce al ordinului Coroana României, ttene-Merenti CI. I, etc. încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, Duminică la 7 ore dim., în etate de 54 ani, şi vă roagă să hine-voiţl a asista la ceremonia funebră, care se va face Marţi, 6 Maiil, orele 2 p. m. la domiciliul defunctului, strada Clemenţei 4, de unde cortegiul va porni la Cimitirul Şerban-Vodă (Bellu). Amicii şi cunoscuţii reposatulul, cari din eroare nu vor fi primit invitaţiune, sunt rugaţi a considera aceasta ca atare. Jalnica familie Alexandru Costescu are durerea a face cunoscut Încetarea din viaţă a fiicei sale Ecaterina Costescu stinsă după o scurtă boală iu al 14-lea an al vîrstel sate Inmormîntarea va avea loc In Cimitirul Şerban-Vodă, astă-zl 5 Maiil, la ora 2 şi jumătate după amiazl. INSERŢII şi RECLAME Fericirile legei noul a corpului thecnic al Statului Apel către ingineri: De n’aţl avut voi fericirea Multă carte a învăţa; In Înalta ilustră şcoală De spirit şi de spirtoase De pe calea Griviţa! Vă recomand Să purtaţi In buzunare Perie de şters pe haine Şi una chiar de botine ! O cutie chiar cu vas Ca ilustrul baron Vax, După astă nouă bună lege De voiţi a Înainta! II Din intîinplare De veţi Sntilni pe strade, Pe iluştrii inspectori şi profesori, Numai de la care Cartea poate a s’lnvâţa, Mâudri. peptănaţt şi pomădaţi, In diurne şi In lefuri îngrăşaţi, Călduros vă recomand In genunchi vă puneţi In strade, Pe haine şi pe botine Frumos şi bine a-1 scutura ! Scutura şi văxui Pină se vor lustrui! Siguri veţi fi voi atuncea Că de marea zi a Regalităţel, Nu numai cu un singur grad, Dar chiar cu zece Atuncea ve vor Înălţa! I. Negura LES GRANDS MAGASINS Au Bon GoOt 8, STRADA LIPSCANI, 8 Publicaţiune Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» din oraşul Tecuciă Se dă In întreprindere construirea unul spital in oraşul Tecucid în valoare după deviz In suma de 218.000 lei. Condiţiunile generale, caelul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la Tecucifi la d. Theodor Cincu, Însărcinatul comisiunel instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest scop. Ofertele se vor primi înscris şi sigilate în ziua lioitaţiunel la d. Theodor Cincu, în Tecuciă, unde va fi întrunită comisiunea; ele vor fi însoţite de o garanţie provisorie iu bani saă efecte in valoare da 5°/o din valoarea devizului. Efectele se primesc şi în detaliu de fie-care lucrare şi iu total, specificindu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază oferţatorul a le face. La deschideiea ofertelor, comisiunsa este In drept daca va crede do cuviinţă a ţine şi lici-taţiune orală. Asemenea se vor primi şi supra-oferte, piuă in termen de 8 zile de la cea d’intâl licitaţi-une; supra ofertele vor fi cu cel puţin 5«/o mat jos de cit preţu 1 eşit la prima licitaţie. Garanţia definitivă va fi de 10»/o din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia a rămas lucrarea. Licitaţiuuea va avea loc lu ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-licitaţia în ziua de 29 Iunie a. c. Tecuciă, 7 Aprilie 1897. Les Corsets. . . . Josselin Le Gants . . . Alexandrei Les Robes „Soleireidinon’ Les En-cas. . Tom-Pouce Les Ombrelles. . . . Derbyj Les Blouses. . . Chemisier Les cols Romantique et Snob Lalingerie.......Josselin' Les Ceintures Romaines Jf)eauf6 j3mmotrte11 e Crema Odalisque asigura frăgezimea obrazului, îl prezervă de arşiţa soarelui, de pete de roşeaţă şi de sbîrciturl. De vînzare la principalele ma-gasine de parfumerie din ţară. Regele Tonicelor, cel mal activ din vinurile de quinină, este Quinium Labar-raque. Formula sa a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris, Acest leac, e cel mal indicat pentru a combate anemia, boalele nervoase, starea febroasă ţi a da puteri convalescenu ţilor. Un pahar de liqueur după fiecare masă. Les Eaux de Vichy Si nous parlons des Eaux de Vichy, si connues et si employees chez nous pour leur merveilleuse eflicacite dans les maladies du foie, de l’estomac et de l’intestin,dans lagoutte,le diabete,etc., c’est pour mettre le lecteut- en garde contre les nombreuses imitations que le succes des veritables eaux de Vichy a fait naitre. Pour etre certain de leur authenticite, il faut toujours reclamer Tune des sources : Hopital, C6testins ou Grande-Grille, qui, appartenant ă VEtat francais, sont embouteillees â Vichy et expediees, sous son contrflle et avec sa garanţie. Ges sources de l'Etat supportent le transport sans aucune alteration et vous serez assure de leur purete en exigeant sur la capsule et l'etiquette de vos bouteilles Tun des trois noms : Hdpital, C 6 le Stins ou Grande-Grille. F. BRFZZFSI 8-sor S’A MUTAT 7.3. Calea Victoriei. 7». Alături de vechiul său magasin MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucuresci, str. Smărdan, 2 W^tflflrlpfkPr-Brătîa, Bulevardul Cuza,17 . OlddUtMBI Qrai0va,str.Cogălnicdnu lo Grande mise en vente des der-nieres Nouveautes de la Saison en | TISSUS, SOIERIES, LINON BATISTE, CONFECTIONi HAUTE-NOUVEAUTE DANS Les GARNITTJRES pour ROBES I Doctor A. Brayer De la Facultatea dlu Pari* Boule interue, MlUlitice şi 1890 »’8 v9 — Seria «îl Funciar Rurala 34 — n* 5*A » v Urbane . 90 90 4*1. » » » Iaşi. 85 — 85 Va Acţiuni Bane* Naţională. 1770 — 1780 ■> * Agricolă . 213 — 219 — » Dacia Rornitti* asi?. 420 — m — » S-tea Naţionala usi% 485 — 489 — 3-tntoa da Construeţiuraî . 1 ’4 — 177 - Fiorin! valos.i'8 Austriacă, i i % ?.8 Mărci Germane .... 5 fi î 56 Bacsota Franceza . . . ÎOh — 101 — » îiăîione. . . 83 . — 93 — » rabla hîriie 2 65 5 70 DE ÎNCHIRIAT casa din strada Ţepeş-Vodă, 14, compusă din 4 camere, sufragerie, bucătărie şi pivniţe. Se închiriază şi parţial: 2 camere, bueătnrie şi pivniţă. A se adesa la d. Athanase Costinescu, Str. Academiei, 14, la tipografia Gr. Luis. EUGENIU BEHLES Reprezentant general al renumitei fabrici TH. FLOTEER din Germania Bucureşti. — Strada Bibescu-Vodă., 1, 2 şi 4. — Bucureşti. ------- CEE MAI MARE REPO&AT RE: 10C0H0BIIE $1 TREEBATOR de 6, 3, IO şi 12 cai putere. premiate eu eea mai înaltă distiucţiuiie, adică cu unica WT MARE M E D A Ij I Ii D IC A i: 1$ (La concursul de Treerătorl de la Herăstrău la 1891) Ac#ste Maşine Îndeplinind toate cerinţele agriculturel din ţară, o asemenea garnitură, adică: Loeomobilâ şi Treerătoare, s’a cumpărat de onor. minister de Agricultură pentru şcoala centrală de Agricultură de la Herăstrău. PLUGURI UNIVER$ L & o UE O’fEL, rEBFECflOMTE Pluguri cu 2, li, şi 4 brăzdare, tot-d’a-una 400—500 pluguri în deposit. Pluguri cu semănător «le Porumb. — Pluguri Mormăie, ÎSL '•i'/f-r- _______ Garanţie pentru buna funcţfr Semănători, Trtori Vin tură tort, Greble tle w Batoze de Porumb Maşine de tăiat pae şi > f • Răriţi, Cuitiralori, T< H ături Grape de fer flejcibile şl di a mic Părţi de re serv 4 Muşamale MAŞINE DE SCUmit* Secerâtoare sîmpie T> -CUM ŞI RENUMITA Seeerfrto trea ,.BOW\IE“ CU itV. jEGAT SNOPI ŞI CU TĂIŞUL LA DREAPTA "WBI Cea mai io pi ,r o â şi solidă, construita cu totul din oţel HriUt i perfecţiune, Model 1807 1>IN RENUMITA FAURII .4 JOHNSTON H oftVESTER C0^, Batavia (America) Curele de transmisiune Pietre de moară franceze Mori transportabile 1>« postament de fer şi Iciuti. Instalaţiuni de mori perfect automatice eu vMlţurî. Motoare de petrol, ele. Pomp e pentru spălatul sazanolor de incendii! şi de grădini. - PIVE DE POSTAVURI, etc. ontlnental” şi Cositoare i material solid Btca.ro Bucureşti. — Tipografia »EPOCA», Strada tei 3. — Bucureşti.