Ediţia a treia, DUMINICA, 4 MAItT, 1897 SERIA H—ANUL III, No. 443 NUMĂRUL^IO BANI ABOWA1HMTELE încep Ia 1 şi 15 ale fie-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judefe şi gtreinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; in streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > > > 25 » Trei luni . . , 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 80 bani MANUSCRISELEJW SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No. 8 - STKADA CLEMENŢEI - No. 8 NUMĂRULJO BANI AJTIJflr CIURILF. In Bucureşti şi judeţe se primesc numai U Administraţie Iu streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.30 b. linia » » » III.....2.— lei * * » » n.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul Un număr v e c h 1 ă 80 bnnlâ REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 MINISTER CONDAMNAT Suveranul s’a întors în ţară, Stur-dza a dat ochi cu Suveranul şi cu toate astea Sturdza este încă prim ministru, iar liberalii sunt încă la guvern ! Această longanimitate face onoare Suveranului care dovedeşte şi de astă dată o răbdare şi o stăpînire de sine fără seamăn ! Nici odată ministru de externe n’a pus în o poziţie mal delicata pe Suveranul său de cit cum a pus Sturdza pe ltege, cu ocazia răspunsului umililor ce a dat faimoasei note identice expediata şi llo-mînieî din cabinetele de la Peters-burg si Viena. Asta-Zl este dovedit că Sturdza răspunzînd, n’a priceput sensul a-celel note. Astă-zl este ştiut, că Sturdza n’a avut cunoştinţă cum că acea notă era trhneasă nu numai Romîniel, ci şi Bulgariei, Mun-tenegrulul şi Serbiei, după stăruinţa contelui Muraview. Astă-zl mal este dovedit că Slur dza a indus în eroare pe Suveran, telegraf!indu-I că nota este trimeasă numai Romîniel. In slugărnicia care formează fondul existenţei sale, Sturdza n’a aşteptat primind nota, o minută, pentru a lua informaţii de împrejurările in care nota a fost trimeasă de cele două cabinete. El s’a grăbii să răspundă ca un nemernic la moment, făclndu-se de rîs şi făcînd de rîs în acelaşi timp pe suveran şi ţară. Regele a aliat pin gazete la Ab-bazzia cum că nota despre care Sturdza îl telegrafiază cu entusi-asm, constitue o umilire pentru ţară. Nici odală un ministru de externe nu s’a aratat mal incapabil, mal lipsit de tact şi mal tîrîtor. Consecueitţele nemerniciei lui Sturdza sunt mari, mari de tot. Din cauza lui Sturdza, noi am perdut în faţa diplomaţiei Europene şi în aceea a opiniei publice, o situaţie internaţională excelenta, pe care o eăpătaserăm după zece ani denumea şi de desvoltare statornică. Sturdza ne’a redus la situaţia umilită pe care o aveau în 1878 delegaţii noştri trimişi la congresul (ie la Berlin. Opinia publică europeană, care se deprinsese a vedea în noi o ţară cu însemnătate politică si cu un rol designat mal de înainte în cazul eventual al unor complicaţii europene, astă-zl, decepţionată, îşi bate joc de noi, caricalurîndu-ne ca pe nişte Don CbisoţI, cari nu ne am cunoscut lungul nasului. In adevăr, multe gazete umoristice germane reprezintă pe Suveranul nostru în mod necuviincios în compania Bulgarilor şi a Muntenegrenilor. Iar gazetele serioase, chiar amice nouă, nu ştiu ce atitudine să ia, nici cum să ne facă situaţia mal uşoară. De aceea, multă lume, mal cu seamă cercurile diplomatice din ţara, se aşteptau la o schimbare cel puţin de guvern, cu intrarea Regelui în ţară. Toata lumea e de acord ca Sturdza a devenit imposibil la ministerul de externe, după cum este imposibil orlundeşi în orl-ce împrejurări. Umilinţe de natura acelora pe care nedestoinicia Iul Sturdza ne-a făcut să suferim, nu se pot erta. Omul care pune o ţară în ast-fel de situaţie, trebue să dispară de pe scena unde s’a arătat nedemn să figureze. Sturdza trebue să plă- tească stupiditatea comisa, retrăgîn du-se şi încă mulţumindu-se că scapă uşor. In ţară la noi, opinia publica este prea moale şi prea toleranta cu privire la chestiile de demni tate naţională. Numai aşa se explica de ce geamurile de la minis tenii de externe n’afl fost sparte şi de ce Sturdza este încă ministru de externe. Natural că nu noi vom fi vr o dată pentru spargeri de geamuri sau violenţe personale. Această specialitate o au liberalii. Voim numai să spunem că opt nia luminata şi conscientă de demnitatea ţârei, n’ar mal fi tolerat un singur moment, ca netrebnicul Sturdza să mal stea un moment, în fruntea afacerilor ţărel. Trebue să sperăm că ceea-ce este amănat numai, nu e perdut. De alungare, Sturdza nu va scăpa. Stuidza împreună cu ministeru actual a primit, cu ocazia nenoro citel note, o lovitură de moarte. Avem motivele noastre pentru a afirma acest lucru. Ministerul este deja condamnat, execuţia nu va în târzia. RUŞINEA CEA MAI H9U I>. Dumitrul Nlurihi e un om fatal Koiiiîuleî. \u mal punem la socoteală pu-eutoţlile pe eare le «ivlrţeţlc fu politie» Intern»; acestea, orl-eft «'*• măşiţete Iul Ion Ghica. Ca răspuns la acest act de deferenţă şi de pietate, colectiviştii, această buruiană NOTA ATTSTRO-RIJSA Cel trei suverani ai statelor balcanice (Regele Komtuleî, Prinţul Bulgariei ţi Regele Serbiei) ieşind cu certificate de bună conduită din Şcoala Europeană Caricatura aceasta e reprodusă din Floli, din Viena. Ea arată înţelesul ce sa dat notei austro-ruse şi neghiobia făcută de d. Dumitru Sturdza prin răspunsul său pripit şi atU de umilit. E foarte dureros pentru noi să vedem pe Regele Romîniel ajuns, prin păcătoşia guvernului colectivist, în gura ziarelor umoristice din Europa şi pus pe aceeaşi linie cu un domnitor vasal ca Prinţul Ferdinand al Bulgariei. 2 EPOCA rflfl-făeetoare şi veninoasă, aii găsit de cuviinţă de a publica chiar în ziua Inmormân-tăreî părţi dintr’o broşură pe care răposatul Bey de Samos a scris’o la 1853 şi în care insultă boerimea romlnească. Reamintind această broşură, care a fost scrisă In împrejurări cu totul speciale şi pe care răposatul de sigur ar regreta-o astâ-zî, colectiviştii s’ail folosit de faptul că gura Iul Ion Ghica este închisă de vecie şi ah scormonit din opera sa literară pe aceea care, eşird din amărăciunile vieţel, nu putea conţine de cit uri momentane. Ni se aruncă, dar, din nofl, în mod pieziş, mănuşa. O ridicăm voioşi, căci nici o dată colectiviştii n’ar fi putut să serve mal bine cauza noastră, care este şi cauza neamului romînesc, în contra veneticilor. Restabilind adevărul faţă cu legenda îndrăzneaţă, nu ridicăm o cestiune de castă, care ar fi nepotrivită cu situaţiunea egalitară la care Romînil afl ajuns tot prin munca şi jertfele boerimel pe care colectiviştii venetici o defaimă. i Dacă e vorba de a falşifica istoria, precum afl obiceiul de a o face colectiviştii, noi nu fugim de discuţie şi deschidem un proces care ÎI asigurăm că se va sfîrşi cu ruşinea lor. Vom distruge legenda mincinoasă din care afl trăit roşii şi din care astă-zl nu mal pot trăi moştenitorii lor colectivişti, căci poporul s’a deşteptat şi ştie să facă deosebire între elementul pur romînesc şi între streinii de neam şi de simţiminte naţionale, cari mişună în rândurile colectiviste. Istoria ne arată că în cursul mal multoi veacuri, acel cari afl apărat moşia strămoşească în contra năvălirilor turceşti, ungureşti, tătăreşti şi leşeşti, erafl războinicii (boeril), purtătorii de arme, neamurile care afl plătit cu belşug tributul sângelui alăturea şi în capul poporului, cu care erafl fraţi de cruce şi de luptă. Pentru apărarea credinţei şi a moşiei el s’afl luptat, şi din aceste lupte afl eşit cu crucea în frunte, pe cînd creştinătatea era In pericol şi Orientul european zăcea sub călcâiul Otomanilor pînă la porţile Vienel. In urmă tot aceşti boerl afl înzestrat ţara cu spitalul! menite a uşura suferinţele po porului, cu şcoli pentru a-1 lumina, cu biserici pentru a se păstra credinţa strămoşească. Afl dispărut multe din aceste neamuri, altele afl scăpătat, dar atât urmaşii în fiinţă cât şi recunoştinţa ne impune, impun oricărui bun Român datoria de a le apăra memoria. Nu este ertat nimănui de a pângări a-mintirea lor. Acel cari o fac, nu pot fi de neamul şi de simţiminte romîneştl; el sunt acel cari alcătuesc acea pătură superpusă de îmbuibaţi şi de parveniţi, care s’a bo tezat singură cu rorecla de «colectivitate». Şi spre dovadă că apărăm elementul ro-mînesc nu ca castă, ci ca naţionalişti, deschidem cartea cea mare a istoriei noastre şi resfoim printre cronicarii noştri. Acclo găsim: Brâncovenl, Bălăceni, Văcăreşti, Buzeştl, Dăreşti, Tulpeştl, Balşeşti. Glogovenl, Rci-coviţeştl, Cantacuzineştî, Katargieşli, Slă-tineni, Sturdzeşti, Kreţuleşti, Goleşti, Fili-peştl, Floreşti, Grădiştieni, Băleni, Socoteşti, Vărzarl, Costineşli, Bogdaneşti, Cos-tacheşti, Ceaureşti, Doniceşti, Hereşti, Bră-iloî, Mileşti, Filişeni, Micleşti, Găneştî, Movileşti, Murguleşti, Corneşti, Hânţeştl, Bantoşeşli, Burgheleşti, Cârpeşti, Buhu-şeştî, Stârceşti, Teuteşti, Bibeşti, Ştirbei, Urechieşti, Vărlăneşti, CAmpineni, Mutu-leşti, Prăjeşti, Stroiceşti, Obedenî, Ben-geşti, Zătreni, Oteteleşenl, Cezieni, Brătă-şeni, Jicni, Isvoreni, Coţofenl, Argeto-ieni, etc. Iată boeril pe cari Voinţa ÎI zugrăveşte ca împilatori al poporului, ca vânzători al ţârei, pe cari ÎI numeşte fanarioţi. Să vedem acum pe salvatorii poporului, pe cel eşiţl din rărunchii naţiunel. Cităm numai clte-va nume, dar buchetul este îndestulător pentru a arăta românismul acelora din cari se alcâtueşte partidul zis naţional: Carada (â tout seigueur tout honneur), Ferekides, Giuvara, Mallă, Sachelaris, Ev-statios (alias Stătescu), Cavalliotis, Sechia-ris, Gregoriadi de Bonachis, Papadopulos, Iovitz, Calligaris, Panopulos, Stanciu Be-chianu, Tabacovici, Skupiewski, Skinăs, Stamatiadis, Cantuniaris, Fotinos, Cutcu eakis, Dobrovitz, Anastasiadi (alias Anas tasiu), Xenopulos, Radoviţ, Stoiciu (alias Stoicescu), Eliodor Vergatti, Sipsomos, Ra-coţki (alias Racoviţă), Petroviţ (alias Pe-trini Paul), Chiriţopulos (alias Chiriţescu), Villacroze, Bastachis, Gorgos, Iulich Iu-lius, Nacu-Mincovici, Poni, Wilner, Sola-coglu, Ianovid şi alţi mulţi enjusdem fa-rinae. Şi acesta este statul-major al partidului naţional; îşi poate orl-cine închipui ce este plevuşcă colectivistă. Aceştia sunt oamenii cari voit se a ne da lecţii de Românism, de naţionalism, de patriotism, cari afl pretenţiunea de a fi creat România. întrebăm pe aceşti venetici de proaspâlă origină : La sorţi câţi afl tras din voi ? Nu aşa că aceasta e bun numai pentru mojicul de Român ? Si unde vfl sunt actele de naturalizare ? Cel mal mulţi dintre voi vâ folosiţi de prescripţiune safl de posesiunea de Stat. Nu! Nu vfl este permis, veneticilor, de a vfl atinge de gloriele române, voufl car abia de erl n’aţl descălicat aci de cât în căutarea unul pământ mănos şi astă-zl urinaţi a suge această ţară care v’a crescut şi vfl hrăneşte, voufl, peste cari n’afi trecut nici trel-zecl de ani de la ziua în care aţi venit, voufl, al căror părinţi nu vorbeaţi măcar româneşte şi erafl sudiţl al consulatelor strciue. Rolul vostru a fost şi este încă de a sta pitulaţi la întunerecul pivniţelor şi al biu-rourilor băncilor şi al creditelor, a face samsarlîcurl, cămătării, afaceri viermenoase şi agiotagiurl. Afacerile ţărel însă, apărarea bunurilor şi a demnităţel naţionale, lăsaţi-le Romînilor şi numai acelor Români cari prin jertfe, capacitate, cinste şi cele-J’alte însuşiri afl dreptul de a conduce treburile Statului, după cum cere sistemul nostru egalitar şi democratic. Căci voi sunteţi încă strflinl de neamul românesc şi nu puteţi simţi româneşte. Să treacă încă vr’o două-trel generaţiunl şi atunci Românul va putea sta de vorbă cu voi. Iar boierul Dim. Sturdza este demnul şef al acestei cete de venetici, căci este demnul urmaş al lui Mihal Sturdza care ’şl-a arătat naţionalismul deschizînd, în larg şi în lung, hotarele Moldovei leprei ovreieştl. INFORMAŢII «Marele succes diplomatic» E prînz mare la d. An. Stolojan, ultimul prinz politie dat pentru a încerca o reconciliare între sturdziştl şi aure-lianiştl. Intre invitaţi se remarcă d. şi d-na Sturdza, d. d-na şi d-şoara Au-relian, d. şi d-na lake Giani, d-nii Gogu Cantacuzino, Ionel Brătianu, Em. Costinescu, etc. In cursul primului d. Dim. Sturdza are un aer misterios triumfător. Nimeni nu-şl putea explica starea sufletească a primului ministru şi mulţi aşteptau cu nerăbdare să se sfîrşească o-dată pt lazul. In sfîrşit masa se ridică şi invitaţii Un glas plin de mîndrie provocă-toare străbate de o dată sala; e vocea unei rude foarte apropiate a d-lul Sturdza, care zice: Mititza va vous faire voir son grand succes diplomatique; une certaine note dont il vous parlera ! Atunci se mişcă d. Sturdza şi luîn-du-şl aerul de păstor sufletesc adună turmele sale cuvîntătoare în bibliotecă. ♦ * * E tăcere sepulcrală în bibliotecă. Sturdza se face mal mic de cum este şi aplecîndu-şl capul spre buzunar scoate un plic mare şi din plic o notă. — Iată ce am primit azi «lnpă amizi de la contele Buravlew,— exclamă cu o voce care ţintea să umilească pe d. Aurelian şi să ’l silească să capituleze,—e un succes diplomatic str&lncit ! Şi citeşte faimoasa notă rusească. Aurelianiştil rămîn consternaţi, sturd-ziştii debordează de mîndrie şi de veselie. După cîte-va minute de consternare, un aurelianist întrerupe tăcerea în-trebînd: Dar oare n’aft primit şi eele-I’alte State din Orient o notă identică ? * * * In acea zi d. Sturdza nu primise încă nota austriacă şi s’a pripit a răspunde contelui Muraview în cunoscuţii termeni plaţi fără a consulta pe Capul Statului. Numai după ce prostia s’a îmdeplinit, a crezut de cuviinţă d. Sturdza să telegrafieze atît conţinutul notei cît şi răspunsul săiî M. Sale Regelui. A doua zi d. Sturdza primeşte nota austriacă, identică cu cea rusească, dar cu observaţia că «această notă s’a comunicat cabinetelor din Belgrad, C’etinge şi Molia». Şi tot atunci primeşte d. Sturdza şi depeşa biuroulul de corespondenţă din Viena, care anunţa că o notă identică s’a trimis de d-nil Goluchewsky şi Muraview cabinetelor din Bucureşti, Belgrad Sofia şiCotinge. * ♦ * Cînd apoi a apărut în Voinţa Naţională şi în L’Independance Roumaine textul notei precum şi răspunsul nedemn al d-lui Sturdza, cercurile diplomatice din Capitală au isbucnit în hohote de rîs şi se minunau de imbecilitatea pri* muluî-ministru al Romînieî. ★ j*< * Se zvoneşte, că d. Sturdza va fl silit să se retragă de la ministerul de externe, cedînd portofoliul său d-lui Eugen Stătescu. Procesul milioanelor continuă la curtea de apel din Craiuva. Abia erl au fost depuse concluziunile, iar astă-zl se va acorda replica. Tot astă-zl se crede că dezbaterile vor fi închise. D. Eugeniu Stătescu, preşedintele Senatului, care pledează în acest proces, nu va părăsi Craiova pînă după terminarea procesului. ţii Moldovei şi Ungro-Vlachiel. Ca membri afl fost aleşi: P. S. Lor Pimen Piteşteanul şi Mironescu Craioveanul. In comisiunea de petiţiunl afl fost aleşi : episcopii Buzăului, al Romanului şi vicarul mitropoliei din Capitală. S’afl ales în comisiunea tipografiei şi jurnalului bisericesc P. S. Lor Silvestru de Huşi, Timuş de Argeş şi Mironescu Craioveanul. S’a ales şi o comisiune pentru corectarea cărţilor religioase de cursul secundar, din care fac parte: P. S. Lor Pimen Piteşteanul, Meletip şi Mironescu. * * Se va procede în această sesiune la alegerea unul archiereu, In locul lui loanichie Floru, ales episcop de Roman. După cum se ştie, s-tul Sinod va desemna trei candidaţi, din crai ministerul cultelor va alege unul. Se cunoaşte deznodămîntul fatal, la care a dus apariţiunea revistei obscene Jartiera, pe redactorii săi, Dimitriu— student, şi Lichtblau—fabricant de ape gazoase. Juraţii aiî condamnat pe cel d’întîiiî la un ân închisoare corecţională, iar pe cel al douilea—care nu era de cît editorul revistei—la 6 luni, din aceeaşi pedeapsă. Ambii condamnaţi afl făeut recurs în casaţie. Termenul fixat, pentru judecarea recursului lor, este ziua de 23 Maiă viitor. Candidaţii partidului conservator, pentru ziua de 4 Maius sunt: d. Ionii Lialiovari, la colegiul II de $enatde Ylaşca; d. IMni. l>onici, la colegiul I do Senat de Vaslui ; «1. îi. Vilipescu, la colegiul I de Cameră de Prahova. S-tul Sinod şi-a ainînat dezbaterile pe Luni 5 Maifl, cînd va putea lua parte şi I. P. S. Sa mitropolitul Moldovei, Iosif Na-uiescu, ocupat actualmente In eparchie. In prima sa şedinţă de Joul, 1 Maifl, s-tul Sinod a ales biuroul şi mal multe corni-siunl. Din biurofl fac p rte de drept milropoli- Sir Charles Hartley, inginerul consultant al comisiunel Europene Dunărene, cu reşedinţa în Londra, se află de cîte-va zile în Galaţi. Celebrul inginer hidrograf vine în primăvara şi toamna fie-cărul an în Romî-nia, spre a inspecta lucrările executate în cursul anului de către serviciul tech-nic al Comisiunel Europene la gurile Dunărei, şi spre a supune la cunoştinţa membrilor el, întruniţi actualmente în şedinţă plenară, părerile sale asupra lucrărilor săvîrşite în albia Dunărei şi a-supra celor ce trebuesc să se mal execute în cursul anului curent. D-nul Hartley a pornit la Sulina, unde va alcătui programul noilor lucrări ale portului şi adîncirea albiei Dunărei de jos. Zilele acestea înalta Curte de Casa-ţiune a stabilit o jurisprudenţă de mare importanţă, care formează obiectul unor interesante discuţiunl în lumea juridică. Este vorba de o deciziune a juriului de expropriere, care pe lingă îndemni-zaţiunea in bani, acordă proprietarilor expropriaţi şi materialul clădirilor. Viţiul acestor deciziunl constituia pînă azi un motiv peremptoriii de casare,-doctrina şi jurisprudenţă fiind unanime de această părere. Casaţiunea romînă, punînd din oficii! întrebare expropriaţilor dacă nu mal pretind materialul, la răspunsul lor afirmativ, respinge recursul ministerului lucrărilor publice ca lipsit de interes. Corespondenţa din Tîrgovlşte semnată «Kelevefu» privitoare la o afacere de iainllie a primarului local, s’a publicat tără ştirea redacţiunil. Ii dăm cea mai formală dezaprobare. La 1 Maifl s’a inaugurat la şoseaua Chiselef, institutul Vaccinogen, instalat în casele d-lul C. PopovicI, deputat. Noul institut se află sub conducerea d-lul Regilian, medic veterinar. A. S. R. Principele Ferdinand, care se afla puţin cam indispus de cîte-va zile, este mult mal bine. Din cauza acestei indispoziţii, A. Sa nu a putut ieşi, in sara de 1 Maifl, la gara de Nord, întru înlîmpinarea MM. LL. Regele şi Regina, cari veneafl din streinătate. D. Gogu Cantacuzino a încredinţat cu începere de la 1 Maifl direcţiunea Voinţei Naţionale d-lul deputat I. N. Ian-covescu. Miliţienii vor fi concentraţi pentru 30 zile, în care timp vor face exerciţii. Concentrarea va dura de la 11 Maifl pînă la 11 Iunie. La 20 Maifl viitor se va deschide tîr-gul Moşilor. MM. LL. Regele şi Regina şi AA. LL. RR. prinţul Ferdinand şi principesa Ma-ria vor onora, cu presenţa lor, această solemnitate. Ieri dimineaţă, un consiliu de miniştri a avut loc la Palat, sub prezidenţia M. Sale Regelui. După consiliu, care a ţinut pînă la ora 11 şi jum. d. D. Sturdza, preşedintele consiliului, a rămas In conferinţă cu şeful Statului. D. Sturdza a ieşit de la Palat la ora 1 p. m. Serviciul contencios de pe lingă casa şcoalelor de la ministerul instrucţiunel a debutat cu un proces de revendicare în contra d-lul Fotin Robescu din Focşani Chestia stă ast-fel : Socrul d-lul Robescu, anume Tlmpeanu, www.dacoromanica.ro a lăsat—acum clţl-va ani—o moşie ministerului instrucţiei. Acesta lnlirziind de a intra în posesiunea imobilului donat, el încape în miinile unul nepot al donatorului, care— mal apoi — îl vinde d-lul Robescu. Ministerul instrucţiunel, contestînd legalitatea ccestel înstrăinări, revendică astăzi moşia în mîinile d-lul Robescu. Inspecţii administrative: D. dr. I. Munteanu, inspector administrativ, se află în Birlad, în achetă contra prefectului de Tutova, G. Nico-rescu, contra căruia s’afl făcut la ministerul de interne numeroase pllngerl. * ♦ * D. Paul Stătescu, inspector administrativ, a fost la Piteşti pentru a inspecta actul de brutalitate săvîrşit de prefect contra unul consilier judeţian. Diu laşi «Opinia», ziarul amicilor noştri conservatori din Iaşi, are—în numărul săfl de astă-zl — un prim articol, semnat de d. A. A. Bădărăfl, asupra presei conservatoare. Reproducem din judiciosul articol al distinsului nostru amic, partea finală : Un număr de tineri conservatori culţi şi energici, convinşi de primejdia ce ameninţă partidul prin lipsa de manifestaţie în public, afl rupt cu trecutul şi afl început lupta foarte grea, pot zice eroică chiar la Început, de a opune cel puţin presa conservatoare presei liberale. Onoarea acestei nouă atitudini se cuvine în primul loc d-lul Nicu Filipescu, care prin crearea «Epocel» la 188G a dat un puternic sprijin «Luptei» lui Panu pentru a sfârîma legenda liberală. Abia de atunci începe adevărata noastră viaţă constituţională. De atunci există două partide cari luptă, cari se menţin în circulaţie prin propaganda lor. Presa conservatoare a împiedicat efectul bîrfelilor presei liberale şi ridicînd discuţia, a făcut că astă-zl ea conduce opinia publică, ea este cu mult mal stimată de public de cît presa liberală. Tot această presă a făcut din numele de conservator un nume demn şi stimat. Importanţei date presei ca armă de luptă, ca propagandă de idei, de către statul major conservatei’, se datoreşte înfiinţarea ziarului «Opinia» în Iaşi. Tot în «Opinia» din Iaşi găsim detalii interesante asupra chestiei apel în acel oraş. După ce arată peripeţiile prin care trece comuna cu contractul încheiat cu d. Paianu, pentru studiile relative la a-ducerea apel, confratele relevă că art. 7 din contract spune hotărît că, dacă d. Paianu nu va prezenta, după şease luni, un debit oare-care de apă, garanţia de 15,000 lei e pierdută. — De ce nu s’a luat pînă azi nici o măsură în acest sens? In apatia în care se află actuala administraţie, nu numai că d. Paianu reclamă preţul lucrărilor, dar protestează chiar în contra numirel comisiunel şi declară că va prezenta în curînd planul, devizul, caetul de sarcini, etc., după cire comuna trebue să-I dea suma de 80,000 de lei. Sărmanele milioane! din Africa şi chiar părăsirea Eritreel şi a Benadiorulul. Urmarea discuţiei s'a amînat pe mtine. RIVRBSK EGOUXti »** Duminică, 4 Mal, la Velodromul ro-mîn, vor avea loc mari curse de biciclete, tandem şi cuadruplete. Vor lua parte şi campioni internaţionali. D. Dimitrie N. Voinov, distinsul profesor de morfologie de la facultatea de ştiinţe din Capitală, lucrează la un important tratat de zoologie pentru uzul lnvăţămîntu-lul superior universitar. **» Primim la redacţie Tabloul grafic de datele geografice şi statistice asupra tuturor ţărilor din lume, de d. C. I. Mari-uescu, şef de biurou în direcţia C. F. R. Recomandăm cititorilor noştri această interesanta şi inteligentă lucrare. »** Aflăm că biuioul «Agenţiei Grands Magasins du l.ouvre de Paris» calea Victoriei 86 Bucureşti în faţa bisericel Kretzulescu, a Început să funcţioneze punînd în vînzare cu preţurile scăzute din causa sesonulul avansat toate mărfurile şi eşantioanele aflătoare. „** Duminică, 4 Maifl curent, se va da la Teatrul Hugo o reprezentaţie în beneficiul d-nel Al. Alexandrescu şi a d-lul Va-sile Alexandrescu, cu concursul artiştilor Teatrului Naţional, între earl d-na Ar. Ro-manescu, d-nil Niculescu, Brezeanu, Cato-pol, etc. Se va juca frumoasa comedie «Bomba», 4 acte, de Meilhae şi Halâvy, traducere de Gr. Manoleseu. TFLERRAME SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE,, Cettinge, 2 Maifl. Prinţul de Battenberg, Marii Duci şi marele ducese de Rusia, precum şi prinţul Ka-rageorgevicl, afl sosit. Paris, 2 Maifl. Ducele d’Orleans a trimes o depeşă ex-senatorulul Borher zicînd că nici o dată n’a simţit în mod aşa de crud durerea exilului ca acum, cînd trebue să renunţe de a însoţi la Dreux corpul mult iubitului săfl un-chifl şi acela al ducesei d’Alem;en. Contesa de Trani a asistat la serviciul funebru al ducesei d’Alenţon. Roma, 2 Maifl. Camera deputaţilor.—Adunarea discută interpelarea asupra Africei.— Ciţl-va deputaţi of opoziţiei cer rechemarea trupelor D1NCAPI7AL O brută.—O servitoare din str. Romanii 93, suferind de durere de măsea, s’a dus erl Vineri, la ora 3 şi jum. după amiază, la băr-bieria din strada Batiştea No. 17, ca să ’şî scoaţă măseaua. Acolo găseşte pe bărbierul Ioan Dumitrescu, căruia II expune cazul. Acesta invită pe femea să aştepto plnă va servi pe alţi doul clienţi, cari erafl in prăvălie. Scopul individului era să rămînâ siogur cu femeia. După ce clienţii plecă, individul Dumitrescu ii scoate cu mare greutate mila ana şi, sub pretextul de a-I da de spălat slngele, o introduce In o odaie din fund, unde se repede ca o brută asupra femeel cu falca Snslngerată, cău-tind să o violenteze. Femeia Începe să ţipe şi tot-d’odată să se a-pere. Bruta insă o alungă prin cameră şi, vă-zînd rezistenţa ce tnttmpină, cu pumni şi cu brutalitate, cearcă să o împingă In altă odae Întunecoasă. Cu mare greutate putut, scăpa din miinile a-cestul mizerabil. Mal repetăm că bărbieria este situată tn str. Batiştea No. 17. Stăplnul prăvăliei se numeşte Conabi, iar bruta poartă numele de Ion Dumitrescu. De ocamdată felicităm pe proprietarul Conabi de bâeţil ce are In magazinul săfl Cu a-semenea mizerabili, ntcl o femeie nu poate intra In prăvălie. Denunţăm cazul d-lul prefect de poliţie, ca să bine-voiască a ordona o anchetă. DIN 1AHA Fart pe linia ferată. — D. Petre Ema-noil, sosind astară în Capitală cu trenul venind din Comana, observă că-1 dispăruse portofoliul In care avea 1,160 lei în numerar şi mal multe hlrtil de valoare. D. EmanoiI a reclamat poliţiei, care cercetează. Iniindaţitml.—Ni se comunică din Galaţi, că rîul Prut venind mare, a inundat toate pă-şiunile din teritoriul comunei Frurnnşiţa Pagubele sunt mari. MToriniiit pro fa nat. — In ziua de 1 A-prilie, încetSnd din v'aţă regretatul Titi Ver-nescu, a cărui moarte am anunţat-o la timp, a fost Inmormlutat la cimilirul din comuna PJe-şesiu, reşedinţa subprefecturel, unde avea o moşie a sa şi unde i s’a făcut un cavofl. Care fu indignaţiunea locuitorilor mergind la biserică îu ziua de 18 Aprilie, cînd văzură bolta stricată, coşciugul defunctului desfăcut şi un deget de la cadavru tăiat împreună cu inelul pe care familia ’l lăsase în degetul mortului. Caşul s’a făcut imediat cunoscut d-lul sub prefect, Insă autorii acestui sacrilegiu afl rămas necunoscuţi fimd-câ nu avuseră grijă a’şl lăsa cărţile de vizita cu adresa lor la faţa locului, conform circularei d-!u1 prefect. Suh-prefeclul s’a mărginit a dresa un proces-verbal, pe care l’u Înaintat parchetului fără a lua nici o măsură pentru constatarea autorilor. Toate acestea le relatează ziarul conservator din Buzăiî, «Ordinea. Ucis de tren. — Mibalarlie şi Alex-.ndru, copil lui Andrei Stoica, cantonier pe linia Brăila, între staţiile, Silistrau şi Muftiu, păzeafl pe marginea liniei, vitele pe cari părintele lor le Încredinţase pentiu păşunat. Mihalache fiind ostinit s'a culcat Îl gă şinele drumului de fier şi a adormit. In acest timp sosind trenul de Buzăfl, nenorocitul copil fu călcat de maşină care-i strivi capul şi pieptul ucizlndu 1 pe loc. Parchetul fiind avizat, a autorizat înmormtn-tarea cadavrului. Sptnznrat In arestul poliţiei.—O depeşă din Ostrov ne anunţă că un bulgar, Gh. Dumitru, s’a strangulat in arestul poliţiei, pe cînd păzitorul era lipsă de acolo. Acest individ vagabonda mal toată Dobrogea. Aşa, acum de curînd, fusese prins In comuna Baeram Dede, plasa Silistra (Constanţa) cu un cal de furat pe care însă vagabondul pretindea c.ă-1 cumpărase. Parchetul a ordonai fnmormînturea cadavrului. DI^STREINATA^ Cri iu A Îngrozitoare. — Orăşelul Caudry (arondismentul Cambrai. — Nordul Franţei) a fost zilele din urmă viu emoţionat. Un anume Leclercq, ţesător, In vlrstă de patru-zecl de ani, căsătorit cu o văduvă de aceeaşi etate, care avea o fiică de aproape două-zecl şi unu de ani, simţi o pasiune nebună pentru acesta din urmă. Propunerile crimina'e fiind respinse de tinăra fata, Leclercq se hotărî să sa răsbune. Joi noaptea, el se duse în camera fetei, înarmat cu un cuţit de măcelărie, lung de 38 centimetri, şi fiind din nofl respins, el lovi pe tinăra fată cu cuţitul, lăsînd-o moartă. Mama, sărind In ajutorul fiicei sale, fu şi ea lovita drept In inima. După ce săvîrşi aceasta îndoită crimă Leclercq se splnzură. Moartea soţilor Leclercq lasă şeapte orfelin) fără resurse. O mlD inundat A.—O depeşă^din Londra anunţă că o mină de plumb din insula de Mau. a fost inundată. 17 persoane caii se allafl Înăuntrul minei afl pierit. Inportant furt de... dinamită. — Se credea pînă acum că hoţii, numai dinamită n'ar putea fura. Astă-zl această credinţă e sfarlinată In urma unul furt de dinamită, comis in Belgia. Hoţii s’afl Introdus noaptea In mica pulberărie a d-lul Mazaux, din Haulcin, comună a cantonului de Bincbe, şi afl furat 100 cartuşe de dinamită. Toate cercetările făcute pînă acum afl fost infructuoase. Acest furt a cauzal, o vie emuţiuue Sil oraş. Fabrică aruncată Iu aer. — O mare explozie s’a Intimplat acum clte-va zile tntr’o fabrică de făină din Bruxelles, întreaga fabrică a fost aruncată in aer. Mal mulţi lucrători afl fost omoriţl. Pagubele sunt considerabile. Piuă acum nu se cunosc cauzele acestei ex-ploziunl. MIHaI chuwbz AVOCAT Brăila. Hirada Ilegală No. 1. Doctorul Gulimir de la facultatea din Paris Special pentru boalele de Htouiac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 EPOCA 8 Catastrofa dlu Paris Serviciul «Agenţiei Romîne» t^BŞŞJ Paris, 2 Maia. Gaulois anunţă că contesa de Castellane a consacrat un milion de franci pentru opere de caritate, în memoria mumei sale. Paris, 2 MaiO. Azi dimineaţă s'a făcut la biserica St. Philip pe du Roule inmormtntarea ducesei d’Alenşon. Cosciugul era pus pe un catafalc înalt in mijlocul bisericei şl acoperit cu armele d’Alenc.on şi de Bavaria. Nu erau nici flori, nici coroane, conform voinţei defunctei, dar numeroase panglici cu inscripţiunî se depuseseră deja pe catafalc. Printre asistenţi s’au remarcai: ducele d’Alengon cu capul încă înfăşurat cu pînze de pansament, Prinţul şi Principesa Bulgariei, ducele şi ducesa de Venddme, contele de Flandra, prinţul Alphonse al Bavariei, contesa de Paris, Regina de Neapole, Regina Isabella, prinţul şi principesa Radzirvill, întregul corp diplomatic şi toate notabilităţile lumeţ regaliste. — Ducele d’OrUans era reprezentat. După lelurghie, cardinalul- archiepis-cop de Paris a pronunţat iertarea păcatelor. Membrii familiei au aruncat apă sfinţită pe cosciug, apoi aii eşit în mijlocul unei mulţimi enorme îngrămădită în împrejurimile bisericei Cosciugul va fi transportat mîine la Dreux. ULTIME iNFORMATIUtil Inspectorii generali militari afi început inspecţiile de primă-vară pe corpuri. D. general Barozzi, şeful marelui stat major, a inspectat la I Maifi artileria clin Roman. * * * D. general Berendeiti, ministrul de rfizboifi. va inspecta astă-zl şcoala de ofiţeri din Capitală. In curlnd se va începe construcţia palatului ministerului de externe, în strada Vămel, peste drum de legaţiunaa austro ungară. După cit se asigură, d. Leonida Pa-nopol, prefectul de Roman, va fi In cti-rtnd Înlocuit. In locul d-sale, d. Ferekide va numi pe d colonel Cazimir. In a< est scop, deputatul de Roman se află in Capitală. Din partea liberalilor democraţi, va candida la alegerea de senator din Vlaşca, d. P. S. Antonescu Remus. Aseară a avut loc, in Ploeştl, întrunirea liberalilor democraţi în vederea alegerel de la 4 Maici. A presidat d. C. T. Grigorescu. AQ luat cuvîntul d-nil Dimitrescu-Agrarii, G. Cantili—candidatul liberal-de-moerat, N. Fleva, Politincos şi G. Do-breseu. întrunirea s’a terminat la orele 11 noaptea. Ministrul de interne s’a pus pe economii. In acest scop, d. Ferechide a dat un ordin circular tuturor prefecţilor din ţară, punîndu-le in vedere ca să numai uzeze in mod nemăsurat de telegraf. Ordinul se termină ast-fel: Faptul acesta, aduclnd mari pagube ministerului, care trebue se plâteaecă orl-ce corespondenţa telegrafică, vă fac cunoscut d-le prefect, că de acum înainte, voiă examina orl-ce corespondenţă telegrafică Intre d-voastră şi subalterni precum şi acele a-dresate ministerului şi voiă da ordin a se pune în coruptul celui ce a semnat acea corespondenţă, orl-ce telegrame care nu va avea un caracter urgent şi chiar orl-ce cu-vint inutil pus în telegramă. De remarcat, e că ordinul circular al ministrului a fost transmis telegrafic. Pentru economie, d. Ferecliide ar fi putut foarte bine trimite o simplă adresă circulară. Printre candidaţii la scaunul de ar-chierefl este şi archimandritul Varlain Răileanu, egumenii' bisericei s-tulul Spi-ridon din Iaşi şi rectorul seminarului «Veniamin Costache» din acelaşi oraş. Studenţii universitari din Capitală au convocat o Întrunire publică, pentru ziua de 5 Maifi viitor, în sala Orfeă, spre a protesta în contra rigorilor ale cărora victime sunt colegii lor din internatul medico-railitar. Tot In această privinţa, ni se asigură că - Asociaţiuuea generală a medicilor din ţară» va interveni în favoarea studenţilor din internatul medico-militar. Incendiul din Galaţi Ni se trimit din Galaţi următoarele detalii asupra îngrozitorului incendia, izducnit in noaptea de 1 spre 2 Maifi, In acel oraş : Focul a luat naştere, pe la orele 10 seara, de la un grajd de lemne din fundul curţel hanului «Independenţa», din strada Tecuciului. Ajutat de vlnt, incendiul s’a întins repede. Toate şandramalele de prin pre-jur aii devenit în curlnd prada flăcărilor. Plnă la venirea pompierilor, tot pătratul cuprins intre stradele Tecuciului, Silfidelor, Popa Stamate şi Democraţiei formafi un ocean de flăcări. întreagă mahalaua era ameninţată. ♦ * * Spectacolul era inspăimîntător. Nenorociţii locatari al caselor care ar-deafl, surprinşi—cel mal mulţi—în somn, căutaft în grabă să ’şl scape avutul. Stradele eraă pline de* mobilele şi aş-ternuturile, scoase de prin case şi a-runcate grămadă pe trotuare şi în mijlocul uliţelor. Pentru a se înlătura pericolul ce s’ar fi putut naşte, dacă o scînleie ar fi căzut peste ele, ciţl-va cetăţeni le-att cărat mal departe, In capătul stradel Popa Stamate. După multe osteneala, focul a putut fi, în cele din urmă, localizat între stradele Tecuciului şi Silfidelor. * * * Iată numele sinistraţilor: Asiguraţi la «Naţionala»: Panaghi Vasi-lato, 20.000 lei; George Melinte, magazie 5.000 lei; Iancu Alexandrescu 8.000 lei; Andrei Aughelopulo, grajd de lemn 1.000 lei; George Melinte, magazie 1 500 lei. Asiguraţi la «Dacia Romlnia» : llagi Petre Neculau 6.400 lei; Fuliţa Novac 13.000 lei; Steriana Mavrodin 2.500 lei; Chircu-lescu, păgubit parte; Moise Ilelimann, parte; Rhein, deteriorat; E. Dimitriu, total; B. Posner, total; Haya Schmeyer, parte ; Briliant, deteriorat. * * * O menţiune onorabilă se cuvine eclii-pagelor de rezboifi ale staţionarelor englez «Coekatria» şi francez «Loger», cari ad venit Ia locul sinistrului, dlnd ajutor pentru stingerea incendiului. Iată comitetul de iniţiativă pentru înfiinţarea gazetei aurelianiste: D nil P. S. Aurelian, Alex. Băicoianu, I. St. Brătianu, C. Costescu-Comăneanu, Emil Costinescu, V. Cristopol, N. Cons-ti ntinescu-Buzău, B. St. Delavrancea, C. Dimitrescu-Iaşi, Alex. Enacovicl, Dim. Giani, Petre Grădişteanu, Vasile Lascar, Const. Leca, 1. Mincu, V. Missir, G. Mâr-zescu, I. Poenaru-Bordea, Em. Porţi m-baru, Stef. Perieţeanu-Buzău, Stef. Sen-drea, G. Dem. Theodorescu, V. A. ÎJrechiă, G. G. Vernescu, I. Villacros, A. Vizanti, N. Xenopol. * Viitoarea gazetă va purta titlul de Drapelul, iar nu Libertatea cum aft spus unii confraţi. Numeroase liste de subscripţii ad fost împărţite, pentru strîjgerea foudurilor necesare viitorului ziar. După cum ni se asigură, piuă astă zi, comitetul dispune de 50 000 lei. La 28 Maifi se va înfăţişa înaintea tribunalului Ilfov, secţia l-a, procesul cămătarilor. Acuzarea în acest proces va fi susţinută de d. procuror Haniangiu, care a descoperit şi instruit afacerea. D. profesor doctor Severeanu, care se află în Iaşi, ca membru In juriul pentru catedra de Patol 0ie internă, a primit urmă'oarea scrisoare de la secretarul celui de al 12-lea congres de m< di T, care va avea loc, anul acesta, în Moscova : Domnule şi prea onorate confrate, Conformîndu-mă scrisoarel d-voastre din 10 c. am avut onoarea a vă înscrie pe d-v. şi pe d. dr. N. G. Ravoviceanu — Piteşti, printre membrii viitorulnl congres de Moscova. Intru cît priveşte pe invitaţii noştri cît şi soţiile colegilor, vă informez că nu plătesc nici o taxă de admitere, dar nu se bucură de călătorie gratuită pe drumurile de fier ruseşti, de la graniţă la Moscova. Se bucură Insă de reducerile acordate de drumurile de fier străine; ca şi ale biletelor circulare, cari se vor înfiiinţa probabil cu ocazia congresului. Un comitet special de dame va face tot posibilul pentru a face cît se poate de plăcută, petrecerea In Moscova, a damelor invitaţilor noştri. Primeşte, te rog, d-le şi prea onorate confrate, expresiunea prea înaltei mele considera ţiunl. Secre'ar general Prof. V. K. KOTH. RĂZBOIUL GRECO-TURC SERVICIUL NOSTRU SPECIAL (PRIN FIR TELEGRAFIC) Depeşile de astă-noapte Viena, 2 Maifl. Se anunţă din Atena că s’a lxotărît începerea unei operaţiuni militare contra Pente-Pigadiel; în acest scop armata grecească din Epir va fi împărţită în trei brigade. Ocuparea unei părţi a Epirnlni ar fi de mare folos Greciei la negociarea păcel. Se crede că în curînd Preveza va 11 luată de Greci. Viena, 2 Maia. Evenimentele din Atena şi ştirile a-larmante care sosesc necontenit de acolo aii făcut ca Regina Danemarcei, muma regelui George, să cadă greu bolnavă la pat. Viena, 2 Maia. Dlu C’onstaiitluopol vine ştirea eă partidul militar turceMe stările tu propunerea ea Creta să tle dată Greciei în schimbul Tesalief. Viena, 2 MaiO. Torpilorul austriac din baia Kissamo a fost atacat de insurgenţi. Acestui atac i s’a răspuns cu cîte-va obuzurî. M Ulng Atena, 2 MaiO. Reprezentanţii Puterilor Ia ('onstantlnopol aft remis Porţii o nonă notă colectivă, certndii-I să răspundă imediat. T. Pisani. Serviciul «Agenţiei Romîne» Atena, 2 MaiO. Asediul lui Nikopolis şi al Prevezeî a început. Corespondenţii lui'Standard* şi «Frem-denblatt* aii fost arestaţi la Halmyros şi conduşi la Atena, unde aii fost. puşi în libertate. Operaţiunile greceşti în Epir se urmă resc cu activitate. Golful YoloŢa fost proclamat iu stare de blocare de Grecia. — Comandantul din Volo a publicat o proclamaţie invitind pe locuitori să se retragă pe orl-ce corabie, orî-care ar fi pavilionul lor, afară de u-cela al Greciei. Trupele regulate ale corpului epirot aii d barcat din colo de gurile rîulul Luros, sub focul bateriei din Nikopolis. Escadra vestului a atacat Preveza. Serviciul „Agenţie! Române" itemersul ambasadorilor Constantinopol, 2 MaiO. Ministrul afacerilor străine a promis erl decanului ambasadorilor un răspuns apropiat al Porţii şi i-a comunicat în acelaş timp luarea lui Domokos, după o slabă resistenţă din partea cîtor-va batalioans greceşti. Armata elenă s’a retras. Constantinopol, 2 Maifl. Azi dimineaţă a fost o întrunire a ambasadorilor. Ştirea care zice că ambasadorii negociază cu Poarta în privinţa condiţiuni-lor de pace, este falşă. Ambasadorii aii cerut mai întîi încetarea ostilităţilor. Răspunsul Porţii în privinţa încheierii armistiţiului este aşteptat în fie-care moment, Constantinopol, 2 Maifl. Consiliul de miniştri voind ’să delibereze după aminzl asupra răspunsului Porţii Ia demersul Puterilor, a primit ştirea că 3000 de oameni de trupe greceşti aft debarcat Ia nord de Preveza. Acest fapt a produs o impresie defavorabilă pe lingă Poartă. Constantinopol, 2 Maifl. Cercurile diplomatice sunt indignate că ministerul din Atena, în momentul cînd insistă pentru a obţine un armistiţift, începe în acelaş timp o acţiune ofensivă. Se crede că acest incident ar putea să întîrzieze începutul mediaţiunel şi că dacă s’ar mal repeta, ar putea să o împe-dice cu desăvîrşire şi să agraveze situaţia Greciei Berlin. 2 Maifi. Se anunţă din Constantinopol «A-genţiei Wolff» că Poarta a comunicat ambasadorilor că Sultanul se va ocupa de propunerea de mediaţiune a Puterilor după sărbătorile Bairamului. Cererile Turciei Paris. 2 Maifl. St- cvetle c« M*oavla va veelatna Grvt'lei o itnle-tttttlfaft- tir 70 milioane frânei. Mmulevile nu ror uiţi tle tor gte O reda să jtretlea flota na pentru a ne libera, tiar tlaeă Gvevia s'ar libera eu bani, Manierile vor studia o combinaţie care sn permită să ne păzească tlrep-lurite creditorilor anteriori. Pare că ne confirmă că Turcia nu vrea nă înceapă neyoeiări tle-cit tlupă luarea lui Uotnokon. Grecii încep nă evacueze acenl oraş. Operaţiunile in Epir Atena, 2 Maifl. 0 depeşă din Arta, 6 ore seara, a-nunţă că de azi dimineaţă se dă o luptă sîngeroasă la Gribovo, pe drumul Fili-piadelor. Pagubele sunt serioase de ambele părţi. Lupta continuă. Amănunte lipsesc. Ear lame ului austriac Viena, 2 Maia. «Camera deputaţilor». — Proectul de a-dresă propus de majoritatea cotnisiunei exprimă speranţa că după întorsătura pacinică ce iau evenimentele în Orient, împăratul şi guvernul său vor reuşi să întrunească toate puterile cari aii interese în Balcani, nu numai pentru menţinerea păcii, dar şi pentru protegerea po-pulaţiunei creştine din provinciile turceşti. Tare*prin înţelepciunea Majestăţei Sale, Avant-garda grecească a respins pe a-cea a turcilor. — Toate forţele ce ocupau Creta s’aft îndreptat spre Nikopolis. Atena, 2 Maia. D. Delltjannis, intervievat, a criticat evacuarea Cretei, care s’a făcut fără compensaţie. El a declarat că Grecia nu va consimţi nici o dată să plătească vre o în-demnisare de rezbel, ce de altminteri Camera ar respinge. Arta, 2 Maifl. Colonelul Brairaetiris a dat erî o luptă în jurul lut Imaret; un maior grec, 4 o-fiţerl şi 27 soldaţi aft fost răniţi. Turcii se retrag. Grecii aft ocupat Chalikiadis şi înaintează pentru a ocupa podul de fer din Luros, făcînd ast-fel cu neputinţă resis-tenţa Prevezeî. Londra, 2 Maifl. Se anunţă din Domokos lui Morning Post că evacuarea acestui oraş este probabilă. 0 parte a trupelor a părăsit deja oraşul. Nu s’a luat nici o măsură de defensivă pentru a resista Turcilor. Canea, 2 Maifl. Pentru a doua oară, amiralul şi consulul englezi au adresat o proclamaţie poporului cretan, fără ştirea colegilor lor. Constantinopol, 2 Maifl. Poarta afliml că nişte încrucişăioare greceşti au făcut apariţia lor în faţa mal multor insule ale archipelagulul, a dat ordin comandantului escadrei Ilardanele-lor de a le urmări. Comandantul escadrei a telegraf! ut cu data (le 1 Mala că monitorul Hijzirahtnan, contra-torpilorul Pelenkiderya şi trei torpiloare s’aft întors din urmărirea lor, după co au pus mina pe un-spre-zece corăbii cu pănzc, care încercaseră (le a construi debarcadere. prin buna-voinţă de care dă dovadă populaţia de a face sacrificii, prin mărirea şi vitejia armatei sale, precum şi drepturile sale, monarchia va rămtne în tot-d’a-una un puternic apărător al păcei printre popoarele europene. Sultanul si Anf/lia Londra, 2 Maifl. Camera comunelor. — D. Balfour declară că Sultanul a anunţat că cu ocazia Jubileului Reginei, va trimite o misiune în Englitera. Direcţia Generală a Căilor Ferate Române Mtine, Duminecă 4| 10 Maifl, s’au organizat trenuri speciale de la Bucureşti şi de la Pi-teşll pentru Florica. Inttiul tren va pleca din Bucureşti la ora 8.45 dimineaţa, după care vor urma alte două trenuri, la interval de cîte 10 minute,— dacă va fi trebuinţă. Din Piteşti trenul va pleca la ora 10.05 dimineaţă. Pentru înapoierea la Bucureşti primul tren va pleca din Florica la ora 3.30 p. m. Preţul pentru dus şi Întors va fi: Bucureşti—Florica cl. I lei 9.55; cl. II 6 90 şi cl. III. 4.75. Piteşti-Florica, cl. I lei 1.15, cl. II 0.85 şi cl. III 0 60. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţluue Domnul Sigmuud Prager, comerciant din Bucureşti, str. Carol No. 29, a făcut cerere la acest Minister pentru a adăoga înaintea numelui săli pafronomic de «Prager» pe cel de «Leopold». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, la termenul prevă zut de aliniatul 2 al zisului articol. Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinqnină ţşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nu triţiunea acului, nervilor şi a cărnei musculare Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment,' şi represintă valoare a 50 grame de carne priu ‘/s pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-rnteilor şi persoauelor vristnice. Iutrepo»it: Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Thflringer şi la ţoale farmaciile din ţară. Biscuiţi! d-rulu! Ollivier din Paris Vindecarea ra’icală a boalelor sifilitice recente safl invecbite la bărbaţi, femei şi copil Academia Nuţională de medicină din Paris, a declarat In raportul săfl către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii car! aii fost aprobaţi de către Academia de me-diicnă şi singurii cari aii primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi iu toate spiţa-lurile din Paris Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 în Paris. In detail : Farm. Brus, Alttn, Roşu Thflringer şi In toate farmaciile din ţară. Bărbii Giiiirscu AVOCAT ’ŞI-A MUTAT BIROUL ÎN Strada Sfinţilor, No. O. Consultaţiuni de la 9—11 şi de la 4—6. Dumitru Coiusa Doctor tu Drept •* de la Facultatea din Puris ADVOCAT 70, Strada IMonlaie, 70. Orele de consultaţii dela 9—11 şi 4—6. Au Sans Pareil EN «ItOS CASA FRANCESA EN GROS şi fn 24, Str. LIPSCANI. 24 ţl îtt ! DETALIU DETALIU Zilnic noul sosiri de fiori artificiale, ul- timele creaţiunl ale Parisului $ÂRE SPECIALITATE DE FURNITURI PENTRU MODE IN MOMENTUL ACESTA MARI OCASIUNI Dam aci cîte-va preţuri: valoarea ee vinde Pălării de paie Întregi garnisite 6,95 3,85 Ciorapi negri de bumbac . . .1,45 0,95 « « « « ... 1,95 1,25 Un lot de frumoase lăuurl pentru rochi........................3,50 1,95 Un lot de frumos colon pentru roch».......................1,10 0,55 Panglice de mătase şi catifea . 0,40 0,10 Pălării garsonete...............2,75 1,95 Perdele de Mousseliue .... 0,70 0,35 Fuste frumoase de batistă colorate, garnisite cu dantele . 9,95 6.95 Mănuşi de mătase............... 1,75 0.95 şi o mulţime de alte artieole ca Panglice, Dantele, MStăsăriî, Parfameriî. Marohineril, Boneterie, Pasmanterie, Batiste, forme de Pălării, etc., etc., cari se vCnd cu PREŢURI EXCEPŢIONAL DE EFTINE Vt'uznrea eu gros şi Ia detaliu „AU SANS PAREIL” CASĂ FRANCEZĂ 24, STRADA LIPSCANI, 24. Cel mai bun întăritor. Indispensabil în tote familiile. Se ea de preferenţâ pur pe puţin zahăr. Multu mâi superior tutor Apelor da Melissâ şi Alcoolului de Mentă. Se întrebuinteza cu succes contra indigestiunilor, boalelor de stomac, de nervi, contra leşinului, durerei de capii. IndispensabilVoyageorilori pe Mare. Antiepedemic, garantăza contra Influenzei şi frigurilori. Se vinde*în flacâne modelu mare, şi modelu special pentru busunar oare este preferat de către Velocipedişti. Sa oXsasca In Romania ua t6tb Farmaciile, Drooui#ti 8i Parfumori. CLEMENT A O"- Valance (Drflme-Fraocla). BAIA CENTRALĂ Strada Eneî 11, Hncureştl Se aduce la cunoştinţa onor. public că S'A DESCHIS BAIA CENTRALA Cea mai frumoasă şi confortabilă insta-laţiune de băl: igienice, hydroterapie, bac fie abur electroterapie. In special se recomandă visitarea meca-uoterapiei (gimnastica suedeză dr. Zander). Baia este deschisă onor. public de la 7 dimineaţa pînă la 8 ore seara. Consultaţiunile medicului Director sunt gratuite pentru cura ce se urmează tn stabiliment. Direcţiunea. Cu cîneperea primăverel recomandăm suferinzilor precum şi celor sănătoşi pen tru menţinerea sănătâţel ; NTOUA ŞTIINŢA de Vindecarea tuturor boalelor fără medicamente şi fără iperaţiunî de L.OVIS KTHNE.-lipsea Operă tradusă în romîneşte şi care formează un volum elegant 8 mare de 450 pagini In care se găsesc sfaturi pentru toate cazurile de boală. Cel interesaţi să bine-voiască a trimite editorilor Ralian şi Ignat Samitca—Craiova, prin mandat postai Lei 5 şi vor primi volumul broşat, safl Lei 7,50 şi vor primi volumul legat e-legant în pinză, aurit, franco recomandat prin poştă. Volumul se află de vinzare şi la toate librăriile din ţară. 8, STRADA SĂRINDAR,—8 Prelungirea stradel Nouă BUCUREŞTI IN FABRICA I. II I PAUL MILKER Ne găseşte fu tot timpul uu filare asortiment DE Articole de Voiagiu B*Setărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. SACI CU NFCESAIRE DE TOII ETA de la 40 până la 350 lei DinţT cu 7 le! unul Se pune în cautchuk în strada Cempineanu No. 46 OST UAiJ7JID£ CaseIe din strada Ut VHIlLHnL Bibescu-Vodă No. 4. avlnd două etage, loc spaţios, fiind depuse la credit? trei minute de palatul justiţiei. Doritorii se pot adresa Ia proprietar, Biserica Amzel 4, safi la cl-nu avocat Urlăţeanu, Ştirbei-Vodă 23. gj| »E ASTĂ-Zl Sinsbntâ a .Haiti www.dacoromanica.ro 4 EPOCA FOIŢA ZIARULUI < EPOCAj :îo mm MOŞTENIRE rAUTEA ÎîîtIia — Asupra căpitanului, săŢl daii dăslu-şirl ? Zău, mă minunezi iubite. De unde’şi ptnă unde te interesează pe tine căpitan Voinea ? — El, Doamne! Pot s’o spun fără să mă compromit ..dar nu fără să nu te uimesc. închipuiţi, dragă, că dacă nu m’am înşelat de vre’o asemănare de nume, rivalul tăO este vărul meO şi căpitanul Voinea mi-e unchii! ! — Ce spui ? exclamă doctorul încremenit. Ce al spus ? — Am zis că căpitanul Voinea mi-este, după toată probabilitatea, uncîiifl, prin alianţă, Am luat în căsătorie mal acum cîţl-va ani o persoană a cărei mamă purta numele de Voinea Dacă căpitanul Voinea este ori ginar din Brăila, dacă se deosibeşte mal eu seamă prin grosolănia şi egoismul Săli, atunci fără dor şi poate că e fratele soacrei mele, cu care el nu mal avea relaţii de multă vreme şi pe care, de alt-fel, nu l-am cuuoscut personal. Doctorul ascultase pe Bogdaniev cu un viii interes. Privirea lui fixă, fruntea lui încreţită, a-rătaO răsărirea vre-unel idei, care ÎI venise fără de veste în minte. — Toate particularităţile de caracter pe cari mi le-aâ indicat, se raportă întocmai la căpitan Voinea, zise el după o scurtă tăcere. O Întrebare, la rlndul meii. Femeia ta, n epoata lui, mal trăeşte ? — Nu mal ştiil nimic depre ea, de vr’o cinci luni, răspunse Bogdaniev, şi totl sin- lem muritori. Sper însă că o s’o găsesc în curînd zdravănă. — S’o găseşti ? Care va să zică, o cauţi ? — Da! Nu mal avem nici o legătură de inimă, încă de mal mulţi ani. Ele se rupseră eînd serveam împreună sub ordinele lui Sabarof. Azi am nevoe de această legătură. Trebue să o am. Am putere să impuitt nevestei mele. — Nevasta ta stă în Bulgaria? — Nu! Mal întlifl s’a mutat în Galaţi şi mal în urmă la Bucureşti, unde mă duc s’o caut. Existenta mea a fost cam... zbuciumată dragă Barbule, din ziua în care ne am luat ziua bună, unul de la altul. Am trecut prin multe nevoi. Am avut timpuri strălucite şi timpuri blestemate. Pe timpurile bune, am venit şi la Bucureşti, unde mi-am văzut nevasta, într’o zi, din Inlîmplare. Ea m’ar fi văzut nu tocmai cu plăcere.... ştiu asta. Aşa că m’am oprit de a mă duce la ea. Ştiam că se bucura de un modest venit. Aşa că nu mal avea trebuiută de mine, după cum nici ett n’aveam de ea în epoca a-ceea. Nu mal m’am ocupat de loc de ea. Împrejurările s’aă schimbat, însă, pentru mine astă-zl. El mă obligă să cer ajutor şi sprijin de la aceea care îmi poartă încă numele, căci n’a fost despărţire legală în tre noi. Eram pe drum iu căutarea e’. Inlîmplârl prea greu de povestit ml-att complicat, a-fară din cale, călătoria mea. Acum sper s’o termin fără greutate, şi ŢI răspund că voifl fi bine primit acolo. — Dar dacă nevasta ţi-ar fi murit de curînd, întrebă doctorul, fără de veste, al fi fost cum-va înştiinţat ? — Nu! Nu era între mine şi ea nici o relaţie, nici chiar prin intermediarul linul al treilea. Dar, iartfe-mă. Mi se pare că al pentru nevasta mea un interes pa care nu ’l explic. De unde dar, această lăudabilă solicitudine pentru o necunoscută ? — Am să ŢI spui cînd îmi vel răspunde curat şi precis, la o întrebare! zise cu ho-tărîre doctorul. Eşti tot omul energic, ho-tărît, pe care l’am cunoscut odinioară ? nonamn — Iml pul modestia la încercare! zise Bogdaniev zlnibind. Mă sileşti să nu fac propriul med elogia. Cu toate acestea, Ţa să fiii sincer mal înainte de toate. Iţi voia răspunde că tot mal posed însuşirile pe cari mi le cunoş'eal o-dinioară ! — Spre a clştiga o avere, o mare avere, reluă doctorul cu glas încet, al fi gata la orl-ce ? Şi, la ori-ce, ia seama ? — E vorba de cifre, dragă Barl ule, răspunse cu răceală Bogdaniev. O avere!.,. O mare avere! E prea vag!,. Precizează! — Cincl-spre-zece sule de mit, pe puţin! Poate trei milioane, ba chiar probabil. — Omul înţeleg ia în tot-d’a*una, minima. Să zicem un milion şi jumătate. E binişor! — De ajuns ca să nu le dai îndărăt de la .. nimic ? — Nu mal vorbi fleacuri, Barbule ! zise Bogdaniev dlnd din umeri. In vremea în care trăim, sunt prea rari aceia cari ar discuta mijloacele prin cari s’ar putea clştiga o asemenea avere. Eil nu mă fălesc că sunt o excepţie. Nu m’aş da îndărăt de la nimic. Dar în materie de a-facerl trebue să spui totul. Ce interes al să mă îmbogăţeşti ? — O să împărţirii pe din două, ea altă dală. Numai că de data asta suma de împărţit o să fie mult mal imporlantă. — Aşa e. Şapte sute cinci zeci de mii de franci. — Nu ! Cincl-spre zece sule de mii, pe puţin, sunt sigur, pentru fie-care dintre noi. — El, drace ! Dar e superb ! Să lămurim un punct esenţial. Averea asta, de unde ne vine? Cui trebuie să o disputăm ? In ce mîinl se găseşte ea acum ? — Iu mtinile căpitanului Voinea, răspunse doctorul cu vocea surdă. In mlinile unchiului femeii tale, în numele căreia al putea revendica succesia, dacă căpitanul ar muri fără să fi dispus de averea sa... Satt dacă a făcut testamentul în favoarea unul moştenitor despoiat în faţa legii de dreptul dc a lua moştenirea ! (Va urma) DE ÎNCHIRIAT casa din strada Ţepeş-Vodă, 14, compusa din 4 camere, sufragerie, bucătărie şi pivniţe. Se închiriază şi parţial: 2 camere, bucătnrie şi pivniţă. A se adesa la d. Atlianase Costinescu, Str. Academiei, 14, la tipografia Gr. Luis. ITsa leşie eftlas In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă-e bine să ne aducem aminte de cel mal bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tu sea, bronşitele, catarele este Inlrebum1 ţarea Gudronului Guyot.— Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de orl-ce alt medicament. ÂPPEL & Comp. Bucureşti. 9, Str. Doamnei, 9. Bucureşti. Maşini bdiasti’isileiletot felul Ca abnr şi cu mina, cazane de abur. Rezervoare de tablă de fer, etc. Mare Bes>o§it «le Ţevi «le fer şi aeceHoriî. — Ţevi de aondage. Pouii»e en almr, din renumita fabric* americană The Snow Stoarn Pumps Works Buffalo, America. Pompe eu mîua, cablu de sîrmă de oţel, pentru puţuri do petrol şi alte scopuri industriale. REPRESENTANŢA GENERALĂ A CASEÎ FREUDENSTEIN & G»-, BERLIN Fabrică de maşini de căi ferate şi mine, căi ferate transportabile, schimbători de cale, plăci învîrlitoare, locomotive, etc. In tot-d’a-una în depoti: ŞINE, VA60NETE, etc. KEPBE8ENTANŢÎ PENTRU ROMAN1A A OASEÎ WERTHEIM Ac Comp. Fabrică «le Cnse «le fer, Casele, ele. PRIMA INDUSTRIE ROMÎNĂ PENTRU Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos VICTOR SOCEC-CAmpuluob UNICA FABRICA care produce varul în furnale sistematice cu focuri continue, garantlnd produsele de calitate superioară fără piatră. IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, toncuelî şi lucrări de artă. Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipel şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă între traverse de fer, ziduri uşoare, despărţitoare, cel mal bun material pentru construc-ţiunl de spitale, vile, barace, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn satt fer, absolută siguranţă în contra incendiului. Preţurile cele mal moderate, furniture prompte şi exacte. Comenzile so pot adresa la DEPOU, Calea Griviţeî, 138, şi la Fabrica din Cimpulung. Deposit permanent de toate aceste produse, Calea Griviţeî, 138. ies. ^ > i . a STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de orl-ce fel BUCUREŞTI- Strada Sf. Dumitru, 8. CEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE TUBURI DE FONTĂ, DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. etc. POMPE pentru VIN, APA şi PETROLEU ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ ARMATURF, PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE MAŞINI ŞI UNELTE DE ORI-CE FEL Table do Ier Xejfre, Plumbuite <-al vani**t« Table «le /Inc. Oţel eu^lezesc ţl Be*gemer ATELIER PENTRU REPARAŢIUNÎ DE MAŞINÎ Fabrica de Balamale de Ier ţi de Alama Rronscc ţl Ferftrio de construcţii de ori-ce lei «INSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc. Secţiune pentru articole de precisiune: Părţi de muniţii de resboiă NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150. mi'mmmmwmmmBK&maBmBz: SOCIETATEA «Ie Basalt Artificial şi de Ceramica I>e la Colrocfiii Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorî de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu clte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. A V I S In urina groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, în Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, ad găsit o moarte crudă, nu putem îndestul îndemna pe onor. public ca să se asigure contra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se lac de societatea noastră «PATRIA» ofeiă avan-tagiul că, în schimbul unul premia mi-n;m se asigură un capital însemnat. Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.000._ Itirtie fină «le tipar De vînzare 61 de topuri â (000 coaie fie-care şt în greutate de 24 kil., hîrtie gălbiniă, bine satinată, format 48cm./72cm. A se adresa: Strada Polonă No. 100. î^ţ Un oeos de aur 8 t urale 4 Aci . garantate, tu două capace 60 mm. diametru, 15 rublnurî, regulator ' 3 preeisle. mers garantat, conserv*ţiune nelimitată a lruainseţel capacelor ce costă tot i-tît ca ci le ale unul \ ^e&s de 400 lei,—se vlcde un ose-1 nenea ceas ou 37 lei. Tot nu a-r emeuea ceas, mărime pentru ' doamne, 36 lei. Un frumos lanţ > e se poate adapta, cu 4 lei. Se . trimite franco contra rambursulul H. Itiiiiref«eitfant General al CASEI peitlru TOATA ItOMA.VIA V B V T Ii Bj UJPE 8 V 17, RÎFKOII TECHNIU BUCUESCl. — Bulevardul Carol No. 14 bis. (Lingă Ministerul Domeniilor) ŢiPOBAFIA „EP0OA ” execută tot felul I de lucrări atingătoare de această artă. •m, mm ||| H m ţii R&n I ATELIER DE LAFATFSFItlF St PEXTUt! COI* ST BtUC TIU 1%E UE EEU VŢIUi\E UE ‘§LT Gt Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectuează tot felul de lucrări de fier pentru Binale precum : Grilaye Porţi, Balcoane, Uşî, Ferestre, Marchiee, Scări, Lămpi, ele. Specialitate : Florărie, Sere, Ch-ădiue de turnă, Balcoane de fler, etc. etc. Se primesc comande pentru provincie: PKEŢU«IMOPERATE WATSON «fc YOIJELL MAŞINÎ AGRICOLE Şl INDUSTRIALE BUCUSESC?. — Srada Academie!, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢÎ GENERATĂ Al FABRICE! R/1ARSHALL SONS & Co., 6AÎNSB0R0U6H | L0C0K0BILELE, cele mal perfecţionate şi colo mal solid construite. Ţ,'’ TREERATQARELE unice care treeră cel mal mult şi scoate cel mai curat. BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mal r-mar6 scoţînd boabele curat. STABILE pentru puterile C6lo mal mari, cu ‘fZ sau firâ condoasaţiune, orizontaie hp saă verticale. -Ţrii. g| CAZANE uiultitubularo, cazane Cornwall co unu saă două tubnrl de foc. | CAZANE tubulare cn stabilă suprapusă. > CAZANE tubulare cn stabilă dedesupt. ; MAŞINI de macadamisat (presat) şosele. 1 TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cat«xtt»age ituntrale prad* şi framen. CELE MAI BUNE STOFE PENTRU aOSTUME SI PÂRDESIURI| I)E BABIIAŢI LA BOI & Cm DEPOU L ! FABRICELOH de POSTAV miCFKEŞTÎ AB [40 STRADA ŞELARI LU A se observa bine firma şi I numărul SO. VÎNZAREA ÎN DETALIU pe preţurile originale ale fabricelor La Typogralia EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatura cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte 10 kil. „$TEAUÂfiiiA“ 1 SOCIETATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEUM CAPITAI. SOFIA I.: Iei 10,000,000 din care 7,000,000 deplin vărsaţi Fabrice de Petroleu gi Derivate : BUCURESCI, MOINESCI, MONTEORU Produsele Fabricelor: PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda) ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME: Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru magine, Valvolina pentru cilindre Benzina, Ligroina, Oasolina, Petrolina RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710 PARAFINA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMÎNĂRI CatităţT: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS) Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi In urma unei ana- Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diplonm de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. „ . , . , Multe autorităţi medicale aii recunoscut că această apă minerală « privau aVn posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prm gustul tea lor de grăsime. A pus în vînzare tu săîl cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, aceaslă apă amestecată Bucureşti vechea şi, prea bino cunoscuta in, e recunoscută ca o băutură plăculă şi răcoritoare, superioară hrtie 4e ţigară PANAMA cu vin, altor ape minerale. Exportatori generali: D-nil Bjazâr *f* Vevzar în Braşov Deposilul general pen- Iflţ Qljj T P D ETfîSi I Strada COVACI tru Capilalăla D-nul WR&ILS- UilL 1 USU IVo. 17. In provincie la «liferiti deposit ari principali. €wi*iifeiiS>erg — Freiwahlau (Silesin Anstr., staţiune de cule ferata) CEL MAI VEC1IIU STABILIMENT DE HYDROTERAPIK FUNDAT I)E PUIESSNITZ, deschis In iot cursul anului, 2000" d’a-supra niftrel. Bugăţia de isvoare, renumite In toată lumea. Promenade Întinse de saleiml şi păduri de piui. Iulrebuiuţarea apel se face în basa experienţelor practice şi ştiinţifice, ţinlndu-se seamă de individualitatea fie-c&rul bolnav. Un remedia excelent In contra boalelor de NERVI, de DIGES-TIUNE, de BFŞICA şi ORGANELOR SEXUALE, precum şi contra boalelor de aneniiă. Grttfenbergul este frequentat de ItoiuAuI din to&te ţările şi cu 150—200 fr. pe lună sa pot acoperi toate cheltuelile. 4 OOISHMvi 11.411,0II. I Singura hlrtio de orez do Panama care; u 1 negreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine’un fir dc bumbac, u alterează absolut do fol aroma suavă a tutunurilor romtnştT, ca alte hlrtil, caro lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon hiyh-Hff. Depozitul g-1 al hlrtiol * Panama»: bucureşti str. Pinzari No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandate tu Romlnia. Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Bonlev&rd Montparnass 152 Stabili! do mal mulf timp iu Paris şi fiind In relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi sorvicifie mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face cousultnţiuno şi prin corespondenţă. WW Bncurestl. - Tipogra „lemnnteî 3. — Bucureşti.