SERIA IL—ANUL m, No. 441
Ediţia a treia
SAMBATA, 3 MAItT, 1897
NUMÂRUL^IO BANI
ABONAMENTELE
Inoep Ia 1 şi 15 ale fle-eârel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate peştele Un an In ţara 30 lei; in streinfitate 50 lei Şase luni ... 15 >	>	»	25 »
, Trei luni . . . 8 >	»	»	13 »
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELENU SE ÎNAPOIAZĂ
ADMINISTRAŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
NUMĂRUI^IO BANI
ANUNCIURILE
In Bucureşti şi judeţe «e primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnuncinrI la pag. IV.0.80 b. Uni*
»	»	» UI.......2.— lei	*
>	»	» n.........3.— >	»
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul
Un num&r vechil 80 bamţ
REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
TURCIA REFUZA ARMISTIŢIUL
INCENDIUL DIN GALAŢI
LĂMURIRI
Recunoaştem că tăcerea ce am păstrat în chestia aşa numită disidenţa conservatoare, a putut face pe colectivişti să crează că noi ne ferim de a atinge un subiect care, după părerea lor, este arzător.
Mare eroare. Am tăcut fiind-că am crezut că ziarele lor nu vor da incidentului de la Ploeştl, mal multă însemnătate de cît are, şi că după cite-va reviste pline de perfidie şi de insinuări asasine, numitele ziare se vor întoarce la miseriile lor cotidiane.
Noi n’avem nimic de ascuns cu privire la situaţia partidului conservator, ea este cunoscută şi clară.
In masa întinsă şi adîncă a partidului, masă împrospătată prin contigentul nofl, al partidului radical, încă de mult se aflaţi o sumă de conservatori grupaţi strins în jurul d-lul Carp.
Este această grupare din jurul d-lul Carp, un partid deosebit ? Nu, măcar că poartă pe lingă denumirea generică de conservatori, încă una specială, aceea de constituţionali.
Se confundă membrii acelei grupări în masa partidului, fără nici o distinc-ţiuneV Iarăşi nu, de vreme ce particularitatea de a recunoaşte şefia specială a d-lul Carp, îl deosibeşte în deajuns.
Gruparea constituţională are de scop practic a lucra pentru a crea şefului el o situaţie cit se poate mal înaltă şi mal largă în partidul conservator şi a-I servi de sprijin constant în realisarea scopului.
Natural că din această stare de lucruri se nasc incidente cari în alt partid ar fi o vădită dovadă de neînţelegere şi discordie, dar care în partidul conservator, aşa cum există, nu sunt de cât des-voltarea logică a situaţiei grupului constituţional în acest partid.
De aceea se lntlmplă din nenorocire că gruparea constituţională formulează clte o dată pretenţii care nu sunt In raport cu forţele el, nici în interesele generale ale partidului. Tot ast-fel solidaritatea care leagă pe partisanil conservatori din jurul d-lul Carp, îl împinge la o propagandă vie şi cu oare-care caracter de fanatism, inherent tuturor grupărilor cari afl ceva de revendicat.
Tot din cauza acestei stări, în politica de toate zilele se poate întîmpla ca ambiţia unei personalităţi junimiste dintr’o localitate, să fie jignită de faptul că partidul conservator trece peste ea, pentru a pune candidatura unul om politic cu caracter general şi cu însemnătate în ţară.
Toate acestea şi altele însamnă ceva; din nenorocire ele nu sunt de cît des-voltarea logică a situaţiei speciale permise constituţionalilor in partidul conser-rvator.
Este chiar ridicul a se vorbi de discordie şi de disidenţă.
A!., dacă partidul conservator ar fi avut vre-o dată unitatea lui in senzul partidului liberal, am mal înţelege să ni se vorbească de ruptură, de îmbucă-tăţirea partidului, etc.
Aşa; partidul liberal a venit la putere unit sub şefia d-lul Sturdza şi fără nici o pretenţie de nuanţă din partea nici unei personalităţi oare-care. D-nil Stătescu, Aurelian, Eleva, Costinescu, V. Lascar, Eorumbaru, Giani, etc. n’aiî formulat nici o dată vre-o reservă, în ceea ce priveşte unitatea şi uniformitatea partidului. Şi cu toate acestea, abia a trecut un an şi vedem că din acel partid unitar iese şi se formează patru grupări: Sturdzistă, Aurelianistă, Flevistâ şi Stătescistă.
Aici cu drept cuvîat se poate vorbi de discordie şi de disidenţă, căci nu mal departe de cît acum un an, toate aceste forţe, astă-zl separate, făceaţi una singură.
Se poate susţinea acelaşi lucru cu privire la partidul nostru? Apoi nu e nici o asemănare intre o situaţie şi cea l’altă.
D. Carp cu constituţionalii n’afl fost altminterea de cum sunt acum. D-lor aQ avut această situaţie de a face parte din partidul conservator, insă de a-şl păstra in acelaşi timp individualitatea de grup. Junimismul politic există de cel puţin 15 ani.
Este drept că afară de rare momente, d. Carp a recunoscut tot d’auna şefia d-lul L. Catargi; este drept, că şeful constituţionalilor a făcut parte mai neîntrerupt din guvernele conservatoare presi-date de d. L. Catargiu şi că de multe
ori a uitat, fiind la guvern, distincţiile pe care le accentuează cînd suntem cu toţii în opoziţie.
Nu e mal puţin adevărat însă că în cazurile în care neînţelegeri se nasc intre matca partidului şi între constituţionali, nimeni dintre noi nu poate trata pe d. Carp ca pe un simplu Aurelian saii Lascar, safl Costinescu oare-care, adică ca pe un om care face disidenţă, călcînd disciplina şi revoltîndu-se în contra şefului.
Aşa fiind, neînţelegerile cari s’ar isca între marele partid conservator şi intre o parte din el, grupa mal în special în jurul d-lul Carp, nu pot fi considerate ca neînţelegerile ce actualmente există în cîmpul liberal.
Şi la noi se poate pune chestiunea disidenţei satl a rupturel, insă cu totul altminterea de cît la liberali.
Noi, conservatorii, se poate să ne punem într’o zi întrebarea: dacă situaţia pe care o au constituţionalii în partid, nu ne aduce cum-va mal multe desa-vantage de cit foloase şi dacă tovarăşii noştri nu prea abuzează clte odată de o prea mare libertate de mişcare şi de apreciare în marginele unul partid oare tu definitiv este al nostru.
E posibil ca d. Carp la rîndul d-sale să se hotărească cînd-va a se întreba : dacă nu cum-va o emanicipare com-plecă de sub eăpiteniile şi acţiunea generală a partidului conservator,' nu i’ar folosi ca să ajungă mal repede acolo unde aspiră.
Dar atît întrebarea ce ’şl ar putea pune conservatorii, cit şi aceea pe care ar putea să-şi o facă d. Carp, chiar cînd ambele s’ar traduce prin un început de execuţie, n’ar însemna că discordia şi neînţelegerile s 'aii ivit în partid în sensul colectivist.
Semnificaţia ar fi următoarea: O tendinţă spre limpezirea unei situaţii cu privire la partea care dă loc la conflicte şi compeţiturl.
Deslegîndu-se chiar aceste întrebări în sensul unei hotărîrl de a se separa în viitor conlucrarea comună între noi şi constituţionali, existenţa partidului conservator n’ar fi de loc în joc.
Ceva mal mult, nu s’ar putea zice nici odată că unitatea lui reală a fost ştirbită.
In adevăr, în caz cînd constituţionalii s’ar decide a-şl crea o situaţie cu totul independentă, forţele noastre n’ar perde un singur om, ele ar răminea aceleaşi ca şi mal înainte.
Ba ceva mal mult. Partidul ar cîştiga în unitate şi în armonie, contrar de ceea ce are loc la liberali.
In adevăr, ar fi ridicul ca d. Sturdza să pretindă că prin defecţiunile d-lor Aurelian, Fleva, Stătescu, Giani şi a partizanilor lor, partidul liberal n’a per-dut nimic din forţele lui organice, şi că din contra a căpătat mal multă unitate.
Din contra. Limpezirea raporturilor dintre partidul conservator şi dintre gruparea din sinul luî, nu i-ar strica de loc, nici cu privire la puterea lui gu-vernativă, precum nici relativ la drepturile venirel lui la guvern. Partidul conservator este destul de tare ca să guverneze cu propriele lui lorţe.
Vorbind astfel, vorbim în simplă ipoteză.
Nu avem în opoziţie, cel puţin pentru moment, nici un motiv de a dori sad de a cerca ca situaţia aşa cum am arătat’o la începutul acestei reviste, să se schimbe.
Noi nu vedem nimic care ne-ar împinge absolut la aceasta. Nu vedem nici o greutate pe .are să nu o putem înlătura cu oare care bună voinţă şi sinceritate.
Cînd vorbim asfel, n’avem în vedere decît starea de oposiţie in care ne aflăm. Nu angajăm de loc viitorul. Cînd vom fi chemaţi la guvern, se înţelege că chestia se va pune din nou.
Acum, dacă mal convine colectiviştilor să vorbească de discordiile noastre, ca de nişte discordii ce ar putea să ne împedice în rolul nostru guvernativ, să poftească.
Caudidaţii partidului cou-xervalor, pentru ziua de 4 Maiu» Nunt:
d. Ioau Lahovari, la colegiul II de $euat de Vindea ;
d. Dini. Donici, la colegiul I do Senat de Vaslui;
d. ST. Vilipescu, la colegiul I de Cameră de Prahova.
MIŞCAREA FEDERALISTA
în
AUSTR0- UNGARI A
Ceatlunea dualismului auntro-ungar. Agitaţia spiritelor. — Ameninţare
cu revoluţia ungurească
Cesliunea tlualt&mului aus-tro-ungar
Gestiunea dualismului austro-ungar, care anul trecut s’a prelungit în mod provizoriu pe un an pentru ca acum să se reînoiască pe un nou termen de zece ani, — a ajuns in faza cea mal acută posibilă.
După ce comisiunile celor două parlamente nu 8'au putut înţelege asupra cuotel-părţt pe care trebue s'o plătească cele două State pentru cheltuelile comune, s’ait început, — din ordinul împăratului,— tratările între cele două guverne, adică intre contele Badeni şi baronul BAnffy. Şi cel dout priml-miniştri aii cedat puţin : Badeni a redus cererea Austriei de la 42 o/o la 36 o/o, iar Bănffţj oferă, 33, 4 o/o adică cu 2 o/0 mal mult de cît comisiunea camerei ungureşti. Mal mult nici unul nu vrea să cedeze, aşa că o intervenţie a Coroanei pare a fi indispensabilă : împăratul va trebui să hotărască, zic cel din Budapesta, cît trebue să contribue fie-care din cele două State la cheltuelile comune ale monar-chiel : armata, afacerile străine, etc.
Şi orl-cum va hotărî împăratul, cele două State vor fi nemulţumite.
Agitaţia spiritelor
Sunt atît de agitate acum spiritele în ambele State, incit cele două guverne vor fi silite să demisioneze, căci s’a hotărlt în ambele parlamenta obstrucţionismul cel mal desperat în contra cnotel.
Această situaţie a creat un curent puternic in Austria şi mal ales prin cercurile hotărîtoare din Viena: curentul ruperel dualismului şi al federalizării Austro-Ungariei, adică fie-care naţionalitate să se bucure de autonomie teritorială.
Atît de puternic a devenit curentul federalist, încît chiar partidul social-cre-ştin (antisemit), care odinioară propovăduia centralismul, a devenit acum federalistul cel mal convins. Ziarul acedul partid, Deutsches Volksblatt, inaugu-rind campania federalistă, în unul din mânerile sale din urmă sub titlul Falimentul centralismului, scrie următoarele :
Inlîmplârile din zilele din urmă vor fi cîştigat mulţi aderenţi noul pentru ideia federalizării imperiului, pentru că ele aG dus la absurd sistemul centralist. De aceea zicem: Jos centralismul, pentru că suntem convinşi că parlamentarismul nostru nu va putea să lucreze pentru binele popoarelor, de cit pe o nouă, sănătoasă şi firească bază federalistă.
Ameninţarea cu revoluţia ungurească
Rezervindu-ne a cita în numărul nostru de mîine spusele ziarelor Reich-srvelir, Neues Pester Journal, Peşti Naplo, Peşti Hirlap, etc. pro şi contra federalismului, cităm deocamdată următorul apel la revoluţie, din Magi/ar Hirlap, organ guvernamental independent din Budapesta:
<Se prea poate ca în această criză unul din cel dout primi miniştri, Badeni « tu Banffy, să alumce şi să cază. <Dar şi aceea e adevărat, că acest
unul tot Banffy are să fie. Dar abia
atunci are să înceapă cea mal amară decepţie pentru Austria.
«Dumnealor aşa cred, că odată cu căderea < Viteazului Ţării (Banffy), pajura Ungariei are să să ajungă pe mina lor. Dar după părerea noastră, abia atunci vor vedea austriacil, că Desider Banffy nu însemnează Ungaria, şi că a Iul cădere nu va să zică, că noi vom primi tot ce Austria vrea.
„Şi atunci va putea să înceapă lupta cea mare, lupta ce va resuna în lame, lupta nu tutre oameni, ci intre ţ&ri; şi în această luptă va fi şi un rănit, va fi şi un mort: Dualismul.
«Toată nădejdea ne o punem în lupta cea de pe urmă. Ştim să în-vîrtim arme, ştim a face si so-
cWU.°dW8^Uî&¥oan'
striac, — şi nici Dumnezeul Maghiarilor nn a murit încă şi abia atunci va vedea Austria că se găseşte în faţa Ungariei.
Din întreaga atitudine a presei ungureşti faţă de campania federalistă din Austria, rezultă că ungurii preferă să provoace o revoluţie pentru proclamarea independenţei Ungariei, decît să se în-voiască cu federaţiunea imperiului.
VROIM DREPTATEI
Foiţa ocultistă, eu pluralitate de ten-dinţî, are curajul să releve, In numărul sâfl de Joi, informaţia noastră, cu privire la ordonanţa definitivă a judecătorului de instrucţie, In afacerea dezordinelor de la 16 şi 18 Noembrie, trecut.
Iu ioc să tacă ca peştii, stimabilii ne vorbesc de calomniile aruncate asupra primarului.
Auzi, C. F. Rebescu calomniat!
Noi nici n’am spus încă tot ce trebuia să spunem în această afacere. N’am dat pe faţă tot adevărul; n’am vorbit Încă de darea în judecată a agenţilor administrativi şi comunali, de către cetăţenii cari afl fost victimile lor In zilele de teroare de la 16 şi 18 Noembrie.
Prin urmare puţintică răbdare. Calomniile —pretinsele calomnii—sunt tot atttea adevăruri, pe cari le vom dovedi cu acte oficiale.
Vehemenţa limbagiulul nostru are o puternică scuză: indignarea ce o resimţim cînd vedem că acel cari afl stllcit lumea, în tristele zile din Noembrie trecut, aii rămas Încă nepedepsiţl—şi sunt ţinuţi In funcţiuni.
Vroim dreptate, iată totul!
Candidat poliţienesc
Kugăiu pe liberali să ne spnie:
— Al cui candidat e d. CTre-şann, care cere voturile alegătorilor din colegiul I de Prahova?
D.’CTreţauu se Intitulează «candidat al partidului iiaţional-ii-berai», aţa il numesc ţi gazetele de la centru.
Dar candidatura d Iul Cireţanu a fost hotărîtă tutr’o consfătuire privată a cttor-va funcţionari, iar nu de clubul naţional-Iiberal din Ploeţtl.
Mal mnlt de cit atlt: clubul naţloual-llberul Ploeţtean a pus uu candidat contra d-lul Cire-ţttnu, pc d. Ci. Cantlli. Preşedintele clubului naţtonal-liberal, d.
C.	T* Origorescu, a publicat un manifest cerlud sufragiile pentru acest candidat ţi uu peutru d. Cireţanu.
E deci clar că d. Cireţanu nu e candidatul partidului naţio-nal-Iiberal din Prahova.
Peutru d-sa lucrează lasă administraţia judeţană ţi primăria dlu Ploeţti, agenţii poliţiei ţi agenţii comunali. Iu favoarea d-sale a publieat <m apel d. K. Htanian, «primarul» Ploeţtilor.
Avem dar toată dreptatea să socotim pe d. Cireţanu drept «candidat polfţieuesc»9 ţi aţa trebue să-l considere toată lumea.
STATUA LUI LAHOVARI
D. I. I., Caragiale, eminentul nostru colaborator, a Început o serie de conferinţe, menite să sporească fondul pentru ri icarea statuel nemuritorului Alexandru Lahovari.
D. Caragiale şi-a propus să meargă prin toate oraşele din ţară, In acest scop. Seria conferinţelor a deschis-o Craiova, a urmat apoi Turnul-Severin. Cea mal recentă a avut loc Duminică 27 Aprilie la Iaşi, unde d. Caragiale a vorbit despre «Opinia Publică».
Pretutindenea—plnă acuma—conferinţele au avut un strălucit succes.
Admiraţia pentru marele ora pe care epeia lui Caragiale il imortalizează, ca şi simpatia pentru conferenţiar, afl făcut ca publicul cult şi ales din oraşele vizitate să se grăbească n răspunde In număr foarte mare la apelurile cluburilor conservatoare locale.
Ifelevind succesul conferinţelor începute, nu ne putem abţine de a uu releva iu acelaşi timp şi modestia conferenţiarului. Ca toţi artiştii Înamoraţi de opera lor, Caragiale s’a pus pe lucru—cu rlvnă şi cu zel, fără a bate însă toba iu jurul operei sale.
Despreţuind reclama şi zgomotul, fără trlui-biţe nici surie, el continuă piosul lui peleri-uagiu din oraş In oraş.
Singura resplată pentru ostenelile sale va fi mulţumirea sufletească că a colaborat la o o-peră mare, că a putut să pună şi el o piatră la piedestalul pe care se va luălţa statua lui Alexandru Lahovari.
Clţt oare—în lumea acetsta—pot da dovadă de atita dezinteresare ?
TRIBUNA LITERARA
IN BALTĂ
— SCHIŢĂ —
(Sltrslt)
începui să istorisesc despre întâlnirea cuj conului Tudorache cu preotul dela moşiaboe-rulul Iane şi o spuneam astfel ca el să creadă că tovarăşul lui ar avea de gând să ceară pe Aglaia. Acest lucru nu’! venea la socoteală cuconulul Costică ; aceasta am băgat-o iute de seamă, de oarece, pe când fl istoriseam, el Îşi plimba foarte repede mâna prin păr şi se uită necăjit la mine. El credea că efl nu văd, dar s’a înşelat amar. Dela un timp am sucit-o: «Ştii ce, cucoane Costică ? Să punem odată caii la trăsură şi să mergem la boerul Iane, să faci cunoştinţă mal de aproape... să vedem apoi: 11 mal dă mâna d-iui Tudorache să’şl caşte gura ?» l-a plăcut această vorbă stăpînulul med şi s’a Învoit. Efl Insă am spus şi d-lui Tudorache acest lucru, de oarece băgasem de seamă că era numai o glumă.
După o săptămână, văd că domnul Costică îmi dă ordin să înham cel mal buul patru cal ce’I avea la grajd. Efl Îndată am Înţeles şi i-am făcut pe plac, întocmai cum îmi şoptise la ureche. Pe când eram înaintea scării şi caii stafl în neastîmpăr, ese din odae domnul Costică, tngrijat, iar cuconul Tudorache, vesel, cu ţigarea între degete, făcea glume:
—	Va să zică, mergi la Călăraşi ? grăi Tudorache.
—	Da. Mi-e răfl... mă duc la un medic, adaose Costică, şi se scutură odată ca cum l-ar luă frigurile.
Cuconul Tudorache rîse, căci ştiâ el bine unde merge tovarăşul săfl, dar se făcu că nu pricepe.
—	Să aduci o cutie de tutun, zise el; iar domnul Costică se sui în trăsură.
Pornirăm. Pe drum, domnul Costică eră ca cum l-al duce la o povară grea; şi, cu cit se apropia mal mult moşia boeruluî Iane, cu atât se făcea mal palid. Ce să facă sărmanul om! începuse un lucru: nu T putea lăsă baltă, şi de aceea efl minam straşnic de eşiaft aburi din armăsari. Ajunserăm la boerul Iane. Efl nu mal fusesem niciodată, dar auzisem despre dlnsul: un hain la suflet şi bogat putred; avea nişte încăperi, aşâ în cât casele stăpînulul mett le puteai băga în beciurile boeruluî Iane. Mi-era milă de stă-pînul mefi şi mal stăm să ’l dafl sfatul să se întoarcă. Acest lucru nu ’l făcui; ci, fiindcă ajunsesem în sat, trăsei la curte şi, după ce întrebai dacă ’s acasă boeril, deshămal în grajdurile cele noul ale cucouulul Iane, iar stăpînul meii, sărmanul de el, avea grea sarcină pe suflet. Işl dregea merefl glasul şi ’l vedeam îngrijat; mi se părea că trebue să gândească la chipul cum are să înceapă vorba. Nu era lucru puţin, şi de aceea, spun drept, că ’ml părea răii de ceea ce făcusem, căci efl nici când nu văzusem pe cuconul Tudorache vorbind cu preotul din satul boe-rulul Iane. Ii eşiră. înainte al casei, iar el, sărmanul rnefl stăpîn, era stîngacifl în toate. II pofti în casă, atât boerul, cât şi cucoana lui; iar, pe când voia să intre, se întâlni faţă ia faţă cu domnişoara Aglaia. Am zărit-o şi efl: era frumoasă a dracilor, aşâ că nu mă mir că bietul stăpînul meii o băgase pe mtnecă. El intrară în odae, iar efl alergai la bucătărie ca să mă ’mpac cu foamea. Boerul Iane avea o bucătăreasă din Pesta şi făcea bucate de tot minunate. Intrai In vorbă cu ea, căci ştiâ puţin româneşte, şi, spulndu’l câtevâ glume, s’a mal însufleţit şi ea. Era o beţivă de frunte, dar ce m’I păsâ mie de slăbiciunea el; îmi părea bine că mi-a pus o masă domnească, cum nu eram obicinuit să o văd la stăpînil mei. Mâneai bine, luai şi puţin vin şi apoi o întrebai dacă este de multă vreme In servicii! la boerul Iane. Îmi spuse că nu este aşa de mult, dar se simte bine şi ’l place la moşie.
«Dacoeoniţa Aglaia este măritată?» întrebai scurt pe bucătăreasă.
—	Nu este măritată, dar mi se pare că are s’o mărite cu un prefect. Aşa cred, cu toate că efl nu ştiu, dar văd că prefectul vine foarte des la noi. Da boeril voştri nu se însoară? zise bucătăreasa.
Dădui diu umeri. In semn adică că nu ştifl, şi după aceea grăi! şi efl o vorbă:
«Adică, poate. Aşâ mi se pare că se va Însurî.»
—	Cu cuconiţa Aglaia ? adaose bucătăreasa.
Efl am ris, iar după ce mă mal gândii, am continuat vorba:
«Şi că adică, n’ar ti bun cuconul Costică?»
—	Da spune ’ml Alexe, Începu bucătăreasa. De cea venit stăpînul tăfl la noi?
—	Are afaceri.
Pe când stăm noi astfel în sufragerie, aud un strigăt prin curte ; es afară şi când colo mă întâlnii cu un logofăt, care ’ml spuse că domnul Costică a poruncit să înham. Trecuseră, ce ’l drept, două oare de când intrase sărmanul mefl stăpîn în odae, şi uu-mal el va fi ştiind câte sudori 1-u trecut în acele două ceasuri. Mi-era milă de el.
Scosel trăsura şi începui s’o şterg dimpreună cu un rîudaş al boeruluî Iane, şi apoi alcătuirăui amîndol lucrurile aşâ, că îndată am fost gata. Am tras la scări şi aş-
L
z
EPOCA
teptam sosirea stâplnulul meii; lntr’aceea ată ’l la scară, Insolit de boerl. îşi luă ziua bună, sărută măna cucoanei, dădu mâna cu cuconiţa Aglaia, dar aşa de fără curaj, că ’ml eră şi mie necaz. Nu ’I vorbă: când vedeam mâna mititică şi albă a Aglail pe lângă mâna grosolană a stăpînulul mea, par’câ’inl spunea eine-vâ că nu este nici o potriveală. Cuconul Costică dădu bacşişuri In dreapta şi In stânga, iar eii plesnii cailor şi pornirăm.
Pe cer se vedeau nori groşi, şi ’ml era groază că are să ne plouă; cu toate acestea eti minam ca de obicei. Cuconul Costică sta ghemuit In trăsură şi nu zicea niclun cuvlnt. După ce stătu vreun ceas nezicfind nimic, îşi deschise gura:
—	Alexe, ştii tu franţuzeşte?
Ştia câte ceva, zisei eO şi minai mal departe.
Costică iar căzu pe gânduri şi se făcu mut şi nu mal zicea nimic. Intrasem In nişte mirişti ca să apuc mal repede în drumul cel mare, şi trăsura scutură straşnic; cu toate acestea stăpînul mea nu’ml zicea nimic, deşi altădată m'ar fi înjurat că’I stric arcurile trăsurii. Acum tăcea molcom şi se mută dela un colţ al jeţului la celălalt. După ce mal merserăm o bucată de vreme, stăpînul mea mă întrebă:
—	Ce va să zică: chel bou şapă ? *)
—	E foarte lesne de înţeles, zisei eQ; nu trebue multă franţuzească, ca să pricepi: e voi ba de un bou.
Stăpînul niefi nu mal vru să stea cu mine de vorbă, ci rămase pe gânduri şi se cugetă la vorba franţuzească.
—	Cucoane Costică, începui eQ; am vorbit cu bucătăreasa şi ea îmi spunea că un prefect umblă după cuconiţa Aglaia.
Stăpînul mea îşi îndreptă privirile spre mine, şi într’un târzia grăi:
—	Tu crezi? Altcevâ e la mijloc: prefectul ÎI face hatîrurl grecului. Şi apoi, cât despre Aglaia, poate s’o dea după cine’I place, căci mie nu’ml convine. N’aş lua-o, zise stăpînul med, să mi-o îmbrace în aur. E prea des-măţată şi ştie prea multe. Mie’ml trebue o fată mal aşezată.
Dădui bice cailor să eşim mal repede în drumul cel mare, şi, cum sărea trăsura din bruş în bruş, numai ce de-odată se rupse un arc. Mă înjură puţin stăpînul, dar la urmă tăcu. Nu mal aveam mult pînă acasă, şi de aceea mînam mal domol. Aşa, pe la nouă ore, seara, eram în curte, unde ne aştepta şi domnul Tudoraehe.
Să’I fi văzut pe amîndol şi te-al fi prăpădit de rîs: Unul cerea tutunul, celălalt se uită la arcul trăsurii.
—	Tovarăşe, nici să fi mers şi la peţit, n’al fi putut rupe arcul.
Costică făcu nişte ochi mari şi intră în odaie, iar cuconul Tudoraehe mă luâ de o parte şi mă făcu să’î istorisesc toată întâmplarea. l-am spus ce i-am spus, i-am spus şi de vorba franţuzească, şi de atunci se făcuse obiceia în casă a se aminti de arc şi de vorba franţuzească.
Aşa a păţit-o cuconul Costică, şi din acea zi, n’a mal încercat nieăerl să peţească—dar nici nu s’a mal însurat, grăi vizitiul Alexe plin de mulţumire.
Eu rîdeain cu hohot, căci istorisirea lui Alexe mi-a plăcut.
Vacile mergeai! la păşune şi clopotele ră-sunaă a pustii; un rîncaş nebleşnic strică liniştea cirezeil, doi tăurencl se băteail în coai ne de neastîmpăraţl ce erad, iar văcarii se aşezară la mîncare.
Alexe puse şleaurile la cal, le luâ traistele cu orz diu capete şi pregătea lucrurile pentru plecare. Nişte rachiu, ce’l avea în lâdiţa trăsurii, îl dădu văcarilor, iar noi plecarăm spre sat.
Cerul eră presărat cu stele. Balta eră liniştită, brotăceil strigaQ prin mlaştini, liliecii fîlfîiaa pe lingă trăsură , iar luna se arătă pe cer.
Eră linişte în împrejurime şi cevă tainic în natură. Nu se auzia nimic, fără numai nişte înăduşite lătrături de câini în depărtare.
Ion C. Pauţa
Aflăm, cu plăcere, că d. dr. Paul Elevte-rescu din Bucureşti, în unire cu d. dr. Bar profesor agregat la facultatea de medicină din Paris, afl făcut congresului Asociaţiunil Obstetricale din Franţa, ţinut în cursul lunel Aprilie, o comunicare de mare importanţă şpinţifică asupra sarcinelor multiple, ăcea-stă comunicare a obţinut aprobările unanime ale membrilor congresului.
Ne bucure acest succes al compatriotului nostru d. dr. Eleuterescu.
* *
*
La 21 MaiQ a. e., se va da la rondul al Il-'ea de la şoseaua Kiseleff, e mare serbare artistică cu bătae de /Urî şi confeti organizată de societatea Lira Romînă. Tumfitale din veniturile acestei frumoase festivităţi se vor vărsa în casa primăriei Capitalei pentru fondul de ajutor al săracilor.
Se face mart pregătiri pentru această serbare, la care vor lua parte mat toate instituţiunile de artă din Capitală. Inovaţiunile ce se vor introduce cu această ocaziune vor stârni admiraţia tuturor. Vom da la timp lămuriri amănunţite asupra acestei serbări la care va asista Întreaga Capitală.
IIFOBMAŢO
Partidul conservator va ţine tn sear;i de fiîinluită, II HaIfi, o Întrunire publică la Ploeştl, tn vederea alegerel de a dona /.i< Duminecă.
Tor vorbi d-nil («. Cir. C’auta-cuziiio, Take lonesen, Ionel Gră* diţteann, Itarbu Păltineanu şl alţi oratori.
MM. LL. Regele şi Regina s’aft Întors aseară la orele & şi jumătate în Capitală.
*) Quel beau clmpeau 1 (Ce pălărie frumoasă!)
La gară MM. LL. aQ fost intimpinate de AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria; de d-nil baron Aeren-thal, ministru plenipotenţiar al Austriei, de toţi miniştrii cu doamnele, generalii aflaţi în Capitală şi toate personagiile oficiale.
MV. LL. erafl foarte vesele şi s’aQ întreţinut afectuos cu persoanele prezente.
Oficialii aQ remarcat cu emoţie că toate linguşirile d-lul D. Sturdza, pe lîngă M. S. Regele, nu aQ putut face pe Suveran să se arate mal cald faţă cu primul săQ ministru.
D. D. Sturdza era plouat.
Mîine dimineaţă se întruneşte consiliul de miniştri sub preşedinţia M. Sale Regelui.
Deputatul Lecher combătînd în Camera de la Viena convenţia comercială încheiată între Austro-Ungaria şi Bulgaria, a declarat în aplausele tutulor, că din pricina intoleranţei şi a îngîmfăril Ungtirilor în politica internă, monarchia austro-ungară nu, se bucură de simpatii nici în Romînia, nici în Serbia.
In numărul nostru de la 18 Aprilile am vorbit de licitaţia pentru darea în întreprindere a racordărel conductelor de apă, care a avut loc în ziua de 7 Aprilie.
Am spus atunci căafl oferit dd:
Teirich şi Leopolder 85 la sută peste deviz;
compania de Liege 80 la sută peste deviz ; iar
d. Balotescu preţul devizului.
Oferta cea mal avantagioasâ era de sigur acea a d-lul Balotescu.
Fără ca chestia să fie supusă consiliului, după cum trebuia, primarul admite a doua zi,—la 8 Aprilie,—supra oferta companiei de Liâge, care—temlndu-se de a nu pierde afacerea diu mină—scobora şi ea preţurile la deviz.
In cele din urmă licitaţia se adjudecă a-supra acesteia, fără ca consiliul comunal să fi aprobat această adjudecare. Se invoacă, pentru a o justifica, procesul verbal al şedinţei de la 8 Aprilie. Ştim însă, că în a-ceastă şedinţă, nu s’a luat nici o hotărîre asupra licitaţiei, — prin urmare procesul verbal, ce se invoacă, cuprinde o afirmaţiune neexactă.
întrebăm dar pe onor. consilieri comunali, cari ad luat parte la şedinţa din 8 Aprilie, dacă ad aprobat licitaţia pentru racordarea conductelor de apă asupra companiei de Liege ?
Aşteptăm un răspuns, pentru a reveni asupra acestei chestii.
ErI s’a făcut o cursă de biciclete între Bucureştl-Giurgifl şi înapoi.
Toţi concurenţii aQ pornit de la Filaret la orele 6 dimineaţă,
Iată acum rezultatele:
Ad sosit în Bucureşti:
1)	A. Pucher la orele 10 şi 55 minute,
2)	Niţulescu	»	»	11	»	3	»
3)	Cantili	»	»	11	»	38	»
4)	Luchianu	»	»	11	»	48	»
Dintre cicliştii cunoscuţi aQ mal luat parte
la această cursă d-nil Ghiţă Ion, I. Mihăescu, Brădeanu, etc.
Acest rezultat dovedeşte încă o dată că Pucher este actualmente în cea mal bună formă şi cu drept cuvînf campionul cicliştilor din ţară.
D-sa a fost învingătorul cnrsel Bucureştl-Ploeştl şi tot d-sa Duminica trecută a cîşti-gat la velodromul Romîn, brăţara campionatului.
Toate aceste victorii, d. Pucher le-a repurtat alergînd pe excelenta maşină Clement.
Asociaţiunea generală a medicilor a
adresat tuturor doctorilor din ţară următorul apel:
Aţi primit, de sigur, apelul nostru, de la 18 Aprilie, prin care făceam o scurtă expunere de motive asupra bazelor alcătuirel
Asociaţiuneî generale a medicilor din Romînia.
Prin acest apel am convocat tot odată şi un Congres al corpului medical pentru 10 şi 11 MaiQ la Bucureşti.
Comitetul organizator al asociaţiei ca şi al Congresului se află, din cauza scurtului timp ce ne desparte de data cînd sunteţi convocaţi, în imposibilitate de a face o mal vie şi mal întinsă propagandă printre confraţii noştri.
Nu vă veţi îndoi, şi vă rugăm să asiguraţi de aceasta pe toţi colegii d-v., că suntem animaţi de o singură ideie, de o unică ţintă: înălţarea corpului nostru medical la rangul şi rolul ce trebue să ’l ocupe într’un Stat civilizat.
Prin urmare, nădăjduim că cu toţii veţi înţelege că de izbînda Congresului sunt legate prestigiul, unitatea, confraternitatea şi toate idealurile măreţe ale corpului medical.
Facem dar din noQ un apel călduros ca fie-care, în parte, şi toţi la un loc, să căutaţi a propaga participarea la Congres într’un număr cît se poate de impunător.
Manifestarea aceasta a corpului medical romîn va avea, suntem încredinţaţi, o iz-blndă strălucită care se va resfrînge asupra totalităţel medicilor ca şi asupra fie-că-ruia Iu parte.
Sperăm, iubite confrate, că veţi lua In oraşul d-v., iniţiativa unei active propagande, ast-fel ca să fiţi bine şi demn reprezentaţi In congresul nostru.
D. ministru de interne cît şi d. director general al serviciului sanitar aQ promis de-legaţiunel noastre concursul d-lor pentru a înlesni participarea la Congres a medicilor cari ocupă funcţiuni publice, acordîndu-le congediul necesar.
. Vă comunicăm tot odată că peste elteva zile veţi primi ordinea de zi a Congresului.
Primiţi salutarea noastră cea mal cordială.
Membrii comitetului şi al organizflrel congre sulul medical : dr. Kiriak, dr. Neagoe, dr. N. Tbomescu, dr. I. But&rosco, dr. I. V. Şteft-
nescu, dr. I. Mendonide, dr. N. Drugesco, dr. Obreja, dr. M. Crntzescu, dr. P. Vl&doiann, dr. Christodoresen, dr. B&rdescn, dr. Chriatea, dr. Besnea, dr. Scurea, dr. M. C&linescn, dr. 1. Po-târca, dr. I. Buturesen, dr. Minovicl, dr. Niţn-lescn, dr. Niculescn-Cîmpina, dr. Turbare, dr. Velan, dr. Groaovicl, dr. Costiniu.
întrunirea studenţilor
Studenţii universitari, convocaţi de comitetul Naţional, aQ ţinut erl, Joul, la ora 1 p. m. în aula Universităţii, o întrunire de protestare în contra ilegalităţilor comise prin arestarea celor 4 studenţi de Ia spitalul medico-militar.
In presenţa unul foarte mare număr de studenţi, de la toate facultăţile, aQ vorbit d-nil V. Miculescu, preşedintele comitetului naţional, B. Dimilrescu-Brăila, Cancicov, Oeorgescu, Teodoru şi alţii.
In urmă s’a votat următoarea moţiune :
«Studenţii universitari întruniţi în aula Universităţii, în ziua de t MaiQ, aQ hotărît faţă de ilegalităţile petrecute la spitalul militar, alegerea unei comisiunl compusă din d-nil Miculescu, Dumitrescu-Brăila şi Teodoru, care să intervină pe lîngă d-nu ministru de răsboiG, spre a face imediat să se intre in legalitate».
întrunirea s’a sfirşit la orele trei şi jumătate.
I<ocalurI şcolare
Judeţul Constanţa a pus în licitaţie construcţia a 12 localuri de şcoală, care urmează să se clădească în comunele Caramurat, Carol I, Copadiu, Docuz-Oglu, Peştera, Rasova, Chior-Ceşme-Ro-mîn, Tortoman, Giuvenlia, Curugea, Cartai şi Satişchiol.
Licitaţia se va ţine Ia 25 Iunie viitor în localul prefecturel din Constanţa.
De asemenea aQ mal scos în licitaţie:
Judeţul DorohoiQ—10 localuri de şcoale rurale;
Judeţul FălciQ—5 localuri de şcoale rurale ;
Judeţul Muscel—11 localuri de şcoale rurale;
Judeţul Putna—10 localuri de şcoale rurale; şi
Judeţul Rîmnicul-Sărat— 10 localuri de şcole rurale.
Pronosticurile Epocel pentru alergările de Duminică 4 Maiu.
Premiul Canotier—Ramses;
»	Cayuga—Pamboehe;
»	Derby-Român—Sagesse	;
»	de Maiu—Zanetto II	;
»	Arsenalului—Moulin	la	Marclie
»	Chitila—Isere.
R. V.
Oboseala musculară cu lene cerebrală, insomnie şi slăbjjrea voinţei, dureri de cap şi reaua dige: tiune : iată simptomele de care sufere un însemnat număr de tineri, mal cu seamă în oraşe. Un pahar măsură de vin Bravais, după fie-care masă : acesta e remediul prescris de prinţii ştiinţei contra neurasteniei, a-ceastă boală a secolului. Vinul Bravais îşi datorează proprietăţile combinaţiunel substanţelor : boia, coca, guarana şi teo-brominel, sub o formă gustoasă, agreată de toţi.
MAŞINE AGRICOLE	|
II. S. GREIF
Bucurescl, Str. Smirdan, 2 (vta-a-vis de coiaro) I
ECOURI
#** Aflăm rcă biutoul «Agenţiei Grands Magasins du Louvre Paris» calea Victoriei 86 Bucureşti în faţa bisericel Kretzulescu, a început să funcţioneze punînd în vtnzare cu preţurile scăzute din causa sesonulul avansat toate mărfurile şi eşantioanele aflătoare.
Duminică 4 Mal va avea loc la A-theneul Romîn al 29-lea concert dat de societatea «Filarmonica Romînă».
Sîmbătâ 3 MaiQ se va deschide «Grădina Casino». Trupa de sub direcţiunea d-lul L. M. Blasel va representa «Eiu Armes Mă-del» comedie în trei acte şi 6 tablouri.
*** Primim la redacţie Anuarul statistic al Bucureştilor pe anul 1895, publica* ţiune oficială şi Memoriul fabricanţilor de Uleiuri vegetale din Romînia, prezentat înaltului guvern la 15 Martie a. c.
TELEGRAME
SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE,,
Cettinge, 1 MaiQ.
Sultanul a trimes la Cettinge pe unul din a-ghiotanţil săi, cu un dar bogat pentru principesa Ana.
Budapesta, 1 MaiQ.
Camera deputaţilor a adoptat convenţiunea comercială cu Bulgaria.
Roma, 1 MaiQ.
«Camera deputaţilor». In cursul diseuţiunel proiectului de organizare a armatei, Camera ia act de declaraţiunile guvernului cu 224 voturi contra 15, apoi. decide să treacă la a doua citire a proiectului.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Moarte subită. — Femeia Elena GuşoI, doică la croitorul N. Sternberg din strada Gabroveni No. 35, suindu-se aseară, cu copilul In
braţe, pe scară, cade de o dată pe trepte, ne mal dina nici un semn de viaţă.
Din norocire, stăpinu-sQQ care venia în urmă, fiind avizat de ţipetele copilului, a putut scăpa viaţa acestuia, care era aproape acoperit de corpul doicel sale şi putea fi asfixiat.
Poliţia fiind avizată, s’a constatat că doica a murit din ruptura unul anevrism.
Cadavrul el însă a retnas In acel loc pină azi la orele 10 dimineaţa, de oare-ce pînă la acea oră parchetul nu a dat ordinul de a transporta cadavrul la Morgă.
Leit» de tren. — Erl după amiazT, un copil de 12 ani, numit Ionel Ionescu, voind să traverseze liniile drumului de fier din gara de Nord. tocmai în momentul cînd sosea trenul din Vîrciorova, fiind lovit de locomotivă şi trtn-tit la pămînt, roatele maşinel aQ strivit capul nenorocitului copil, ucizîndul pe loc.
Parchetul fiind avizat, s’a ordonat transportarea cadavrului la Morgă.
Fort cu spargere.—O banda de pungaşi, pe care poliţia îl tot caută, a spart azi dimineaţă pe la orele 5, intrarea din dos a băcăniei lui Mihalache Iosif din strada Dionisie 37 şi forţtnd tejgheaua, au furat toţi banii ce se gflseaO înăuntru, aproape 300 lei în bilete de bancă şi argint.
Păgubaşul a reclamat poliţiei care... cercetează, ca tot-de-a-una
îngropat de vin.—Aseară, pe la orele 7, pe cînd mal mulţi lucrători săpaQ fundamentele nouel clădiri din strada Cantemir 54, proprietatea d-lul Marcu Frantz, unul din malurile săpaturilor surpînduse de odată, a Îngropat de viQ pe lucrătorul Montenian Pio, italian de 32 de ani, de profesiune zidar.
Cu toate ajutoarele ce s’aO dat în grabă, nu s’a putut scoate de sub pămînt de cît cadavrul nenorocitului zidar, care a fost transportat la Morgă.
DIN ŢARA
Accident nenorocit. — Ni se comunică din Curtea de Argeş că zilele trecute sergentul de oraş Spuzoiu Ion, voind să ’şl cureţe revolverul, a rugat pe un alt camarad al săQ Ni-culae Păun să-l scoată piedica.
Acesta forţîndu-se să tragă piedica, arma a luat foc şi glonţul a lovit în piciorul stîng pe Spuzoiu, fâcîndu-I o rană mare. Rănitul a fost transportat în îngrijirea spitalului local.
Ploae cu piatră. — O depeşă din R.-Să-rat ne anunţă că erl, la 5 ore seara, o ploae torenţială Însoţită de piatră în mărimea unei alune, a căzut asupra comunelor CoteştI şi Plăi-neştl.
Toate semănăturile aQ fost distruse cu deaâ-vîrşire.
Din cauza ploel, toate apele aQ venit mari. Piatra a durat 30 minute şi mormane mari de gheaţă se putea vedea la o oră încă după încetarea grindinel.
Pagubele sunt foarte mari.
DIN STREINATATE
îngheţai In Fraucia.— O telegramă din Paris ne anunţă că în noaptea trecută, un ger puternic a distrus cu desăvîrşire semănăturile, viile şi arborii fructiferi din departa-mentxd ’Yonne.
Pagubele cauzate de acest îngheţ sunt evaluate la colosala sumă de 20.000.000 de franci.
Incendiul circului Molier din Paris. — Un noQ incendiQ a isbucnit Duminică seara la Paris. Ştirea, care se răspîndise cu o repeziciune extraordinară pe oulevarde, provocase o panică legitimă şi lumea se întreba cu groază dacă acest incendiQ nu era să prieinu-ească un noQ doliQ Franciel.
Focul se declarase Ia circul Molier pe la o-rele 7 şi jumătate. Pompierii, vestiţi la vreme. s’aQ putut transporta îndată la faţa locului şi să înceapă a pune stavilă ravagiilor elementului destructor.
Focul luase naştere din podurile cu furagiQ ; în cîte-va minute, luase proporţiunl considerabile şi aprinse grajdurile, de unde s’a reuşit, la prima alarmă, a se scoate caii. Cu toate a-cestea. întinderea focului era aşa în cît, cu toate sforţările pompierilor, acoperişul circului se prăbuşise.
Circul întreg, care era construit din lemn, a fost cu totul distrus.
Circul Molier este circul înaltei aristocraţii parisiane. Nu dă de cît cîte-va reprezentaţiunl pe an; şi la aceste reprezentaţiunl oamenii din lumea mare fac el însuşi pe călăreţii şi artiştii de toate genurile.
La început se răspîndise svonul că focul a izbucnit in timpul unei repetiţiunl.
Din fericire nu este adevărat, şi nu avem a deplinge nici un accident de persoane.
ULTIME INF0RMATIUH1
Credem a şti că d. prim-procuror al tribunalului Ilfov, Sărăţeanu, va face apel, la camera de punere sub acuzare a Curţel de Apel din Capitală, contra ordonanţei definitive a d-lul jude de instrucţie Oteteleşeanu, în afacerea de-zordinelor de la 16 şi 18 Noiembrie trecut.
D. Sărăţeanu va cere a se ordona urmăriri contra fostului inspector de poliţie Ionel Antonescu, contra mal multor agenţi poliţieneşti şi comunali şi contra autorului moral al tulburărilor din Noiembrie, un înalt personagiu colectivist.
Cititorii au înţeles—cred—că înaltul personagiu colectivist nu e altul de cît primarul Capitalei, d. C. F. Robescu.
De altmintrelea urmărirea acestor bandiţi nu e de cit un act de dreptate dat cetăţenilor maltrataţi în desordi-nele de la 16 şi 18 Noiembrie şi o sa-lisfacţiune acordată opiniei publice.
Vor mal fi înaintaţi, pe ziua de 10 MaiQ:
D-nil maiori Dobroneanu şi Benescu la gradul de locot-colonel şi toţi locotenenţii, cari aQ sfirşit cu succes cursurile şcoalel de artilerie şi geniu cari —in momentul terminărel studiilor—vor avea vechimea reglementară, la gradul de căpitan.
Se ştie că defunctul Iorgu Radu a donat, prin testament olograf, toată a-verea sa d-JuI Teodor G. Emandi, avocat in Birlad.
După cum ni se scrie din acel oraş, tribunalul a ordonat zilele trecute punerea d-lul Emandi în posesia avere!,' ce i s’a testat.
www.dacoromanica.ro
In urma unul diferend ivit In Iaşi, intre d. dr. Imerwoll—medic comunal, şi G. Jocu--medic veterinar, o anchetă a fost ordonată.
Ancheta se compune din d-nil d-rl. Oncescu şi Murgea nu, inspectori veterinari.
Afiăm că guverrul a cerut prezidenţiilor adunărilor legiuitoare un tablou complect de toate proiectele de legi cari au rămas nevotate de Camere.
In acest tablou se va specifica şi stadiul în care se află fie-care proiect în parte.
O telegramă din Iaşi ne anunţă că a-seară la 7 ore, a încetat din viaţă, în acel oraş, doctorul M. Cernea, profesor la facultatea de medicină.
Tot din Iaşi, ni se anunţă moartea bătrînulul artist Miliail Galino, profesor la conservatorul din acel oraş.
Miliail Galino era un artist de talent. Muncel sale străduitoare, talentului şi întinselor sale cunoştinţe se datoreşte în mare parte ridicarea şi dezvoltarea teatrului în Moldova.
Trimitem încercatelor familii condo-Ieanţele noastre.
Concursul pentru catedra de pedagogie de la şcoala normală din Birlad, care urma să se ţină la Universitatea din Iaşi, s’a amînat pentru o dată ulterioară.
Pricina: preşedintele juriului, d. C. Diniitrescu-IaşI, nu s’a prezentat pentru deschiderea concursului.
Ni s’ar părea că mal multă condescendenţă, din partea membrilor juriului pentru nenorociţii candidaţi, cari se înfăţişează la concursuri, n’ar fi de loc de prisos.
La banchetul ce s’a dat la mitropolia romînă unită din Blaj în onoarea noului episcop romîn unit din Lugoj, P. S. Sa Dimitrie Radu, — banchet la care aQ participat şi părinţii ţărani al noului episcop, — archiepiscopul catolic din Bucureşti, Em. Sa Hornstein a închinat un pahar pentru Mitropolitul Victor Mihali de Apşa exprimlndu-şl dorinţa ca 1. P. S. Sa să vie in Bucureşti şi să celebreze odată la catedrala catolUă de aici.
Ca^.bnicul Beaud, vicarul mitropoliei catolice din Bucureşti, a ridicat un toast In romîneşte pentru prosperitatea neamului romînesc.
Incendiul din Galaţi
0 telegramă din Galaţi, sosită astă-noapts la ora 1, ne annnţă că un violent incendiă a izbucnit în acel oraş pe la orele 10 seara.
Focul, ajutat de un vînt uşor, s’a în tins repede în jurul stradelor Popa Sta-mate, Democraţiei, Silfidelor şi piaţa.
In momentul în care corespondentul nostru din Galaţi ne telegraflază—12 ore noaptea—23 de case erafl în flăcări.
Panica e în culme. Pompierii îşi dafi tcate silinţele pentru circumscrierea focului.
Se dau ca sigure avansările la gradul de general de brigadă, pe ziua de 10 Maiu viitor, a A. S. Ii. Principele Ferdinand al Romîniei, actual colonel —şef al regimentului 4 de roşiori, care va fi numit comandant al brigadet a 2-a de cavalerie, în locul d-lul general Boier;
a d-lul colonel Tel, care urmează să fie numit la comandamentul artileriei corpului 3 de armată şi
a d-lul colonel lătărescu, care va trece în administraţia răsboiulul.
In cursul verii MM. LL. Regele şi Regina vor primi la Castelul Peleş vizitele AA. LL. 11. Arhiducesa Ştefania, Arhiducele Iosif şi Arhiducesa Clotilda, precum şi a Marelui Duce şi Marea Ducesă de Luxemburg.
M. Sa împăratul Wilhelm al Germa-maniel va veni la Bucureşti în primele zile ale lunel Septembrie.
M. Sa va sta două zile în Bucureşti şi două zile la Sinaia.
Atelierul fotografic al d-lul Franz Dus-cliek a primit astă-zl din Nizza diploma de onoare şi o mare medalie de aur de la Expoziţia care a iost în acel oraş, şi unde casa Duschek a trimis numeroase producţiunl.
Felicităm pe d. Duschek pentru a-ceastâ meritată distincţiune.
Con&t. Cir. Cirliirgiii
Inginer
S’A MUTAT ÎN 25, Sinul» Anlini, 25.
Biuroul: Şoseaua Mihaî Bravul, No. 1.
Dr. Ion CJaliiiciuc
MARIENBAD, VILA COLUMBA
Dr. I. T. Mera
Medio romîn
KAllLSBAD, Marktplatz Tempel
Dr. I*. Cioraiiu
FHAXZKNnOl
M i:I A\SSI IUSSI.
VII.l.A HOMliMIUl' ai.
EPOCA
S
„EPOCA" IN PROVINCIE
TinaonşTE
28 Aprilie.
Scandalul cu prlmăreatia
Primarul NiţA Stematiu, om tot aşa de cult ca şi predecesorul săfi Vasilake Dimitrescu—actualul prefect, era înainte un biet băcănaş. Pină a nu fi vîrît in politică de chiar Vasilache, cum îl zice dinsul, trăia modest cu soţia sa d-na Stematiu, fiica unul comerciant o-norabil, crescută într’adevăr * negustoreşte», de şi d. Dudescu—tatăl d-sale; dispunea de avere frumoasă, spre a’I da o educaţie de pensionate şi alte vanităţi omeneşti. Politica însă făcu din bă-cânaşul Stematiu primarul oraşului şi atunci se schimbă lucrurile : băcănaşul îşi cumpără mobile noul; îşi plătise luxul de a da serate, recepţiunl, de a pofti ofiţerii la masă, etc.
Ca ori-ce parvenit, speriat de poziţia lui şi de norocul ce a dat peste dînsul, cu găsirea unor surse de petrol cari l’afi îmbogăţit din senin, chiar Niţă s’a aşezat pe traiă, ne cruţînd nimic spre a fi cît se poate de mondain.
*
D-na Stematifi, speriată şi dinsa de noua posiţie a lui kirNiţă, îşi da toate silinţele să imiteze pe high-liful, care— în raport cu educaţia «negustorească» din casa părintească — nu prea o prindea, de şi se umfla (şi ’şl da ifose). Ce e mal mult, incepuse chiar să desconsidere pe cele-l-alte cumnate ale sale, crescute inlr’o atmosferă mal limpede, şi ast-fel o discordie mare se născu între rude.
Cumnaţii şi cumnatele d-nel Stema-tiă—se zice—vâzînd despreţul ce le a-rata aceasta, jurară să-şi răsbune. Zilele trecute, profilind de lipsa d-lul Niţă de a-casă, înscenară un scandal ne mal pomenit. Pîndirăpină ce «amicul casei» junele suh-locotenent I... seduse—ca deo-biceu—să ia prinzul la Niţişor, şi tăbărî-ră cu duiumul in casă, făcînd un diabolic târâboiO.
Sfîrşitul acestei comedii a fost că ghiftuitul Niţişor, ca fie-care colectivist, şi-a condus jumătatea la casa părintească, intenlînd cuvenitul divorţ ; iar gura lamei, tradiţională gură de fiîrgo-vişte, vorbeşte cum se pricepe. Acerând şi credinţa noastră însă sunt nestr? u-tate că, de şi d-na Stematiu—tînă	şi
curăţicâ—n’avea ce să vadă la o căzătură ca Niţişor al d-sale, mic de statură, cu gîtul strîmb şi bleg, totu terea ce i s’a dat în casa păruite ‘ A şi cinstea familiei Dudescu, o ] :n la adăpost de ori-ce clevetire.
*
Circulă versiunea că prefectul V. Dimitrescu, care e capabil de ori-ce infamie, precum s’a constatat, ar fi în parte cauza scenărel unor usl-fel de mizera. Dar însă ştirea sub toată rezer\ a
Bete veto.
Catastrofa
<lfll
Paris
M^terlnagiu
Paris, 11 Mh’H.
Pelerinagiul la locul sinistrului continuă, de şi afi trecut atîtea zile.
Numai erl afi fost peste 300,000 de oameni In str. Goujon.
Poliţia, pentru a mieşura impresia dureroasă, construise un gard de sclndun, ca să ascundă vederel libere fiorosul aspect.
Dar lumea se grămădea pe lingă gard şi privea prin crăpături şi atlt de mare a fost erl imbul/eala, că poliţia a tr huit să trimeată un detaşament de geandi.rm’, ca să nu dea jos gardul.
Multe persoane aduseră flori, buchete întregi pe cari le aruncaă peste gard, cu intenţiunea de a aduce un pios şi mişcător omagiu celor pieriţi. Printre cel veniţi se aflail mal multe rude de ale victimelor, cari afi cerut ca să le lase să intre înăuntru, pe locul Bazarului, ca să se roage. Pe la două ceasuri a sosit şi d-1 Girard, şeful laboratorului chimic al primăriei, care venise să stropească cu un lichid deşi i etant locul sinistrului spre a mal atenua irosi;! urlt ce exala din partea locului.
Subscripţiile
Subscripţia deschisă de ziarul «Fit-a;o--In folosul aşezămintelor care trăiau pe urma Bazarului de Caritate aduce In fie t are i sume aproape de necrezut. In timp zile acest ziar a strîns nu mal puţin de 582.000 fr.
Printre cel mal mari subscriitorl e casa Rothschild care a dat peste 140,00( >. iar erl ambasadorul Germaniei, contele Aluen-ster a depus In numele Suverauu :ufi suma de 10,000 lei comitetului car a organizat subscripţia.
Dintre subscriitoril germani mal casa de bancă Bleiehrflder cu 500n r şi prinţul Radziwil cu 1000 Iei.
O nouă recunoaştere
Erl a fost recunoscut în mod nedubios cadavrul contesei Lupe. De două vil se certafl familiile Lupe şi Bouvier în revendicarea unul cadavru. In cele din urmă a învins tristă biruinţă!—familia Lupe ue a adus un chirurg, ce tăcuse nu de mul; o> tesel o operaţie şi care a recunoscut'o după urmele operaţiei.
Afi mal remas deci 4 cadavre neracu-noscute.
/	Jia
• *
(Serviciul Agenţiei Bomîne)
Paris, 2 Maiu.
Ducesa d’Orleane va sosi miine la Paris. Ducele d'Orleans va părăsi trenul special, transportind corpul ducelui d’Au-male, la Modane, de unde se va întoarce la Bruxelles, prin drumul Gothardulu*.
RĂZBOIUL JSRECO-TURC
Serviciul „Agenţiei Române"
Interrentrea puterilor
Constantinopo], 1 MaiiJ. Toţi ambasadorii aii primit instrucţiunile lor. Eri au remis o notă verbală Forţei, zictnd că Grecia a cerut mediaţiunea
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
Coniliţtunile Turciei
Viena, 2 Maia 1879. ora 6.50 dim.
Baronul Calice, ambasadorul Auştriel, a cerut de la Poartă în numele tuturor ambasadorilor marilor puteri, imediata încetare a ostilităţilor, pentru ca să se poată încheia maî iute armistiţiul şi să se stabilească îu linişte condiţiunile păceî.
Poarta a răspuns că doreşte mal întîiu să fixeze condiţiunile sale, între cari cea d’intîî este o despăgubire de rezboiu de opt milioane lire turceşti.
Grecia a declarat că, maî de grabă continuă rezbelul, de cît să primească condiţiunî incompatibile cu onoarea sa.
M. Ring.
Hdseoala in Macedonia
Atena, 2 Maia. ora 8.45 dim.
Ştiri particulare afirmă că revoluţia a isb ticnit în Macedonia, datele Castona, Cozani, Mase-runt în plină răscoală. In-surQe ţiî, în număr de 4000, ocu-pasul Sarantaporu, au îna-pină la Elasona.
oldaţi, trimişi contra lor, ar fat risipiţi.
In Epir
Atena, 2 Maia.
Se «si tură că în Epir Grecii au luat
l&r ofensiva.
De ieri dimineaţă s’afi început lupte
crîncene.
Amănunte lipsesc.
Intervenţia Germaniei
Atena, 2 MaiO.
Circulă zvonul că un cuirasat german a eliberat cu forţa vaporul turcesc, cap-Grecî la Tenedos, în drumul spre
Pireu.
T. Piaani.
Syrviciul « Agenţiei Romîne»
In Ep ir
Constantinopol, 1 MaiO.
Cm detaşamente de soldaţi şi de neregulaţi treci au rămas în munţii Epiru-lui. Ace. te detaşamente sunt urmărite de coloane mobile turceşti.
ură că negociările unui împrumut cu banca otomană aii căzut; s’au început ne jociări nouî cu o altă societate.
Her? imaţiunUe grecilor
Londra, 1 MaiO.
a iţă din Atena ziarului * Times», cu data de eri, că în urma întîrzierii a-dusă ; încheierea armistiţiului,guvernul grec a făcut reclamaţiunienergicepelîngă reprezentanţii puterilor, şi a declarat că nu ia ’i l o răspundere de sîngele ce se v ■ vărs: în viitor.
.Se o. iţă din Caneea aceluiaşi ziar, că com 'dantul trupelor greceşti declară cv a , rit instrucţiuni de la guvernul sa A, in nvinţa întoarcerei sale în Greci■	ă trupele sale nu s au îmbar-
cat încă-
Im h str car ea trupelor elene
Roma, 1 Maiu.
Se ii; i iţă din Canea Agenţiei Ştefani o i la i l dania aii sosit trei steamere pen-■ o vrea trupele elene cari pînă a-! primit ordinul dea se întoarce (»i trecia, din cauza unor dificultăţi, în ; telegramelor guvernului grec.
Amirali)' aii înlesnit transmiterea şi i ■ depeşilor precum şi rechemarea trupelor, a căror îmbarcare va începe probabil azi.
I <d un lari Turci
Constantinopol, 1 Maia. in Uakub anunţă că 1500 de tv.Lh'-'rf aii plecat la Salonic.
Se "uiţă din Larisa ziarului * Şart ii	cu viata de ieri, că 6 batalioane
puterilor «ari propun de a se suspenda ostilităţile.
Itetragerea Grecilor din Creta
Atena, 1 Maia.
Puterile au avisat pe guvernul grec, că plecarea trupelor sale din insula Creta este liberă. Amiralii vor da voie steame-rilor capturate pentru că au încercat să forţeze blocarea să plece.
Colonelul Bairaktaris, în cupul unei coloane mari, merge de Ia Sitia, in drumul Filipiudelor. EI a ocupat creşterea muntelui Iinuret şi speră să ocupe în cu-rînd Ylachernu.
După nişte ştiri ale unor călători din Macedonia, sosiţi Iu Larissa, o revoluţie a izbucnit la Anaselica. în Macedonia.— Insurgenţii cer puşti. Această ştire cere confirmare.
Colonelul Sapunzakis şi căpitanul Had-zipetis afi sosit la Atena.
din Larisa, 4 din Diskala şi 4 din Ianina, merg prin trei părţi asupra Kalabakei.
Se aşteaptă in curind unirea armatei lui Edhem-paşa nu corpul Epirului.
Memersurile Puterilor
Constantinopol, 1 Maifi.
Demersul de erl al ambasadorilor a fost bine primit de Poartă, dar pînă acum n’a răspuns încă.
In cercurile diplomatice, se crede, că — înainte de a înceta ostilităţile — Poarta vrea să termine operaţiunile militare începute, spre a asigura o linie de demarcaţiune favorabilă pentru armistiţiu. In aceleaşi cercuri, se consideră această intenţiune ca justificată, căci nu se poate sili învingătorul să înceteze de o dată operaţiunile sale şi a se opri în regiunea cea mal grea a munţilor.
Puterile nu pot răspunde, de o cam dată, la redamaţiunile	seiei care spe-
rase că ofensiva turcea se va suspenda, în faţa Iul 1‘otnokos. Grecia trebue să aştepte cu 'nişte -esultatele mediaţiunel puleriloi '.ari oo păzi pe cît este cu putinţă interesele sale, dar nu pot să angajeze Poartă să suspende îndată operaţiunile militare.
Azi la amiază a fost o întrunire a ambasadorilor.
Interpelat în ramura Austriaco
Viena, Maifi.
«Camera deputaţâi^r*. D. Daszinski, socialist, interpelează’pa ministrul preşedinte al consiliului, în privinţa invitaţiei făcută de puteri urnei, de a înceta îndată operaţiuni.e militare, şi cere lămuriri [asui ra stării uegociăriîor în privinţa mediaţiunel.
MINISTERFL JTJSÎÎŢIEI
Pub’-c. ţie
Dor	lor Caetriş din Bucureşti,
strad,	' .(ian No. 43. a făcut ce-
rere 1 acc4 minister pentru schimbarea numelui săfi patroaimic de «Castriş» în acela o'a <Poppiţeanu» spre a se nu	A. Poppij.eanu».
Ministerul publică această cerere, conform ' . M . ; . .	,,r art. 9 din legea a-
sup„a.	spre ştiinţa celor interesaţi,	ar voi să facă oposiţie in
termeni, orevăzut de aliniatul 2 al zisului art. ol.
Pu Hlicaţiime
Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» (lin oraşul Tecucift
Se dă în întreprindere construirea unul spital în oraşul TeeuciO în valoare după deviz in suma de 218.000 lei.
Condiţiunile generale, caetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la Tecucifi la d. Theodor Cincu, însărcinatul comisiunel instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest scop.
Ofertele se vor pi imi înscris şi sigilate în ziua licitaţiunel la d. Theodor Cincu, în Tecucitt, unde va fi întrunită comisiunea; ele vor fi însoţite de o garanţie provisorie tn bani safi efecte în valoare da 5°/o din valoarea devizului.
Efectele se primesc şi în detaliu de fie-care lucrare şi in total, specificîndu-se detaliat anume lucrările pe care se angajazâ oferţatorul a le face.
La deschideiea ofertelor, comisiunsa este în drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi lici-taţiune orală.
Asemenea se vor primi şi supra-oferte, pînă în termen de 8 zile de la cea d’întâl licitaţi-une; supra ofertele vor fi eu cel puţin 5°/o mal jos de cil preţul eşit la prima licitaţie.
Garanţia definitivă va fi de 10°/0 din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia a rămas lucrarea.
Licitaţiunea va avea Ioc în ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-licitaţia în ziua de 29 Iunie a. c.
Tecucifi, 7 Aprilie 1897.
ACADEMIA ROMÂNĂ
Asrirnrciu
In ziua de 9 Maifi a. c., ora 2 p. m., se va ţine licitaţie publică în localul Academiei Romine, Calea Victoriei, 135, pentru arendarea pe un period de şeapte ani, Începător dela 23 Aprilie 1898 pînă la 23 Aprilie 1905, a următoarelor moşii:
1.	Fundu-Chlselel cu balta şi m6ra el, din plasa Olteniţa, districtul Ilfov.
2.	Roşiorii cu morile el, din plasa Moldova, districtul Suceava.
Condiţiunile de arendare se pot vedea în cancelaria Academiei, în ori-ce zi de lucru de la orele 2—5 p. m.
DEPEŞILE DE ASTĂ-ZK
lincfi îf Haiti
GIOVANI B. GRONODA
Furnlsorul Curţii Regale
Medalia de Aur Bucureşti 1894 ,
Vechea şi prima FABRICA de UMBRELE Fondată în 1880
BUCUREŞTI 24. — Strada .Şelari. — 24.
Recomandă atît onor. sale clientele, cît şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricaţiunel sale precum :
UMBRELE şi UMBRELUŢE
fantesie de tot felul.
Specialitate Umbreluţa AGO, ultima noutate.
Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu siş TO-LEDO.
Se primesc or-ce comande şi repara-iunl. Serviciul onest şi prompt.
Rog a nota bine adresa mea, numai:
21, Strada Şelari, 21.
PAPIER HIGH-LIFE
FUMEZ LE
PANAMA
PANAMA
1*1111/1
Ou ne fumez pas Deposit general Creangă & C. Bucureşti
Strada Plnzari \o3 10-14.
MAGASIN DE MODE
ALEXANDRINA & MCA
11, Valea Victoriei, 44
A V I S
Aduueni la cunoscmţa Onor. Public şi în special Onor. noastre clientele că intoreîndu-ne din Paris, am adus mărfuri după cele din urmă modele precum :
PălăriT pentru Dame, Domnişdre şi Copil
CAPOTE ŞI ROTONDE foarte elegante
Asemenea efectuăm COROANE după comande ca preţuri foarte avantagioase.
IMPERMEABILE CELE MAl EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
Bucnrescl, str. Smârdan, 2 Brăila, Bulevardul Cuza,17 Craiova, str. Cogălniednu lo
Doamna OLYMPIA
presintînd omagiele sale respeăoase numeroasei sale clientele, are onoare de a face cunoscut că
s'a întors tlln Paris,
de unde a adus un mare
Asortiment de PALARlI
din Casele cele mal renumite
preoum şl
JUPOANE, MĂNUŞI, PARFUMER1E, CORSETE, UMBRELE, BIJUTERIE şi reaminteşte că ’şl-a mutat MAGASINUL să» în Calea VICTORIEI, 69
X’ltt-A-vift de Episcopie
unde speră a fi vizitată de onor. sa clientelă.
F. BRUZZESI
S*sor
S’A MUTAT
73. Calea Victoriei. 73.
Alături de vechiul său magasin
Dr. ITEOHABT
MEDIC DE COPII S’A MUTAT 35, Strada Carol, 35.
Victor Anton eseu
Doctor în drept de la Facultatea din Paris, Avocat
fost magistrat la Trlbunalnl Ilfov
STRADA ROMANA No. 30
Orele de consultaţiune sunt de la 9—11 a. m. şi de la 6—7 p. m.
Bar Atu Gănescii
AVOCAT
’ŞI-A MUTAT BIROUL ÎN Strada Sfinţilor, No. 6.
ConmUaţiunl dela 9—11 şi dela 4—6.
Doctor A. Brayer
I>e la Facilitatea din Paris
Boule interne, silllitlce şl de femei
S’A MUTAT
76, Falca Moşilor, 76.
(alătur! ou farmacia Foişorul de foc)
Consultaţiunl de la 2—4 p. m.
înainte de a cumpăra orî-ce Maşină agricolă safi industrială, cercetaţi Marele Deposit de tot felul de Maşine şi Unelte agricole safi cereţi Catalogul ilustrat al casei:
EUGENIU BEHLES
REPRESENTANT SI DEPOSIT AR AL RENUMITEI FABRICI
TI I. FLOTHER din Germania
Bucureşti, Strada Bibescu-Yodă, ), 2 şl 4.
LOCOMOB. LI^IE^TtKEERATORE
Premiata cu MEDALIA DE AER la concursul de la Herăstrău 1891
Cel maî mare deposit de: PLUGURI UNIVERSALE, de otel, perfecţionate
PJLlIClFRi cu 2, 3 ţi 4 bră/darc, tot-d'a-una^iOO 500 tn deposit
PLUGURI
cu Klmănatorî de porumb PLUGURI NORMALE Semănători, Triorl, Vin-(urători, Greble de Pin, Ratoxe de Porumb•
MAŞINE
da TAIAT PAE ţl FÎ.V B ARI ŢI, CULTIVATORI ’TĂ VĂLUC!
Hori Transportabile Pive de postavuri Maşine de scărmănat lină Oraţie fie fer flea-lblle şi tliagonale. — t*orţî ele rezerva. _ Oarele tle tranHialeiiane.—Pietre franceze fie moară
Secerătoare simple „Conţincutai” şi „Cositoare”
precum şi renumita
SFCFRATOAKF ..BOXATE”
Cn aparat de legat snopi CU TĂIŞUL LA DREAPTA CEA MAI SIMPLA. UŞOARĂ ŞI SOLIDA, CONSTRUITA CU TOTUL DIN OŢEL Ultima perfecţiune Model 1897 din renumita fabrică
Jolmston Han ester do. Batavia (America)
Gtarauţte pentru buna funcţionare şl material solid

AUEiVCE l>E8
CRANDS MAGASINS DU LOUVRE
-= T>E PARIS =----
S’A MUTAT
§6, (’alcn Victoriei, §0
(Vis-â-vis de Biserica Cretzulescu)
www.dacoromanica.ro
4
£ P O C A
FOIŢA ZIARULUI « EPOCA s
29
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA tVTÎIA
CAPITOLUL XIX
Adrianii şi doctorul iuţeaţi paşii tn umbra, pe sub bolta grea de frunze a Întinsei alee, care ducea de la biserică pînft In preajma caselor boiereşti.
Ajunşi la o sută de paşi de casă, se opriră.
In fata lor, terasa cea mare era luminată
de lumina care eşea prin uşile şi ferestrele deschise.
—	Lumea e tot In salon, zise docterul Încet. O să te poţi Întoarce fără ca să te radă cine-va ?
—	Da. Mă duc pe scara cea mică, din spre basin, răspunse ea.
De alt-fel chiar de aş Intllni pe cine va, o să crează că m’am coborît în grădină ca să iaQ puţin aer. Să n’al nici o temere despre partea mea, d-le doctor. La revedere şi ŢI mulţumesc. Nu voi uita nici odată datoria de recunoştinţă pe care am contractat-o azi faţă de d-ta.
—	Da, domnişoară! Am avut fericirea să 'ţi vid In ajutor.
Orl-care altul ar fi fost fericit să facă ceea ce am făcut eO. Adio ! domnişoară. Mi al cerut să tac. Fii sigură că pâmlntul nu va fi mal mut de cit mine.
Ea-I Întinse mina, pe care el o duse la buze şi clnd văzu că ea a dispărut cu totul se Întoarse către biserică.
Intrlnd In biserică, el nu văzu pe Bogda-nief. Din exces de prudenţă acesta se putu lăsa Intr’un colţ.
El nu se arăta de cit după ce se asigură că persoana care deschisese uşa erajjtocmal aceia a cărei Întoarcere o aştepta.
—	In sflrşit, iacă-tel zise lntinzlnd mina cu dragoste, doctorului.
Nu poţi să-ţi închipui cu cită nerăbdare te aşteptam.
—	Te asigur căn’am pierdut nici un minuut.
—	O! nici nu mă îndoesc ! Dar avem să ne spunem atltea lucruri! Sunt atlt de uimit... atît de mirat de neprevăzuta noastră fnMlnire 1
— Da, Înţeleg 1 Al şi de ce... Şi nu e nevoe să ’ţl spun că şi eâ chiar... Numai că, dacă vrei să crezi, eO zic să amlnăm pe mline explicaţiile. Să ne ocupăm acum de ceea ce imediat trebue să facem. Per-mite-ml o întrebare, indiscretă In aparenţă, dar în realitate esenţială. Intre noi, se poate spune orl-ce! Nu al avut tu o Încur-
cătură cu un copil, astă-seară ?...pe malul eleşteulul ?...
—	Ba, chiar efl! răspunse Bogdaniev. Une-orl eşti Împins să faci ceva, să te pri-mejdueştl mult pentru clte o nimica toată. Dar ce sâ-I faci!
—	Aşa este! aprobă doctorul. Dai, uite! Al auzit, nu-I aşa, cele ce mi-a spus fata care era adineauri, aici ? Stil că vrea să rămlie lucrul secret. Despre partea asta, nu-I de temut nimic. Ea n’o să vorbească. Numai, vezi că mucosul ăla, a şi făcut gălăgie ! Ba încă prea mult! Prea mult! Ţi-a dat aproximativ, semnalmentele... ţi-a descris costumul. Dacă al eşi aşa cum te afli probabil că al fi arestat. Uite ce propui,
ed. Stad In Urlaţi, la doul kilometri de aici. Aşteaptă-mă.
Mă duc să caut haine. O să mă Întorc ca să te iaă In trăsură.
O să ’ţl schimbi costumul pe clnd că te voiţi conduce la InoteştI, o staţiune mică, de unde al să iei trenul accelerat.
Al venit aici mal fără parale. Acuma, al
din gros, nu-I aşa ? Al destul pentru drum! Iată ideia mea. Ce zici ?
—	O aprob In Întregime.
—	Atunci, aşteaptă-mă! E chestiune de un ceas cel mult.
Clnd vel auzi o troznitură de biciu pe şosea ia seama.
O să vezi o cabrioletă pe care o conduc chiar ed.
O să mă opresc lingă biserică, aşa ca şi cum aş vrea să ml aprinz felinarul. Să eşl atunci. Vino la mine. O să plecăm numai de cit şi pe drum vom vorbi. Al Înţeles ?
—	Foarte bine. Dar Ingădue-ml două sad trei Întrebări imediate.
—	E tlrzid!... Crez că e mal bine să părăseşti localitatea cit mal repede ! zise doctorul cu o vădită nerăbdare.
O să vorbesc puţin şi al să vezi de ce ţid alit de mult.
Fata care era aici, mal adineauri. Iţi zicea «d-le doctor.» Eşti doctor ?
—	Da. Doctor al plăşel acesteia.
—	Atunci trebne să cunoşti multă lume ? Mal ales din satul ăsta uude pare că vil des.
—	Da. Cunosc mal pe toţi.
—	Atunci o să poţi să-mi dai clte-va a-mănunte asupra rivalului d-tale... fericit, şi asupra familii lui ?
—	Rivalul med ? zise doctorul, prefâcîn-du-se surprins. Nu Înţeleg.
—	Vorbesc de tînărul pe care fata îl aştepta aici şi cu care trebuea să plece Joia viitoare. Al auzit convorbirea lor, ca şi mine.
—	N’am auzit nimic.
—	El, dragă Barbule, zise Bogdaniev dlnd din umeri, la ce bun atltea prefăcătorie, Intre noi ? Am venit aici pe urmele a-celui tîuăr. Fata era deja aici. Nimeni u’a
mal intrat de atunci, cu toate astea al eşit aşa de odată fără ca să se fi deschis vr’o uşă. Aşa dar, al fost ascuns ca şi mine, şi pe uudeva ca mine al auzit tot.
—	El, da ! Aşa este, răspunse doctorul, lnţeleglnd că ar fi inutil să mal tăgăduiască. Dar ce te interesează?
—	M’ar interesa mult să cunosc numele rivalului tăd preferat.
—	Se numeşte Gabriel Floreanu.
—	Rudă, nepot crez—al unul oare care căpitan Voinea. după cum am auzit spu-ulndu-se ?
Da, tocmai aşa!
—	Fii atunci atît de bun şi dâ’ml clte-va desluşiri privitoare la acest căpitan Voinea.
(Va arma)
DE ÎNCHIRIAT casa din strada Ţepeş-Vodă, 14, compusă din 4 camere, sufragerie, bucătărie şi pivniţe. Se închiriază şi parţial: 2 camere, bucâtnrie şi pivniţă. A se adesa la d. Alhanase Costinescu, Str. Academiei, 14, la tipografia Gr. Luis.
Un leac eftln
In timp de frig, de Îngheţ, de ceaţă-e bine să ne aducem aminte de cel mal bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tu sea, bronşitele, catarele este întrebuin* ţarea Gudronului Guyot.— Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de orl-ce alt medicament.
»°x
? oi > > >
r»
r» 0 33. T ZT

FABRICTEE UNITE ROMlXE PRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHID
FAlti VITRIOL
Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare cit şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale.
TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii snb presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.

O.
TEIRICH & C*
BUCUREŞTI
9.-- Strada Berzei,-
INSTALATIUN1
DE
TELEGRAF GAZ v APA
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
Aparate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - BiuroO de construcţie. - Export
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi In urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mînoştl, la ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare in Bucureşti vechea şi* prea bine cunoscuta hrtie de ţigara PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care;
Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u «onţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor rominştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unuî salon high-liff.
Depozitul g-1 al hîrtiel «Panama» : Bucureşti str. PînzarI No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandele în Romînia._______
DE VINZARE SS
turl, sau în total, dintr’o suprafaţă de peste 8000 metri pătraţi, situate In strada Fundătura Turcului, ce dă în stradele Buzeştilor şi Dulgherilor, începînd din şoseaua Basarab colţul de sub No. 216 din apropiere de Capul Podului Mogoşoae, cu cu preţuri de lei 25 metrul pătrat. A se adresa la d-nul Ştefan Mc'ă-rescu Leaiotă, şoseaua Basarab No. 218, pînă la 11 ore dimineaţa.
AVIS
In urma groaznicei catastrofe din strada Jean Goujon, In Paris, unde sute de persoane, din familiile cele mal mari din Franţa, aă găsit o mearte crudă, nu putem îndestul îndemna pe ouor. public ca să se asigura i outra accidentelor corporale. Aceste asigurări cari se fac de societatea noastră «PATRIA» oferă avau-tagiul că, în schimbul unul premia minim se asigură un capital însemnat.
Aşa de exemplu: un advocat, un particular, ar avea de plătit lei 67.50 anual, pentru a fi asigurat cu lei 50.600.
VICTOR LUPESCU
biurou techkic Inginer [biurou technic
BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lângă ministerul Dimenlllor)
Lei Veritables Eaux Mirieralet de
VICHT
M. KOHAN Galaţi şi Brăila
BEPOSITUL
CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. etc.
DIN RENUMITELE FABRICI
„THE CHOISSY KNIFE C°> din america"
CEL MAI UTIL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU
Cereţi numai CUŢITE „CHRI8TY”
Deposit de Case Englezeşti 99Cliatwood”
Neinvinsibile, Inspargibile si cele mal sigure contra incendiului
Deposit de Cântare Enf/tezestl
Centisimale de la 350 kgr. pînă la 2,000 Capacitate
Conatrnite de fer şt oţel
PREŢURI CORENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRATIS ŞI FRANCO
N. G-rigrorescu
4*, Cnl*a Victoriei, M
vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucur mei I ^	Aduce la cunoştinţa!
f&Sfy	onorabilului public, că [
în atelierul med se eon-|||®ţ	feeţionează Incălţămin-
te pentru dame, co-pil, din materialele cele j mal fine. Comandele se | efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. I
N. B. Pentru conservarea încălţimJntelor re* j comand veritabila Orsmm meUonUtnU neagră fi I culori din fabrica
«BltOWN ţi SON
Idin Londra : Feriţi-vâ de contrafaceri
ioni Ies Sources
vichy-£tat
CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL
Exioer 1» nom sur la Capsule et l’Etlquette.
Ies Seules Veritabili Pastllles de Vlchy tont lei
Pastilles YICHY-ETAT
labriquâes aveo Ies sels oaturels •xtralts des Eaux Vichy-Btat
Comprimă de Vichy
aux sels naturels VICHY-ETAT pour prăparer l’eau artiflclelle de Vichy gaeeuse.
Agtnl Gin trai pour Iu ROUitANIE, BULGARIE, SERBIE :
__A. O. CAUISoV, Bucuraşi
SOCIETATEA
de
Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Cotrocenl
Capital social 2.500.000 întreg v&rsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentori de acţiuni alo Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu clte lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
BUCUREŞTI.
MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidăril etc.
LUMÎMA ELECTRICA
MM A NUIA Mt C st magazii de fer demonlablle, acoperămtnle fi poduri de fer
L0C0M0BILE, CAZANE, M0T0RI de aburi, gaz, petrol şi benzină
POMPE de ori ce sistem RtfEtfSfORII de APA SPiRT şi PETROL
CÂI FFRATE PORTATIVE ŞI AERIANE
Euirele de fer, unelte pentru Antreprenori
Tuburi de tucifi, fer, plumb şi bazalt, furtuni de cauciuc
CURELE DE TRASMiSUJNI DE PIELE, PÂR DE CÂMIlA SI BALATA
Instala ţinui de băî si closete sistematice
încălziri şi ventilaţiuni
Becuri si site francese, sistem OberU.
mai bun între


VINURILE deQUINQUINA
este

APROBAT it ACADEMIA de MEDICINA din PARIS
In t6te farmaciile.	Sticla. — 1/2 sticla.
’IPOGAFIA „EPOCA n execută tot felul 1 de lucrări atingâtoare de această artă.
Prăşitoare şi Cultivatoare Americane
PLANET PI
Cel mal bun instrument pentru cultura de ! PORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI, SFECLE, eîc.f§
Se poate întrebuinţa la maî toate lucrările de sapă şi prăşit. Jţ!l
Lăţimea şi adîncimea lucrului se poate regula uşor||j
Foarte recomaedabilă chiar şi pentru agricultorul cel mic
UNELTE SPECIALEjde GRĂDINĂRIE Tot felul de Maşini Agricole
AGENŢI GENERALI şi
DEPOSITARI
WATSON & YOIiEll
II F CFREŞTI
Strada Academiei, 14.
(Fost Başca)
Cereţi catalogul special M*AjAXJCT 1“
mmm
moar
:mmma
CELE MAI BUNE STOFE
PENTRU
COSTUME SI PARDESlURI|
DE
"flpj i
BARBAŢ1
o
LA
OMP.
GRUN & C
DEPOUL
FABRICELOR de POSTAV
AA BUCUREŞTI QA L0 STRADA ŞELARIuO
A se observa bine firma fi numărul 'tO.
VÎNZAREA ÎN DETALIU
pe preţurile originale ale fabricelor
T
iAUA R0MÂNA“
La Typografla EPOCA se află ile vînzare birtie muculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cite lOkil.
SI	ONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEUM
L SOCIAL: lei 10,000,000 din care 7,000,000 deplin vărsaţi
Fal -Je > fi Derivate: BUCURESCI, MOINESCI, MONTEORU
Produsele Fabricelor: -‘^$g
PE V e regulament (Regal, Prima, secunda)
1	MINERALE pentru UNS MAŞINI
CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME:
îgal, Valvolina pentru magine, Valvolina pentru cilindre
l'Ei ? x, Ligroina, Gasolina, Petrolina
■ a INATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710
NA albă de o calitate superioară
» că specială de LUMÎNÂRI
m: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA
DIRECŢIUNEA GENERALĂ
Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti.
APA MINERALA DE BORSZEK (BORViS)
Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint.
Multe autorităţi medicale aO recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul săă cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatori generali: D-nil Cazdr af» Verzar în Braşov Depositul general pen- 11K OII T ODCTnill Strada COVACI tru Capitală la D-nul ■HuILC URL 1 UIU No. 17.
In provincie la diferiţi depoaitari principali.
i: dclJl
Ca

Grâfenberg — Fretwaldau
(Ntleain Anslr., Nlaţlnne de cale ferată)
CEL MAI VECII IU STABILIMENT I)E HYDUOTERAPIE FUNDAT DE PRIESSNITZ, deschis lu tot cursul anului, 2000" d’a-supra mărel. Bogăţia de isvoare, reuuinile lu toată lumsa. Promenade lutinse de salclml şi păduri de pini.
întrebuinţarea apel se face In basa experienţelor practice şi ştiinţifice, ţintndu-se seamă de individualitatea fie-cărul bolnav.
Un remediu excelent în contra boalelor de NERVI, de DIGES* TIUNE, de BFŞICA şi ORGANELOR SEXUALE, precum şi contra boalelor de anemiă.
Cxrftfenbergul este frequentat de Romăni din toate ţările şi cu 150—200 fr. pe ltiuă sa pot acoperi toate cheltuelile.
UOMISIUNEA BĂILOR.
ROMA NI A
Prefectura judeţului Tulcea
Publica ţiuite
D. Dima Constantin voind a deschide un stabiliment de băuturi spirtoase, coloniale şi ciainic, în comuna Teliţa, plasa Tulcea,
In conformitatea instrucţiunilor ministeriale, inserate prin «Monitorul oficial» No. 152 din 1867.
Se publică aceasta spre cunoştinţa generală ca, în termen de 40 zile de as-tă-zl să se presinte la prefecutra acel cari ar avea motive de a contesta moralitatea saă a denunţa alte fapte ce ar cunoaşte că cad în greutatea numitului.
Prefect, Pencovicl.
Secretar, Gr. SandovicI
No. 2458
1897, Aprilie 17.
Constantin Simionescu
Doctorand in Medicină Paris, Boolevard Moutparnaas 152
Stabilit de mal mult timp In Paria şi fiind in relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondenţă.
«-------
emirate!
3. — Bucureşti.