SERIA IL—AHTUL HI, No. 488.
Ediţia a treia
MERCTJRI, 30 APRILIE, 1897
NUMĂRUL 10 BANI
ABOWAnMTiXE
încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale
Un an in ţară 30	lei;	in	streinătate	50	lei
Şase luni ... 15	>	>	»	25	>
Trei Iun! . . . 8	»	>	>	13	»
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
ADMINISTRAŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
NUMĂRUL^IO BANI
4\rsmitn.K
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anunoinrl la pag.	IV...0.30	b.	Unit
>	»	»	III......2.—	lei	*
»	>	»	II.......3.—	>	>
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rlndul
Un număr vechii 80 bani*
REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - Ne. 8
SFIRSITUL REZBOIULUI
CONTRA ŞEFIEI
O mare agitaţie are loc printre colectivişti. O fierbere deosebită le mişcă spiritul. De mult, creerul colectivist jumătate paralizat, n’a lucrat cu atîta vioiciune febrila.
Colectiviştii se adună grupuri, grupuri, discută, se dispută, vociferează. Alta dată il vezi rătăcind cite doul sau trei, vorbind încet, dlnd semnele unei mari descurajări.
Ce este? Ce s’a întimplat?
S’a intîmplat, că contrar fabulei cu broaştele cari s’au dus să ceară un rege, colectiviştii s’aQ hotărît să nu mal aibă şef. să alunge din organizaţia lor politică şefia! «Nu «ne mal trebuie şef; ne-ain săturat de şef,» strigă cea mal mare parte din el.
Asupra şefului şi asupra instituire! politice de şef, el aruncă toată vina, toată răspunderea incapaeitâ-ţel şi a enormităţilor comise de partid, atît în opoziţie, cit mal cu seamă de cînd este la guvern.
Supărarea lor în contra Iul Stur-dza este aşa de mare, decepţiunea pe care acesta le-a pricinuit-o este aşa de adîncă, în cît colectiviştii Invăluesc in aceeaşi ură şi discredit atît omul cît şi instituţia, atît pe şef cît şi şefia.
Este — proporţia păstrată — ceea ce fac Grecii în momentul de faţă. Bătuţi, umiliţi, reduşi la neputinţă, Grecii nevoiţi a găsi o scuză şi o victimă, aQ găsit-o în rege, în familia regală şi... apoi, pentru o bună parte din el... în regalitatea însăşi.
Colectiviştii, Ia cari tradiţiile republicane nu sunt şterse cu totul, încep a agita chestia unul partid politic fără şef, pentru ca mal pe urmă să abordeze pe acea a unei republici, fără prezident chiar.
Toţi fruntaşii partidului, afară de o mică bandă grupata în jurul lui Sturdza, sunt decişi a aboli < şefia din partid. «Nici şef, nici şefie» este noul stindard ridicat, cu care se caută a se întemeea o nouă religie politica.
D-nil Aurelian, Costinescu, Las-car sunt preoţii acestei noul religii; Porumbaru, Coco Dimitrescu, Dela-vrancea, N. Xenopol, etc. sunt campionii cari, cu vorba şi cu condeiul, cu propaganda şi cu intimidarea, aQ misiunea a răspîndi eu-vîntul cel bun printre colectivişti.
Noua crediifţa se lăţeşte cu repeziciune, convertirile aQ loc în masă, ameninţînd cu distrugere totala vechiul şi putredul aşezămînt instituit de I. Brătianu şi continuat de Sturdza.
In timpul acesta, ce face nenorocitul Sturdza ? Unde se află, ce gindeşte şi ce măsuri ia în contra pericolului care il ameninţa?
Ce voiţi să facă, să gîndească şi să lucreze un Sturdza ?
Piuă mal acum o lună-două, inconştient de pericolul ce ’l ameninţa, Sturdza continua a ti arogant, violent, nebun şi imperios.
De cînd însă a revenit la putere, ignobilul a putut să-şi dea seama de imensul discredit în care este căzut, de ura şi dispreţul a căror object este in partid.
Suveranul ’l-a deschis în mare parle ochii asupra adevăratei lui situaţiunl, arâtîndu-1 cîţl duşmani are în partid şi cîte enorme greşeli a comis.
Apoi faptul că întreaga grupare aurelianistă, a refuzat toate avansurile şi toate propunerile lui, l’a
deşteptat din insensibilitatea senina în care era afundat.
In fine o ultimă lovitură ’l-a fost dată de tineretul colectivist care în frunte cu d-nil Delavrancea, Xenopol, etc., 1’aQ părăsit, fâcînd sacrificiul de a se depărta chiar de d. G. Cantacuzino, numai fiind-că acest din urmă merge cu ignobilul.
Astăzi Sturdza, ainărît, descurajat şi lipsit de orl-ce energie, duce în fruntea ţârei o viaţă mizerabila, încunjurat de nişte triste tipuri ca Al. Djuvara, I. Brătianu şi Harel.
Sturdza caută să se vorbească cît se poate mal puţin de dînsul. De şi mititel, el se face şi mal mititel încă. îşi observa şi îşi stâpî-ueşte vorbele, gesturile şi chiar căutătura. Devine blînd şi tîrîtor cu cel mici, ceea ce este lumea pe dos, pentru caracterul lui.
Caută să rîză, rînjînd, întinde o mină aşa zisă afabilă tuturor, este reverenţios chiar cu uşierii de Ia minister.
Toate în zadar!
Partidul merge cu paşi repezi la descompunere. Bisericuţele se rivalizează, cel ce caută a stabili o nouă ordine politică sunt cel mult în stare numai a răsturna pe cea veche în existenţa.
Atila tot.
STUPUL D-LUI STURDZA
D. general Catargiu, senator, a fost şters din listele electorale, cu toate stăruinţele ce s'afl pns spre a lmpedlca aceasta. Legea tiind categorică in prlviuţs acelor Roiului cari iau serviciu iu-tr’un .Stat străin tară prealabila autorizaţiuue a guvernului rosul ii . Curtea de Casaţie a declarat pe d. general Catargiu — care a ocupat servicii publice iu Serbia —lipsit de calitatea de cetăţean romtn, neputind prin urmare exercita dreptul de alegător şi neputiud fi ales.
Personalmente, regretăm că d. general Catargiu a ajuus Intr'o asemenea situaţiune neplăcută. Dar legea e lege şi treime aplicată tuturor. De altmiuterea, d-lui general Catargiu ii rănii ne deschisă calea de a cere Parlamentului recunoaşterea calităţii de cetăţean romiu.
Piuă atunci insă, d. Catargiu va trebui să depună mandatul de seuator al judeţului Fălciă, pe care pe nedrept l-a avut şi pe care uu-I mai poate deţiue.
Mu ue putem Împiedeca, lu a-ceastă Împrejurare, să ne aducem amiute eă d. geueral Catargiu a fost şi este unul din cei mai a-prigi susţinători ai d-lul Dumitru Sturdza.
In cursul frăintntărilor din Ianuarie şl Februarie, d. general Catargiu a fost purtătorul euviutului d-lui Sturdza şt cel mai zelos propagandist pentru retutoareerea acestuia Ia putere. Cu drept cuvlnt, d. general Cn-targiu a fost şi este considerat ca sttlpul guvernului colectivist de astă-zi.
SI acest stllp se surpă. Se dovedeşte eă d. general Catargin, sprijinul actualei formaţiuni ministeriale, nu are ulei măcar dreptul de alegător!
Iu curioasă situaţie puue pe guvern neplăcuta Inttmplare a d-lui general Catargiu.
EMANCIPAREA
AURELIANISTILOR
Clubul anreliauiştllor.—Cestiuuea campaniei antisiurdziste.— Trinitatea democratică.
Clubul aurelianiştilor
Desbinarea în partidul liberal a a-juns aşa de departe, în cit o reconci-liare nici nu se mai poate închipui. Aurelianiştii ah închiriat deja un local —casele Greceanu din colţul Bulevar-luî cu Calea Victoriei,—unde în curînd îşi vor instala clubul.
Ast-fel dar aurelianiştii au făcid deja ultimul pas care-i va despărţi definitiv de sturdzişti şi primul pas pentru formarea unui nou partid.
Mai mulţi aurelianiştl sunt holărîţî a înceta cu începere de la 1 Maiu să plătească cotizaţiile lor lunare la clubul liberal, fără însă a demisiona din club sau din partid.
Clubul aurelianist se va inaugura la, 10 Maiu, cînd va apare şi ziarul aurelianist, «Drapelul», sub direcţiunea unul comitet compus din d-nil Em. Costinescu, Em. M. Porumbaru, C. Dimitrescu- Iaşi, Delavrancea şi N. Xenopol.
Chestiunea campaniei anlisturdxisle
In ce priveşte conduita politică a aurelianiştilor, pînă acum nu s'a putut ajunge la o înţelegere definitivă.
D. Aurelian, secundat de d-nil Şen-drea şi Mîrzescu, advocatul principesei Gorceacoff, a stat în cumpănă, la început, chiar şi în privinţa înfiinţărel clubului şi a ziarului. In urmă, însă, ce-dînd asupra acestui punct stăruinţelor d-lul Em. Costinescu, acum stă la îndoială dacă gruparea trebuie să ia chiar de la început o atitudine agresivă faţă de sturdzişti. D-sa se teme de o ruptură definitivă în partidul liberal şi obiectează că aceasta putea s o facă cu mai multă şansă de succes cînd era la putere.
D. Em. Costinescu insă, din potrivă, insistă pentru o campanie de idei. D-sa a precizat ast-fel programul aurelia-niştilor:
colegiul unic;
reprezentarea minorităţilor ;
impositul progresiv, şi
Casa Rurală.
Pe baza acestui program, aurelianiştii să înceapă cît mul neîntîrziat o campanie întîiu de presă, apoi la toamnă, o campanie de întruniri publice.
Dat fiind ascendentul d-lul Costinescu asupra aurelianiştilor, e aproape sigur că vederile d-sale vor triumfa.
Trinitatea democratică
Planul d-lul Costinescu este ca pînă la toamnă să desăvîrşească fuziunea aurelianiştilor, fleviştilor şi vernescani-lor şi să alcătuiască un partid deosebit, partidul democrat, care să fie condus de d-sa şi de d-nil Lascar şi N. Fleva.
D-sa socoteşte că, într’un interval, relativ foarte scurt, se va produce a-ceeaşl evoluţiune în viaţa partidelor noastre politice ca în Belgia: partidul liberal din cauza anemiei va diminua şi se va reduce la cîte-va personalităţi, iar pe arena vieţii publice nu vor ră-mîne de cît conservatorii şi democraţii.
Viitorul apropiat va dovedi întru-cît socoteala d-lul Costinescu e temeinică.
10 MILIOANE
Se cunoaşte meşteşugul colectiviştilor de a echilibra budgetul; el se aseamănă cu acela practicat de pungaşi pentru echilibrarea budgetului dor particular : aceşti onorabili, cind n’aQ cu ce face faţă cheltuielilor, bagă mina în buzunarul altora şi echilibrul e restabilit.
El, dar norocul nu slujeşte tot-d’a-una pe pungaşi ; într’o zi li se înfundă şi atunci daţi cinstea pe ruşine.
Aşa li s’a înfundat şi colectiviştilor. AQ echilibrat el bugetul, anul trecut, băgînd mina în Casa amortizârel şi cum-părînd scufe de spital cu rentă 5 la sută ; aQ echilibrat el, pe hlrtie, şi bugetul exerciţiului curent. Dar, de şi suntem abia la începutul exerciţiului, dan din colţ in colţ de frica deficitului.
Însuşi vistiernicul prevede o lipsă
www.dacoromarrica.ro
de 10 milioane pentru anul financiar 1897—98.
Lucrul nu are nimic surprinzător; secăturile colectiviste nu puleaQ ajunge la alt rezultat : după ce au încurcat toate în ţara asta, trebuiau să încurce şi fmanţeie Statului.
0 singură împrejurare e de relevat.
Deficitul despre care e vorba, nu se produce intr’o vreme de criză—cum s’a întimplat sub administraţiunea noastră —ci într’o vreme de prosperitate economică.
Criza agricolă a trecut de mult. Anu trecut am avut o recoltă bună, anul a-cesta se anunţă o recoltă şi mal bună, preţurile cerealelor sunt mulţumitoare — tot împrejurări priincioase pentru mersul unul buget sănătos alcătuit.
Dacă, in loc de escedent cum ar trebui să fie în asemenea împrejurări favorabile, vom avea un deficit, va fi făcută dovada absolutei incapacităţi financiare a guvernului colectivist.
Să ne aducem aminte de aceasta, la vreme.
NEÎNŢELEGERILE
Ziarele guvernamentale fac mult sgomot în jurul faptului că la Ploieşti candidează şi d. Ienescu sub eticheta conservatoare. «Doul candidaţi conservatori! Iată cît de grave sunt neînţelegerile în partidul conservator».
Va veni în curînd vremea să dovedim că liberalii exploatează numai nişte aparenţe.
Pînă atunci, putem tăia cheful adversarilor noştri, amintind ceea ce se petrece în sînul partidului lor.
La Ploieşti, fiind că de aci pleacă vorba, sunt doul candidaţi liberali, nu unul singur. Vra să zică, chiar dacă ar fi adevărat ce susţin gazetele guvernamentale despre noi, am fi evit.
Dar la Ploieşti, la centru şi în toată ţara, partidul liberal e divizat în trei : în sturdzişti, aurelianiştl şi fleviştî.
* De şi poartă sarcina puterii şi are deci nevoie de toate torţele sale—şi aşa destul de neînsemnate—partidul liberal nu e în stare să curme dezbinările. Luni de zile de-a rîndul s’aQ opintit liberalii ca să se împace şi toate mijloacele le-au încercat; dar n'a fost chip şi dezbinarea merge cres-cînd.
Toate acestea sunt mărturisite chiar de liberali şi prin urmare nu încape nici o îndoială.
Atunci, de ce atîta sgomot pentru că d-lul Ienescu îl place să-şî zică conservator şi să candideze la alegerea colegiului I de Prahova?
Ori tocmai fiindcă-şî dau seama de neputinţa Ia care i-a dus dezbinarea partidului lor, liberalii vor să facă a se crede că şi conservatorii sunt în halul lor ?
Se poate. Dar cu asemeni tertipuri nu se mal înşală lumea în ziua de azi.
DIN STREINĂTATE
Yillielm II lu Anglia
Westminster Gaeette anunţă că Împăratul Germanie! va vizita Anglia în cursul vere! acesteia.
Vilhelm II va sosi la Solent, pe bordul Yachtulu! Hohenzollern, la 15 safi 16 luliO.
La jubileul de diamant al Reginei Victoria, Impăralul Germanie! va fi reprezentat de prinţul Ennc de Prusia, care va pleca In Anglia la 8 Maifl.
Introducerea noului tun
Pe la sflrşitul anului trecut s’a vorbit mult despre noul tun cu repetiţie; s’a spus atunci că noua armă nu va fi introdusă cu-rînd lu Germania şi Franţa, din cauza enorme! cheltuell ce va necesita.
Acum se anunţă din Berlin că administraţiunea militară germană a introdus, In cea mal mare tăcere, tunul cu repetiţie. Dacă Reichstagul va Încuviinţa mijloacele, atunci, în scurtă vreme, toate regimentele de artilerie vor fi prevăzute cu arma cea nouă.
Tunul cu repetiţie poate trage 60 de focuri pe minut. Şrapnelele sunt aruncate la o distanţă de opt mii de metri.
O baterie călăreafă a regimentului 2 de artilerie de gardă a făcut exerciţii cu acest tun în faţa Împăratului. In curînd, ministrul de războiQ va prezenta noua armă ataşaţilor militari.
Patriarhatul contra Bulgarilor
Consiliul mixt al Patriarhatului ecumenic a hotărlt să protesteze la Poartă coutra instalării uouilor Mitropoliţl bulgari In Ma-cedouia şi, la caz cînd protestul n'ar II ascultat, să roage pe Patriarhul Constantin V să Închidă toate bisericile greceşti din Cons-tantinopol şi din provincii.
TRIBUNA LITERARA
0 zi fierbinte
— SCHIŢĂ —
«Nu,domnule, că degeaba zici d-ta; poale peste vreo douăzeci de ani să se mal schimbe lucrurile, da pînă una-alta, tot aşa rămân; că, să vezi : nu-ş’ ce era: alegeri nu cred să fi fost, că lucru ăsta s’a întâmplat iarna, colo la Senat, în faţa lu Mihal-Viteazu, ştii colo... E, uite, ş’aeii’m’ vine sărizeând me gândesc.
Iarnă, aşa ca p’acu: o lume ş’o ’m-bulzeală pă strade, şi mal ales pe bulevard, abia răsbeal. Şi vardiştl, var-diştl, toată strada plină ; credeam că prinseseră pe cineva acolo. DaQ să trec şiragu dă sergenţi, să trec spre conaşu sâ’mt văz de treabă,—eram cu un gîr-baciQ în mână,—şi numa ce mă opreşte unu, că : nu’l voie de trecut. DaQ să zic ceva, şi numa ce aud pă alt sergent zicând şoptit: «S’trăiţI, don comisar!» EQ, când m’am pomenit din logofăt comisar, m’am mirat... se uitâ la gîrba-ciu meQ, şi fiin’că m’a lăsat, trec ’nainte. Abia pă urmă am priceput... DaQ să trec pin faţa Universităţii, când aud un huet, un vuet, un văicărit pă sus ; mă opresc, ş’odată văd pă unu sburând din uşă peste scări, drept în mijlocul trotuarului. In clipa săriturii, s’a şi făcut din scara Universităţii pînă’n mijlocul drumului o stradă: două rîndurl de inşi, toţi cu ciomege— să fi fost ca : patruzeci—şi bine ’mbră-caţl : douăzeci ici, douăzeci dincolo, şi ’ndărătu lor alţii cu tururi creţe aşteptau să le vie rindu. Când a sburat ăl d’inlâl, ca pîn farmec s’a făcut strada, ş’un strigăt: «Ia ’I! dă ’l!» s’a auzit. Din nă-untru soseaQ alţii pă sus, zoriţi, Îmbulziţi de vardiştl, cari, şi cu mâinile şi cu picioarele, ajutau oamenilor aşa de bine să iasă, că săreaQ ăia ca nişte veveriţe peste scări, ca şi când nici n’ar fi fost trepte, şi zvîştibuf! tocma ’n mijlocu trotuarului. ŢîşneaQ pă uşe, zburaQ peste scări, şi, ca broaştele pă brîncl, drept In mijlocu trotuarului grămadă ; se făcuse un morman: uite aşa! Din ăl patruzeci dedeaQ vreo şease numa ’n grămadă, şi dedeau ca de frica morţii, de-deafi cu foc să se ’ncălzeaseă. Şi veveriţele merefi : zdup ! zdup ! ca broaştele una peste alta lăţindu-se> Ş’ăl şease: dăl! poc! pleosc! cu ciomegele ’n grămadă. IsbeaQ cu atâta sete, de par’că n’ar fi băut, vreme de o lună nimic (şi el beţi!). Scăpaţi de sub grămadă lunecau tirîşl pe brîncl nainte, porniţi, zoriţi de picioarele şi bîtele ălor patruzeci. ZoreaQ el, da şi bătăuşii lucraQ cu atâta zor, dă z’ceal că ’s tocmiţi cu bucata, aşa grăbiţi ^sbeau, peste cap, peste ochi, peste trup, aşa bine şi tare că ’ml lăsă gura apă să dau şi eQ. Oameni mari, flăcăi, copil, se suceaQ, se ’nvir-teaQ, se rostogoleaQ, duşi de ciomege, zăpăciţi, nebuniţi de durere, pînă în capăt, în braţele şefului care, ’ngrozit şi el d’aşa bătae, striga cât il luâ gura : «Staţi, că ’I omoriţl!»
Şi ăştia, ’nfierbentaţl, turbaţi, pricepând altfel, îşi strigaQ :
«Ia-auzI, ia ! Daţi să ’I omorîţl!»
Şi, gîfiind, icnind, urlând înecat, is-beaQ, smintiţi, In ăl dă cădeaQ merefi pe grămadă, ducându’l piuă în capăt, însoţiţi, călăuziţi de ciomege ; pe când ăl cu tururile dă la spate se rugafi de ’ţl era mal mare mila:
—	Măi, frate, mă, fă numa niţel Ioc, să daQ şi eQ numa odată ! măcar odată, mă...
Măcar odată să se ’nfrupte şi el, săracii !... De geaba, că nu era loc.
Domnule, să fi avut eQ un băţ, aoleooo! malcă-malcă... tăceam minuni... da şi ăia lucraQ bine!...
Să vezi: din uşa Universităţii Înghesuia pă unu cu astragan la guler ; ăla, cum a zărit ce‘1 aşteaptă, îngrozit, a îşnit odată de gitu unuia:
—	Nea Tănase, scapă-me !
Aoleoo ! fila, când a văzut că ’1 primejdie să se compromită, l-a ’nşfâcat de gil, şi dăl! şi dăl! şi buf! l-a făcut scăpata dă pămint :
«Daţi ’I băâ ! daţi ’1 băă ! că ’l scă-)ăm.»
Astraganu ăla, sâracu, a mâncat a mal a dracului bătae... Şi, vezi d-ta, învîr-.indu-se printre ciomege, dând In brîncl, umblând d’a’nboulea, strigă merefi ca din gură de şearpe :
—	Nea Tănase!...
II Înnebuniseră.
In capăt, a căzut grămadă, şi ăl caie
2_________ _____________ EPOCA
adusese ciomagul să ’I dea, Încă una de adio! de tare ce-a dat, s’a ’nvirtit In loc, fiin’că astraganu căzuse, fleaşcă! L-a luat doi vardiştl să’l pue pe trotuar. Z’ceam că ’I mort, şi trec dincolo să v6d : e rCQ sluţit ? cân’colo, se scoală, se reazimâ cu spinarea de un pom; z’ceam că să se scarpine. Trec şi mal lingă el: scoate tabacherea, mormăind :
—	Nea Tânase, nea Tănase! fie că mi-o făcu’şl, nea Tănase!
Şi ’şl suceşte o ţigară.
M’am crucit... Ţigară dup’aşa tlrnuială?! Şi pă urmă se uită cu mine la CI de soseaţi mereă, zburănd, învîrtindu-se pe sus ca sfirlezele. La urmă rîdea şi el. Aoleo ! ce-am mal rls !...»
—	«Dar să fi avut un ciomag, te viral să le ajuţi ?»
Logofătul se uită o clipă cercetător in ochii tlnerulul: i se păru că acesta îşi bate joc de el, şi, zlmbind servil, zise :
—	«De, conaşule, eă nu’s aşa’nveţat, şi nu prea ştia să vorbesc ales... daa— să nu fie cu supărare — mi se pare că vreţi să faceţi aşa un fel de parigorie cu mine... hăhăhă!...»
Vasiie-Pop.
— Profesorul Theodor Mommsen, renumitul istoric german, va serba la toamnă a optzecea aniversare a naşterel sale. Universitatea din Berlin, pe care ilustrul profesor o onorează de 3!) d» ani, organizează o serie de serbări.
•
* *
A apărut şi se află în depozitul genei al la Librăria Carol Mttller, Bucureşti, Calea Victoriei, 53:
1)	Enciclopedia Romînă. Această publicaţie are de scop a populariza ştiinţele şi artele şi toate cunoştinţele folositoare în sînul poporului romin. La ea lucrează peste 200 de autori Însemnaţi. Enciclopedia apare în fascicole df 50—100 pag. format mare pe două coloane şi e ilustrată. Se vinde cu fascicula a 2,50. Pinâ acum a apărut 3 fascicole, altele sunt sub presă.
2)	Harta Europei de G. T. Buzoiann în dublu exemplar, reprezintate fie-care pe format de aproape 2 metri pătraţi şi tipărită în renumitul atelier Freytag £ Berndt din Viena ; preţul fle-cărel harţe in fol volante, lei 15, sad întinse pe pînză cu beţe, lei 20.
3)	Cele din urmă numere apărute in «Biblioteca pentru toţi» nu lasă întru ninr'c mul pe jos pe cele trecute. In ele se află publicate două opere poetice a doi scriitori foarte cunoscuţi: Iubire de A. Vlahuţă (No. 116 şi 117) şi Poezii de Th. M. Stoenescu (No. 111). In genul umoristic, aşa de sărac la noi, aflăm Alte schiţe umoristice (No. 115) de vestitul şi cunoscutul Teleor şi Fleacuri de V. Popp, (No. 118) care de şi nu e atît de cunoscut totuşi e un autor de talent. Proza poetică e reprezentată prin admirabila Robia Peleşulul de Carmen Silva (No. 119). Ştiinţa populară prin Intro-ducţie în studiul ştiinţelor de Morand, iar serioasă filosofie prin celebra Linişte sufletească de Seneca.
Din aceste numere se vede că «Biblioteca pentru toţi» îşi ţine la un nivel înalt frumosul nume ce a dobîndil.
In timpul verel «Biblioteca» va apare mal rar şi fără a ţine, poate, seamă de ordinea nu-merilor anunţate.
Pină la sfirşitul lunel Aprilie va apare în «Biblioteca pentru toţi» Codul civil romîn adnotat de d. C. Hamangiu distinsul Procuror; acest cod este cel mal nod, cel mal ieftin şi cel mal practic, preţul va fi 3 lei broşat şi *4 lei legat în pînză roşie flexibilă. De acelaş autor a apărut în editura librăriei Carol Mii Ier Scriitori şi Artişti, studia asupra drepturilor lor ; un volum de 212 pagini format octav preţul lei 4.
De vlnzare la (oale librăriile din ţară.
OFORMAŢII
Candidaţii partidului conservator, pentru* ziua de 4 Maiu, sunt:
d. Ioau Izaliovari, la colegiul II de $enat de Yla^ca;
d. Dini. Montei, la colegiul I d*> Senat de Vaslui;
d. N. Filipescu, la colegiul I «le Cameră de Prahova.
Se asigură că prefectul de Mehedinţi, d. Ghelmegeanu, a obţinut disolvarea consiliului comunal din Turnul Severin.
Pentru a-şl asigura reuşita in viitoarele alegeri, ispravnicul a început tratative cu d. Marin Isvoranu.
In cursul anului şcolar 1895 — 96, şcoalele private din ţară ah fost frecventate de 19,232 elevi şi eleve, dintre cari 15,658 elevi şi eleve în cursul primar şi 3,574 în cursul secundar.
Din totalul de 19,232 elevi şi eleve cari afi frecventat şcoalele particulare din ţară, ah fost 6,934 ortodoxl, 9,966 israeliţl, 1,336 catolici, 974 protestanţi şi 10 eleve şi elevi de alte confesiuni.
«Liberalul» de aseară publică în pagina I apelul primarului de Ploeştl, d. Radu Stanian, către alegătorii colegiului 1 de deputaţi din Prahova, prin care li recomandă pe candidatul guvernamental, d. Ioau Cireşeanu.
Faptul e unic.* Nu s’a văzut încă in ţara romînească un agent administrativ intervenind mal pe faţă într’o alegere. Ruşinea ne-o rezerva democratul Radu Stanian şi ne-a dat-o cu vîrf şi îndesat —odată şi bine!
Onoare lui!
Micul principe Carol 8l II a fost înscris ca soldat in batalionul 2 de vî-nătorl.
Se ştie că consiliul sanitar condamnase pe medicul primar al judeţului Ilfov, d. dr. I. Stefănescu la o lună suspendare, pentru o pretinsă negligenţă, Consiliul, recunoscînd nedreptatea ce se făcuse acestui distins medic, a revenit asupra condamnărel şi, în şedinţa sa de Luni 28 Aprilie, a sters efectele morale ale pedepsei date d-lul dr. I. Stefănescu.
In Camera ungurească deputatul Vă-rossy a adresat o interpelare guvernului asupra munţilor şi pădurilor din judeţul RacăO, pe cari le stăpînesc fraţii Ghica-ComăneştI şi pe cari un comitat unguresc le revendică ca proprietate a sa.
Corespondentul nostru din Craiova ne telegrafiază că procesul milioanelor Stur-dza-Gorciakoff s’a început erl înaintea Curţii de apel. Lume foarte multă.
Curtea a respins cîteşl-trele incidentele ridicate de advocaţii principesei Gorcia-koff; astăzi se începe judecarea procesului în fond.
Lumea Nouă, în numărul săQ de a-seară, cere—nu vă miraţi—închiderea curselor, pentru motivul că la alergarea de Duminică s’a intîmplat un accident unul jockeh.
Argumentul ziarului socialist e că infamii de burghezi aO prea multe distracţii.
? ! !
D. V. G. Morţun şi-a dat demisia din comitetul executiv al social-democraţiel romîne.
llomîn sau Sîrb ? *
Ştergerea d-lui general Catargln din listele electorale
Am anunţat eri că d. general G. Ca-targiu a fost şters din listele electorale ale judeţului Fălciu.
Putem da astă-zl amănunte interesante în această afacere.
*
* *
In luna Martie trecut, tribunalul din Huşi a fost sesizat de două cereri:
1)	a d lul Gh. Cireş, care cere ştergerea d-lul general Catargiu din listele electorale ale colegiului I de Senat din Fălciu;
2)	a d-lor R. Ralea şi G. Catargiu cari cer reinscrierea acestui din urmă în listele electorale ale colegiului I de Cameră din acelaş judeţ. Tribunalul le conexează şi fixează ziua de 10 Martie pentru judecarea lor.
*
* *
La înfăţişarea procesului, procuratorul d-lul Cireş, d. avocat Sotir Iliescu, spune că titlul de general, în baza căruia d. Catargiu a fost înscris în liste, nu emană de la Statul romîn; el este obţinut în armata sîrbă, în care intimatul se angajase, fără autorizaţia guvernului nostru. Citează, în sprijinul afirmaţiunilor sale, anuarul oficial al armatei, în care d. Catargiu nu se vede figurînd în rangul de general.
D. general Catargiu, luînd cuvîntul spre a se apăra, face istoricul carierei sale de militar.
A început în 1854 sub Vodă Grigore Ghica, cu gradul de sub-locotenent. înaintat locotenent, a fost trimis ca ataşat de lega-ţiune in... Africa !!! (Textual după copia de pe sentinţa tribunalului Fălciu, ataşată la dosarul afacerel de la Curtea de Casaţie).
In calitate de colonel, a intrat în armata sîrbă—în timpul răsboiulul sirbo-bulgar— şi a fost avansat general, cu autorizaţi-unea guvernului romîn. <Cu acest grad, încheie d. general Catargiu, sunt trecut şi în gradul de mare cruce al ordinului «Coroana Romîniei».
Tribunalul, compus din d-nil Em. Cer-nătescu preşedinte, Gavrilescu şi Ciuntu, n’a vroit să pună nici o bază pe aceste alegaţiunl, in sprijinul cărora d. Catargiu nu aducea nici o dovadă.
De aceia, în sentinţa dată, iată ce spune cu privire la rangul de general al împricinatului .
«Văzînd că d. general Catargiu susţine că a obţinut gradele militare inferioare celei de general în armata romînă, iar acel de general în armata serba cu auto-risaţiunea guvernului romîn, fără însă a proba această alegaţinne cu vre un act;
«Văzînd că nici în anuarul armatei nu se vede trecut, deşi acolo figurează toate gradele militare de orl-ce categorie şi clasă prevăzute de legea puterel armate; că ale-gînd că e decorat cu ordinul «Coroana Romîniei», in gradul de mare cruce, nu se vede trecut în anuar, aşa că nici indirect nu s’a putut trage concluziunea că titlul său de general este recunoscut ;
«Văzînd că d. Catargiu nu poate beneficia de posesiunea de stat electoral, întru cit la audienţa trecută a cerut amînarea spre a produce dovezi în constatarea apelului...»
Pentru aceste motive, tribunalul a admis cererea d-lui Cireş de a şterge din listele electorale ale colegiului I de Senat pe d. general Catargiu.
In ce priveşte cererea de reînscriere în listele colegiului I de Cameră, a fost de asemenea respinsă, pentru motivul că d. Catargiu nu posede censul cerut de lege.
Sentinţa tribunalului poartă Nr. 74 şi
ăata de 10 Martie 1897.
*
* *
In contra acestei sentinţe, d. Catargiu a făcut apel la Casaţie. Vineri, 25 April a fost termenul pentru judecarea Iul.
Apelantul insă nu s a înfăţişat şi Curtea
a respins apelul ca nedovedit.
*
* *
D. Catargiu a rămas dar definitiv şters din listele electorale.
Sentinţa aceasta atinge însă şi chestia naţionalităţel onor. senator de Fălcii*. S’a dovedit înaintea tribunalului că d-sa a o-cupat rangul de general, într'o armată străină, fără autorizaţiunea guvernului romîn. D. Catargiu n a putut dovedi, prin nici un act, această autor izaţiune.
Faptul atrage după sine pierderea naţio-nalitâţel romîne. Art. 17 şi 20 al I din c. civil sunt categorice în această privinţă.
E întrebarea dar, cum mal poate deţine d. general Catargiu—supus Şerb—mandatul de senator in ţara romînească P
lilcltaţil
Marţi, 29 Aprilie curent, se vor vinde prin licitaţie publică, patru ochiuri magazie din portul Brăila. Licitaţia începe de la lei
20,000.	2) Moşia Frâţileşll, jud. Ialomiţa, idem de la 523,940 lei, averea defunctului Iulian Vrăbiescu.
Licitaţia va avea loc în pretoriul Trib. de Notariat Ilfov.
— La 30 Aprilie a. c., orele 3 p. m., se va ţine licitaţie în localul ministerului de rezbel, pentru darea în întreprindere a mal multor construcţiunî necesare la cazarma reg. 5 artilerie din TîrguJifl, a căror valoare după deviz, este de 750,000 lei.
Rugăm pe Domnii AGRICULTORI a visita exposiţiunea noastră de
MASINE AGRICOL,»: unde pot vedea modelele pe 1897 deja montate de Legătoarele DEERING-PON Y Secerătoare şi Cositoare „DEERING-IDEAL” toate cu lagăre cu YALŢURl şi BILE de oţel. WATS0N & Y0UELL Str. Academiei. 14 (fost. Raşca)
EOOVRi
*** D. Dem. P. Anghelescu a fost ales primar al oraşului Alexandria şi d. P. Ră-dulescu, adjutor de primar.
.** Ministerul de interne a aprobat pro. iectul pentru construirea a două crematorii, pentru arderea gunoaielor iu oraşul Iaşi.
Costul acestor instalaţiunl este de 180.000 de lei.
*% Consiliul general de Ilfov a decis, în ultima sa şedinţă, construirea în oraşul Ol. teniţa a unei cazarme care să servească armatei teritoriale.
In acest scop consiliul a votat suma de
15.000	lei care să se ridice din capitali disponibil ce are consemnat.
TJBLEGRAIDE
SEBVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE,,
Viena, 28 Aprilie.
împăratul a primit după araiazl pe Regele Serbiei, căruia i-a înapoiat visita la otel, şi şij a luat rămas bun de la dînsul in modul ce. mal cordial. Regele a plecat la Belgrad seara
Viena, 28 Aprilie.
«Camera deputaţilor». Adunarea adoptă tra-tatul de comerţ austro-bulgar. Ministrul de comerţ declară că motivul principal al încheierii tratatului este de a obţine stabilitatea şi siguranţa pentru exportul austro-ungar în Bulgaria, care are deja o importanţa politică şi comercială, ce nu poate de cit să crească.
Paris, 28 Aprilie.
Ştirea după care baronesa Ilirsch este autoarea unul dar anonim de 937,438 franci, în favoarea bazarului de caritate este greşita.
Bruxelles, 28 Aprilie.
Exposiţia internaţională s’a deschis azi.
DIVERSE
DI^ARA
Incendiu.— O telegramă din Rîmnicu-Vîl-cea, anunţă că ieri un incendiu violent a izbucnit în comuna Orleştl din acel judeţ şi că satul întreg este ameninţat de a fi cfstrus.
Sub-prefectul respectiv care se afla la faţa locului, a cerut în mod telegrafic pompele din DrăgăşanI pentru a veni in ajutorul nenorociţilor.
Alaltăerl noapte un foc s’a declarat în Sinaia la prăvăliile d-lul Bally.
Flăcările afi distrus cu desăvîrşire două prăvălii, grajdurile eforiei şi parte din grajdurile proprietâţel Hoflich.
Se crede că incendiul a luat naştere de la o spălătorie situată între prăvăliile şi grajdurile arse.
Inpiişcal. — Guardul cîmpean Constantin Negreanu a înpuşcat, în seara de 27 Aprilie, pe tovarăşul săfi de pază, Constantin G. Pentesi.
Parchetul a dispus inmormîntarea cadavrului.
Se fac cercetări pentru prinderea criminalului, dispărut.
Sinucidere. — O telegramă din Constanţa ne anunţă că erl s’a sinucis, trăgîndu-şl un glonte de revolver îu gură, în camera No. 8 a hotelului Regal, tînărul Haim Seni, fiul cunoscutului comerciant din locolitate, d. Bohor Seni.
Nişte scrisori găsite la sinucis, dovedesc că un amor nenorocit e cauza acestei funeste re-zoluţiunl.
îngrozitoare Hluucidere.—Femeia Do-briţa G. llădulescu din comuna BăteştI, Prahova, suferea de inal mult timp de o boală in-curcabilă şi care-i făcea viaţa imposibila.
Alaltăerl seară nenorocita femee, disperata de atltea dureri şi suferinţe, a eşit în mijlocul stra-del luînd cu sine un vas plin cu gaz pe care vărslndu-1 peste tot corpul şi-a dat în urmă foc singură.
Cuprinsă de flăcări peste tot corpul, femeia a început să alerge pe soseaua satului plnfl cînd, covlrşită de dureri, a căzut în nesimţire.
Vecinii, alarmaţi, afi venit în ajutorul nenorocitei şi att reuşit a stinge flăcările. Arsurile Insă erafi atît de puternice pe cap şi piept, in cit după cite-va minute a încetat din viaţă.
Parchetul fiind avizat a autorizat tnmormîn-tarea cadavrului.
Asasinat. — Erl seară oraşul Olteniţa a fost vifi emoţionat de un asasinat îngrozitor.
Pe la orele 7, numiţii greci Dumitru Calvo-conahi şi Tănase Vutina. servitori la moara d-lul Andrei Slamelotos, luîndu-se la cearta cu un alt camarad al lor, în urma cîtor-va cuvinte schimbate între dînşil, ambii greci s'afi repezit cu cuţitele asupra lui Teodorescu şi l'afi măcelărit îu chip barbar.
Nenorocitul a fost transportat la spitalul ju-deţian într’o stare cu totul disperată.
Criminalii afi fost prinşi şi arestaţi.
C’&Icntit de tren.°— Erl, pe cînd trenul 655 trecea prin dreptul kilometrului 106, între gara Pantelemon şi Mogoşoaia, a călcaho femee care voia să treacă linia ferată.
Nenorocita a fost transportată la spital într’o stare desperată.
DIN STREINATATE
Drama de amor. — E cît-va timp de cînd o tînărâ doamnă, Matilda Rireron, artistă dramatică, văduvă divorţată a marchizului Bourg Vignon-Dupperiis, e instalase în strada Faubourg du Temple No. 89 într’uu mic apartament din etajul al doilea, unde primea regulat vizita unul tînăr desenator, Louis Moreau cu care avea re-laţiunl amoroase. In timpii din urmă, Moreau anunţă metresei sale intenţiunea de a rupe re-laţiunile. Din acest moment, viaţa devine un a-devărat supliciu pentru tînărul desenator.
— Dacă persiştl în ideia de a mă părăsi, ii spunea Intr’una amanta, te voifi ucide.
aceste ameninţări nu prea speria pe tîrărul Moreau. M j rţl dimineaţă, el veni la Mathilda. Era, după cum II spusese el, pentru ul'ima oară ; in urma insistenţelor artistei însă, Moreau consimţi Bă-I mal acorde încă o zi şi a-mlndoul eşiră in acea zi ca să se plimbe în trăsura.
La 12 din zi se întoarseră acasă şi se aşezară la dejun. In timpul mesei. Matilda începe din nofi să impute amantului săfi pentru că voeşte să o părăsească, apoi profitînd de un moment In care Moreau ne voind să audă nimic, se Întoarse cu spatele spre a se îndrepta spre uşe. ea îl lovi pe la spate cu un stilet msre făcîndu-I două răni puternice în ceafă şi la umărul drept.
Moreau căzu scăldat în sînge şi strigînd ajutor, dar pe cănd vecinii îuspăimintaţl alergai! să vază ce s’a Intîmplat, Matilda Riveron se asvîrli pe fereastră şi ’şl sfărîmă capul de panelele trotuarului.
Rănile lui Moreau fiind destul de grave, el fu transportat de urgenţă la Spitalul Saint Louis, unde nenorocitul găsi şi cadavral amantei sale.
Moştenitor regesc.—Acum două zile un nenorocit numit Jean B... locuind în strada Taucon, din Bruxelles, veni în biuroul poliţiei primei diviziuni şi cere a vedea imediat pe o-fiţerul poliţiei de servicii!, avînd a-I comunica o afacere foarte gravă. Agentul de serviciu, ere zind că e vorba de o crimă, prezintă pe acest necunoscut, care era sărit din minţi, d-lul Philli-part, comisarul adjutor.
Nebunul începe a-I spune comisarului că acum de curînd a fost victima un al f irt de trei milioane, şi că mal face atît caz de aceşti bani, dacă nu i-ar fi moştenit de la M. S Lepold I.
Comisarul, imediat pricepu că înaintea iul se află un nebun şi îndată chemă medicul legist, să-l examineze.
Moştenitorul lui Leopold fu ast-fel dus la spitalul Saint-Jean.
O corabie Înecata.—O depeşă anunţă că corabia Traveller, încărcată cu producte, s’a înecat in apropiere de insula Rodriguez.
Tot echipaglul, de asemenea, a pierit în valuri
Se atribue acest sinistru unei furtuni puternice.
Biciclist omorlt de tanr. — Vinerea trecuta, un tînăr, Gontran Durând, sosia cu bicicleta în orăşelul Aix din sudul Franţei. La doul kilometri înainte de a intra în oraş, trecu prin o turmă de vite cu oare-care anevoinţă, un taur însă cînd 11 zări începu să mugească, să se înfurie şi se asvîrli spre biciclist. Acesta începu să pedaleze cu o furie nemal văzută, dar toate sfarţările bietului tînăr afi fost zadarnice. Taurut, îndîrjit, ii ajunse, îl doborî cujcoarnele şi îl sfărîmă apoi cu capul şi cu picioarele.
Trecătorii cari asistaseră la acest spectacol înfiorător nu afi putut să dea nici un ajutor biciclistului; cînd se apropiară de dînsul văzură cu groază că capul era sfărimat, mtinele zdrobite, şi pintecele amestecate cu afârîmătu-rile bicicletei.
ULTIME ^FORMAŢIUNI
Mîine vom publica un important articol sub titlul <Adeverul asupra notei aus-tro-ruse».
D. Georgescu, directorul gimnaziului din Tecuciă, a luat iniţiativa infiinţărel unei biblioteci pe lingă acea instituţie.
In acest scop, d-sa s’a adresat tuturor literaţilor noştri, ruglndu-I să doneze biblio-tecel gimnaziului serviciile lor.
D-nil dr. Gheorghe Iuliano, Alexandru Velciu şi Solomoneanu, delegaţii pensionarilor comunei Iaşi, a0 sosit azi dimineaţă In Bucureşti, spre a prezenta ministrului de interne protestul pensionarilor comunali, în contra aliniatului introdus la regulamentul pensiilor.
Epoca a vorbit la timp de acest protest şi de nemulţumirile cari 1’aO provocat.
Onorariul d-lul Tache Protopopescu, ca subdirector al creditului rural, a-tinge respectabila cifră de 2400 lei pe lună.
Acordtnd d-lul Protopopescu acest tratament, d. Sturdza a comis o încălcare a statutelor creditului rural, nari prevăd numai leafa de 1400 lei pe lună.
E drept că statutele acordă gradaţii, Insă în anumite condiţiunl şi după anume ani de servicii. Răposatul Petru Stoicescu nu ajunsese la leafa de 2400 lei pe lună, de cit după mal bine de 20 ani de serviciu.
Călcarea statutelor creditului rural este cu atU mal flagrantă cu cU acţio-
www.dacoromanica.ro
narii nici nu aii fost consultaţi de d. Sturdna, pentru a se vedea dacă el admit această eecorbUantă mărire de salar.
Ea constituie un uricios act de favoritism, prejudiciabil intereselor creditului.
Atacurile contra conservatorilor şi ameninţările proferate la adresa d-lul Nicu Filipescu, In întrunirea ţinută de d. C. Ienescu şi amicii d-sale, Duminică seara In Ploeştl, a0 produs o vie in-dignaţiune printre cetăţenii ploieştenl.
In toate cercurile, violenţele acestea sunt cu vioiciune blamate.
Numeroşii alegători, cari au azislat la întrunirea conservatoare de Sîmbătă seara, aQ putut aprecia tonul moderat şi cuviincios al oratorilor noştri la a-dresa candidaturel răzleţe a d-lul C. Ienescu.
Era natural dar, ca atacurile acestuia şi ale amicilor săi să producă cel mal răO efect printre alegătorii colegiului I de Prahova. El sunt ferm decişi să le dea o straşnică Jecţiune, în ziua de 4 Maia şi să’l facă să regrete cu amărăciune lipsa de moderaţiune şi atacurile violente din seara 27 Aprilie.
Nicl-unuia dintre]! candidaţii în luptă nu rezervă urna surprize mal displăcute, ca d lui C. Ienescu.
Comitetul central executiv al Ligel Culturale a luat dispoziţiunea de a se convoca pentru zilele de’ 21 şi 22 MaiO viitor, conform statutelor, congresul a-nual ce se va ţine în Bucureşti.
Acest congres va avea un deosebit interes, de oare-ce se vor propune mal multe mijloace pentru organizarea ac-tivităţel Ligel, mal ales în provincie, unde multe din comitetele secţiunilor a0 încetat orl-ce activitate, de şi membrii lor sunt animaţi de acelaşi zel şi activitate, ca şi în trecut.
Sosirea MM. LL. în ţară a fost a-nunţată pentru Joi, 1 Maiu.
Consulul austro-ungar din Capitală, d. Goracuchi, a fost permutat la Cairo.
Pînă la numirea unul titular, d. de Hurter, consulul austriac din Iaşi, a fost însărcinat—provizoria—cu girarea afacerilor consulatului din Bucureşti.
Ahrned Rustem-bey, secretarul lega-ţiunel turce din Capitală, a fost permutat, în aceeaşi calitate, la Washington— Statele-Unite.
l.a îninormlntarea lui loan Ghica, membru de onoare al Societăţel Funcţionarilor pţiblicl încă de la 7 Qctombre 1884*, consiliul de administraţie a depus pe mormlnt o coroană, cu inscripţia următoare:
«Societatea Funcţionarilor publici. Membrului el de onoare, prinţului Ion Ghica» şi a remis soţiei defunctului adresa următoare :
Venerată doamnă,
«Ilustrul domniel-voastre soţ, decedatul principe Ion Ghica, era membru de onoare al Societăţel funcţionarilor publici, Încă de la 7 Octombre 1884. In numele societăţel vă exprimăm regrete pentru cruda perdere ce aţi încercat, atît domnia-voastră, cit şi Întreaga domniel-voastre familie.
«Bine-voiţl, vă rugăm, venerată doamnă, a primi asigurarea distinsei noastre eonsi-deraţiunl».
Urmează semnăturile.
Din Iaşi ni se scrie că d. Culianu, rectorul universităţel din acel oraş, a convocat pe toţi directorii de licee şi gimnazii la o consfătuire. In discuţie a fost circularea d-lul Haret, relativ la serbarea zilei de 10 Maia şi la discuţie a luat parte însuşi d. Haret.
Cu această ocaziune ni se atrage a-tenţiunea asupra faptului că ministrul instrucţiunel era însoţit, in vizitele sale, de d. P. Foni, predecesorul săd.
Din împrejurarea aceasta, cercurile profesorale din Iaşi, ad dedus că d. Haret este pus sub tutela d-lul Poni, fără Învoirea căruia nu poate face nimic in departamentul săd. m
Guvernul a decis ca lucrările pentru construirea liniei ferate R.-Vllcea-Căli-măneştl-T.-Roşu să se înceapă in cursul verel.
In acest scop d. inginer Rimniceanu, directorul lucrărilor noul, a primit instrucţiuni să plece imediat pe linie.
Consiliul de miniştri s’a întrunit azi după amiazl spre a discuta poziţia pe care trebue s’o ia guvernul ţaţă de acţiunea aurelianiştilor.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publlcaţiune
D-l Şerban Tânase, telegrafist, din comuna Fălciu,* judeţul Fălciu, a făcut cerere la a cest minister pentru adăogirea la numele săfi patronimic de «Tăuase» a celui de «Hu-şanu», spre a se numi «Şerban Tănase Hu-şanu».
Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul provă] zut de aliniatul 2 al zisului articol.
nC IIAII7ADC Case^e din strada Ut VnllLnilt Bibescu-Vodă No. 4. avlnd două etage, loc spaţios, fiind depuse la credit? trei minute de palatul justiţiei. Doritorii se pot adresa la proprietar, Biserica Ainzel 4, saO la d-nu avocat Urlăţeanu, Ştirbel-Vodă 23.
EPOCA
3
LISTA DE SUBSCRIPŢIE
IN FOLOSUL
(.'RUJEI ROŞIE ELLENE
Lei
N. Chrissoveloni..................... 1000
Banca Romlniel........................ 500
leschek &............................. 300
Marniorosch Blauk &................... 500
Societatea de asigurare «Naţionala» 200 » furnituri Militare şi încălţăminte 500 » de asigurare «Dacia Romtnia» •	400
Jacques M. Elias...................... 400
S. Halfon & fils.....................  400
Eulogio Georgief...................... 500
Societ. de asigurare «Patria» • • •	150
M.	I. Hornstein & fils............... 100
Zahareanu &........................... 200
Th. Popescu &..................... 150
S. Weisengrfln & Reis............. 100
Societ. de coustrucţiunl şi lucrări
publice............................ 100
P. C. Spandonidis..................... 100
N.	Germani & fils • • • *............ 200
Anonim...............................  300
D. M. Bragadiru....................... 200
Sopkie M. Bragadiru................... 200
I. M. PapaTpannu (SubscripţiunI din
T. Măgurele)....................... 400
I. Staehli &...................... 150
Societ. de Basalt Artificial şi de
Ceramica........................... 200
Pierre Bruni.......................... 100
W.	Staadecker...................... 100
Sigmund Prager........................ 100
Societ. Romînă de Tricotage ■ ■ • •	100
Ch. Psarafti (SubscripţiunI din Calafat) .......................... 2000
I. Boambă............................. 100
I. I. Manoach..................... 200
Freres R. S. Aftalion &................ 50
Gr. Triandafil......................... 50
D. Solomon............................. 60
Ion S. Brătianu........................ 20
G. Fin................................. 50
Christ. D. Elefterescu................. 40
Jeau Duca.............................. 20
Abratn Haini <1- fils.................. 50
Ion Ţeţu............................... 20
L.	Cunescu....................... 100
N. J................................... 10
M.	Economu &......................... 100
George Vasiliu......................... 40
N.	Panajotides........................ 20
Andrei A. PopovicI.................... 100
losef Bernstein (Bacăă)................ 20
C.	Steriu &........................... 30
1. M. Fermo fia........................ 40
Pascu & Manoli......................... 40
Fraţii Ionescu......................... 40
Const. Amăreşteanu &................... 40
Isac M. Levy succesori............ 30
G. M. Eftimiu &................... 100
Michel Finkels......................... 40
D.	Hurmuz............................. 20
Toma Ţaciu............................. 30
L.	Berkovitz......................... 100
N. D. Moroeauu.................... 100
B.	Marcu......................... 40
Petru Millo............................ 40
Achil & Alb Levy.................. •	100
Theodoriadis.......................... 100
Fraţii Mincu.......................... 100
Heskia & Samuel........................ 40
M.	de Waldberg....................... 100
Total • • -11830
Urmează lista de subscripţiunî prin d-na
N.	Chrissoveloni:
D-na N. Chrissoveloni............. 300
»	Costinescu.................. 100
» Alexandrina G. Mano • • • •	60
»	N. Iulian........................ 20
»	Zoe Costescu Coinaneano • • •	20
»	Mitza N. Cesianu............ 20
»	Zoe D. Sturdza................... 20
»	Salomon; Halfon................. 100
»	M. N. Halfon.................... 100
»	Hel6ue Balaceano................. 20
»	Meta N. Cerkez................... 20
»	Constance C. Hiott............... 20
»	Clâopâtre D. Rizo................ 20
»	Hâleue Lahovary.................. 40
»	M. Et. Falcoiano................. 10
»	Maria Văcărescu.................. 20
D-nu	Radu Văcărescu.................. 40
D-na	Zoe Slătineanu................... 20
»	Helene Lamotescu •■••••	100
»	Alexandrine A. G. Florescu •	20
Princesa Panaiot Ghika................. 10
D na	Adine Ghika...................... 10
»	Zoe Patzouris (Soutzo) • • - •	100
»	Elena Algiu...................... 20
»	L. Petrovitz Armis............... 40
»	Cat li. Faranga................. 200
»	Nathalie Stoicesco............... 20
»	M. Blaramberg.................... 20
»	Jean Lahovary.................... 50
D-nul Dinu Stolojan.................... 40
»	C. Ghica Deleni.................. 60
D-na	Helene Catargi................... 20
»	Mărie Cantacuzene............... 100
D-nul Jean Alexandrescu............... 100
» Gregoire Cantacuzene.............. 40
D-na I. Marghiloman................... 100
D-nul Et. Bellio...................... 100
D-şoara Vladoyano..................... 100
D-na Olga Vernesco.................... 100
D-nul Artur Greeu...................... 60
»	N. Drosso........................ 30
D-na	Maria G. Filotti................. 40
»	Paul Arion....................... 20
D-nul G Esarco......................... 20
D-na	Mărie Ollanesco.................. 20
»	Chariclee Boudişteanu - - - -	20
»	Mărie yarka...................... 20
»	Cath. Collibasiano............... 20
D-nul C. Sordony....................... 40
»	S. C. Miclesco................... 20
»	dr. general A. Fotino. ■ • • •	100
»	Lubich.......................... 100
Anonim................................. 10
Total lei..................14.650
Cu incepere (le la 1 Maiu se deschide
GRADINA RESTAURANTULUI
DUMITRU ENESCU
13, Strudi» NC. Ionică, 13
(in dosul palatului Regal)
Aranjat cn total din nod, oferă onor. clientelă bucătărie aleituă:
FRANCEZĂ. ROMÂNĂ şi GERMANA BĂUTURI INDIGENE ŞI STREINE cele mal fine şi cn preţuri foarte moderate. ______— SERVICIU PROMPT —
Catastrofa
din
Paris
Paris, 8 Maia, st. n.
Întreg Parisul e mişcat de faptele adevărat eroice ale unui lucrător turnător, care de mai bine de două zeci de ori s’a aruncat în flăcări, întorcîndu-se cu cîte o victimă. In cele din urmă nenorocitul a dispărut. Se crede că a murit. Cu multă greutate s’a aflat numele lui, anume Piquet. Poliţia caută acum adresa acestui desinte-resat martir-erou,
Paris, 8 Maia, st. n.
Instrucţia judiciară a căuşelor catastrofei e îndreptată cu deosebire contra servitorului cinematografului, Bellac, care prin neglijenţa lui a pricinuit catastrofa.
Mai departe instrucţia s’a întins şi la architectul-constructor care a aranjat bazarul. S’au constatat în adevăr că pe pereţii clădirei erau desemnate mai multe uşi, ceea-ce a înşelat mulţimea care se afla înlăuntrul bazarului în momentul isbuc-nireî focului.
Paris, 8 Maia, st. n.
Eri s’a recunoscut încă un cadavru, a-cel al d-şoarei Meilhac. Acum n’au rămas de cît cinci corpuri nerecunoscute. In totul s’a stabilit identitatea la 119 cadavre, aşa că numărul total al victimelor e de 124. Cu toate acestea la poliţie s’au semnalat 146 de persoane dispărute.
Paris, 7 Maiu s. n. 1897.
Au trecut deja 3 zile de la teribila catastrofă şi totuşi, In întreg Parisul, emoţia e ca şi tu momentul cînd s’a aflat de dînsa. Explicaţia rezidă In faptul că necontenit are loc un defileu de curioşi cari vin să vadă locul sinistrului şi pe urmă trec în palatul «Industriei» pentru a vedea trupurile carbonizate.
Au venit mulţi din provincie chiar şi unii din Belgia, atît de încercată e şi ea în urma catastrofei, ca şă vadă acest loc de jale.
Durerea e apoi mărită prin o mulţime de incidente cari de cari mal mişcătoare. Aşa chiar azi a avut loc In palatul «IndustrieI»|o
Ciudată şi jalnică eroare :
Cadavrul unei femei, carbonizat, acoperit cu făşil din haine, era examinat, eu atenţiune, de către procurorul Athalin. De odată se observă că o gheată a victimei purta uu număr al unei magazin de ghete. Imediat procurorul trimite un agent la acel magazin să se informeze.
Şeful magazinului consultă registrele şi vede că numărul se raporta la o clientă a lui veche, D-na Jacques Haussman. Procurorul Athalin previne pe dl. Jacques Hausman, care soseşte imediat, însoţit de o rudă a Iul dl. Charles Meissonier. Ambii domni emoţionaţi fac o anchetă din cele mal minuţioase. O brăţară de aur, înegrită, e recunoscută. Se găseşte apoi şi o pungă cu diverse monede şi înăuntru o carte de vizită cu inscripţia «d-na Jacques Hausman». Era ea ! nenorocita soţie !
Şi eroarea constă In faptul că cu două zile mal înainte, d. Jacques Hausman luase un alt cadavru, drept al soţiei sale, —purtase doliul cu două zile mal Înainte un doliu care v I! nu a rămas însă nelegitimat.
/Vczcnjrt de Sfih-il
Se vorbeşte prin tot oraşul de eroismul şi prezenţa de spirit a unor vizitii din grajdurile baronului de Rotschild situate tocmai In faţa Bazarului, şi din partea lackeilor ce veniseră cu diverse aristocrate.
Aşa despre unul Jean Vouillon se povestesc următoarele, cari daO dreptate acelor cari spun că de ar fi fost uu număr mal mare de bărbaţi, Ia faţa locului, aceştia prin prezenţa lor de spirit, ar fi redus cu mult proporţiile catastrofei.
Acest lacheii, Jean Vouillon după ce ’şl scăpă stăpîna d-na Reeamier, avu curajul să se întoarcă să ia banii ce aceasta II uitase pe tejghea. Apoi văzlnd, că lumea se Îngrămădise la o fereastră ce se deschidea dinăuntru, şi se căznea s’o deschidă, strigă lumel să împingă gratia de lemn cu care era prevăzută fereastra şi ast-fel s’o spargă ceea ce se şi făcu, scâplnd ast-fel o mulţime de lume. Apoi eşind el însuşi din bazar făcu o eşire prin gardul de lemn ce Înconjura bazarul şi chema lumea, cit 11 ţineaţi plămlnl, arăttndu-I un drum pe unde să fugă. Aşa că Jean Vouillon, simplu lacheii, scăpă o mulţime de femei inteligente de sigur, de o moarte fioroasă.
Sirene oribile
Clte-va scene oribile s’ad petrecut In momentul catastrofei şi istorisirea lor e cu totul înfiorătoare.
«O mulţime de răniţi, spunea un martor ocular şi care se distinse prin clte-va vitejii, zăcea într’o curte vecină. Şi, Împreună cu mulţi alţii, eram ocupat cu Îngrijirea lor. De o dată ni se aduce o fată tlnără de vr’o 20 de ani, goală cu totul, părul ars, obrazul rănit şi care striga lntr’una :
— Mama! Unde e mama? ! Eii sunt rănită ; nu e nimic, dar unde e mama ?
Şi biata fată căzu In nesimţire.
«Apoi văzu-1 alergînd o femeecu hainele în flăcări de care lucru, nici nu’şl dădea seamă, atît era de zăpăcită. Putea prea line să şl lepede hainele dar ochii el rătăciţi arătail că In acea clipă ea nu mal judeca ; trebuiră să vină alţii ş’o scape de o moarte sigură.
Impresia
Cum am spus şi la început, impresia continuă a ii jalnică şi dureroasă. Clasele de jos, poporul incult şi lesne crezător, crede In superstiţiunea lui că urgia aceasta e uu destem al lui DumnezeG.
Faţă cu această credinţă e bine de amintit următoarea prezicere, dintr’un almanach lopular cu privire la primele zile ale Iul Hal; prezicerea o relevează «Vestminster Gazette»:
«Suntem siguri, zice tu Almanach, că uu
incendia Înfricoşat va izbucni, pe la Începutul lui Mal, In Paris şi care va avea multe victime omeneşti».
Prorocirea e stranie, val! şi adevărată!
RĂZBOIUL GRECO-TURC
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(Prin fir telegrafic)
Depeşile de astă-noapte
Vieua, 28 Aprilie.
Guvernul Greciei continuă a stărui să obţină un armistiţiu de două săptămîni. Familia regală, dimpotrivă, doreşte în-cheerea unei păci definitive cît se poate mai curînd.
Ţarul Rusiei îşi dă toate silinţele să obţină de la Sultan evacuarea imediată a Tesaliel de către armatele imperiale. Se crede că regina Olga a Greciei a intervenit pe lingă Ţar în acest sens.
Viena, 28 Aprilie.
Turcia, pe cît se afirmă, cere trei zeci milioane pfunzi despăgubiri de războiu de la Grecia. Apoi mai pretinde o porţiune de teritoriu din Tesalia Grecească. Ca garanţie guvernul turcesc cere flota Greciei.
Probabil că Puterile vor reduce foarte mult pretenţiile Turciei.
M. Ring.
Serviciul «Agenţiei Romine»
Viena, 28 Aprilie.
Regele Serbiei a primit, la otelul unde a tras, vizita contelui Goluchotvski. Regele pleacă în astă seară la Belgrad.
D. Simici, primul ministru al Serbiei, a făcut o vizită contelui Goluchomski.
Constantinopol, 28 Aprilie.
Oficial.—Edhem paşa raportează că colonelul Enver a intrat la Volo, salutat de populaţiune. A declarat la palatul administrativ, că Volo este acum sub adminis-traţiunea turcească şi siguranţa populaţiei este garantată.
Trupele turceşti fac serviciul de siguranţă. Escadra grecească s’a retras.
Edhem paşa cere să i se trimeaţă cît mai curîndţposibil funcţionar! vamali, pentru a putea menţine relaţiunile comerciale.
Sofia, 28 Aprilie.
Principele şi Principesa Bulgariei vor merge la Paris pentru a asista la înmor-mîntarea ducelui d’Aumale. Se vor duce prin Turin, unde vor găsi rămăşiţele pă-mînteşti ale ducelui, pe care le însoţeşte Principesa Clementina.
Celinge, 28 Aprilie.
Ştirea despre călătoria Principelui Ni-kita la Petersburg este lipsită de ori-ce temem.
Viena, 28 Aprilie.
Se anunţă din Cetinge Corespondenţei Politice că, cu ocasiunea vizitei Regelui Serbiei la Cetinge, guvernele scrbesc şi muntenegrean au căzut îndată de acord asupra unui proiect de reforme.
Au mal liotărit să lucreze de comun acord pe lingă Poartă şi cabinetele europene, în favoarea stabilire! unor garanţii îndestulătoare pentru desvoltarea morală, economică şi nuţională a rasei serbeşti.
Constantinopol, 28 Aprilie.
Oficial.—Un detaşament grecesc compus (lin trupe regulate si voluntari, care ocupa înălţimile de la Kamarima, la nord de Preveza, a fost atacat de trei batalioane şi artilerie turcească, care aii luat cu asalt Kamarima. Grecii se retraseră In biserică, de unde au fost de asemenea alungaţi, după ce au suferit pierderi muri.
După ce s’au retras în ordine piuă la podul Sf. Ghoorghe, Grecii au dat un atac desperat, dar au fost respinşi şi puşi pe fugă.
DEPEŞILE DE ASTA-Zt
Mar ţi 90 Aprilie
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
Atena, 29 Aprilie.
Am fost azi la ministerul de externe unde am găsit pe d-nil Skuludis, titularul acestui departament, precum şi pe d. Tzemados, ministru de războiu. Ambii miniştri tni-au declarat că toate puterile, afară de Germania, sunt de acord cu guvernul Greciei în privinţa modului de a interveni între beligeranţi şi a bazelor pe cari se pot discuta con-diţiunile de pace.
Germania nu voeşte să cedeze asupra punctului că intervenţia să nu se facă de cît cu condiţia ca Grecia să declare formal că se va supune ori-cărei hotăriri a Europei.
Din această cauză nota puterilor n’a fost remisă oficial nici la Atena, nici la Constantinopol.
D. Skuludis mi s’a părut mult mal împăciuitor şi mai inclinat pentru resemnare şi sacrificii, numai în scopul de a grăbi încheerea păcei.
Reprezentanţii Puterilor s’au întrunit a-seară într’o conferinţă.
D. Tzemados, dimpotrivă, insistă că Grecia va căuta să obţină un armistiţiu de lo zile, în care tratativele de pace vor putea urma în condiţii mai favorabile pentru Grecia.
Atena, 29 Aprilie.
Colonelul Smolenski lele-fţ ra/laxâ că prevede pe miine un atac al Turcilor asupra Iul Porno ho.
Atena, 29 Aprilie.
Un viu schimb de vederi a urmat astăzi între guvern şi reprezentanţii Puterilor cu privire la tratativele de pace.
Se afirmă că s’a stabilit o înţelegere deplină cu guvernul Greciei şi că pacea poate ft considerată ca încheiată, întru cît Grecia a acceptat condiţiunile Europei.
Totuşi cercurile diplomatice de aci se arată foarte îngrijite ca nu cumva Turcia, fiind încă stăpînâ cu armatele ei în Tesalia, să nu aibă pretenţiunl exagerate.
T. Pisani.
Serviciul „Agenţiei Române"
Turcii înainte axă
Larissa, 28 Aprilie.
Cu toată interdicţia ofiţerilor, trupele aii dat foc la cea mal mare parte a caselor satelorj din prejurul Velestinulul.
Ofiţerii turci se pllng de puţina resis-tenţă a grecilor şi zic că ceea ce fac nu este un resbel ci o plimbare militară.
Staţionarele francez, italian şi englez ah rămas în portul Volo. Oraşul, ocupat mili-tăreşte, este liniştit.
Cuartierul general din Farsala va continua Î11 curînd mersul său înainte.
Mijlocirea pentru pace
Atena, 29 Aprilie.
Se asigură că s’a hotărît textid notei de mediaţiune.
D-nii Ralli şi Skuludis au conferii mult timp la legaţiunea Germaniei cu contele de Plessen.
Paris, 29jAprilie.
Agenţia Havas afirmă că tot persistă impresiunea că negociările în privinţa păcii greco-turceştl nu vor prezintă dificultăţi mari şi că se vor termina în curlud.
Puterile hotărlseră deja condiţiunile lor Intre ele, şi Germania, care la început a | esitat, a dat mal pe urmă instrucţiuni contelui de Plessen, însărciutndu-1 să secondeze cu activitate silinţele puterilor, de oare-ce Grecia a dat asigurări Î11 privinţa aderării sale la autonomia Cretei.
Roma, 29 Aprilie.
Se anunţă din Atena «Agenţiei Ştefanii că pînă acum Grecia n’a cerut In mod ofij cial mediaţiunea puterilor, ci numai autorizaţia de a face să plece din Creta o parte a trupelor sale.
Totuşi se afirmă că puterile aii procedat la un schimb circonstanţiat de vederi, In privinţa mediaţiunel lor în conflictul greco-turc.
Viena, 29 Aprilie.
Tratativele pentru intervenţiunea Europei în răsboiul greco-turc au ajuns pînă acum la un bun rezultat.
Grecia, după sfatul stă,uitor al tuturor representanţilor Puterilor din A-tena, a consimţit la următoarele puncte :
l. Să retragă im filial toate tru-t»ete Hale din Creta.
9. Să recunoască autonomia insulei Creta, aşa cum a t*rocla-mat-o JUuroita eu învoirea Turciei.
3.	Să tteelare tir mai înainte eă se ra conforma fără exilare şi fără rexerră tuturor Itofăririlor l»e cari te vor lua i*uterlte Kuro-t*eue in vederea incheerei /tăeei definitive intre Turcia şi (J reci a.
Aceste trei puncte vor fi aşternute in ■ tr’o notă oficială pe care guvernul Greciei o va trimite astă-zi tuturor Puterilor.
Grecia n’a cedat acestor condiţiuni de cit faţă cu atitudinea foarte hotărUă şi intransigentă a Germaniei.
M. lUug.
www.dacoromanica.ro
MINISTERUL JUSTIŢIEI Publîcaţiune
Domnul Alexandru Wechsler din Iaşi, a ăcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui său patronimic de Wechsler cu acela de Valeriu, spre a se numi A-lexandru Valeriu.
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PUBLICAŢIUNE
Domnul Ovanes Christea Ovanes, comerciant din oraşul Bacău, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâG patronimic de «Ovanes» în acela de «Christoveanu» spre a se numi «Ovaues Cliristoveanu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune Î11 termenul prevăzut de alineatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţie
Dl. Garabet Christea Ovanes, comerciant din oraşul Bacăîi, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săft patronimic de «Ovanes» în acela de «Christoveanu», spre a se numi «Garabet Christoveanu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea a-supra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţie in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
LES GRANDS MAGASINS
ii Bon GoOt
8, STRADA LIPSCANI, 8
Les Corsets. . . . Josselin Le Gants . . . Alexandre Les Robes „Soleil” ewlinon Les En-cas. . Tom-Pouce Les Ombrelles. . . . Derby Les Blouses. . . Chemisier Les cols Romantique et Snob
La lingerie.......Josselin
Les Ceintures Romaines
Grande mise en vente des der-nieres Nouveautes de la Saison en
TISSUS, SOIERIES, LINON
BATISTE, CONFECTION
HAUTE-NOITVEAARE
DANS
Les GARNITURES pour ROBES
Q-ŞOARA NICHETTE VLADIMIR
Face sunoscut damelor cari bine-voesc a-I face onoarea cu visita d-lor că A DESCHIS
SAjLOJVUMj de MODĂ
8, STRADA REGALĂ, 8.
unde se vor găsi cele malfrumoase şi ultimele creaţiunî de PĂLĂRII pentru doamne şi domnişoare.
Mare asortiment de JUP0ANE şi C0RSAGE haute nouveaute.
BIJUTERIE FINĂ şi PARFUMERIE ANTISEPTICĂ, fiind singura depositară.
In fie-care Sîmbătă sosesc modele noul
Doamna OLYMPIA
presintînd omagiele sale respectoase numeroasei sale clientele, are onoare de a face cunoscut că
s’a întors din Paris,
de unde a adus un mare
Asortiment de PALARIÎ
din Casele cele mal rennmite
preoum şi
JUPOANE, MĂNUŞI, PARFUMERIE, CORSETE, UMBRELE, BIJUTERIE şi reaminteşte că ’şl-a mutat MAGASINUL săti în
Calea VICTORIEI, 69
Vii-A-vli de Episcopie
unde speră a fi vizitată de onor. sa clientelă.
Grădina şi Terasa
Restaurantului COSMA
Local do I-hI rang
vis-â-vis de Scuarul Sărindar
In toate serile
Mare Concert de Orchestră
compusă din 24 artişti Sub conducerea artistică a renumitului Maestru
E. IV. STMAEJS8
din Viena
PAPIER HIGH-LIFE
FUMEZ LE
PANA
PANAMA
PANAMA
Oii ne fumez pa»
Deposit general Creangă & C. Bucureşti
Strada Pluzarl Not 10-14.
Bucătărie §i Consumaţiuni de prima ordine Viuuri excelente
I A OII! Al A DE vînzare saD de în-
Ln OHlfllH CHIRIAT iu total sad in parte o proprietate, îu str. Monastirel No. 5, la cea mal frumoas' poziţie (vis-â-vis de poarta Monastirel), compusă din : O casă din două mari apartamente, cu 14 camere mobilate pentru stă-pini. 3 pivniţl, conducte de apă, etc.; două grădini, una de Hori şi alta mare de legume şi arbori fructiferi; două grajduri de 12 cal cu 4 camere pentru servitori şi curte In care apa estt introdusă.
ACI ,N BUCUREŞTI
Proprietate in str. Isvor, No. 56, compusă din: Un mare atelier mecanic, cu abur, pentru spălătorie de rufe, şi un grajd de mal mulţi cal, construite din zid masiv cu temelie de piatră, apă introdusă, canal de scurgere, magazii, şoproan şi UN MARE TEREN CU O SUPRAFAŢA DE 2100 Metri I’ătr Doritorii pot avea informaţii in Bucureşti strada Covaci, No. 3.
Doctorul Oaliuiir
de la facultatea din Paris Npecial pentru Goalele de stomac
27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4
4
EPOCA
FOIŢA ZIARULUI c EPOCA i
26
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA I VS ÎIA
Trebue deci să păstreze tăcerea!
Trebue să nu înlesnească prinderea hoţului
Dacă el ar fi fost prins şi arestat, ea n’ar aduce nici cea mal mică învinovăţire.
Ca urmare a glodurilor acestora, Adriana răspunse negativ la întrebarea doctorului. Nu ! n’avusese asupra el nici bani, nici bijuterii de preţ, clnd intrase in biserică.
—	Nu importă, de alt-fel! zise doctorul. Fără îndoială că omul acela plănuise vr’o hoţie. Asta constitue un detalii! pe care justiţia o sâ’l lămurească.
Acum, domnişoară, dacă te simţi in putere ca să poţi merge, o să te conduc în casă. E trecut de un-spre-zece. Lipsa d-vostră poate să fie băgată de seamă.
Şi apoi e bine să nu prea zăbovim, ca să mă pot duce eh să datt de veste la primărie şi să se lnţeţească cercetările.
Adriana 11 curmă vorba.
—	D-Ie doctor, am să te rog ceva ! Ceva la care aş ţine foarte mult.
—	Spune! d-ră. Ce trebue să fac?
—	Drept să-ţi spuiii... nu ’ml vine să vor-
besc... mi-e greii !.. E vorba să ’ml faci un serviciil... dar de un ast-fel de serviciu, In cit nu ştiu dacă Iţi va conveni.
—	Oh / domnişoară ! Întrerupse el trist, mi-ai declarat cu sinceritate că te-al simţi ofensată dacă aşi mal îndrăsni să mal vorbesc încă despre nişte sentimente pe cari n’am ştiut să le înăbuş... şi la care nu puteai răspunde. Dar ştii bine că pentru mine mal mare fericire nu este de cit să mă su-puiU ordinelor ce mi-aţl da şi să Împlinesc cele mal mici dorinţl ale d-voastră.
—	ŞtiU că pot să mă Încred In prietena d-tale, zise ea apăstnd cu intenţie asupra acestui cuvlnt. In prietenia d-tale care mi-e preţioasă, şi la care a mea răspunde. Mă bucur că pot zice acum că mulţămită nu mal d-tale eă am putut fi scăpată de o primejdie, a cărei Întindere nici acum nu o pot măsura. Dar aş voi ca taina pericolului In care eram să caz să rămiie Intre noi...
—	Cuin, domnişoară ? Intre noi! Dar asta ar semna s& lăsăm ne pedepsit pe omul....
—	Nu, de oare ce e căutat pentru altceva. Nu-ml spuseşl adineauri ?
—	Aşa este! Dar cercetările au să fie şi mal active clnd se va şti că d-ta erai cit p’acl să devii victima lui.
—	Aş vrea să nu se mal afle aceasta, d-le doctor ! să nu se afle.
—	Dar de ce, domnişoară?
—	De ce ? răspunse ea încurcată. Pentru că mă tem de dojenăril* tatii... Astă-seară, poate al băgat de seamă, eU am eşit din salon aproape Îndată ce in’am sculat
de la masă. I’am făcut să crează că nu ’ml era bine şi că m’am dus în camera mea. In realitate, eram cam tristă, aveam multe în glnd, şi am venit la biserică, aici,... ca să fiii singură. Dacă s’ar afla, ar trebui să daU lămuriri. Ar trebui să spun că aveam nevoe de linişte spre a ’ml veni In fire din supărarea mea. Şi atunci o să se facă glume... tachinărl... supărătoare pentru mine ! Atlrnâ de d-ta, ca să mă scuteşti de ele. Te rog, fă aceasta pentru mine !...
încurcătura si tulburarea cu care ea se exprima, neverosimilitatea pretextului pe care ea îl invoca, făcură pe doctor să su-rîdă, cu un surîs involuntar, prea repede spre a nu putea fi remarcat de ea.
—	N’al de ce să mă mal rogi, d-ră! zise el cu o blîndeţe respectuoasă. D-ta poruu-runeeştl; eU ascult. Şi, cu fericire, să o crezi!
—	Aşa că 'ml făgădueştl să păstrezi taina asupra celor ce s’ail petrecut ? întrebă Adriana cu un suspin de uşurare.
—	Iţi daU cuvlntul meU de onoare, d-ră. Şi acuma, îmi îngădui să te rog ca să plecăm cit mal In grabă e cu putinţă ?
—	Crezi că dacă mă voiU reîntoarce singură, o să întîmpin vr’o primejdie ?
—	Nu! în adevăr, nu o crez; răspunse el. Omul acela a luat fuga pe şosea. Dar tot u’aş fi împăcat în suflet, dacă te-aş simţi singură în parc astă zi, în ceasul a-cesta. Lasă-mă cel puţin să te conduc pîuă în grădină.
Adriana avea cu atlt mal puţine cuvinte
să refuze aceasta cu cit, după emoţiile pe cari le încercase, calea pe care trebuia s’o facă plnă In casăţll inspira oare-cari temeri.
Luă, deci, pe doctor de braţ.
Sfrăbătlnd biserica, doctorul aruncă o privire repede împrejurul lui, căulîud să descopere pe Sava.
Dar nu-1 zări In dosul scărel după care se ascunsese.
Totuşi, ştiind cu siguranţă că este acolo şi vrlnd să-l Incunoştiinţeze de durata probabilă a lipsei lui, zise, ridiclnd vocea :
—	Aş putea să nu mal lnchiz uşa, de oare-ce o să trec iar pe aici peste o jumătate de ceas, cel mult. Dar crez că e mal bine să tutore o dată cheia.
—	De sigur ! aprobă Adriana.
El se dete la o parte ca să ’l facă loc, şi eşi după dînsa.
Sava nu se mişcă din loc, pîuă ce nu auzi Întorsătura clicii.
Părăsindu-şl atunci ascunzătoarea de după schelă, el se aplecă asupra lespezel pe cară Gabriel o lăsase In jos, înnainte de a eşi din biserică, şi aridică nu fără greutate.
—	Iată-me, deci, singur, o jumătate de ceas! murmură el. E prea mult pentru cu-riositatea mea întărîtată !...
Şi, încă, prea întărîtată !... Barbu, care ’l numeşte «doctor!...» Fata asta care vrea s’o şteargă cu ălălalt şi după care oftează!... ZâU aşa, e ciudat de tot!
Şi, mal ales celelalte!
Ce ’nţelegea el prin «celelalte» ?
Urmarea acestei povestiri ue-o va arăta.
(Va urma)
CASA DE SCHIMB
HKSKIA & S AM DEL
BUCURKSC!
We. $ Strada Lipac&fil A
Câmpii-* şi vinde efeeto publice ş: fes® «ri-c «chimii de menesî.
Cursul pa ziua do 27 Apiilie 1897
		Cuinp.		Vind	
	Konfâ Âmiirtiaiibiia. .	87	V.	88	
	» ĂinortiBafeiîl. . ,	94	V:	95	—
<*/.	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	103		104	—
S*'n	» Municipala din 1883	97		98		
ri/o	» * » 1380	*8		»9		
	Scrisuri Funciar Rurale	•34-		fi*	•/*
3«/t	» * Urbana .	90		90	
*■»/.	» » » laaî .	35			8»	’/i
	A.-ţiua? B«ac« Naţionali.	1770	—	178(1	
	» » Agricoli .	214	...	*19	—
	♦ Dada RouUaia nsis	420	.	m-	—
	» S-tsa Naţionala «aii?	485			489	
	8-ftte» do Co.iotnictiimî	14	—	177	-
	Fiorini vaioară Austriac*.	$		£	‘3
	Mîrcî Germano .	X	ti	i	S5
	Bacaniti Fraacsz* . .	IOC	—	Î01	
	» ItftfifiBO. . . .	89	—	93	—
	» rubîo iiirtio	2	05	S	70
DE ÎNCHIRIAT Asa din strada Ţepes-Vodă, 14/ compusă din 4 camere, sufragerie, bucătărie şi pivniţe. Se închiriază şi parţial: 2 camere, bucătnrie şi pivniţă. A se adesa la d. Athanase Coslinescu, Str. Academiei, 14, la tipografia Gr. Luis.
A V I S
Casa €>. P. Petheu face cunoscut onor. sale clientele că cu tot incendiul e a avut loc in pivniţa magasinulul. d-?ale de Droguerie şi Coloniale din strada PinzarI No. 10 şi 14, afacerea continuă ca şi în trecut fără nici o întrerupere.
JB3. WOLFF
STUDII Pregătitoare şi EXECUTAREA ÎNTREPRINDERILOR de ori-ce fel
BUCUREŞTI - Strada Sf. Dumitru, 3.
CEL MAI MARE DEPOSIT detoate ARTICOLETECHN1CE
TUBURI DE FONTA. DE FER ŞI DE PLUMB TUBURI de CAUCIUC şi de CÂNEPĂ pentru VIN, APĂ, etc. etc.
POMPE pentru VIN, APĂ şi PETROLEU ROBINETE pentru APA şi ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC şi de AMIANTĂ
ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR ŞI LOCOMOBILE
CURELE de PIELE şi „BALATA“, MACARALE şi VIRTEJE
MAŞINI ŞI UNELTE DE ORI-CE FEL
Table de fer Neffre, Plumbuite *1 OalvanlHate Table de Zinc, Oţel englezenc şl Bensemer
ATELIER PENTRU REPARAŢIUNI DE MAŞINÎ
Fabrica de Balamale «le fer ţl de Alamft BroANce ţi Fcrărie de eonutrucţii de orl-ce fel
CONSTRUCŢIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc.
Secţiune pentru articole de precisiune: Părţi de muniţii de resboiă
NUMĂRUL LUCRĂTORILOR 150.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.
M. KOHAN Galaţi şi Brăila
DEPOSITUL
CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. etc.
DIN RENUMITELE FABRICI
„THE CHOISSY KNIFE din america”
CEL MAI UTIL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU
Cereţi numai CUŢITE „CUBIŞTI”
Deposit de Case Englezeşti „Cliatwood”
Neinvinsibile, Inspargibile şi cele mal sigure contra incendiului
Depoatt de Vantare Enfflezesll
Centisimale de la 850 kgr. pîuă la 2,000 Capacitate
Construite de fer şt oţel
PREŢURI CORENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRĂTIS ŞI FRANCO
Ă R Ă
SĂPUN
DENTALBIN
CEA MAI NOUĂ Şl NEÎNTRECUTA
PlîXTRl DINŢI, FARA SĂPUN
Acest preparat anaLisat de Institutele chimice, este cel mal bun pentru albirea dinţilor, întăreşte gingiile, depărtează or)-ce miros al gurel. Este singura cremă care nu vatămă emaliul, lăsînd mult timp un miros plăcut gurel. jBagflp* Unica cremft care tmpedlcă tnegri-rea dinţilor la ftim&tori.
De vînzare la toate farmaciile, drogueriilo şi magazinele din ţară.
Preţul unui tub mare 1 leu.
«	«	« mic 50 bani.
Deposit*: PARIS, TIENA, BUCURESUI.
F A K A fi ’l F IJ ST
SOCIETATEA
dc
Artificial şi de Ceramica
De Ia Cotroceul
Capital social 2.500.000 întreg vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţeî de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte eu începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cite lei 25 de fie-eare, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
Cea mal bună APĂ MINERALĂ PURGATIVĂ
este aceea de la:
BREAZII-Iaşl
[premiata eu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d-niî medici. Efect prompt si sigur.
Dosii mică, gust plăcut.
Cereţi dar numai Apă minerală de BBE1Z1J
care se găseşte la toţi vînzătoril de APE MINERALE din Ţară.
mBOBHMI
WATSONAÎOUELL
ImAŞINÎ AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
BUCURESCt— Srada Academiei, U (fost Raşca) REPRESENTANTl GENERALI Al FABRICE!
| MARSHALL SONS & Co., GAINSBOROUGH
||S LOCO MOBILELE, oele mai perfecţionate şi cele mai solid construite r ||| TREERATOARELE unice care treeră col mal mult şi scoate cel mai curat.
^ BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mai mare scoţînd boabele curat.
STABILE pentru puterile cele mal mari, ca sau fără condensaţiune, orizontale 8aă verticale.
H CAZANE multitubnlare, cazane Cornwall cu una saă două tuburi de foc.
CAZANE tabulara cu stabilă suprapusă.
CAZANE tabulare cu stabilă dedesupt.
MAŞINI de macadamisat (presat) şosele.
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
CELE MAI BUNE STOFE
PENTRU
COSTUME SI PARDESIURII
DE
BAKBATI
LA
GRlIH & C"
DEPOUL
FABRICELOR de POSTAV
AA BUCUREŞTI AA| tb STRADA ŞELARI LOi
A se observa bine firma numărul Sfi.
VÎNZAREA ÎN DETALIU
pe preţurile originale ale fabricelor
La Typografla EPOCA se află de vin zare hîrtie maculatură cu 50 bani fci-logr. în pachetode eîtelO kilograme.
CVaf«?foaur Mustrate ţerati** fel /W*»***».
mmwmMmmmmmmmwmtwm IPOGAFIA „EPOCA M execută tot felul de lucrări atingătoare de aceasta artă.
VjCIOR LUPEŞCU
biurqu technic | Inginer IBIUROU TECHNIC
BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis
(Lângă ministerul Domeniilor)
MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidăriletc.
LUMXMA X3X.ECTB.iaA
SfAJSBSABSJE st maţ/azil dc fer demoniubite, aeoperăminte şi podari de fer
LOCOMOBILE, CAZANE, MOTORI de aburi, gaz, petrol şi benzină
POMPE de orî ce sistem RFZERVORII de APA SPIRT şi PETROL
CĂI FFRATE PORTATIVE ŞI AERIANE
I*utrele de fer, unelte pentru Antreprenori
Tuburi de tuciu, fer, plumb şi bazalt, furtuni de cauciuc
CURELE DE TUASMISIUNI DE PIELE, PÂR DE CAMILÂ SI BALATP,
Instalaţiunî de băi si closete sistematice
ÎNCĂLZIRI Şl VENTILAŢIUNI
Becuri şi site francese, sistem Oberle. maaummmm
99
MAGAZINUL
HELIOS“
21 Strada Doamnei 21
Bobe americane veritabile
.SIRIUS, ca pnlent regulator uonl model 189*.
«Sirius» sunt de o construcţiuue solidă şi elegantă, cele mal higieuice dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin «pa tent-regulator», carele deosebeşte <lt cele l’alte produse similare.
Încălzitul se face prin orice fel de cărbuni de piatră.
Afafîne şl Site sistem celrnal perfecţionat pentru lumina incandescentă de ga» aerian şi de spirt.
Mare asortiment lămpi de petrol.
Depozit general :
A. RECHENBERG
Bucureşti. Str. Doamue) 21	>
TEIRICH & Ci
BUCUREŞTI
,-Strada Berzei,
INSTALAŢIUNÎ DE
9.
TELEGRAF GAZ APA
Lumină incandescentă
pentru
Gtaz aerian Aparate ele gaz
Closete de toate sistemele
Ş	SALON DE EXPOSIŢIE
Proecte.- BiuroO de construcţie. - Export
fftavg
„STEAUA ROMÂNĂ
ii
SOCIETATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEOÎOI
CAPITAL SOCIAL: lei 10,000,000 diu care 7,000,000 deplin vărHaţi
Fabrice de Petroleu fi Derivate: BUCURESCI, MOINESCI, MONTEORU
Produsele Fabricelor:

PAPIER FAYARD & BLAYN
9fai mult de ‘/* «*© aecol «urni proclamă superioritatea sa in tratamentul de gntural, lritaţiund peptulnl, Influenţa, dureri reumatismale, scrtntlturl, răul, vărsaturi, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Se află în toate farmaciile
PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda)
ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI
IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME:
Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru magine, Valvolina pentru cilindră
Benzina, IAgroina, Gasolina, Petrolina
RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710
PARAFINA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMÎNĂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA
DIRECŢIUNEA GENERALĂ
Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti.
1
Buwreştu I ip<^WWWldQtaC.OroMătUG^f0nil~~	lîmur^lT