SERIA EL—ANUL m, No. 435 Ediţia a treia SAMBATA, 26 APRILIE, 1867 NUMĂRUL^lO BANÎ ABONAMENTELE Inaep la 1 şl 15 ale fie-cărel luni fi se plăteau tot-d’a-una Înainte In BucurefH la Casa Administraţiei In judtţe ţi străinătate prin mandate peţtale Un an In ţari 30 lei; In străinătate 50 lei Şase luni ... 15 > > » 25 > Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In etreinătate 30 bani MANUSCRISELE^ SE ÎNAPOIAZĂ ADKDIUTBAŢIA N». 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 NUMĂRUL^IO BANI ANC1VCITRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc nuuial la Administraţie In etreinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Annneiarl la pag. IV.0.30 b. linia » > » m..2.— lei » > » » n . ", . . . 8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul Un număr vechii 30 bani* No. 8 REDACŢIA STRADA CLEMENŢEI - No. 3 ATACUL DE U FARSALA.-RETRAGEREA SPRE D0IB0K0 Explicaţia notei puterilor INTERVENŢIA Prin articolele precedente am arătat că este cu neputinţă a explica în mod logic trimiterea notei cancelarilor celor două imperii vecine, şi Bomtniei, relativ la diferendul Greco-Turcesc. Nici rangul pe care ’l ţinem în Europa, nici politica exterioară cunoscută a ţărel, nu pot justifica faptul că două mari puteri, din care una, amică deosebită, ne au atins susceptibilitatea. Ce să credem de acest lucru ? Ctnd al la guvern partidul liberal, iar in fruntea cabinetului pe un Sturdza, a priori nu trebue să cauţi departe cauza unei umiliri care ne vine de afară. Este evident că d. Sturdza a trebuit, de cînd a reluat iarăşi portofoliul ministerului de externe,’ să comită vre-o prostie, a trebuit să facă vre un demers lipsit de tact şi de bună judecată. Cine ştie ce idei ridicule îl trec prin cap, în chestia Greco-Turcească, cine ştie ce vorbe neghioabe safi chiar note păcătoase o fi adresat Turciei. Cu d. Sturdza trebue să te aştepţi la orl-ce. La dînsul comiterea unei prostii nu are consecuenţă; a doua zi revine asupra el cerîndu-şl scuze. Dacă, din întîmplare, presupunerea noastră de astă dată nu este fundată, încă nota umilitoare se poate explica tot prin greşelile şi neghiobiile d-lul Sturdza şi ale partidului liberal în politica exterioară. In adevăr, se ştie că liberalii cu d. Sturdza in frunte de mult aii o atitudine foarte agresivă faţă cu imperiul rusesc. In special în cel zece ani din urmă n’a rămas o ocazie in care d. Sturdza să nu caute a provoca gratuit diplomaţia rusească. Acest om, care n’are măsură nici în slugărnicie, precum nici in arogantă, s’a arătat duşman neîmpăcat a tot ce se atinge de Rusia şi de imperiul Ţarilor. N’ar fi de mirare dacă cabinetul de la Petersburg a profitat de o apropiere momentană cu Austro-Ungaria, pentru ca să infligeze guvernului romîn o umilinţă avînd pentru aceasta şi concursul prieteniei (?!) noastre cu Austro-Ungaria. Ne temem, insă, de ceva mal grav. Ne temem ca nu cum-va venirea liberalilor şi a lui Sturdza la putere să nu însemne intrarea ţârei şi a politicei sale in sfera de acţiune exclusivă a Austro-Ungariel. După modul cum d. Sturdza ’şl a cerut scuze cabinetului Austro-Ungar, îndată ce a prestat jurămîntul de ministru, după semnificaţia care s’a căutat a se da vizitei de astă toamnă a împăratului Frantz-Iosef, se poate afirma cu oare-cara siguranţă că d. Sturdza a dat politicei noastre exterioare o orientare pur Austro-Ungară, de unde mal înainte ea avn www.dacoromamca.ro Daca e un om pe lume care să poarte mai multă ură descoperirilor şi invenţiilor moderne, omul acela e, de bună seamă, d. Dimitrie Sturdza. Drumul de fer ’i-a jucat o farsă, mai anii trecuţi, pe care n’o va uita toată viaţa ministrul nostru prezident. Vrea să meargă, omul, la Beciu. Drumul fiind lung, era costisitor — de aceea, ca să facă economii, d. Sturdza a băgat în buzunar banii pe care ’i luase de la minister ca cheltueli de călătorie, şi a plecat cu biletul unui funcţionar. Pe drum, conductorul trenului îl prinde, îl înhaţă de guler şi T închide într’un beciu pînă intervine d. Fere,dude, ministru de externe pe atunci, şi ’i vAîjine graţierea. De atunci d. Sturdza a prins aşa ură în contra acestei diavoleşti descoperiri, în cît nu vrea, nici în ruptul capului, să auză de legea pentru înfiinţarea drumurilor de fier particulare. Cu telefonul, tot aşa. Cînd, vara trecută, d. Pavel Bektcmis, prefectul de poliţie, ’i-a telefonat că dele-gaţiunea cetăţenilor întruniţi la Dacia a pornit spre strada Mercur ca să-i comunice rezoluţia votată, d. Sturdza tosGjgit de acasă, şi, întîlnit, de către manifestă!^ în strada Dorobanţilor, a fost huiduit de 6’f e cetăţeni, cari l’au scuipat pre el. Cu telegraful, insă, fuse lată de tot. Reprezentanţii Austriei şi Rusiei, la Bucureşti, administrară, alaltă-eri, cîte o pereche de palme ministrului nostru de externe, în numele guvernului lor. D. Sturdza, care s’a confundat o dată pe sine cu un slujbaş de la drumul de fier, şi care astă-vară confunda scuipatul cu ploaia, a confundat, şi de data asta, palmele cu elogiu-r’le, şi, iute de fire cum e, a dat năvală la telegraf şi a mulţumit, cu umilinţă, celor cari... îi dogoriseră obrazul. Cînd s’a desmeticit ministrul de externe şi a văzut păcăleala ce păţise de pe urma telegrafului, s’a înfuriat aşa, în cît, neputînd desfiinţa instituţia, a dat ordin «Agenţiei Ro-mîne» să nu se slujească de această născocire de cît cel puţin cu 48 de ore mai tîrziu... Ywauu. TRIBUNA JJTERAR A DOR DE ŢARĂ (După Carmen Sylva) Şi-acolo ’n colţ clădirea veche Aruncă umbră încă ’n drum ? l’e dinaintea el trec oameni Ca şi atuneea si acum ? Şi între stîlpî podul cu lanţuri Se mişcă astâ-zf ca şi ieri? Mal trec căruţe ferecate Gemind tixite sub poveri ? Şi clopotele? Tot răsună De-amlaz cu glasul lor sonor ? Şi n’am uitat eti niclun cîntec Din zilele de sărbători ? Şi ’n străzipluteşte-acea mireazmă, Acelaş vuet fermecat ? Şi portul strămoşesc se ţine Şi graiul nu s’a mal uilat ? Sus, la castel e-aceeaşl viaţă, Acelaş cerc de cintăreţl ? Vaporu ’n pulbere de raze Străbate fluviul măreţ? Şi oamenii, mal sunt el veseli Şi gluma încă n’a murit? Trimite-ţi’ml pămînt şi apă Din partea Rinului iubit. Trimileţi’ml şi tinereţea Şi-al bucuriilor alaiu, Şi inima de-atuncl, sfiala, Aprinsa dragoste de traiu. PLEACĂ. 0, pleacă ! Lumea e frumoasă, Văzduhul este plin de soare Şi raza tremură în aer Ca sclipitorul colb de floare. 0, pleacă! Lumea se renaşte, Şi inimile se dezghlaţă, Orl-ce cuvlnl e plin de farmec Şi dor neînfrinat de viaţă. O, pleacă! Lumea e-a ta toată! Voios tu braţele întinde, Rizind, plingiud, la pieplu’ţl strînge, Tot ce ţi-e drag şi poţi cuprinde ! O, pleacă! Lumea este largă! In raze suflelu’ţl Inneacă, Răpeşte vulturului aripi, Re line ullă-le, şi pleacă ! ftt.o. io*ir. 2 EPOCA Vor asista la tnmormîntare miniştrii, delegaţiunl ale Camerei şi Senatului, o delegaţiune a Academiei, a creditu-ut, etc. Trupe din toate armele vor face onorurile militare. Stmbătâ 26 Aprilie, va avea loc în palatul Ateneului, concertul organizat In beneficiul cunoscutului artist C. Caireti, pentru a’I Înlesni căutarea sânătăţel. * * * Direcţiunea teatrului naţional din Capitală a trecut la pensie pe d-na Eufrosina Sa-randi, cunoscuta artistă attt de sărbătorită de publicul Capitalei. A făcut apoi şi următoarele avansări: D. V. Hasnaş — societar cl. 1; d-na M. tonaşcu şi d. Toneanu—societari cl II ; d-nil V. Leonescu şi Jianu, artişti gagiştl, au fost numiţi societari cl. III. * * * Numărul de astă zi al Iul Moş Teacă, are următorul sumar: Contra Grecilor, Balta (fabulă), din chinurile chiriaşilor, A. E. I. O. U. (versuri), Christos, popa Ilie şi jandarmeria rurală, Vocea Raţiunel (versuri), Artiştii noştri, asupra Războiului, Clutărell de Sf. Gheor-ghe, Noutăţi artistice, culmi, mofturi etc, etc. I1FOMMAŢ1I Actualul prim-ministru al Greciei, d. Dimitrie Rallis, a fost coleg de şcoală cu d. Gr. N. Vacii, deputatul colegiului III de Iaşi, pe cînd ambii studiat! dreptul Ia universitatea din Paris. Tot asupra d-lul Rallis, Evenimentul raportează următorul fapt: Rallis în tot timpul cît studia la Paris căuta mal ales prietenia romînilor. Intr’uu moment dat un incident se Intim-plă între d-nil Mitiţă Moruzzi şi colonelul Teii, urmat cte o provocare la duel. Rallis luă parte d-lul Moruzzi şi la rîndul săă se bătu In duel cu d colonel Teii, care 11 răni uşor. Acest incident nu făcu însă, de cit să cimenteze mal mult prietenia tinerilor romînl cu d. Ralis. Tribunalul de laşi, secţia i-iii, a prorni-ţat, Luni 21 Aprilie, sentinţa de divorţ dintre d-na Elena Teodorini, celebra artistă, şi soţul săti, Charles Georges Cocquiel. Melissianu, ori Robescu — tot una face — a inventat un noă sistem de pavagiu economic: pe stradele Delea Nouă şi Raionului s’a aşternut moloz de la clădirile dărîmate, ceea ce a făcut ca pe timpul ploilor să se sporească noroiul, deja destul de mare pe acele strade. Zi-I Robescu şi lasă-1. Comitetul central pentru organizarea aso-ciaţiunei generale a medicilor din iară a însărcinat pe d-ril I. Butărescu, I. Kiriac, I. Neagoe, I. Ştefănescu, N. Tomescu, N. Drugescu, I. Mendonide, M. Hristodorescu, N. Bardescu, M. Butărescu şi Cruţescu, cari compun biuroul acestui comitet, ca să elaboreze proectul de statute şi să stabilească programul lucrărilor congresului medicilor, careva avea loc în zilele de 10 şi 11 Maia viitor. Cu începere de la 25 a. e., comisiunea se îutruneşte, îu fie-eare seară la ora 8 juni., îu localul societăţel studenţilor în medicină. La întrunirile şi de'iberările sale sunt rugaţi a lua parte toţi membri corpului medical, cari doresc să adereze sad să conlucreze la înţelegerea definitivă asupra punctelor fundamentale, de la cari atîrnă isbînda temeinică a asociaţiuneî. Putem spune de pe acum că iniţiatorii n’afl întilnit pretutindenea de cît simpalil şi încurajări şi plnă în present s’a operat deja un număr de peste 500 înscrieri de medici din toate unghiurile ţârei. MercurI, a avut loc un rally-paper in pădurea care se întinde intre Mogo-şi gara Peri.ş. AA. LL. RR. Principele şi Principesa au bine voit a lua parte. Printre călăreţi şi călăreţe domnişoarele Arion, d-şoara Ferekyde, Casimir, Catargi, locotenenţii Mano, Peretz, Fal-coyano, căpitanii Socec, Magliero, d-nil Gabriel Mititineu, Lexis Catargi şi Ferekyde. Un dejun pique nique a fost servit pe marginea lacului de la Mogoşoaia. Plecaţi din Bucureşti la 8 şi jum. dimineaţa, Alteţele Lor Regale aă dat semnalul întoarcerel la 5 după amiazl. Erl, 24 Aprilie, ziua onomastică a M. Sale Regina Elisabeta, un tedeum a fost oficiat la mitropolie. Capitala era pavoazată. Mal mulţi ingineri străini, sosiţi în ţară aft plecat erl dimineaţă, împreună cu d. Saligni, directorul C. F. R. ca să visiteze lucrările portului de la Constanţa. ' Comitetul clubului conservator din Capitală a delegat pe d-nil M. Balş şi I. Ciuflea spre a reprezintă partidul conservator, la inmormîntarea regretatului Ion Ghica. Delegaţii vor depune o coroană pe mormintul decedatului patriot. Astăzi la 2 ore p. m. va avea loc la Glierganl, inmormîntarea lui Ion Qhica. Un tren special, care va pleca din gara de Nord la 12 ore, a fost organizat. D-nil Mănescu şi Cotescu, şefi de serviciu în direcţia căilor ferate, afi fost delegaţi să asiste la conferinţa de la ’aris convocată direcţiunea generală a C. F. R. în scopul de a stabili mijloacele de îndrumare pe mare, in legătură cu serviciul romîn de vapoare, a măr-urilor destinate Romîniel. Această conferinţă se va deschide la Jaris în ziua de 10 Maiă. AL gerea «lin Ylingea Din Giurgiu ni se scrie că, pentru a-egerea unul senator Ia colegiul II de Vlaşca, conservatorii aă hotărît să suspină candidatura d-lul Ion Lahovari. Alegerea va avea Ioc Ia 4 Maifl viitor. * ♦ * Colectiviştii vor avea, după toate probabilităţile, doul candidaţi la această a-egere. Sturdziştil susţin pe d. R. Ştefănescu, iar Aurelianiştil pe d. Alecu Christopol. Pină astăzi nu s’a putut ajunge la nici o înţelegere asupra candidaturel definitive. Reprezentanţii ambelor fracţiuni iberale au sosit în Capitală spre a cere guvernului o soluţie. Sturdziştil refuza să primească pe d. Christopoi, pe motivul că are deja un frate deputat ; iar Aurelianiştil resping pe d. Ştefănescu ca invalid, fiind bolnav,—motiv pentru care a fost silit de fostul ministru de interne, d. V. Lascar, să se retragă din prefectura de judeţ. O a treia candidatură liberală este acea a d-lul P. Antonescu Remus, care este susţinut de grupul liberal-democrat. Sinuciderea din Piteşti Din Piteşti ni se comunică, că la regimentul Argeş No. 4 s’ar fi comis o dramă îngrozitoare, al cărei trist eroti ar fi chiar comandantul regimentului, colonelul Vasile Bădulescu. Caporalul Ion Rădulescu, un fiă de ţăran plin de viitor din comuna CosteştI, depu-nînd examenul de sergent, a eşit întîiul la clasificaţie. Comandautul regimentului, colonelul Vasile Bădescu, prezintînd Diviziei III tabloul făcut de comisiunea examinatoare, aceasta l’a aprobat şi regimentul cu ordinul de zi No. 10 a şi avansat pe caporalul Rădulescu la gradul de sergent. A doua zi chiar după avansare, sus numitul caporal comanda o mică trupă de Dorobanţi cu schimbul, cînd colonelul Bădulescu sosi diu lntîmplare la cazarmă şi negăsind ofiţerii prezenţi la servicifi, s’a supărat foc, exprimîndu-şl nemulţumirea sa, ca de obiceifi, în termenii cel mal triviali; apropiindu-se şi de micul detaşament, unde comanda Rădulescu, i s’a părut în mînia sa, că caporalul dăduse o comandă greşită. Atunci apropiindu-se furios de dînsul, l’a insultat îu modul cel mal brutal şi fără cel mal mic scrupul, a dat ordin unul ofiţer să’l şteargă după ordinul de zi, pentru avansare, neavînd însă destulă încredere în subalternul săă, saă mal bine zis, teinlndu-se că a-cest ofiţer uu se va preta la o asemenea ilegalitate, colonelul Bădulescu se grăbi a şterge pe caporal cu propria sa mînă din ordinul pentru avansare, fapt cu totul arbitrar, o asemenea degradare neputînd fi aplicată de cît după formalităţile prescrise de serviciul interior. Sărmanul caporal, desperat de o asemenea strigătoare nedreptate şi vâztndu ’şl cariera sdrobită într’un mod atlt de infamant pentru dînsul, se retrase imediat îu magazia regimentului unde ’şl curmă zilele printr’un glonţ în inimă, lăsînd în urmă ’I o scrisoare în cuprinderea următoare : Nu am nimic de zis. Primeşte jertfa Pastelul, eroule de Bădulescu! (semnat) I. Rădulescu. Iu urma unul denunţ al nenorocitei mume şi a unei telegrame adresată serviciului sanitar inferior de conştiinciosul doctor Gh. Pâltineanu, medicul comunei, care refuzase a da cuvenita autorizaţiune pentru îumor-mîntarea cadavrului, fără o prealabilă constatare medico-legală din partea medicului primar, s’a presentat din partea ministerului de resbel un raportor la faţa locului care s’a mărginit a constata numai existenţa scrisoarel, care şi aceasta se tăgăduia la început, dar se confirmă mal tîrzifl în urma unor stăruinţe mal serioase, fără a lua însă nici o altă măsură. Astăzi nenorocita mamă plînge pe drumuri perderea unicului el copil, iar colonelul Bădulescu, vestitul eroii de pe cîmpiile Bulgariei, stă nesupărat la locul săti, graţie înaltelor sale protecţiunl. întrebăm pe d. ministru de resbel: ce pedeapsă merită un asemenea militar, un şef de regiment care cauzează moartea u-nul subaltern prin brutalitatea sa şi prin comiterea unei flagrante ilegalităţi ? MAŞIXE AGRICOLE Ii. . Kjt li JE I ÎT' Bucureset, Str. Smîrdan, 2 (vta-i-vis de Ooiaro) T£L£GIIAME Serviciul «Agenţiei Romi ne» Cetinge, 24 Aprilie. Regele Serbiei a plecat la amiazl. ’Şi a luat rămas bun de la principese pe peronul Palatului şi a sărutat mina principesei Milena. Prinţii Nicolae şi Mirko şi miniştrii însoţesc pe Rege pină la graniţă. CONGRESUL INTERNAŢIONAL I>E MEDICINĂ D. profesor dr. Severeanu a primit de la preşedintele comitetului pentru organizarea congresului internaţional de medicină din Moscova următoarea scrisoare : Prea onorate confrate, Congresul internaţional de medicină trebue, pentru prima oară, să se lntruueasnâ in Rusia, parte de loc rare ori vizitată de către confraţii noştri din Europa occidentală. Comitetul congresului, directorii secţiunilor sale şi, în general, toţi medicii ruşi vor face tot ce le stă In mină pentru ca caracterul viitorului congres să corespundă înaltei situaţiunl pe care ştiinţa medicală a ştiut a'o cucerească In lume şi pentru ca şederea iu Rusia a oaspeţilor străini să le fie plăcută din loate punctele de vedere. Din nenorocirejţnol avem prea puţină experienţă de întruniri aşa de considerabile cum sunt congresele internaţionale. Simţim că nu vom isbuti să ducem la bun capăt sarcina de cît dacă suntem cu s-lrguinţa ajutaţi de confraţii noştri străini cari, avtnd experienţa acestui fel de’ întreprinderi de vreme ce aă luat deje o parle activă la organizări de congrese, se bucură în acelaş timp de stima generală şi de încrederea întregului corp medical din ţara lor. Confraţii d-voastre cunosc bine partea activă pe care aţi luat-o aşa de des la organizări de congrese şi graba cu care veniţi în ajutorai ori eul are nevoe de sfaturile d-voastre. Toate aceste consideraţiunl daO comitetului de organizare a celui de al XII congres internaţional de medicină indrăzneala da a cere încă o dată conlucrarea d-voastre. Vă roagă cu stăruinţă să bioe-voiţl a lua asupra d-voastre grija de a organiza un comitet naţional în ţara d voastre şi de a vă însărcina cu lucrările pregătitoare pe cari le necasitează o întreprindere de felul acesta, într’un cuvînt, de a fi mijlocitor între comitetul congresului şi medicii compatrioţi al d-voastre. Comitetul congresului a trimis invitaţii tuturor profesorilor şi agregaţilor de la facultăţile de medicină din lumea întreagă, ale căror a-drese sunt însemnate în «Minerva». Dar ar fi de dorit ca asemenea invitaţii să fie trimese la mulţi alţii dintre confraţii noştri, mal ales profesori’or şi medicilor şefi de spitale mari, prezidenţilor de societăţi medicale, principalilor reprezertanţl al administraţiilor medicale (civile, militare şi maritime) etc.. ceea ce nu e foarte greO. daca nu imposibil, fără ajutorul comitetelor naţionale. Tot aşa e cu tratativele cu companiile de drum de fier şi de vapoare din ţările streine. Acest soifl de afaceri prezintă dificultăţile cele mal mari pentru comitet, şi. pentru aceasta, avem iarăşi nevoie de a fi ajutaţi de către comitetele naţionale. In sftrşit, în lipsa, în Rusia, a mandatelor poştale pentru trimitere de bani, este foarte important ca medicii să’şl poală plăti cotizaţia în propria lor ţară şi să nu fie obligaţi de a recurge la mijlocirea caselor de bancă. Vedeţi de aci, prea onorate confrate, cit ds importantă este pentru noi, adică pentru succesul viitorului congres, conlucrarea comitetelor naţionale, compuse din persoane energice şi devotate. Sperăm, dar, că veţi bine voi să primiţi favorabil cererea comitetului, şi, în aşteptare, vă rugăm, prea onorate confrate, să primiţi ex-presiunea sentimentelor noastre celor mal dis tinse. Preşedinte I. P. Klein. Secretar general P. P. Erism&nn. OI VK.KW1S DIN CAP11ALA Accident nenorocit. — Copilul Nicolae Profirescu, jucîndu-se MercurI după amiazl eu mal mulţi tovarăşi de al săi, cu toţii se căzneai! să descarce un pistol încân at cu alice pe care micul Profirescu îl furase de la tatăl sătî. In zadar copiii se încercai! să calce trăgaciul ; pistolul vechii! şi încărcat de mult, refuza să ia foc. Intr’un moment dr supărare, Nicolae Profirescu trîuteşte cu furie pistolul la pămînt O detunătură puternică urmată de uu ţipăt sft-şietor se auzi pe dată. Arma se descărease şi alicele din de3cărcătură zdrobise un picior unul alt copil, Ftorea Coustantineseu. Nenorocitul copil a fost transportat tntr’o stare desperată la spitalul Colţca j^lNJfARA Sinucidere*.—-Ni se comunică din Botoşani că tn ziua de 21 curent, şeful tipografiei Gold-schleger diu localitate, tînărul Isidor Brill, in vîrstâ numai de 20 de ani, s’a sinucis In grădina publică, trăgîndu-şl un foc de revolver în gură. Moartea a fost instantanee. Se zice că uu amor nenorocit a adus pe iî-nărui la nenorocita rezoluţiune de a-şl pune capăt zilelor. Asupra lui s’a găsit o scrisoare adresată părinţilor săi şi prin care le cere ertare de marea durere ce le cauzează, fără Insă să spună nimic de motivele sinuciderel sale. Iuuitdaţtiinl.—Aflăm din Călăraşi că In zilele din urmă, apele Dunărei ere .cînd peste măsură şi eşind din matcă, 700 de pogoane de griO şi orz, semănături ale locuitorilor din comuna GiurgenI, judeţul Ialomiţa, ai! fost inundate. Pagubele sunt mari. Un paricid. — Iu seara de 23 curent, o dramă oribilă a avut loc In strada Vasile Lupu d n Galaţi. Individul Ghiţă Vârlan, fiind cam ameţit de băutură, s’a luat la ceartă cu fiii săi Lefter şi Vasile cu cari făcuse cheful lmpreuuă. Cearta degeneră repede în bătae şi la un moment dat bătrinul Vărlan primind o puternică lovitură de baston in cap, cade la pămînt în uesimţire şi scăldat in singe. La ţipetele nenorocitului dindu-se alarma, poliţia veni la faţa locului şi luă măsuri pentru transportarea rănitului la spitalul comunal. Nenorocitul a murit pe drum. Cel doul fii asasini afl fost imediat arestaţi. Parchetul instrueşte atacerea. înecat tn Olt. — Brutarul Florea Sîrbu, din comuna CtinenI, Argeş, împreună cu Nicolae Popescu diu Ciiueuiî de Vilcea, voind a trece un od plutitor peste Olt, în ziua de 23 Aprilie, cel d’iatîiil alunecînd a căzut în apă şi s’a înecat. Cadavrul nenorocitului brutar a fost găsii a doua zi. DIN STREINA TA TE O dinastie numeroasă.— Majestatea sa Somdutli Plia Paramindou Maka Khonia Lon-korn, rege al Siamulul, al Laosulul, etc. şi al Malesiel care actualmente călătoreşte spre Europa, de şi nu este în virată de cît de 44 de ani este cu toate acestea tată legitim la 46 de principi. Este adevărat însă cA Majestatea Sa are— www.dacoromanica.ro nici mal mult nici mal puţin de cît—un batalion do 600... neveste. Explozlune de dlnamllă. — O formidabilă exploziune de dinamită a isbucnit în San-Salvador (America'. Două case, a patru e-taje fie-care, aO fost distruse cu desăvirşire. Mal mulţi oameni atl fost omoriţî. Cutremur de p&mlnt In Peru.— Locuitorii oraşului Lima, s’aO deşteptat noaptea trecută in urma sguduiturilor puternice de pă-mlnt provocate de cutremur. In timp de două minute clopotele tutulor bisericilor aO sunat. Populaţiunea a fugit toate pe străzi; se vor-besce ca sunt mulţi răniţi. O peseuire miraculoasă. — Se anunţă din Temcşvar că nişte pescari sîrbl aO scos din Dunăre, lingă Orşova, uu morun de o lungime de 3 metri aproape. Greutatea morunului era de 280 kilograme, şi conţinea şi 38 kilograme de icre. Dus la tîrgul din Budapesta, monstrul fluvial a fost vîndut cu şease sute opt-zecî de fiorini. Duelurile In Germania. — Duelul lu Germania ia proporţiunl epice. Tribun aiul din Gieşen a condamnat la trei ani şi patru lunl’de închisoare pe doctorul Bostron şi comerciantul Harms cari se bătuseră în duel cil pistolul din cauza coadel unul ciine. Doctorul Bostron pretindea că această coadă indică o rasă inferioară. Harms se simţi ofensat, căci cliueie era al lui. Se schimbară ^cuvinte grave, apoi gloanţe şi afacerea se termină prin eondamnuţiunea amin* dorora. ultime mmmm Azi dimineaţă s’a întrunit consiliul de miniştri la ministerul de interne. La orele 12 toţi miniştrii afi plecat cu un tren special la Glierganl pentru îninormintarea lui Ion Ghica. In acelaşi tren au luat loc şi un mare număr de deputaţi şi senatori guvernamentali. D. Ionel Brătianu, ministru al lucrărilor publice, a primit 9 cereri noul pentru construire de căi ferate particulare. Ministrul vrea să supună aceste cereri consiliului de miniştri cu stăruinţă ca legea căilor ferate particulare să se pună în aplicare, rămînind ca ea să se modifice la iarnă. Prin cercurile guvernamentale se vorbeşte cu inzistenţă despre demisiunea d-lul Caton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei. D. C. Lecca ar preferi postul de director general al monopolurilor Statului. MM. LL. Regele şi Regina aii trimis cite o telegramă de condoleanţâ familiei Ghica la Glierganl. Astă-zl, Vineri 25 Aprilie, se începe la universitatea din Iaşi concursurile peutru catedrele de ştiinţl naturale de la liceele din Birlad şi Galaţi şi de matematică pentru gimnasiile din Piatra, Dorohoiu, VasluiQ şi liceul din Galaţi. Pentru ştiinţl s’a ti înscris pin’acuma d-nil C. Meier şi T. Bădărău, iar pentru matematică d nil Pascu, Manoliu, Pivniceru, Sp. Popescu şi Culianu. Dulcea armonie dintre d-nil Caligari, prefectul de Fălcii), şi A. Triandafil, primarul oraşului Huşi, numai e de cît o legendă. A durat, povestea cinleculul, o toamnă împlinită. Nici nu intrasem bine in primăvară şi neînţelegerile izbucniseră deja între nobilii bărbaţi cari ’şl dispută supremaţia In Huşi. Astă-zl ele sunt atit de acute că d. Caligari s’a simţit nevoit, pentru ca să scape de primar, să ceară disolvarea consiliului comunal din Huşi. In acest scop, d-sa a avut o întrevedere cu ministrul de interne. D. S. Haret, ministrul instrucţiunel publice, a adresat o circulară directorilor gimnaziilor, liceelor, seminarilor, etc, din ţară, cum şi şcoalelor superioare din Iaşi, prin care Ie invită să serbeze ziua de 10 MaiQ viitor ca o serbare şcolară. In acelaşi timp, ministrul insistă şi a-supra necesitatei de a se desvolta sentimentul patriotic în elevi şi eleve. «Pentru aceasta, spune circulara, căutaţi a face pe copil să preţuiască evenimentele mari ale istoriei noastre mal mult de cît pe acele din istoria altor popoare; să se convingă că strămoşii lor au fost eroii ce au luptat şi ’ş: au vărsat sîngele ca să conserve ţara care ’l adăposteşte astă-zl; redeşteptaţi in inima lor aceeaşi aprinsă iubire de ţară, pe care şi el trebue să o aibă, ca urmaşi al acelor mari eroi». Oîştile Căpitanul ui Administraţia din Rimnicu-Sârat a o-ferit deună-zi un spectacol de care ride şi azi lumea.Comediaeste atit de picantâîn cît, fără falşă modestie, suntem siliţi să recunoaştem că numai nişte slujbaşi colectivişti o puteai! juca cu atîta succes. Iată ce ni se scrie din acest oraş: Căpitanului X. i se furaseră doună-zi două gîşte, mari şi grase. Poliţaiul se pune pe cercetări, dar zadarnic. Caută in dreapta, caută în stingă —pace. Căpitanul desperat, porneşte personal în recunoaştere, şi după* multă bătae de cap, găseşte gîştele la un slujbaş mare, văr, din fntîmplare, cu prefectul judeţului. Reţineţi, vă rog, personageie comediei : poliţaiul şi căpitanul, apoi vă- rul prefectului şi mal pe urmă însuşi ispravnicul. Căpitanul, după ce descoperă gîştile, face cunoscut poliţaiului rezultatul cercetărilor sale; acesta, la rîndul săfi, trimite un comisar ca să conlisce cele două palmipede în litigiu. Dar vărul prefectului primeşte cu bastoane pe reprezentantul poliţaiului. Poliţaiul, vexai, dă in judecată pe colecţionarul de gîşte streine, şi comedia părea sflrşită. In momentul acesta, însă, intervine prefectul, şi ca să întindă de o dată muşamaua, pe de o parte porunceşte poliţaiului să rupă procesul verbal, iar pe de altă parte obligă pe verişor să restitue păgubaşului gîştile. Şi s’a făcut aşa, dar scandalul tot nu s’a sftrşit, căci ispravnicul, jicnit de îndrăzneala poliţaiului de a-I da ruda in judecată, a venit la Bucureşti ca să stărue pentru transferarea subalternului săă. Cine zicea, mă rog, că colectiviştii sunt găinari? MINISTERUL JUSTITIEJ A PlIBLICAŢIlfîfE Domnul Mihail Ştefănescu, proprietar dni Bucureşti, Bulevardul Elisabeta No. 64, a făcut cerere la acest minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «Ştefănescu», acelui de «Zănoagă». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să iacă oposiţiune tn termenul prevăzut de alineatul 2 a! zisului articol. fi®nSiIiraiisssBe Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» din oraşul Tecuciu Se dă în întreprindere construirea unul spital in oraşul Tecueio in valoare după deviz io suina de 218.000 lei. Condiţiunile generale, caetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la TecuciO ia d. Theodor Cincu, însărcinatul comisiunel instituite de defunctul Anton Cincu pentru acest scop. Ofertele se vor primi înscris şi sigilate lu ziua licitaţiunel la d. Theodor Cincu, în TecuciO, unde va fi întrunită comisiunea; ele vor fi însoţite de o garanţie provisorie în bml sau efecte in valoare da 5°/o din valoarea devizului. Efectele se primesc şi in detaliu de fie-care lucrare şi în total, specificîndu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază oferţatoru! a le face. La deschiderea ofertelor, eomisiunsa este în drept daca va crede de cuviinţa a ţine şi lici-taţiune orală. Asemenea se vor primi şi supra-oferte, pină în termen de 8 zile de la cea d’întâî licitaţi-une; supra ofertele vor fi cu cel puţin 5°/o mai jos de cît preţul eşit la prima licitaţie. Garanţia definitivă va fi de IO»/o din valoarea preţului oferit de aceia asupra căruia a rămas lucrarea. Liciîaţiunea va avea loc in ziua de Duminică 22 iunie, «iar supra-lieitaţia ia ziua de 20 iunie a. c. TecuciO, 7 Aprilie 1897. Prima societ. romînă p. fabricarea hîrtiel Fabrica de hârtie dela Letea Aduce la cunoştinţa generală, că a înfiinţat în strada Academiei, No. 4. un BEPOS1T de orl-ce fel de hîrtie: ministerială, velină, de scris şi de tipar, pentru cărţi didactice, colorată, liniată, cadrilată, stampată, sugătoare, plicuri albe şi colorate de orl-ce dimensiuni, preenm şi carton alb şi colorat. Ea execută, asemenea, ori-cc fel de comandă de hârtie şi ca Hon de orl-ce calitate şi dimensiuni. Comenzile se primesc la admiuistraţiunea societăţel, strada Academiei No. 4. Cel mai bun întăritor. Indispensabil în tote familiile. Se ea de preferenţâ pur pe puţin zahăr. Multu mai superior tutor Apelor de Melissâ şi Alcoolului de Mentă. Se întrebuinteza cu succes contra indigestiunilor, boalelor de stomac, de nervi, contra leşinului, durerei de capu. Indispensabirvoyageorilori pe Mare. Antiepedemic, garant^za contra Influenzei şi frigurilori. Se vinde’în flacone modelu mare, şi modelu special pentru busunar care este preferat de către Velocipedişti. Se oXsksce în România la tiVie Farmaciile, Duoomşn şi Parfumoiu. CLEMENT & C"- Valence (I)r6nid-Francia). Crema OdallKqiie asigură frăgezimea obrazului, II prezerva de arşiţa soarelui, de pete de roşeaţa şi de sbirciturl. De YÎnzare la principalele ma-gasine de parfnmerie din ţară EPOCA 3 CAlMEREA FARSALEI Situaţiunea începe a se îmbunătăţi dentru Grecia. Marile Puteri, cari se arătau atît de neînduplecate, par a se muia faţă cu primejdia în care ce află Dinastia grecească. însăşi Rusia, spun depeşile, a deschis vorba despre intervenţiune, deşi pîră acum ea s’a arătat mai severă faţă de Grecia. După o ştire particulară a unui mare ziar străin, 200 de marinari francezi ar fi debarcat la Volo 8ubt cuvint de a ocroti depozitele străine de mărfuri. Guvernul grecesc, se arată nedoritor de intervenţiune ; dar aceasta e probabil numai o manoperă menită a menaja susceptibilitatea poporului grecesc. Sforţările pe cari armata elină le face acum la Farsalos, unde prinţul moştenitor s’a pus însuşi în capul trupelor, vor avea de rezultat să mai îmbunătăţească întru cît-va situaţiunea Greciei, dacă mijlocirea Puterilor va avea loc mai înainte ca Turcii să fi dat o lovitură decizi vă. IN JURUL RĂZBOIULUI Voliiiilflrî roinlnî-inacedonenl.— Ma-ret© v inovat.—Amestecul Fraudei, licfuzul lm Smolenski. Voluntari romînl-macedoueni Se anunţă din Constantinopole că un număr de notabili romini din Macedonia au oferit, printr’o depeşă clircdâ către Sultan, să formeze pe socoteala lor un corp de 8- 10 mii voluntari, spre a dovedi lealitatea lor faţă cu Tronul. Sultanul a luat cu bucurie la cunoştinţă acest act de patriotism şi a mulţumit Romînilor spunînd că la trebuinţă va face uz de oferta lor. Marele vinovat Iu opiniunea publică grecească se face un mare reviriment în privinţa răspunderii dezastrului de la Larissa. De nude pînă aci era acuzat prinţul moştenitor, acum începe să fie învinuită Ethnike lletairia. Semnalul l-a dat ziarul Ephimeris, după care a venit ziarul Akropolis. Heteria e acuzată de trădare şi delapidare ; trupele el sunt Învinuite că ar fi pricinuit dezordinea şi panica. Amestecul Franciel 0 telegramă particulară din Colonia a-nunţă ziarului Neue freie Presse că un vas francez de războiţi ar fi debarcat la Volo , în faţa vaselor englez şi italian şi a escadrei cuirasate greceşti, 200 de mateloţl, cari atl ocupat oraşul. Scopul acestor trupe ar fi să apere de prădăciunl marile depozite de mărfuri străine. Keiiizul lui Smolenski Depeşile din urmă ne-aiî anunţat că şei al statuiul-major din Tesalia a 8ost numit maiorul Constandinidis, din Creta. Dar se ştie că, după destituirea fostului stal major, se numise ca şef bravul colonel Smolenski. Cheia enigmei o dă o depeşă particulară din Atena. Colonelul Smolenski a refuzat onoarea ce i s’a făcut, dedarînd că nu ’şl părăseşte brigada. CATASTROFA DII PARIS SERVICIUL VOSTRU SPECIAL (PRIN PIR TELEGRAFIC) Viena, 24 Aprilie. Amltasadorul Franciel a exprimat î ins parcatului Franţ Iosef şi împărătesei Ellsabeta, iu numele «l'lui Faure şi al guvernului irau-ees, condoleanţe pentru crlneena moarte a ducesei d'Alencon. M. Kiiig. Paris, 24 Aprilie. Corgiuf ifnavetei ti’.i/cupon era ea mumificat ţ braţul t/ri-gi/ tigimca ţ clin faţă ttu ««* mal vedeau de cit nanele. 4tei*tit*fnl du venei ’l-a rc-cunoscut cadavruI i/ugiă uu gifom-baj dc aur gie care i-t punene de curiud. 4‘imî acun* n’au recuuoncul SO de cadavre. .Se semnalează din nou un număr inetemnat de gier-ttoane dispărute. Numărul răniţilor e enorm. 4Uu ^străinătate etoeteetc de pretutindeni condoleanţe- Paris, 24 Aprilie, După toate probabilităţile focul a luat naştere la cinematograf. Seînteele electrice aii aprins pinzelo şi l’ocul s’a întins imediat. întreaga clădire n’avea de cit două uşi iniei de eşire. Toată lumea se grămădi să iasă şi vizitatorii căzură unul peste altul, cuprinşi de flăcări. Focul s’a declarat d'asupra comptoaru-lui ducesei de Uzbs. Intr’un hotel din Cour la Reine aii fost instalaţi vr’o 200 de răniţi. Vederea cadavrelor e ceva îngrozitor. La cele mai multe cadavre a fost carboni-ficate numai partea superioară a trupului pe cînd la partea inferioară au rămas chiar şi hainele nearse. Printre persoanele rănite se citează ducesa de Delatorre şi Princesa Kotschubey. Printre cadavre aii fost recunoscute două femei din Viena doamna Theodor Porges, născută Weissweiler, şi d-na Louis Kann, născută Stiebel. Paris, 25 Aprilie^, Iată prima listă oficială a victimelor ale căror cadavre aă putut fi recunoscute : Baroneasa Elisabeth Caronel de St.-Mar-tin; vicontesa Mărie de Bonneval; d-şoara Mandat de Grancey; superioara monasti-rei din Raincy ; sora Ginoux ; vicontesa de St.-Perier, născută Kergolay ; d-na J<-cques Haussmann ; d-şoara Henriette d’Hi-nissdal; baroneasa Saint-Didier ; d. Poittevin; contesa Mimerel; d na Schlumberger; un copilaş de patru ani, cu numele Esther Ouvillier : d na Le Normand ; d na d’Isoard de Bauvernargues ; d-na Monti: sora Thomaseau în vîrstă de 70 de ani; sora Magdalbne Hautecoeur; D-na de la Blossihre; d-na Mathilde Pi-enne, născută Midiei; văduva Riviere; sora Gosserand ; d-na Hoskier cu fiica ei ; d-na Roland Gosselin ; d-na Borne; d-na de Batimesnil; d-na Cuvillier*d-na Chou-ip; văduva de Monstiers; dr. Foullar cu fiica lui în vîrstă de 10 ani; d-şoara Moreau; d-na de Florez; d-na Chapuis; văduva Germain~De&mazieres ; d-na Carleron; d-şoara Jean Carteron; d-na de Valence de la Minardiere, născută de Marbot; d-na Porges; fetiţa de nouă ani Declercq; d-şoara Picque; d na L6on Valentin; sora de Houdt, văduva de Ca-rayon-Latour, născută Isabelle de Lassus ; Ioseph Deron; d-na Hautcoeur, născută Flora; d-na Edmde Moreau-Nelaton, născută Braun; văduva Brazier de Thiery; sora .Iulie Garrinet, sora Sabattier; d-şoara Lăonie Guillemin; d-na de Boutillier-Cha-vigny; d-şoara Louise Lourmand ; d-na de Varanval; d-na Bimont; d-na Helene Haussmann, născută de Poggenpohl; d-şoara Valerie Beahsteldt; d-na Goin; văduva d-na Legrand ; contesa d’ Hunolstein; d-şoara Louise Geronde ; camerista d-şoară Banbierobien: d-şoara Margarethe de Cossart d’Espies şi d-şoara Mărie Thdrese Simon. G. SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE,, Paris, 25 Aprilie. D. Felix Faure şi Împăratul Frantz-Io-seph au schimbat telegrame de condoleanţe şi de simpatii cu ooasia catastrofei bazarului din strada Jean Gou-jon. Numeroase depeşi de condoleanţă continuă să sosească, printre care sunt acelea ale Regelui Humbert şi Ducelui de Saxa-Coburg-Gotha. Prinţul Bulgariei a exprimai sentimentele Sale de cendoleanţă represen-tantului Franciel la Sofia. Paris, 25 Aprilie. Generalul Munier a murit, în urma rănilor ce a primii la incendiul bazarului de caritate. RĂZBOIUL BRECO-TURC SERVICIUL NOSTRU SPECUL (Prin fir telegrafic) Viena, 24 Aprilie. Comunicări din Atena spnn ca ti re ei a refuză mijlocirea F ii terilor. Totuşi, pentru miutuirea dinastiei, cabinetele celor şease mari Puteri vor Interveni şi e-vcntual vor debarca chiar trnpe tn Grecia. Athena, 24 Aprilie. Armata grecească de la Farsala s’a retras la I)o-moko. Colonelul Şmolenskl a rămas in capul lirigadel de la Velestino. T. Plsani. Serviciul «Agenţiei Romîne» Constantinopol, 24 Aprilie. lin comunicat oficial zice că Fdhem-paşa a anunţat erî ministrului de resbel că victoria Turcilor a fost mare.—Cloanţele turceşti încep să cadă lingă Far-sala, zice Fdhem-paşa, care a-nunţă că amănunte asupra acestei acţiuni urmează. O depeşă a ziarului Sabtlll de azi anunţă că Turcii înaintează în mal multe linii spre Farsala. —Divisla llakki a luat prima linie a fortificaţiilor din Yeles-tinos, ea începe să atace cele-l’ulte fortfficuţiuui. Athena. 24 Aprilie. Farsala a fost părăsită la 11 ore de dimineaţă. Comunicaţiile telegrafice sîut întrerupte. Constantinopol, 24 Aprilie. Xiarul i/ultim află din Farlssa cu data dc 33 Aprilie că trei diviziuni înaintează asupra Ini A’ebegter.—J>ivlsia Halri-pnşa a sosit la Fazarakl. Atena, 24 Aprilie. Armata Prinţului moştenitor a început retragerea Căderea Carnalei Farsala, unde se spunea mai întîi că va fi lupta decisivă, a căzut în mîinile Turcilor. Armata greacă, ;după o luptă învierşunată, s’a retras la Domokos. Iată depeşilq po cari ni le transmite în aoeastă privinţă „Agenţia Ro-mînă“: Constanlinopol, 24 Aprilie. Edhem-paşa telegrafiază că erî dimineaţă 4 diviziuni turceşti au început să înainteze asupra Farsalei şi au ocupat diferite sate; inamicul a fost peste tot respins. Farsala este înconjurată în partea sa nordică. Drumul de fier este distrus lingă Barakli. Mîine va începe atacul Farsalei. Luarea Farsalei se confirmă. Larissa, 24 Aprilie. Farsala a fost luată de Turc’. Larissa, 24 Aprilie. Turcii s’au arătat erî dimineaţă pe vir* ful munţilor Tekes ; Grecii au atacat pe Turei şi i-afi silit să se retragă puţin. Artileria turcească a bombardat apoi satul Driskoli. Prinţul moştenitor a ordonat înaintarea divisiunilor greeeşti. îndată 30,000 de Turci au descins muntele Tekes şi aă deschis un foe de artilerie în contra armatei greeeşti, causîndu-i perderî simţitoare. Turcii au înaintat atita, în cit s’a angajat o luptă corp la corp. Mai multe obusurî au căzut asupra o-raşuluî Farsala. Armata prinţului moştenitor a operat retragerea sa şi a ocupat posiţiunî mul ridicate. Intrînd la Driskoli Turcii ar fi măcelărit uu preot şi familia sa. ET au dat foc satului Tatari. Toate muniţiunile au fost transportate de la Farsala la Domokos. — Bateriile înălţimilor Domokos sunt gata de acţiune. Turcit au ataeat brigada Smolenski lingă Yelestinos şi aft ars două sate. — Brigada Smolenski a operat o mişcare de retragere. Constantinopol, 24 Aprilie, 7 ore seara. Un comunicat oficial publică o depeşă de azi a lui Edhem-paşa adresată ministrului de resbel. — După o luptă violentă, eare a ţinut toată ziua de erî în faţa Far-saleî, zicea ceasta depeşă, inamicul s’a retras, văzînd imposibilitatea resistenţeî. — Retragerea s’a operat în timpul nopţel. La revărsatul zorilor, trupele imperiale au atacat Farsala. Inamicul a fost pus pe fugă şi trupele noastre aii intrat în Farsala. 0 divisie de cavalerie urmăreşte inamicul pe drumul Domokulul. Divisia Hairi a primit deja astă noapte ordinul de a manevra spre Domokos. Inamicul a părăsit multe muniţiunl şi nutrimente. Intervenţiunea puterilor Paris, 24 Aprilie «Agenţia Havas» confirmă depeşa contelui Muraview către d. Onou, ministru rus la Atena, şi care a fost semnalată ieri. Paris, 24 Aprilie. Se anunţă din Atena «Agenţiei Ha-vas», sub toate rezervele, că în cercurile bine informate se asigură că puterile ar fi început demersuri de intervenţiune. Miniştrii Franciel, Rusiei şi Italiei aiX primit instrucţiunile lor pentru a propune o mijlocire, se aşteaptă în curind instrucţiunile miniştrilor Austro- Ungariei şi Germaniei. Londra, 24 Aprilie. La adunarea ligeî de primăvară, marchizul Salisbury zice că toate temerile in privinţa resbelului greco-turc sînt în mod definitiv înlăturate. Pacea europeană, a-fără de cîte-va neînţelegeri locale, se biaue pe cele mai bune baze. Mai mult de ctte ori cînd putem spera în viitorul păcii. Dificultăţile ce s’au produs în Africa de Sud sunt cauzate de intenţkmea Engliterei de a face să se respecte tratatele existente. UJLTIiWA OMÂ SERVICIUL NOSTRU SPECIAL (PRIN FIR TELEGRAFIC) Tratările de pace Viena, 25 Aprilie. Iniţiativa unei intervenir! între Turcia şi Grecia a fost luată de lordul Salisbury si de familia re- O gală engleză. Pentru a asigura reuşita acestei intervenţiunl, Rusia a primit să conducă tratativele. Turcia s'a arătat deja dispusă să înceteze resbelul; dar pentru asigurarea unei despăgubiri de resboiu, guvernul turcesc cere să ’î se lase ca garanţie dota grecească. M. Ring. 8a îiitr'o ortline perfecta spre Domokos, pentru a aştepta acolo atacul Turcilor. Colonelul Smolenski rănit ne la Velestiuos pentru a protege Volo. Serviciul „Agenţiei Române“ Turtii merp asupra lui fPorno f* o Atena, 25 Aprilie. Volo a fost aproape cu desă-vîrgire evacuat. Colonelul Smolenski se retrage în bună ordine spre Halmiros. Constantinopol, 25 Aprilie. Se prepară înaintarea imediată asupra Domokoseî şi LamieT. MSomlutr darea Si tisa n-lirei Salonic, 25 Aprilie. Flota t’Ir ini a /au Hat fără rezultat cite-va obasariamttpra HanHan-ttrei, ilar tt'a imtrăzutt isă opereze rr'o ilebareare, PAPIER HIGH-LIFE FUMEZ LE PANAMA PANAMA PANAMA Ou ne fumez pas Deposit general Creangă & C. Bucureşti Strada Pinzari \o 10-14. MAGASIN DE MODE ALEXANDRINA & I (America) PLUGUTI universale de orî-ce fel şi număr. — PLUGURI cu 2\ Rnd-Saek brSzdare Z. H. 9 N. complecte do oţel.-SEMANAT0ARE în rîndurî./ Plagwitz (lipsea) Cele mai apreciate — singurele maşini admise pentru fabrica de zahăr. Chitită Cereţi catatcgnl ilustrat, seva trimite gratuit şi franco „ISBANDA1 MAŞINE AGRICOLE SSL SACHS MAŞINE AGRICOLE BUCUREŞTI, Str. Sniirdan. *23. - BKAILA, Bulevardul Cuza, 114. - YABNA. Itepresentant general al renumitelor fabrice: AVEEiIJVG 4* 1*0 KT EH, LIOCHESTER (Anglia) Plano Manujaelurlnp C-nie, CHICAGO (America) ll E COMANDĂ : Eocom o bile şi Tre © a* sa i © i* i i Cele maî perfecţionate maşine de secerat şi legat snopi. „PLANO“ prevăzute cu „Roata Volanta"—Tăişul 195 clm.J DEPOSIT de TOT FELUL DE UNELTE şi UTENSILE AGRICOLE DEPEŞILE DE ASTÂ-Zt Vin cri îi Agirilic (Serviciul Agenţiei Romlne) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA Scrisori din Stambul Constantinopol, 21 Aprilie 1897. Ucoipinperea Grecilor flit» Kpir Ullimile ştiri oficiale, sosite aici, sunt pe deplin favorabile Turcilor. Grecii, bătuţi în Epir, au fost constrtnşl a se retrage cu desăvârşire de pe teritoriul turcesc. Aşa dar ultima speranţă care făcea pe Greci să continue rezbelul, este perdută. Valiul din Ianina anunţă ministerului de interne, reocuparea orăşelului Loros. A-ceastă noutate a dat curs liber entusiazmu-JuI tutulor otomanilor, cari se abţineau piuă acum ştiind că oştirea greacă se afla pe pămîntul turcesc In Epir. SujntNii Greci tliit Turcia Se ştie că în Turcia există peste 200,000 supuşi Greci. O telegramă a Valiulul din Smirni anunţă că numai în vilaetul Smirni există aproape 80.000. Aci la Constantino-nol sunt mal bine de 20,000 supuşi Greci. Ori cine, acum luînd In vedere cele de mal sus, îşi poate închipui catastrofa ce loveşte Grecia prin decisia luată de guvernul turc de a isgoni pe toţi supuşii Greci din Turcia. Ziarele din localitate publică o comunicaţie oficială în care se zice că : în virtu- tea decisiel precedente, supuşii Greci, cari trebuiai! să părăsească pămîntul otoman, In timp de 15 zile, pot rămîne încă o săptă-mînă pe baza unei a doua decizii luată de consiliul de miniştri şi sancţionată prin iradea imperială. S’a decis asemenea ca pină la restabilirea relaţiunilor cu Grecia, toate procesele supuşilor Greci să fie amînate. Supuşii Greci debitori fiscului safl particularilor, trebue să dea garanţie sigură de solvabilitate. Cel cari posed imobile nu le pot vinde la altul, pentru care scop se va face o anotaţiune în tefter hane. S’a permis ca conform prescripţiunilorje-gale şi cu nişte condiţii supuşii greci să poată adopta naţionalitatea otomană, după ce vor da un garant solidar. Aceste formalităţi împlinite, se va renunţa la expnlsarea lor. Cel declaraţi ca supuşi turci vor fi lăsaţi liniştiţi după ce se vor prevede şi de un osmanie (act de naştere). Aceste prescripţii sunt aplicabile şi pentru supuşii greci, funcţionari la consulatele streine, la hiurourile administraţiunel sanitare, la banca otomană şi la administraţia căilor ferate. Apărare» coastelor şi căile fer ale S’a decis ca focul farelor de pe litoralul Smyrni pină la Cara. Beyrnn să fie stinse. Asemenea s’a înştiinţat ca toate farele de lingă Dardanele să fie stinse. Două comisiunl afl fost formate la ministerul lucrărilor publice şi comerţ, precum şi la cel de resbel, cu scop de a inspecta căile ferate şi a înlesni transporturile militare. /Sultanul st răniţii pe eiinpnl tte resbel OrI-ce s’ar zice contra Sultauulul Abdul-Ilamid, sacrifiiciile şi îngrijirile sale pentru armata imperială sunt demne de laudă. După ce a dat pînă acum aproape un milion de lire pentru clieltuell de resbel, a cumpărat aproape 20.000 rîndurl de haine pentru soldaţi, astă-zl prodigă toate cele necesare pentru căutarea răniţilor ce a ordonat să fie transportaţi aici. Haremul săă, care zăcea în amorţeală, a fost pus asemenea în miş-cnre, procurînd toată lenjeria şi cele necesare pentru pansarea răniţilor. De la moşiile imperiale se va procura laptele şi iaurtul. Bucatele necesare pentru bolnavi sunt preparate in bucătăriile Sultanului. Trăsuri şi scabie, speciale pentru transportul răniţilor, afl fost aduse din Germania tot pe spesele sale. Iu fine toţi medicii Palatului sunt însărcinaţi cu căutarea răniţilor. După cum se vede Sultanul nu lasă ocazia să 'şl atragă simpatia credincioşilor. Corn» THmWM,IIU milMHH'd MMIWIIM ilIllillllUHOTW EGOURi *** ErI a sosit în Capitală d. Eugen Stă-tescu, care, după cum se ştie, a fost la Constantinopol. *** Preotul romîn Joan Neugu, din Glad-na romlnă,—Banat,—condamnat de tribunalul unguresc la şease luni Închisoare şi 400 lei amendă pentru «agitaţie în contra Sta-tuluG^a intrat alaltă-erl în puşcăria de la Seghedin. *** Sub auspiciile unul comitet, s’a organizat o cursă pe biciclete între Bucureşti şi Giurgiă şi înapoi, distanţă de 140 kilometri ducere şi întoarcere. Cursa va avea loc în ziua de 1 Maiă; la orele 4 şi jum. dimineaţa se va face apelul nominal la uzina de gaz de la Filaret şi se vor împărţi concurenţilor brăţarele; la orele 5 dim. fix se va da semnalul pornirel. Se vor Împărţi premii In bani. *** ErI a avut loc, la primăria Capitalei, căsătoria civilă a d-lul d-r. A. V. Urechia cu d-na Margareta Dona. *** Abia deschis, cunoscutul stabiliment de băl hidroterapeutice St. Radegund, şi a început deja să fie vizitat de numeroşi pacienţi. *** Ea 27 Aprilie curent, la orele 9 seara, se vor începe concursurile societăţel Tinerimea Romînă. Concursurile vor avea loc în localul şcoa-lel comunale C. A. Rosetti, din str. Clemenţei. Duminică, 27 Aprilie, va apare Orientul, ziar cotidian politic, comercial şi literar. 5 bani în toată ţara! *% D. Al. Djuvara, ministrul justiţiei, iu-torclndu-se la post, interimul acelui departament, cu care fusese însărcinat d. Dimi-trie A. Sturdza, preşedintele consiliului miniştrilor şi ministru al afacerilor străine, pe timpul concediului acestuia, a încetat. *** Aflăm cu plăcere căsătoria d-nel Lu-creţia S. Negoiescu, profesoară şi directoarea institutului «Şcoala Nouă» cu d. Grigore D. Lehliu, inginer, fost prefect etc. Căsătoria a avut loc Joul, 24 Aprilie. *** In urma inspecţiunel făcută de d. Dianu, directorul general al penitenciarelor, se vorbeşte de o mişcare printre funcţionarii acestei direcţiuni. *** Societatea studenţilor în Medicină va ţine şedinţă publică Duminecă, 27 Aprilie 1877, ora 2 p. m,, in localul şeii din palatul băilor Eforiei. La ordinea zilei: 1) Citirea raportului eomisiunel de verificare. 2) Alegerea noului comitet. ***Astă-seară are loc la Ilugo prima reprezentaţie a Iul Antonio Pierii, un atlet de prima forţă. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 24 PENTRU MOŞTENIRE CAPITOLUL XVI De mal multe ori repetă el indicaţiunile pe care i-le dete, stăruind ca ea să urmeze întocmai, din punct în punct. Cînd s’a asigurat că le a înţeles şi că i-afl rămas în minte, cu părere de rflfl trebui să o roage să se întoarcă acasă, fără de zăbavă. Ar fi vrut s’o însoţească piuă în curtea caselor. Dar era nevoită să închiză după ea portiţa grădinel şi să ia cheiea spre a nu se putea băga de seamă a doua zi că poarta aceasta fusese deschisă noaptea. Gabriel, deci, n’ar fi putut să se reîntoarcă în biserică şi ar fi fost închis în grădină, peste ale cărei ziduri nu se putea sări. Tînerul îl mal zise, înnaiute de a se despărţi : — Teofil are de cînd să plece la ZorenI, pe Miercuri. Dacă ’laş ruga, ar putea să amîne pe Joi. — Nu ! Nu! Să nu faci una ca asta, te rog! II tăie repede vorba, Adriana. Vreau... vreaii ca ele să nu ştie absolut nimic despre păsul pe care trebuie să ’l fac. Mal tîrzifl, o să-I spui... O să-I lămureşti !... Ah! continuă, ea, podidind-o plînsul. Va crede el oare, ca tine, că spre a ajunge la această îngrozitoare extremitate, spre a înşela, spre a mă preface, spre a mă răz- vrăti pe faţă, declarată, în contra tatălui mefl, trebuie să mă supui unei fatalităţi nestrămutate, nemiloase, şi că e o cumplită, o dureroasă datorie pe care o împlinesc, renegînd în aparenţă sentimentele cari 'ml sunt mal scumpe ! — Adriano, dragă Adriano, viaţa mea, zise Gabriel, liuişteşte-te te rog ! Teofil te cunoaşte prea bine spre a nu se lua după aparenţe ! El ştie că un suflet curat ca al tău ascultă numai de porniri nobile şi generoase ! O să înţeleagă... o să ghicească motivele purtării tale, cum le-am ghicit şi eu... — Cum ? Întrebă ea repede. Al ghicit ? Ştii.. — Nu! Nu! întrerupse Gabriel, regretînd că în focul emoţiei a vorbit mal mult de cît se cădea. Nu ! Nu ştiu nimic !... Nu vreaii să ştifl nimic !... Safl cel puţin, ştiu numai un lucru. Anume că te iubesc nebun, că al toate darurile şi toate graţiile. Că efl crez în tine ca în Dumnezeu!... Sică nimic n’are să ne despartă !... Şi acuma* du-te! Du-te, rogu-te, viaţa mea, Adriano dragă. Trebue să fim cu băgare de seamă ! Nu trebue să se observe că lipseşti la un asemenea ceas. — O să plec în urma ta ! zise ea hotărî tă. Poţi să mă asiguri ori cît că drumul acela pe sub pămînt e uşor. Ca să intri p’acolo singur ar fi ceva nesocotit. Ferestrele bisericel nu sunt înalte. Am să deschid una. Tu să sări... O Închid eti la urmă. — Pot să fac alt-ceva. Să ies mal bine pe uşa cea mare dacă oamenii cari se adunaseră de cu seară, în apropiere, nu mal sunt acolo, după cum e probabil. — Cum al să afli aceasta ? — Dacă n’or fi plecat, o să-I auzim vorbind. Merseră, atunci, către uşa cea mare şi traseră cu urechia. Nu se auzea nici un zgomot afară. — Nimeni, zise Gabriel, s’aîî întors la sat. cum credeam. Şi el dete fuga, lăsă lespedea în jos pe clnd Adriana deschidea uşa cea mare. — La revedere Gabriel, zise ea cu o voce tremurătoare. Joi! Işl slrînseră lung şi tăcut mîinile. Ea ’i întinse gura pe care el o sărută a-prins. Apoi, eşi, după ce s’a asigurat cu o privire că nimeni nu era pe drum în acel moment. Adriana rămase un moment locului, asculta sgomotul paşilor lui care se depărta din ce în ce mal mult. Cînd nu mal auzi nimic, închise uşa, luînd cheia şi se îndreptă spre altar. In acel moment, o umbră neagră se ridică fără de veste înaintea el. O mină i se lipi de gură, înăbuşindu-I ţipătul pe care era să’l scoată. O alta o apucă de mijloc şi o trînti la pămlnt. După plecarea lui Teofil, tîlharul luînd direcţia în care văzuse că afl mers cel doul tineri, intrase în biserică în momentul cînd Teodor contempla pe Adriana, îngenuchiată dinaintea altarului. Stînd ghemuit între scara portativă şi zid, el asistase, ca un martor nevăzut, la convorbirea tînărulul cu Adriana. In cuvintele pe cari el le schimbaseră, erafl lucruri cari l-au pus pe gîndurl. Dar ceea ce ţinea, mal ales, în minte, era aluzia pe care Adriana o făcuse, la o sumă de bani pe care şi-o procurase, în vederea fugel sale plănuite. Această sumă o avea asupră-şl, fără doar şi poate, de oare-ce venise la biserică, ho-tărîtă să nu se mal lntorcâ în casă. Să pue mina pe bani şi pe cheile pe care le purta fata, să o închiză în biserică, să iasă prin trecătoarea subpămîntească; astfel era planul făurit de tllliar. El nădăjduia că sătenii văztnd zădărnicia cercetărilor lor, vor fi renunţat şi el va a-vea ast-fel vreme să o ia la picior. înfricoşată de atacul neprevăzut, Adriana îşi pierduse cunoştinţa. Aşa că Biliarului era uşor să o scotocească prin buzunare, cînd pipăind rochea în partea stingă dete de o mică geantă. Acolo erafl banii, nici nu mal încape îndoială. Tocmai tăia cureaua de la geantă, cînd se simţi înhăţat de gît şi răsturnat pe spate. Mîinile cari îl strlngeau erau ale doctorului. Pilit după scara cea mare care ducea la clopotniţă, fusese şi el de faţă la convorbirea Adrianei şi a lui Gabriel. După plecarea lui Gabriel, el rămăsese locului, aşteptînd ca Adriana să plece spre a pleca la rîndul lui. Şi, văzuse cu o spaimă nemărginită, pe tllliar cum se aruncă din umbră şi trîn-teşte fala. Minat de un Imbold neînţeles, în contradicţie cu sentimentele de ură şi de furioasă gelozie, pe cari i le inspira Adriana în acost moment, doctorul se repezise. Trînti la pămînt pe tllliar. Dar, acesta, înzestrat cu o agilitate şi cu o vigoare puţin obişnuită, alunecase întru cît-va din mîinile iul şi se sculase fără de veste. .• [din numărul total al cositorilor rindute tu lumea întreagă| — JTUIATATE — > io O > > > •s C3 > -> c 75 - Z ~ FABRICILE HAITE KOÎIAAF, PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID FĂRĂ VITRIOL Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare cît şi technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNATORIE de ARMĂTURI de SIF0ANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco. 1U EOST „nEERWIiG-IiPEAI. aV^Go! mai bun între jWATSON & YOUE1YL, Agenţi generali şi depositar1 BucurescI, Str. ACADEMIEI, 14. (Fost Başca). jj£ TIPOQAFIA „EPOCA M execută tot felul I de lucrări atingătoare de această artă. VICTOR LUPESCU VINURILE de(JUINQUINA este APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS BIUBOU TECHSiC Inginer |Biunuu techuic BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (Lângă ministerul Domeniilor) MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidarii etc. LUMINA ELECTRICA IWAJIMlAMiU inaijaz.il «le fer de tu on ta b i le, aeoperămlnle isi poduri de fer L0C0M0BILE, CAZANE, MOTORI de aburi, gaz, petrol şi benzină POMPE de ori ce sistem RLZERVQRIl de APA SPIRT §1 PETROL CĂI FERATE PORTATIVE Şl AERIANE Putrele de fer, unelte pentru Antreprenori Tuburi de tuciu, fer, plumb şi bazalt, furtuni (le cauciuc CURELE DE TRASMISIUNI DE PIELE, PAR DE CiMIti SI DALATA Instalaţiunî de băi si closete sistematice ÎNCĂLZIRI Şl VENTILAŢIUNI Becuri si site francese, sistem Gherle. In t6te farmaciile. Slicla. — 1/2 sticla. J/8sS/3sS<'3^'3''3r»^‘3^S'3'-3',îâ,'>S<'® -Q.'&M.'ă- 1 M. KOHAN. Galaţi şi Brăila DEP0S1T de MAŞINI Agricole şi Industriale DIN FA BRICELE BROWN & MAY Limited devizes (Engiand) LOCOMOBILE de la 4 piuă Ia 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începînd de la I cal putere. MOR] CU POSTAMENT de FER şi cil petre franţuzesc!. CAZANE pentru ABUR de toate mârimele. .MAŞINI-: de SECERAT Simple si eu Legat DIN FABRICELE THE MASEEY-HÂRRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini in lucru în ţară. i*reţurt curente se trimit ilnpă cerere, f/ratis si franco IIIII—IW—IWIHI ■■llll III» IIHHMWM—» ‘ Tai! Unousde aurScanit« •9 4 ItU • garantate, cu două capace G0 mm. diametru, 15 rubinurl, regulator ' & preolsie. iner» garantat, conservaţiun* nelimitată a frumnaeţef capacelor ce costă tot atît ca cele ale unu! ^ceas de 400 Iei,—se vinde un ase-1 menea ceas cu 37 lei. Tct nn a-iRemenea ceas, mărime pentru doamne, 8fi Iei, Un frumoa lanţ ^ce ae poate adapta, cu 4 Iei. 8* k trimite franco contra ramburaulut ' M. Kimclbnkiii,Taborat r S& Vieiinc, Autriohe Catalog ilustrat se trimite greta ţl franco. CELE MAI BUNE STOFE PENTRU SOSTUME SI PAF1DESIURIj DE BABBAŢI LA OMP.î mm âo DEPOU L FABRICELOR de POSTAV I AA BUCUREŞTI AA LU STRADA ŞELARI A se observa bine firma şi j numărul 3(t. VÎNZAREA ÎN DETALIU po preţurile originale ale fabricelor I Agenţia de comisionari de stradă şi de vînzătorl de ziare Strada Caragheorgheoici No. F Agenţia de Comisionari de stradă uni-formaţl cu şepci roşii, după o funcţionare de mal multe luni, puţind recruta oameni de încredere şi cu garanţii do solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii si bani pînă la concurenţa sumei do Î00 lei, pentru care agenţia ’şl asumă răspunderea. De asemenea ea agenţie de vînzătorl de ziare, prin ajutorul vlnzătoriîor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anuticiuri, Aviee, Reclame, etc. Tot prin intermediul acestei agenţii ori cine ar avea nevoe de publicitate i se înlesneşte In modul cel mal avantagi-os anunciurl safl reclame în ziarele cu cel mal mare tiraj. Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare. Le Paradis de NICJE 156,—Calea Victoriei.—136 Annonce â sa gracieuse clientele qu’il a reţu la provision de gazon angluis pour la saison du printemps â t fr. le kilog., il Tinfonne âgalement qu’il pos-sede un grand choix de couron-nes â des prix modărăs. Bncureştl. — Tipogra^wWidatorem^iucBttroiei, 3. — Bucureşti.