SERIA U.-—ANUL HI, No. 433 fGdiţia a treia MERCURI 23 APRILIE, 1691 NUMĂRUL^lO BANI ABONA1IFJITEI.E Încep la 1 şi 15 ale fie-cărel luni şi se pl&tese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an lu ţară 30 lei; în streinătate 50 lei fase luni ... 15 > > > 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 NUMARUL^IO BANI ANUNCIURILE In Bucureşti şi judeţe se vrimesc numai la Administraţia In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciarI la pag. IV.0.30 b. linia * » » HI........2.— lei » » » » II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr vechii 80 bani REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 INSURGENŢII CRETINI CEDEIZI. ■ ZGOMOTE OE PICE NOTA AUSTRO-RUSA Acum câte-va zile miniştrii plenipotenţiari din Bucureşti al Rusiei şi Austro-Ungariel, ati remis d-lul Sturdza, ministrul de externe, copil după două telegrame identice iscălite de contele Muraview şi contele Goluchowski. Prin aceste două telegrame, cel dînlîl în numele Împăratului Rusiei, şial doilea în numele împăratului Austro-Ungariel, recunoşteau că atitudinea guvernului romîn a rămas corectă şi prudentă în prezenţa diferendului greco-turc, adăogind că ambii Suverani sunt ferm hotărîţi a vegliia la menţinerea pâcei generale şi la întărirea principiilor de ordine şi de drept. Aceste telegrame identice aQ fost remise următoarelor State: Serbiei, Bulgariei, Muntenegrulul şi... României ! Se pare că, în cercurile liberale, primirea copiilor după zisele telegrame a fost salutată cu mare en-tusiasm. In special d. Sturdza s’a grăbit a răspunde în termeni recunoscători. Sensul acestei note diplomatice este uşor de înţeles. Pe de o parte Rusia şi Austria mulţumesc Ro-mîniel, Bulgariei, Serbiei şi Munte* negrului de atitudinea corectă a-vuta pînâ acum—atitudine pe care ar fi putut să n’o aibă în conflictul greco-turc. Iar, pe de altă parte, într’un mod cam cominator, le înştiinţează că ambele puteri simt perfect înţelese şi decise a menţine cu ori-ce preţ pacea generală. Cu alte cuvinte, cel doi cancelari pun în vedere Statei'or la care se adresează, ca nu cum-va să iasă din atitudinea lor prudentă păstrată pînă acum, bizuindu-se pe vr’o închipuită diverginţâ de vederi şi interese dintre imperiul austriac şi acel rusesc. Această diverginţâ nu există ; din contra, exista o perfecta comunitate de vederi şi de interese; prin urmare, să facă bine numitele State sâ’şl înaduşe veleităţile de eşire din rezerva avută, dacă cum-va atl a-semenea veleităţi. Mărturisim că, dacă înţelegem utilitatea şi valoarea acestei note a-dresată Bulgariei, Serbiei şi Muntenegrulul, nu’l înţelegem nici utilitatea nici oportunitatea adresată Romînieî. Pentru aceasta ar trebui sa presupunem că celdoul cancelari îşi închipuesc că noi Romî-nil suntem în acea stare sufletească, în care se află popoarele din peninsula Balcanică; că noi avem aceleaşi interese pentru a provoca o conflagraţie generală; că noi urmărim, faţă cu imperiul turcesc, revendicări de aceeaşi natură ca cele ale Şerbilor şi Bulgarilor. - şi că nu aşteptăm de cît o oeaizie, un pretext, pentru a provoca un conflict. Aceasta notă diplomatică trimeasâ şi Romlniei, ar însetniua că noi ardem de nerăbdare de a eşi din atitudinea prudentă pe ca re numai de frica puterilor europene am pas-trat-o, şi că păstrînd as l-fel de atitudine, noi facem un ma re efort, facem un adevărat sacrificiu, de vreme ce interesele noastre ne dictează provocarea de războiţi şi la împărţirea imperiului otoman în Europa ! Evident că acesta este înţelesul. Or, noi ţinem în prea mare stimă cunoştinţa de oameni şi de lucruri a contelui Muraview şi aceea a contelui Goluchowscki, pentru a ne Închipui un singur moment că aceşti distinşi diplomaţi n’ar cunoaşte deosebirea adîncă de interese dintre noi Romînil şi Statele Balcanice, precum şi natura deosebita a aspiraţiilor noastre faţă cu aspiraţiile acelor popoare slave. In adevăr, nu este un secret pentru nimeni şi mal cu seamă pentru contele Goluchowscki şi contele Murawiev, că, dacă e vorba ca diplomaţia străină să se ocupe de acele aspiraţii ale noastre, cari ar trece peste frontiera actuală politică a Romîniel, apoi acele aspiraţii, în prima linie, sunt îndreptate în altă direcţie şi aQ alt objeetiv. Pentru a ne reconstitui unitatea noastră naţională, nu e nevoe ca să ne întoarcem numai de cît ochii în spre Balcani şi Pind. Provinciile roinîneştl, unele smulse din trupul ţârei noastre, altele atit de legate de noi de veacuri în cil aQ făcut parte integranta tot-d’a-una din viata noastră naţională, nu tre-buesc căutate peste Dunăre, nici în imperiul otoman. Din acest punct de vedere, nici o asemănare, nici o comunitate de tendinţe cu Bulgarii, Sirbil, Muntenegrenii şi Grecii, cari pentru a-şl reconstitui — după părera lor — unitatea lor naţională, îşi îndreaptă privirea numai în spre imperiul o-toman, numai asupra teritoriului peninsulei Balcanice Cînd spunem că aspiraţiile noastre naţionale nu sunt îndreptate în spre Balcani şi Pind, nu urmează de loc că noi nu avem interese naţionale în peninsula Balcanică, nu urmează că n’avem chiar aspiraţii. Există, într’adevâr, acolo o populaţie Romîno-Macedoneană, care, de şi secole întregi a fost separată de noi, totuşi a ştiut să ’şl păstreze limba şi naţionalitatea. Cu această populaţie ne am pus în comunitate de vederi şi sentimente naţionale de aproape o jumătate de veac. Interesul nostru este ca acel fraţi al noştri să nu fie cotropiţi de Greci, de Slavi, de Turci, adică tocmai contraria interesului Grecilor, Sîrbilor şi Bulgarilor. Aspiraţiile noastre în această privinţă nu merg pînă a voi să facem un singur trup din noi şi Macedoneni. Ceea ce, însă, sentimentul solidaritâţel, al limbel şi al rasei ne impune, e ca să facem din Romînil Macedoneni o provincie autonomă, saQ cel puţin ca Macedonenii să aibă o situaţie demnă şi libera în confederaţia popoarelor cu cari trăiesc mal mult saQ mal puţin amestecaţi. Or, după cum am spus deja, din acest punct de vedere noi Romînil avem interese contrare cu Grecii, Bulgarii şi Sârbii. Şi dacă ar fi numai interese contrare! Dar e ceva mal mult care ne separă de Grecii şi Slavii din peninsula Balcanică. Noi Romînil diferim cu totul în ceea-ce priveşte chestia dacă existenţa imperiului Otoman trebue să înceteze In urma unul rezbol victorios repurtat de Greci, Bulgari şi Sârbi. Noi credem că desmembrarea imperiului Otoman făcută în asemenea condiţii, ar fi contrară intereselor noastre, căci uşor s’ar putea nesocoti, In acest caz, drepturile la o existenţa naţională a Romînilor Macedoneni. Vom desvolta aceasta idee mal pe larg. Şi atunci se va vedea mal bine încă, de ce am spus şi o repetam că nu înţelegem nota identică, trimeasâ şi nouă Romînilor de cabinetele de la Petersburg şi Viena. APLICAREA LEBEl MINELOR Cererile de explontare. — Modificarea lege! minelor.—St&ruin-ţeled-lul Allm&neşteaua. Demersul exploratorilor. Cereri de earploatare De un an şi jumătate zac în cartoanele ministerului domeniilor 57 de cereri de exploatări de mine. Toate aceste cereri, din ordinul d-lul Dim. Sturdza care e călăuzit de un meschin sentiment de răsbunare, sunt nerezolvate. Exploatatorii, mai mulţi Romîni de cît streini, au cerut concesiune să facă exploatări de petrol, de antracit, de fer şi de c/upru. Nerezolvindu-se aceste cereri, un mare număr de proprietari, ingineri şi întreprinzători, au renunţat d’a mai face şi ei la rîndul lor cereri de exploatare, deşi numărul lor se poate cifra cel puţin la 120. Aproape zilnic vin la ministerul domeniilor întrebări despre soarta a-cestei legi şi de prin toate părţile ţărei sosesc avizuri, că dacă legea s’ar aplica, capitalurile străine cari s’ar plasa în aceste exploatări ar da o nouă viaţă pieţelor noastre precum şi ţăranilor fără muncă. Modificarea legei minelor Aceste cereri numeroase ar fi con-strîns pe ori-ce guvern doritor de a da un avînt avuţiei noastre naţionale, să aplir.e fără întîrziere legea minelor. Dar d. Sturdza s’a opus şi a impus ministrului domeniilor să modific,e legea. Modificarea, însă, a înlîrziat din cauza că toate comisinnile numite pînă acum în acest scop aii respins modificarea e-co no miel legei cum o ceruse d. Sturdza, modificare care ar avea drept rezultat excluderea capitalurilor străine de la ori-ce exploatare. Şi toată lumea ştie, că fără capitaluri streine nu poţi face nici o întreprindere mai mare in ţară, unde capitalurile indigene lipsesc sau se pot plasa în alte afaceri mal puţin riscate. D. P. S. Aurelian, venind la ministerul domeniilor, a întrevăzut imediat această greutate şi s’a mulţumit atunci a numi o nouă comisiune care să studieze şi să propună numai unele modificări neînsemnate, cari să nu atingă economia legei. Şi în adevăr, d. Ionel Brătianu, actualul ministru al lucrărilor publice, ales raportor al comisiunei, a înaintat ministrului un raport con-chiztnd la unele modificări privitoare la exploatatorii străini. Ast-fel d. Aurelian credea că va putea salva aparenţele : va putea justifica pe de o parte campania furioasă a co-tedivităţil în co>itra legei minelor şi va satisface pe de altă parte pe toată lumea. Stăruinţele d-lul Alimd-neşteanu Cade guvernul Aurelian, se închid Camerele şi legea minelor rămîne în desuetudine ca mal ’nainte. Atunci mai mulţi ingineri, proprietari şi întreprinzători, aii reclamat ministerului să aplice legea aşa cum este. Dar d. Stolojan, căutînd a-l purta cu minciuna, unii dintr’înşil, primiţi în audienţă de M. Sa Regele, au expus Suveranului situaţia. Cu cîte-va zile înainte de a pleca la Abbazzia, M. Sa Regele a primit în audienţă pe d. inginer Alimăneşteanu, şeful serviciului minelor şi Suveranul a căutat să sc informeze asupra legei minelor, asupra cererilor de exploatare, asupra bogăţiei ascunse a ţărei, precum şi despre splendidele rezultate obţinute pînă acum de explorările făcute de serviciul minelor la Lozova şi Lăpuş, pe domeniile Stalului. Majestatea Sa a exprimat apoi dorinţa ca legea minelor să fie pusă în aplicare cit mai curtnd. Conform dorinţei Suveranului, d. *li-măneşteanu a stăruit pe lingă d-ni\y^ i-niştri Stolojan şi Ionel Brătianu ca să determine pe d. Sturdza a mai lăsa puţin din veninul său. nemernnl cjcplantat orilor IJn noii demers al mai multor exploatatori, demers sprijirtt cu căldură de d. Alimăneşteanu, a hotărîl pe d-nil Stolojan şi Brătianu să facă tot posibilul ca legea să se aplice aşa cum este, rămînînd ca la toamnă, pentru salvarea aparenţelor, să fie modificată după indicaţiile date de actualul ministru al lucrărilor publice. De o cam dată colectiviştii, dintr'o pornire meschină, se mulţumesc a modifica regulamentul elaborat sub guvernul conservator privitor la aplicarea legei minelor şi imediat ce regulamentul va fi aprobat de consiliul de miniştri, probabil în cursul lunei viitoare,—legea minelor se va pune în aplicare. D. RALUS Noul ministru preşedinte al Greciei, d. Rallia, a mai fost ministru în cabinetul Tricupis. De îndată ce’a isbucnit răsboiul contra Turciei, d. Rallis a plecat împreună cu armata principelui Constantin pînă la Larissa, unde a avut toată vremea să se convingă că moştenitorul tronului grec şi statul său major erau preocupaţi mai mult de ideia de a asigura retragerea la Far-salos, de cit de dorinţa de a ataca pe duşman. Reîntors de la Larissa şi chemat la un consiliu de miniştri presidat de regele George. deputatul Rallis a avut curajul să repete aceste lucruri. Această sinceritate i-a atras încrederea suveranului, precum avea deja pe a aceea a poporului. Rallis ia puterea intr’un moment din cele mai grele pentru Grecia. Calităţile ce posede, ca şi neînvinsa sa energie, fac pe Grecii să creadă că va şti să ducă la bun sfîrşit cauza ce susţine. M A Y P 0 L E Duminică, 20 Aprilie stil ortodox, şi Maiu în 2 după socoteala papistăşească— văzurăm la Bucureşti pe 1 Maiu, sau «serbarea muncii», o procesiune organizată de oamenii cari nu se sprijină în greul viejel de cât pe nădejde. Ne am bucurat foarte văzând această înfrăţire de seminţii—cum ne bucurăm ori de câte ori ni se dă prilejul să admirăm a-plicarea principiului care adus la Golgota pe omul-Dumnezefi: «Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însu-ţl». Subt un cer senin ca ochii fetelor nevinovate, alaiul înainta încet, voios dar ţanţoş—aruncând priviri dispreţuitoare burghezilor nesăţioşi ale căror pântece ghiftuite constituesc un adevărat deposit de lacrămî şi sudori ale proletarilor în veci flămânzi. In fruntea cortegiului, abia ţinendu-se pe oasele lor descărnate, mergeau patriarhul şi marele preot al tribului, purtând steagul congregaţiunel cu inscripţia: «Nici pâine tără muncă nici muncă fără pâine !» După eî, un grup de izrailtenl tinichegil, roşcaţi, pestriţi şi cu părul încârlionţat la ceafă, plimbau maiestos un fanion pe care se citea: «Bărbăţia este chezăşia izbânzii». In urma acestora, un pâlc de Unguri legănau în vânt un bairac roşiu pe cutele căruia era cusută inscripţia : «înfrăţirea popoarelor». Venea, apoi, un grup de femei în jurul steagului cu «Opt ore de lucru», pe urmă o ceată de copil pe al căror drapel scria «Trăiască social-democraţia», şi, 4n fine, o pusderie de oameni fără stare civilă, cu «năframă în vîrf de băţ», năframă pe care sta scris: «Drepturile poporului suveran». Fie-care pâlc îşi avea meterhaneaua şi fie care meterhanea întona imnul seminiţel din care făceau parte purtătorii de steaguri—un fel de concert macabru interzis la cimitire pentru că ar turbura liniştea populaţiuneî. Cortegiul îl închidea un comisionar de al lui Lesviodax care purta, înfiptă într’o prăjină, o imensă pînză pe care scria, cu litere uriaşe, Maypole. Curat: Maypole! Ywann. TRIBUNA LITERARA August şi Literaţii — Conftrinfă de Ion Kalenderu — In literatura şi ştiinţa română contimporană d. Kalenderu prezintă un caracter deosebit şi cu totul rar la noi: acela de a fi in acelaşi timp un om de ştiinţă şi un om de acţiune. Despre omul de acţiune am vorbit cu altă ocasiune, cînd am căutat a arăta, deşi mal pre scurt de cum aş fi voit, rolul important pe care d-sa l’a avut în răspîndirea instruc-ţiunel printre populaţiunea rurală de pe domeniile Coroanei. Această ocasiune ’ml se oferise prin apariţia, in traducerea franceză, a unei părţi din discursurile ce d-sa a pronunţat la inaugurările localurilor de şcoli, biserici, etc. De astă dată, profităm de faptul că d. Kalenderu a citit Academiei Romîne, în şedinţa publică, un interesant memoriQ asupra relaţiunilor lui August cu literaţii timpului său, pentru a schiţa, In marginele unul articol, un alt aspect al activilaţel d-lul Kalenderu, acela al omului de litere. Sunt cunoscute, fără îndoială, studiile ce d. Kalenderu a publicat asupra istoriei dreptului roman. Unele din ele fiind scrise în franţuzeşte, limbă în care d-sa scrie cu aceeaşi înlesnire şi eleganţă ca şi în limba sa maternă, aQ putut fi cunoscute şi în apus, unde aQ fost primite de savanţii francezi, belgieni, germani cu o deosebită favoare. D. Kalinderu însă nu s’a mulţumit a ’şl limita cercetările numai în domeniul, de alt-fel destul de întins şi încă nu pe deplin limpezit, al istoriei dreptului roman, ci pornind de la partea juridică a vieţel Romanilor, atit de importantă la acest popor, d-sa a căutat să îmbrăţişeze în cercul cercetărilor sale întreaga viaţă romană din trecut, viaţa politică ca şi civilă, viaţa de a-casă ca şi cea din for, manifestările el artistice ca şi cele literare. Cine nu cunoaşte monografiile pe atit de solide pe ^ât de agreabile, citite sub formă de conferenţe la societatea geografică şi la Academie şi publicate apoi in elegante broşuri sub titlurile: Romanii Călători, Vilegiatura la Romani, saQ scrieri mal întinse precum e Viaţa municipală la Pompei ? Tot ca un fragment din această mare lucrare asupra anticităţel romane, deşi independentă, sub forma de memoriu academic, a citit d. Kalinderu înaintea unul numeros public, în ziua de 26 Martie c. noua sa lucrare întitulată : August Şi Literaţii. Această conferenţă prezintă cu atît mal mult interes pentru publicul nostru cu cât talentul de expunere al autorului se alia aci cu agrementele unul subiect bine ales şi adine studiat. Conferinţa d-lul Kalenderu începe prin o caracterizare a celor trei personagii cari aQ avut o influenţă atit de profundă asupra literaturel şi artelor romane. A-ceste trei personagii sunt August şi cele două ajutoare ale sale: generalul tot-d’a-una victoris Marcu Visconiu Aprippa şi diplomatul fin numit Mecena. Schiţând în trăsuri repezi dar precise caracterul acestor personagii, d. Kalenderu se 0-preşte mal mult asupra rolului pe care August îl destină literaturel în organizarea pe care el vrea să o dea Statului roman. Rol care e dictat in acelaş timp atît de sentimentul pur literar, ce nu se poate contesta unul August şi unul Mecena, cit şi din motive politice, de a utiliza pentru funcţionarea regulată a mecanismului complicat al Statului, puternica forţă ce constituiaQ literile la Romani «Sunt dispus, zice d. Kalenderu, a crede că ambele aceste consideraţiunl inspiraQ purtarea lui August şi a Iul Mecena şi că se vede şi amatorul şi 0-mul politic în modul lor de a fi faţă de acel oameni culţi ale căror laude le eraQ şi plăcute şi folositoare, ale căror sprijin împodobea şi întărea purtarea lor, dindu I consacraţiunea geniului lor». Am citat aceste cuvinte, de oare ce din ele se vede bine că autorul, departe de a fi cucerit de subiectul săQ, observă just atît calităţile cît şi defectele persoanelor de cari vorbeşte, şi nu va lipsi de a le arăta cu nepărtinire, pe unele ca şi pe altele ori de cîte ori le va Întâlni. De aceea conferenţiarul va critica in termeni severi atenţiunea ce August prodiga soţiei lui Mecena saQ complesenţa excesiv de mare a acestui soţ prea diplomat, şi nu va cruţa nici pe Oraţiu ale cărui principii politice şi sociale, saQ www.dacoromanica.ro 2 EPOCA mal bine zis a cărui lipsă de erl-ce principii II permitea să trăiască în bună înţelegere cu toată lumea, menagiând şi chiar cîntînd în versurile sale meritele mal mult sad mal puţin reale ale unuia şi ale altuia. Punctul de vedere din care este privita, în conferinţa d-lul Kalenderu, literatura latină din epoca lui August, este într’adevăr original şi de natură de a ne explica o mulţime de particularităţi, caractere specifice ale acestei literaturi, cari ar rămine neînţelese dacă am privi literatura latină inperială ca resultând din evoluţiunea normală la care trebuia să ajungă poezia unul Eniu, proza unul Eaton, etc. Tendinţa de a slăvi timpurile glorioase ale Romei vechi şi în special origina divină a lui August, direct coborîtor din Enea, fiul Venerel, tendinţa care constitue subiectul admirabilei epopei a lui Virgiliu; cântarea binefacerilor şi plăcerilor timpurilor moderne cu care se însărcinase Oraţiu, glorificarea vieţel pastorale şi agricole ce reese din Egloge şi din Georgice, poeme care par a te îndemna să părăseşti luptele aride şi ostenitoare ale ferului pentru coarnele plugului şi viaţa de la ţară a-tât de poetică şi de calmă; toate a-cestea eraă prea avantagioase lui August pentru ca el să nu fi căutat dacă nu să Ie provoace, cel puţin să le în-treţie, să le încurajeze. Acel poeţi chiar, cari ca Titul şi Pro-perţifl, nu aă cîntat elogiile lui August, i'ontribuiaO indirect de a ajuta politica sa, căutând în versurile lor de a nu se ocupa cu alte subiecte de cât amorul, distragînd ast-fel atenţiunea publicului de la afacerile Statului ce cu încetul se concentraă în mâinele Cezarului. Intrând în subiect, d. Kalenderu studiază pe rînd activitatea literară a lui VirgiliQ, pe care ’1 numeşte regele poeţilor, a lui Oraţiu, Properţiu, Titul Ovi-diu, etc. din punctul de vedere al rela-ţiunilor ce aceste mari talente aă avut cu August. Arată cum Eneida şi Geor-gicele erau în acelaşi timp nişte mari opere de artă şi nişte opere ce favorizaţi intenţiunile politice ale lui August. Vorbeşte apoi de relaţiunile atît de strînse ale lui Oraţiu cu Mecena, de tenacitatea cu care Properţiu resista insistenţelor ce Mecena punea pentru a’i face să cînte mărirea Imperatorelul şi ajunge lu Ovidiu asupra căruia se opreşte mal mult. Lucrul era şi natural cînd ne gîndim că acest mare dar nefericit poet, ’şi-a sfîrşit zilele departe de Roma, de al săi, intre Geţii barbari, în Dobrogea noastră de astăzi, unde statua sa priveşte într’o atitudine meditativă cum pe acele locuri, inculte odinioară, se ridică plină de viaţă, mişcarea civilizatoare a strănepoţilor Români. Dar furaţi de plăcerea ce ne procură societatea acestor spirite de elită din alte vremuri, conduşi de o călăuză atît de competentă şi atît de amabilă,—observ că am dat acestui articol, menit la început a fi o simplă notiţă, propor-ţiunile unei recensiunl. Mă opresc dar, cu atît mal mult cu cât cel cari nu aă asistat la şedinţa Academiei vor putea citi memoriul d-lul Kalenderu, publicat în Analele Academiei, unde se va putea vedea mal bine de cum am putut-o face eti aici, cum o profundă cunoştinţă a faptelor se poate alia, sub urî condei dibaci, cu o rară eleganţă de expunere. şt. Orăşanu. Vineri, 25 Aprilie, va avea loc, la Atenei!, un mare concert sub înaltul patronagifl al Alteţelor Lor Regale principele Ferdinand şi principesa Maria. Concertul, al cărui program este foarte bogat, se dă cu concursul d-lor Pehazoli şi Pucioli, artişti în mandolină — în folosul unul student care pleacă în streinătate ca să-şi complecteze studiile. -----------M ■ ---------!— INFORMAŢII D. Lascar Catargiu a plecat la Golaşei, de unde se va întoarce săptâmîna viitoare. D. Cătuneanu, prefectul judeţului Bu-zăă, şi-a dat demisiunea, care i-a fost primită, ieri la amiază. D-sa va pleca Sîmbătă la Atena cu mal mulţi amici din colectivitatea locală să se înroleze în legiunea de voluntari a lui Menotti Garibaldi. In vederea alegerel de la 4 Maia, d. Luca Ionescu, secretarul general al ministerului de interne, face dese voiajuri la Ploeştl. Duminică, 20 Aprilie, d-sa a plecat din noa. Aceste misterioase călătorii ale d-lul Ionescu aa ca ţintă propaganda electorală, în favoarea candidatului guvernamental, d. Ion Cireşeanu. D. Al. Djuvara, ministrul justiţiei, nu se reîntoarce încă în ţară, după cum anunţasem. «Voinţa Naţională» de aseară prelungeşte şederea d-sale la Constantinopol, pînă după sf. Gheorghe. Credem a şti că rămînerea ministrului justiţiei în capitala Turciei e în legătura cu ratificarea convenţiunel comerciale turco-romîne. In noaptea Pastelor, cu ocaziunea pro-cesiunel de la biserica greacă din Constanţa, s’aO spart geamurile de la casele şi prăvăliile mal multor IsraeliţI. Agenţii poliţiei aă rămas impasibili la aceste scene de vandalism. In timpul sărbătorilor Paştelul, Constanţa a fost vizitată de numeroase persoane de distincţiune din capitală. O scrisoare ne semnealează prezenţa în localitate a d-lor G. Cantacuzino, ministru de finanţe, cu familia; C. Nacu, vice-preşedinte al Camerei; Gr. Toci-lescu, profesor universitar, etc. In urma inspecţiei făcute de d. Gr. Dianu, directorul general1 al penitenciarelor, la Iaşi, s’a hotărit clădirea unul ncO penitenciar, in afară de oraş. Actualul, clădire veche, nu mal corespunde cerinţelor destinaţiunel sale. Cînd am spus, în numărul nostru de ieri, că poliţia n’a intervenit la maialul socialist de la Trocadero, n’am prevăzut atentatul ce mal mulţi pungaşi pregătiseră contra casei serbărel. Din fericire, atentatul n’a izbutit. Casierul, d. Al. Georgescu, dînd alarma, pungaşii s’aO retras cu regrete. Poliţia nu s’a arătat de cît după ce totul reintrase în ordine. Ieri a avut loc logodna domnişoarei Ana Mânu, fiica d-luî general G. Mânu, cu d. Ioan Florescu, locotenent în regimentul 2 roşiori. Epoca transmite tinerel perechi urările de fericire cele mal călduroase. Iu Odesa s’a comis un mare furt de bijuterii, in dauna d-lul Silberger. S’aO furat juvaericale de peste 80,000 ruble. Curtea de CompturI va avea în cu-rînd palatul săil proprfu. In acest scop a fost acordat un credit de 400,000 lei. Licitaţia pentru noua clădire se va ţinea la 5 Iunie viitor. Prima alergare da primăvară, care va avea loc Duminică 27 Aprilie, la hipodromul de la Băneasa, va fi onorată cu prezenţa AA. LL. RR. Principesa Maria şi Prinţul Ferdinand. Societatea de ştiinţe, din Bucureştii a instituit un concurs pentru cea mai bună culgere de date asupra următoare materii: I. Cari sunt plantele (erburl, arbuşti, arbori, safl părţi de ale lor; rădăcini, tulpine, flori, fructe, etc., din ţară sail străine) ce se întrebuinţează pentru a văpsi. A se spune numele plantei, provenienţa, partea uzitată, procedeul de preparaţiune Întrebuinţat, precum şi coloarea obţinută şi întrebuinţarea el. II. Cari sunt substanţele minerale întrebuinţate în acelaş scop. A se spune numirea lor romlnă, provenienţa şi modul întrebuinţării. III. Ce substanţe de altă natură, bunăoară: borşul, urină, zerul, etc., pot fi întrebuinţate şi în ce mod pentru acelaş lucru. Candidatul care va trimete memoriul cel mal complect va primi un premii! în bani de lei 250, Autorului lucrărel meritorie, ce va fi judecată de mînă a doua i-se ve decerne un premifl de lei 150 lei. Se va da încă un premifl de 150 Iei autorului lucrării clasificate a treia. Data pînă la care lucrările pot fi trimise la adresa d-lul dr. Istrati, secretarul general al societăţii, este fixată pe ziua de 1 Martie 1898. Comisiuuea Însărcinată cu cercetarea şi clasificarea acestor lucrări va fi compusă din cel şase membrii al comitetului secţiunii de ştiinţe fizice şi naturale, dimpreună cu secretarul general. Comisiunea va fi datoare a depune raportul cel mult pînă la 24 Martie (5 Aprilie) 1898, iar premiele se vor decerne în şedinţa plenari ce va avea loc la 24 Martie, ziua aniversază a înfiinţării Societăţii. Al XU-lea congres internaţional de medicină va avea loc anul acesta în Rusia, la Moscova, In zilele de la 7 pînă la 14 August viitor. Congresul va fi patronat de A. S. I. marele duce Sergiu Alexandrovicl. Mal multe scrisori primite de d. profesor dr. Severeanu,— se ştie că distinsul praeti cian a luat parte în comitetul de control al comitetului din Roma,—ne arată dispoziţiu-nile luate de comitetul de organizare rus pentru înscrierea la acest congres. După înţelegerea avută cu d. dr. Felix, directorul general al serviciului sanitar, s’a hotărît ca înscrierile să se facă la direcţia sanitară. Ele vor trebui făcute din timp, pentru ca participanţii la congres să poată profita de toate avantagiile acordate de guvernul rus, între caii drumul gratuit de la graniţă pînă la Moscova. Putem adăoga, cu această ocazie, că atît d. dr. Severeanu cît şi d. dr. Felix, aii scris preşedintelui de organizare din Moscova, profesorul I. F. Klein, lutrebind dacă doamnele şi copiii medicilor participanţi, studenţii şi alţi oameni de ştiinţă pot lua parte ca membri al congresului. De şi pînă astă-zl nu s’a primit nici un răspuns, credem a şti că comitetul de organizare nu va refusa această favoare. Iu afară de aceasta, informaţiile ce avem ne permit a afirma că autorităţile ruse afl luat toate disposiţiunile pentru buna primire a membrilor congresului. Se vor organiza trenuri şi vapoare de plăcere pentru exeur-siunl în interiorul Rusiei, în condiţiile cele mal bune. Rugăm pe Domnii AGRICULTORI a visita exposiţiunea noastră de MASINK AGRICOLE unde pot vedea modelele pe 1897 deja montate de Legătoarele DEERINO-PON Y Sccerătoare şi Cositoare „DEERING* IDEAL” toate cu lagăre cu VALŢITRÎ şi BILE de oţel. WATSON & YOUELL Str. Academiei. 14 (fost. Raşca) ECOURI *% In ziua de 4 Maia viitor, la orele 4 după amiazl, se va ţine licitaţie orală la secretariatul clubului ofiţerilor în rezervă, pentru a se da în antrepriză bufetul clubului. Amatorii urmează să depună o garanţie provizorie de 1500 lei pentru a fi admişi la licitaţie. Condiţiunile se pot vedea la biuroul clubului în toate zilele. *** Ziua de S-tul Gheorghe va fi serbată la mitropolia din Iaşi, cu o deosebită solemnitate. La 28 Aprilie se împlinesc 25 de ani de la hirotonisirea mitropolitului Moldovei, Io-sif Naniescu, ca archierett şi 10 ani de la sfinţirea actualei mitropolii. După cnm se crede, toţi episcopii din Moldova vor lua parte la această serbare. *% Şcoala de ofiţeri din Bucureşti face actualmente excursiunl în Moldova. Mer-curl dimineaţă elevii, în număr de 280, vor fi în Vasluifl. Aici secţia de cavalerie va porni călare iar secţia de infanterie pe jos pînă în Iaşi, unde vor fi Sîmbătă, 20 Aprile. *** Mal mulţi artişti din Capitală, între cari d-na Aristiţa Romanescu şi d. C. Mur-geanu, vor pleca la Iaşi, unde vor da o reprezentaţie Sîmbătă, 26 Aprilie. Se va juca Romeo şi Julieta. *** Mercur), 28 Aprilie, la orele5 seara, la «Velodromul Român» vor avea loc mari a-lergârl de bicicletă. Grăbiţi-vC. *** Canonierile de războit! L6ger — franceză şi Cokatrice—engleză, afl sosit in portul Galaţi. Ele vor staţiona 15 zile în porturile noastre dunărene. DIVERSE DIN GAP11ALA Teatrul Ilugo.—Nicăerl, de sigur, nu se petrece mal bine ea la acest teatru. Directorul acestui stabiliment, d. Haimoviel, îşi dă toate silinţele spre a satisface gustul publicului. De rindulacesta,(d-sa aţangajat pe un celebru atlet, Signor Antonio Pierri, supranumit grecul invincibil, care va debuta Vineri seara, 25 A-prilie. Acest uriaş oferă un premia de 500 lei celui care’l va învinge. Catacombele Bucureştilor.— Cel cari cunosc catacombele Romei şi’ ale Pari:-ulul nu ' se pot lăuda cu superioritatea lor în raport cu muritorii de rînd, dacă n’aU vizitat catacombele Bucureştilor. Vin generos—nu osăminte macabre ; bucate delicioase, a căror suculenţă pun în primejdie degetele clienţilor—nu cranii fioroase ca la Roma şi în Paris; un servicii! care face geloşi pe directorii restauranlelorcelor mal în renume —iată ce e birtul de la catacombele Bucureştilor. Dacă p9 lingă aceste atracţiunl ispititoare a-dăogaţl şi conferinţele zilnice ale faimosului Anton Mihăiescu. singurul colectivist spiritual, vă veţi face o idee de drepturile acestui birt la atenţiunea onor. p. t. Pungaş iudrăzueţ. — Un veslit pungaş de meserie, numit Franlz, cunoscut deja destul de bine de agenţii poliţiei de siguranţă s’a introdus erl după amiazl in casa d-nel M&tilda Gheorghiu din strada Polonă 28 cu intenţiunea de a fura. In momentul insă clndţhoţul se pregătea să-şi exercite planul, d-na Gheorghiu intră în casă şi speriată de prezenţa unul necunoscut în una din camerile sale, a dat alarma. Pungaşul profitind însă de zăpăceala siăpînel şi a servitorului a putut să tugă. Pungaşul a fost prins mal în urmă de agenţii poliţiei şi arestat. Al ii furt Însemnat.—Autorul furtului de bijuterii de la comerciantul Silberger, din Odesa, despre care vorbim la ediţia de dimineaţa, se presupune a ti un oare-care George Rafto-pulo, cunoscut spărgător de case de tier. Poliţia din Od»sa are motive de a crede că numitul s’ar ti refugiat în Romînia. In consecinţă poliţia noastră de siguranţă a fost avizată pentru prinderea lui. După ultimele informaţii ce am cules, valoarea bijuteriilor furate trece peste suma de 10ti,000 de ruble. DIN JARA Teribil accident de trăsura. — A’i se comunică din Piteşti că în ziua de 18 curent d. Teodor Ştefănescu mergind cu trăsura în goana cailor pe slraga Podurile, din acel oraş, a călcat şi ucis pe loc pe un copil de 5 ani al lui Ferentz Fermeri. Parchetul fiind avizat de acest fapt, a deschis o anchetă. Un cadavru găsit. — Duminică, 20 Aprilie, orele 0 seara, locuitorul Ioan Uogurenaşu a găsit în marginea pădurel de pe moşia Broş-tenilor, din judeţul Suceava, cadavrul lui Ga-vril Costache. Parchetul a fost avizat şi s’a deschis o anchetă pentru a se constata cauzele morţel. e. înecată iu Ialomiţa. — Ni se scrie din 2 •» • Urbant- 88 s' % * !aa) *4 — _.. «elinul ÎL-nc.» Naţionali '750 i77s t> » Agricol* 215 iin — * D&cits Roinînii tsig 415 ir- «■ S-tea Naţionala «aig 485 495 »-tateu de Ccaslrucţiunl 165 174 / orinf valoar® A«zstri»c4 i ll :î 13 Mărci Germane t 1 îâ B&cnole Franceze . . ion — un — •> îtaiiene. 39 S3 — * «5 V 70 DE ÎNCHIRIAT casa din strada Ţepeş-Voda, 14, compusă din 4 camere, sufragerie, bucătărie şi pivniţe. Se închiriază şi parţial: 2 camere, burâtnrie şi pivniţă. A se adesa la d. Athanase Co-dinescu, Str. Academiei, 14, la tipografia Gr. Luis. ~~AVIS ~ Casa O. P. Pctfaen face cunoscut onor. sale clientele că cu tot incendiul e a avut loc în pivniţa magasinulul. d-sale de Droguerie şi Coloniale din strada PinzarI No. 10 şi 14, afacerea continuă ca şi în trecut fără nici o inlrerupere. ifl. SC# ii AM Galaţi şi Brăila REPRESENTANT ŞI DEPOS1TAR PENTRU FABRICELE RENUMITE îN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE CA II Ia JPOCHTIaEU, fi eu fi Aparate de Ape Gazoase, Syfoane, Umplutoare, Sticle, etc. etc. S. î&EICH & C-ie, Viena Sticle pentru sifoane din Bohemia, Sticle pentru limonada, Sticle pentru vinuri, penlni bere, şampanie, eognac, etc. etc. BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manchester Aparate de fabricat Apa Gazoasă, UmpInlorT englezeşti «Monarch», Sticle, etc. II™ S UYIaANÎ>N~îâ7iiitetl BSarusley STICLE englezeşti pentru limonada UMPLUTOR englezesc cunoscut '-;l ed [TmT bun, zis şi «Rapid Paragon», etc. I«M.V »»'« i»OiSSON Etarnslep SPECIA LIST PE NT ItU STICLE ENGLEZEŞTI CELE MAT SOLIDE Freleirî corcnfe ilatjifi cerere fjrali& ni franco Mm m A'I’IXIKR 3>K Ia U ATI .SEHÎ E Şt JPETVTllV CO IV/STISECŢ MENTE Mit) EEMl Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efectu «za tot felul de In-rări de fier pentru Binale precum : Grilnge Porţi, Bale ane, Uşi, Ferestre. Marchize, Scări. Lămpi, etc. Specialitate : Florărie, Sere, Grădine de iwnă Balcoane de fier, etc. etc. Se primesc comande pentru provincie: --- P KBT l KI MODERATE -------------- APA MINERALA OE BORSZEK (BORVIS) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale aă recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul săă cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatori generali : D-nil Cazăr Verzal' în Braşov Depăşitul general pen- IfUCBlC f&QiTTfiîil tirada COVACI tru Capitală la D-nul y&4olL&L UEiL USu No. 17. In provincie la diferiţi depăşituri principali. «arat PRIMA INDUSTRIE ROMÎNĂ PENTRU Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos VICTOR SOCEC-CÂMPULUNQ UNICA FABRICA care produce varul In furnale sistematice cu focuri continue, garantlnd produsele de calitate superioară fără piatră. IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencuelî şi lucrări de artă. Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipel şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă Intre traverse de fer, ziduri uşoare, despărţitoare, cel mal bun material pentru «instrucţiuni de spitale, vile, barace, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn saîi fer. absolută siguranţă In contra incendiului. Preţurile cele mai moderate, furniture prompte şi exacte. Comenzile se pot adresa Ia DEPOU, Calea Gri viţel, 188, şi la Fabrica din Cîmpulung. Deposit permanent de toate aceste produse, Calea Griviţeî, 138. ¥ULKM 99 MASCHINENFABIKS - ACTIEN -GESELLSCHAFT FOST GUTJAHR & MftLLER - REINHARD FERNAU & C-nie BUDAPESTA VIENA CONSTUCŢIUNI de HORÎ sistematice şi furai «uri de ori ce Mnşinl pentru industria Mor&riel. 36 Mori instalate în România. II AŞI N i ; UNELTE PECTRU FEK ŞI LEM SITE OSCILATORII patent Guljahr—Mfll-Ier—Soder, fie-care sita înlocuesce 4—5 cilindre. consumă /* cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdruncinâ clădirea. Instalate In moara fraţilor Paxi-nos (Prahova). MAŞINI de curăţit şi sortat griul MAŞINI de curăţit grişurl patent „Hagen-mâcher“. MAŞINI de curăţit şi sortat grişurl patent -August Schnetzei®. MAŞINI- VICTORIA" patent Iligeinbottom MORI TRANSPORTABILE. PIETRE de moară de la Fertd S. Jouarre. STRUNGURI MAŞINI de centrat MAŞINI de găurit MAŞINI de fresat MAŞINI de tăiat şuruburi FERESTRAE circulare şi cu panglică MAŞINI de foarfecat PRESE hydraulice CIOCANE de aburi MACARALE MAŞINI de încercat tuburi, arcuri şi orl-ce alte materiale. ROŢI HYDRAULICE, TURBINE MAŞINI DE ABURI PÎNĂ LA 500 CAI PUTERE CĂnĂMID.lnii Himten* tttlTOJP Representaut General al CASEI pentru TOATA KOMAXIA VI € TOII T i;i»IJ8 C «7, Inginer BIUKOITECHNIC BUCUESCi. — Bulevardul Carol No. 14 bis. (Lingă Ministerul Domeniilor) T întreprinderea BAROMETMCA 16, Ntrada Doitimiri, 16 Singura anlr^prisă avantagioasă pentru onor. public, care se poate controla foarte uşor. Preţul este numai lei 8 metrul cub garantat. Direcţiunea este numai în strada Doamnei No 16. Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152 Stabilii de mal mult timp In Paris şi fiind in relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile inele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultatione şi prin corespondenţă N. Ong-orescu , 43, vale» Victorie,, 43 joia-A-vis de cofetăria Capşa, Bucurescl Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că in atelierul med se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se (efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. N. B. Pentrn conservarea ino&lţâmintelor re-goom&nd veritabila Orâma-miUoniană neagră si |culorI din fabrica «BROUN şi NON Jdin Londra: Feriţi-vă de contrafaceri rnimmmmmmmmmmmmmmmmmmi s CELE MAI BUNE STOFE PENTRU ICOSTUME SI PARDESlURi DE BAIIBAŢI IPCRAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă. LA OMP.I Cea mal bună APA MINERALĂ PURGATIVA este aceea de la: BBfiAZV-Iaşi premiată cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d-niî medici. Efect prompt si sigur. E^osâ mi ea, gust plăcut. I Cereţi dai* numai Apă minerală de BMEAZU care se găseşte la toţi vînzătoril de APE MINERALE din Ţară. BRUN & C DEPOUL FABRICELOR de POSTAV] BUCUREŞTI Agi 40 STRADA ŞELARI 40| A se observa bine firma numărul SG* VÎNZAREA ÎN DETALIU pe preţurile originale ale fabricelor I Prăsitoare şi Cultivatoare Americane PLANET Ir Cel mal bun instrument pentru cultura de jPORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI, SFECLE, etc.: j Se poate întrebuinţa la mal toate lucrările de sapă şi prăşit. ! Lăţimea şi adîncimea lucrului se poate regula uşor! Foarte recomaedabilă chiar şi pentru agricultorul cel mic UNELTE SPECIALE de GRĂDINĂRIE Tot felul de Maşini Agricole AGENŢI GENERALI La Ty piigralia EPOCA se află de vîn zaro hîrtie maculatură eu 50 ban! ki In^r î-t, »,„..li»t»d« «ît» Ift Vi|«urrHm<> Hîrtie linsă de tipar De vlnzare 61 de topuri ă 1000 code fie-care şt in greutate de 24 lui., hîrtie gălbiniă, bine satinată, format 48. ;ra./72cm. A se adresa: Strada Polonă No. 100. Şi DEPOSITARI WATS9ĂI & YOUELi BU CU ItEŞTI Strada Academiei, 14. (Fost Raşca) Ce refl oalaloffitZ special PWaAHMST Mr- | 99 MAGAZINUL IIE L a O $44 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile •SIRIUS, cu ]>nt<-nt regulator nani «nudei is;>«. «Sirius» sunt de o constnicţiune [solidă şi elegantă, cele mal higienice | dind o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin , Strada Clemnnţel, 3. — Bucureşti.