SERIA II.—ANUL IH, No. 431. Kdiţîa a treia DUMINICA. 20 APRILIE, 1897 NUMĂRULJO BANÎ ABOITAIIIMTEXE încep la 1 şi 15 ale fie-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţara 30 lei; în streinatate 50 lei Şase luni ... 15 > > > 25 » Trei luni . . . 8 > > > 13 > Un număr in streinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ No ADMINISTRAŢIA 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 NUMÂRUL^IO BANI ANTJN CIURILK In Bucureşti şi judeţe se primesc numai U Administraţie In streinatate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV..0.30 b. linia > » » III......2.— lei * * » » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr vechii 80 bani* REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 A doua listă de subscriere, încredinţată d-lul A. Catargi, pentru statua lui Alex. Lahovari. ÎNŢELEGEREA DINTRE Armistiţiul Greco-Tnrc TOASTURI ÎMPĂRĂTEŞTI $1 ROŞIA Petre A. Millo 500 Gr. Paleologu 100 AI. Orăscu too Take Popescu 100 Loc.-Colonel Mavrocordat 200 G. A. Mavrocordatu 500 Mihail Catargi 100 Vladimir Ghica 300 Sordoni, prim secr. de legaţiune 1000 Total 2900 POLITICA NEFASTA In momentele grave prin care trece o parte din ceea ce Europa diplomatica numeşte Orientul, este bine sa aruncăm o privire retrospectiva pentru ca să se vadă destoinicia pe care partidul liberal ştie a o dovedi, cîiid, fiind la cîrma Stalului, este chemat a dirige politica şi acţiunea ţârei. Este o simpla lecţie de istorie contimporana, din care se pot trage multe şi multe învăţăminte, şi cu ajutorul căreia distrugerea legendei liberale cu privire Ia războiul din 1877 — 78 se impune în mod peremptoriu. Serbia, in 1876 atacă, în mod brusc şi farâ provocare, imperiul Turcesc. Armatele eî sunt sdrobite. Rezultatul care este ? Prin tratatul de la Berlin, marele puteri îl a-cordă o mărire de teritoriu şi independenţa. Imediat după SîrbI, Bulgarii se răscoală. Masacrele Bulgarilor de sigur au fost mal puţin barbare şi pustiitoare de cît ale Armenilor din Asia, în aceşti trei ani din urmă. Totuşi, Rusia, în 1877 intervine cu armele în mina în favoarea Bulgarilor, ceea ce Europa nu a voit să facă cu privire la Armeni. Iar în urma răsboiulul turco-rus, Bulgaria de la Dunăre devine principat vasal de fapl liber. Cea-l-altă parte a Bulgariei, sub numele de Ruineiia orientala, căpătă autonomia sub un guvernator creştin. In 1885, Rumelioţil răstoarnă guvernul otoman şi proclamă uniunea Rumeliel cu Bulgaria. Bulgaria formulează pretenţii de o îndrăzneala uimitoare. Grecii, după cum este ştiut, n'aO luat parte la rasboaiele din peninsula Balcanică. Cu toate astea tractatul de la Berlin nu ’l uita cu totul. Puterile acordă Grecilor o rectificare de frontiere. înainte de resboiul sîrbo-turc, Bosniacii şi Herţegovinenil se res-culaseră contra Turciei. Austro-Uugaria este rugată sa pacifice a-cele provincii. Drept răsplată, congresul de la Berlin, din 1878, autoriza pe Austria a ocupa şi administra aceste două provincii. Şi aceasta numai în urma refuzului Austriei de a le anexa definitiv!... Anglia... nu făcuse nimic. Nu vărsase nici o picătură de singe, nu chelluise nici o livră sterling în toata frămîntarea orientală. Cu toate astea, înainte de convocarea congresului de la Berlin, printr’o convenţie ce încheia cu Turcia, administraţia insulei Cipru trece In mîinile el. Rusia, eşita victorioasă din resboiul de la 1877-78, îşi anexează Batumul în Asia şi... Basarabia în Europa. Ajungem, în line, la Romînia. In 1877 în capul guvernului ţârei era I. Brăticinu cu partidul liberal. Acest om, atît de laudat şţ. de adorat de colectivişti, s’a purtat în grelele împrejurări prin cari a trecut ţara acum 20 de ani, ca un nemernic şi ca un nepriceput din cel mal condamnabili. Rezultatul politicei sale se dovedeşte : Noi Romînil eşim, chipurile, învingători în războia, alăturea cu Ruşii; şi cu toate acestea pe cînd oate popoarele învinse, precum : Bulgarii şi Serbii îşi căpătă independenţa şi mărire de teritoriu, pe cînd popoare cari n’aQ participat la războia trag foloase, precum Grecii, fără a vorbi de Anglia şi Austria, noi... noi victorioşii şi salvatorii Ruşilor, ne alegem cu perde-rea Basarabiei! Mal mult. I. Brâtianu duce aşa de detestabil negocierile şi tratările înaintea congresului de la Berlin, în cit, în loc sa căpătăm o compensaţie largă care sa consiste în ocuparea celei mal mari părţi a ţărmurilor Mârel Negre precum şi a malului drept al Dunărei, ne-ain ales cu o provincie ciuntita, fără frontiere, fără porturi şi fara posibilitate de apărare. Buşii, cari simţeau cît sunt de vinovaţi faţă cu noi, eraa dispuşi sa ne acorde imense avantage teritoriale în schimbul unei împăcări în chestia Basarabiei. I. Brâtianu a dovedit cu aceasta ocazie ca de parte de a fi om de Stat, era un simplu politician declamator. El refuza propunerile Rusiei, fâcînd fraze sforîitoare şi declaraţii de patriotism umflat şi sec. Ceva mal tîrziU 1. Brâtianu mal comite încă o mare neghiobie, cînd, din cauza frămîntarilor Bulgarilor, scaunul domnesc rămăsese vacant. Putem zice că influenţa şi acţiunea lui I. Brâtianu aU fost nefaste pentru ţară. El va fi aspru judecat şi condamnat de istorie. Pentru a repara în parte grelele păcate pe cari, la 1877 — 78, le comisese, Brâtianu este nevoit, in 882, să îndrepteze politica noastră spre tripla alianţa. Era prea tîrzia. Astăzi, acelaşi partid se afla la cîrma Statului, iar locul Iul Bra-tianu îl ţine un om mult mal mărginit şi mult mai incapabil. Acest om, împreună cu partidul săO, este în stare, în actualele împrejurări, să producă ţârei alte u-rnilirl şi alte loviri. Capul lui Stur-dza se pierde faţa cu problemele grele cari se impun Statelor dunărene şi balcanice. Prezenţa lui la putere ar fi o crimă daca resboiul dintre Turci şi Greci s'ar comu nica şi în peninsula Balcanică. Avem un singur noroc. Marile puteri şi in special cel trei împăraţi, nu voesc cu orl-ce preţ resboiul, cel puţin nu’l voesc pînă acum. Este de sperat ca rezboiul se va localiza între Turci şi Greci şi că nici o modificare de hartă politică şi geografica nu va avea loc în părţile unde noi avem interese vitale. Altmintrelea, dacă marile puteri ar voi rezboiul, şi daca Serbia, Bulgaria, Muntenegru, etc., ar lua armele, noi cel întîl lucru ce ar trebui sa facem ar fi sa ne sculăm cu toţii în picioare ca mal întîl să a lungani pe Sturdza şi pe liberali de la putere. Ar fi cu neputinţa sa mal prezideze la alte complicaţii partidul şi oamenii cari an fost atît de nefaştl Terel acum 20 de ani. Un eveniment important. — Alianţa dinastiilor.—Impresia la Derlin.— Impresia la Vl-na şi Ia Peterstmrjt. Un eveniment importării Fazele agitate prin care trece războiul grecoturc au distras atenţiunea noastră de la importantele evenimente istorice petrecute a doua zi de Paşti la Pelersburg, evenimente care în curând vor avea o influentă hotărîtoare asupra mersului lucrurilor în Orient şi care desemnează o nouă grupare în alianţele marilor puteri, precum şi o bună înţelegere între tripla a-Hanţă şi Rusia. Ţarul Nicolae, la prînzul de gală dat în onoarea împăratului Frantz losef, a ridicat un toast de o căldură extra-ordi-nară, toast care,—referindu-se la actuala situaţie din Orient, — accentuează: «sen-timenlele de HtVţiime ce am pentru M. Voastră, sentimente legato prin o ast-fel de identitate de vederi şi de principii, al căror scop este asigurarea l)ine-faceri!or păcii pentru popoarele noastre. M. Voastră ştiţi cit preţ dau unei perfecte solidarităţi dintre noi în scopul măreţ pe care-1 urmărim.» Şi împăratul Frantz losef, răspunzând la acest toast, pe care Va parafrazat cu aceeaşi căldură, a mai adăugat că: «se va simţi foarte fericit de a se putea bizui pe preţiosul concurs al Ţarului, fiind convins de succesul silinţelor comune». Din aceste două toasturi împărăteşti se degajează următoarele, după impresiunea primită în cercurile hotărîtoare de la Viena: Dinastiile Austro- Ungariei şi a Rusiei aii hotărît să se împrietenească şi să menţină pacea pe baza «identităţii principiilor politice» pe care, după cum a răspuns împăratul Frantz losef, «te vor păstra cu lealitate». Ele aduc aceasta la cunoştinţa celor-l’alte State europene spunând că înţelegerea lor nu numai că nu ameninţă pacea, dar din contra e o nouă garanţie a ei şi că e stabilită pe baza actualelor tractate internaţionale şi pe baza statului quo; asigură popoarele lor, că pacea dintre cele clouă imperii va fi durabilă şi pot să lucreze fără grijă la bună starea lor; şi cu raport la cestiunea orientală, ac-centuiează că între Rusia şi Austro-Un-garia e «perfectă solidaritate», şi prin urmare «succesul silinţelor comune» este a-sigurat. Alianţa dinastiilor Aceasta e deci alianţa dintre dinastii pentru menţinerea liniştei interne şi a păcii internaţionale şi pentru apărarea intereselor lor comune în situaţiunî nesigure. Apoi, înţelegerea cea mai importantă, că pentru fazele periculoase prin care trece peninsula balcanică, cele două puteri nu se vor răsboi, ci se vor sili a se înţelege pe teren diplomatic şi la nevoie să intervie împreună militărcşte în Balcani. Această înţelegere nu se poate însă închipui de cît numai pe baza menţinereî integrităţii Turciei, pe baza statului quo. Dacă însă, alte puteri, de pildă Englitera, ar căuta să provoace o schimbare a statului quo în Balcani, de pildă distrugerea imperiului otoman, atunci ambele puteri sunt înţelese să procedeze în comun. Astfel se interpretează la Viena, la Berlin şi la Petersburg toasturile împărăteşti. Cercurile hotărîtoare din Viena şi din Berlin aşteaptă acum cu nerăbdare ce a-titudine vor lua faţă de această înţelegere Franţa şi Englitera. Impresia la Berlin Ziarele mari din Berlin se exprimă în termenii cei mai călduroşi despre cele două toasturi. Bcrliner Tageblatt spune că în contra tutulor prevederilor alianţa celor trei împăraţi a reînviat din noii; solidaritatea atît de mult accentuată nu e în nici o contrazicere cu alianţa întreită a puterilor centrale, despre a cărei tendinţă pacinică sunt convinse acum şi cercurile hotărîtoare din retersburg. National Zeitung dă o mare importanţă faptului că ambii monarchi au relevat cu putere tendinţele lor pentru menţinerea păcei şi alusiile privitoare la înţelegerea asupra situaţiunei în Balcani. Vpssische Zeitung spune că ambele toasturi aii o mare importanţă politică şi ele ar putea fi foarte bine şi mesagii împărăteşti. Cu bucurie constată, că în această alianţă a intrat şi Germania. Impresia la Viena ni la #V-tersburff Wiener Abendposl, monitorul oficial al Austriei, spune că sentimentele intime ale celor dnui monarchi au atins o aşa mare elevaţiune în căldura expresiunilor, în cît pacea pare asigurată pentru decenii in- ele aplaudează şi Franţa şi Germania. Prin aceste cuvinte de pace, puterile care sunt cuprinse de sentimente pacinice, devin îndoit de puternice, aşa că acea putere care nu aparţine nici uneia din a-lianţele europene nu va putea să turbure bucuria puterilor aliate prin planurile şi ■Menţiunile eî criminale. Novosti spune că antagonismul mai mult artificial dintre cele două puteri, este acum stins. No voie Vremia spune că alianţa împăraţilor este îndreptată în contra Englite-reî pentru zădărnicirea planurilor acesteia în Orient. LUCRURIJTRESTI Nici uu era cu putinţă alt fel. Nu era cu putinţă ca colectiviştii să stea grămadă la o instituţiune financiară şi să nu fie murdărie la mijloc. Destăinuirile presei în privinţa jafului de la Creditul rural att dat la iveală lucruri fireşti—fatale chiar. La o instituţiune unde d. Sturdza şi oamenii săi stail închişi ca într’o cetate, fără frică şi fără posibilitate de control, se descoperă o Panama, şi Artonul respectiv se dovedeşte a fi—iarăşi lucru fatal — tocmai unul dintre membrii familiei de piraţi care a operat la portul Constanţa cu indrăsueala cu care se lucrează în codru. Si atita este de firesc ca colectivistul să svîute pe ori unde ’I duce soarta şi a tot puternicia stăpînilor săi verigaşl, In cît lumea nici uu se mal ‘emoţionează. Căci e destul să se ştie că în cutare instituţie sunt înghesuiţi găiuaril naţionali liberali pentru ca cetăţenii să aibă deja mal dinainte convingerea că acolo se fură. Această conştiinţă afi început să aibă, de cîtă-va vreme, şi ziarele care protejază operaţiile potlogarilor cum protejază artileria asaltul piotaşilor. Pînă acum, n’apucal să deschizi gura ca să denunţi pe cîte uu colectivist mărunţel, şi gazetele oficioase iţi săreai! in cap. Azi, dai amănunte spăimîntâtoare despre un jaf extra-ordinar — şi ziarele guvernamentale tac ca mutele. Toate fenomenele greţoase la cari ne fac colectiviştii să asistăm de cînd aii venit la putere sunt, date fiind năravurile lor, In ordinea firească a lucrurilor — numai acesta din urmă, nu. PfiESrt rusA si grecia De sigur a pornit de sus cuvîiitul de ordine al ziarelor ruse, de a se arăta favorabile cauzei Grecilor, pentru că — se ştie — cu clte-va zile mal înainte, părerea contrarie predomina în Întreaga presă din imperiul moscovit. Iată, în adevăr, ce spun astă-zl trei mari jurnale ruse: Novosti — «Momentul psicologic se apropie. Rusia, Serbia, Bulgaria, Muntenegrul şi o p h rte din Uomînia nu vor desminţi tradiţiunile lor istorice şi vor trebui să se ţină gata a apăra cauza Greciei». Rusa— «Gândurile noastre trebuiesc să fie în acest moment cu totul favorabile Greciei. «Datoria noastră este de a reînsufleţi în inimile ruse sentimentul care a predominat—totdeauna—cînd au izbucnit luptele între Turci şi creştinii din Orient. «Rusia nu trebuie să se lase a fi condusă de consideraţiuni egoiste şi streine; ea trebuie să ’şi aducă aminte că mism-nea şi datoria ei e de a veni în ajutorul fraţilor Greci». No voie Vremia— «Grecia traversează o tristă perioadă «Să nu uităm că fiii săi sunt creş tini. ca şi noi. Dumnezeu să i proteagă ! «Rusia va fi bucuroasă, cînd va putea să le vină în ajutor». Tot acelaşi limbagiil ţin marile organe de publicitate Sviet, Sine Otetckestva—pre cum şi clte-va altele. Se observă că, din vremea resboiulul din 1877, presa rusă nu a ţinut un asemenea limbagiu, In chestiile orientale. Dacă, ne aducem aminte că, la începutul izbucnirel ostilităţilor între Turci şi Greci aceeaşi presă avea o atitudine cu totul favorabilă Porţel, demonstraţiile de simpatie de astăzi, pentru cauza elenă, iad—în împrejurările actuale—o deosebită importanţă TRIBUNA UTERARA MOARTEA CĂLUGĂRITEI Pe maidanul Icoanei &‘a găsit azi noapte, o copilă de sex fementn, ne către sergenţii cn No. 137, oare s a transportat la seoţte. Raportul poHUeH Născută «din păcat» şi crescută «la cutie», copila, care in registrele primăriei era trecută cu numele de 56, după numărul doicel al cărei rachiă îl sup-sese, a încercat cu ultima energie să rupă zăgazul care o ţinea afară din societate — dar a încercat zadarnic. Biruită, flămîndă şi descurajată, a tot bătut — fără multă nădejde, de alt-fel — la porţile cetăţii care o despărţea de lazaretul unde uu se primesc de cît ciumaţii cari afl un nume — pînă cînd a întilnit una din acele respectabile ma-trone care se devotează, către sfîrşitul vieţel, sarcinel caritabile de a îndruma copilele nefericite pe calea care duce la... spital. De la maidan, care o îmbrăţişase din momentul naşterel, şi pînă la spital, unde a fost dată pradă forcepsului, nenorocita a cheltuit aproape tot uleiul din candela vieţel. Drojdia care ’I mal rămăsese abia ajungea pentru sfîrîiell intermitente — sfîrîiell cari făceau şi mal jalnică noaptea sufletului el pustiu. Palidă, slabă şi cu ochii duşi în fundul capului, orfana s’a tîrît într’o zi pe scările spitalului — gonită de rigorile regulamentului, care nu oferă adăpost celor osîndiţl la moarte. Şi în această stare, silită să muncească pentru a-.şl întreţine agonia, a fost bucuroasă că ’I a eşit în cale o călugăriţă bătrtnă care a primit-o sâ-I slugărească în schimbul unei bucăţi de pâine uscată. Mizeria nu o amârîse numai, ci o ruşinase sufleteşte — de aceea, cînd s’a văzut la Pasărea, în casă luminoasă, in premenele curate, cu verdeaţă pretutindeni şi pretutindeni cu miros de tămiie, s’a simţit alta. Nici grija vieţel, nici necinste, nici priviri ironice cari o junghiaţi cind se pironeau asupra el, la oraş — ci linişte, evlavie—alb peste tot—un fel de dulce aromire în care doar sufletul trăeşte. I se zicea «soră» celei care se numise «56», şi, spre distineţiune, anume sora Eulalia. Uu culionul aşezat graţios pe spriu-cene — d’asupra tulpanului alb care-1 încadra umerii obrajilor, făcuţi, par’eă, de ceară rumenă — cu mătăniile resfirate, între degete, nervos şi apăsat, cu rasa de dimie călugărească, lungă şi strînsă, cochet, la piept aşa în cit să se ghicească, mal mult, de cit să se vază, rotunzimile sinului — «sora» Eulalia părea leită o «nepoţică» de ale maicilor iertate, alivănită pe lingă sfintul lăcaş nu de alt ceva, ci ca să aibă cine le uda buzele cu o picălurică de apşoarâ cind A-tot stăpînitorul s’o milostivi să le cheme Ia el. Când toaca de «utrenie» chema la rugăciune pe logodnicele lui Christos, sora Eulalia se aşeza, modest, în dărătul călugăriţelor cu rang, şi de acolo — Sntiiil încet şi nedesluşit, apoi mal cu inimă, şi in line mal tare şi cu o neînchipuită volubilitate — zicea versetele care con-stituiese rugăciunea de dimineaţă a celor închinaţi vieţel monahale. Iar cînd preotul, cu un gest maies-tos, zicea, par ’că inspirat, în mijlocul bisericel: — Către stăpinitorul, Dumnezeul nostru .. sora Eulalia ingenuchia cu adincă evlavie, îşi lipia fruntea de piatra rece, şi, comunicînd, sufleteşte, cu cel pe care ’l invoca preotul, se uita acolo pinâ cind o deştepta tuşea, premergătoare bucăţilor de singe care ’I se desprindeaiî, putrezite, de plămlnu-î găunos. Dar, trudită de icniturile tusei şi slăbită de vlagă, cînd îşi ridica fruntea de pe lespedea rece, părea, totuşi, frumoasă foarte. Ochii, fugiţi adine iu orbite şi curmaţi de cearcăne vinele, păreaţi, în langoarea lor, ntal calzi şi mal pătimaş umezi; pometele, către care t ă-văleaU toate picăturile-I de singe, făceai!, împurpurîndu-se, un melancolic contrast cu buzele ef, arse, reci şi albe. E toamnă. Bate vtnl aspru. Candelele de la mormintele din grădiniţa care în- 2 EPOCA ■conjoară biserica licăresc, suflate de vijelie, şi proiectează pe ziduri umbre fantastice. Cad picături de ghiaţâ, mici şi dese. Sora Eulalia agonizează, singură, in chilie, Vintul, se propteşte cite o dată In st răşină casei şi umflă, cu vuiet, birt ia de la ferestre. Călugăriţa tresare, în-tredeschide orbii, murmură o rugăciune şi recade in toropeală. E ceasul 12. Maica de rînd «dă in toacă». Din toate chiliile ies umbre negre şi se grămădesc sub ferestrele bolnavei, de unde pornesc în procesiune, ca să scoale, in cintărl, pe maica stări ţa. Sora Eulalia cheltueşte cea din urmă energie ca sa’şl întoarcă faţa spre uşa bisericel. Cind procesiunea intră, cân-tind, pentru a-şl lua locul pe la fie-care strană, bolnava se ridică ca un şarpe, care ’şl înviazâ muşchii inel cu inel, se înţepeneşte cu miinile pe fiarele ferestrei şi, infigîndu-şl privirea pe icoana împărătească, care’l vine drept în faţă, începe, afaiâ din sine, să îngîne o rugăciune, cu voce din ce în ce mal tare. E întunerec în (hilie şi intunerec In curtea mănăstirel. Doar ochii sorel Eulalia lucesc iu noaptea aceasta neagră— şi luminările de la uşa împărătească a altarului. Dar este atit de intimă legătura care uneşte a-este puncte luminoase, in cit, cind cântăreţele, sfîrşind slujba, intonează pe mişcătorul: «Ţie, Doamne, toată fiinţa mea!», glasul muribundei domină un moment corul din biserică, şi se stinge, apoi, intr’un acces de tuse, cu care scuipă ultima bucăţică de putrigaia din piept. O» Rădnlescn Astă-zî, Stmbătă, la Teatrul Liric, trupa de vodevil vieneză va da o repiezentaţinne Primul rol va fi ţinut d - d. Juli»s Wiltels, cintăreţ comic de la C «rl-Theater din Viena. Se va reprezenta noutatea de senzaiie: Căsătorie pe tnoerenre, vodevil cu cîntece, in 3 acte d« d. Bui-hbinder, im zică de Leopold Kuhn. Biletele se găsesesc la magazinul Ge-bauer şi la casa teatrului. Începutul la 8 ore jumătate. Duminică seara, aceeaşi trupă va da in beneficiul d-lul Julius Wi'tels. cîntăreţ comic, vodevilul cu cîntece şi 6 tablouri: O fată săracă. A apărut «Foaia Interesantă» No. 15, cu următorul sumar : Text: Literatura populară : Citea, snoavă, Boe «î şi gi ca, istorioară, Gr on-casăptăminali de T. A dam. Expediţiile polare de B. G. Assan, Intristar-, poezie <r este anevoioasă. Piatra de basalt era aşternută aşa fel în cit pe ploaie toată apa se scurgea pe lături, unde erad formate sghiaburl—acum, cu aşternerea petrei Sf. RaphaSl, sghiaburl nu se fac şi strada va deveni o adevărată baltă. Peatra cubică adusă la Craiova e numai bolovani neciopliţi, nu are dimensiunile prevăzute în contract şi nu corespunde cu modelul tip. E un gheşeft mărunt, cum vedeţi, dar colectivistul, om practic, ştie că picătură cu picătură se tace... avere. Pompeiii DIVERSE DIN CAPÎ'J ALA Ucis de trauiWHy. — Un accident neno-cit s’a inttmpla' aseară pe bulevardul Elisabeta, In faţa grad nel Cisraeg 0. Ghiţă Nieulescu, zis ţi Orlando, controlor la serviciul gunoaelor de la primăria Capitalei, voind erî seară pe la orele li să se urce intr’un vagon In care se transportau gunoaele, alunecin t după s ară a căzut sub roatele vagonului, cari, t e-lndu-I peste corp, I’afl tăiat In doua şi i’ad ucis pe loc. Cadavrul uenorocitu ui Orlando a fost. transportat la Morga oraşului. Iben Obed.—Un mic seaudal, care putea să aibă consecinţe grave pentru saltimbancul Iben Obed, s’a îniîmplat aseară in sala teatrului Hugo. In timpul reprezentsţiunel, după ce saltimbancul îşi arăiase dibăcia şi bicepsul în ap’ai * sete salel, cîţî va tineri se amuzat! pe socoteala şefului de orchestră care într’un moment de distracţie uitare să dea refrenul unei cîntă-reţe. Iben Obed, care era într’o loje, bizuit poate pe tăria muşchilor si», face semne de dezaprobare—de provo aţi"ne chiar—unuia dintre spectatori, ameninţindu-1 cu pumnul. întreaga sală s’a indignat cu drept cuvint de îndrăzneala saltimbancului. Provocatul ese din sală. unde tutilnind pe saltimbancul turc, ÎI cere socoteală. Tot publicul înfuriat a eşit din sală, aposlrofînd pe acest tndrrăzneţ; La un moment dat, turcul uitase tăria bicepşilor săi şi cu toa ă intervenţiunea poliţiei, care era reprezentată in sală prin statul el m»jor, Iben Obed, era pe punctul să capete o corecţiune bine meritată. Saltimbancul a fost izgonit din sală in huiduelile tutulor spectatorilor. A trebuit proteeţiunea unul tlDăr mărinimos, pentru ca Indrăzueţul să portă eşi nevătămat iu stradă. Reprezentaţiunea care se întrerupsese in timpul acestui scandal, s'a reluat în urmă. DIN 74KA BMB^H^BB Tăiat de tren. — Trenul care venea erî de dimineaţă din Cunpu-lung, a tăiat, între Scbi'u Goleşti şi FurniceştI, un om care voia să treacă peste linii. Moartea i-a fost instantanee. Nu s’a stabilit încă iudentilatea victimei. Iuecat In puţ-— Un locuitor din comuna Copacid. plasa Călniştea, Vlaşca anume Cojoearu, de 60 ani, a fost găsit mort într'un puţ din localitate. Se bănueşte că înecatul a căzut în puţ, de oare-ce ghizdurile eraţi foarte mici, aproape de suprafaţa pămîntulul. Pro patria.—Pe fie-care zi numeroşi voluntari greci se duc în Grecia. O telegramă primită la Oficiul central spune că erî au plecat spre Bucureşti 350 voluntari din Brăila şi 150 din Galaţi. De aici vor porni spre eîmpul de luptă. Sat in flăcări. — Ni se telegrafiază din R.-Sărat că cătunul Gugeştl, pendinte de co* mima P ăineştl, e de e l în flăcări. S’aiî trimes din Rimnic pompele. Foc localizat. — Focul care se declarase în pădurea Piciorul Porcului, a locuitorilor din T.-Oena, a fost stins erî cu ajutorul dat de săteni. Isasinatiil nuni primar.—Primarul comunei Cav*0ineştl din Covurlul, Dumbravă, a fost asasinat. Iată împrejurările iu care s’a comis asasinatul : Văduva d-r Apostol, moştenise de la bărbatul său o bucata de pămint în comuna Cava-dineştî, însă nepoţii defunctului intre cari şi Gbiţă Tiron ati făcut nposiţie asupra testamentului. Afacerea venind 1« Casaţie, doamna Apostol fu pusă in posesiunea moştenirel Ei vludu locul moştenit primarului Dumbravă şi pe cind acesta se ducea—Miercuri dimineaţă—la noua sa proprietate ca să are, fu iutimpinat de re-zeşul Gh-ţă Tiron care de «cârcă asupra lui un foc de puşcă. Moartea a fost instantanee. Ucigaşul crezind că lovitura n’a fost mortală s’a repezit apoi asupra cadavrului lut Dumbravă şi i-a tăiat gitul cu un cuţit, iar tn urmă a dispărut. Astâ-zl asasinul s’a predat, singur parchetului din Galaţi. ULTIME «MATIUNI Partidul conservator din Prahova va ţine două mari întruniri, In vederea alegere! de la 4 Hulii Prima va avea Ioc Joi, 24 A-prilte. Bugetul comunei Bucureşti a fost In fine aprobat. Consiliul de miniştri, prin jurnalul de la 16 Aprilie, Fa Încuviinţat sub rezerva aprobărel ulterioare a M. Sale Regelui. S’a aprobat şi modificarea repartiţiu-nilor imprumuturilor de 1,500,000, 5 milioane şi 30 milioane lei, votată de consiliul comunal al Capitalei in şedinţa de la 8 Aprilie. Un portret foarte reuşit al regretatului general Creţeanu e de observat în prima pagină a revistei «Foaia interesantă» apărută azi. Biurourile regiei monopolurilor Statului se vor muta săptămlna viitoare in biurourile ocupate pină azi de ministerul domeniilor. A apărut decretul regal pentru numirea d-lul George I. Duca, fost direc-'or general al C. F., în postul de director al serviciului pentru construirea portului Constanţa. Pensionarii comunei Iaşi se atlă in cea mal ntare fierbere. Ajutorul ce li se servea de comună, a fost slers din bugetul pe anul curent—fără nici un motiv. El ţin şedinţe, prezidate de d. Al. Velciu, fost casier al comunei, pentru a se consfătui asupra măsurilor de luat, spre a face pe ministru să revie asupra acestei nedreptăţi. S’a ales o comisiune compusă din d-nil Al. Velciu, G. Damaschin şi Solo-moneanu — care să adreseze, în această privinţa, un memoria mandatarilor laşului. Mal multe case importaute din Svi-ţera ad făcut demersuri pentru a intra în relaţiunl cu fabricile de alcool din Romînia. In urma urcărel preţurilor pe alcool în Austria, cu care lucrad acele case pînâ acuma, este foarte probabil ca Rominia să facă afaceri importante In a-cea-tă ramură a producţiunilor sale. Numai una singură din casele cari ar dori să intre in relaţiunl cu noi, importa pînâ în prezent 1200—1300 de vagoane-rezervoriî pe an. Drumul cel mal eftin pentru alcoolul nostru, este pe Dunăre pînă la Pesta saO Viena şi de acolo pe calea ferată, via Arlberg saO Mtlnich, pînă in Svi-ţera. A. S. R. Marea Ducesă de Hessa se va întoarce Marţi la Darmstadt. AA. LL. RR Principesa Maria şi Principele Ferdinand vor însoţi pe Ducesa pină la graniţă. Aurelianiştil aâ avut a-searâ o consfătuire la d. Aurelian. AO luat parte d-nil Em. Costinescu, V. Lascar, Take Giani, Porumbaru, C. Dimitrescu-laşf, Şendrea, Mârzescu, Misir, etc, S’a discutat asupra ziarului aurelia-nist, a cărei apariţie s’a fixat la 1 Maia. Ziarul se va numi, probabil, Drapelul. Asupra atitudinel aurelianiştilor faţă de d. Sturdza discuţiile vor urma la o nouă consfătuire, ce se va convoca pe mîine. Un lucru este, însă, hotârît: o înţelegere între guvern şi aurelianiştl este cu desăvirşire exclusă. Congresul social-demoerat a constituit un tribunal pentru a judeca pe tovarăşul Al. Ionescu. Judecata acestuf tribunal este unică în felul el: nici n’a condamnat, nici n’a achitat pe tovarăş. Respingînd şase capete de acuzaţie, ca fiind calomnioase, asupra a trei tribunalul a declarat că d. Ionescu a procedat cu uşurinţă. Să se noteze că tribunalul socialist a pronunţat sentinţa, fără ca să cliente pe tovarăş să se apere, sad să ’I pună un apărător din oficia. In contra acestei sentinţe socialiste, AI. Ionescu — unul din stllpil social-democraţiel romine — s’a revoltat cu drept cuvint şi, după cum ni se asigură, va apela la un tribunal burghez. Victor Aiitoiicscu Doctor în drept de la Facultatea din Paris, Avocat fost uiHgi-trHt la Tribunalul Ilfov STRADA ROMANA No. 30 Orale de consultaţiune sunt de la 9—11 a. m. şi de la 6—7 p. m. DE ÎNCHIRIAT CASA din Strada Ţepeş-Vodă, 14, lingă hala Traian şi staţia Tramwaiulul, compusă din 4 camere, sofragerie, bucătărie pivniţe, singur In curie. Se închiriază şi parţial: 2 camere, bucătărie şi pivniţă. Amatorii se vor adresa la proprietar, Alh. Costiiipseu, strada Academiei, No. 14 (grădina Raşca), la Tipografia Gr. Litis, sad în strada Dionisie, 68. (drâdina şi Tern»» Restaurantului C0SMA d“ I-hI rang vis-â-vis de Scuarul Sărindar In toate serile Mare Concert de Orchestră compusă din 24 artişti Sub conducerea artistică a renumitului Maestru E. W. HTilAESS ilin Ttena Bucătărie şi Consumaţiuni de prima ordine Vinuri excelente nr IIA117 A DC Casele din strada Ut VnllLnllL Bibescu-Vodă No. 4. avlnd două etage, loc spaţios, fiind depuse la credil? trei minute de palatul justiţiei. Doritorii se pot adresa la proprietar, Biserica Amzel 4, sad la d-nu 1 avocat Urlăţeanu, Ştirbei-Vodă 23. www.dacoromanica.ro BULETINUL REZBUIULUl UE8C1JB (Ncopiai Faptul care domină a«t&-zl sl-luaţiuuea e acordul «tabllit la l*eter»burg între Impiriitul Austriei iţi Ţarul Rusiei. Rupă comunicări oficioase ţi clilar oficiale, cei doui niouarclii s'ail înţeles în toate punctele a-snpra chestiunii Orientale ţi miniştrii respectivi de externe aii ţi trimis reprezentanţilor în străinătate o notă circulară identică comunicînd acest fapt însemnat. O altă ştire de oare-care gravitate e că reprezentantul Serbiei Ia Coustautinopoie a plecat, ruplnd relaţiile dintre guvernul «trbe.se şi cel turcesc. Pricina certei e că Poarta nu vrea să *şi mai ţie acum promisiunea să numească un mitropolit sîrb Ia Mcopia. De pecimpul de războiţi., nimic. l,a Atena e linişte relativă. Criza mlnsterială durează. DIN ORIENT Elveţia şl Grecia. — AKltnţia diu 1* lena. — Consiliile lui GuribaUli. Darurile Sultanului. — Purtarea armatei turceşti Dumitru Halii* După toate probabilităţile, d. Rallis va ti liisftreinat să formeze noul minister grecese. Iată cîte-va amănunte asupra aeestul personaj : Dumitru Rallis, şeful opoziţiuni, e în vîrstă de 50 de ani. A făcut studii juridice la Paris, e profesor la universitatea diu Atena şi advocat. D. Rallis s’a Împărtăşit de tlnăr la viaţa politică; a fost unul din partizanii cel mal cu vază al lui Tricupis, din al căruia cabinei a făcut parte ca ministru de justiţie. Mal tirziit s’a despărţit de Tricupis şi a format, împreună cu Papuropulos, un minister de tranziţie. Rallis e foarte muncitor şi foarte popular mal ales în provincia Atica, care îl alege în tot-d’a-uua deputat. Elveţia şi Grecia Comitetul Crucel-Roşii şviţerane a decis să deschidă o subscripţie naţională pentru trimiterea in Grecia a unei ambulanţe voluntare cu 50 de brancarde şi tot personalul şi materialul necesar, sub conducerea doctorului Bircher, medic de corp de armată. Ambulanţa şviţerană va pleca lu curîud şi se. va stabili pe coasta Greciei din Tesa-lia, unde serviciul va putea ti mal uşor organizat. Agitaţia diu Ateua Asupra agitaţiei din Ateua, aflăm pe cale particulară, următoarele interesante detalii: «A doua zi de Paşti, stradele sunt pline de o mulţime agitată care acuză pe comandanţii superiori al armatei din Tesalia. «Povestirile celor reîntorşl din Larisa despre asaltul de noapte şi retragerea mal mult de cit precipitată a trupelor grece la Farssala, provoacă cea mal mare indignare In public. «Mulţimea strigă într’un singur glas că nu trebue să se ţină trupele într’o inutilă defensivă timp de două zile şi două nopţi, atunci cînd primele succese consiliau o repede şi energică ofensivă. «Agitaţiunea creşte şi diu cauza ştirilor din Epir, după cari generalul Mănos a fost rechemat, de şi mergea victorios asupra laninel». Consiliile lui Garibaldi Riccioti Garibaldi, chemat la un consiliu de rasboiă ţinut la palat, a sfătuit guvernul să nu recheme pe prinţul moştenitor din capul oştrel din Tesalia, cum cerea o-poziţia, ci să numească pe cel mal bun colonel grec ca şef de Stat-Major. Garibaldi a recomandat — tot odată — cea mal mare rapiditate în mişcările trupelor grece pentru a împiedeca pe Turci de a se Întinde pină la Volo. Iu urma sfatului Iul Garibaldi, guvernul a numit pe colonelul Smolenscki, care n şi plecat la Tesalia. Darurile Sultanului O depeşă particulară din Coustantiuopole vesteşte următoarele: Sultanul a poruncit labricel de tutuu de la Gebeli, să confecţioneze, In contul casetei sale particulare, 500.000 pachete de tutun. Aceste pachete vor fi trimise trupelor armatei de operaţiuni. Purtarea armatei turceşti Ziarul turcesc Icdam, organul Palatului, spune că trupele turceşti afl aovedit la Tir-uava, In faţa Inlregel Europe, că nu merită epitetele de «barbară» şi «crudă». Ele aii tnmormlntat cu Îngrijire pe morţii armatei duşmane, pe cînd Grecii au jefuit chiar pe camarazii lor căzuţi, lăsindu-1 numai în cămaşă. «Purtarea noastră — zice Icdam — a fost cea mal mare victorie a noastră. «Turcia a dovedit că e capabilă şi vrednică să pâşaseâ iu rîndurile naţionalităţilor civilizate ale Europei.» Cearla slrbo-turcă, izbucnită pe neaşteptate, vine de acolo că Turda refuză să numească un mitropolit sîrb in acest oraş din Nordul Macedoniei, regiune pe care vecinii noştri din Belgrad o numesc vechea Serbie. CIte-va amănunte asupra oraşului Uescub : Acest frumos oraş este capitala vilaielulul Kossova, şi are o populaţie de 24—27000 de locuitori, Turei, Armâni, Albanezi, Bulgari şi cîţl-va Armeni. El se ocupă cu co-merciul, de cultura fructelor, cu lucrarea de inetalurl, cu pielăria, văpsitoria şi ţesă-toria. Armânii numesc acest oraş S.opia, după numele Scupi, ce purta în vechime cmd făcea parte diu provincia Dardania. Iu timpul Iul lustinian împăratul, el se numea Iustiniana prima, iar In veacul de mijloc: Scopiae sati Scopi. Iu secolul ii-lea se afla în puterea Slrbilor, şi tot In acest veac a trecut în mtinile Ottmanilor învingători. Este aşezat Ia poale de munţi, pe malurile Vardarulul, Ia o altitudine de 208 metri deasupra nivelului mărel. In Seopia Turcii att 11 geamii, dintre care unele sunt destul de frumoase. Oraşul are o easarmă mare, cîte va zidiri presentabile şi mal multe mori cu abur şi de apă, pe Vardar. Cimitirul turcesc e 1 marginea o-raşulul şi se întinde pe două laturi ale unei coline. Se găsesc în Seopia 850—380 familii armâueştl. emigrate după sfărmarea Vosco-polei, cu cel puţin 1880 de suflete. Şcoală romîneaseă nu era aici pe cînd am trecut, deşi Armânii ScopianI făcuseră la Bitule repeţite cereri în acest scop. Natura este cu mult mal frumoasă şi mal darnică de cit la Kumanova, şi vegetaţia cu mult mal veselă. Se face mare cultură de tutun şi de porumb. Malurile Vardarulul sunt plantate cu nalţî plopi piramidali, cărora le merge bine. De asemeni tot cu plopi este împodobită şi şoseaua, ce merge Ungă Vardar şi Ungă calea ferată. In stare naturală creşte pe luncile Vardarulul multă salcie şi mult plop sur. Vardarul este iarăşi unul din fluviile însemnate ale Peninsulel-Balcanice, cunoscut în vechime sub numele: Axius. El îşi are obtrşia în masivul de munţi Şardagh sad Scardus şi după ce trece pe Ungă Kalkan-delen atinge Seopia, de unde apoi,pe strimta tul vale, se îndrumează şi linia ferată Ze-befce-Salonic. Treeînd printre două lanţuri de munţi mari, Vardarul vede îu toată lunga lui cale, pînă la Salonic, o suină de sate şi cătune armâueştl înşirate pe coastele munţilor, precum : Vlahcouica, Orizari, Bă-buna, Clisura-de-sus şi Clisura-de-jos (ambele îu dreptul loealităţel Demir Kapii), şi tot înaintînd spre sud-est, lasă la stîuga Capiu (in apropiere de Strumniţa), Veselw, Furca, Han Furca, Doiran (femeile armânce din Strumniţa îl numeaţi: Dorian) pe lacul cu acelaş nume, atinge provincia Megleni-ţilor in dreptul staţiei Ghevgheli, lasă apoi ia dreapta: Celticul, Gubeşul, iar la stîuga: Arbor, Casanova, în apropiere de Kiuklik, şi venind să se arunce îu golful Salonic, străbate frumoasa cîmpie dintre muntele Olimp şi oraşul Salonic, cîmpie către care pornesc, toamna din Pind şi alte părţi, Fărşeroţil cu turmele lor şi care e presărată de satele armîneştl : Clidi, Grizul, Plaţi, Lutra, Arabii şi altele. Aşa cum stă Seopia pe Vardar şi calea ferată, în nordul Macedoniei, par’că ar fi pusă la mijlocul unei linii ce s’ar trage din Scutari prin Priserena, Kalkandelen, Seopia însăşi, apoi prin Kiupriuliu sati Velesa, prin Istib sati Stiplie, prin Cociani, prin Melenic şi Nevrocop sati Nevrecop, linie ce ar alcătui hotarul pînă unde se întinde mal compact la nord poporul armftnesc. RĂZBOIUL JMCO-TURC SERVICIUL NOSTRU SPECUL (Prin fir telegrafic) Depeşile de astă-noapte — Atena, 18 Aprilie. Friza ministeriala coutiuuă: »o-luţlunea el va avea probabil loc uitine. Turcii ataciiul Velcsf iuo, au fost respinşi cu mari pierderi. IiUpta a durai de Ia orele A după priuz piuă la 11 ceasuri noaptea. Escadra orientală a primit ordin să meargă la Volo. 20 stea-mere aii fost trimise la Volo pentru a lua Femeile şi copiii. T. I’lsaiii. (Serviciul Agenţiei Kornine) Alena, 18 Aprilie. De aseară la 6 ore s’a angajat o luptă la Aivali între brigada Smolenski şi armata turcească. — Se speră că turcii vor fi respinşi. — In cas contrariu, armata grecească se va întoarce spre Domoko. Pînă acum nu s’a constituit noul minister. — In urma divergentelor dintre d-nii Ralli şi Deligeorgis, cabinetul în formaţiune pare că vrea să ia caracterul «• Serviciul ‘Agenţiei Romînei .Hanuri preventive Berlin, 18 Aprilie. Incrucişâtorul împărăteasa Augusta a plecat diu iu iuta Creta la Faler. fj ţiplele din Epir Constantinopol, 18 Aprilie. Un comunicat oficial aice că Turcii au gonit pe Greci din colinele care domi-nează împrejurimile Pentepigadiei şi le-au ocupat. 0 bandă grecească care a trecut graniţa lîngă Praviştea a fost cu desăvîrşire nimicită. Grecii au reînceput bombardarea Preve-zei, dar fără să causeze stricăciuni localităţii. Voiţi guvern grecesc Atena, 18 Apriiie. Cabinetul Ralli este ast-fet constituit : D-niî Ralli preşedinte de consiliu şi marină ; Theodokis, interne, Skulod's, afacerile streine ; Eumxios, instrucţia publică ; Triandaiiliikos, justiţia ; Simopu-los, finanţe; colonelul Tsamudos, res-belut. Turcii spre Eavsaia Coustanliuopol, 18 Aprilie. Larisa este liniştită; magasinele s'aii deschis din noii. Divisia lui Meud ak-paşa a plecat la Far* sala; divisia de cavalerie şi brigada de infanterie Hassuu-paşa sunt pe drum spre Volo. 0 depeşă a lui Edhem-paşa zice că divizia Hamdi-paşa a ocupat Trikala la 16 Aprilie. Populaţia, care la început fugise din oraş, s’a întors în urma unei procla-maţiuni. Comandantul turc a ordonat predarea, în termen de 24 ore, a lutulor armelor distribuite de greci poputaţiuuel. S’aîi luat toate măsurile pentru a asigura menţinerea ordine!. Ocupa li un ea Constantinopol, 18 Aprilie. O iradea ordonă o prelungire de opt zile pentru termenul privitor la expulsarea grecilor. La ocuparea Trikalol, turcii aii găsit mult material de resbel şi aprovizionări. In fie care zi se aşteaptă ocuparea Kala bakel. Se crede că grecii nu vor opune nici o rezistenţă la Farsala, ei numai la Domoko. Evacuarea oraşului Volo Larissa, 18 Apriiie. Edhem-paşa a sosit erl şi a fost primit în mod respectuos de mahometanl. Turcii aă găsit intacte toate tunurile Grecilor. Volo va fi evacuat de Greci. Situaţia la Atena Alena, 18 ApriJie. D. Delyannis a promis să sprijine fără rezervă noul cabinet, pe care presa îl primeşte în mod favorabil. ■* Eri s’aii dat mai multe lupte lîngă Ve-lestinos. Turcii an fost respinşi. La Farsala nu sunt de cît 30.000 oameni. Escadra grecească a sosit la Volo. Circulă ştirea că eri s’a dat o luptă la Pen-tepigadia. Decretul numind pe d. Rallis, preşedinte neî coaliţiuni intre Tricupişli şi Ralişti. Şedinţa Camerei de eri nu s’a putut ţine; erau presenţî numai 40 de deputaţi. Constantinopol, 18 Aprilie. Turcii bătînd pe Greci la Kutsoraki, înaintează asupra Itapsistei. Atena, 18 Aprilie. Turcii au ocupai Tricalla, fără resistenţă. de consiliu, nu menţionează dacă d. De-lyanis ’şi-a dat demisia, sau a fost revocat. Jlinişlri la Eavsaia Atena. 18 Aprilie. Consiliul de miniştri a decis ca d-nii Theodokis şi Tsamaros să meargă la Farsala. UJLTIMA OUA SERVICIUL NOSTRU SPECIAL (Prin fir telegrafie) Viena, t9 Aprilie. Ora 1.50 Cercurile diplomatice de aci discută cu mult interes sensul şi scopul notei identice a conţilor Golueliowski şi Murariev, adresată din Petersburg tuturor Statelor balcanice. Cel mal autorizaţi diplomaţi apreciază că prima parte a notei «liu Petersburg prin care se recunoaşte «le către Austria şi Itu-«5a ţinuta corectă a Statelor balcanice, faţă curâsboiul greco-turc, ţinteşte cu «leosebire pe Itomiui. Pasagiul însă din acea notă în care se insistă asupra faptului că Au«tro-IJu-garia şi Rusia suut pe «lcpliu înţelese pentru menţinerea păccl, priveşte numai pe cele-l’alte State balcanice, anume Serbia, Bulgaria şi Muntenegru, pentru ca dînsele să nu mal speculeze asupra vr’unel neînţelegeri dintre imperiul Rusiei şi cel al Austro-Ungariei. (tu eeveuvite «tiu Uuvueeştf fă-ftc-ic in adevăr, in primul moment, o foarte penibilă impresie, faptul tte a vetlea că guvernele Austro-l’ngariei şi Husiei tratează pe tto-tninia pe acelaş picior cu rnstiln tlufgarie, cu Serbia si JUunfe-uegru). Vir-na, 19 Aprilie. Un noii schimb de vederi a urmat între Puteri cu privire la atitudinea ce trebuie să urmeze faţă cu cei doui beligeranţi din Balcani. Toate Puterile au căzut de ucoril că nu trebuie să intervină pe lingă înalta Poartă de cît atunci cînd vre una din ele ar fi solicitată de eătre guvernul Grecesc. Viena, 19 Aprilie. fastul de războia Im erata n Augusta a fost Iriatis de urgenţă să staţioneze la M'a-ler, 'pentru a profeje, ia caz de trebuinţă, pe taetabrii fa-aiilteî regale dia Grecia,— căci la Reritn suat temeri de noai dezordine la Atena in cazul unui dezastru la Farsala. M. Riug. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţie Domnul N. Predescu, comerciant din Turnu Măgurele, a făcut cerere la acest Minister, pentru adăogirea la numele săil patronimic de «Predescu» a celui de «Tobă». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. înainte de a cumpăra orî-ce Maşină agricolă sau industrială, cereetaţî Marele De-posit de tot felul de Muşine şi Unelte agricole saă cereţi Catalogul ilustrat al casei: EUGENIU BEHLES REPRESENT A NŢ ŞI DEPOSITAR AL RENUMITEI FABRICI TH. FLOTHER din GLermania Bucureşti, Strada Bibescn-Vodă, 1, 2 şl 4. LOI'OMOBIIJBşTTKEERĂTăRE Premiată cu J1EDAJLIA D12 Al U la conctirMitl de la KlerăulrAii 1801 Cel mai mare deposit de: PLUGURI UNIVERSALE, de oţel, perfecţionate PUJOl Iti cn 2, 3 ţi 4 brftzdare, tot-d’n-uuaj,4QO—OOO lu uc,>»»it I' L II O U R 1 cu semănători de porumb PLUGURI NORMALE Semănători, Triori, 1 Vn-lurătorl, Greble ite l in. Rulote tle Porumb. n A Ş I X E da rii.iT r.u: şi ii.\ RĂRIŢI, 1,1!LT! VATOR / ’tA VĂLVCM Hori Transportabile Pive de postavuri > - rSa.y Maşine do scărmănat lină tivape de fer flejribite şi diagonale. — t*ărft de rezervă. — Carete de transmisiune.—l*ietre franceze de moară Secerătoure simple „Conţiiientai'"’ iji „Cositoare” precum ţi runumitu SECERÂTOARE „RONAIE” Cu aparat do legat snopi CD TĂIŞUL LA DREAPTA '3BBU CEA MAI SIMPLA. UŞOARĂ ŞI SOLIDA, CONSTRUITA CU TOTUL DIN OŢEL Ultima perfecţiune Model 1891 din renumita fabrică «Tolinisiton Harvester Co. Batavia (America) Garanţie pentru buna fimelioiiare şl material M»lld "www!3ffioroiMilici£ a.ru DEPE^ÎLE DE ASTA-ll Simbătă 19 Aprilie Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-nd Pillet din Paris cu bază de carne, quinejnină Jşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutriţiunea ocului, nervilor şi a cărneî mus-ctdare. Vinul Beef-Lavoix. estesun adevărat a-ţimetU, şi represintă valoare a 50 grame de carne priu ‘/» pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-mtcilor şi persoanelor vrîsfnice. Intrepo»it: Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Thtlringer şi la toate farmaciile din ţară. Biscuiţii d-ruluî Ollivier din Paris Vindecarea ra ’icală a boalelor sifilitice recente saii învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină diu Paris, a declarat in raportul săâ către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirel. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cart aă fost aprobaţi de către Academia de me-diicnu şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi in toate spita-lurile din Paris Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 In Paris. In detail : Farm. Brus, Altin. Roşu Thilrinaer si in toate farmaciile din tară IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucurescl, str. Smârdan, 2 Brăila, Bulevardul Caza,17 Craiova, str Cogălnicdnu lo Regele Tonicelor, cel mal activ din vinurile de quininâ, este Quinium Labar-raque. Formula sa a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris, Acest leac, e cel mal indicat pentru a combate anemia, boalele nervoase, starea febroasă şi a da puteri convalescenţilor. Un pahar de liqueur după fiecare masă. D-ra Nichette Vladimir face cunoscut doamnelor care vor bine-voi a’I face onoarea cu visita d-lor, că deschizînd salonul săli de mode, strada R^dală s, unde vor găsi cele mai frumoase şi ultimele creaţiun) de pălării pentru dame şi domnişoare. Mare assortiment de jupoane şi eorsage băute nouveaute. Bijouterîe fină şi pariuzne-rie antiseptică, fiind singura de-positară. Doamna OLYMPIA presintînd omagiele sale respectoase numeroasei sale clientele, are onoare de a face cunoscut că s’a întors din JPartsf de unde a adus ten mare Asortiment de PALARIÎ din Casele cele mai renumite preoam şi JUPOANE, MĂNUŞI, PARFUM ERI E, CORSETE, UMBRELE. BIJUTERIE şi reaminteşte că ’şî-a mutat MAGASINUL să« în Calea VICTORIEI, 69 Vis-ă-vis «Ie Episcopie unde speră a fi vizitată de onor. sa clientelă. Cu cîneperea primâverei recomandăm suferinzilor precum şi celor sănătoşi pen tru menţinerea sănătăţel : ‘ NOUA ŞTIINŢA de Vindecarea Juturor boalelor fără medicamente şi fără iperaţiunf dc LOUIS KUBLXE.—Lipsea Operă tradusă în romîneşte şi care formează uu volum elegant 8 mare de 450 pagini in care se găsesc sfaturi pentru toate cazurile de boală. Cel interesaţi să bine-v«>iască a trimite editorilor Ralian şi Ignat Samitoa—Craiova, prin mandat postai Leî 5 şi vor primi volumul broşat, saâ Leî 7,50 şi vor primi volumul legat e-legaut în pinză, aurit, franco recomandat prin poştă. Volumul se află de vlnzare şi la toate librăriile din ţară. A SOSIT ;la Croitoria Centrală 5, Pas»gini Boiuun, 5 Un bogat asortiment de stofe engleze pentru comande. Croială elegantă. — Preţurî moderate. ! SENSAŢIOWA3L! DULCAMAEA Calea Victoriei 152 şi Lipscani 10, etajul I Pălărioare miel fautesie şi mari de paie elegante, de la 15 lei îu sus. Umbreluţe albe şi negre de mătase lei J0 Corsete eu balene veritabile ...» 5 Lucrări artistice eu flori naturale. Deco-raţiunl după natură cu flori artificiale. Specialitate In Rochii şi Pălării de dolitl. Coroane de Hori salt fol de stejar, laur cu ghinde şi palmiere aurite cu 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100, 150, 200 lei, franco In orl-ce oraş al ţârei, avîud panglică fină inscripţia şi cartonage. Adresa telegrafică, Uăţulescu, Bucureşti. Expediţiunîi cu trenuri accelerate Rfqmrnţiuni de pălării aproape gratis. MIHaI geekez AVOCAT Brăila, Sfrudu Regulă No. I. A epoca FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» îl PENTRU MOŞTENIRE PARTEA ÎXTÎIA CAPITOLUL XV Prin uşa Întredeschisă a bisericel, lumina candelei atfrnate la icoana Maicii Domnului, arunca In interior o lumină slabă. Candela lumina chipurile mal mult şterse ale sfinţilor, lejlumina obrajii lor palizi, supţi şi trişti. Emil zugrăviturl bătrine, lucrate de pictorii greci din vechime... Strănile făcute de curlnd de boerl, eraţi vopsite cu un roşu-cafeniti Închis... Aproape de groapa pe care lespeda ridicată o descoperise, era o schelă ridicată, alături de zid. Se tencuia o parte din boltă, Zidarul lucrase Iu ajun pînă tîrzia şi lăsase piuă în a doua zi ridicarea schelei. Teodor nu intrase nici odalâîn bisericuţă întrevederile sale cu Adriana le avea de obiceifi la Zorescu, unde tinăra fată se ducea adesea-orl spre a petrece două saă trei zile cu prietena sa Eugenia, tinăra soră a lui Teofil. Prevestit de acesta, Gabriel Floreanu venea din Bucureşti şi d-na Zorescu, care In tot-d’a-una mustrase pe boerul Zamfir, pen-Iru Împotrivirea Iul la căsătoria celor doul tineri, se făcea că nu vede în lntllnirea lor de cit un efect al hazardului. Une-orl, mult mal rar, se plimbaă prin vr’un loc de mal ’nainte înţeles şi se vedeau o clipă, prin împrejurimile curţii. Dar, la drept vorbind, 11'aU avut nici o dată ceea ce se numeşte un «reudez-vous». Aşa In cit Teodor Înţelegea bine că numai o Intîmplare ne obicinuită şi de multă gravitate putea să decidă pe Adriana să vie la un asemenea ceas în biserică. Venea deci, cu sufletul Împărţit intre bucuria de a vedea un moment, Intre patru ochi, pe aceea pe care o iubea, şi neliniştea de ceea ce avea să-i spue, dlnsa. Şi, cum linăra fată se aştepta să-l vază intrlnd pe uşa cea mare, el se temu ca nu cum-va s’o sperie cu sgomolul neprevăzut pe care avea să-l facă. Ast-fel, după ce Teofil 11 părăsi, inaintă eu băgare de seamă pe lingă strănl şi la un moment, se opri; striglud-o cu un glas lnuahuşit. — Adriano! Dar glasul se topi in tăcerea mormtntală a bisericii. Tinăra fată nu ’1 auzise. Ea era într’o stare de spirit îu care numai rugăciunea poate să întărească sufletul, şi ramînea Ingenunihiată în faţa alta- rului, cerşind de la Maica Domnului putere şi curaj. Teodor nu zăbovise mal mult peste ceasul hotârit, pentru ca ea să se lngrijască. Nici o preocupare imediată nu ’i tulbura rugăciunea Îndreptată către Domnul. O clipă el o contemplă, Înainte de a o striga din noti. Apoi ridicitid puţin glasul : — Adriano! repetă el: efi şutit! Ea Întoarse capul şi se sculă repede sco-ţlnd un mic strigăt de surprindere. El se apropie, îl luă mlinile, şi fără ca să aştepte să fie întrebat, It lămuri îu cîte-va cuvinte cele ce se petreceau: satul era în picioare, căutlnd un ttlhar; gloata adunată lingă biserică şi venirea lui prin bolniţă. — De altmintrelea, urmă diusul, dacă Teofil nu m’ar ti adus prin locul acela tăinuit, tot aş fi găsit un mijloc să viu aici, de s’ar fi întîmplat măcar ori şi ce. Eram prea neliniştit, prea Ingrijat! la chemarea ta atît de grăbită şi la un asemenea ceas, fără Îndoială că este o cauză gravă. De ce e vorba, dragă ? Ne ameninţă ceva ? Spune, rogu-te. — Nu aici, Gabriel! răspunse ea. Locul acesta e Închinat lui D-zefl. Şi avem nevoe de ajutorul lui Dumnezeii, ca să putem eşi din Încercarea la care vom fi supuşi. — Ce vrei să zici Adriano ? — VreaU să zic, dragă Gabriel, că o iu-cercare, oh ! o Încercare trecătoare, fii si- gur, o să ne lovească. Să ne rugăm Iul Dumnezeii să o scurteze şi să facem luna-intea lui legămtnt că vom rămlne uniţi cu legăturile acelei iubiri asupra căreia nici timpul, nici despărţirea, nu pot să aibă clnd va vr’o Inrfurire. — Ce tnsemneazâ cuvintele acestea, A-driano? zise Gabriel plin de grijă. Oare nu suntem şi unul şi altul siguri de inima noastră ? De ce legăintnlul acesta solemn ? Nu e de prisos ? — Da, Teodor, al dreptate. Slut sigură de tine, după cum şi tu eşti de mine. Şi de alt-fel pe Dumnezeii nu trebue să’l iei de martor ! Pe el trebue să’l rogi! Să-I ceri mila Iul! Mal Inaiute Insă de a spune ceea-ce am să vă spuid, să ne unim într’o rugăciune comună, şi să cerem de la El fericirea vieţel noastre şi curagiul de a ne supune hotărt-rilor Iul. Supunîndu-se blindel apăsări a inimilor tinerel fete, Gabriel îşi plecă genunchii In faţa sfintelor icoane. (Va urma) Un leac eftin In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte de cel mal bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tu. sea, bronşitele, cutarele este întrebuinţarea Gudronului Guyot.— Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de orl-ce alt medicament. CASA DE SCHIMB HESKIA & 8A.MUEL BUCURESCI K®. IS Strada Lipsea&S No, S Cumpără şi vinde efecte publica şi fae«t ori e Rehimb de monezi. Cumul pe z>u» do 1» Apiilm 1307 Curap 4*1» Rentă AmortisaVt'ă. ' C'7 —r ^8 » Amortisabilă. , 91 — 9S '!• 4‘/. Obîigaţ. ds Stst ICov. K ) t(*2 — 102 ll, &•/-> » Municipale din 1883 96 ’/» 5*/» » » » 1830 97 V •u 6*i» Scriaurl Funciar Rurala n */n V/« » * Urbane , 88 n 8n 1*1* » !> » î&fil 94 . Acţiuni B«a-.j Naţiornuă «750 — t77K » » Agricolă 515 ir » Daci». Romînia cai;? 115 42" — » S-tea Naţionala asig 485 — 495 — S-ufea da Coastrucţiunî . 105 175 - Florini valoare AuBtmeă, * : 1 S 16 Mărci Germene . . 1 ta i 15 Bacante Freaceze . . 10.9 — 10Î mA » Italiene. , . . 33 93 — » vehlp hîrtie 5 65 70 Sala ai Grădina BRAGA!) IMS U Cu începere de Sf. Sărbători ale Paseelml concert de Orhestră (30 persoane) sub con* ducerea d-lui Paulman. — Bere Excelentă. — HI (incuri reci. Popice, Bilcwrd, etc. 1SF" Intrarea IAheră “KS PQ l RniPQPII AVOCAT. — S’a mutai . OmUILObU, S'rada Mihal-Vo dă. 88 a. Consultata 8—11 dimineaţa. 6—7 seara. PEIMA INDUSTRIE BOMÎNA PENTRU Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos VICTOR SOCEC-CÂMPULUNB UNICA FABRICA care produce varul In furnale sistematice cu focuri c< ntinue, garantind produsele de calitate superioară fără piatră. IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencuell şi lucrări de artă. Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipel şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă Intre traverse de fer, ziduri uşoare, despărţitoare, cel mai bun material pentru construc-ţiunl de spitale, vile, baraee, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn sad fer, absolută siguranţă în contra incendiului. Preţurile cele mai moderate, furniture prompte şi exacte. Comenzile se pot adresa la DEPOU, Calea Griviţeî, 138, şi la Fabrica din Cîmpulung. Deposit permanent de toate aceste produse, Calea Griviţeî, 138. N. Grilforescu 43, Calei* Victoriei, 48 vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşti Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că in atelierul meO se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal tine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. N. B. Pentru conservarea înoălţAniintelor re-oomand veritabila Oremamiltoniană neagră ţi culori din fabrica •BKOWN şl SON (din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri Higiena dinţilor şi a gnrel I Medalie de aur, Viena 1888; Medalie de argint, | Bucureşti 1898; Medalie de bronz, Paria 1893. Autorizat de consiliul de higienă «i salubritate publică. DENTALINA ESEKŢA pentru Gl’BĂ fi PULBERE VEGETALA pentru DINŢI ale doctorului 8. KOSYA Sunt două dentifrice recunoscute in ţară şi in străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor.curăţeniel şi bigienel gurel, dindu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: Un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite: in laşi, la Farmacia Fraţi Konya; in Bucureşti, la Farmaciile F. W. Ztirner şi F. Bruss, la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stelila*. o oi r* m J» r* otP 3.51 7) o2 r» c FABKH ILE UBfITE ROSfÂKE PRIMA INDUSTRIE DE ACID CARBONIC LICHID FĂRĂ VITRIOL Lipsit de orl-ee inconveniente, atlt sanitare cit şi techuice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TUKNĂTORIE de ARMĂTURI de SIFOANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis fi franco. ÎNTREPRINDEREA BAROMETRICA 1G, Strada Doamnei, 1G 'T'TÎ T A « Singura antrepnsă avantagioasâ . »»•A pentru onor. public, care se poate Societate romînă de asigurare fi APA MINERALA DE BORSZEK (BDRVIS) Pentru excelentele sale proprietăţi a primit Ia expoziţia universală din Viena diploma de distineţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale aU recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul săă cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatori generali : D-niT Mitizdr «J» Verzar in Braşov Depositul general pm- \S |P DBlL’TfSlîii Strada COVACI tru Capitală la D-nul VflOlLi» Uîs£,UiU No. 17. Iu provincie la diferiţi depozitari principali. de controla foarte uşor. Preţul este numai lei 8 metrul cub garantat. Direcţiunea este numai în strada Doamnei No. 16. reasigurare Capital social vărsat lei un milion Bucureşti, str. Smirdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cus de moarte fi de viată, asigurări mixte, asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor in cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supru vieţuire ci« FĂRĂ H A P U W DENTALBIN CEA MAI NOUĂ Şl NEÎNTRECUTA O 1:1 JEC 'SMS SAVOM ; surimtuR • n-o* i l!M« •*] PENTRU DINŢI, FĂRĂ SĂPUN Acest preparat aualisat de Institutele chimice, este cel mal bun pentru albirea dinţilor, întăreşte gingiile, depărtează orl-ce n iros al gurel. Este singura cremă care nu vatămă emailul, lăsînd mult timp un miros plăcut gurel. Unica cremă care Itnpedică tnegri* «W rea dinţilor la fumători* De vînzare la toate farmaciile, drogueriile şi magazinele din ţară. Preţul unui tub mare 1 leu. « « « mic 50 bani. Deposite: PARIS. VII NA. BU« URES€I. F A Ii SĂPUN Societatea anonimă a hlrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana- capital garantat fi cu 86 la sidă din lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro- beneficii. mîneşti, tu ce priveşte aroma şi c&ntita- Branşa Asigurărilor contra accidentelor tea lor de grăsime. A pus in vînzare in «Patria» asigura contra urmărilor unul Bucureşti vechea şi. prea bine cunoscuta accident cu despăgubire pentru cas de hitie de ţigară PANAMA moarte, invaliditate permanentă sau tre- Singura hîrtie de orez de Panama care; cătoare (indemnisare zilnică), de aseme- Nu înegreşte ţigara absolut de fel. nea primeşte: u stinge ţigara de loc, Asigurarea colectivă a lucrătorilor din u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hîrtiî, care lasă un miros foarte neplăcut pentru com- -u pania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel «Panama» : Bucureşti str. PinzarI No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandeie in Romînia. stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere şi franco. Societatea este represintată prin agenţi io localităţile mal însemnate din ţară. Direcţiunea La Tjpograiia EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete deeîtelOkil WATSON&YOUELL [MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCÎ. — Brada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl MABSHALL SONS & Co., GAîNSBGROUGH i LOCO MOBILELE, cele mai perfecţionate şi cele mai solid construite. | TREERATOAJRELE unice care treerâ C6l mal mult şi scoate cel mai carat. [BATOZELE DE POEUMB, singurele cari bat cantitatea C6a mal mare scoţînd boabele carat. [ STABILE pentru puterile cele mai mari, cu sau fără condensaţiune, orizonta.e safi verticale. [ CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu saă două tuburi de foc. i CAZANE tabulare ca stabilă suprapusă. | CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt. [MAŞINI de macadamisat (presat) şosele. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage ilustrate gratie» şi franco. KOHAN. mmwtmr Brăila DEPOSIT de MAŞINI Agricole şi Industriale DIN FABRICELE BROWN & MAY LIMITED DEVIZES (England) LOCOMOBILE de la 4 piuă la 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începind de la l cal putere. MORI CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzesc.!. CAZANE pentru ABUR de toate mărimele. MAŞINE de SECERAT Simple şi cu Legat DIN FABRICELE THE MASEEY'HARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini in lucru în ţară. Preţuri curente e»e trimit tiuită cerere, gratiei şi franco ATELIER 1)E L4CATUSERIE st Pt:\itt f co r.STti tu rî r vi; ok femi i. a a -v Alt g Bucureşti. — No. 119, STRADA 1SV0R, No. 119. — Bucureşti Efeetu ază tot felul de lucrări de fier pentru Binale ptecum : Grilage Porţi, Bale ane, Uşi, Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi-, ele. Specialitate : Florărie, Sere, Grădine de turnă. Balcoane de fier, etc. etc. Se primesc comande pentrn provincie: --- P UEŢ O HI MODERATE MAGAZINUL „HELIOS“ 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile •SIRIUS, ca patent regulator noul ino