SERIA EL—ANUL m, No. 430.
Ediţia a ti*eia
SAMBATA, 19 APRILIE. 1897
NUMĂRULUI) BANI
ABONiHEKTELE încep Ia 1 şi 15 ale fle-cârel luni şi se plătesc tot-d'a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an 1n ţară 30 lei; in strein&tate 50 lei Şase luni ... 15 >	>	>	25	»
Trei luni . . . 8 »	>	>	13	»
Un număr In străinătate 30 bani
MANUSCWSELENU SE ÎNAPOIAZĂ
ADHOHTBAŢU
No 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
EPOCA
NUMĂRUL^IO BANI
ABilllVlIClRU.B
In Bucureşti şi judeţe se prinţese numai la
Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anunciori la pag. IV..0.30	b. linia
»	»	» m........2.—	lei	»
>	>	» II	....	.	3.—	»	>
Inserţiile şi reclamele	3 lei	rindul
Un număr vechift 30 bani*
No. 8
REDACŢIA
STRADA CLEMENŢEI - No. 8
REVOCAREA D-LUIDELTAHIS.-NOUL GUVERN GRECESC
NOTA AI NTKO-HVN V CĂTRE STATELE BALE
A doua listă de 'subscriere, încredinţată d-lul A. Catargi, pentru statua lui Alex. Lahovari.
Peire A. Millo	500
Gr. Paleologu	100
Al. Orăscu	100
Take Popescu	100
Loc.-Colonel Mavrocordal	200
G. A. Mavrocordatu	500
Mihail Catargi	100
Vladimir Ghica	300
Sordoni, prim secr. de legaţiune 1000	
Total 2900
PRETUTINDENI PUTREGAIU
Colectiviştii simt că zilele lor de putere sunt numărate. Acest simţ nu e un mare lucru; animalele cele mal inferioare îşi dau seamă de iminenţa unul pericol. De inteligenţa nu e nevoie, instinctul de conservaţie este suficient.
Unde, însă, se înşala saQ le place a se înşela, este cînd atribuiesc cauza pierd erei lor apropiate numai iucapacităţer lui Sturdza.
A atribui apropiata desfacere a colectivitaţel, numai incapacităţel Iul Sturdza, este a face prea multă onoare acestuia.
Nici o dată uu partid n'a fost doborît la pămînt numai din cauza incapacităţel unul singur om, fie acel om şeful, cînd partidul posedă şi oameni de valoare în rîndurile sale,chiar în rîndurileinal inferioare.
Luptele politice sunt comparate cu bătăliile militare. Dar «compa-«raison n’est pas raison.» Asemănarea nu e perfectă.
La râsboiQ, o parte poate fi per-dută cînd uu general incapabil este bătut în o mare şi decisiva bătălie. A doua zi cel mal bun general nu mal poate repara dezastrul din cauză că armata este distrusă, soldaţii parte morţi şi răniţi, parte prizonieri.
In politică, bătăliile sunt mortale, numai moraliceşte; campaniile parlamentare sunt mult mal lungi de cît cele militare, şi mal puţin decizive, aşa ca tot-de-a-una este posibil ca un om de valoare să repare a doua zi eşecurile suferite din cauza unul incapabil.
Dar pentru aceasta, pe lingă un om incapabil, care a compromis situaţia, mal trebue într’un partid un om de valoare care să repare răul. Pe omul incapabil 1’am văzut, şi îl vedem la colectivişti: este ignobilul.
Situaţia compromisă a colectiviştilor o vedem iarăşi.
Ceea ce nu vedem, este omul capabil care să ridice prestigiul colectivităţii... şi de sigur că nuT vom vedea mult timp.
Retragerea ruşinată şi ruşinoasă a lui Sturdza a fost o minunată o-cazie pentru colectivişti ca să-şi arate omul de valoare.
Acel om-fenix, ţinut pe planul al douilea cît timp incapabilul Sturdza domina, putea să iasă la iveala, putea să lucreze şi să se impună ast-fel, în cît să facă imposibila revenirea lui Sturdza.
Acel faimos om de valoare, însă, nu s’a arătat de loc, şi acum, colectiviştii îl aşteaptă, după cum E-vreil antici aşteptară în zadar pe un Mesia salvator.
Se ştie că locul d-lul Sturdza 1’aQ luat Aurelian şi Lascar. Aceştia n’aii fost la înălţimea situaţiei, el aG căzut nu voiniceşte, ci ca nişte bicisnici şi păcătoşi. Şi sărăcia în partid s’a arătat a li aşa de mare, după căderea lui Aurelian, în cît Suveranul a fost nevoit să recheme la cîrma Statului pe incapabilul Sturdza, cu toată repulziunea ce simţea.
Criza ultimă colectivistă a dovedit aşa dar un' lucru: că Sturdza, cu toate că este un incapabil, este totuşi cel mal capabil de a guverna din toţi colectiviştii. îşi poate închipui cine-va ce trebue să fie de capul celor-l’alţl !
Este sigur un lucru: dacă Suveranul ar fi găsit, printre colectivişti, un om în stare să ia situaţia, de sigur că ’l-ar fi încredinţat-o. Nu e un mister pentru nimeni faptul că Regele nostru nu se mărgineşte, cînd e vorba de a designa pe şeful cabinetutul, în limetele clasice ale Regelui constituţional şi că ţine seamă şi de împrejurările momentului precum şi de starea morala a partidelor. Prin urmare ’l-ar fi fost uşor Suveranului să treacă peste aşa numitele drepturi de şefie ale lui Sturdza, dacă ar fi zărit în rîndu-rile dese de pretendenţi ale colec-tivităţel un om demn ca să ia o situaţie încurcată.
Preşedintele Camerei, precum şi fostul preşedinte de consilia, pentru a înlătura revenirea la putere a lui Sturdza n’aG putut recomanda Regelui de cît pe Stătescu, singurul în stare, după părerea lor, a compune noul minister.
In acest timp, Stătescu era la Nizza, încălzindu-şl oasele secate de măduva la soarele dulce a acelor locuri.
Recomandaţia nu era serioasă. Alta persoană nu mal era în vază. Aurelian fusese pus la încercare. De d. Giani... de... să nu mal vorbim. încolo... pustiul.
lată de ce ziceam la început că în zadar colectiviştii acuză pe Sturdza de toate nenorocirile partidului.
Nu e vina lui Sturdza, este vina sărăciei partidului.
Dacă un Sturdza atît de incapabil continua a fi în fruntea colectivităţi, aceasta înseamnă că partidul luat în totalitatea sa este mal ne mernic de cît însăşi şeful săG tot aşa de nemernic.
Cauza apropiatei căderi a partidului o găsim, deci, nu într’un factor, ci în mal mulţi: în trîndâvia şi veninul lui Stătescu, în inepţia lui Aurelian, în discreditul lui Sto-lojan, în ambiţiile neînfrînate şi ne-justificate ale tinerilor, în apetitu-rile imposibil de săturat al bătrîni-lor, în ignoranţa şi lipsa de caracter a soldaţilor, etc. etc.
Un om se poate înlătura; deprinderile, viţiile şi incapacitatea unul întreg partid, nu se pot suprima. Partidul moare printr’însul.
NEVOLNICIA GUVERNULUI
Suntem siliţi de împrejurări să revenim asupra unul subiect tratat deja In numerile precedente.
Evenimentele din peninsula balcanică afl deschis ochii Europei întregi.
Toate Statele de pe continent s’au pus ori în situaţie de a se apăra în caz eventual, ori de a lovi la nevoe, saii, în tine de a trage foloase din încurcătura celor angajaţi în răsboifl.
Numai noi stăm cu miinele încrucişate ca gură cască înaintea unei panorame cu minunăţii.
Bulgarii, profitînd de jena Turcilor, cer berate pentru recunoaşterea episcopatelor din Macedonia; Sîrbil obţin iradele pentru fiinţa legală a bisericel lor naţionale de pe teritoriul turcesc; Albanezii, el înşişi, capătă aşezăminte potrivite cu necesităţile populaţiunel localnice — numai noi privim, impasibili, desfăşurarea evenimentelor fără să căutăm a obţine, dacă nu foloase noul, dar cel puţin statornicirea aşezămintelor recunoscute de fapt pentru Romlnil de la Pind.
Şi clnd toată lumea se agită îu jurul scenei pe care se joacă drama sîngeroasă care emoţionează Europa, la noi e linişte de mormîut—par’că n’am avea guvern sail par’că în peninsula balcanică ar li vorba de Malgaşl, iar nu de Romîul în carne şi în oase.
Un minister nevolnic ca cel de azi n’a avut încă ţara romlnească.
Afacerea portului Constanţa
Comiaitmea oonaiilAaU vă. — Diferendul dintre minister şi <1. Hallier.— Opinttinea eonii-«iunel.—Procesul şi rezilierea contractului!
Comisiunea consuMailvn
Neînţelegerile dintre ministerul lucră rilor publice şi d. Adrian Hallier, întreprinzătorul comtruireî portului Constanţa, de la scandaloasa afacere a pus-zolanei şi pînă mai deunăzi, au luat proporţii atît de mari în cît întreprinzătorul a ameninţat cu rezilierea contractului, dacă nu-i se va da satisfac ţie deplină.
In urma acestora, fostul ministru al lucrărilor publice a numit o comisiune de trei compusă din d-nii C. Disesm Ferechide şi Mişu Schina, ca să-şl dea avizul asupra gravelor diferende, cari aparţin domeniului dreptului public, şi conform cu acest aviz să hotărească ministrul.
Ministerul Aurelian rttrăgindu-se, această comisiune nu s’a putut întruni Dar d. Ionel Brătianu, noul ministru al lucrărilor publice, şi-a însuşit ideia predecesorului său, numind o nouă comisiune compusă din d-nii Al. Mar ghiloman, Em. Porumbaru, Mişu Schina, etc.
Comisiunea a ţinut o singură şedinţă, la care insă d. Porumbaru n’a luat parte, de oare-ce modul cum se alcătuise comisiunea nu-i dădea destule garanţii că diferendul va fi a-planat în interesul Statului.
Diferendul dintre mintstei ni d. Hallier
Comisiunea consultativă a avut a se pronunţa asupra următoarelor cestiuni sau diferende dintre Stat şi antrepre norul portului.
a)	D. Hallier ref uză să plătească nouile taxe vamale înfiinţate după aprobarea contractului dintre d-sa şi minister, precum taxa de jumătate la sută către Stat asupra tutulor importaţiunitor şi taxa de 1 la sută către comună, taxă votată în acest an pe baza legei maximului, D. Hallier spune că atunci cînd a făcut oferta de construire n’a socotit In condiţiunile sale aceste taxe pe cari acum i se impune să le plătească pentru toate materiile pe cari le importă pe mare pentru construirea portului, taxe cari i-ar pricinui pagube de sute de mii de lei. Şi apoi nicăirt în străinătate antreprenorii nu plătesc nouile taxe vamale, ci numai agravările taxelor anterioare încheierii contractului, agravări cari în dese cazuri compensează pe antreprenori in degrevările altor taxe. Ministerul la rînăul său pretinde că d. Hallier trebue să plătească taxele, căci contractul nu prevede nici o scutire faţă de taxele vamale viitoare.
b)	Contractul prevede ca plata lucrărilor să se facă lunar pe lucrările efectuate, reţinîndu-se, însă, o sumă drept garanţie pentru lucrările următoare. D. Hallier reclamă ca plata să se facă nu numai asupra lucrărilor efectuate ci şi asupra materialului de construcţie pe care-l importă mereu. Şi cum antreprenorul are azi în depozit la Constanţa material de peste un milion de lei, cere ca ministerul să-i avanseze această sumă.
c)	D. Hallier cere cajblocurile de construcţie să le facă din ciment, iar nu din pussolană cum prevede contractul. Şi cererea şi-o motivează ast-fel: Blocurile făcute din puzzolană trebue să le ţină patru luni afară pînă să se usuce, pe cită vreme cele de ciment se usucă într'o lună; blocurile de puzzolană ocupă întreg terenul zădărnicAnd ori ce altă lucrare şi punînd ast-fel în întîrziere pe antreprenor de a preda lucrările la termenul fixat prin contract, pe cită vreme blocurile de ciment se pot azvîrli după o lună în mare, rătnînînd terenul de construire liber şi putîndu-se accelera lucrările.
d)	D. Hallier se plînge în contra directorului lucrărilor icchnice, d. inginer I. B. Oantacuzino, şi cere înlocuirea d-sale.
O/tietitinva rom inimici
Asupra acestor cestiuni comisiunea consultativă a. hotărît următoarele, în-sărcinînd j>e <J. Al. Marghiloman cu redactarea raportului : ad a) ’O, Hallier n’are să plătească nouile t^xe către Stat şi către comună, ci nupjal taxele în fiinţă pînă la înche-
agravări ale acelor, cu facultatea de a beneficia de eventualele degravărl de taxe. Taxele noul vor fi plătite din fondul portului;
ad b) conform contractului, plata lunară se face numai asupra lucrărilor efectuate. Dacă, insă, antreprenorul se în-voeşte, i-se plăteşte şi costul materiala lui neîntrebuinţat încă, dar nu diu fondul portului, ci din garanţia depusă de dînsul;
ad o.) rămîne ca ministrul să hotărască, dacă poate să facă antreprenorului aceeaşi concesiune, pe care i-a făcut d. C. Stoicescu, ca blocurile să le facă din ciment, iar nu din puzzolană. Totuşi raportul inginerilor experţi, numiţi de fostul ministru, d. Porumbaru, anume d-nii: Radu şi dr. Saligmy (chimistul susţinind superioritatea puzzolanel pe de o parte, iar contractul fiind precis, că blocurile trebue să fie din puzzolană, ar fi de dorit ca să se respecte dispoziţiile contractului;
ad d.) d, inginer I. B. Oantacuzino, directorul lucrărilor portului, a fost deja înlocuit prin d. Gh. Duca, numindu-se şi nn sub director în persoana d-lul inginer Balaban şi un inspector de lucrări, anume d. inginer Zahariad.
Procesul şt rezilierea contractului
Precum se vede, diferendul in mare parte a fost rezolvit în favoarea d-luî Hallier. Rămîne numai ca avizul comisiuneî consultative să fie aprobat şi de ministrul lucrărilor publice.
Totuşi, se zice că dacă în cestdunea puz-zolanei nu se vor da aceleaşi favoruri ca cele acordate de d. Stoicescu, atunci d Hallier va intenta un proces Statului.
De alt-fel, mulţi specialişti întrevăd o eventuală reziliere a contractuhii, reziliere pe care o va cere d. Hallier.
0 AMULETA incomparabila
— Fi-va d. Vintili I: Brâtianu director general al regiei monopolurilor Statului?
întrebarea e la ordinea zilei. Colectiviştii o discuţi cu animaţie. Pariuri au fost chiar angajate.
Cu toate câ ezitarea guvernului n’ar fi tocmai o dovadă despre intenţia, bine stabilită, de a se încredinţa acestui tînăr postul de mare tutungiu, totuşi înclin a crede că Vintilă va fi numit.
Am un puternic motiv pentru aceasta.
Candidatul în chestie are un puternic atout în cărţile sale, — atout care ’1 face superior tuturor celor-lalţî postulanţl: numele să& de familie.
Cuvîntul de Brăiiamt a ajuns astă-zl în ţara romînească de o atot puternicie neîntrecută. A întrecut amuletele pe care le poartă Italienii la gît, a întrecut iarba fierului; chiar apa de aur a lui Andronic i-a rămas în urmă.
Cu dînsul urci totoliul de mandatar al naţiune!, deschizi uşile ministerelor, străbaţi la credite şi în alte citadele, în care picior de om pămîntesc n’a pătruns incă.
Scara măririlor şi slavei, la care te poate înălţa cuvîntul de Brătianu, este complectă : ceea ce visezi noaptea, ba chiar şi ceea ce n’al visat, se realisează a doua zi.
Scoborîre nu există, medalia nu are revers, cînd posezi această incomparabilă a-muletă,—doar în pivniţele Băncel Naţionale, dar cîţi n’ar da gloria şi starea lor de astă-zl pentru o singură scoborîre într’o asemenea prăpastie ?
Posesorul acestui fericit nume are prin urmare dreptul să aspire la toate onorurile. Ar putea să spună chiar că e prea juţin pentru dînsul.
Vintilă I. Brătianu va fi numit în postul de director al regiei monopolurilor. Numirea sa se impune în mod fatal, din cauza mterel misterioase ce exercitează asupra turmei colectiviste cuvîntul de Brătianu, irecum s’a impus numirea la ministerul domeniilor a copilului Ionel.
TRIBUNA LITERARA
GHEŢARUL de la SCĂRIŞOARA
Pe sub poale de boădiş, pe o şosea de peatră tăiată în pîntecele muntelui şi scăldată, în coaste, de valurile argintii ale sglobiulul Arieş—se face, în Transilvania, călătoria cea mal plăcută, de-a lungul ţinutului celui mal pitoresc.
De la streaja Câmpenilor — răspîntia unde erau aşezate furcile de cari se spinzuraO eroii cari au făcut revoluţia de la 48 — şi pînă dincolo de Vidre, drumul se încolăceşte pe brîfl de deal, la umbră de pădure virgină şi sub farmecul concertului de păsări, complectat de vijelioasa simfonie a cascadelor gigantice.
De pe dealul Melcilor — un masiv u-riaş format de moluşce petrificate—şoseaua se desfăşoară in spirală dulce, iutretăind umbra copacilor, care se culcă alene pe pieptul dealului şi pe suprafaţa apel din vale.
Pe lăturile drumului, înfipte acolo printr’o minune de echilibru, casele ţăranilor, alcătuite din bîrne îmbinate şi netencuite, îţi surid de departe şi ’ţl daă o covîrşitoare sensaţiune de răcoare şi de bine.
Pretutindeni miroase a sănătos.
Cînd ajungi la drum oblu şi treci pe dinaintea casei tancului, priveliştea lăcaşului acestuia modest îţi evoacă în spirit întreaga epocă de sânge şi de bărbăţie prin care ah trecut Românii diu munţii apuseni pentru a rescumpăra de la «drăguţul de împărat» dreptul de a fi socotiţi ca străini în propria lor casă.
Cînd luua, rumenă şi sfioasă, îşi arată, după dealuri, conciul aurit — şi soarele trage după dînsul, coborindu-se, cele din urmă fire de beteală înlîrziate la orizont, ajungi la Vidra de sus, un petec de paradis care formează un fel de feudă a familiei Gomboş.
Iosif Gomboş e docentul ţinutului; Ni-codim, e birăul; iar bâtrînui, e pati'iar-hul satului — ca în Biblie.
Iosif cântă cu vLara,instruieşte pruncii, face pe arhitectul împrejurimilor, şi învaţă pe ţărani piscicultura; bătrlnul are moară, parale şi minte; Nicodim cântă cu lluerul, cu clarineta, cu un fel de contrabas ciudat şi primitiv, prinde păstrăvi şi chiamă la lege pe acăstăil satului.
Sunt aşa împărţite atribuliunile între oamenii aceştia, şi atât de mare este ascendentul lor asupra Moţilor, în cât şi regele apostolic ’I arîntîlni în calea lui, dacă ar călca alături cujpravila, într’un punct al ţinutului a cărui conducere le e încredinţată lor din tată in fiu.
Dimineaţa, cînd creştetul muntelui începe să devie cenuşiu, Iosif Gomboş te deşteaptă din somn, te zoreşte să te» îmbraci, şi, cu o graţie feminină, îţi o-feră un clondir cu rachiu de cireşi ca să-ţi încălzeşti foalele.
Afară te aşteaptă două grămezi de oase bătrine îmbrăcate în piele de cal. Te urci pe tarniţă, încingi gloaba cu o nuia care se încolăceşte ca biciul, şi pînă să-ţi muşti limba de clte-va ori, al ajuns la Scărişoara. Aci, daca eşti singur, faci greşala de descaleci ca să te odihneşti, căci eşti rupt de oboseală. Dar o dată jos, nu mal poţi încăleca cît e lumea — atît te frînge şi te pisează gloaba, de la Vidra pînă la Scărişoara.
Iţi mal încălzeşti o dată foalele cu un clondir de cireşi—Gomboş are o întreagă gospodărie în straiţă — şi porneşti la deal pe munte.
Potecă nu e.
Printre gropile rămase la rădăcina copacilor, cînd se desgrădinează pietrele, calul caută loe de cărare cu migăloase precauţiunl. Oftează din greO ca să rostogolească bolovanul care ’I stă In cale; se poticneşte pe marginea prăpăstiel, se întoarce înapoi, ocoleşte, stă pe loc ca cum ar cugeta, apoi iar pipăe, iar porneşte şi iar oftează urcând, din greii, peretele.
Când ajungi pe platoă, la Ocoale— după patru ceasuri de frămîntare a->roape pe loc—n’al putea spune cine e mal trudit: tu ori calul ?
Un pavilion de .scîndurl, murdar şi meschin ; peste tot nume ungureşti, scrise cu cretă; din când în când, prin unghere, cîte o poreclă care s’ar părea
2
EPOCA
românească—de jur in prejurul pavilionului, şi chiar înăuntru, bălării.
Chemăm câţl-va ţărani cari cosesc fin la gura peşterel, îl armăm cu răşină şi cu scoarţe de brad, înghiţim, de astă-dală virtos, din clondirul cu cireşi—şi coborîm.
In chiar pîntecele muntelui e o deschizătură circulară— un fel de trapă par’că, — adineâ de vre-o două-zecl de metri si largă lot cam aşa. Intr’o parte a deschizâturel, două trunchiuri enorme împreunate între ele cu blânl groase, formează scara. Fundul gropel, de şi vecinie expus la soare, e acoperit cu un strat gros de zăpadă, culcat pe un aşternut de ghiaţă— suntem în ziua de 13 Iulie.
Peretele din faţa scărel se cască in sus în formă de portic. Această uşă dă acces într’o boltă foarte 'naltă şi spaţioasă. Zidurile bolţii sunt capitonate cu flori de zăpadă, aşa fel aşezate în cit închipuesc cel mal frumos tapet. Parchetul peşterel e de ghiaţă lucioasă ca oglinda.
Văzută la lumina fantastică a torţelor, încăperea aceasta iţi dă impresia unul salon din poveşti, împodobit cu tot ce a putut născoci imaginaţia poporalul.
Către capătul peretelui din stingă e o imensă spărtură în podeală. Aruncăm sloiuri de ghiaţă şi huietul ce produc rostogolindu-se in prăpastie se aude că-te-va secunde.
Din buza acestei prăpăstii de ghiaţă eternă ţişneşte un isvpr de apă căldicicâ pe care o colorează, Intr’un mod cu totul ciudat, un manuchifl de raze plăviţe cari se furişează pe o gaură a tavanului—craterul, probabil, de odinioară al muntelui.
In peretele din dreapta e spartă o uşă uriaşă care duce într’un alt compartiment. Aci, în lund, între doul stîlpl imenşi de ghiaţă, e o ridicăluiă curmată aproape orizontal, care seamănă perfect cu un altar. Pe la spatele mesei, care maschează o poartă în zid, se intră într’un fel de vestibul unde sloil de ghiaţă, grămădiţi în neregulă, formează o grămadă de fiinţe bizare.
Afară, soarele plouă raze căldicele. Găinii, tolăniţi sub straşina pavilionului, ne cedează locul cu vizibilă părere de râfl—pe clnd masalagiii îşi crelază drepturi la pilulele noastre asurzindu-ne cu povestirea legendelor asupra minunăţiilor pe cari ni le-afl arătat.
O. Rădulescu
Pentru închiderea seriei de conferinţe ale Ateneului pe anul curent, d. dr. Luea va ţine Duminecă, 20 Aprilie, o conferinţă asupra «Frumuseţel şi perfecţionării frumuseţii omeneşti».
* *
Numărul de astă-zl al ziarului umoristic Moş Teacă cuprinde următoarele: Paştele meu, Ochelarii patronului sad Grecia în prăpastie, Deniile de la Hugo, Zito o po-lemos!, Sonet, Cum a biruit turcu (versuri), Spiridon poetu, TJn inter viem nostim, Reglementarea căsătoriei ofiţerilor, etc. etc.
OFOIlMAţn
MM. LL. Regele şi Regina, călăuziţi de d. general Castaldo, comandantul brigadel din Fiuine, aii vizitat Marţf portul Fiume, precum şi orăşelele Buccari şi Volosca.
O scrisoare particulară din Mo-nastir anunţă că Valiul de acolo a permis intrebuinţarea limbei romîne in biserica, în urma unul ordin al ministrului de interne din Constantin o pole.
Autorizaţia aceasta a produs cea mal bună impresie In populaţiunea romînă din Macedonia.
La ministerul lucrărilor publice o co-misiune se ocupă cu studiul chestiunel gărel centrale. ■
Dacă socotim că din creditul de 20 milioane — acordat pentru această construcţie — s’ail cheltuit pină acuma, numai pentru planuri, 2,500,000 lei, ne putem închipui, la ce fabuloasă sumă se vor ridica creditele suplimentare pentru terminarea clădire!.
D-na Simona Al. Lshovari a adresat urmă-lot rea scrisoare eforilor «i membrilor cerpulul didactic al liceului romîn din Bitolia, cari—cu ocazia morţel ilu-trului bărbat de Stat Al. La-hovari — afi trimis o adresă de condoleanţe, prin care îşi exprimaţi adinca lor Întristare penlru pierderea marelu’ Rrnjn:
D-lor membri ai Eforiei centrale şi d-lor membri din corpul didactic al liceului romîn din Macedonia •'
«Prea stimaţi Domni,
«Scrisoarea ce ’ml-aţl făcut onoare a’ml adresa, a «dus o mare mlngîiere Întristatului nit ti suflet, vâzind cum fraţii noştri, Ro-mlnil macedoneni, ştia a răsplăti chiar cele m l miel servicii, ce Romîail din Regat aduc fraţilor lor îndepărtaţi.
«In adevăr, repausntul metl soţ s’a interesat şi a iubit pe Rominil de la Pind şi dacă n’a putut face tot ce ar fi dorit pentru a le uşura suferinţele, cauza a fost lipsa de fimp şi Împrejurările politice.
«Sunt adine mişcată de laudele ce aduceţi regretatului meii soţ, şi susţinută cu atlta tărie cum e cauza macedoneană, pe care D-voastră o apăraţi cu aşa de lăudabila perseverenţă, nu este o cauză perdută, ea va eşi triumfătoare, căci Dumnezeii nu părăseşte pe aleşii săi.
«Cu aceasta rog dar pe fie-care din D-v., că să primească reeunoscâtoarea mea mulţumire şi încredinţarea deosebitei mele consideraţii».
Chestii» existenţei ziarului Lumea Nouă a fost discutata In congresul socialist de Ia Hugo.
Primul redactor al foael a fost pentru încetarea el.
D-nil I. Nădejde şi V ' G. Morţun a ti susţinut continuarea, ceea ce congresul a admis.
Deficitele rezultate din indiferenţa publicului pentru ziarul socialist se vor acoperi cu baluri, serate muzicale, etc.
Miniştrii se reîntorc la posturile lor.
D. Stolojan, care a petrecut serbăto-rile Pastelul la Horeşti, s’a reîntors ieri in Capitală.
D. Al. Djuvara, ministrul justiţiei, se reîntoarce Luni seara de la Constan-tinopole.
A se citi in pagina a 4-a Corespondenţii din Iaşi.
E acum o lună de cînd am anunţat că direcţia C. F. R. studiază urcarea tarifelor pentru transportul călătorilor. Tarifele pentru bagaje fuseseră deja urcate de Ia 1 Ianuarie a. c.
Astă-zl faptul este împlinit. Noul ministru al lucrărilor publice a aprobat urcarea cu 25 Ia sută a tarifelor pentru călători cari afl şi fost afişate prin gări.
Nouile tarife intră in vigoare Ia 1 Maifl stil nofl, 19 Aprilie.
Dintr’o informaţie a noastră de la 17 curent, unii cititori afl conchis că ştirile noastre privitoare Ia răsbojfl sunt luate de la legaţiunea grecească din Capib.lă. Nu aceasta a fost intenţiunea noastră. Ceea-ce am voit să spunem noi este că multe din informaţiunile căpătate de la corespondentul nostru din Atena sunt confirmate de insuşl guvernul grecesc de vreme ce Ie comunică, în parte, diferitelor sale legaţiunl.
Intr’un consiliu de miniştri ţinut la ministerul de interne, s’a discutat ches-ţia convocărel Corpurilor Legiuitoare în cursul lunel Maiîi.
Nu s’a luat nicl-o hotărlre.
D. D. Sturdza, preşedintele consiliului, care de pe acuma se gîndeşte cu groază la momentul cînd va trebui să dea ochii cu Camerele, a combătut ideia con-vocărel.
D-sa a susţinut că vrea mal iritîiO să stabilească o înţelegere definitivă cu d-nil Aurelian şi E. Stătescu.
D. locot.-colonel Teişanu a tost numit şef al statului major al corpului 4 de armată, în locul d-lul colonel Tel, trecut comandant al regimentului de artilerie de cetate din regiunea fortificată Bucureşti.
D. locot.-colonel Teişanu ocupa pînă acuma postul de şef al statului major al diviziei a 7-a de infanterie din Roman.
Eminentul oculist dr. Onciul din Cernăuţi, a încetat din viaţă In noaptea de 16 Aprilie, în spitalul Colţea, unde se afla suferind de tifos.
Dr. Onciul e fratele distinsului profesor universitar din capitală. Moartea sa Iasă un gol simţitor printre Romîniî bucovineni.
Trimitem intristatulul frate şi familiei toate condoleanţeJe noastre.
Din 110 candidaţi înscrişi la concursul pentru directoratul scoalelorprimare, care se ţine in şcoala din strada Clemenţei, nu s’afl prezentat decît 70.
Concursul va consta atît din probe scrise cit şi din probe orale.
Probele în scris s’afl terminat deja.
Ieri a avut loc înmormlntarea generalului Victor Creţeanu.
Onorurile militare afl fost date de o brigadă de infanterie sub comanda d-lul colonel Coandă
MAŞINE AGRICOLE H. S. G R E I F Bucur escî, Str. Smîrdan,2 (Via-4-vis de Ooiaro)	1
	
TELEGRAME
Serviciul «Agenţiei Kornine»
Madrid, 17 Aprilie.
O depeşă a generalului Veyier anunţlnd pacificarea părţel occidentale a insulei Cuba, Regina Regentă a semnat un decret relativ la a-plicarea reformelor în această insulă.
Frantz losef la Petersburg
(PRIN PIR TELEGRAFIC)
Petersburg, 17 Aprilie.
Contele Muravieff şi contele Goluchovski s au întreţinut mult timp de dimineaţă — Contele Muravieff a fost apoi primit de Ţarul. — După amiazi, cei dotă miniştri aii mai avut o lungă şi ultimă conferinţă.
Seara s a dat un prins de familie la împărăteasa Maria Teodorotvna, la care au asistat împăratul Frantz losef şi ar-chiducele Othon.
împăratul Frantz losef aplecat la Viena la 10 ore seara, după ce şi-a luat rămas bun de la Ţar în modul cel mai cordial.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Criuiiiml refugiat in Capitală. — In
urma intervenţiunel prefectului de Vaslui, a-genţil poliţiei urmăresc pe un oare-care Va-sile Ciobunu, care, sun», efite-va zile, a ucis pe preotul Bogdan din comuna CodăeşIT, judeţul Vaslui.
Mort din bStae. — ErI seară, indivizii C. Alexandru Şartoo, ajutai de birjarul Nae Rădulescu, aii bătut pe un vestit bătăuş şi scandalagii numit Victor Italianu din strada Verde.
Italiana a fost atît de crunt bătut, in ctt, transportat ia nesimţire la spitalul Filantropia, a încetat din viaţă după cftte-va ore.
Cel doi asasini ati fost arestaţi.
DIN ŢARA
Un soţ ucignţ.—O telegramă primită din Tîrgul-Ocuel ne anunţă că Mons < Simon, evreti, a ucis erl, orele 8 şi jumătate, pe femeeasa, tră-glndu-I In cap cu un topor.
Nenorocita a murit pe toc.
Criminalul a fost imedlai arestat.
Pădure Iu lliieărî.—Erl, la orele* seara, pădurea Piciorul Porcului, a locuitorilor din T -Ocna, pădure ce se atlă pe teritoriul comunei Tlrgu Trotuş. a luat foc.
Autorităţile ati trimes ajutoare.
Pină acum încă nu se ştie dacă focal a fost stins.
Incendiu. — Ni se telegrafiază din Tulcea că eil la orele 2 p. ra, un incendiu violent a isbucnit in cartierul lipovenesc.
Un vînt pute>nic aiimentlnd flăcările, cu o vertiginoasă iuţeală focul s’a întins şi la cele late case dinprejur.
In rite-vu minute un şir întreg de case eraă în flăcări; pe de o parte ajutorul fiind dat Urziţi, iar pe de alta casele fiind in paiantă şi in-velilo cu stuf, focul s'a Întins cu repeziciune şi 20 de ease ad fost consumate cu desăvirşire. *
DIN STREINATATE
Jurnalul Poeţilor.—Un oare-care Fabry de Loupiac gă ise mijlocul de a escroca paia-lele acelora cari aveaţi dragostea de a face versuri. Director al «Jurnalului Poeţilor» bine instalat în MarsUia, el org nizase un maro con-c> rs de poesii, cu premiurl numeroase şi atrăgătoare.
Numărul concurenţilor, — fie-care concurent trebuia să plătească o taxă de înscriere de 10 lei, — fu considerabil.
După ctl-va timp, Loupiac, adresă cîte o scrisoare fie-căruia dintre concurenţi.
Destinatarul era anunţat prin* acea scrisoare că fusese clasat cel d’întîiă la concurs şi trebuia să trimeată o dată cu biografia şi’ fotografia pentru a fi publicate în jurnal, şi suma de 43,50 lei. necesară pentru transportul şi ambalajul premiului ce trebuia să-l se expedieze.
Mandatele curgeai! la administraţia jurnalului; dar concurenţii descoperiră pungăşia şi Loupiac o şterse la Paris. Zilele trecute el fu arestat la un compozitor din strada Fontaine, 'care concurase pentru premiul «Jurnalului Poeţilor», şi care nu cunoştea încă pungăşia directorului.
La Paris, Loupiac formaae deja Academia Poetică şi încasase 7000 lei din mandate poştale expediate de literaţii concurenţi.
Zola călcat de trăsură.— Celebrul romancier Zola a fost victima unul accident, din fericire nu tocmai grav.
Zilele trecute, întoretndu-se acasă, o trăsură dete peste el.
Scriitorul se alese cu mal multe contuziunl
a
Concurs de mandoline. — Recordul mandolinei a fost dispnt»t mal zilele trecute la Turin. In săptăraina din urmă, patrusprezece candidaţi, bărbaţi şi femei, aO concurat înaintea unul juriă, intr’uu concurs deschis pentru a se vedea care ţine mal mult, cîntind în-tr’una, fără să obosească. Muzicanţii, neavînd dreptul să maniace şi să bea, ati cîntat cu instrumentele lor un timp, care a întrecut toate aşteptările. Un premifl, consistind a’intr’o medalie de aur, era destinat pentru învingător. Această medalie a cîştigat-o d. Luigi Novara, din Turin, care n’a lăsat mandolina din mină, de cit dupt 23 de ore şi 53 minute de eîntare neîntreruptă. Nici ’eineile n’aît rămas prea jos iu această luptă. Trei din ele aă ţinut, cîntind in continuă. 12 ore. Aceasta e pentru ele un frumos «tur de forţă». Dar palmele concurenţilor, la sfirşitul lupi el, erafi pline de răni, buricele deg-telor p'ina de siuge, iar miinele întregi umflate şi vinele.—După cum se vede, nu prea e plăcută o asemenea concurenţa.
O căruţă electrică. — Un jurnal englez anunţă că o fabrică din Glicosttr a isprăvit acuin de eurind o căruţă electrică de o mărime extr»-ordinară.
Această căruţă, care are o lungime de 10 pi-cioareşi care poa<e conţine peste o sută persoane, are un singur motor electric, care printr’un buton pune în mişcare roatele.
Inventitorul afirmă că această căruţă face 40 cbilometri pe oră, adică tocmai cit face un tren ordinar.
InchipuiţI-vă dar ce iuţeală!
At«ntat.-t) deprşă din Montevideo anunţă că un individ a tras un foc de revolver contra preşedin-clul republice! Urugnay, pe cînd trecea la plimbare.
Preşedintele n’a fost atins.
Autorul atentatului a fost prins şi arestat.
Un metod ingenios pentru a drege glasul.—Metodul acesta e dedicat ctntăreţilor, oratorilor, conferenţiarilor, profesorilor, comandanţilor, etc. al căror glas a slăbit, şi a pierdut intensitatea dinlr’o împrejurare sail alta.
D-nii A. Moutier şi Granier afi anunţat academia de sciinţe diu Paris că un metod nou, numit «franklinisarea» redă vocea pierdută. CintăreţiI cari nu sunt atinşi nici de lesiunl la aparatul vocal, nici de vre-o afecţiune generală oare-care, supuşi curentului electric îşi redo-bîndeac fourta repede intensitatea, puterea şi timbrul g asului.
«Fiaut finisarea» constă in a pune pe pacient pe un scaun isoht ce stă in legătură cu polul negativ al uuel maşine statice cu putere mare
şi a-1 face să respire, cu ajutorul unul mie a-parat, curentul electric.
Peste cît-va timp vocea devine plină; sunetul el se întăreşte. Respiraţiunea se modifică : inspiraţiunile sunt m»I profunde: expiraţiunile pe cari le produc multiplicitatea şi rapiditatea inspiroţiunilor. in unele bucăţi ce se cmtă, se mir.şorează foarte mult. Vocea se întinde şi poate ti modulată uşor. Ea capătă un timbru deosebit şi trecerea grea de la registrul des-cbis la registrul grav e cu mult mat uşoară.
întrebarea e da -ă clntăn-ţil sad oratorii tre-bue să se electrizeze în fie-care zi cînd cîniă sad vorbesc. Autorii nu spun. E lesne insă, de Înţeles că, pentru a putea menţine efectele bune trebue să ne obişnuim încet cu curentele electrice, cum ne obişnuim cu duşurile. In schimbul acestui mic sacrificii!, dobindim o voce nespus de plăcută şi de puternică.
ULT1E«MATIUNI
D. P. S. Aurelian, întreţinui-du-se cu un coleg al său de la Academie, ia spus următoarele asupra raporturilor sale cu actualul guvern:
— O colaborare a mea cu d. Sturdsu este cu desăvirşire imposibilă !
Noul vapor al serviciului maritim romîn, Princesa Maria, fost Ignazio Florio, se va inaugura cu mare solemnitate la 15 Maifl, Ja Constanţa.
Delegaţii romiul la congresul internaţional al poştelor şi telegrafelor, d-nil Chiru şi Preda, aii sosit erl Ia New-York.
Biblioteca centrală, de atita vreme închisă, se va deschide Luni, 21 Aprilie.
Vor fi două mari săli de lectură: una destinată publicului şi alta pentru profesori.
Citim in Tribuna din Sibifl:
In ultimul proces al Tribunei, redactorul responsabil, <1. Andrei Balteş, a fost condamnat la o amendă de 300 11. In sentinţa tribunalului se spune că dacă uu va fi tu stare a plaţi amenda, va avea să stea în închisoare 20 de zile peste pedeapsa dictată. Sentinţa în privinţa aceasta e clară şi precisă. Şi totuşi procurorul a pretins ca administraţia foaie! să plătească această sumă. Administraţia a dat recurs la ministru contra acestei volnicii a procurorului, dar, fără a se lua în considerare, că recursul nu e rezolvat, am fost înştiinţaţi, că dacă pină azi la 11 ore nu vom plăti suma de fl. 300 — va detrage banii din cauţiune şi va suspenda apariţia ziarului.
Pofta d-lul procuror, de a suspenda ziarul, nu s’a Împlinit, căci administraţia a plătit amenda nedreaptă. Ast-fel acest proces ne a costat peste 2000 fl.
Vestind această volnirie fără seamăn, rugăm pe juriştii noştri şi chiar pe cel maghiari, sa-şl dea părerea; că oare se potriveşte cu conceptul unul stat de drept pro-cederea procurorului în acest caz?
«Monitorul Oficial» de astă-zl aduce la cunoştiinţă publică urcarea tarifului pentru transportul călătorilor pe C. F., de care am vorbit in zi irul nostru.
Noul tarif, care poartă titlul «tariful local pentru transportul de călători, ba-gage şi clini — partea II», se vinde în toate staţiunile cu preţul de un leu exemplarul.
D. loc.-colonel Coslinski, inspectorul porturilor maritime, d. căpitan de marină Boierescu, şi un al treilea ofiţer al cărui nume ne scapă, pleacă astă seară la Fiume, trimişi de guvern, spre a a-sista la nişte experienţe navale.
M. S. Regele a primit, din partea A. S. R. Marelui Duce de Luxemburg, o scrisoare prin care ’I notifică că A. S. R. Marea Ducesă Maria-Ana de Luxemburg, soţia Fiului Sau, A. S. R. Marele Duce Moştenitor de Luxemburg, a dat naştere unei Principese.
Tabloul bolnavilor de conjunctivită granuloasă in armată, pe ziua de 1 Martie trecut:
Corpul 1	Craiova	51
* 2	Bucureşti	67
» 3	Galaţi	164
» 4	laşi	539
Divizia Dobrogea		54
Corpul flotilei		24
Total 899
Ni se comunică din Galaţi că cu trenul accelerat de aseară afl plecat de acolo, pentru Grecia, încă 150 de voluntari, cari afl fost conduşi pină la gară de toată colonia Grecească.
Aceşti voluntari se vor fntbarca Ia Triest pentru Atena.
Pină azi afl plecat din Galaţi 1.500 de voluntari.
*
Prin casele de bancă Dall’Orso, Swab şi comp., din Galaţi, s’aft trimis pînă azi la Atena 350.000 Iei, din subscripţiile publice.
D-na dr. Caravia, în Galaţi, şi M, Chri-soveloni, în Brăila, afl format comitete spre a strînge fonduri pentru Crucea Roşie Elină.
S’aft strlns pină azi 25.000 de lei.
Erl dimineaţă, cu trenul de Bucureşti, afl sosit in Iaşi un veterinar, doi ofiţeri şi 7 soldaţi Bulgari, toţi îmbrăcaţi civil.
La trenul de 12 ore 20, el afl plecat
în Rusia, unde afl fost trimişi de guvernul Bulgar pentru cumpărarea de cal.
Funcţionarii ruşi Conrad Lipinscbi, şeful vămel din Reni, şi Georgo Coltow«ki, judecător de instrucţie, sosind cu vaporul rusesc în Galaţi, afl fost împiedicaţi de comisarul portului, Atanasiu, de a debarca, sub cuvtntul că nu afl paşapoartele în regulă.
Cazul a fost raportat consulului rus din Galaţi, care a telegrafiat ministrului sâfl la Bucureşti, protestînd contra acestui procedeu.
Motivul invocat de comisarul Atana-siu pentru a impedica debarcarea celor doul călători ruşi in Galaţi, e că paşapoartele nu erafl vizate de consulul ro-mîn din Reni.
Nu ştim dacă guvernul nostru are un reprezentat in această localitate. Adevărul e însă că in relaţiile dintre Ro-mînia şi Rusia, vizarea paşapoartelor de către autorităţile consulare e riguros cerută 'a punctele de graniţă.
Fără această viză, trecerea de pe teritoriul romîn in imperiul rusesc este interzisă.
Publicaţiime
Pentru construirea spitalului «Anton Cincu» din oraşul Toeucifi
Se dă în inlrepriodere construirea unul spital îu oraşul Tei-ucio in valoare după deviz în suma de 218.0110 lei.
Condiţiuuile generale, eaetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot vedea la TecuciO la d. Tlieodor Cincu, însărcinatul comisiunel instituite do defunctul Anton Cincu pentru ucest scop.
Ofertele se vor p-iiui înscris şi sigilate iu ziua licituţiunet la d. Tlieodor Cincu, în TecueiO unde va fi iuti unită comisiunea; ele vor fi însoţite de o garanţie provisorie in bml saft efecte in valoare da o»/o din valoarea devizului.
Efectele se primesc şi în detaliu de fie-care lucrare şi in total, specificindu-se detaliat anume lucrările pe care se angajază oferţatorul a le face.
La deschide) ea ofertelor, comisiuuaa este în drept daca va crede de cuviinţă a ţine şi lici-taţiune orală.
Asemenea se vor primi şi supra-oferte, pînă în termen de 8 zile de li cea d'inlât licitaţi-une; supra ofertele vor fi cu cel puţin 5°/o mal jos de cit preţul eşit la prima licitaţie.
Garanţia definitivă va fi de 10°/o din valourea preţului oferit de acela asupra căruia a rf.mas lucrarea.
Licitaţinnea va avea loc în ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-licitaţia în ziua de 29 Iunie a. c.
TecuciO, 7 Aprilie 1897.
PAPIER HIGH-LIFE
FUMEZ LE
PANA PANAMA PI.IIP/!
Ou ue fumez pas Deposit general Crrangă & C. Bucureşti
Strada Ptnzari NiOo IO-I4.
CUMPĂR
CUMPĂR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur. argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine* safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde.
La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzătorl.
Bijouterie, Horologerie & Argintărie LKON WEIKSBLIITH
40, Calea Victoriei, Bucureşti
Pentru logodne si nunţi
Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul meu în tot-de auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate îu aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase.
Bogat asortiment in diferite aiginîăril (Riolz) precum: SERVICII I)E MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc.
Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mai noul.
Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia.’ garantînd pentru exactitatea lor.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cn preţurile cele mal reduse.
Primeşte In ttebimb orî-ee obiecte uzate
8, - STRADA SĂRINDAR,—8
Prelungirea stradel Nouă
BUCUREŞTI
IN FABRICA I.IJI
PAUL MILKER
Ne găseşte iu iot timpul uu
Jtare asortiment
DE
Articole de Voiagiu
Pielărie fină
Porte-monaie, Porte-visit. etc.
' SACI CU NECESAISE SE TOiLETA
de Ia 40 până la 350 lei
CONSTANTIN SIMIONESCU
Doctorand tu medicină
Paris, Boulevard Montparnass, 162, Paria Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind In relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cu consuitaţiune şi prin corespondenţă*
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
BULETINUL REZBOIULUi
Dr la precipitata retragere a armatei greceşti spre sudul Tesaliei, interesul se strămutase de pe teatrul războiului la Atena. Iritata populară respinsese în al douilea plan întîmplările de pe câmpul de luptă.
Situaţiunea era în adevăr gravă. Luptele politice sunt exagerat de vio lente, în Grecia, chiar în vremuri normale. Cu cît trebuiau să sporească patimile în urma nenorocirilor de laMatt şi a retragerii, neînţeleasă pentru public, din Larissa ? Deosebit de aceasta, poporul grecesc a trebuit să facă mari jertfe pentru întreprinderea războiului şi era firesc ca nereuşita să ’l amărască şi să î cdace.
Se pare însă că furtuna a trecut fără grave consecinţl. Dacă masele lucrează după sentiment, în Grecia ca şi ori unde, stratul politic al naţiunii greceşti a avut tăria să reziste şiroiului popular şi să lucreze cu judecată. Opo ziţiunea, care putea să exploateze fără scrupul înfrîngerile de pe cîmpul de luptă, s'a arătat de o moderaţiune ce dovedeşte că oamenii cari o conduc sunt cu adevărat serioşi şi buni patrioţi. Deputaţii opoziţiunil au, dat o proclamaţie prin care îndeamnă pe cetăţeni să menţie ordinea. Şi opiniunea publică s’a supus.
De acum înainte, soarta armelor fie cum o fi, Grecia va fi scutită de o zdruncinare internă care ar avea urmări poate ireparabile.
Cu privire la război, avem puţine lucruri de relevat.
După cum ne-a telegrafiat corespondentul nostru special din Viena, e forte probabil că Grecii nu vor fi lăsaţi să bombardeze Salonicul. Sunt prea multe interese europene legate de acest port, pentru ca Europa să permită aşa ceva.
în Tesalia, mal nimic; Turcii înaintează încet, dar înaintează. Telegrama trimisului nostru special la Atena, d. Pisani, prin care ni se vesteşte că locuitorii din Yolo aii trimis o deputa-ţiune Iul Edhem-paşa spre a solicita elemenţa lut,—e caracteristică pentru starea locuitorilor din această parte a teatrului de rezboiu.
Chiar în Epir, unde pînă acum Grecii înaintau destul de repede, pare că a intrat o pauză. Generalul Mănos, comandantul armatei greceşti de acolo, nu are ae gînd să înainteze asupra la-ninel, de cît după ce Preveza va cădea în mîiuile sale. Din depeşile anterioare se şUe că Preveza <■ suferit mari stricăciuni, dar cetăţuea iot mal rezistă; furtuna a împiedecat timp de cîte-va zile acţiunea Grecilor pe mare asupra acestui pund.
Ziua de astă-zl probabil că ne va aduce ştiri despre o schimbare pe cîmpul luptei.
IN JURUL RĂZBOIULUI
Intervenţia Puterilor.—încadra gre-
CPHHcâ orientalii. — Turcii in Te* salia.—Interview cn Asslui-bey.
Ungurii p litru Turci.—Mitropolitul din 1,urina. — încă 10 ore.
Intervenţia Puterilor
Presa europeană a început să discute eventualitatea intervenirel Puterilor pentru încheiarea conflictului greco-turc.
Pînă acum s’au rostit în această privinţă ziarele franceze, engleze şi germane. E însă o mare deosebire între ele în ce priveşte modul şi momentul intervenirel.
Pe când presa franceză şi cea englezească socotesc că a sosit deja momentul să se încheie un armistiţiu, presa germană spune că Grecia trebue să implore mal întîiu intervenţia Puterilor şi, înainte de orl-ce, trebue să-şi retragă trupele din Creta.
Escadra grecească orientală
Din depeşile zilelor diu urmă se ştie că escadra grecească orientală a bombardat diferite portuleţe turceşti de pe coasta apu-sană a golfului Salonic. O telegramă primită erl ne-a anunţat chiar că escadra a ajuns în vederea Salonicului.
Escadra orientală grecească se compuue din 5 vase de răsboiu (intre cari fruntaşul e cuirasetul «Şpetzai»), 15 vase mal mici şi torpiloare şi 2 vapoare pentru transporturi militare.
După cum s’a anunţat din Constantiuopol, flota turcească a plecat şi ea spre Salonic. Cum lusă această flotă, e foarte «bolnavă», e greii de crezut că ea va da piept cu duşmanul şi scopul, amiralului turcesc e, probabil, să tragă şi să depărteze de Salouie flota grecească.
Mal probabil e că puterile vor interveni şi Salonicul nu va ii de loc bombardat.
Turcii tu Tesalia
lată măsurile luate de guvernul turcesc imediat după ocuparea Larissel:
trupele vor fi împărţite între Larissa, Tlrnava şi Elassona.
Circulaţiunea privată şi comercială precum şi câlătorirea a fost interzisă locuitorilor regiunii ocupate, fără permisiunea specială a comandantulul-şef.
Trupele aii primit ordiu să lie foarte emiţătoare faţă cu poporaţiunea.
Curtierul general va fi la Larissa.
Iniervlew cu At*Niiu-be>
Corespondentul constantinopolitau al lui «Neue Freie Presse» a avut la 14 Aprilie
o întrevedere cu Assim-bey, fostul ministru turcesc la Atena.
Si— Credeţi că, după o definitivă victorie asupra Grecilor, Turcia se poate aştepta la o despăgubire de răsboiîi ? întrebă cores pondentul.
—	Mizeria în Grecia e de nedescris, a răspuns Assim-bey, şi grea poate lua diinen siunl mal mari.
—	Va putea Regele George să se men-ţie pe tron, după înfrlngerea suferită ?
—	Probabil nu e.
Ungurii pentru Turci
Convorbirea s’a curmat aci, fiind că Assim-bey a primit o depeşă din Budapesta. El o citi zlmbind mulţumit, o traduse corespondentului şi spuse :
«Depeşa e de la doul magistraţi unguri, deputaţi, prieteni al mei de pe cănd eram consul la Pesta. Nenumărate asemeni de peşl de felicitare de la fraţii noştri uugurl am primit d er! încoace; ele mi-ail prici nuit o nespusă bucurie».
Mitropolitul diu Larissa
Cînd s’a apropiat avant-garda turcească de Larissa, mitropolitul grecesc din localitate, în fruntea clerului, a eşit înaintea Turcilor şi s’a rugat comandantului să protejeze poporaţiunea.
—	Preoţii tuturor cultelor din Larissa aii oficiant sfiala slujbă pentru sănătatea Sultanului.
încă. 10 ore
—	Plecarea grăbită a ti recilor din Tir-nova a surprins pe Edhem-paşa.
Cînd, din cortul seb a observat fuga armatei duşmane, Edhem a spus unei persoane care se afla lingă el :
—	Numai Allah poate şti ce plănuesc Greci). După părerea mea, el puteau să mal ţie poziţiunea aceasta Incă£10 ore.
RĂZBOIUL GRECO-TURC
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL (PRIN PIR TELEGRAFIC)
— Depeşile de astă-noapte —
Viena, 17 Aprilie.
Ştiri venite aci din Petersburg anunţă că în întrevederea dintre împăratul Frantz losepli şi Ţarul, s’ar fi stabilit o înţelegere directă între Rusia şi Austro-Ungaria cu privire la regularea ches-tiunel Orientale.
Cercurile vieneze însă asigură că în nici un caz nu e vorba de noul conven-ţiunl; tratativele din Petersburg tind numai să dovedească că pacea Europei e asigurată prin deplina înţelegere ce există între Austria şi Rusia.
Nu e vorba absolut de nici o nouă grupare a puterilor.
M.	Klug.
SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE“
Arta, 17 Aprilie.
Vinători! pe jos combat acum în faţa lui Pentepiguilia.
Petersburg, 17 Aprilie.
Contele Goluckowsky a l’ost primit ieri de împărăteasa, şi a făcut o vizită contelui Muraview cu care a avut o lungă conferinţă.
Contele Muraview a fost primit erl la 5 ore după amiazl de împăratul Frantz Iosef.
Constantinopo], 17 Aprilie.
Un căpitan al Lloydulul sosit aci anunţă că trei corăbii de resbel şi un torpilor turceşti s’au scufundat in Dardanele. Confirmarea oficială a acestei ştiri lipseşte.
Constantinopo], 17 Aprilie.
O depeşă u luî Edliem-Paşa cu data de 10 zice că prima divizie mergind asupra Tribalei a ocupat Zarkos şi-a pus minu pe multe muniţiuuî.
O telegramă otlcială din Epir cu data de 15 anunţă că în lupta de alaltă-iori la Kondozaki, grecii au fost bătuţi şi siliţi să fugă. Turcii aă luat podul Plaku şi un hlockhaus.
Yaliul din Uskub ununţă că mai multe sute de voluutarl organizaţi şi în uniformă pleacă în iie-care zi.
Salonic 17 Aprilie.
Pînă acum au plecut în (lirecţiu lui Yelo 2500 de oameni. — S’au trimis ca eclerorl detaşamente de cavalerie destul de tari.	ta
Iu urma ştirilor cari anunţă o acţiune sau o demonstraţie a flotei greceşti iu Dardanele, Turcii afi luar. măsurile lor pentru a face faţă eventualităţilor ce s’ar putea produce.
Atena, 17 Aprilie.
(Juoruiu-ul nu s’a atins la Cameră din causa lipsei deputaţilor ministeriali.
Volo, 17 aprilie.
Oraşul este aproape cu desăvîrşire evacuat ; femeile şi copil se imbarchează în masă. Consulatele au înălţat drapelele lor. Un cuirasat englez şi unul italian sunt în port.
Atheua, 17 Aprilie.
Afacerea din Velestinos se reduce la o simplă hărtuială.
Se speră că quorum-ul Camerei se va atinge azi. — D. Delyanis declară că guvernul nu-şi va da demisia de cît dacă Camera i-ar retrage încrederea.
Paris, 17 Aprilie.
La consiliul de miniştri ţintit la Elisen d. Hanotaux a pus pe colegii săi în curentul afacerilor din Orient şi a negocierilor ce s’aît urmat între puteri.
Atena, 17 Aprilie.
Regele a rugat pe <1. DelyannlM wă-ţjl «lea demisia. Apoi a clic unit Ia palat pe şefii opoziţiei : d-»li Kalli, C'arapano- Kiafiropiilo. Nku-lontlis. Sisciopulo şl Religeorges, pe cari i-a însărcinat eu formarea nouliil cabinet eu d. Theo-toki, care este aşteptat In curiud diu Corfu.
DEPENILE DE ASTA-XI
Si iu-ri i*t ,4it fitif
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(Prin fir telegrafic)
Viena, 18 Aprilie.
lcrnNΫ Ifh-gfiimă tte - a font tram*ml**ă ilf oficiul «fin 1 ’ii-tta cri 17 (20) Aprilie, of a I.3S ii. am. cu mimă flit MASO, iar oficiul itin tiu-cureişl» na nl-a comanicat'o tic cit antă noapte, ta oea /. niţică ilnpă t'4 orc ite ta transmitere.
Trimisul Serbiei diu Uousâan-tinopole a părăsit azi Capitala Turciei, iiitorcîudu-se la Belgrad. Guvernul Serbiei a recurs la a-ceastă măsură hotărâtoare, din cauză că Rarele Vizir nu .s'a ţinut de angajamentul luat în mod formal de a se alege cel mai târziii, erl, un episcop la Uskub.
Rodul cum s'a făcut plecarea trimisului sârb diu Coustautiiio-pole dă acestui fapt un caracter ceva uiai grav : Trimisul Ruute-negrnliiî şi agentul Bulgariei au veuit, tu mod demonstrativ, pc peronul gărei, pentru a saluta şi aproba pe trimisul .Serbiei.
Tiarele Vizir a declarat că. fn urma victoriei Turcilor în tîreda, Sultanul mi voeşte să mal acorde nici o concesiune Serbiei şi Bulgariei.
Toată presa vieneză se ocupă de acest nou conflict ivit tn Balcani, tocmai tu momentul efud toată lumea aştepta cu nerăbdare intervenţia Europei pentru restabilirea păcei.
M. Ring.
Serviciul «Agenţiei Romîne»
Armata greceusca
Atena, 17 Aprilie.
Se anunţă din Kumuzades că împrejurul acestui oraş se ridică lucrări de apărare mobilă. Şefii şi trupele sunt pline de încredere cu toate ştirile proaste venite din Tesalia.
Lingă Filipiade, Grecii aă găsit o ca-sarmâ mare şi o ierbârie părăsite, unde Turcii ar fi lăsat o cantitate mare de mu-uiţiunl. Trupele sunt eşelonate de la Filipiade la Pentepigadia, unde In fie-care zi se produc hârţuell.
Englezii in Creta
Canea, 17 Aprilie.
La Uaudia au debarcat trupe noul engleze şi artilerie. Luarea Larisel a pro vocat agitaţie printre Turei.
A oul guvern grecesc
Atena, 17 Aprilie.
Următoarea listă ministerială poate fl considerată ea oficială : D-mi Italli preşedinte de consiliu şi marină ; colonelul Tsamados, rosbelul; Simopulos, finanţe; Carapauos, instrucţia publică ; Theodoki, interne. Titularul ministerului de justiţie nu s’a desemnat încă.
Revocarea lut Relganis
Alena, 17 Aprilie.
D. Delyanis refuzînd de a-şî da demisia. va li probabil revocat, afară numai dacă şi-ar schimba părerea. Singura eon-diţiune pusă de Rege la alcătuirea listei ministeriale de către d. Ralli, este intrarea d-luî Teodoki în cabinet. I). Ralli a fost chemat la palat.
Chestia Salonicului
Viena, 17 Aprilie.
Corespondenţa Politică zice că contele de Welsersheimb, şef de secţiune la ministerul afacerilor străine, primind o deputa-ţiune a clubului de export, venită să-I vorbească de protegerea supuşilor austriael la Salonic în caz de bombardare, a declarat că presenţa corăbiilor de resbel austriace şi a iator corăbii aparţinind puterilor neutre Ia Salonic, oferă o garanţie sigură că propri-tatea neutrilor nu va li distrusă fără milă.
Afară de asta, guvernul grec a declarat la începutul resbelulul, că va observa con-venţiunea navală semnată la Paris In 1856. Probabil că guvernul grec va observa ace-
laş principia cu ocazia vr’unel a-ţiunl a flotei sale în contra continentului. ’)
A'ola ideaticii auslro-rusească
Viena. 17 Aprilie.
«Correspondenz-Bureau» află din Petersburg că contele Mur avujf şi contele Goluchovskif au adresat azi din acest oraş, note ideniice reprezentanţilor ruşi şi austro-ungari la Bucureşti, Belgrad, Sofia şi Cettinge. Aceste note zic că 8< him-bnrea de idei între împăratul Frantz Iosef şi Ţarul, a oferit celor doi Suverani ocasia de a constata cu satisfacţie, atitudinea Turciei în Europa. A-ceastâ atitudine răspunde cu atît mal mult dorinţelor celor doi Suverani, cu cît El sunt ferm hotărîţl să menţie pacea generală, principiile de ordine şi statul-quo-ul.
ULTIMA OEA
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(Prin fir telegrafic)
Intervenfia diplomalica pentr armisliliii
Viena, 18 Aprilie, ora 2 20 p. m.
Zvonul eă principesa moştenitoare a Greciei ar ti «lat milioanele moştenite «le la bătrânul împărat Willielm pentru fortifi-caţiuni e neadevărat. Bunii se aflu in depozit la o bancă englezească.
Viena, 18 Aprilie.
Ora 3.
Ambasadorul Germaniei la Constanţi-nopol a transmis Sultanului felicitările cele mal călduroase din partea Suveranului său, pentru victoriile dobîudite de trupele turce în Tesalia.
Viena, 18 Aprilie.
Ora 3.40 m.
Pe aici circulă ştirea că după rugăciunea ministrului de externe grecesc, a-dresată ambasadorului 3:i-siei, ambasadorii JGuglite-rei, Franţei şi Rusiei, au tăcut demersuri la Cons-tantinopole, pentru a hotărî pe Sublinia Poartă să acorde Regelui Qreciei nu armistiţiu pînă la limpezirea situaţiei din Atena.
M. lliug.
1) Ştirea aceasta ue-a fost trimetsă încă de alallă-erl de către corespondentul nostru special la Viena.
BIOVANI B. GRONODA
Faroisorul	Vechea şi prima Fabrică de um-	Medalia de Aur
	brele	O
l||P	Fondată în a. 1880	
	BUCUREŞTI	•Bucureşti
Cărţii Regsle	24, Str. Şelari, 24	1894
Recomandă atît onor. sale clientele, cît şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fahricaţiunel sale precum :
UMBRELE şi UMBRELUŢE
fantesie de tot felul.
Specialitate Umbreluţa AGO, ultima noutate.
Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu siş TO-LKDO.
Se primesc or-ce comande şi repara-iunl. Serviciul onest şi prompt.
Rog a nota bine adresa mea, numai :
24, Strada Şelari, 24,
Dinţi cu 7 lei unul
Se pune în cautchuk
în strada Cempineanu No. 46
MAŞINE
AGRICOLE
SAL SACHS
BUCUREŞTI, Str. Smîrdan. 23. — B’ftAILA, Bulevardul Cuza, 114. — VARNA. KeprcHeiila'il general al mintii iţelor fabrice:
AVEEIJVG «$'• 1*0 R TEII, ROCHESTER (Anglia) M*lano Jflanu/aclurlng C-nie, CHICAGO (America)
K E <0 O NiNDĂ:
Liocouiobile şi Treerători
Cele maî perfecţionate maşine de secerat si legat snopi. „PLAPÎO“ prevăzute cu „Roata Votantă**—Tăişul 195 din. DEPOSIT de TOT FELUL DE UNELTE şi UTENSILE AGRICOLE
l
AVIS
Se aduce la cunoştinţa generală ca cu Începere de
Sîmbătă qfflfcV ^ c.
mersul trenurilor se med fb-ă conform publica-ţiunilor generale deja dis ribuite.
Modificări mal princip de. introdus1, sunt: Trenul 127, care ple a din Bucureşti la 9 ore 15 dim., şi trenul 12S, care sosea in Bucureşti la 8 ore 30 seara, se anulează şi vor circul.) numai Intre PloejU si Predeal în legătură din Ploeştl eu trenul lîf care va pleca din Bucureşti la 7 ore 10 dim. şi cu trenul 122 care va sosi în Bucureşti la 10 ore 10 seara.
Trenul 143, care pleca din Bucureşti Ia 2 ore 40 p. m. şi trenul 144 care sosea in Bucureşti la 1 oră p. m. se anulează între Bucureştl-Pi-teştl, introdueîndu-se trenurile 145 cu plecarea din Bucureşti la 6 ore 10 dim., 146 cu sosirea ia Bucureşti la 10 ore 25 seara: 173 cu plecarea din Bu-nreştl la 0 o^e 30 seara şi 174 cu sosirea în Bucur) şti la 10 ore 15 dim Aceste trenuri circulind intre Bucuresti-Piteştl, vor avea şi legături directe la şi delâ Pucioasa şi Cimpu lung.
S’afi înfiinţat tr nuri noul :
Intre Mărăşestl Galaţi cu legături dela şi la Foeşsnl-Odobcştt şi spre Vaslui-IaşT.
Jufrs Tecucî- Hi riad cu legături in Tecuci de la şi spre Galaţi, Bai ă0-T. Ocna.
Intre Hhn,- Vilcea-Riurenl Ocn.-Marl cu legături in RiurcnI in toate direcţiunile.
Se vor pune în circulaţi :
Trenul 9 cu plecarea din Bucure II la 5 ore 30 p m., şi Genul 10 cu sosirea in Bucureş'I la 11 ore 25 ditn., Intre Bucureştl-Predeal-Arad-Budapesta-Viena.
Trenurile 19 şi 20 între Bnzăă-GilaţT cu legătură în B'izăO din Bucureşti şi din Sinaia, Budapesta, Viena.

Cel mai bun Întăritor.
Indispensabil în tote familiile. Se ea de preferenţâ pur pe puţin zahăr.
Multu mai superior tutor Apelor de Melissâ şi Alcoolului de Mentă.
Se întrebuinteza cu succes contra indigestiunilor, boalelor de stomac, de nervi, contra leşinului, durerei de capu.
Indispensabil’voyageorilori pe Mare.
Antiepedemio, garanteza contra Influenzei şi frigurilori.
Se vinde in flacone modelu mare, şi modelu special pentru busunar oare este preferat de către Velocipedişti.
6r gâsesce In Romania la t6te Farmaciile, Drog ui şti şi Parfumori.
CLEMENT 6c O1*- Valence (Drdme-Francia).
J5eouf<£	mo ideii e
Crema ^Malisqtie
asigura frăgezimea obrazului, îl prezerva de arşiţa soarelui, de pete de roşeaţâ şi de sbîrciturL
De vînzare la principalele ma-gasine de parfumerie din ţară.
UQ|!jj&2a DE VENZARE SAtÎDE ÎN-«51 sî rl I n CHIRIAT iu total sad iu parte o proprietate, în str. Monastirel No. 5. la cea mal trumoasă posiţie (vis-â-vis de poarta Monastirel), compusă din : 0 casă din două mari apartamente, cu 14 camere mobilate pentru stă-piui, 3 pivniţl, conducte de apă, etc.; două grădini, una de fiori şi alta mare de legume şi arbori fructiferi; două grajduri de 12 cal cu 4 camere pentru servitori şi curte in care apa este introdusă.
ACI ÎN BUCUREŞTI
Proprietate in str. Isvor, No. 5B. compusă din: Un mare atelier mecanic, cu abur, pentru spălătorie de rufe, şi un grajd de mal mulţi cal, construite din zid masiv cu temelie de piatră, apă introdusă, canal de scurgere, magazii, şopronn şi UN MARE TEREN CU 0 SUPRAFAŢA DE 2100 Metri I’ătr Doritorii pot avea informaţii in Bucureşti strada Covaci. No. 3.
AVIS
Uaaa €». P. Petlieu face cunoscut onor. sale clientele că cu tot incendiul e a avut loc în pivniţa magasinuluf. d-sale de Droguerie şi Coloniale din strada PinzarI No. 10 ş> 14, afacerea continuă ca şi în trecut fără nici o întrerupere.
Doctorul dalmiir
de la facultatea din Paris Specia! pentru boalcle «le Htouiac
27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4
D». STERIE N. CiURCU
IX Polikangasse—No. 10. Viaua
Consultaţiuul cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea do medicină din Viena.
DE SNOHÎRIAT
lingă hala Train şi staţia TraniwaiuJuI, compusă din camere, sofragerie, bucătărie pivniţe, singur In curte. Se închiriază si parţial: 2 camere, bucătărie şi pivniţă. Amatorii se vor adresa la proprietar, Ath. Costinescu, strada Academiei, No. 14 (grădina Raşca), la Tipografia Gr. Luis, sad in strada Dionisie, 68.
www.dacoromanica.ro
4:&
„EPOCA" IN PROVINCIE
IAŞI
*
Cine e d. T. Uimirii ?
16 Aprilie-
In ultima şedinţă Înainte de vacanţie, a avut loc, la Curtea de Apel sec. II-a, un proces penal care a făcut mult sgoinot în iaşi — şi cu drept cuvlnt.
Colectiviştii, la venirea lor la putere, ne-lulnd In considerare de cît vechimea In dub, aă numit procuror general pe d. T. Mîndru, care — In timpul din urmă — ajunsese un fel de advocat ridieul, din cauza disproporţiei dintre pretenţiile şi imbecilitatea Iul şi care nu tr&ea de cit din mila şi pomana preşedintelui seeţiunel all-a a tribunalului. *
* *
De eînd e procuror general, omul acesta dovedeşte numai ifosurl şi mofturi, nici o lucrare serioasă. In aproape 2 ani u'a luat parte de cit la 3 procese penale şi .la un proces civil.
A luat parte la procesul în care funcţionarul D. Sadoveanu era dat în judecată pentru complicitate la bigamie. Sadoveanu fusese achitat de tribunal. Primul procuror ş iind că sentinţa e întemeiată, n’a mal făcut apel. Procurorul general însă pentru a putea
fi dezagreabil colegului săfl, P. Sadoveanu din parchetul Curţeî, a făcut apel şi a susţinut singur acuzarea pe baza unei mari ino-vaţiunl: citirea textelor penale cu lupa. Curtea natural a consfinţit sentinţa aehitâ-toare.
*
* *
A doua afacere In care a luat parte, a-fost afacerea Talianu. A stîrnit un rîs bo-inernic, susţinînd .& nu mal trebuie anii-nare, de oare-ce n’are nevoie de martori, clnd martorii fuseseră chemaţi din oficiu de Curte. Conclasiunile sale aă fost respinse şi data aceasta.
*
* *
In o afacere civilă dintre executorul testamentar al d-lul I. Agariev şi un fost administrator de moşie, a pus astfel de con-clusiunl, In cit Curtea n’a avut de cit să hotărască exact contrarul, pentru ca să facă o deciziune minunată. De altfel capul sucit al d-lul Mtndru era recunoscut şi pe cînd era advocat. Tribunalul şi Curtea a-veafl o măsură sigură pentru a judeca drept: a hotărî contrarul celor susţinute de avocatul Mîndru.
*
* *
Cauza—în care s’a manifestat mal potrivit cu temperamentul şi puterea sa—a fost afacerea studentului Vergati, condamnat de Tribunal la amendă pentru falş şi furt.
In urma apelului primului procuror acest proces a venit la Curte. Studentul Vergati este fiul senatorului de la Craiova. Bietul părinte a făcut totul.
A adus scrisori de pe la miniştri pentru judecători şi prim-procuror. D. Mîndru făgăduise să ’şî arâte toată puterea sa. Crezînd că la secţia I-a a Curţeî este foarte antipatic, nu pentru că e puţin la duh, ci pentru că e liberal, a stăruit să se repartizeze procesul la secţia II, unde sunt mulţi liberali. La şedinţă a venit In persoană şi cu un ifos de zile mari a declarat că retrage apelul primului procuror—erez/e colosală de procedură penală—şi a cerut a-chitarea, battndu ’şl joc de probele instrucţiei, pe cari de altfel le-a aprobat atunci, clnd n’a făcut opoziţie contra ordonanţei de urmărire a judelui de instrucţie.
Curtea-ori cît de liberală ar fi—u’a putut de cît să tntoareft spatele procurorului general de la primele sale susţineri, în cît aparăreî i-a fost foarte greii de luptat cu impresiunea făcută de procurorul general, apărătorul de ocazie al nenorocitului student.
Curtea, în dezeord cu ministerul public* a condamnat pe studentul Vergati la 2 luni de închisoare. Osluditul a rămas convins că protecţia procurorului general l’a nenorocit Iată dar o nouă palmă pe obrazul nesimţitor al simandicosului nostru procuror general.
Reintegrarea judecătorului Grigoriu
Se dă ca sigură reintegrarea judecătorului Grigoriu. D. Mîndru, temlndu-se de clubul liberal, s'a purtat cinstit şi chemat fiind la Bucureşti, a spus ministrului, că tot ce s’a afirmat pe socoteala d Iul Grigoriu de fostul ministru e absolut falş. D. Grigoriu nu joacă nici cărţi, de cit doară preferansul, ceea ce d. Mîndru a declarat că face şi d-sa, de şi procuror general.
I7n accident
D. C. Cbirilă, simpaticul nostru concetăţean, a fost Luni, pe la orele 3 din zi, victima unul grav accident. Pe cînd scoborea treptele de piatră cari duc In gradina Ţigara, la avuzul de şampanie al legendarului avocat, o mare lespede de piatră s’a pornit şi apucîndu-I piciorul sting, i-a strivit căputa.
De şi pacientul are mari dureri, doctorii speră Intr’o complectă vindecare, după vre-o 15 zile de bandaj.
_	^ C«Ht.
ECOURI
*** Membrii comitetului central pentru organizarea asociaţiunel generale a medicilor din (ară, precum şi toţi medicii cari vor să adereze şi să conlucreze pentru is-butirea acestei asociaţiunl, sunt rugaţi să vie la întrunirea ce va avea loc: Vineri 18
c.^ora 8 şi jum. seara, In localul societăţe studenţilor In medicină (Băile Eforiei).
*% Budgetul casei dotaţiunel oastel însumează la cheltuelî totalul de 5.827.141 lei.
Din această cifră, pensiunile mililare de relragare absorb 4 554.720 lei.
Fondul propriu al dotaţiunel oastel este de 1.257.740.
*** Consiliul general de Tulcea s’a constituit şi şi-a ales ast-fel biuroul:
D. Hagi Petrov, preşedinte ; Tău ase Ra-dovicl şi Adisea Caravia, vice-preşedinţl, şi Cliiru G. Sitevu şi M. Ciortan, secretari.
*** Duminică. 20 Aprilie, va avea loc prima serbare a comerţului şi industriei naţionale.
Se rezervă publicului adevărate surprize. Tot ce o bogată imaginaţie poate concepe mal original, mal artistic, mal atrăgător se va găsi Duminică 20 Aprilie, de la 2 ore p. m., în jos, la şoseaua Chiselei.
Comitelui organizator al acestor serbări şi-a dat toate ostenelile ca să corespundă gustului publicului bucureştean.
*** A apărut Fundarea Romei, legendă istorică în versuri,—5 acte, de d. Const. Mărculescu de la Teatrul Naţional din Bucureşti.
Piesa a fost representată pentru prima oară pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti la 11 Martie a. c. şi este dedicată d-lul Take Ionescu, fost ministru.
nu
FOITA ZIARULUI « EPOCA i
20
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA ÎNTfll
Oamenii cari îl ajutaă în cercetările şi scotociturile sale eraă în tot-d’auna aceiaşi Aşa că el dobîndiseră o oare care compe-tiuţă practică.
Clnd vedeati, ori cînd auzeau, vorbindu-se de vre o particularitate a uaturel, interesantă din punctul do vedere arheologic, se grăbeaţi să înştiinţeze pe Teofil.
Unul din el semnalase de curâud o groapă pe care o descoperise de curlnd şi care ÎI păruse mislruilă înăuntru.
Clte-va lucruri de curăţire săvîrşite din porunca lui Teofil, dădură la iveală o subterană a cărei boltă era în parte dărîmată.
Această subterană ducea la o criptă ruinată, dedesubtul bisericel.
In fundul criptei se găseai! clte-va trepte stricate, săpate în zid.
In lespedea care închidea, ca un tavan, această seăricică, era înfipt un belciug de fier.
Impingînd mult lespedea în sus, Teofil a făcut-o să se clatine şi apoi să se ridice pe un drug de fier care o traversa şi care îl servea drept şurup.
Ridicâud In sus lespedea, dădură în biserică.
Această trecere trainică, păruse fără interes lui Teofil, din punctul de vedere al cercetărilor sale speciale.
Cu toate acestea, dete ordin celor doi lucrători cari îl ajutaseră la descoperire, proprietarul cîmpulul şi fiul săă, ca să nu vorbească despre aceasta, temîudu-se ca nu cura-va Zamfir să afle şi apoi să sape şi să găurească pămîntul în toate părţile, stricînd ast-lel tărîmul care, o dată, era poate de folos lui Teofil.
—	Acuma, dragă Teodor, urmă el, ghiceşti ce o să mal fie ? O să te duc acolo: o să ridic lespedea şi n’al de cit să te a-pleci puţin spre a te pomeni In tinda bisericel.
—	Dar, fi(nd-că această criptă este sub biserică, de ce să ne depărtăm atît ? întrebă Gabriel. Va să zică, e lungă subterana ?
—	Cel mult o sută de metri. Dar era de trebuinţă să ne dăpărtăm de palavragii ăştia, spre a’l face să creadă că noi ne întoarcem la Magula.
Acuma, o să schimbăm drumul, o luăm printre salcîml şi peste clte-va minute suntem acolo!
Cel doi tineri urcară încet coasta care mărginea drumul, pe aproape chiar de locul în care Balsam căzuse cu cîte-va ceasuri mal ’naiute.
Pe urmă se scoboriră îutr’o strimtă şi iungă şoavă care tata în două desişul în
care tîlharul încercase să se ascunză.
—	Această şoavă era acoperită altă dată. Am găsit bucăţi de boltă.
Şi ducea la galeria în care o să intrăm şi care duce la criptă.
Mărăcini, pietre mari, trîntite ici şi colo, făcea drumul anevoios, dacă nu primejdios.
Teofil lumina cu chibrituri fără teamă că lumina lor poate să fie zărită de afară mulţumită adîncimel acelei şoave.
Dar această licărire, tîlharul o vedea, şi auzea cu spaimă zgomotul din ce în ce mal apropiat, al paşilor lui Gabriel şi aî Iul Ţeofij,
Pe el îl căuta, şi acum o să-l găsească!
Nu mal era de îndoit 1
—	Acuma fie ce-o fi! îngîuă tîlharul. M’am dus pe copcă ! Am căzut în cursă! Nu mal e de scăpat!
Totuşi, ca şi cum ar fi vrut să se folosească ptnă la sfîrşit de cel mai mic prilej de mîntuire pe care ’i’l înfăţişa hazardul, el se lipi de păretele şoavel. pe jumătate ascuns de bălăriile cari creşteau din pămînt.
Pricepea, de alt-fel, că cea mal fugitivă privire aruncată spre locul unde era ascuns, ar fi fost de ajuns ca să-I descope.
Dar, spre marea lui mirare, cel doul tineri, trecură pe lingă el, fără ca să aibă aerul de a ’1 bănui presenţa.
ll văzu oprindu-se la cîţl-va paşi departe de el, şi auzi lămurit cuvintele pe care Teofil le spunea lui Gabriel.
—	Luminează-mî calea! spunea dînsul. Am ascuns cu snopul ăsta de mărăcini, in-
trarea bolniţil în fundul căreia se găseşte scara. E de prisos să mal zăboveşti, cu punerea el la loc, cînd vel eşi. O să trimeţ eă mîine pe cine-va. A ! alt-ceva de spus ! De pe scară e uşor să ridici lespedea, dar o dată iutrat în biserică, o să ’ţî fie greii de tot ca să o ridici, căci n’are belciug, pe din afară. Mal bine, reazăm-o de ceva. Nu ’l nici o primejdie pentru tine, de oare-ce nimeni nu mal cunoaşte intrarea asta. O s’o închizi la eşire!
La lumina chibritului pe care îl ţinea Ga-Jjriel, tîlharul văzu pe Teofil dlud la o parte mărăcinii şi dispărlnd într’o deschizătură printre ruine.
Gabriel îl urmă.
—	El, iacătă! murmură tîlharul, după ce dispăruseră cel dou! prieteni. Ce-o mal fi şi asta?
Trecură cinei minute, în vremea cărora rămase în acelaş loc, fără să facă cea mal mică mişcare.
Pe urmă auzi un sgomot de paşi frecarea unul chibrit pe cutie.
Teofil se ivi din noii.
Trecu iarăşi pe lingă tîlhar, făeîud singur în sens invers drumul pe care îl făcuse cu Gabriel, ridiclnd mîna care ţinea chibritul, aşa ca să poată lumina cît mal departe cu putinţă Înaintea sa.
Clnd dispăru, banditul se ridică.
—	De ce ’şl lasă tovarăşul singur? se întrebă el. Drace! Ştii că se pot schimba lucrurile? să băgăm de seamă, mal bine.
îşi scoase apoi îm-ălţăminfele Iul butu-
coase, şi le puse pe umeri, legate eu o sforicică, aşa ca să nu-I stingherească de loc mişcările.
Apoi, trăgînd cuţitul din nod, se Urî pîuă la bolniţă.
Şi atunci, scullndu-se, pipăi de-a lungul zidurilor, căuttud scara, şi cînd dete de ea, se urcă fără sgomot.
(Va urma)
CASA DE SCHIMB
HESKIA k SAMUEL
BUCURESCI
Ho. S Stjnfla îiîsfl^aaî K». 3»
Cumpără şi vinde efecte publica fi fac» orî-« schimb de mimurt Cursul pe ziua de 17 Aprilie Î897
	1 		| Cump.		Vind	
4*/c	Rentă Amortiaabdă. . .			88	—
	» Amortisabilă. . .	93	—	98	V.
	Obligs* : de Stat (Cov. R)	102	—	10$	7.
&•/.	» Municipale din 1883	96	7.	S7	—
u*/t	» » * 1890	97	V	f7	•/,
â*N	Scrisuri Funciar Rara!*	92	*/•	s	—*
S»/.	> » Urbane	88	I,	8l	—
5 «b	» » » Iaşi	"4	—	8s	—
	Acţiuni Banca Naţională	f 750	—	1770	—
	* » Agricolă	215	—	22	—
	> Dacia Romînia asig	415	—	42*	—
	* S-tea Naţionala asig	485		495	—
	S-tatea de CoastrueţiunI .	165		175	-
	Fiorini valoare Austriacă.	2	îl	2	13
	Mărci Germane ....	i	23	1	25
	Bacnote Franceze . . ,	100	—	toî	—
	» Italiene. . , .	89	■-	S>3	—
	» ruble hîrtie . .	2	C5	2	70
M. JK4IISAIV Galaţi şi Brăila
REPRESENTANT ST DEPOSITAR PENTRU FABRICELE RENUMITE îN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE CART ROCHTTIR, Viena
Aparate de Ape Gazoase, Syfoane, Umplutoare, Sticle, etc. etc.
Ş. ILEICH & C-ie, Viena
Sticle pentru sifoane din Bohemia, Sticle pentru limonada, Sticle pen-_______tru vinuri, pentru bere, şampanie, cognac, etc. etc.
BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manchester
Aparate de fabricat Apa Gazoasa, UmplutorI englezeşti «Monarch», Sticle, etc.
DAN KYLANDS Limited Barnsley
STICLE englezeşti pentru limonada
UMPLUTOR englezesc cunoscut <-a cel mal bun, zis şi «Rapid Paragon», etc.
iOMS\T IF"* E 3 ii BlSfi.V Barnsleu
SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE
nreţuri carenţe tiuită cerere gratia şi franco
Le Paradis de Nice
156,—Calea Victorieî.-136
Annonce â sa gracieuse clientele qu’il â reţii la provision de gazon angiais pour la saison du printemps â 1 fr. le kilog., il rinforme eg'aiement qu’il pos-sede un grand choix de couron-nes k des prix mod^res.
SOCIETATEA
<le
Basalt Artificial §F de Ceramica
De îa t'otw en*
Capital social 2.500.000 L ’ltre8' vărsat Se aduce la cunoştinţa d-î or detentort de acţiuni ale Societaţel d« Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere Luni 7 Aprilie 1897, cu cite lei 25 de fie-care, la casa de bancă Iesckek & C-ie, strada Lipscani No. 1.
ihedicahmt phosphatic
IX DE VIAL
VINUL DE VIAl este un modificator puternic al organismului în caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia YIAL. Lyon, rue Victor Hugo, 14 gi în toate farmaciile.
*
99
VULKAN
99
MASCHINENFAB IKS - ACTIEN - GESELLSCHAFT
FOST
GUTJAHR & MULLER - REINHARD FERNAU & C-nie
BUDAPESTA	VIENA
C0NSTDCŢIUNI de M0RÎ sistematice şi furnburl de ori ce Maşini pentru industria Morăriel. 36 Mori instalate în România.
HiŞINE UNELTE
PKXT1U FER ŞI LEJ1X
CELE MAI BUNE STOFE
PENTRU
I30STUME si pardesiuri
DE
BABBAŢI
LA
IGRON & C
DEPOUL
IFABRICELOR de POSTAV
I9C BUCUREŞTI
fto STRADA ŞELARI A se observa bine firma §i\ \ numărul 2 fi,
VÎNZAREA IN DETALIU
pe preţurile originale ale fabricelorj
___	Xel mai bun intre \	,
* ft^INURILEDEQUINQUINJUm,
este	\V
\<1'
SITE OSCILATORII patent Guljahr-Mal-ler—Soder, fie-care sită înlocuesce 4—5 cilindre. cousumâ /» cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdruncina clădirea. Instalate în moara fraţilor Paxi-nos (Prahova).
MAŞINI de curăţit şi sortat griul MAŞINI de curăţit grişurl patent „Hagen-macher".
MAŞINI de curăţit şi sortat grişurl patent „August Schnetzei MAŞINI.VICTORIA" patentHigeinbottom MOftl TRANSPORTABILE. PIETRE de moară de la Fertd S. Jouarre.
STRUNGURI MAŞINI de centrat MAŞINI de găurit MAŞINI de fresat MAŞINI de tăiat şuruburi FERESTRAE circulare şi cu panglică
MAŞINI de foarfeeat PRESE hvdraulice CIOCANE* de aburi MACARALE
MAŞINI de incercat tuburi, arcuri şi orl-ce alte materiale.
ROŢI HYDRAULICE, TURBINE
MAŞINI DE ABURI PÎNĂ LA 500 CAt PUTERE
cin.i3iin.inii ataten» noron
Reprezentant General al CAMEI pentru TOATA ROBANIA
VICTOR I Ci* ISC l, Ini/i nev
HIITKOU TECII NIC
BUCUESCi. — Bulevardul Carol No. 14 bis. (Lingă Ministerul Domeniilor)
APROBAT
de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS
TPGRAFIA „EPOCA” execută tot felul de lucrări atingătoare de aceasta artă.
Tipografia EPOCA execută to.* felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurs teţă şi cu preţuri foarte moderate.
TEIEICH & C°
BUCUREŞTI
D.—Strada Berzei,—O.
INSTALAŢIUNI
DE
TELEGRAF GAZ fi APA
Lumină incandescentă
pentru
Glaz aerian
Aparate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - BiuroG de construcţie. - Export
In t6te farmaciile.	Sticla. — 1/2 sticla.
î-'3\3-'3v^'3vâ'3'-2^^'a--a,6"-a''oNS,'S''S<'S''S/3'
STEAUA ROMÂNA"
SOi^JATF. iMONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEUM
CAP IT AL SOCIAL: lei 10,000,000 «lin care
7,000,000 deplin «Armaţi
Fabrici ide Petrei tu fi Derivate: BUCURESCI, MOINESCI, MQNTEORU
|mp* * Produsele Fabricelor:
PE 'TROL a ’e regulament (Regal, Prima, secunda)
ULEI URI Ta UNERALE pentru UNS MAŞINI
IN CA LITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME:
Prima, Extra, Regal - Valvolina pentru magine, Valvolina pentru cilindre
Be, Yizina, 1 igroina, Gasolina, Petrolina
RAFINAT A Ş1 RECTIFICATĂ DE 650-710
PAR AFINA albă de o calitate superioară
î ’abrică sp ecialâ de LUMÎNĂRI
Calităţi: LUX. EXTRA, PRIMA SI SECUNDA
DIh 'ECŢIUNEA GENERALĂ
Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti.
€AIJ$ELE
PENTRU CARI SECERATOARF.UE - LEGATOARE |
DEEEING-PONY
Sunt preferabile cetor-Valte sisteme
Pentru cS, ati lagăre pe valţurl şi bile.
Pentru că, sur.t cele mal uşoare.
Pentru că, durabilitatea e de nesocotit Pentru c&. aduc economii- la sfoară.
Pentru că, ati capacitate de lucru marc	I
| Pentru că. sunt uşor dt mînuit (toate	“* ’
tuburile la indămană).
| Pentru că, supraveghierea este perfectă.
| Pentru cit. balansarea maşineî este studiată şi fixată.
| Pentru efi, la’ transport, micşorarea platformei permite trecerea el pretutindeni.
I Pentru cî, lucrează perfoct pe locuri rîpoase.
SECERATORILK SIMPLE
---------- «f-FII/R, im AL-----------
!!! Iixliscut>• Itll cea mal bniul s«*cera*t»ttre existentă !!!
COSITOARE «DEERING-IBEAL
jdln numărul total al voaltorllor vtmlute In lumea intreagă |
—= «HJHI2TATE AU ROST „REIRIJUC-inEAU” |WATSON & YOIJELL, Agenţi generali şi depositar
BucurescI, Str. ACADEMIEI, 14. (Fost Raşca).
Bncureşti. - T	3’ “ Bucure?tL