SERIA EL—ANUL IU, No. 428 JBSdLiţta a trei» JOI, 17 APRILIE, 1897 NUMĂRUL^IO BANÎ ABOSÎAMEÎIÎTELE încep la 1 şi 16 ale fie-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » > > 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate* 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADmiflSTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 NUMARUL^IO BANÎ ANUNCI1IRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anuncinrl la pag. IV..0.30 b. linia > » » III.....2.— lei » » » » II......3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr roohitt 30 bani’ REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 UDERM LUI DELTANIS.-DINASTM Dezastrul de la. MAŢI IEI M 20 . ._ i -W-t - \ i < X TEATRUL RĂZBOIULUI (Hartă luată după marele ziar londonez, Times) INCAPABILI Framîntările şi neînţelegerile sunt o slăbiciune pentru un partid la guvern. La colectivişti, din contra, frâmintările şi neînţelegerile sunt un adevărat noroc. S’ar părea că ceea ce spunem este un mare paradox. El bine. nu. Ceea ce, cu aplicaţie la alte partide poate fi paradox, cu privirela colectivişti este un adevăr nediscutabil. Pentru a zugrăvi adevărata situaţie a acestui partid, trebue sa răstorn! tot-de-a-una pe dos logica lucrurilor—numai ast-fel dai peste realitatea colectivistă. D. Panu, cu drept cuvînt, a zis în întrunirea de la G Aprilie, că ceea ce scapă în aparenţa, pînă la oare care punct, pe colectivişti de un discredit fundamental şi iremediabil în ţară, sunt neînţelegerile dintre dînşiî. Înţeleşi, colectiviştii ar dovedi ţărel complecta lor incapacitate, neputinţa radicală de ori ce idee de guvernamînt ; neînţeleşl şi certaţi, el pot ascunde această incapacitate complecta atribuind frămîn-târilor cauza neputinţei lor. In realitate, însă, neputinţa lor are o origina mult mal adîncă de cît frămîntârile al căror spectacol ni’l daQ. Această neputinţa rezida în incapacitatea oamenilor lor politici, în lipsa de valoare a partidului, iar nu în frămîntârile lor trecătoare. Frămîntârile sunt la el, ca şi la ori ce partid, un incident displăcut. Incapacitatea, însă, este marea cauză, ea explica totul în mod statornic şi fundamental. Colectiviştii nu sunt neputincioşi de a face ceva, fiind ca nu sunt înţeleşi între el, ci fiind că... sunt incapabili în orî-ce priveşte guvernul sad conducerea afacerilor Statului. Frămîntârile nu pot tace nici odată din oameni culţi, deştepţi şi cu idei de guvernamînt, nişte fiinţe nedestoinice, inferioare şi lipsite de ori ce aptitudini guvernative. Neînţelegerile din sinul unul partid pot paraliza momentan realizarea unul mănuncbiu de reforme, pot opri în loc avîntul natural al partidului. Cînd, însă, partidul n’are avlnt, este evident ca frămîntârile nu pot pune stavila la ceea ce nu este, la ceea ce nu ţîşneşte. In viaţa privată ca şi în cea publica, multe şi multe incapacităţi îşi ascund nulitatea lor în dosul pedicilor imaginare pe cari le invoca pentru a scuza nemernicia lor. De cîte ori n’am auzit noi pe cel întîifl bicisnic, care se lăudase cu cîte-va zile înainte că are sa Caca cutare saQ cutare voinicie, zi-cînd pe urmă în chip de scuză: «Dacă n’am făcut ceea-ce hota-5 înainte deOislos, în epoca de glorie a Macedoniei, (’assander, cumnatul lui Alexandru, a început intemeiarea lui şi numele îl vine de la Tessalonike, numele soţiei lui Cassander, soră cu Alexandru cel mare. Dar n’o să» vorbesc, aci de trecutul, bogat în fapte, al acestui oraş, căci ar ti să şerifi ud capii ol din istoria romană, din istoria macedoneană, a evului meditl şi a dominaţiunel turceşti, Ţi fi numai să daiî cîte-va amănunte asupra oraşului, aşa cum îl vedem azi. Cu o populaţiune de 100,000 de locuitori. Salonicul este al doilea oraş — Constantinopolul fiind întîiul— din Turcia Europeană. Dar Salonicul e numai politiceşte oraş turcesc, căci după populaţia sa e mal de grabă... evreesc. In adevăr : din suta de mii de locuitori eiţl are Salonicul, 00 000 sunt ovrei vr’o 20,000 sunt Greci, Bulgari şi alte nuţionaliţăţt europene, iar numai 20,000 sunt Turci. Numărul mare de Evrei vine de acolo că expulzaţi fiind din Spania In evul mediii aii venit în Turcia, care le-u deschis, largi, porţile, Aceşti Evrei vorbesc o spauiolească stricata pe care o transcriu cu litere ebraice. Trebue să vă mal spun in treacăt că în secolul al 17-lea o parte din el au primit Islamismul, în urma unul curent religios în acest sens, totuşî aceşti convertiţi n’atl avut nici o trecere la turci, pentru că dînşiî aO primit numai formele externe ale Islaminuilul, dar concepţiile lor şi modul lor de viaţă aii rămas deosebite de ale Turcilor. Salonicul este un oraş foarte comercial şi traficul săli maritim e din cele mal mari. Este reşedinţa unul Vali (prefect) unul Muşchii- (comandantul militar) şi a unul Mitropolit greco-ortodox. Aşezat pe un amfiteatru a cărui culmina-ţiuue e deulul Cortiadş şi a cărui parte mal joasă e spre mare, oraşul »re o privelişte foarte pitorescă. Are şi o cetate—ce datează din vechime— căzută azi in ruine. Un zid mare înconjoară de asemenea oraşul şi cetatea ; numai în partea spre mare, zidul e dărîinat pentru că in locul acela e cheul, foarte primitiv acum, dar a cărui poziţie promite mult pentru viitor. Cu toate aaeste frumoase poziţiunl şi cu toate că Salonicul e foarte legat prin trafic cu Europa civilizată, oraşul e murdar; stradele sunt strimte şi întunecoase, casele mici, în fine toiul îţi arată că te afli în Orient. Numai acum. graţie unul f«e care în 1890, a distrus peste 2.000 de case, încep a se face clădiri mal o-meneştl şi strade mal largi, mal cu chibzuială. Salonicului ii este de sigur rezervai un viitor strălucit—şi, mal cu seamă, cînd va fi gata drumul de Ier care merge la Bitolia, punind deci în legătură porlul de mare, cu centrul Macedoniei, vechea Thesalonikii, va lua un a-vînt de înflorire, cum puţine s’aîl văzut. De o cam dată val! se aşteaptă ca tunul să bubue în frumosul port, ruinînd şi ce s’a făcut, şi se poate ca drumul de fer ce ’l leagă cu Gonstautinopolul să fie distrus în bună parte— operă sălbatică, dar pe care o cer necesităţile unul războia înverşunat foarte şi... nefolositor. 1 se citi in pagina MV Scrisori din Atena CONFLICTUL GRECO-ROMIN Interzicerea unttl Te-Mteum Grecii din Capitală, de şi numeroşi şi bogaţi, n an nici o biserică a lor ca cei din lirăila şi cu atît mai puţin o comunitate bisericească. S’aii deprins, însă, de mai multă vreme a merge la biserica Stavropoleos, unde, pe lingă un preot ro-mîn, oficiează şi un preot grec in greceşte cu permisiunea I. P. S. Sale Mitropolitului Primat. Prin urmare preotul grecesc e numai tolerat. Acum trei săpt&mini se întimplă. insă, un lucru ciudat: Mai mulţi patrioţi greci din Capitală vroind să serbeze aniversarea revoluţiu-nei greceşti, precum şi a proclamării independenţei Greciei, au impus preotului grecesc ca în ziua de 25 Martie să oficieze un Te-Deum. Preotul grecesc, care ştia că nu e stă-pîn în biserica Stavropoleos, a avizat în-tîiu autorităţile bisericeşti, cerîndu-le permisiune de a oficia. Această cerere a a-juns şi la urechile d-lui Dim. Sturdza, care crezind că Te-Detun-ul are un caracter de demonstraţie în contra Turciei, a ordonat preotului grecesc prin poliţie să nu îndrăznească a oficia, căci alt-fel i se va lua permisiunea de a sluji în bisericile romîne. Heohetnarea preotului grecesc Auzind despre aceasta, cîţi-va greci din Capitală aii începui să ameninţe pe preotul lor şi să’l forţeze să nu se supună autorităţilor romîneşti, ci numai acelora cari îi dau mijloacele de existenţă, adică lor. Dar preotul era inflexibil. Atunci Grecii s’au dus la legaţiunea grecească şi s'aii plins în contra preotului lor. D. Alexandropol, însărcinatul de afaceri al Greciei, pe de o parte înctmo-şiiinţează pe guvernul din Athena cerîn-du-l rechemarea preotului,pe de altă parte dispune ca Te-Deum-ul să se oficieze la biserica Kalinderu. Acum o săptămînă preotul grecesc a fost telegrafic rechemat de guvernul din Atena şi înlocuit prin preotul grecesc de la Sulina, care a şi sosit deja In Capitală. D. Alexandropol, însărcinat de afaceri al Greciei, s’a dus la Mitropolitul Primat rugtndu-l să dea noului preot permisiunea de a sluji la biserica Stavropoleos, ceea-ce a’° wWw.'dacoromanica.ro Intre d-nll Sturdza ni Scuze# In urma acestora, însă, Grecii din Capitală s’aii divizat în două tabere: unii ţin cu popa cel vechiu şi alţii cu cel nou. Preotul cel vechiu, deşi rechemat, n’a plecat din Capitală, de oare-ce nu-l lasă partizanii săi. Pînă aci lucrurile n’ar avea nici o importanţă şi cearta s’ar fi aplanat în familie, dacă nu intervinea şi guvernul, a-dică ministrul cultelor, d. Ilarei, care a cerut Mitropoliei să revoace autorizaţia dată preotului celui nou, căci nu se poate tolera ca preotul unei biserici romîne să atîrne de un guvern străin. In acelaş timp se zice că d. Sturdza a făcut reprezentaţiuni la guvernul din A-tena pentru faptul că, într’o afacere care priveşte direct numai pe Statul romîn, cum a fost cea privitoare la serbarea Te-Deum-ului, guvernul grecesc se amestecă într’un mod care atinge Suveranitatea Bomîniei. FiRA ROST Mare om ar fi cel care ar putea formula, kotărît şi respirat, raţiunea de a fi a crîm-peiulul de partid care ne guvernează. Legi nu poate tace adunătura de nulităţi care formează cohorta d-lul Sturdza—cum o să facă legi cîrlanil de pe banca ministerială ? Măsuri de administraţie serioasă pentru oeîrmuirea regulată a ţârei iar nu pot lua nevîrstnicil la ale căror sfaturi e avizat ministrul prezident—căci pentru o bună administraţie se cere pricepere, autoritate şi experienţă, trei condiţiunl cari lipsesc cu de-sâvlrşire fanţilor din cabinetul d-lul Sturdza. Atunci, ce să facă ? Să urmărească, poate, mersul trebilor din afară şi să caute a do-bîndi pentru România cât mal multe foloase ? Dar corpul diplomatic nici nu stă de vorbă cu d. Sturdza, şi cat despre colegii s6I din minister, aceia nu pot avea de cât prestigiul pe care li-1 împrumută şeful —căci valoare personală ii’afl de unde avea. Care e, deci, rostul formaţiune! colectiviste care, ca o pacoste, a căzut pe capul ţârei tocmai când se aştepta mal puţin ? E un rfispuns la această întrebare—unul singur, dar acela nu satisface cerinţele constituţionale ale unul guvern. Aşa, e iogic ca un om ca d. Sturdza, care nu mal judecă de cît cu şira spinării, să ţină morţiş la vanitatea de a li prezident de consiliu—dar aceasta e o slăbiciune de bătrîu ahtiat, slăbiciune de care ţara nu vrea să ştie. E natural ca d. Stolojan, care e în stare să înghiţă naftalină ca să-şi rotunjească latifundiile, să se acaţe de portofoliul domeniilor ca filoxera de viţă — dar această dorinţă de burghez chiabur se potriveşte numai cu socotelile sale gospodăreşti, cu ale ţărel, nu: din contra. E natural, de asemenea, ca d. Djuvara, căruia ’l s’a hărăzit deputăţia clnd a luat bacalaureatul, să creadă că ’l se cuvine ministerul justiţiei, acum, cînd a luat licenţa— dar mă prind că e singur de părerea aceasta. Tot aşa de natural este, de asemenea, ca d. Ionel Brătianu, să se creadă la locul săâ pe banca ministerială, mal ales de cînd nu mal poartă rochiţa — dar această copilărie nu poate să convină ţărel ale cărei interese cer oameni copţi şi încercaţi. E, aşa dar, o problemă spinoasă chesliu-uea de a se şti, din punctul de vedere al interesului general, ce rost aii, pe banca ministerială, cel şapte dervişi cari se luvlr-tesc în jurul d-lul Dimitrie Sturdza. TRIBUNA LITERARA STEAUA MAGILOR (Dup& Franţols Coppee) I Cînd intr’o iarnă friguroasă Trecu o stea pe’ntinsul cer, Păstorii îl luară urma, Privind-o cum fugea ’n eter. Mal mulţi din el lăsară mieii Şi caprele, şi tot ce-aveaO, Îşi ziseră ’ntr’un glas: «Să mergem!..» Şi steaua mîndră-o urmăreau. Dar alţii, mal cu prevedere, Rămaseră la turma lor, Hîzînd de cel plecaţi pe drumuri, Ce nu ştiaî) nici el ce vor. Cînd cel pribegi veniră-acasă, Spunind, miraţi, cum steaua lor l-a dus în staul, ca să vadă Copilul sfînt, Mintuitor, Găsiră turma lor prădată De ceata unor groaznici lioţl, Ce le furaseră avutul Şi-I sărăciseră pe toţi. —Mal bine vă păzeaţi căminul ! ît rîseră cu toţi, în cor: Mal bine,... de cît să vă ţineţi In urma stelelor ce sbor. Dar dînşiî nu se întristară; Zîmbiră celor ce-î rideaQ Şi’n loc să ceară el de milă, Dădură şi ce mal aveaii. Crezînd în steaua minunată, Ce-o urmăriseră cîntînd, Plăteau ori cărui răfl cu bine, O zi mal bună aşteptînd. Iar cel bogaţi, uraQ păstorii Inţelepţiţl ca prin mister, Ce-aveafi în ochii lor albaştri Ceva din steaua de pe cer. II Ca’n mitul creştinesc, de care Păinînlul azi nu mal e demn, Un astru-al binelui apare Pe ceruri,—şi ne face semn. Acela ce-1 urmează calea, Încrezător în ideal, Desmoştenit de toţi pe lume, L’aşteaptă un slirşit fatal. Silit să ocolească jugul, Ce’ntrezăreşte peste tot, O să se lupte cu morala, Ce i-o declamă vr’un netot. 2 EPOCA II va muşca pedanteria Vr'unul scăpat din balamuc, Sad sfaturile ce’şl permite Să-I dea ori care eunuc. Va arunca mărgăritare In cocina cu porci murdari, Fâcîndu-I prost toţi dobitocii Şi boţ, Miliarii cel mal mari. Şi va vedea ’nsfîrşit pe-aceştia Tronind de-asupra tutulor, Ştiind voinţa lui mal tare... Şi totuşi sub piciorul lor. Artiste, iată ce te-aşteaptă ! Călăuzit şi tu de-o stea, Ca’n Evanghelie păstorii, Te du, în zare, după ea. Fugind de tămîiaţil zilei, fe du, curat ca un cristal, Spre frumuseţea ce-al visat-o, Spre Betleemul ideal. Şi dacă ’n fundu-unel prăpăstii Duşmanii te-or precipita, Mori cu surîsul blînd pe buze, Cu ochii ’ntorşl spre steaua ta. Itadu O. ltoseiii. TELEPATIA E foarte curios, cum ştiinţa căutînd să explice totul, se loveşte pe fie-care zi de fenomene din ce In ce mal ciudate şi m Aprilie, [s’a începui, în localul şcoalel primare din strada Clemenţei, concursul publicat de ministerul instrucţiunel, pentru ocuparea posturilor de directori şi directoare de scoale primare urbane. După cum am anunţat comisiunea se compune din d. St. C. Ion, inspector general primar, preşedinte şi d-nil Ila-îiţa, inspector primar şi Otescu profesor. D. Take Protopopescu, sub-di-rectorul Creditulnî Rural, a descoperit pînă azi, afară de abuzurile şi potlogăriile denunţate deja de noi, o lipsă de aproape 140,000 lei la casa Creditului. Această sumă a fost luată, fără nici un control, de răposatul P. Stoicescu, care pe urmă făcea spe-culaţiuni de bursă pe socoteala sa cu banii Creditului. Ancheta urmează încă la Credit, dar rezultatele de pînă acum se ţin în cel mai mare secret. Preşedintele tribunalului de Tulcea, d. N. G. Tocică, a fost victima unul grav accident. In urma unei puternice lovituri la cap, căpătată într’o cădere provenită din a-meţeală, d. Tocică şi-a perdut cu totul memoria. Magistratul nu-şl mal aduce aminte de nimic din trecutul săfl; a uitat chiar că e judecător. In această tristă stare, d. Tocică a fost adus în Capitală, pentru a fi dat în îngrijirea medicilor. Accidentul săli reaminteşte cazul abatelui Mouret din romanul lui Emil Zola, care, la un moment dat, uitase că e călugăr. Mîine vom publica o scrisoare pe eare ue-o trimete eorespomlentul nostru, L. Mirosi, asupra situaţiei în Macedonia. Atragem atenţiunea cititori toi* asupra aeestei interesante corespondenţe. Teatrul Hugo Azi, MercurI 10 Aprilie, reprezentaţie extraordinară. Mîine, Jonl 17 Aprilie, prima representaţie High-Life. Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul PiUet din Paris cu bază de carne, quinquină Jşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutriţinnea oculuî, nervilor şi a cărnei musculare. Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment, şi rCpresintă valoare a 50 grame de carne priu ‘/» pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil aue-mtcilor şi persoanelor vrîstniee. Intrepo»it: Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Attiu Roşu, Thflringer şi Ia ţoale farmaciile din ţară. Biscuiţii d-ruluî Olimer din Paris Vindecarea ra'ieală a boalelor sifilitice recente satl învechite la bărbaţi, femei şi copi) Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat în raportul săfl către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari aii fost aprobaţi de către Academia de me diicnă şi singurii cari aii primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi în toate spita-lurile din Paris Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Bivoli No. 3 in Paris, in detail : Farm. Brus, Altin, Roşu Thflringer şi în toate farmaciile din ţară. Societatea Drita a coloniştilor albanezi din Capitală a trimis numeroase proclamaţii şi apeluri in Albania, prin care insistă pe lingă compatrioţii lor ca să se abţină de la orl-ce demonstraţie saii mişcare în contra Turciei. O parte a ministerelor afl fost redeschise azi. Mîine şi cele-I’alte autorităţi vor ii redeschise. Congresul anual al socialiştilor s’a deschis ieri la llugo sub preşidenţia d-nel Sofia Nădejde. RE lyPUIDIAT CASA din Strada Ut INUMnlAI Ţepeş-Vodă, 14, lingă hala Train şi slaţia Tramvvaiulul, compusă din camere, sofragerie, bucătărie pivniţe, singur în curte. Se închiriază şi parţial: 2 camere, bucătărie şi pivniţă. Amatorii se vor adresa la proprietar, Ath. Costinescu, strada Academiei, No. 14 (grădina Başca), la Tipografia Gr. Luis, sau in strada Dionisie, (58. IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ou Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucuresci, str. .Sinărdau, 2 W. Slaadecker^*' Bardul cozm? Craiova, str. (.og&.liiicenu lo „JUNA TURCIE" Partidul liberal turcesc De clţl-va ani, dar mal ales de anul tre cut, se vorbeşte mult de «Juna Turcie». Aşa se numeşte partidul liberal turcesc, care luptă din toate puterile contra regimului de despotism aziatic subt care trăieşte Turcia şi ţipteşte la reorganizarea imperiului otoman pe baze moderne. Partidul numără în stnul săfl chiar membri al familiei imperiale. Origina Iul «Juna Turcie» şi-a luat naştere pe vremea sultanatului lui Abdnl-Aziz. Liberalii turci consideră pe răposatul Mustafa Fazil-paşa ca precursorul liberalismului în Turcia. Acest paşă a avut curajul să trimeată Sultanului Aziz un memorifl în care pleda foarte călduros pentru acordarea Constitu-ţiunil. Iată două pasaje din acest memorii : Sire, cînd un imperifl a ajuns în nenorocita stare pe care ani descris-o, cînd virtutea lui a scăzut şi scade pe fie-care zi, cînd cade puţin cile puţin intr’o somnolenţă d« spirit care se generuJizea7ă, cînd in sfirşit e strins de o lamentabilă mizerie a căreia contra-lovitură dureroasă o resimte tezaurul pufa i ;, cetăţenii cel buni şi supuşii cel credincioşi nu trebuie să se mărginească a cere reforme. Reforme ! De cîte ori, la noi, nu s’afl promis şi nu s’afl dat şi ce nu se mal promite îm ă îu genul acesta lucea-sul cind scriu a'este linii? Astăzi trebuie să mergem mal departe, trebuie sa facem să a-jungă la picioarele Tronului suplica aceasta respectuoasă şi solemnă Sire, in intuieşte imperiul trsnsfnrnVmdu-1 : Mintuieşte-1 înzestrln-du 1 cu o Constituţiune! Cu o Constituţiune reală, largă, fecundă şi înconjurată de toate chezăşiile mcesare aplicării sale sincere, dăinuirii sale inalterabile! Da, Sire, o Constituţie care, stabilind o perfectă egalitate de drepturi şi de datorii faţă cu musulmanii şi creştinii, ar realiza armonia aceea pe care occidentalii o socotesc imposibilă intre învingători şi învinşi. Şi mal departe: Intr’o altă ordine de ideii, Constituţiunea va aduce repede şi neapărat modificări salutare în raporturile noastre Internaţionale. Cine nu ştie, Sire, nu numai în npărăţia noastră, ci şi în A-pusul Europei, că ingerinţa perpetuă a’puterilor europene în afacerile noastre lăuntrice a produs rezultatele cele mal funeste? Reprezentanţii acestor puteri şi-au ridicat de multe ori glasul, fără rîndoială, spre a recomanda principii de civilizaţie şi umanitate. Dar do multe ori n’afi luat cuvîntul de cit spre a preconiza interese do rasă, sau, ceea cs e şi mal trist spre a mulţumi simple interese private. Constituţiunea, punînd temeliile unul adevărat guvernăniînt, va suprima ori ce amestec din a-fară, va întinde asupra poporaţiunilor de toate culturile o egală proteeţiune şi va împărţi intre ele aceeaşi justiţie tutelară. Memoriul acesla a fost retipărit mi de mult de către fiica Iul Fazii-paşa, Alteţa sa princesa Nazli Hanern. La 1876, liberalismul turcesc a avut un moment de succes. Sultanul Murad V cu marele s6Q vizir Midhat-paşa afl acordat imperiului Constituţiunea. S’afl făcut chiar şi alegeri de deputaţi. Dar o conspiraţiune de palat a izgonit pe Murad ş’a adus pe Abdul llamid II, actualul Sultan, care ţe sprijinitor îndărătnic al vechiului regim. Constituţiunea n’a fost abrogată, dar nu se aplică. Prograninl Partidul «Juna Tur.ie» nu face deosebire intre mulsumanl şi creştini. El cere punerea în vigoare a Coustituţiunil de la 1876: libertatea presei, libertatea individuală, libertatea conştiinţe), egalitatea tuturor inain-tea legiloi, separaţiunea puterilor, descen-tializarea administrativă, independenţa justiţiei, participarea reprezentanţilor poporalul la facerea legilor şi a bugetului, executarea riguroasa a tuturor legilor, respectul tratatelor. Liberalii turci, deşi luptă foarte violent contra lui Abdul-Hamid, vor menţinerea dinastiei Osman. Ziarul şi propaganda Comitetul de acţiune al Tinerilor Turci se compune din oameni cu înaltă poziţiune socială şi instruiţi. Cunoscuţi de public sîut insă numai cel cari s’afl stabilit la Paris ; ce) din Constantinopole şi din alte puncte ale imperiului lucrează în taină. In cel doi ani din urmă mulţî membri al partidului afl fost arestaţi şi exilaţi. «Juna Turcie» scoate la Paris un ziar bi lunar, Mechveret, în limba turcească cu un supliment francez, subt direcţiunea d-lul Ahmed Riza. Partidul face o propagandă foarte activă în contra regimului actual şi îu fuvoarea ideilor liberale. Inrîurirea partidului creşte mereu, dovadă faptul că Sultanul a trimes două misiuni pe lingă căpeteniile liberale din Paris pentru a le hotărî să înceteze lupta. Propunerile Sultanului afl fost respinse «Juna Turcie» acuză nu numai pe Sultan, ci şi pe Rusia, care nu lasă pe Turci să-şi modernizeze Statul. Coiifederaţiunea Deosebit de reformele fundamentale pe care le urmăreşte inlâuutrul imperiului, «Ju* na Turcie» face propagandă pentru formarea unei confederaţi un) balcanice. După părerea liberalilor turci, Iu starea de azi a lucrurilor, Romîuia, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Grecia şi Turcia sunt a-meninţate de Rusia, Austria şi Anglia. Singurul mijloc de scăpare ar li o con* federaţiune a tuturor acestor State, confe-deraţiune care ar impune respect Europei, tăind poftele ruşilor, austriacilor şi englezilor Atitudinea Taţii cu turburările «Juna Turcie» osindeşte cu cea din urmă energie măcelurile de cari s’a făcut vinovat guvernul turcesc şi regretă turburârile din imperiul otoman. Pentru caracterizarea atitudinel partidului liberal turcesc îu această privinţă, poate servi următorul fapt: La Paris s’a constituit un corniţei sub preşedinţia d-lul Anatole Leroy Beaulieu pentru ajutorarea victimelor evenimentelor din Orient. Liberalii turc! din Paris afl lriir.es o sumă acestui comitet — o dovadă mal mult că el nu fac deosebire Intre creştini şi musulmani. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 BULETINUL REZBOIULUl Telegraful ne-a adia, pe xiua de 15 Aprilie, mul multe ţtiri politice declt războinice. Turcii ocupă locul părăsit de Greci. Aceştia iau măsuri, pe de o parte pentru apărarea portului Yolo- a căruia cădere In mina armatei turceşti ar li. precum am spus-o. o mare pierdere pentru «linşii—şi pentru a împiedeca sau cel puţin a Ir greul» înaintarea Turcilor spre Pliarsaios. Pentru moment va li deci ;’o întrerupere în mersul războiului. In schimbul lipsei ştirilor de pe cîmpul de luptă, avem belşug de ştiri cu caracter politic. Toate aceste ştiri — tie de Ia «Agenţia Btomînă». fie de la corespondenţii noştri speciali din Atena si Yieua — arată situaţia ca foarte posomorită. Poporul Grecesc pare a-şi fi pierdut cumpătul faţă cu nenorocirile de pC cîmpul de război. I.a Athena s’au făcut manifestaţii duşmănoase îu faţa Palatului. Regele George, care a telegrafiat tatălui său (regele Danemarcei) că sănătatea-i e zdruncinată, a lăsat guvernului prezidat de d. Jfel'Vaunis toată iniţiativa şi prin urmare şi răspunderea. Schimbări foarte mari s*au făcut în conducerea şi compunerea sta-tului-major, precum şi comandamentul escadrei cui rasate. Toate aceste arată că situaţia e foarte gravă. A'u se poate prevedea ce va aduce ziua de mîine. RĂSBOIUL IN EPIR PRIN POŞTĂ De la corespondentul nostru special din Atena am primit următoarele scrisori a-supra răsboiuluî turco-gree din Epir: Atena, 8 Aprilie. Preveza.—Flota După ştirile oficiale, azi la orele 9 a început din nofi bombardarea forturilor «Pantocrator» şi «Hamidie», ale Prevezel. Bombardarea a început aşa tîrziti din cauza ceţei. Escadra orientală din marea Egee a primit azi noapte ordine, al căror conţinut nu se ştie, dar atita numai se ştie că att părăsit imediat insula Negroponte, pentru o destinaţie necunoscuta. Este probabil că pînă mîine să avem în această privinţă ştiri positive. Ea ministerul de marină se lucrează cu mare activitate pentru a se înarma cele mal mari şi cele mal puternice vase ale marinei comerciale. Aceste vase vor fi comandate de militari, iar eeliipagiul lor va fi complectat cu marinari. Se aşteaptă din moment în moment chemarea sub drapel a marinarilor infanterişti de rezervă. Atena, 9 Aprilie Arta-Preveza Pe clnd armata greacă din Tesalia se mărgineşte să ţie defensiva şi e probabil că nici nu va încerca să treacă dincolo de Damasi, chiar în împrejurări favorabile, căci dincolo de acest punct se desfăşură un întins şes, unde nu se ştie daca va putea rezista forţelor superioare turceşti şi mal ales atacurilor cavaleriei numeroase a Turcilor, armata din Epir a luat ofensiva, domol nu e vorba, dar în orl-ce caz ofensiva. Armata greacă a reuşit, să lege malurile rlulul Arabthos la punctul «Kato Bani», pe unde a trecut infanterie, genifl şi cavalerie, inaintînd acest corp a cucerit satele Neo-liorion, Pahicalamon etc. Iert dimineaţă Turcii aii cercat şi el să treacă prin punctul «Despoticon» dar att fost respinşi. Toţi locuitorii Artei aii părăsit oraşul, care este bombardat de Turci. Preveza, care la început se credea că va cădea repede, este încă în picioare. Aceasta se datoreşte unei puternice furtuni, care ţine de eâte-va zile şi care Îngreunează şi a-desea face imposibilă bombardarea, mal ales din partea cuirasutulul Speteai. Toată ziua de erl Speteai nu a putut a-runca de cît palm obuze contra Prevezel. Spre seară a şi primit ordin să plece spre Tzaghezi, lingă Yolo, unde se va întruni cu escadra cuirasată estică. Se ţiu secrete, fireşte, ordinele asupra acţiuneî acestei escadre. Vasul George s’a apropiat erl la o distanţă de 1500 m. de fortul Pantocratos, situat în partea vestică a Prevezi, şi un obuz aruneat de el a fost aşa de nemerit în cît a distrus parapetul, descoperind tunurile. Acum un mic amănunt: generalul Mănos, comandantul şef al anualei din Epir, a trimis următoarea telegramă: Arta, 7 Aprilie. Ministerul de răsboifi, Postul turcesc a bombardat erl spdalul militar din Arta, de şi poartă însemnul Crac.î-Roşil. general Th. Mănos. Atena, 10 Aprilie. Luptele de erl A coutinual bombardarea forturilor din jurul oraşului Preveza. Marea însă este de clţe-va zile aşa de agitată în cit nu permite dotei greceşti să deschidă un foc puternic şi statornic, care să aducă repede rezultatele dorite. In afară de regimentul de infanterie şi batalionul de geniu, cari aii trecut al’allâ-erl în Epir prin punctul numit Bani, erl noul trupe greceşti afi trecut In Epir tot prin acest punct şi prin podul de la Arta, după ce, după o luptă de jumătate zi, tm-pele turceşti cari păziail acest pod, afi fost respinse. Treeînd podul grecii afi dat asalt fortului Imarel care domină Arta, şi l’afi cucerit pe la 2 p. m., arborînd pe el steagul grecesc. De aci în colo calea le era deschisă. Trupele turceşti aii continuat retragerea, iar grecii înaintarea : o brigadă întreagă de infanterie făcea acum un marş triumfal. Rind pe r(:id au fost ocupate satele Neo-liorion. Pahicalamon, Ţaparli.Sf. Parascheva, Lirni-Kolu, Ali-bey, Janiţar, părăsite de Turci. Grecii Înaintaţi spre Filipiada care de departe se zărea arzînd : Turcii ’l-au dat foc, pentru că acolo, probabil, aveafl muniţii de răsboifi, pe cari nu le-afl putut lua cu dinşil. Acestea sunt ultimele ştiri. Dacă Grecii vor ocupa Filipiada, şi se vor menţine acolo, faptul are importanţa prin aceia că prin a-ceasta se va întrerupe comunicaţia între Preveza şi lanina, Preveza va fi silită să se supună şi atunci Grecii vor fi făcut un mare pas Înainte în ocuparea Epirulul. E probabil acum că Grecii vor ataca în Epir reduta Pente-Pigadia, foarte puternică şi care deschide drumul spre Ianiua. Reduta aceasta însă este foarte bine întărită şi a-părată şi nu se crede că va cădea aşa uşor. Nu este improbabil însă că Grecii să a-dieze pur şi simplu Pente-Pigadia şi să-ş! continue lupta înainte spre lanina. O depeşă oficială anunţă că Grecii afi cm cerit de astă dată fortul Salaora din golful Ambracie, debareînd trape de infanterie marină sub comanda căpitanului Mănos. Atena, 11 Aprilie. Ocuparea I ilipiadcî Şi evenimentele de erl afi fost în cea mal mare parte favorabile Grecilor. In Epir armata grecească—două brigade de infanterie—a făcut un marş triumfător de la Baus plnă dincolo de Filipiada, pînă la Kumtzades, posiţie Întărită lingă reduta Pente-Pigadia. Armatele turceşti afi rupt’o de fugă, lăsînd In urma lor morţi, răniII, munţii şi nutrimente. In Filipiada casele s’att găsit părăsite, cu uşile deschise, cu tot avutul particularilor în ele, ceea ce probează cît de neregulată a fost fuga Turcilor. Armata grecească a f ist primită pretutindeni cu entusiasm: locuitorii, s’att înarmat şi urmează armata, Generalul Mănos, comandantul şef al armatelor din Epir, a dat ordin ca să se stabilească cuartierul general al armatei de ocupaţiune tn Stre-vina. Prefectul din Arta a cerut autorisaţia guvernului ca să ’şl strămute reşedinţa în Filipiada, unde să aibă dreptul să numească personalul administrativ. T. Pisani. RĂZBOIUL J3REC0-TURC SERVICIUL NOSTRU SPECIAL — Depeşile de astă-noapte — Atena, 15 Aprilie, ora 2 d. am. Ca urmare a învinuirilor ee Ne mine Statului uinjor grec al Prinţului moştenitor, eă «lin ne-chibzuinţă a ordonat părăsirea Larissef, s’au făcut următoarele schimbări in personalul ofiţerilor superiori : Colonelul SŞlllolettsIsi a fost numit şef a) Statnluî-major. FII este fratele fostului ministru «Se războiu. I s*a încredinţat coman-ardauelele. Atena, 15 Aprilie. Patrifzeei de deputaţi pleacă mîine la Farnalos pentru a îmbărbăta armata. T. PIsaui. Viena, 15 Aprilie. Împăratul Frantz-Iosef a dus numeroase daruri membrilor familiei imperiale. Viena, 15 Aprilie. Aci e mare temere de o revoluţie la Atena. In capitala Greciei au avut loc, ieri, demonstra-ţinnî în faţa palatului regal. Regele Greciei a telegrafiat tatălui său că, din causa prea mărci încordări, sănătatea sa e zdruncinată ; cu toate astea va continua lupta. Viena, 15 Aprilie. Poliţia italienească a arestat 80 de Milanezi cari se imbarcaseră pe o corabie la Genun, pentru a se duce în Grecia. M. Klug Wnterrlew cu d. Haiti* Athena. 15 Aprilie, ora 12 noap'ea. Faţă cu agitaţia crescîndă de aici. am căutat să am o întrevorbire cu d. RALEIS, şeful opoziţiunel diu Camera grecească, spre a vedea întru cît e adevărată greaua răspundere ce se aruncă asupra conducătorilor armatei pentru părăsirea Earissel. D. RALLIS mi-a declarat că în adevăr retragerea armatei se datoreşte absolute! şi vinovatei nepriceperi a Statulul-Major, care o preocupat mal mult cu serviciul particular al Principelui moştenitor. D. ltallis mi-a m»î adăogat că consideră situaţia ca fiind extrem (le gravă, dar nu desperată. Crede că armata trebue să ia ofensiva, să dea o luptă decisivă, căci ori ce intîrziere grăbeşte un dezastru. Intre alte lucruri foarte interesante pe care mi le-a spus d. ltallis, şi pe care vi le descriu azi pe larg prin poştă, relevez părerea lui că şi colonelul Vassos, comandantul trupelor greceşti din Creta, trebue înlocuit ca incapabil. T. Pisaui. Viena, 15 Aprilie. Ora 11 noapte. Din Uskub se depeşează aici că episcopul grec de acolo a fost expulzat şi condus cu escortă afară din oraş. Viena, 15 Aprilie. Ora 11.40 noapte. 0 nouă şovăire a armatei greceşti va fi desigur urmată de o teribilă catastrofă. La Parsalos sunt concentraţi abia 10,000 oameni. Trupele de la STezeros sunt pierdute. Cu toate acestea guvernul din Atena a comunicat Puterilor că continuă războiul. Mnldriri în Epir Constantinopol, 15 Aprilie. Ştirile din Epir sunt mal bune.—Luros s'a reluat. — Grecii nu ocupă de cît cîte-va posiţiuni in’cîmpia Campos Potamia.— S’au trimes întăriri la Janina pe drumul de la Monastir. — Aceste întăriri înaintează spre Sud cu cîte-va batalioane apar-ţinînd corpului Epirulul. — Se aşteaptă în mod sigur retragerea Grecilor. După ziare, 6 corăbii ale escadrei turceşti aii părăsit Dardanelele. Situaţia în Grecia Athena, 15 Aprilie. Camera, convocată^în sesiune extraor-dinară, n a putut ţine şedinţă, de oare-ce nu s’a atins ^numărul [reglementar. — Camera se va întruni mîine dimineaţă. Deputaţii majorităţii şi oposiţiel, publică un manifest invitînd poporul la linişte. In diferite puncte ale oraşului şi pe piaţa palatului s’au produs îngrămădiri de oameni. Se zice că şefii oposiţieijeonferează cu Regele. Paris, 15 Aprilie. Se anunţă din Atena ziarului Temps că curagiul armatei din Farsalos este minunat.. Schimbarea de stat major a făcut cea mai bună impresie.—De misiunea d-lui Levidis, ministrul marinei, este blamată în general.—Ministrul motivează demisiunea sa zicînd că amiralul Sachturis nu executa ordinele sale. Mişcarea diu Atena. fJh'na.slia ameninţata. » Alena, 14 Aprilie. S/ăcWcfc ««« itit-c/tuf nd sc liniM-trafic fi, — Pl'inujftia ftc t-r’o ceva-iuţit- mau «/<* rr*« cvif.ă tSitmutică intre ittltîfurată, erl /ut lin fn-nlvti an iiifitnml. — .Situaţia ealtinefn-lai Uetf/auni* tiare mirat aciuată.— Li. LSalfi, fşcfsi! o/ioziţiei, a a/itn-tat ieri la consiliul tle miteiflri. Mi. Stafii rsle autorul uumirei ea-Ionelului .Suinfenolii, ea mcf fie mfat major. Atena, 15 Aprilie. Slatlflai'il asigură că familia regaiă a inul măsuri pentru a părăsi ţara Ia trebuinţă. — Opinia puhli«‘ă faee pe Prinţul moştenitor răspunzător «le lufrîuge-rea trupelor elene. Paris, 15 Aprilie. Ziarele consideră sifnaţia Regelui George ca ameninţată. — Deşi a circulat ştirea in privinţa proclamării republice!, totuşi a-ccastă ştire este «lesininţită iu mod loriual. — Cu toate astea, «> mişcare populară primejdioasă este «le temut şi este aproape 1-nevifabilă. Căderea f/urernutaî Grecesc Paris, 15 Aprilie. «Presse» publică o depeşă caro zice eă întregul cabinet Delyaunis a demisionat. Se anunţă din Atena ziarului «Soir» că Athena, 15 Aprilie. Ora 12 noaptea. Se fac manifestaţii sgomotoase pe strade şi pe pieţe. Mai multe grupuri de cetăţeni aii devastat prăvăliile de arme. Camera este convocată pe astăzi. SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE11 Atitudinea M*uterilor Londra, 14 Aprilie. «Camera Comunelor». Răspunzînd la cîte-va cestiunî ale Iul Sir Harcout, d. Balfour declară că Englitera, precum şi cele-l'alte puteri, a decis de a păzi neutralitatea faţă de greci şi turci. Ea doreşte să poată oferi bunele sale servicii de mijlocire îndată ce se va presenta o ocasiune favorabilă. In ceea ce priveşte Creta, d-nul Balfour zice că puterile ocupînd coastele insulei înainte de resbel, au decis de a proclama neutralitatea Cretei şi de a menţine blocarea ei, spre a împiedica orl-ce oposiţie autorităţii lor. Viena, 15 Aprilie. Statul major a studiat apărarea partalul Volo şi a eşeloanelor de apărare ale Farsalei. S’au dat ordine pentru ocuparea înălţimelor dintre Yelestinos şi Pilaf-Tepe (care dominează drumul de la Larisa la Volo), precum şi a înălţimilor Kinos-Ke-fale (pe drumul Farsalei). Trikala a fost evacuată. Se anunţă din Epir că după ocuparea Pentepigadieî de către Turci, Grecii au ocupat toate poziţiile fortificate din jurul acestui punct, pentru a-şi asigura mersul spre J anina. Colonelul Mănos (din Epir) cere întăriri. Colonelul Bairadaris a plecat acolo cu 2000 soldaţi aleşi. Constantinopol, 15 Aprilie 0 depeşă a Iul Edheni-Paşa cu data de 13 zice că avant-garda turcească, compusă din două regimente de cavalerie cu baterii călăreţe, a plecat dimineaţa din Tirnavos şi a fost salutată la Larisa de Mahomedani şi Evrei. S’au citit rugăciuni pentru Sultan, în palatul administrativ de către episcopul grecesc, în presenţa notabililor oraşului. excitaţia creşte. .Mulţimea a prădat trei prăvălii de arme. «Temps» zice ră căderea cabinetului Delyannis poate să aibă ca consecinţă căderea Regelui George şi a casei sale. Totuşi trebuie să sperăm că poporul elen nu va adăoga la înlringerea sa nenorocirile unei revoluţiunl. Hezaslrul tle ta JSaSi Berlin, 15 Aprilie. Se anunţă din Atena Agenţiei Wolf că se asigură în mod pozitiv că lingă Maţi nu s’a dat nici o luptă serioasă. Se asigură de asemenea că retragerea Grecilor de la Melunna la Tyrnavos, a fost o înfrîngere desăvîrşită. Pierderile Grecilor ar fi de 300 de morţi, 700 răniţi şi 10.000 lipsesc. înaintarea Turcilor Londra, 15 Aprilie. Se anunţă din Larissa ziarului «Times», cu data de 13 Aprilie, că un regiment de cavalerie turcească a intrat la Larissa. Nabatik-bey a fost numit comandantul Larisel. «Times află din Atena că Turcii nu sînt de cit la o leghe depărtare de Volo. Trupele greceşti au părăsit oraşul. Salonic, 15 Aprilie. Cuartierul general turcesc a fost transferat de la Elassona la Cazaclar. Turcii iau ofensiva la Metzorva şi Luros. Un torpilor turcesc a confiscat corabia grecească cu pînze care ir.tra în port. Puterile in €',reia Berlin. 15 Aprilie. Camera Comunelor. — D-nul Curzon declar.! că nu există nici o eonvenţiune în privinţa rechemării trupelor turceşti din insula Creta. Majoritatea puterilor esle de părere că Grecii trebuie să părăsească cel d’intîifi insula. Puterile n’afi de glod să ocupe vr o parte a teritoriului Cretei, ci numai să o neutraliseze. Colonelul Vassos a declarat la 8 Aprilie consulului italian eă se leme de complica-ţiunl mari, dar că se va sili să le împedece. Puterile vroiesc ca întreagă insula să ră-mîie neutră, dar creştinii atacă posiţiuuile şi oraşele ocupate de trupele puterilor. Cile o dată deci este nevoe de resistenţă pentru a fi siguri de forţele militare europene, şi peutru ca populaţiunîle să fie pro-tegiate de ele. Glii piei cum e itriţnni-zatd ejrpefliliunea poş-tată f/receascd a scrisorilor din Alena pentru Hominia precum si inlir-vierile pe caid le intim-piuă in trecerea pe la Vonslanlinopole, fac su nu primim la vreme co-re spon denie le speciale ce ni se Irimil din Alena. Aşa astd-zi, iii Aprilie, am primii de o dală corespondenţe cu data de H. fi, Ut si ii Aprilie. Cititorii noştri sunt rlift aţi sd ţie seamă de a-ceasld împrejurare, nea-lirndtoare de voinţa noa-sivă. Scrisorile, de şi inlir-ziate, le publicam pentru marele Interes ce pre-zinld, de a complecta istoricul luptelor despre cari de pe şi ie raporlezd. fireşte, pe scurt. * A se citi în pagina IV-a SOCI«0KB DO ATENA, « h |» r I azî uri am ă si ii ii te fo ari e Interesante. ULTIMI. OlA SERVICIUL NOSTRti SPECUL (PRIN FIR TELEGRAFIC) Atena, 16 Aprilie. Mişcarea şi agitaţia «le eri a degenerat In a«levărată răscoală. Populaţia, enervată «le tot felul «le ştiri contrazicătoare care se pun în circulaţie «le sute «le mii «le suplimente ale ziarelor; încurajată «le şefii opoziţiuuei cari acuză pe guvern «le nepricepere, — s’a nelimitat* u frumuseţe! capacelor ■ IH 0« oo«u tot Itît oi oeie «ie unui Capital social 2.500.000 întreg vărsat Acea» de 400 Iei,- se vinde un ase- r » Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl rsemenea ceas, mărime pentru . . o • uî „ 1 . « n - doamne, 8H lei. Un frumos lanţ 06 ttCţlUIll H16 oOC10l«lţ01 UG Ibisul l, Ca ffi»oe «o po»te «d»pt». ou < iei. S'< cuponul de dividend No. 12 al exerciţiu- Iul 1896, se plăteşte eu Începere da Luni ** vioiinu, Autriobe 7 Aprilie 1897, cu cîte lei 25 de fie-care, Catalog ilustrat se trimite grata şi franco. la casa de bancă leschek & C-ie, strada Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. BIURQU TECHfdC BUCUREŞTI. —BULEVARDUL (Lângă ministerul Domeniilor) MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidăriletc. LUMINA ELECTRICA MFAjfMMiAilK inaffax.it de fer rtetnonlaltfle, aeoperani inie portari rte fer L0C0M0BILE, CAZANE, M0T0RI de aburi, gaz, petrol şi benzină POMPE de ori ce sistem REZERVORII de APA SPIRT şi PETROL CĂI FFRATE PORTATIVE ŞI AERIANK A litrele de ier, unelte pentru Antreprenori Tuburi de tuciiî, for, plumb şi bazalt, furtuni de cauciuc CURELE DE TAASMISIUNI DE PIELE, PÂR DE CĂMILĂ Sl BALATA Instalaţirm! de băî si closete sistematice INCÂLZIRI Şl VENTILAŢIUNI Becuri §i site francese, sistem Oberii. Bucureşti. — Tipografia «EPOCA», Strada Clementei, 3, — Bucureşti. .