SERIA II.—ANUL III, No. 427.
JESdUţia a treia
m
MERCURI, 16 APRILIE, ISU'Î
NUMĂRUL 10 BANI
ABOSAMEîfTKLE
încep 1» 1 şi 15 file 8e-căreî luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti Ia Casa Administraţie!
In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tu ţară 30 le!; in streinătate 50 le! Sase luni ... 15 »	»	»	25	»
Trei luni . . . 8 »	»	»	13	»
Lin număr in streinătate 30 bani
0
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
AIMI1NIHTRAŢIA
Na 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8
NUMARUL^IO BANI
AlfUNCIURlUB
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi ia toate oficiile de publicitate
AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia
»	» » III . . . . . 2.— lei *
»	» » II .... . 3.— » »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul
Un număr vechifi 30 bani*
REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
ARISA PĂRĂSITĂ i îlKmMmM ATHBtt
Reg'eîe Cre<s*rg*e ist priamejilie
TEATBUI^ RĂZBOIULUI
PARTID DE CERŞETORI
Ce frumoasa inveuţiune politică pentru colectivişti sunt instituţiile parlamentare şi jocul de alternare la putere o două partide!
Bravo Anglia! Dacă Englezii n’ar li scornit alt ceva, încă ar merita ca colectiviştii să le fie recunoscători pe vecie, mal mult chiar de cit lui I. Brătianu, care, ca un allDumne-zefi, a creat colectivitatea din nimic.
Jocul parlamentar al venirel succesive la putere a două partide este adorabil.
Aşa cum se practică la noi, cineva este în drept să ereazâ ca el a fost creat pentru ca incapabilii şi neghiobii să poată şi el să se bucure din clud în cînd de bunătăţile guvernului, cu condiţia prealabilă, uşor de îndeplinit, ca mal întîl să se strîngâ la un loc şi să’şl dea numele de partid politic.
Efectul esle irezistibil. Neghiobii si şarlatanii trebue, în aceste condiţii, să ajungă la putere. Trebue, căci sunt partid politic şi ca partid politic, în virtutea principiului că partidele alternează la cîrma Statului... afi dreptul a se instala în funcţiunile ţărel.
Consecuenţele acestui pricipiu sunt fecunde şi surprinzătoare
De vreme ce alternarea trebue să se facă. apoi urmează că : un partid, ori cit de puternic şi de capabil ar fi, nu se cade ca să se eter-nisese la guvern, ci este echitabil ca peste cit va timp să dea locul altul partid, ori cît acesta din urmă ar ti de nedemn şi de păcătos !
Colectiviştii, cari aii simţul viol, aQ înţeles imediat această parte practica a parlamenlarismulul şi afi căutat să profite de ea.
Organizaţi în partid, după moartea lui 1. Brătianu şi-au dat toate aparenţele politice necesare scopului. Şi aQ ales un şef, şi-aii proclamat un stat-niajor şi şi-aii impus o disciplină riguroasă.
Apoi, odată astfel constituiţi, după o serie de scandaluri de stradă, de presă şi de Parlament, el s’aO a-dresat Regelui zicîndu-I : Dă-ne puterea, căci suntem partid politic.
Suveranul le-a dat’o.
Ajunşi la guvern—toată lumea îl vede cît sunt de incapabili. Cum se menţin aceşti netrebnici ? In virtutea meritului, a capacităţel, a lucrărilor de folos? De loc, ci în virtutea unul corolar al principiului enunţat mal sus.
Iată-1 : In regimul parlamentar, frămînlările şi desele schimbări de guverne sunt simptome rele. Ele dovedesc că poporul care se dă la asemenea brusce revirimente, nu este copt încă pentru asemenea nobile instituţii. Şi este o mare ruşine ca un popor să dovedească a-semenea lipsă de aptitudine sad lipsă de pregătire. De aceea, în ţările unde schimbările aţîrnă de o putere mai superioara de cît aceea a partidelor, se caută cu îngrijire a se ascunde o asemenea infirmitate politica, cînd ea există.
In acest scop, un partid chemat la guvern este menţinut timpul necesar pentru ca cerinţa constituţională să fie îndeplinita, măcar că partidul este detestabil, măcar că oamenii sei dovedesc o absoluta nepricepere.
Trebue, se şopteşte, ca aparenţele să fie salvate, chiar cînd un guvern este ridicul.
A concedia, după un scurt timp un partid de la putere, ar li a dovedi ca ţara nu este în stare să
aibă guverne stabile. Şi fiind-că şi stabilitatea este încă un principiu, de aceea e mal preferabil a avea la guvern pe colectivişti, de cît a avea oameni capabili şi de valoare cu preţul unei repezi schimbări.
In virtutea acestui corolar colectiviştii se menţin la guvern !
Aceste argumente le invoacâ el pentru a mal rfimînea încă cît-va timp la putere.
Cum se vede, colectiviştii au res-turnat logica naturală a lucrurilor în asemenea materie.
Logic a fost şi este ca un partid să vină la putere fiind-că dovedeşte destoinicie şi pricepere, şi să cadă îndată ce încetează de a mal arăta asemenea calităţi, indiferent de timpul mal lung saQ mal scurt al şederel sale.
La noi, faptul că colectiviştii compun cel de al doilea partid, face ca logica să fie pe dos: partidul conservator, ori cît de capabil este, trebue, după cîţl-va ani, să cedeze locul celui l’alt, incapabil. Iar odată colectiviştii ajunşi la guvern, Suveranul este obligat sâ-I menţină acolo, cu toata stupiditatea lor, pentru cu-vîntul că şi el fiind un partid politic, afl dreptul a sta la putere, măcar jumătate cît aQ stat adversarii lor !
lata balul în care au căzut aceşti oameni. Acesta nu mal este un partid de oameni politici, ci un partid de cerşetori.
A pretinde că al drept şi tu a veni la budgetul Statului, numai fiind că eşti partid, înseamnă a cerşetori puterea.
A susţiue că nu se cuvine să fii dat afară de la guvern, ori cîte prostii al face, numai pentru că nu ai stat încă de ajuns, înseamnă a te milogi să păstrezi un budget de care încâ nu te al săturat; este politică transformată în milogire, iar politicianil în cerşătorl.
Este o mare nenorocire pentru noi, Gonservatorif, faptul că avem de adversari asemenea oameni. Dar nenorocirea este şi mal mare pentru ţară. Căci ce e de vină ţara a-ceasta ca să suporte un guvern incapabil, numai şi numai ca jocul artificial al alternărel celor două partide să se îndeplinească in mod aparent normal şi cu timp convenabil parlamentar ?
OSM&N-FAŞA
Vestea că Osman-Paşa, «leul de la Plevna» a fost trimes in Tesalia, ca generalisim, avînd de la Sultan puteri extra-ordinare, a străbătut ca fulgerul prin toată Europa.
E aprope de neînchipuit cît de mult adoră Turcii pe acest generai.
Şi afl şi dreptate. Rar militar cu o carieră mat plină de fapte strălucite. Ctte va date biografice şi se va convinge orî cine :
Osmau-Paşa, născut în 1837. Ia Armassia, în Asia mică, îşi făcu primele studii la Constan-tinopol, intra în şcoala militară şi pe urmă, in 1853, intră în armata activă. La 10 ani a iuat parte în războiul CrimeeI şi se distinse aşa fel că fu numit imediat ofiţer iu garda imperială. Osman fu apoi trimes, ca şef de batalion, in 1807, să liniştească o răscoală în Creta. Cînd în 1870, izbucni războiul serbo-turc, Osman primi ordinul de a uni divizia Iul din Vidin cu restul urinatelor turceşti şi să meargă contra Şerbilor. In acest războiţi se distinse utila, contribuind la victoria armatelor turceşti, in cît primi gradul de Muir (mareşal).
Isbucnind, apoi, rezbelul ruso-turc, Osman fu trimis pe teatrul de războifl. Ajuns aci, se stabili la Plevna, avînd cu siue 30 batalioane şi 14 de tunuri. Aci începe opera strategică a lui Osmau-Paşa şi Plevna e consacrarea gloriei Iul militare.
La Plevna a fost atacat tulii de generalul rus Krfldener, dar acesta fu respins cu pierderi mari. Atacat din nofl, ceva mal tîrzifl, tot de Kiildener, îl respinse şi de astă dată subt o ploae de focuri. Aceste succese i-afl adus lui Osmau-Paşa o scrisoare de felicitare diu partea Sultanului Âbdul Hatnid.
Şi, stabilit uri, el era o piedică pentru înaintarea Ruşilor. Ruşii, însă, primiră ajutorul Ro-mănilor. pe cure îl cerură in numele creştinătăţii. După ce Griviţa căzu in miiuue Romi-nilor, se hotărî asaltul definitiv al Plevnel. Un nofl atac avu loc din partea armatelor creştine, dar Osman ii respinse cu succes, luă inii*
pol poziţiile dobîndite, afară de Griviţa. pe care Rominiî o npărară cu bravură. Generalul Tod-tleben fu chemat în grabă. Şi acesta propuse, nefiind alt chip. ca Osman Paşa să fie redus prin foame. Planul fu primit. Timp detrel luni de zile, Osman Paşa a rezistat, ţinînd pe loc armatele ruso-romine.
Foamea şi bolile bintuiafl lagărul săfl, dar soldaţii nu cîrteaO— atit de mare era încrederea lor în Osman,
La 13 Noiembrie, marele Duce Nicolae îl triruete un sol cerîndu-t să curme o rezistenţă zadarnică. Osman refuză. In cele din urmă. la 10 Decembrie, lipsit de mijloace şi eu trupele bolnave, făcu o ultimă sforţare lulnd ofensiva, dar nici el nu mat putea nimic contra armatelor ruso-romîne ce ’1 înconjuraţi dÎD toate părţile. împrejmuit, doborit de număr şi rănit, Osman se dădu prizonier generalului romîn Cerchez.
Fu primit cu multă curtenie de marele Duce, care îi felicită pentru apărarea Plevnel «una din cele mal mari fapte militare din istorie». Iar cînd îl se dădu înapoi sabia, împăratul Alexandru ii zise : «Mareşale, ia ’ţl sabia! eşti demn s’o porţi».
Azi, la bălrîneţe Osman Paşa mal are înc’o dată prilejul de dus lupte şi— de sigur—de înregistrat biruinţe.
Prezenţa lui, vădit, înviorează pe Turci, cari îl consideră în luptă ca talisman.
GESTIUNI DE PATRIOTISM
O pilda strălucita- — Alarma «Ligei Itomtne»-— Secţiuni desfiinţate.
O piltiă etlrâlueild
Răsboiul greco-twrc a dat ocazie poporului grecesc să manifeste, faţă de lumea întreagă, în mod strălucit patriotismul său. Grecii răspindiţi prin toate centrele mari ale lumei. coloniile din Marsilia, Londra, Triest, Odessa, Alexandria, Cons-tantinopol, Bucureşti, ele., au irimis şi continuă a trimite sume enorme în Grecia, pentru suportarea cheltuelilor de ros-boiu şi pentru nenorociţii căzuţi în luptele din Tesalia.
In deceniile din urmă nu s'a manifestat la nici un popor cu atit a putere a-vîntul patriotic şi jertfa de sine.
E aceasta o pildă strălucită dată de un impur mic şi să sperăm că pilda va fi urmată şi de noi Romînii.
Alarma „L/ţ/fî Mtomineu
In acest moment, însă, faţă de pilda de patriotism a grecilor, revista «Liga Romînă» opune un trist exemplu de decădere a sentimentului patriotic în ţară.
Acum, cînd. în Macedonie\ munca a
www.dacoromamca.ro,
mîneşti în părăginire; cînd în Transilvania ziarele romîneşti sunt ameninţate să dispară, nu din cauza lipsei de abonaţi, ci din cauză că justiţia ungurească condamnă mereii la amenzi colosal de mari, mai ales pe «Tribuna»; cînd comitetul naţional din Sibiu e hotărît a reîncepe in curînd acţiunea cu o putere mai mare ca acum cîţi-va ani,—la noi singura instituţie menită a ajuta pe fraţii noştri ele sub stăpînirî străine. Liga Culturală, suferă de o anemie adîncă.
«Liga Romînă* ne aduce trista veste că secţiunile ligei stau, în mare parte, în părăsire şi uitare. Unele par'că îţi fac impresia unor cimitire în cari zac în părăginire mormintele ideilor şi aspiraţiunilor ce ne încălziseră cîţi-va ani.
Secţiuni deHflin[ale
Astăzi numai 17 secţiuni ale Ligeî mai continuă a funcţiona. Cea mai mare parte sau desfiinţat, şi anume cele din Botoşani, Călăraşi, Calafat, Caracal, Cîmpina, Constanţa, Corabia, Cosimbeşti, Fălticeni, Ocnele mari, Olteniţa, Paşcani, R.-Vîlcea, Roman, Stanic, Tecuci, T.-Jiu, T.-Măgurele,
- T.-Severin, T. Neamţu, Tulcea, Dorobanţu, Urziceni şi Vălenii de munte, Dorohoiu, Slatina, Ifuşi, Bîrlad, Bacău, Giurgiu, Piteşti, Iaşi şi Piatra-Neamţu.
Ast-fel, din 32 reşedinţe de judeţe, numai în 11 mal funcţionează secţiunile Ligeî.
E mai trist, însă, că secţiunea din Tulcea s’a desfiinţat, fără ca socotelile şi fondurile ei să fi fost trimise comitetului, central. Şi «Liga Romînă» denunţă pe faimosul N. Baboianu, că, dâşî acesta a fost somat adesea-ori să înainteze socotelile, totuşi n'a răspuns nici odată,
In consecinţă N. Baboianu, advocat al
Statului în Tulcea, va fi dat în judecată
pentru sfeterisirea fondurilor Gigei.
*
* *
«Liga Romînă» se plînge în următorii termeni de indiferenţa păturilor noastre sociale :
« Unii nu se interesează de Ligă pentru că sunt obosiţi de marile isprăvi pe care le vor fi făcut,—alţii pentru că nu le place cum merg lucrurile, şi iar alţii pentru că, absorbiţi de interesele materiale ale bunului trai, sunt lipsiţi de orl-şi-ce idealitate şi ast-fel incapabili de a se a-vînta la nivelul înalt al ideii naţionale.
............Simţiri reci, harfe sdrobite
Mici de zile, mari de patimi!	. . . .
TRIBUNA LITERARA
O PAGINĂ DE PĂS BOIU*
Iu onoarea războinicilor greci de Ia 10 Aprilie, 1897
Deşi puţini, dar el suut tari Şi nu li-I teamă de barbar! ;
Mal afl şi pildă în trecut Mărirea strămoşească;
Aşa oştiri afl mal bătui:
—	«Războiul să trăiască !»
Puhoiul tot din răsărit In vatra lor a năpădit;
Dar în curînd l’afl spulberat Ca pleava ’n vlnt diu ţară ;
Azi iar hotarul a călcat :
—	«Duşmanul deci, să peară!»
Veniţi copil, cu toţi sub steag !
Şi vă formaţi un lung şirag De oşti, ca stînca de granit,
De care să se spargă Aliotmanul biruit Ca vestea să vă meargă.
Voinicii vin nenumăraţi,
De luptă ’n suflet Însetaţi Că lnspăimîntă pe barbar,
Cu fii de rege ’n frunte;
Şi lupta ’ncepe la hotar Pe creştete de munle.
Edhem-Paşa s’a năpustit Cu bordeie diu răsărit;
Căci fu trimis de Padişah Urgia-I s’o descarce Peste ghiaurl urîţl de-AIah ;
Dar el umil se ’uloarce.
Gelal-Paşa şi încă doul
Cad morţi pe cîmpul de răsbui,
Nizaml mal cad vre-o şeapte mii;
Iar rcstu-Elenil ’l mină In marş forţat peste cimpil Cu baioneta ’n mină.
Ca frunza şi ca iarba sunt,
De cad o sută la pănilnt,
* Această framoasă odă este inspirată de primele succese ale armatei greceţtl în polilvia Turcilor. Vom da, succesivi toate i>tiyinfh de războit! sorise cu prilejui acosta de Iu-mosul poet.
2
EPOCA
In focul luptei, clnd e ’n toifl,
O mie le ia locul ;
Vesli{I sunt Turcii in războia,
Dar azi li-I mort norocul.
Comandă paşii lor atunci Şi ’n dreapla, stingă daa porunci Printre gheaurl Înverşunaţi Să dea asalt de moarte ;
Dar Turcii, deşi îmbărbătaţi Să ’nvingă sunt departe.
Mastrapas, Mănos, colonel In foc reped, iar după el Înaintează ofiţeri Cu trei batalioane,
Să se măsoare in puteri Cu oştile duşmane.
Se clatină pâmînt şi mări De-a tunurilor bombardări;
Elenii trec prin fer şi foc Cohortele vrăşmaşe,
De scapă vre-unul cu noroc,
Mii morţi sunt in ogaşe.
NizamI, sergenţi şi ofiţeri Sleiţi în luptă de puteri,
FlămtnzI şi gol, bătuţi cumplit,
Nu pot să se mal ţie;
Ghicesc acum că-I pe sfîrşit A lor împărăţie.
Pe 'naltul munte pin’ la nor La mînăstirea «Meteor»
Aud un clopot răsunînd,
Cind luna ’n nor se stinge
Şi ’n grab’ atunci le trece ’u glnd,
Că crucea va învinge.
Aud cîntărl şi văd lumini,
Ştifl că e rugă de creştini...
C&'Hrist din morii a înviat;
Din forturile Melunel
Eî văd în toate-un semn ciudat:
Peirea Semilunel.
«Gazi Osman, viteaz eroii 1»
Din guri în guri devine echott -Tu eşti ales de Mahomet Să mîntul azi oştirea,
Că ’n toată ginta lui lafet Ameninţă peirea.
Al Semi-lunel fulger crunt Eroii viteaz, deşi cărunt Diu munţi şi văl a răscolit Noul oşti îngrozitoare,
Şi ’n cîmpul luptei a sosit In surle şi famfare.
Petru Vulcan.
13	Aprilie 1897. (Va urma partea a II).
ISTOHMAŢll
D. Eugen Stătescu a renunţat in ultimul moment a pleca la Constanti-nopol.
D-sa a petrecut serbătorile în Capitală.
In ajunul sf. Paşti «Tribuna» din Si-bitl a fost somată să plătească, în 24 de ore, amenda de 300 florini la care a fost condamntă printr’o simplă deci-ziune administrativă, fără să se ştie pentru ce.
O comisiune a fost trimisă la Galaţi pentru a examina cu deamănuntul eons-trucţiunea nouilor magazii şi antrepozite clădite de curfnd pe lîngă docnrile din localitate.
După cit se pare, aceste construcţii lasă foarte mult de dorit.
Din Brăila ni se scrie :
Sîmbătă 8’au descoperit la docuri trei butoaie cu dinamită.
Ele veniseră pe adresa d-luî Cuşov, comisionar în portul Brăila, care are o antrepriză de drum de fer în Bulgaria.
Butoaiele fuseseră declarate ca încărcate cu fitiluri de lampă.
Funcţionarul, de la vamă, care a descoperit frauda, a denunţat cazul parchetului. Dinamita a fost ridicată şi depusă în depozitul armatei.
Din ancheta deschisă, s’a descoperit că căpitanul vasului ce a adus dinamita la Brăila avea cunoştinţă că butoaiele eraă pline cu dinamită.
Mai multe scrisori compromiţătoare s au găsit la d-nil Cuşov şi Sava Marcof.
Ancheta continuă.
Aflăm că un număr de 25 medici din Capitală şi cîţl-va din provincie aii subscris deja un angajament de onoare prin care se obligă a pune toate silinţele şi tot zelul lor pentru a organiza şi realiza asociaţiunea medicilor din ţară. In prima linie afl subscris d-ril: I. Bută-rescu (senator), I. Kiriac, Al. Obregea, Gh. Sabin (senator), N. Drugescu, M. Hristodorescu, N. Bărdescu, P. Vlădo-ianu, MinovicI, I. Stefânescu, Gh. Scu-rea, Ţăranu, Vellan, I. Neagoe, N. To-mescu şi alţii.
Asociaţiunea va fi convocată, după
cum am aflat, pentru zilele de 10, 11 şi 12 Maiil anul curent.
Suveranii noştri la Abbazia
O depeşă venită din Eiuine ne dă amănunte asupra sosirel Suveranilor noştri la Abbazzia :
La gara Fiume afl eşit întru îmlimpinn-rea perechel regale romîne: archiducele Joseph, generalul Castaldo, comandantul Academiei de marină din Fiume, von Becher, căpitanul de fregată Decken şi comandantul pieţei, colonelul von Schreyer.
Autorităţile civile n’afl fost însă reprezentate.
Pe un timp splendid, la orele 6 şi un sfert, d. a., trenul regal soseşte in gară. Cel d’lntîitt care se dă jos din vagon e Regele Carol. Archiducele Ioseph îl ese înainte, îmbrăţişează pe Suveran, cu care se sărută de mal multe ori. Imediat după a-ceia archiducele Ioseph întîmpină la scara vagonului pe M. S. Regina, a cărei expresie de sănătateja făcut cea mal bună impresie. M. S. Regele, după ce şi-a recomandat suita, a intrat în vorbă cu fie-care din persoanele prezente ; generalului Castaldo ii a cerut ultimele ştir) de pe cîmpul de războia şi M. S. şi-a exprimat părerea că Turcii ocupă poziţiuni minunate.
După 15 minute, şeful staţiei veni şă a-nuiiţe MM. LL. că trenul separat e gata ; Suveranii îşi luară rămas bun de la toţi şi suindu-se iu vagon plecară spre Mattuglie.
Aci fură primiţi de Baronul Reinlein şi d. de Fabiani; poposiră clte va minute şi plecară apoi în trăsură, la Abbazzia.
Abbazzia era pavoazată cu drapele şi covoare. Toţi vilegiaturii eşiră întru întîmpi-narea Suvei anilor Romîniel. Pe terasa vilei Angioliua, închiriată de perechea regală roniînă—se afla primarul oraşului şi alţi demnitari înalţi militari şi civili. Muzica a Intonat imnurile romln şi austro-uugar. M.
S.	Reginei i s’ail oferit buchete. După salutarea primarului Suveranii noştri afl intrat în apartamentele ce li s’aiî pregătit. M. S. Regele ceru îndată voluminoasa corespondenţă şi telegramele ce’l aşteptat), iar M. S. Regina eşl in balcon, salutată de toată lumea. Un sfert de ceas în urmă stsi prinţul moştenitor de Luxemburg, aflător în Abbazzia, spre a face o vizită Suveranilor romînl.
SCRISOARE DIN MACEDONIA
Izgonirea a douî profesori.- Răscoala elevilor.— Cn fapt incalificabil. — Iritaţi» populaţiei rom ine.
Relativ la informaţia noastră cu privire Îs răscoala elevilor liceului din romln Bitolia, primim de la corespondentul nostru următoarele detalii:
Bitolia, 8 Aprilie.
Venirea la guvern a d-luî D. Stur-dza a făcut şi mai îndrăzneţ pe Mărgărit. Douî profesori de la liceu şi u-nul de la şcoala primară venind în conflict cu acest individ, într'o bună dimineaţă porţile liceului aii fost închise pe dinnăuntru, din ordinul său, ear în afară au fost postaţi doul ca-vaşt, cari opreau intrarea.
Ordinul lui Apostol a produs o mare iritaţie printre elevii şi profesorii liceului, cari—venind la şcoală—au găsit porţile închise.
O parte dintre dinşii, intrind prin curtea monastirel catolice, care comunică cu curtea liceului, aii spart porţile şi au introdus în triumf pe profesorii goniţi de Mărgărit. In acelaşi timp elevii şi profesorii au exprimat hotărîrea energică de a isgoni pe ne-trebniml inspector, dacă va mal îndrăzni să se arate la liceu.
Doul dintre profesori fiind nepoţi ai Iul Caraiani, profesorul universitar ia-şan, faptul e şi mai semnificativ.
Din acea zi, Mărgărit nu mai îndrăzneşte să se arate la şcoală.
La toate acestea se adaugă şi atentatul la pudoare comis de libidinosul bă-trîn asupra unei eleve de 16 ani de Ia şcoala de fete a Eforiei. Victima n’a scăpat din ghiarele satirului de cit o-punînd o rezistenţă desperată. Ţipetele copilei se auzeaă din stradă.
Despre noile isprăvi ale lui Mărgărit s'a scris în tară la mat mulţi bărbaţi politici.
Trebue să adaug că ruşinosul act al reprezentantului guvernului romtn în Bitolia a produs o mare indignare în populaţiunea aromind de aici.
Mihai fi.
Franz losef la Petersburg
Viena, 13 Aprilie.
împăratul Franz losef, Însoţit de archiducele Othon şŢde suita sa, în care se remar-chează contele ^oluchowski şi generalul Beck, şeful statului major, a plecat la Petersburg la ora 1 după amiazl. O mulţime imensă l’a salutat la gară.
Petersburg, 13 Aprilie.
Salutind peţlmpăratul Franz losef, «Mesagerul Imperiului» zice că Suveranii Austro-Ungariel şi Rusiei sunt păzitorii păcel In Europa.
D. de Nelidow a primit ordinul S-tulul Alexandru Newski cu briliante.
Petersburg, 13 Aprilie.
Contele Murawiew a fost numit ministru al afacerilor străine.
Petersburg, 12 Aprilie.
Contele Goluchowski va dejuna la 10|28 Aprilie la ambasada engleză; In aceeaşi zi va prinzi la contele Murawiew. La acest prlnz vor asista şefii misiunilor şi lumea o-ficială din Petersburg.
Viena, 12 Aprilie.
Vorbind de vizita împăratului Franz losef la Petersburg, «Fremdenblatt» zice că de sigur este un fapt vesel că două imperii a-parţinînd unor grupe de puteri diferite, să poată Întreţine reluţiunl aşa de încrezătoare, ceea ce dovedeşte cit de mult a progresat liniştea Europei în ultimii ani.
Aceste progrese se datorează inteuţiuni-lor oamenilor de Stat conducători cari pun interesele particulare după interesele generale, în vederea menţinerii păcii.
Acesta este motivul peutru care cu toate evenimentele din Orient, teama vr’unul on-fîict între puteri nu ia lumină; de sigur trebue cooperarea tuturor puterilor, spre a împiedica o perturbaţie în continent. Dar din momentul ce tunul bubue iu Ralcaul. toţi ochii se îndreptează spre cele doua imperii care, prin poziţia lor geografică, aii interesele lor in joc în prima linie.
Prin urmare, în mijlocul unor asemenea evenimente, cele-l’alte puteri vor trebui să se silească să lmpedice întinderea resbelu-lul pe alte teritorii. Deci este foarte natural să se dea o atenţiune extraordinară în-Irevederel celor doul Suverani a imperiilor care dominează Orientul.
Vizita de politeţă a Împăratului Franz losef cîştigă deci o semnificaţie mare, în urma evenimeutelor, în sensul menţinerii păcel pe viilor.
Peiersburg, 14 Aprilie.
Se asigură diu sorginte autentică, că comentariile lui Fremdenblatt, în privinţa vizitei împăratului Franz losif Ia Petersburg, att produs cea mal vie satisfacţie In cercurile competinte.
Contele Murawiew a profitat de această ocazie pentru a constata impresia favorabilă a acestei manifestaţiuul, făeîud să re-easă, că articolul in cestiune reproduce, în mod cît se poate de exact, linia de conduită politică a Rusiei, şi că cercurile conducătoare ruseşti sunt de asemenea convinse, că lăslud de oparte interesele lor speciale, înţelegerea intre toate puterile şi mal cu deosebire între Rusia şi Austro-Ungaria, în scopul menţinerii păcel, este o necesitate.
TJEDLEORAME
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Cettinge, li Aprilie.
Generalul VelimirovicI, agent diplomatic sirb, a remis scrisorile sale de creanţă.
Cu această ocssie s’afl pronunţat discursuri foarte călduroase şi foarte amicale.
Ctirlsruhe, 14 Aprilie.
«Carlsruher Zeitung» zice eâ de azi dimineaţă starea sănătăţii prinţului Wiihelm pre-zietă simptome neliniştitoare.
ULTIME INFORMATIUM
Suntem in măsură de a afirma că, in dată după sărbătorile Paştilor, ţ postul de director al regiei monopolurilor Statului va fi ocupat.
Numirea d-lui Vintilă 1. Brătianu este absolut sigură.
O telegramă a corespondentului nostru din Galaţi ne anunţă că astu-zi, un însemnat număr de voluntari greci au plecat cu un vapor al companiei italiene Ru-batino, pentru a se înrola în rîndurile armatei eline.
O mare agitaţie domneşte în colonia greacă din Galaţi. Ştirile de pe cîmpul de războiţi sunt ascultate cu aprindere.
Epoca a anunţat, înainte de sărbători, călătoria de inspecţie a ministrului de războifl, d. general Berendeiu, în Dobrogea.
Suntem astă-zl in măsură de a anunţa că ministrul de războia va pleca în Dobrogea Vinerea viitoare.
D. general Berendeiu va inspecta şi linia de graniţă a provinciei noastre transdanubiană din spre Bulgaria.
Ministrul lucrărilor publice, d. Ionel Brătianu, va numi zilele acestea o comi-siune consultativă spre a lua o liotă-rîre în privinţa construirel gării centrale.
E foarte probabil că lucrările de construire se vor Începe Ia vară, după ce diferendele dintre Stat şi unii proprietari al terenurilor de la Procopoaia vor fi aplanate prin bună înţelegere.
Comitetul naţional al studenţilor va convoca o nouă întrunire publică în cestiunea şcoalelor romîne din Macedonia.
TtJl. #>#>. iu Abbaxia
Agenţia Romînă ne telegrafiez)) următoarele"
Azi a fost In prezenţa MM. LL. Regele şi Regina Romîniel, a autorităţilor, a cor-poraţiunilor şi a unul public numeros inaugurarea plimbării «Regele Carol I» datorată generosităţil M. S. Regelui Romîniel.
Preşedintele comitetului de înfrumuseţări a localităţii, doctorul Glax, a mulţumit Majestăţilor Lor Romîne pentru darul lor măreţ, precum şi pentru presei’ţa Lor la această serbare şi Le-a rugat să bine-vo-iască să procedeze la inaugurarea plimbării.
Majestalea Sa Regele a răspuns printr’un discurs lung îu care a exprimat bucuria sa că a putut să contribuiască la desvoltarea Abbazziel, care îl este aşa de simpatică atît Lui cât şi Reginei.
S’a deschis apoi preumblarea. Lingă piaţa «Carmen Sylva», d. Seydel, arehitect. citeşte o poezie compusă cu ocazia acestei serbări.
După aceasta un dejun a avut loc la MM. Lor. Afl fost Invitaţi şeful districtului, d. Fabiniani, doctorul Glax şi soţiile lor.
D. N. Filipescu, care se află la Sinaia, se va întoarce Duminică în Capitală.
Erl, Luni, 14 Aprilie, d-na G. I’anu a dat naştere unul băiat.
Atât mama cit şi noul născut se află bine.
In cursul lunel Iunie urmează să se înceapă examenele absolvenţilor scoa-lelor comunale de învăţători şi ale absolventelor din externatele secundare de fete, pentru obţinerea diplomei de capacitate.
In urma unei noul dispoziţiunl ministeriale, se vor institui două comisiunl pentru examinarea lor :
una în Bucureşti pentru scoalele din Muntenia, si
alta în Iaşi pentru scoalele din Moldova.
E vorba ca majorităţile parlamentare să fie convocate la o consfătuire pe ziua de 25 Aprilie.
Un tren de persoane deraiat
Azi, la orele 10 fără 25 minute, pe dud trenul de persoane No. 83 intra în gara Prahova, două vagoane, unul de clasa l-a No. 65 şi altul clasa Il-a No. 205, afl deraiat din cauză că osia vagonului de clasa l-a fiind slabă, s’a rupt.
îndată ce pasagerii simţiră deraiarea, înşpăi mint aţi, săriră repede din vagoane. Eî putură vedea că, pe o distanţă de 40 metri, cele din urmă vagoane merseseră numai pe traverse şi că intraseră atît de a-dinc îu pămtut în cit, fiind mal de oparte, o mişcare mal mult a locomotivei ar ii fost de ajuns ca toate vagoanele să fie răsturnate şi să avem de înregistrat, azi, mari nenorociri.
Personalul gărel în grabă începu a da ajutor. Trenul trecu pe altă ’linie, iar vagoanele din urmă (cele deraiate erafl la mijloc) fură alipite numai de cit, aşa că trenul, după o Intlrziere de 35 minute, putu să fie format iarăşi.
In gara Prahova se afla un Iren de persoane. ce mergea spre Ploeştl. Atît de a-proape erafl vagoanele deraiate dc linia pe care se afla acest tren, în cît o mică distanţă de abia despărţea vagoanele. Si acest tren a avut întirziere de o jumătate oră.
La 10 şi 10 m. de abia s’a putut porni ambele trenuri spre direcţiile lor.
Din norocire n’avein de înregistrat nici un accident de persoane, de şi cel mal mulţi pasageri au sărit jos.
Scara unul vagon de clasa III No. 710 a fost ruptă de tamponul vagonului de clasa II cu care era legat.
Actastă ştire ne-o relatează unul diu reporterii noştri, care se afla îu trenul deraiat.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PuMicaţiune
Domnul Gheorghe Nicolau din Bucureşti, strada Şepcarl No. 10, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Nicolau» în acela de «Haraiambie», spre a se numi «Gheorghe Haralambie».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Pubticaţiunc
D. Valeriu Dumitrescu, din Bucureşti, strada Em in eseu No. 2, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Dumitrescu» în acela de «Bărbescu», spre a se numi «Valeriu Bărbescu».
Ministerul publică această cerere, contorul disposiţiunilor art. 9 din legea a-supra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţie in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicaţi line
Domnul Ion Dumitrescu comerciant din Bucureşti, strada 24 Ianuarie No. 30, a făcut cerere la acest Minister, pentru adăo-garea la numele săfl patronimic de «Dumitrescu» a celui «de Ja TeişanI», spre a se numi «Ion Dumitrescu de la TeişanI».
Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
ACADEJIIA’.BOMÂîii
ANOCIl
In ziua de 18 Aprilie a. c., ora 2 p. m., se va ţine licitaţie publică prin oferte sigilate în localul Academiei Romîne, Calea Victoriei, 135, pentru arendarea pe un period de şeapte ani, cu începere dela 23 Aprilie 1898 pînă la 23 Aprilie 1905, a următoarelor moşii:
1.	lumlsi-Chiselel cu balta şi mora el din jud. Ilfov.
2.	Roşiorii cu morile el din jud. Suceava.
Condiţiunile de arendare se pot vedea în orl-ce zi de lucru de la orele 2 5 p, m. in cancelaria Academiei.
MAŞISE AOltICOEE
H.	S. Ci R I F
Bucuresct, Str. Smîrdan,2 (vi»-â vi» «io ooiaro)
www.dacoromanica.ro
IN JURUL RĂZBOIULUI
Trimelerea Ini Clha/.l-OMiiian. — Dizgraţia Iui lzzcl-b«y. - Moştenitorul grec lu primejdie. — Bombardarea porturilor turceşti.
Trimeterea lui €Jknzi-0*mun
Ştirea că lui Edhem-paşa i s'a luai comanda trupelor de la graniţa Tesaliel şi că bătrinul Ghazi Osmau-paşa, eroul de la Plevna, a fost trimes ca generalisim acolo, a produs pretutindeni o vie impresie.
Din mersul de plnă acum al războiului, s’a constatat eă Edhem-paşa e un comandant capabil şi el n’a făcut nici una din a-cele greşeli pentru cari ar fi putut merita un asemenea blam.
IţDacă înlocuirea Iul Aluned Tevzi-paşa, comandantul trupelor turceşti din Epir, e foarte esplicabilă, fiind-că s’a dovedit incapabil, înlocuirea lui Edhem e de neînţeles şi de aceea se pune pe socoteala unor intrigi de Palat — semn foarte răfl pentru actualii stăpînitorl din Constantinopol.
Esplieaţiuueu ce se dă din sorginte turcească asupra trimiterii lui Osman-paşa, e următoarea:
De la începerea războiului, Edhem-paşa a cerut necontenit puteri discreţionare pentru ca să poată lucra fără a mal pierde vremea aşteptînd merefl instrucţi) de la Constantinopol. Palatul n’a avut însă curajul că dea aşa putere şi alîla răspundere unul general tînăr cum e Edhem. De aceea s’a trimis Ghazi Osman cu împuternicirea de a lucra în toate ocaziunile după propria sa chibzuinţă, fără a mal aştepta instrucţil de la Palat.
Oman-paşa, doşi e înaintat In vlrstă, se află totuşi In putere şi se crede că prezenţa sa va spori avîntul trupelor.
Disgraţia ItiT Izzet-bey
O ştire in adevăr de senzaţie:
Sirianul Izzet-bey, favoritul Sultanului şi secretarul săfl particular, atot-puternic la Palat, a fost disgraţiat.
Izzet era cel mal fanatic şi iual sîngeros om din anturajul Sultanului. O mare parte din răspunderea măcelurilor Armenilor cade asupra lui; el era lu aceeaşi vreme duşmanul cel mal înverşunat al liberalilor Tuci cari compun partidul «Juna Turcie».
Asupra cauzelor acestei neaşteptate dis-graţil se spun multe.
Lui Nene Freie Presse i se telegrafiază din Coostautinopol că Izzet a fost izgonit pentru că ar fi primit 30.000 lire ca să împiedice declararea războiului şi pentru că ar fi sustras trei depeşl ale Iul Edhem-paşa date înainte de declararea războiului.
Ziarului Post diu Berliu,“se telegrafiază diu Filipopoli: Ştirea despre căderea favoritului Izzet trebue primită cu rezervă. A-firmarea că Izzet ar ti fost cumpărat de Greci nu e adevărată. El a ascuns însă Sultanului depeşl importante, subt pretextul de a-1 scuti de einoţiunl. Cei care a convins pe Sultan despre nesinceiitatea lui Izzet şi care i-a sfârimat ast-fel puterea, e mareşalul Fuad-paşa».
Disgraţia lui Izzet a produs pretutindeni, Iri Turcia şi’u streinătate, cea mal bună impresie.
In locul săfl a fost rechemat camerierul Aarifi-bey, pe care Izzet îl înlăturase prin intrigi. Cu primirea depeşilor de pe cîmpul de război a fost însărcinat Tacsim-bey, o a tâ victimă a lui Izzet.
Se crede că înlăturarea Sirianului Izzet va avea de urmare o schimbare In politica Sultanului.
Moştenitorul grec lu primejdie
O depeşă particulară din Atena, cu dala de 11 Aprilie, spune că în acea zi, în luptele cari afl avut loc la Keveni şi în preajma Tirnavel, prinţul moştenitor al Greciei şi Statul-săfl major afl fost puşt în grea primejdie de către cavaleria turcească.
Numai prin fugă att putut scăpa de a fi prinşi.
Aceeaşi depeşă dă curioasa ştire că, In cercurile militare greceşti, pierderea La-rissei, dacă s ar întîmpla, n’ar fi socotită ca o înfrîngere. Se afirmă chiar că părăsirea Larissei e prevăzută în planul Statidui-major generalul grecesc.
Bombardarea porturilor turceşti
Bombardarea şclieielor turceşti ce se găsesc înşirate pe ţărmul apusan al Golfului Salonic are un îndoit scop : pe de o parte să neliniştească armata otomană de la graniţa Tessaliel, făcînd-o să se teamă necontenit de un atac pe Ia spate; pe de alia parte să împiedice aprovizionarea pe calea apel cu hrană şi material de război, a a-celel armate.
Escadra grecească reuşeşte în amîndouă aceste privinţf.
Cîud afl bombardat şchela Caterini, Grecii afl stricat depozite mari destinate armatei lui Edhem. De asemene afl capturat două vase turceşti cu pînzft, cari duceaţi proviant şi nuiniţiunl.
FABSALA
Lagărul actual al grosului urmatelor greceşti; după toate probabilităţile, uci se va da lupta de-cizivă.	’	.
De alt-fel locul acesta, împrejmuit de munţi şi de apă, este o-minunată poziţiune strategică. Deja in depărtata anticitate, cu 48 de ani iu. de Clir. Farsala a lbst teutrul unei lupte crin-eene între armatele lui Pompei şi ale Iul Cue-sar. Lupta, se ştie că s’a sfirşit cu biruinţa lui Caezar.
Dar cu cile sforţări această biruinţă! Căci şi Pompeiu, nu era doar un general neînsemnat. Dibăcia ce a arătat Caesar în lupta acflsta u fost rară. Iar înverşunarea cn care s’afi luptat ambele armate a fost excesivă—ca in toate războaiele civile. Se pare că acestea slnt mal a-troce de cit cele Intre popoare deosebite. Istoricii nu prea sînt de acord asupra numărului soldaţilor îu luptă. Unii spun că afl fost 300,001), alţii 400.000. Un lucru e mal sigur, că dacă a-ceste armato ar fi fost unite cucereai), pe a-tuncl, toată lumea.
Pompeiu In aceustă luptă debutase prin gre-şala de a ’şl ţine soldaţii )n loc, uşteptind atacul. Căci mişcarea, intru cit nu o ’ obositoare înviorează şi dă impetuozitate. Pe urină, în de-favorul lui Pompeiu mal ora că floarea armate) sale, era alcătuită din tineri patricieni deprins, bine şi cari In loc de a socoti ca o fală rănii)
EPOCA
BULETINUL REZBOIULUi
mal ales cele de la obraz, le consideraţi ca o ruşinoasa schilodire şi se cam fereau de încfier&rl Şi soldaţii Iul Caesar aveaţi locmal ordine de a ’I lovi în obraz, ceea ce i-a pus pe fugă pe patricieni.
Pompeiu, cu toată gloria lui anterioară, şi iscusinţa lui militară, a arălat multă slăbiciune de sullet în această luptă. Văzîndu-se părăsit a luul-o şi el la fugă.
Ajuns în lagărul lui era atit de abătut că uu rosti mal multe ceasuri nici un cuvlnt. Auzind apoi strigătele soldaţilor JuI Caesar şi zgomo-motul de arme, el exclamă îndurerat: «Ce, şi în lagărul meO tnă urmăresc!» şi repede, îşi schimbă haina, spre a nu fi recunoscut, fugi pentru ca apoi să găsească în Egipt o ospitalitate ce trebuia să-I fie şi mal fatală.
Ast-fel s’a sfirşit la Farsala istorica luptă, care fu pentru unul o strălucită biruinţă şi, nemărginita durere pentru altul. Se va repeta şi una şi alta, azi cind Farsala a devenii un nod teatru de războită, dar ceia ce toată lumea civilizată doreştee ca învierşunarea şi cruzimile ele să nu se mal repete.
I*e cit tle favorabile iernii 4*re-eilor ştirile telegrafice purii ud data de IO ţi 11 Aprilie, pe atft de nefavorabile li Mint cele de la 12 ţi 1» curent.
O luptă decisivă a avut loc. Vineri, Ia Mattl, un punct cc uu se găseşte însemnat pe nici o li artă ţi care probabil se găseşte între Tîruava ţi Larissa. In urma acestei lupte (Grecii aii părăsit Larissa ţi se concentrează la 30 kilometri mai spre sud, la Far-salos, un orăşel cu 2,300 locuitori.
Turcii tiu tor întârzia să-î urmărească, căci drumul de la La-rissa la Farsalos se desfăşură pe ţes, aţa că ţi cavaleria ţi artileria pot lucra cu înlesnire.
Rupă toate probabilităţile, 1 a Farsalos se va da bătălia decisivă ţî se erede eă Grecii nu vor putea rezista st vor ti siliţi să se retragă pe înălţimile munţilor OUirvs, la vechia fruntarie a Greciei dinainte de tratatul de la Berlin.
înainte insă de a trece dincolo de Larissa, Turcii vor ocupa los calităţile Tricala, 4'ardiţa si mai ales Voi o, pentru a-şi asigura flancurile ţi spre a pune mina pe deposltele greceşti de provizii şl snuniţiunî.
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
lată, in ordinea in care aut primit, SimbăLă seara, Duminică şi Luni, telegramele corespondenţilor noştri speciali din Atena, Sofia şi Viena:
Atena, 12 Aprilie.
Escadra occidentală a continuat bombardarea Agius Saranteî, distrugând mari depozite de muniţiunî. O parte din trupe aii debarcat.
Atena, 13 Aprilie
Regele a adresat azi, prima zi de Paşti, o proclamaţie către poporul elen.
Garibaldi a sosit împreună cu 2,000 de voluntari. IA s’a făcut o primire entusiastn.
Atena, 13 Aprilie.
Ieri a fost o luptă înverşunată Ia Bo-gazzi, uu post la graniţă, între Turnavo şi Damasi. Greeiî au fost siliţi să se retragă. Turei! au ocupat Turnavo.
Atena, 18 Aprilie.
Grecii continuînd retragerea, au părăsit Larissa şi-şî concentrează toate forţele la Farsalos, unde se vor întări, aşteptînd aci o luptă decisivă.
Atena, 18 Aprilie.
La Faler (port in golful Athenel) se zăresc corăbii streine.
Colonelul Auzolitios, primind reproşuri din partea prinţului moştenitor că nu s’a purtat destul de bine în lupta de la Gri-zovalis, s’a sinucis.
Atena, 13 Aprilie.
Se afirmă că Grecii bombardează De-deagaci.
Grecii au ocupat Karia, între Platamona şi Elassona.
Atena 13 Aprilie
Un decret regal acordă un moratorium de o lună.
T. Pisau 1
Sofia, 13 Aprilie.
Sultanul n acorrtat Hutgartei rtregitul tle a arca agenţi comerciali la Vo/tub şti Jfomisltr, Heralde girnfru egiiscogiaf n'aii fost încă acorrtate, tlar gironUse in mort formal rttigtă terminarea rezbelului.
Solia, 13 Aprilie.
înalta Poartă, inroeinrt rtregifu-rile tle Suzeranitate, a cerul guvernului bulgar să recheme pe a-t/enlul consular bulgar rte la A-lena ni să înapoieze paşapoartele agent ului grec ti in So/ta. fiu cernut bulgar a refuzat, obiedinrt eti Bulgaria şt-a propun, ea şi cete-l-alte state intlepctttleule rtin Httl-ettni, o atiturtine neutră faţă eu războiul greeo-lure, prin urmare uu poate năcirşi nici un ael rte os-lililale faţă cu' unul rtin beligeranţi.
L.	Mtron.
Viena, II Aprilie.
In urma unei invitaţiunl speciale a Ţarului, generalul Beck, şeful marelui stat-major austriac, va insoţi pe împăratul Frantz-Ioaeph la Petersburg.
Viena, 14 Aprilie.
Ştirea că Grociu ar li propus un arbitraj, nu e întemeiată. De asemenea se des-minte ştirea că Grecii ar li solicitat un armistiţiu.
Turcia ameninţă că. îu cazul cînd 4»recia nu va încheia îu cu-rîiid pacea, armata turcească va procede fără nici o rezervă ţi fără nici o cruţare.
Viena, 14 Aprilie.
Din t onstantinopole se anunţă că se iau cu activitate măsuri pentru apărarea Smirnei şi a porturilor insulelor.
Viena, 14 Aprilie.
Rîu Athc.ua se anunţă că regele tiîeorge uu va cere intervenţia Puterilor de cît îu eazul cînd armata turcească va ajunge în faţa Atlieneî.
Viena, 14 Aprilie,
Iu Atlieua domneşte o panică mare. Autorităţile sunt învinuite că ii'aîi lucrat (lin vreme. Ilegele e acuzat că a influenţat în mod nepotrivit operaţiunile militare.
Viena, 14 Aprilie.
4,'orăbiiie austriaco din faţa Cretei nu fost întărite.
________ M. Ring
Serviciul «Agenţiei Romîne»
tu chit pin Eurissei
Londra, 12 Aprilie.
Se anunţă din Meluna ziarului Times că Turcii au continuat Joi înaintarea lor în cîmpia Larissel. Tunul bubue pe aripa stingă a armatei turceşti care înaintează. Liniştea domneşte la Tgrnavos, de la ocuparea acestui oraş de Turci.
Turcii continuă să primească întăriri mari. Rezultatul luptei nu este îndoios.
Grecii aii distrus o baterie turcească la
Ligaria.
Divizia turcească din Grevena, sub comanda Iul Hakki-paşa şi aceea din Kos-koej, sub comanda Iul Hamdi-paşa, unite cu armata de operaţiuni, înaintează asu-pra Kazaklarel.
Constantinopol, 12 Aprilie.
Depeşile ziarului turc Sabali, cu data de 10 Aprilie, zic că trupele turceşti, sub comanda lui Haki-paşa, înaintează mereu de la Meluna în cimpia Larissel.
Edhem-paşa a ordonat să se ocupe toate colinele care sînt la est şi la vest de La-rissa, spre a asigura aripele sale. La 11 avant-garda turcească a avid o luptă cu inamicul, care a fugit.
Constantinopol, 12 Aprilie.
Depeşile ziarului Ikdam anunţă că Turcii au gonit pe Greci din Koskoej şi bombardează poziţiunea fortificată din Kritri, Ungă Tgrnavos, care va fi atacată mîine din trei părţi. Dacă atacul reuşeşte, Turcii vor fi în posesiunea tutnlor poziţiunilor care clominează cîmpia Larissel.
Un supliment al Iul Sabali anunţă că înălţimile din Lisovaki, care formează cea mal bună poziţiune in jurul Iul Tgrnavos, au fost ocupate iert de către Turci.
Hamdi-paşa înaintează din Koskoej pentru a se uni cu armata principală la Meluna.
BĂTĂLIA DE LA MAŢI
AILtena, 12 Aprilie.
ora mitt p. m, Turcii aii atacat teri Maţi, apărat rte brigarta Mastragia, ISujtă o faptă rte şease cea auri, consiliul tic resbel, sub preşirtcuţia Prinţului moştenitor, a rte ci a retragerea ap re Tgrnavos, care a’a efectuat in bună orrtine.
Viena, 13 Aprilie.
Se anunţă rtin Athena „Noii Pvc-ac MAbere*• eă balalia rte lingă Maţi a foat foarte aingeroaaă. -t 0.0(1 fi rte Turei au luat parte ta atac. înfrângerea Grecilor cate rtesăvîr-şilă.
PĂRĂSIREA LAltlSSEl
Athena, 13 Aprilie.
Larissa a fost cu desăvârşire evacuat seara. înainte de a pleca Grecii aii ţintuit tunurile lor de positie. Me asigură că armata elenă a putut să ia cu sine toate tunurile ţi miiuiţiunile sale. Ră-niţiî aii rămas sub protecţia Cru-ceî roşie.
CONCENTRAREA GRECILOR LA FARSALOS
Alena, 13 Aprilie.
O depeşă a statului major anunţă că trupele greceşti sunt concentrate pe linia Farsalos.
Volo, 12 Aprilie.
Ecleroril turci au sosit lingă Larissa; Prinţul Constantin şi statul său major au părăsit Larissa pentru a merge la Pharsalos.
Atena, 12 Aprilie.
Toate comunicaţiile telegrafice cu Larissa suni întrerupte. Armata elenă se retrage în bună ordine.
Constantinopol, 13 Aprilie.
O depeşă a lui Edhein paşa anunţă că Turcii afi ocupat Larissa la amiază cu cavaleria.
Atena, 13 Aprilie.
Trel brigade greceşti s’au întrunit pe linia Farsalos.
CONCENTRAREA TURCILOR
Constantinopol, 13 Aprilie.
Armata de operaţiuni turcească ocupă linia Tyrnavos—Mussalar—Deliler-Dereli. Avânt garda se află la Xena, în faţa Ka-saklael; rcservele sunt lingă Meluna.
Ahmed Hifzi întruneşte Ia Larissa 15 batalioane pentru a înainta în contra Grecilor.
Edhem paşa anunţă ministrului de res-bel că un detaşament de cavalerie în recunoaştere a ocupat o mahala a Larisoî.
OSMAN PAŞA ŞI EDHEM PAŞA
Paris, 12 Aprilie.
Se anunţă «Agenţiei JIavas» că Edhem-paşa n’a căzut în disgraţie. El ră-mîne în capul armatei sub ordinele lut Osman-paşa, a cărui numire a fost decisă pentru a face să înceteze la Constantinopol, funcţionarea consiliului de rezbot, ale cârtii ordine se opuneau cite o dată planurilor cartierului general.
Edhem-paşa asigură că planul lui Osman ar fi de a lăsa o garnisoană tare la Janina, de a părăsi restul provinciei şi de a chema în Tosalia armata Epiru-luî. O dată unirea operată, Osman-paşa va căuta să dea o lovitură mare.
Edhem-paşa a primit ordinul Nichan-i-Jmtiaz şi cel 6 comandanţi al divi-siunilor marele cordon al Osmaniel cu briliante.
Pe emisia Salonicului
Atena, 12 Aprilie.
Escadra vestului a bombardat erl Hadji Saranda şi a debarcat un detaşament care a ocupat înălţimele dimprejur şi a înconjurat oraşul. Aproape toate clădirile şi depozite din oraş au fost incendiate saii distruse. Turcii refugiaţi la munţi au deschis focul. Artileria escadrei i-a redus la tăcere şi i a silit să se retragă. Numai doi ma-teloţi aii fost răniţi.
Constantinopol, 12 Aprilie.
Valiul din Salonic anunţă că escadra grecească, după bombardarea Levtstogariei, la 10 Aprilie a încercat să debarcheze, dar a fost împiedecată de focul Turcilor.
Salonic. 13 Aprilie.
Osman-paşa a sosit aseară şi a fost o-bicctid unei recepţiuni entusiaste. El a plecat îndată la graniţă.
In Epir
Constantinopol, 12 Aprilie
Ştirile primite ieri de pe teatrul de resbel suut din cele mal favorabile. Iu Epir, patru batalioaue albanese ar fi participat ia luptă in modul cel mal favorabil.
Atena, 13 Aprilie.
Ştirea care zice că Preveza a arborat drapelul alb cere confirmare. Turcii n'atl intrat încă la Larissa.
Atena, 13 Aprilie.
Se anuuţă diu Arta că la Pentepigadia s’a dat ieri o luptă sîngeroasă. Grecii s’aO refras maî întiio, apoi aii luat ofensiva şi în fine ah ocupat Penlepigadia.
Arta, 13 Aprilie
O luptă s'a dat între 1200 greci şi 2500 turci în cîmpia Pentepigadia. Hesullatul nu este sigur, totuşi, colonelul Mănos s’a iutors lu Arta. Mersul asupra 1 anine! esto întrerupt.
Grecii ad ocupat Pentepigadia şi aci luat Plaka. Escadra estului bombardează Nikopolis. Preveza este blocată pe mare şi pe uscat.
Constantinopol, 13 Aprilie.
0 depeşă a "comandantului corpului (Epirulul anunţă că la reluarea fortului Pentepigadia. grecii ari perdut 300 morţi, 40 răniţi şi 02 pri-sonierl. Turcii ati avut 51 morţi şi 73 răniţi.
O depeşă a comandantului corpului din Epir, cu dala de 11 Aprilie, zice că in lupta din acea zi care a ţinut 7 ceasuri, turcii ati reluat blockhaus-ul Pentepigadia şi cele l’alte posi-ţiun) ce ocupaţi grecii piuă acum.
Trei generali turci aft căzut.
Mlin Preta
Canea, 12 Aprilie.
Negociările Colonelului Famin au fost incoronatejde succes. Insurgenţii ar consimţi să depue armele dacă garnizona turcească ar părăsi provincia Sitia,
Comandantul Candiel cere întăriri, lnsurgenţii*ablochmză oraşul. Turcii părăsesc poziţiunile lor în jurul forturilor. Soldaţii greci ajută pe insurgenţii comandaţi de Korakas.
Consulii refuză * guvernatorului Ca-neel banii necesari pentru solda jandarmeriei.
Atitudinea Puterilor
Berlin, 13 Aprilie.
Agenţia Wolff zice cu după înfr înger ea Greciei care este neîndoiasă. toate cabinetele îşi vor da silinţe pentru restabilirea păcii, după cum au făcut-o şi mal nainte pentru menţinerea acesteia. Dar după experienţele făcute asemenea demersuri vor trebui să filă precedate de o declaraţie ca-tagorică a guvernului Grec zictnd că va asculta de astă dată de sfaturile resona-bile ale Europei.
SUPUŞII GRECI DIN TURCIA
Constantinopol, 12 Aprilie,
Ambasadorii aii adresat Porţii o notă cerînd o prelungire tle termen pentru plecarea supuşilor greci, avînd în vedere poziţia lor comercială şi făcînd să reiasă eă grecii cari sînt în {serviciul ambasadelor, consulatelor, instituţiunilor civile sau eelesiatice se bucură do protecţia ambasadelor respective. Nota mal cere ca Grecii în serviciul căilor ferate sau a unor societăţi sub direcţia unor străini să uu fie cxpulsaţl.
Saatl Edili ii paşa n’a plecat încă.
Guvernul grecesc
Alena, 13 Aprilie,
Guvfftntl ti rtrvit* sn t-onlimu-fugita şi su reetiule cu energie. WA-
arete uf diurne na se pWmcnsrn eu rdbrtare şi linge rece ştirile gu-aaiste, rte oare-ce anuala t*'a bătut eu ctiragiu a iui ei ml untul giatrirf ni fdeinrt uaerifleii neauzite.
Succesele serbo-liulf/are
Constantinopol, 12 Aprilie.
Agentul diplomatic bulgar a fost alaltă-erlşi ieri la lldiz Kiosk.
Ordinul de a se transporta 3000 de oameni de infanterie de la Andrianopol la Salonic s’a revocat, diu causa atitudinel Bulgariei.
Sofia, 12 Aprilie.
«Agenţia Balcanică» zice că toate ştirile privitoare la ntobilisarea armatei bulgare sunt curate născociri.
Prinţul Ferdinand s’a întors de dimineaţă la Filipopoli, unde va petrece sărbătorile’ de Paşte.
Cererea beralelor bulgare nu s’a respins în mod definitiv. D. Markow, agent diplomatic al Bulgariei a fost aseară la lldiz Kiosk.
Constantinopol 12 Aprilie.
In urma cererel făcută erl de ministrul Ser-
3
biel, Sultanul a ordonat Mitropolitului Mgr Ambrosius. de a părăsi Uskub înainte de Paşte.
0 iradoa ordonă alegerea unaî Mitropolit
sîrb la Usknb.
0 altă iradea acordă toate şcolile cernte de sîrbî în vilaetele Salonic, Usknb şi Monastir. Sîrbil sunt foarte satisfăcuţi.
Belgrad, 12 Aprilie.
Concesiunile făcu de Sultan slrbilor aft produs o mare satisfacţie populaţiei şi impresia cea mal favorabilă pe lingă guvernul sîrb.
Prinţul Bulgariei, care a trecut erl prin Belgrad. a avut o întreţinere de o jumetate do oră cu d-nu Simicl.
Constantinopol, 13 Aprilie.
Poarta a invitat Bulgaria să rupă relaţiunile diplomatice cu Grecia, dar Bulgaria a refuzat, dedarind că vrea să rămiie neutră.
Se asigură că Sultanul a acordat Bulgariei autorizaţia de a stabili agenţi comerciali la Usknb şi la Monastir.
A promis do asemenea barate pentrn Kukuş. Molnik şi Strumiţa, îndată ce se va termina resbelul.
Depewile <le awtă-zi
Marţi 18 Agirtlte rt. am.
SERVICIUL „AGENŢIEI ROMÂNE»
In Epir
Constantinopol, 14 Aprilie.
Circulă ştirea că mal mulţi voluntari greci ar avea de gînd să încerce o lovitură în contra Janinet. Situaţia corpului turcesc din Epir continuă a fi critică. — Greci! sunt stăpînl pe întregul teritoriu de la graniţă pînă la Salagora. — Ajutoare sunt pe drum spre Epir. — Circulă ştirea că Osman-paşa ar fi plecat în a-ceastă provincie.
Situaţia critică din Janina, unde valiu, a refusat de a distribui arme creştinilorl pare că s'a îmbunătăţit în urma ultimului demers al ambasadorilor.
Consulii anunţă că Achmed liifzi paşa, se sileşte să înainteze cu 15 batalioane.
Pe coasta Salonicului
Constantinopol, 14 Apr.lie.
Toată linia de comuuieaţiuul C’onstan-tinopol—Salonic e ocupată milităreşte.
1200 voluntari albanezi au plecat de la Vultscbterin la Salonic.
Londra, 14 Aprilie.
Se anunţă din Salonic «Agenţiei Reu* ter» că s’a decis formarea unei diviziuni de resorvă de K* batalioane. Pînă acum au sosit deja 11 batalioane, dintre care 0 s’an expediat la Aponomi şi Ia Karabu-rnm.
Din Creta
Canea, 14 Aprilie.
Jumătatea unul batalion italian a sosit la Hierapetra; cea Vaită jumătate la Candia, unde insurgenţii sunt la porţile oraşului. Apa este tăiată.
Retragerea trupelor turceşti din Sitia va asigura pacificarea provinciei.
Negocierile ofiţerilor francezi au fost încoronate de succes.
Flota puterilor
Cuirasatnl rus «Împăratul Nicolae h pleacă la Faler ; încrucişătorul englez Dryade pleacă la Volo.
Canea, 14 Aprilie.
Incrucişătoarele Troude şi Sardegna au plecat pe neaşteptate la Salonic.
Situaţia in Grecia
Paris, 15 Aprilio.
WAarele află ilin Atena eă Grecia gin este dispusă a-eum să ceară mijlocirea paterilor. Consiliul de miniştri sub preşidenţia Mte-f/eiut, s’ar fl pronunţai pentrn resislenţă,aceasta in înţelegere cu opinia publică.
Londra, 15 Aprilie.
itapu Bail.v Telegrapli», generalul UMahris, comandantul armatei greceştif şi-ar fl dat demisia : colonelul Jfiavromiehatts ar fl desemnat ea succesor al săti.
Atena, 14 Aprilie.
«Asl,v» publică o notă care zice eă înfr’o conferinţă a Regelui cu «l-nul l>el,vannlN, Regele s’a declarat gata să aprobe toate (leci-siuuilc guvernului puţind să îu-buuătăţeaseă situaţia. Rupă conferinţă va avea Ioc uu consiliu de cabinet care va trebui să ia măsuri energice. Totuşi modificările operaţiunilor militare vor trebui să fie supuse statuluî-mo-jor al armatei.
A li fa din ea Paterilor
Londra, 14 Aprilie.
«Camera Comunelor». Răspunzînd la cîte-va cestiunî ale Iul Sir Harcout, d. Balfonr declară că Englitera, precum şi cele-l’alte puteri, a decis de a păzi neutralitate faţă de greci şi turci. Ea doreşte să poată oferi bunele sale servicii de mijlocire îndată ce s’o presenta o ocasiune favorabilă.
In ceea ce priveşte Creta, d-nul Balfour zice că puterile ocupînd coastele insulei înainte de resbel, au decis de a proclama neutralitatea Cretei şi de a menţine blocarea ei, spre a împiedica ori-ce oposiţie autorităţii lor.
ULTIMA ORA
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
Agitaţia din Alena.—IjU-rissa in flăcări
Atena, 15 Aprilie.
Aci rtoitmcşie o agitaţie rte nciti-chigmft. Pieţele şi utrartete '/sunt gttlne rte lame care rtiaoufă, voei-feeeazâ, aează. Geagiaei eomgtaefe *te tuli tini, manifestează ea ostilitate imgiofeiea anlorilăţitoe, a guvernata», a Mlegelui. Toţi sânt inii a uiţi, — ea a» tueral se infimgtlă lof-rt'annn eiart norocat gtare a te gtărăsi.
Inriaairra gtrincigtală este că armata a gtărăsit, fără cuviaf temeinic, larissa.
Cu tot gtatriolismitl neasămaif at Grecilor, ogtoziţla rte azi contribuie ta mărirea efervescenţei gmbliettlni rtin sfrartă. H. Halii*. şef»»t ogtoziţiunel, eare se afla ta La visa. s'a întors anume la Atena, unrte in mijlocul giogittlaţiunel iritate, comflrmă că armata s'a retras nit învinsă, nn alungată, ci rtin onlinul c-rgircs at Stafnfuî-major.
Guvernamentalii, gtentra a mai ealma sgtirilefe, aflrmă că infeeg stătu l-major al Prinţului Moştenitor a fost înlocuit. Agitaţia insă creşte.
Atena, 15 Aprilie,
Larissa ar rte.
Armata concentrată ta farsalos numără 10,000 oameni.J
Călători sosiţi astăzi rtin Larissa aflrmă eu toţii că Grecii s'au retras fără curînf.
Agitaţia creşte mereu in contra guvernului şi a llegefiti. Grugmri comgtaete rte cetăţeni rtiscufă cit animaţie, acuzinrt gic Suveran.
Turcii hiaintenxd
Atena, 15 Aprilie.
Turcii n'au ocugiaf Larissa. fi înaintează eomgtacţi sgire Tetes-tiiion, gmnet întărit aflător a-giroagie rte raeortlarea rtrumuiui rte fer Larissa- foto.
/tacă Grecii nu vor tăia linia fe-rută, armata turcească ar giufea ajunge mîine saii gioimiine in faţa lui farsalos ţ rtar, rtin fericire, rtin cnusa giloifor, agiete aii rtehor-rtaf şi înaintarea reperte a armatei turceşti e imgiertieafă.
T. Pisa ni.
EPOCA va ajiai ve> azi la ora O «1* am. fntr’o EOIŢIE «le HEÂRĂ, copriu-zîiul im Însemnat iiamar «le «lepezi grave pe earl le-am primit în momentul punere! ziarului sub tipar.
PAPIER HIGH-LIFE
FUMEZ I.E
PANA
PANAMA
PANAMA
Ou i»«‘ fumez pas
Deposit general Creangă & C. Bucureşti
Strada Ptnzari No» 10-14.
A SOSIT
.LA
CroitoriaCentrală
5, Pasagiul RoiuAu, 5
Un bogat asortiment de stofe engleze pentru comande.
Croială elegantă. — Preţuri moderat e
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
mmnammmmmm
„EPOCA" IN PROVINCIE
FOCŞANI
Joi la 10 Aprilie curent, era convocată în sala de şedinţe a tribunalului întrunirea corpului de avocaţi, pentru a delibera asupra modificării regulamentului votat in altă întrunire,—modificare pretinsă de ministerul justiţiei, care a refusat aprobarea sa, ptn& ce mal îiitliâ nu se va introduce în proiectul de regulament un articol prin care să se oblige corpul avocaţilor a da asistenţa judiciară gratuită, persoanelor sărace şi lipsite de apărători in procesele civile.
Din causă că d-nil avocaţi nu s’aQ presentat îu numărul reglementar, întrunirea nu s’a putut ţine. anunţîndu se o a două, cînd se va ţine şedinţa cu ori şi ce număr de avocaţi ar fi pre-senţl.
CONSTAA ŢA
După regulamentul publicat de ministerul domeniilor, la sf. Gheorghe, 23 Aprilie viitor, urmează să se ţină în Constanţa alergări de cal, în vederea îmbunătăţirel rasei cailor in Dobrogea.
După cum ni se scrie insă de acolo, pină acum nici o măsură nu a fost luată în vederea acestor alergări. Nici măcar locul de curse nu a fost ales.
— La 16 curent consiliul judeţian este convocat pentru a chibzui cele necesare in privinţa înfiinţărel casei pensiunilor judeţului, conform legel votate de corpurile legiuitoare. De asemenea e convocat şi consiliul comunei Constanţa, pentru acelaşi scop, relativ la funcţionarii comunali.
It I R I. A I>
La t) Aprilie a incetat din viaţă Ior-gu Radu, fost deputat în mal multe rîn-durl, la moşia sa Dealul Mare din judeţul Tutova.
Moartea sa va da loc la un însemnat proces de eaptaţiune, căci se zice că in urma unor opere doloase, ar ti înstrăinat averea sa de rudele saledesîn-ge spre a o lăsa unul avocat străin.
De almintrelea e de notorietate publică, că Iorgu Radu in ultimii 2 ani era departe de a fi în starea sa normală. El căzuse intr’o stare de copilărie senilă şi interdicţia nu fusese cerută de rude numai din consideraţii umanitare.
eco crai
*** Asociaţia generală a Israeliţilor pă-mlntenl a trimes, din Buzăfl, următoarea telegramă M. S. Regelnl.
«Foştii militari Israetiţil-Romînl, grupaţi sub denumirea de «Asociaţia generală a Israeliţilor pămîntenl», fiind întruniţi in al optulea congres ordinar, profită de prilejul Fâşiilor spre a transmite Majestăţel Voastre sentimentele lor de supunere şi devotament către Dinastie şi Tron, asigurînd pe Majes-tatea Voastră că suntem tot-d’a-una gata a ne face datoria pentru apărarea patriei şi a Tronului.
Trăiască Majestalea Voastră !
Trăiască M. S. Regina!
Trăiască Alteţele Lor Regale !
Trăiască armata romină !
Trăiască Romlnia !
Preşedintele congresului din Buzaţi Marcus Loebal»
In curlnd so va începe restaurarea şi construirea dependinţelor palatului mitropolitan din Iaşi.
Valoarea lucrărilor este de 203.U00 lei.
Licitaţia pentru darea in întreprindere a acestor lucrări se va ţine la 7 Iuniii în Capitală.
DIYER8E
DIN STREINATATE
Atentatul în contra Regelui Italiei. —
La 11 Aprilie trebuia să se cîştige, la cursele din Campanela, marele premiu «derby». Regele şi Regina aQ obiceiul de a se duce la această solemnitate. Regele Humbert plecase înainte cu adjutantul său, generalul Ponzio Vaglia, în trăsură deschisă. Erau ceasurile două şi jumătate, cînd, pe drum, diucolo de poarta Saint-Jean, la doul chi-lometri de Roma, un individ dete năvală a-supra trăsurel şi voi să dea Suveranului o lovitură de pumnal. Regele, păstrlndu-şl sîngeie rece, se sculă In picioare şi înlătură lovitura. Atunci asasinul asvîrli cuţitul; dar fusese deja înhăţat de doul carabinieri.
Fără să mal dea importantă incidentului, Regele ’ş( continuă aminul şi, sosit pe timpul curselor poveşti următoarele, cl însuşi, celor cari veniseră să’l felicite fiind-că a scăpat dintr’o aşa de mare primejdie:
«La vre-o doul chilometri dincolo de poarta San Giovani, observai, la dreapta drumului, un individ destul de sărăcăcios îmbrăcat, in costum albastru de lucrător, căruia ’l se vedea cămaşa, fără guler şi fără cravată, stind acolo în picioare, într’o atitudine oare cum neliniştită şi turburată. II priveam distrat, cînd de o dată omul nă-
văleşte asupra trăsurel şi întinde înainte, cu violenţă, spre mine, mîna-I dreaptă Înfăşurată cu o basma colorată. Atunci văzul lucind lama unul cuţit ascuţit.
«In mod mecanic, sării la o parte peni ru a evita lovitura, pe clnd, printr’o mişcare tot instinctivă, baslonui meti, pe care’l ţineam în mina dreaptă, căzu peste braţul asasinului. Virful cuţitului se îndreptase către perna trăsurel, dar lovitura bastonului meii făcu să sară cuţitul afară din trăsură. Ucigaşul se aplecă pentru a-1 lua de jos şi’l şi apucase deja cind doul carabinieri călări, cari veneai! după noi, se repeziră asupra lui şi’l împedeeară ast-fel de a mă lovi a doua oară. Văzul atunci foarte bine pe individ aruncîndu-şl cuţitul peste gard în cîmpul vecin. Asta e tot, adăogă Regele; cum vedeţi, nu e lucru mare».
Regele nu'şt a perdut sîngeie rc<-e nici un minut şi n’are de cit o idee: să liniştească pe Regina, foarte lngrijată. Iii mal multe rîudurt Regele a zis: «A fost o glumă proastă»—«e stato uno scherzo».
A V I S
Casa Ci. 1*. N*eth«u face cunoscut onor. sale clientele că cu tot incendiul e a favut loc în pivniţa magasinulul. d-sale de Droguerie şi Coloniale din strada PinzarI No. 10 şi 14, afacerea continuă ca şi in trecut fără nici o întrerupere.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
17
PENTRU MOŞTENIRE
FAItTEA ÎNTÎ1A
—	Şi o să pot pleca chiar îu seara de mii ne?
—	Să înţelege, dacă ţii atît!
—	Ce o fi o fi ! zise căpitanul, E o mîn-gîiere cel puţin.
—	Adică, trebue să înţeleg că n’o să’ml dai răgaz clte-va zile? întrebă Gabriel zînr-bind.
—	Tocmai! Asta trebue s’o ştii.
îndată ce vom sfirşi cu bancherul, mă
întorc la gară, şi nu mal mă mişc d’acolo pînă la cel d’intîl tren.
Gabriel nu mal stărui.
11 întrebă numai pe căpitan, dacă trebuia să’l trimeată a doua zi o trăsură pentru ca să’l ducă pînă la gară la Albeşti?
Căpitanul respunse că e de prisos.
Ne avînd bagaje pentru o lipsă atît de scurtă, o să vie pe jos de la gară.
Lucrurile fiind ast-fel puse la cale, Ga-briel plecă.
Micimea casei nu îngăduia unchiului ca să’l ofere o cameră.
Aşa că trăgea în gazdă la Urlaţi, cînd venea să’l vază.
Eşiră amîndol, de oare-ce căpitanul manifestase dorinţa de a’l întovărăşi un moment, pentru ca să ia aer.
La ciţi-a paşi de Crucea de peatră, lnt.il-uiră pe Zorescu, care venea pe o potecă.
—	Ţi-am primit scrisoarea, zise el lui Gabriel, după ce dete mîna cu căpitanul. Mtncam la Poreanu.
Am plecat repede, sperînd că o să te găsesc aci, Sosesc tocmai la vreme. Ne întoarcem amîndouî la Urlaţi.
Căpitanul mal făcu vr’o cîţl-va paşi cu el şi întrebă pe Gabriel dacă trebuea să ’l aştepte la masă de prînz, a doua zi.
Gabriel respunse că nu, sub cuvînt că are să se îniflnească cu uu arendaş al săfl spre a reînnoi un contract.
—	Atunci, mîine seară; zise căpitanul. O să viu la Urlaţi pe la şease.
Să mă aştepţi ! Plecăm împreună la Ploeştl.
Se întoarse apoi, după ce strînse mîinile celor doul tineri cari continuară drumul.
O dată singur cu Gabriel, Teofil îşi împlini sarcina impusă de Adriana, şi fireşte că în loc s’o ia spre Urlaţi o luă către bi-sericuţa-paraclis a curţel boiereşti.
CAPITOLUL VIII
D-na şi d-nul Porescu primeau foarte multă lume, pe vremea locuirii lor la Magula. Rar se înliinpla ca să treacă o zi fără ca să uu aibă cîte-va persoane la masă.
Pe lîngă vecinii de la ţară, chiar cîte-va famitil din Urlaţi, veneau mal în fie-care seară la Porescu.
In ziua aceia, invitaţii veniseră în număr destul de mare.
Adriana, pretextînd o migrenă, se urcă în camera el, sculîndu-se de la masă.
Teofil Zorescu plecă mal numai de cît.
Doctorul Răzescu trebuia să se întoarcă in sat cu notarul Zăgan, care îl oferise un loc în trăsură.
Dar văzînd pe notar cufundat într’o partidă de table; şi îngrijindu-se puţin, de altminteri, de marghiolelele Margaretei, se furişă binişor şi o şterse iute, după cum e zicătoarea. Deja străbătuse grădina jumătate cînd amintirea trusei, uitate în biserică, îl veni în minte.
Intimitatea şi relaţiile lui cu Porescu, îl făcuseră familiari pe toţi oamenii din curte, şi de aceea fără ca să se mal întoarcă în salon întrebă de Marin, feciorul, care avea in special grija biserieel.
—	Adineaori, îl zise el, ’ml am uitat trusa în biserică. Mă duc acasă şi întreacăt am s’o ieail. Dă-ml cheia rogu-te.
—	Dacă d-1 Doctor îmi dă voie, merg eU să’l deschiz.
—	Nu e nevoe de atîta osteneală, fiind-că biseriea e in drumul meii.
Marin nu mal stărui.
Crezuse de cuviinţă să dea o dovadă de graba respectoasă pe care o are pentru doctorul, ştiind cît îl respecta boerul.
Dar se îngrija de prea puţin, la un asemenea ceas, ca să facă o plimbare de cel puţin uu ehilometru şi jumătate, dus şi întors.
Aşa că se grăbi să aducă cheile pe care le dete doctorului, ohservîndu-I că cheia cea mal mare era cea din faţă, iar cele-1-alte două, pentru cete-I-alte uşi de pe de-lăturl.
—	Bine! zise doctorul. Am să ţi le aduc mîine de dimineaţă.
—	Să nu vă mal osteniţi d-le doctor, răspunse feciorul. I<e am de două ori. Boeru, cocoana şi cuconiţa, au şi el altele.
Aşa că nu e nevoe să triineteţl pe cineva dinadins. Puteţi să Ie aduceţi cînd vă va plăcea. Numai, fiind-că aveţi amîndouă cheile din tinda biserieel, puteţi să mergeţi prin parc, e mal d’a dreptul.
Doctorul răspunse că nu’l grăbeşte nimic şi fiind-că noaptea era c’am întunecoasă, el o să meargă pe drumul mare.
De cîtă-va vreme, în adevăr, nori mari împinşi de un vînt uşor, se ridicaţi pe după deal.
Dar vremea tot era frumoasă; cerul insă se posomora.
Pe drumul luat de doctor, umbra pleopi-lor bătrînl se mărea din ce în ce.
Cu toate acestea nu îl împedica să deo-sibească lucrurile Ia oare-eare distanţă. Doul oameni înaintau spre el, cu uu pas repede, veuind dinspre Magula.
Intilnirea n’avea nimic neobişnuit sau neliniştitor.
Aşa că doctorul îşi urma liniştit drumul spre biserică, a cărei statură nelămurită o zărea deja, cînd văzu cu surprindere pe cel doul oameni opriudu-se de odată în mijlocul şoselei ca spre a’l tăia drumul.
In acelaşi timp o voce scurtă şi puternică, articulă aceste trei cuvinte pe un ton ameninţător :
—	Cine e acolo?
Doctorul se opri la lindul săil şi seoţiud din buzunar revorverul de calibru mic, pe care îl purta tot-d’auna cu sine.
—	Ce va să zică gluma asta ? i ăspunse el. Cine sunteţi, voi IşişI ca să cereţi socoteală oamenilor de pe drum, la un asemenea ceas?
—	Ei, drăcie ! E domnul doctor! ziseră cel doul oameni. lartă-ne, d-le doctor. Nu vezi la doi paşi măcar, cu pomii ăştia.
(Va urma)
Mepreseiitant g-eneral al renumitei fabrici TM. FLOTIIEK «lisa Crea’ssiasiia
Bucureşti. — Strada Bibescu-Vodă, 1, 2 şi 4. — Bucureşti.
Pluguri cu 2, îî, şi 4: brăzdare, tot-d’a-una 400 —500 pluguri în deposit.
Pluguri cu sesiBsiiiător «Ic Porumb. — Pluguri
iiŞS'
CE E MAI MAME M E JP O S B T M E :
de 6, 8, 10 şi 12 cai putere.
premiale cm cea mai înaltă disliueţiune, adică eu rmlea
|f MARE MEDALIE 3> UC ATJ
(La concursul de TreerătorI de la Herăstrău la 1891)
Aceste. Maşine îndeplinind toate cerinţele agriculturei din ţară, o asemenea garnitură, adică: Loeomobilă şi Treerătoare, s’a cumpărat de onor. minister de Agricultură pentru şcoala centrală de Agricultură de la Herăstrău.
1)E OŢEL, PEUFEŢIONATE
Semănători, Triori Vin f urători, Greble de Een Mafoxe de Morurnb flasine de tuiul pae si Een Muriţi, Cu l tivul ori9 Tură luci Grupe de fer /tejpibile si diuf/onale Murii de reservă Mu sa m a l e
Curele de transmisiune Mielre de moara francele M o ri l r a nsp o r labile
I>c iMiNlaniciit du fur ţi lemn.
: Instalaţiuni de mori perfect automatice
cu tulpiri.
Motoare de petrol, ele.
I* o m p e
pentru spălatul căminelor de incendii! şi do grădini.
MAŞINE DE SCĂRMĂNAT LINĂ, - PIVE DE POSTAVURI, etc.
Secerătoare simpie „C'oRs&tls*eaBtsiI’5 şi Cositoare
PRECUM ŞI RENUMITA
t o II, r e II .. II O I¥ Y I E **
PRECUM ŞI RENUMITA
e c* e b* ii i « a a* e n „
CU APARAT DE LEGAT SNOPI ŞI CU TĂIŞUL LA DREAPTA *M>01 Cea mai simplă, uşoară, şi solidă, construi tu, cu totul «liai oţel S/lltma perfecţiune, Model 1S97
I>IN RENUMITA FABRICĂ
JOHNSTON HARVESTER C0ms. Batavia (America)
BBT €n si rasa ţie pentru buna fiiEidiaaasT s! material soi ici ~ii§
Bucureşti. — Tipografia «EPOCA», Strada Clemenţei, 3, — Bucureşti.
i