SERIA EL—ANUL III, No. 426
Ediţia a treia
DUMINICA, 13 APRILIE, 1897
NUMĂRUL^lO BANI
ABOJfAMFJTTELE
încep la 1 şl 15 ale fie-c&rel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei Iu judeţe şi străinătate prin mandate poştale Un an In ţară 80 lei;	în	streinătate 60	lei
Şase luni ... 16 >	»	»	26	*
Trei luni . . . 8 >	»	>	13	>
Un număr In streinătate 30	bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
AlţJinVISTRAŢIA
No. 8 - STItADA CLEMENŢEI - No. 8
NUMĂRUL^*) BANÎ
ANUNCIUBILE
In Bucureşti şi judeţe se primase numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate*
Anunciurl la pag. IV.0.30 b. linia
»	» » IU .... . 2.— lei *
»	» » n . . . . . 3.— » »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul
Un număr vechifi 80 bani’
REDACŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - Ne. 8
Grecii înving p
O LICHEA
Lefii1, saQ lichea, însemnează pe turceşte pată; cu deosebire, pata de care nu te poţi scapă, pată ne-ştearsa. Iu limba romaneasca, cu-vîntul a trecut în accepţie figurată: lichea va sa zică o secătura care, daca ţi-a căzut in spinare, se ţine de tine mal ren ca scaiul, şi de care nu te mal poţi scăpa de căt prin mijloace violente. Sa’I dai cu piciorul de sute de ori, sa’l batjocoreşti, sâ’l scuipi, şi încă n’al să scapi de gudurăturile şi pupaturile lui greţoase, pîna nu t’el hotărî sa’l dai brîncl într’un canal, ca sa te cotro-roseştl de el. Sâ me ferească Dum-nezett a întrebuinţa cuvîntul acesta în accepţia alterată, pe care o are în limba noastrâ ; îl voin întrebuinţa numai şi numai în înţelesul proprio, pe care ’l are în limba o-riginară.
Care va să zică, să nu mal încapă vorbă : lichea însemnează pata peste putinţa de scos. In acest sens proprio zic dar : teribilă lichea e d. Sturdza!...
In toamna anului 1895, după ce se lipise de tricolorul român care filflia în capul haidamacilor, pe stradă, în chestia naţională; după ce mînjise chiar simbolul adîncil dureri şi al înaltului respect ce trebue sa ni ’l inspire moartea, li-pindu-se pe steagurile negre dela Clubul colectiviştilor, când cu sfâr-şitul nenorocitului sbir electoral Meschiu — de odata, licheaua apare pe pagina întâia a Monitorului», ca prezident al Consiliului.
Sa nu uit a spune ca licheaua, cu o zi înainte, după ce depune la Palat jurămîntul, zice Suveranului:
«Sire, plec de aci tocmai la Mitropolie. Nu vreaO să pun mâna pe afacerea publică pîna să nu cer iertare Mitropolitului Ghenadie ca l-am mînjit odinioară. Me duc să ’l rog să ’m! dea binecuvintarea lut archi-păstoreascâ spre a me însufla dela Duhul Sfânt, ca să pot duce cu tărie înalta sarcina ce Maiestatea Voastră mi-a încredinţat !...»
S’a pus în birjă şi a mers în goana cailor la Mitropolie... Acolo a suit scările în genunchi, şi încet-încet, slrîmbându-seşimiorlaindu-se, a apucat pe bietul Ghenadie, care se retrăgea de frică şi de scârba d’a ’ndaratele, şi i-a sărutat pulpana anteriului. S’a lipit licheaua ds anteriO aşa de bine că n’a mal putut s’o spele nici afurisenia, pîna când n’a venit Lascăr Catargiu şi i-a zis lui Ghenadie :
«înalt prea sfinte părinte, ascul-tă-me pe mine: ce mal încoacl şi încolo? De licheaua asta nu te mal speli, fără să faci o mare jertfa... la anteriul de Mitropolit şi aruncă’l departe cu lichea cu tot!»
Şi numai aşa s’a putut scăpa Ghenadie de lichea, aruncând-o în o-brazul Colectivităţii. Dar, cât e Colectivitatea de neobicinuita cu lucru curat, a avut şi ea un moment de desgust: a luat şi ea mantaua cu licheaua şi a aruncat-o la negre, în coşul cu rufele murdare ; şi, fiindcă rufele murdare trebuesc spălate în familie, cu mal multă sad mal puţina discreţie, a fost chemat din familia colectivistă d. Aurelian, marele cultivator de spanac, semînţâ dela 48, şi însărcinat sâ spele murdăria. Celebrul agronom a frecat-o băbeşte cu rădăcină de ciuinl multa vreme, a frecat-o şi iar a frecat-o fără succes, pină când a dat în genunchi de oboseala.
L-a biruit licheaua!
In faţa colectivităţii, umilită de aceasta neisbândă, şi în ochii ţeril întregi, minunată de nedibăcia b6-trănel spălătorese, licheaua a reapărut la tribuna prezidenţiei Senatului. Această apariţie necurata a demoralizat atăta pe biata babă, ale cărei puteri erau covirşite, în cât a trebuit, cu lacrimile în ochi, sâ ’şl depuie mandatul şi să prezinte demisia Cabinetului.
Atunci, licheaua s’a gândit să se arunce iar sus de tot, şi, după multe lipituri, a apărut în fine iarăşi pe fruntea — destul de nespălată şi fără asta — a Colectivităţii. Şi Regele, fiindcă era grăbit să plece pentru o cură de odihnă, s’a mărginit să dea din umeri,zicând: «Fie!» Dar licheaua, nemulţumita cu atât, a început să se miorlăiască :
«Sire, ia-me şi pe mine pe pulpana Maiestăţii Tale în străinătate; măcar pîna la Viena...»
Regele însă, a râspuns:
«Asta, nu! Asta nu trebue. Mantaua şi licheaua să rămâie acasă. VreaO să călătoresc şi să me odihnesc fără jenă ; me voiQ gândi la întoarcere ce e de făcut.»
... Ce e de făcut? Nu e de făcut nimica altceva când ţi se lipeşte licheaua de pulpană, de cât să iei foarfecele, să tal bucăţica mînjită şi să o arunci in foc: nu s’a născocit pină acum săpunul care să poată curaţi pe ciuevâ de aşa lichea...
Remâne bine înţeles —o spuiQ încă odată—că întrebuinţez cuvîntul de lichea în sensul proprio pe care ’l are pe turceşte. Nicidecum nu mi-ar trece prin cap să ’l întrebuinţez în accepţia figurata din româneşte. Cum aş îndrăsni eQ să spun că d. Sturdza e o fiinţă de care nu te mal poţi scutură, dacă ţi-a căzut în spinare, o secătură care se ţine de oameni mat reo ca scaiul, şi de care nu se mal poate scăpa lumea de cât prin mijloace violente? Cum aş îndrăsni să zic că, pină nu t’el hotărî să ’1 dai brânci într’un canal, n’al să te poţi cotrorosi de el ?
Aş putea ea îndrăsni să zic aşa ceva ?
Mâine, poimâine oid mal prezenta o carte la vreun premiQ academic pentru produceri literare: licheaua ar fi capabilă să se aşeze pe cartea mea şi să latre că premiul literar se cuvine mai potrivit unul manual de geologie franţuzesc dela 48, tradus în româneşte de d. G. Ştefănescu, cum poate dumnealui traduce.
Aş fi nebun sa’l zic lui d. Sturdza lichea la figurat. La proprio însă, i-o zic fără teamă : îl ştiu că e om fără pasiuni mici şi mare iubitor de adevgr; o dovadă strălucita despre aceasta e că, atunci când trece, prin temperament, marginile permise, o drege numai decât prin judecată, cerând scuze.
Teribilă lichea!...
Caraginle.
Exemplu de urmat
Bulgarii au dat zilele acestea guvernului nostru uu exemplu pe care ar trebui, dacă n’ar fi inept, să i urmeze.
Profitînd de enormele dificultăţi cu care are acum de luptat Imperiul turcesc, guvernul bulgar a găsit ocazia favorabilă de a cere Porţii cu stăruinţă să acorde beratele pentru episcopii bulgari. Şi pe cit se pare, Poarta va fi nevoită să se supună.
Iu acest timp, guvernul romln Iu Joc de a se glndi la episcopatul nostru din Macedonia, găseşte mal patriotic să suprime chiar şi consulatele romlne de acolo.
MORALUL COLECTIVITATE!
De»concen{rărea generalPărerea d-lni Augen MiOmcii.—Planul <le luptă
ttesconcentrarea generală
Vom da aici un tablou sumar al situaţiei desperate în care se află colectivitatea, pentru ca cititorii să mediteze în cursul sfintelor serbători, dacă un asemenea partid poate fi tolerat în aceste împrejurări critice să mat conducă destinele ţărei :
Drept protestare în contra guvernului Sturdza-Cantacuzino, d. Eugen Stătescu a demisionat din prezidenţia Senatului şi imediat a căutat să se apropie de aurelianişti, avînd dese întrevederi cu d-nii Aurelian şi V. Lascar.
După înţelegerile luate cu aurelianiş-til, d. Eugen Stătescu a început a stă-mi pentru o concentrare a tutulor liberalilor, remaniarea ministerială în sens concentrat şi convocarea Corpurilor Legiuitoare în sesiune extra-ordinară pentru primele zile ale tunel Maiu. Cum însă, o reconciliare serioasă între aurelianişti şi sturdzişti într’un minister prezidat de d. Sturdza îrdîmpină dificultăţi enorme. deodată s’a lansat ideia formăreî unui cabinet sub preşedinţia d-lui Eugen Stătescu.
Această ideie a avut, însă, darul de a irita atît de mult pe d-nii Gogu Cantacuzino şi Sturdza, îneît din acel moment sturdziştil nici n’au mai voit să discute cu d. Stătescu concentrarea colectivitâţet, ci sunt dispuşi a începe negoicerl direct numai cu d. Aurelian.
Părerea d-lui Eugen Stă-tescu
Când a văzut că nu mal poate compta pe sturdziştt, d. Eugen Stătescu a declarat amicilor săi că situaţia actuală este insuportabilă şi nu există de cît două soluţiuni: retragerea partidului de la putere spre a se reorganiza în opoziţie, ori concentrarea tutulor nuanţelor liberale şi formarea unui guvern concentrat. In acelaşi timp d-sa ar fi adăogat, că îndată după Paşti va a-dresa o scrisoare deschisă d-lui Dim. Sturdza, invitîndu-l să se pronunţe a-supra acestei alternative.
In realitate, însă, se afirmă că prima alternativă este numai o ameninţare a chiul Stătescu, care ascunde un întreg plan de luptă în contra d-lor Dim. Sturdza şi Oogu Cantacuzino.
Planul de luptă
Care este plamd de luptă al d-lui Stătescu în potriva sturdziştilor ? Pină acum nimeni şi poate nici d. Eugen Stătescu, nu ştie.
Stătesciştiî se laudă, însă, că nici odată şeful lor n’a muncit atît de mult ca acum şi este atît de hotărit a trînti pe d. Sturdza, în cît este neobosit în stăruinţele sale. Acum d sa a plecat pentru cîte-va zile la Constantinopol, unde va avea vreme să mediteze asupra unui plan de concentrare a tutulor nuanţelor liberale cu excluderea sturdziştilor. Căci o singură dorinţă ascunsă călăuzeşte pe d. Stătescu: aceea de a deveni prim-ministru.
CONVENŢIA CONSULARA CU GRECIA
Din interviewul pe care l-a avut corespondentul nostru din Atena cu d. Delyannis, ministrul prezident al Greciei—interview publicat în «Epoca» de la 10 curent—s’a putut vedea cit de întemeiate eraţi învinuirile aduse de presă celei dinţii formaţiuni a cabinetului Sturdza.
L-am acuzat atunci că tratează cu d. Rangabe, Împuternicitul Greciei, o convenţie consulară pe temeiul căreia să se recunoască comunităţilor greceşti din ţară, calitatea de persoană morală. Cît timp au durat negocierile, presa colectivistă a tăcut cum tace în totdeauna cînd se discută chestiuni grave ; Îndată, însă, ce s’afi rupt tratările—cînd d. Sturdza a priceput că n’are destulă autoritate ca să treacă convenţia prin Parlament — atunci Voinţa Naţională ’şl a deschis gura şi a spus. cu gravitatea ridiculă care ’l e obicinuită, că nici odată n’a fost vorba despre o convenţie consulară Intre Romînia şi Grecia.
Acum, scrisoarea corespondentului din Atena a lămurit chestia. D. Sturdza, spune ministrul prezident al Greciei, a tratat cu d. Rangabă, dar In ultimul moment ’l-a declarat că nu crede că, în împrejurările actuale, ar primi-o Parlamentul.
«împrejurările actuale» despre care vorbea d. Sturdza, atunci eraă agitaţia cumplită pe care primul ministru romăn o stlrnise In ţară cu chestia mitropolitană —şi, la dreptul vorbind, avea cuvlnt să ţreadâ că, In
www.dacoromamca.ro
aşa împrejurări, Camerile nu ’l ar fi primit convenţiunea.
Am relevat faptul ca să arătăm că pentru a doua oară colectiviştii, speriaţi de revolta opiniei publice, daQ înapoi: lntîia oară a fost la 1886, cînd se pregătea convenţia consulară cu Germania, şi a doua oară acum, cînd era pe punctul să recunoască comunităţilor greceşti dreptul de a dobtndi imobile rurale în Romînia.
Frica tot e bună la cîte ceva.
TRIBUNA POLITICA
Intrăm în sărbători cu o linişte aparentă, care ascunde un sbucium prevestitor de mari furtuni.
înjghebarea d-lul Sturdza este vremelnică — acea sta este mal presus de orl-ce îndoiala. Ca să aibă sorţi de a dăinui, formaţiunea sturdzistă are nevoie să fie proptită de elementele resleţe cari nu vor nici să audă de ministrul prezident.
Aurelianiştil fac tabără a parte — şi n’aşteaptă de cât prilejul pentru a-şl dovedi ostilitatea ; liberalii democraţi nu fac o taină din neîmpăcata lor duşmănie In potriva celui mal odios şef de guvern; însuşi d. Stătescu, copilul teribil al colectivităţii, este aşa de puţin fervent partizan al formaţiunel Sturdza-Djuvara, în cât îl repetă mereu sfatul de a se retrage [pentru a-şl reface cadrele în opoziţie.
Atâta vrajbă ar fi de ajuns ca să de-rapene un partid pe care’l sprijină opinia publică—înebipuiţi-vă ce va fi de colectivitate, pe care o huleşte tot omul care vede limpede şi gândeşte sănătos!
Liniştea de azi ascunde mari furtuni pentru mâine.
STAREA SPIRITELOR IN GRECIA1)
Pentru caracterizarea dispoziţinnilor opiniei publice greceşti, credem că e interesant să publicăm următorul raport al corsspondentnlnl nostru special din Atena, raport extras dintr’o scrisoare întîrziată pe drum atît de mult, în cît n’o maî putem utiliza. Relaţiunea e privitoare la o convorbire pe care d. Pisani, corespondentul nostru, a avut-o cu un fruntaş al o-poziţiuniî cîte-va zile înainte de izbucnirea răz-boiuini :
O convorbire
O lungă convorbire am avut la 1 Aprilie cu unul din membrii cel mal marcanţi al opoziţiunel, orator mult apreciat aci, ale cărui cuvlntărl In Parlamentul grecesc sunt foarte mult ascultate. M’am putut convinge că opoziţia doreşte războiul şi va ataca cu multă violenţă guvernul la deschiderea Camerei, care se aşteaptă să fie mline seară, din cauza resistenţel pasive a guvernului în politica sa, în loc să urmeze o politică de acţiune.
După ce deputatul mi-a descris guvernul actual ea absolut lipsit de voinţă şi inca-bii, ’şl aminti că mal e un factor, Regele, despre care mi-a zis:
— Desertez mijloacele violente de luptă, cari nu fac onoare unul popor civilizat, dar am ajuns la desperare şi singura noastră scăpare este să se repete la Atena cazul lui StambuloiT şi în contra Regelui şi în contra polilicianilor acestora, cari deţin puterea şi pentru care sunt gata să sacrifice totul, pînă şi onoarea noastră, să ne facă de rîs şi de batjocură în toată Europa.
Venind vorba despre Romînia, mi-a spus că urmăreşte cu atenţie progresele ce facem noi, şi mi-a lăudat foarte mult înţelepciunea Regelui Carol.
Dar mal aveţi un avantagiîî, adăogă el, aveţi bani. Sunteţi o ţară bogată.
Deelaraţia «unii diplomat
Reprezentantul unei mari puteri a declarat erl unul corespondent conaţional al săâ, că Grecia poate să facă azi ori-ce. Dacă ’ml ar fi permis să divulg numele, ar fi tost interesant să vedeţi cum chiar cel mal ho* tărîţl adversari al politicei greceşti actuale găsesc că situaţia este aşa de complicată în cît Grecia poate să facă, fără teamă, ori ce, într’atlt este de pronunţată neînţelegerea puterilor.
De alt-fel şi guvernul grecesc pare mal hotărit azi de cit In zilele clnd am venit. D. Scuzes, optimist, prin temperamentul săă, vede azi lucrurile mal întunecate, iar d. Delyannis către diferiţi amici al lui intimi a început să pară mal îngrijat In ceea ce priveşte posibilitatea izbucnirel războiului.
’) Un şir de scrisori ale corespondentului nostru atenian aă fost oprite unde-va pe drum; cercetările noastre în această privinţă aO rămas fără rezultat. Reproducem din aceste scrisori numai ceea ce poate contribui la cunoaşterea situaţiei.
TRIBUNA LITERARA
IN VIERE
De-apunnî tu vel rămînea, simbolul nemuririi,
Isuse ! Cind al întrupat făptura omenească Şi pe pftmînt al răspîudit lumina ta cerească,
Prin moarte însuţi al călcat, fiu al Dumnezeiril.
Tu care lumea al zidit, izvorul cel de viaţă,
Şi stelele le ţii şi sori în slavă legănate,
Ce lutul l-al însufleţit, — tu cel făr’ de păcate,
Prin pragul morţii al păşit, la oameni dînd povaţă.
Te-al umilit cel neînfrînt, şi al suit Calvarul, Nemernicilor te-al supus, ca să te răstignească,
Şi al răbdat pe cruce sus, ca să te pironească,
Păcatul l-al rescumpărat, sorbind întreg păliarul.
Dar Dumnezeii te-al arătat, cu-a morţii biruinţă:
A treia zi al înviat, şi vio în veclnicie,
Judecător iar vel veni, şi seama dîndu ţf ţie,
Noi vil vom fi cu tine toţi, cel tari întru credinţă.
Paşti, 1897.
Maria Batnleaca.
CE MAÎ COMORÎ!
In ceruri îngeri mulţi or-fi,
Cu aripioare aurii,
Cu oclil isvoare de «chintei;
Dar şi Ia noi se mal găsesc Aşa minuni, etl socotesc,
Cum sunt copiii mei.
Intiiul blond, c’un păr buclat,
Din somn abia s’a deşteptat Şi galeş tatei a ziinbit;
Al douilea roz-alb, boboc,
L’am poreclit: «om cu noroc»
Şi «micul favorit».
Intr’o şuviţă a lor de păr Eil văd comori, în adevăr,
In ochii lor e lumea mea,
Cu ceru’ntreg nu i-aşl schimba,
De cum-va Domnul ar căta Şi raiul să mi-1 dea.
Sunt dragi, apoi mal sunt cu minţi Şi mult mal seamănă a prinţi. Când îmi surd neştiutori,
Şi eil cu drag privesc la el,
Ştiind că sunt copiii mei,
Îmi zic: ce mal comori!
Petru Vulcan.
IN VĂ ŢAMÎNTUL PRIMAU RURAL
Discurs rostit la adunarea generală a cercului de studii)
(Urmare şi sfirşit)
Şi fără a-I ofticica ca In prezent, Inghesu-indu*l In clte o cocioabă clte 5—6 ore pe zi.
Iată dar pe seurt, nu reforma, dar schimbarea şi simplificarea ce neapărat şi cit mal urgent tn bueşte adusă. Va trebui Insă ca Statul să facă sacrificiul pnblicârel căt mal curtnd şi cit mal complect a unei Întregi biblioteci destinate Iti special săteanului, ca ast fel el să poată citi lucruri utile, lucruri plăcute şi fapte de acelea care să’l înalţe sentimentele Iul de om şi de Ro-mă'i 1)
Unul din cel mal buni gospodari din trecut al ţărel, Vodă Barlni Ştirbey, lnţde-lesese acest lucru, căci el cunoştea perfect ţara. E de observat un fapt admirabil şi care se poate vedea cu deosebire In Buletinul Oficial al ţărel de la 1854, clnd tocmai treceam prin momente critice, ast-fel ca Vodă Şlirbey era fugit peste hotar, iar ţara guvernata pe rlnd, In acelaşi an, de domnul general de Gudberg In numele Ţarului Rusiei, de Omer Paşa In numele Padişahu* lul şi de Baronul de Hess, în numele Im paratului Austrie), şi cari toţi iscăleai! decretele în Buletinul Oficia) al ţârei ! Şi pe clnd de Gudberg decreta prin Buletinul ţărel, între altele, aplicarea unuia Stoica Ion a 200 lovituri şi 3 ani de fortăreaţa, fiind-că dezertase din armata, pe contra paginăsnb iscălitură Iul Statineanu, Iareu şi Barasch, apăreaţi, aproape zilnic, admirabile articole, relative la agricultură, creşterea vitelor, economia casnică şi higiena oamenilor. 2).
Se poate vedea in acestea, la acea generaţie, constanta preocupaţie spre binele obştesc şi bunul simţ al Bomînulul.
*Apa curge, dar pietrele rămîn», Îşi ziceaţi el; decretaţi voi pe prima pagină ce voiţi, voi venetici în trecere numai In a-ceaslă ţară, căci noi facem restul: lucrăm la ridicarea morala, sanitară şi economica a ţâre!.
Pentru a ajunge Insă să realisăm această schimbare, trtbue modificat mal îutliil îuvă-ţamlntul In şcoalele normale de învăţători. El vor trebui sa cunoască precis dar numai acele noţiuni de higiena, agricultură, porno-logie sad grădinăriţi, pe cari voim sâ le infiltrăm la ţară ; fie-care din el, afară de lu cnriie manuale generale, vor trebui să cunoască uu mic meşteşug, din acele indispensabile şi posibile lu diferitele regiuni ale ţârei. Fie-care şcoala din sat. va trebui sa aibă cei puţin un hectar de ioc pe care să se cultive în mic şi In mod raţional de copil tot ce voim să treacă In moravurile sâienilor. Şcoala să devie o mica fermă.
Iu acelaş timp pentru a utilisa corpul profesoral actual, se va lua profesorul cel mal tlnâr, clte unul de la fie-care 5 şcoli din aceeaşi regiune, lu timp de 4 — 5 tuni, consecutiv lu 2 rindurl vor fiaduşt lutr’o anumita localitate, unde sub direcţiunea câtor-va oameni luminaţi, consciiucioşl şi convinşi de ceea ce voim, vor primi un luvaţămînt practic special. Aceste convocări vor li de si gur mult mal utile de cit actualele conferinţe şcolare la care sunt aduşi şi fără nici un ajutor material, el cel mal râd plătiţi dintre persoanele învaţamîutulul.
Vor fi ajutaţi în acest timp, şi odată re-întorşl la sat vor fii controluţl, incuragiaţi şi recompensaţi larg clnd munca lor va fi rodnică. 1 2
1)	. Ia Rusia chiar s’a Înfiinţat de consiliile judwţiane — Zemslvo — biblioteci ia sate. Iq Gahţiasunt riucl societăţi particulare care lupta eu succes pentru înfiinţarea acestor fel de biblioteci. Ele pe sub mină ejută asociaţiile să-taneştl diu Polonia prusiana, unde proprietatea mare gerinnizindu-st, polonii se mal menţin prio populaţia sătoueascâ.
ba nul aial mulţi învăţător’ad luat iniţiativa enăreî de biblioteci săteoeştl. Din nenorocire literatura noastră nu conţine nimicincâ serios şi prieput la aceasiă direcţie.
V-od cita ceia ce s’n făcut, din o pornire numai bună şi romînească, îa comuna runiă Bum-beştil dn JiG. din GorjiQ, unde de doul ani s a adunat d'ja 700 volume. Acolo s’a început a se face de per.-Oane de inimă şi conferinţe pentru adulţi.
Tot In Rusia două comitete, la Petersburg şi la Moscova.—după un studiu din «N. F. Press-», iscălit de Cartzef, profesor de i-torie ta Peters-buig—ad distribuit 50,000 programe de studia, peniru tinerii sad adulţii ce voese a căpăta noţiunile indispensabile unul om cu cultura.— Acest lucru s'a făcut de mult in Anglia, unde există o anumită şi avută bibliotecă specială.— In Franţa este chiar o publicaţie specială pentru adulţi.— In Polonia Austriacă şi Bohemia, s’a imitat de asemenea scbulfereinurile Germane. Toţi luptă pen'ru ridicarea săteanului şi pentru tnvăţflmîutul iul practic.
In Rusia ministerul trimite la cerere pînă şi lan'er e magice U comune pentru conferinţe ut le şi plăcute, iar Zemstvurile le vind pe preţuri scăzute ctiş urile nensare.—S’ad tipărit piua acum aproape 30'0 cărţi pentru biblioteca populară, relative la agiicultură, higiena, autori clasici, eic.
Iu Suedia şi Norvegia satele ad sale de lectură. teatrun, coi certe, societăţi de tempe-ranţă. etc.
In Rusia, tineretul universitar, iubitor adevărat al săteanului, şi poate împins şi de scopuri sociale, sacrifică im an din timpul studiilor universitare pentru luminarea poporului prin sfaturi, etr.—El cunosc mal bine tu acest cas pe săteni şi ţtîra lor.-D-l. G... scriitor român de valoare, a fost ast-fel ferar in un sat, iar Doctorul... a fost cismar acelaş timp.
O mişcare fericită a inceput şi ta noi în Gorj. Acolo domnii A. Stefulescu, IuliG Moisilu! şi Rola Piecarski, cu aj dorul tipografului Milo-şeseu, a inceput a publica cărţi pentru săteni. Primul volum conţine mat multe istorioare şi poesil; să sperăm că nl dou-lea va conţine mal multe sfaturi pr «etice şi utile.
2)	. Buletinul oficial purta o rubrică specială: Publicaţii pentru sate, fi alia: Eforia fcoaielor.
Acolo găsim: reguli ce ad a se păzi pe viitor pentru apărarea pericolului de asficsie, în curăţirea de puţuri nădufoase. Despre : gunoitul de vite, arătură, agenţii vegetaţiei, semănaturi şi sădiri, asolamente, Întreţinerea ţarinilor în bună stare, păstrarea recoltelor, diferite soiuri de grifl, cartofi, etc.
Tot ast-fel: despre răia la cal, cărbune, creşterea vitelor. îngrăşarea şi Îngrijirea animalelor domestice, bonta vitelor, caprelor, porcilor, insectele vătămătoare, etc.
Void mal reaminti articole relative la om, istoria naturală populară, leşiuul, sănătatea publică, etc. etc.
O ast fel de şcoală va fi înţeleasă şi iubită de sătean, rigoarea legel nu va mal interveni pentru a-l obliga să-şi trimeatâ copilul, el va vedea că e bine să-l aducă singur şi va profita şi direct de poveţele şi demonstraţiile practice ale Învăţătorului.
In acest mod numai vom putea lupta cu succes pe calea economică.
Un fost ministru spunea că germanii ad bătut pe francezi graţie cîntecelor patriotice, şi uita că succesul şi gloria unitaţel germane se datoreşte mal multor factori : inteligenţa conducătorilor, realitatea familiei şi Intre acestea două — şcoala. In ce ne priveşte pe noi, nu cu Rebe*ha, cu Australia, cu China şi Eclipsele, cu Radu de la Afumaţi—ori în special numai, cu «Deşteaptă te Romîne» vom îndruma pe săteanul romîn la muncă, economie, credinţa In Dumnezeii, cunoscinţa datoriei, respectul propri-etaţel, dorinţa unul IraiQ mal bun, In lupta nu numai economică, dar şi de existenţa naţională, In vlrtejul zilnic în care trăim.
Trebue să-l oţelim la muncă, să-l deprindem cu trai mal bun, arâtlndu-I şi ce poate el scoate din mica sa proprietate, şi cum va putea spori avutul sâii, singura sorginte a respectului muncel altuia, a avuţiei şi progresului naţional! Să nu uităm că numai ast-fel, produclnd mal mult în ţară, consumînd mal puţin din streinătaţe 1) vom putea resista încă faţă cu fărimi-ţarea proprietâţel mari, care singură garantează exportul în present; fărintiţare ce mă tem că se face prea curtnd în raport cu progresul şi mijloacele proprietâţel mici.
Sâ nu uităm că In Europa, zilele ţărilor agricole, chiar cu o agricultură raţională, sunt numărate ; trebue dar prin şcoala săteanului sâ-1 facem să cultive pămintul săd, să-l deprindem cu industriile mici, cari vor permite. In urmă crearea marilor industrii a materiilor noastre prime; să producă tot re-I trebue ca In trecut prin el însuşi, rno-ralistndu-1 şi înavuţiudu-1 prin munca sa proprie.
Instrucţia, ast-fel cum am dat’o la noi în genere, a ucis iniţiativa particulară, graţie căreia avem aproape singuri în Europa de atâtea secole, atâtea aşezăminte de bi-ne-facere şi religioase, şi graţie căreia elementul român colonisă regiuni atât de depărtate de centru.
Am copiat popoarele bătrâne, dar nu am ţinut seamă ca acolo şcoala, ast-fel cum o «ti, era produsul cultural istoric şi social. Nu am cugetat că mal ales la noi, rolul ce frebue să dăm mal mult şeoalel era nu atâta instructiv cât educativ. E timpul a* reveni. Panamalele din Franţa să ne ser vească de exemplu.
Şcoala rurală practică şi utilă cum o Înţeleg eQ, cred că va fi singura piatră fundamentală pe care se va putea In urmă zidi lntr’uu mod solid şi restul.
Dr. C. Istratl
IMFOBMAŢII
Cind am anunţat în Epoca de la 20 Martie trecut moartea lui Petru Stoi-cescu, sub-directorul Creditului rural, am apus că d. Sturdza a cerut imediat punerea sigiliilor.
Adăugam cu această ocazie :
«Ceea ce a motivat cererea d-lul D. Sturdza este,—după cum ni se asigură,—faptul că d-sa avusese o Încredere ilimitaia în Petre Sloicescu, cel inal vechid funcţionar al Creditului.
«Această încredere l’a făcut să nu’t controleze nicl-odată, in lungul timp de clnd d. Sturdza e direHorul Creditului rural.
«Nu vrnim să aruncăm vre-o bănuială fie a-supra fostului sub-director, fie asupra d-lul D. Sturdza.
«Graba ce a pus in a cere aplicarea sigiliilor arată, însă, o vădită preocupai e la d. Sturdza şi no) Înregistrăm faptul.
*
* *
Bănuielile ce exprimam atunci par a fi justificate aztăzl, de oare-ce noul sub director, d. Protopopescu, a însâr-linat pe fostul inspector financiar, d. Constantine seu, cu cercetarea amănunţită a gestiunel predecesorului său la Credit.
D. Constantinescu a fost angajat pe timp de un an şi va\lucra—în cercetarea scriptelor—împreună cu d. Protopopescu.
*
* *
Se descopere că fostul sub-dl-reetor specula cu banii Creditului, cu care dccedntul cumpăra moalile scoase în vînzare de către Credit.
In acest mod, Petru Stoicescu ţi-a agonisit milioanele ce a lăsat.
#
* 4c
D. Sturdza, care este ţinut în curent de tot ceea-ce se face la Credit, este foarte afectat de descoperirile anchetei şi regretă încrederea nelimitată ce acordase sub-alternului său.
Teama şi grija ce prinseseră pe actualul prim-ministru, la ştirea mor ţel lui Petru S'oicescu, erau perfect autorizate. D. Sturzda se simţea neliniştit de împrejurarea că lăsase absolut fără nici un control pe sub-diredorut său şi vroea să’şl degajeze responsabilitatea.
Ancheta de la Creditul rural îi confirmă temerile.
A tot puternicia liberalilor la instituţiile financiare se zguduie chiar din temelie.
Vom ţine pe cititori la curent cu descoperirile anchetei.
O telegramă din Volosca ne anunţă că MM. LL. Regele şi Regina au sosit ieri dimineaţă la gara Manluglia, între Fiume şi Abbazzia, unde aii fost primite de autorităţile austriaco.
De la gară Suveranii s’aQ dus în tră-
1). Bulgarii ne ad dovedil’o în urmă că sunt mal practici ca noi, obliglnd pe funcţionari a se Îmbrăca cu articole din ţară.
sură deschisă la Abbazia, luînd reşedinţa la villa Angiolina.
La sosirea Lor în Abbazzia o muzică militară a cîntat imnul naţional romîn.
întreaga staţiune a fost decorată cu stindarde romîne şi austriace.
*Neue Freie Preş se» publică o telegramă din Bucureşti, care spune că s’aiî trimis două batalioane de infanterie ca să întărească graniţa Dobrogeî.
D. B. Ştefănescu-Delavrancea a fost numit avocat al creditului rural, în locul d-lul V. Lascar.
Procesul intentat de princesa Gorcia-cof d-lul Gr. M. Sturdza va veni înaintea curţel de apel din Craiova la 28 Aprilie viitor.
D. G. Mîrzescu va pleda în aeest proces din partea d-nel Gorciacof.
D-sa a fost angajat de d. D. Sturdza care vrea ast-fel să’l acorde o dezdau-nare pentru retragerea din minister.
In urma dezistărel d-lul D. Sturdza, se crede că d. P. S. Aurelian, fostul preşedinte al consiliului, va fi ales preşedinte al nouel societăţi de asigurare din Brăila.
Academia Romtnă a decis să întrunească într’un volum sub titlul de : Trei zeci de ani de domnie, toate discursurile şi mesagiile rostite de M. Sa Regele de la 1866 pînă la 1896.
Constituţionalul, care este atit de prolix în privinţa sprijinului pe care junimiştii (?) din Galaţi şi din Brăila ni l’afl dat la alegeri, precum şi în privinţa concursului graţie cărui a căzut d. Panu la Botoşani, nu ne-a răspuns încă dacă d. Ienescu este, da sau nu, conservator.
M4ŞINE AGRICOLE
II. S. G R E I F
Bucur esci, Str. Smîrdan,2 (vis-a-vis d« Cotaro)
ATENTATUL
COMTRA REGELUI ITALIEI
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
Roma, 11 Aprilie.
Acdarito îşi menţine declaraţiunea că n’are complici; pînă acum orl-ce bănuială de complot este înlăturată. Accarito n’a fost nici o dală sub-ofi-ţer în armată.
Majestăţile Lor şi familia regală au asistat la un Te-Deum de dimineaţă. Aii fost aclamate în mod frenetic de o mulţime enormă.
Roma, 11 Aprilie.
După ziarul socialist Avânţi, Mgr. Rodini Tedeschi a fost la Quirinal în cel mai strid incognito, şi a exprimat Regelui felicitările curiei romane, că a scăpat de pericolul ce l’a ameninţat.
Pumnalul lui Acciarilio presintă aceleaşi particularităţi ca acela de care s’a servit Caserio.
Seara, o mulţime enormă a făcut o manifestaţie nouă şi imposantă în faţa Quirinalulul.
In principalele oraşe ale Italiei, şi mai ales in Florenţa, se fac ovaţiunl mari în onoarea R-geluî.
La Roma s’a produs o ciocnire între un grup socialist şi poliţie. Boi agenţi şi un socialist au fost răniţi. S’au făcut două arestări.
Ştirile despre trimiterea de trupe în Do-brogea nu se adeveresc.
La ministerul de războiţi nu s’a luat nici-o dispoziţiune în acest sens şi în a-fară de dislocările cari se fac în fie-care an, alte mişcări de trupe nu s’ait făcut 11 provincia noastră transda tuliană.
'1'tnem ştirea din sorginte automată.
Putem adăuga însă că toate măsuii'e sunt luate, pentru ca în caz de nevoie — Dobrogea să nu râmînă fără apărare.
Luni 14 Aprilie,—a doua zi de Paşti,— se Începe la direcţia poştelor şi telegrafelor concursul pentru gradul de oficiant clasa III.
Sunt înscrişi vre-o 70 de candidaţi.
Ministerul domeniilor a scos In licitaţie pentru exploatare 216 păduri ale Statului.
Licitaţiunea se va ţine la prefecturele de judeţ In ziua de 12 Maiil 1897.
Periodul de exploutare începe la 1 Sep-tembre viitor.
Aflăm că marele stat major a trimes patru ofiţeri de stat major la teatrul răsboiului.
Boul ofiţeriîn tabăra turcească şi alţi doul în tabăra grecească vor urmări de aproape toate luptele.
Parchetul din Sibiti a citat pe d. dr. Ioan Raţia, preşedintele comitetului naţional şi pe redactorul răspunzător al «Tribunei» la instrucţie pe ziua de azi. E vorba de un noQ proces politic în
www.dacoromanica.ro
contra d-lul dr. Raţiu şi în contra «Tri-nunel.»
D. E. Culoglu, fostul prefect de Covurlul, a fost numit secretar general ol ministeriu Iul de finanţe, In locul d-lul Ţaelie Protopopescu.
Monitorul Oficial de erl publică decretul de numirea d-sale.
D. Culoglu a depus jurământul de intrare In funcţiune alaltă-erl.
Tragerea loteriei Elisabeta Doamna din Galaţi, fixată pentru ziua de 16 curent, a {ost din nod amlnată pentru 26 Octombre viitor.
Cauza acestei noul amînărl este marele număr de bilete rămase nevlndute.
Prin cercurile ofiţerilor noştri superiori a produs o compătimire generală ştirea despre rănirea pe câmpul de răs-boiil a generalului Hafiz-paşa.
Hafiz-paşa a fost apărătorul Griviţel în rGsboiul de la 1877 şi a fost mult timp prizonierul românilor.
Direcţiunea expoziţiunel operilor artiştilor In viaţă a prelungit, din cauza sărbătorilor Paştelul, termenul pentru primirea operelor ptnă Stmbătă 19 Aprilie, ora 6 p. m.
In numărul nostru de la 12 Aprilie trecut cu ocaziunea numirilor făcute în personalul silvic, s’a strecurat o mică eroare.
D. Nicolau a fost înaintat ca sub inspector cl. I In acelaş timp cu un alt coleg al saQ I. Ştefănescu Chirţoiu, a-vind ambii o vechime de 4 ani ca sub-inspectorl cl. II.
In ceea ce priveşte alegaţiunea elimi-nărel d-lul NicolaQ din şcoala forestieră de Ia Nancy, este inexactă de oare-ce domnia-sa s’a întors în ţară fiind grei! bolnav.
Ambii prefecţi de judeţ şi poliţie din Iaşi, — d-nil V. Gheorghian şi C. Penescu,— ad sosit lu Capitală.
D. Gheorghian va petrece sărbătorile la I.
P.	S. Sa Mitropolitul primat, fratele săd.
D. C. Penescu se reîntoarce astă seară la Iaşi.
Erl, a încetat din viaţă, In casa de sănă" tate a doctorului Şuţu din Capitală, docto' rul N, Ursulescu din Iaşi.
Doctorul Ursulescu a fost multă vreme medic primar în spitalul central al epitro-triel S-tulul Spiridon din capitala Moldovei.
Mihail Georgescu, autorul atitor atentate săvîrşitc, uuele din dragoste, altele din... neghiobie, voeşte cu ori ce preţ să dovedească că I nebun.
Azi dimineaţă, dinsul profitînd de absenţa momentană a directorului penitenciarului Văcăreşti, unde el îşi face osînda, sub pretext că caută o scrisoare, se fnrişază în cabinetul aeestuia. Odată aci, Georgescu trage biuroul în dreptul uşel, pentru a îm-pedica pe cel din atară, sâ ’1 deranjeze, şi apoi repezindu-se la telefon, cere linia poliţiei.
Când aparatul fu pus In comunicaţie cu poliţia, Georgescu, în numele directorului, roagă pe comisarul de serviciu să anuDţe cit poate mal urgent pe primul procuror, pe prefectul poliţiei şi pe toate cele-l’alte autorităţi că toţi arestaţii din penitenciar s’aă revoltat de cu noaptea, că au năvălit cu toţii asupra personalului cancelarii şi că unul din grefieri chiar, este grav rănit de un condamnat.
Această ştire produse o vie impresiune la poliţie şi comisarul se grăbi să facă note circulare şi se anunţe pe toţi şefii despre acest grav eveniment.
In acelaş timp, la Văcăreşti, directorul penitenciarului, intrind îu cabinetul săli, surprinde pe Georgescu.
Ne ştiind ce anume scop a avut Geor-gescu şi cu cine a vorbit la telefon, directorul, după ce închide In celula-I pe condamnat, deschide linia telefonică şi voeşte să vorbească cu poliţia.
In acelaş timp tot aparatul administrativ era pus în mişcare faţă cu ştirea dată de Georgescu.
A trebuit ca directorul penitenciarului să vie tn persoană la poliţie şi să liniştească parchetul şi poliţia de grava ştire.
Doamna OLYMPIA
presintînd omagiele sate respedoase numeroasei sale clientele, are onoare de a face cunoscut că si 'a iniorsi t/itt Paris,
de unde a adus un mare
Asortiment de PALARIÎ
din Casele cele mai renumite
precum şl
JlIPOANE, MĂNUŞI, PARFUMERIE, CORSETE, UMBRELE. BIJUTERIE şi reaminteşte că ’şf-a mutat MAGA8INUL sătt în
Calea VICTORIEI, 69
ViM-il-viM de EpiMcopie
unde speră a fi visitată de onor. sa clientelă.
Victor ÂiitoncNcii
Doctor în drept de la Facultatea din Paris, Avocat
fost magistral Im Tribunalul Ilfov
STRADA ROMANA No. 30
Orele de consultaţiune sunt de la 9—11 a. m. şi de la 6—7 p. m.
P. STROIESCU, AV0CAT ~Stt mutal
Consultaţii 8—11
Strada Mihal-Vodă. 88 a. dimineaţa, 5—7 seara.
TEATRUL HI GO
Cu începere de Duminică 13 Aprilie, se redeschide Teatrul Hugo, cu o trupă de varietăţi de primul rang Din această trupă face parte şi M-lle Bardoux.
C. F. R.
Serviciul Maritim Romîn
Administra ţi unea Căilor Ferate Romîne acordă, cu ocaziunea Sărbătorilor de Paşii, pe liniile sale, precum şi pe vapoarele Serviciului Maritim Romîn
O reducere de 3(1 la antă
diu preţul biletelor de clasa l a şi a Il-a, ducere şi întoarcere, din Bucureşti, toate capitalele districtelor, punctele de fruntarie Vfirciorova, Predeal şi BurdujenI şi din Constanţa
la CoiiHlHiitinop»! şl Înapoi.
Biletele sunt valabile de la 31 Martie (12 A prilie) pînă la 19 Aprilie (1 Maid) 1897, cu oprire facultativă, îu aceste limite, in Constanţa şi Bucureşti (pentru călătorii ale căror bilete sunt eliberate via Bucureşti).
D-nil călători pot iua toate trenurile accelerate şi de persoane, afară de trenurile de lux Ostenda-Express şi Orient-Express, şi toate vapoarele M. S. R., care pleacă din Constanţa Marţia 10 ore seara; Joia 10 ore seara; şi în noaptea de Sîmbăiă spre Duminică, la 2'/» ore, până şi inclusiv pe aceia de Marţi 17 27 Aprilie. iar la întoarcere .toato vapoarele S. M R. care pleacă din Constantinopol, Marţea, 2 ore p. m. şi Duminică, 9 ore dimineaţa, piuă şi inclusiv po acela de Vineri 18/so Aprilie.
Preţurile biletelor, de ducere şi întoarcere, Bucureşti - ConstanHnopol suni :
Clasa l-a, 57 lei 95 b.
Clasa 2-a, 36 « 80 b.
Biletele se eliberează ia casele Gârel de Nord şi la Sucursala S. M. R. caiea Victoriei 56.
Pentru orT-ee alte amănunte să se consulte afişul de prin strade, stabilimente publice şi gările tutulor capitalelor de districte, Înştiinţările care vor fi încartate in ziare şi să se adreseze la biuroul Sucursala S. M. R. Calea Victoriei. 56. (Hali de l’Independance Roumain(e.
Publicat linie
Pentru construirea spitalului «Anton Cineu» (lin oraşul Tecueiu
Se dă în întreprindere construirea unul spital în oraşul Tecucid tn valoare după deviz in suma de 218.0(10 leî.
Condiţiuuile generale, caetul de sarcini, proiectele şi devizele se pot veiea la Tecucid la d. Theodor Cineu, însărcinatul comisiuneî instituite de defunctul Anton Cineu pentru acest scop.
Ofertele se vor p:imi înscris şi sigilate în ziua ticituţiunel la d. Theodor Cineu, in Tecucid. unde va fi tntiunită comisiunea; ele vor fi însoţite de o garanţie provisorie Iu b«nl sad efecte* în valoare da 5°/o din valoarea devizului.
Efectele se primesc şi în detaliu de fie-care lucrare şi tn total, specificîndu-se detaliat anume lucrările pe care se aigajază oferţatorul a le face.
La desehideiea ofertelor, comisiunsa este Sn drept daca va crede de cuviinţa a ţine şi lici-taţiune orală.
Asemenea se vor primi şi supra-oferte, ptnă In termen de 8 zile de la cea d’intâ) licitaţi-une; supra ofertele vor fi eu cel puţin 5°/o mal jos de cit preţul eşit la prima licitaţie.
Garanţia definitivă va fi de 10»/o din valoarea preţului oferit de acela asupra căruia a rămas lucrarea.
Licitaţiunea va avea Ioc în ziua de Duminică 22 Iunie, iar supra-licitaţia în ziua de 29 Iunie a. c.
Tecucid, 7 Aprilie 1897.
ACADEMIA ROMÂNĂ
AHUXdU
In ziua de 18 Aprilie a. c., ora 2 p. m., se va ţine licitaţie publică prin oferte sigilate în localul Academiei Romîne, Calea Victoriei, 135, pentru arendarea pe un period de şeapte ani, cu începere dela 23 Aprilie 1898 pînă la 23 Aprilie 1905, a următoarelor moşii:
1.	Fundn-ChfMelet cu balta şi mora el din jud. Ilfov.
2.	Roşiorii cu morile el din jud. Suceava.
Condiţiunile de arendare se pot vedea în orl-ce zi de lucru de la orele 2—5 p. m. în cancelaria Academiei.
Cu cîneperea primăverel recomandăm suferinzilor precum şi celor sănătoşi pen tru menţinerea sănătăţel:
NOIJA ŞTIINŢA
de
Vindecarea tuturor boalelor
fără medicamente şi fără iperaţiunT
«le I.OITS KTHiVE.-Llpscn
Operă tradusă Sn roinineşte şi raro formează un volum elegant 8 mare de 450 pagini In care se găsesc sfaturi pentru loate cazurile de boală.
Cel interesaţi să bine-voiasră a trimite editorilor Ralian şi Ignat Samitca—Craiova, piin mandat postai Leî 5 şi vor primi volumul broşat, sad Leî 7,50 şi vor primi volumul legat e-legant in pinză, aurit, franco recomandat prin poştă.
Volumul se află de vînzare şi Ia toate libră’ Jiile diu ţară.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
PIIBLICAŢIU5E
Domnul locotenent Gheorghe Subă, din Bucureşti, strada Sculpturel No. 3, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui săi! patronimic de «Subă» cu acela de «Păncescu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi sâ facă oposiţiune în termenul prevăzut de alineatul 2 al zisului articol.
Cii'ătliiia Helisule
( alea Moşilor (Obor)
Se va deschide de Sărbătorile Paştelul, avind diferite distracţii şi Popice, precum şi BERE DE BRAGADIRU. Intrarea Liberă.
EPOCA
8
BULETINUL REZBOIULU
Ziua <le ieri ne-a adu» o ştire din cele mal grave.
Turcii, cari cu uiarl sacrificii forţaseră trecătoare» Mei mia ţl despre cari se afirma că au ocupat Tirnova, ar fi fost aruncaţi de oştiirea grecească îndărăt peste pasul Meluna.
Dacă ştirea se adevereşte, a-tuuel Turcii iul suferit un adevărat dezastru, ale cărui urmări greu Ie vor putea repara.
Flota orientală grecească înaintează tot mai mult in golful Salonic, aşa cnm am prevăzut ; ieri a bătut şcliela Faterini.
In l’pir, mersul lucrurilor e de asemenea favorabil armatei greceşti. Colonelul Mănos înaintează mereu.
Ziua din urmă deci se încheie ch victoria Grecilor pe toată linia.
Ştirile de astă-zl spun că In armata turcească din Kpir a început desfrîul. Cîte-va batalioane de reciti aii refuzat să înainteze.
O depeşă a corespondentului nostru special din Viena anunţă că un euirasat anstro-uugar pMcă Ia Salonic pentrn a proteja pe supuşii austro-ungari Iu cazul miel bombardări «lin partea Grecilor. Probabil că şi eele-l’alte State vor face acelaşi lucru şi Grecii vor fi ast-fel împieillcaţl să bombardeze Malonicnl.
In stlrşit, o ştire gravă e cea din Canea, după care colouelnl V; - as ok a comunicat amiralilor că îucepe răsboinl în Creta.
ifrkorl «lin Atena
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
Alena, 6 Aprilie' încet»*'*’*'** ostilităţilor
De şi războiul nu a fost declarat, ostilităţile aii început la graniţa greco-turcă.
Pe mai multe sile s’a observat că un detaşament de soldaţi turci înainta zilnic, încetul cu încetul, ca să ocupe poziţia A-nalipsis lingă Nezero. la graniţa estică a Tesaliei, poziţie declarată neutră, fără drept a fi ocupată anticipat de armata greacă sau turcă. Turcii totuşi înaintau; grecii îi urmăreaţi şi cînd detaşamentul turcesc se crezu stăpîn pe poziţie, întîlni în faţa sa un alt detaşament grecesc.
Turcii aii voit să ia poziţia cu asalt, dar au fost respinşi, a doua încercare nu a fi ei mai fericită şi aii trebuit să se retragă. Acestea se petreceau Vineri pe la 9 ore seara. Focul se credea încetat, cînd, în zori de ziuă începu, cu mai multă furie, din partea turcilor, şi a durat pînă eri Sîmbătă pe la amiază.
Grecii au cticerit în aceste ciocniri trei posturi turceşti şi anume : Cotroni, Cara-vida şi Hagios Atanasios.
Instrucţii cerîndu-se de aci din partea moştenitorului, comandantul şef al armatei de la frontieră, guvernul grecesc a ordonat ca armata greacă să nu mal atace, dar să se menţie cu ori-ce preţ în posturile ocupate.
Ceea ce s’a şi făcut.
Pe la orele 5 seara însă, turcii primind ajutoare, aii atacat din nou ca să ’şi cîş-tige posturile perdute. In acelaş timp focul s’a întins pînă la postul Gritzovali, pe o întindere de mat mult de 50 km.
Pe la orele 7 focul a mai slăbit pentru a reîncepe peste puţin.
Artileria grecească a luat o parte activă atunci şi două regimente de vînători au intrat în foc; 9 posturi turceşti erau cucerite, după telegramele sosite aseară la orele 10.
Fortul UteuejraH
Pe la miezul nopţei a sosit o telegramă care anunţă că armata greacă a atacat puternicul fort Menexes, care domină întreaga câmpie a Elasonei şi se află la două km. departe de acest tîrg. Dacă Menexes va fi luat, drumul spre Macedonia este descins armatelor gieceşti. Acest fort este apărat de 5.000 soldaţi turci şi este prevăzut cu mai multe tunuri de calibru mare.
Amănunte
După depeşa oficială trimisă de prefectul din Larissa, detaşamentul turcesc care a voit sa ocupe poziţia Analipsis se com-punea d/ntr’o companie de infanterie.
Pînă la orele 9 aseară, numărul pierderilor grecilor se ridică la 43 de răniţi, printre cari şi un sub-locotenent. care a fost transportat imediat la spitalul din Larissa.
Ruperea relaţiilor
După miezul nopţei primul ministru a comunicat presei că după o telegramă ce are din Constantinopol, Poarta a rupt relaţiile diplomatice cu Grecia şi în acelaş timp a dat respectivele paşapoarte d-luî Mavrocordatos, representantul Greciei.
In acelaş timp se anunţă că banca Ionică de aci a inmînat lui Assym-bei, reprezentantul Turciei, cheltuelile sale de transport şi a întregului personal al le-gaţiunei şi al diferitelor consulate. Ast-fel pe astă-zl se aşteaptă şi plecarea lui Âs-sym-bei.
Declaraţia de răsboiu nu poate dar în-tîrzia.
Regele
Am ştiri pozitive că Regele George este foarte mulţumit de cele ce se întâmplă. Un renumit profesor englez, de archeologie, foarte familiar la curtea regulă de aci,
m’a întîlnit eri pe la orele 12 în piaţa Constituţiei, tocmai cînd ieşia de la Palat.
—	Ei, ştiţi? îmi zise.
—	Nu ştiu nimic.
—	Cum se poate 'Jiu început la graniţă.
—	Au început, ce ?
—	Ei, împuşcăturile, ce te faci că nn înţelegi. Şi mănîncă bătaie turcii de socotesc că-i pilaf.
Adevărul e că nu ştiam nimic. Cu un sfert de oră mai nainte fusesem la ministerul de externe şi absolut nici o ştire nu comunicase. De aceea şi observai valorosului profesor:
H— Cele ce-mi spui mă miră. Eu atu fost la ministerul de externe şi nu se ştie a-colo nimic, cel puţin nu s'a comunicat nimănui nimic. Iarăşi au trecut ceva insurgenţi ?
—	Nu mă mir, căci toate'telegramele particulare iai fost interceptate, iar în cercurile oficiale nu se ştie ştirea de cit de cîte-va persoane.
Regele mi-a comunicat că soldaţii turci au voit să ocupe o posiţie neutră, că au fost respinşi şi că focul continuând armata grecească este biruitoare. Dar nu pentru asta este mulţumit regele. Regele este radios pentru că ostilităţile aii început din partea Turciei.
Ce serice
Ştirea despre începerea ostilităţilor a fost primită cu entusiasm de toţi aihenie-nil. Ziarele sunt unanime în a povăţui guvernul să fie energic şi să meargă pînă la extrem pentru a apăra «onoarea elenismului.
Ştirile circulă în abundenţă ; astfel în acest moment cînd vă scriu, orele 11 dimineaţa, un confrate de la un ziar grecesc vine să-mi anunţe că Menexes, teri-bilul fort turcesc, ar fi fost cucerit de greci, cari au suferit însă mari perderi.
Ştirea merită confirmare.
La 7 Aprilie, corespondentul nostru din Atena ne vesteşte următoarele priu poştă :
Escadra greceassă care operează contra Prevezei se compune din vasele «Regele George», «Miaulis», «Eurotas», «Aetiou», «Amvrakia», două torpiloare, patru cano-niere, la cart s’a alipit şi marele euirasat «Spetzai» care a sosit aseară acolo.
Escadra este comandată de contra-ami-ralul Kriezis.
După cum se ştie din depeşile venite în urmă, cuirasatul Spetzai a părăsit escadra aceasta, spre a se uni cu escadra orientală.
T. Fisa ni.
Aşezarea celor două armate
Pentru înţelegerea deplină a mersului de pînă acum al luptelor de la graniţă, dăm aci aşezarea celor duoă armate în momentul deschidere! războiului.
Armata turcească era distribuită ast-fel:
Divisia 2 (Memdeli paşa) şi 4 (Haidar-paş) la Elassona; divizia 5 (Omer Neşat-paşa) la Scompa; divizia 1 (Hagi Hairi-paşa la Domenic (spre sud de Scompa); divizia 3 (Hakki-paşa) la Discoata şi Gre-vena ; divisia 6 (Ahmed-Hamdi-paşa) în IlaskOi ( la sud de Deptokaria); divisia 7 la Servia şi divizia de cavalerie la Ormanli.
Armata grecească era aşezată:
Divizia 1 (general Makris) In Larissa; divizia 2 (colonel Mavzomipa'is) la Trikala.
Din aşezarea armatei turceşti se vede că grosul el, 4 diviziuni, aii fost grămădite în spre pasul Meluna, unde turcii ah şl izbutit să treacă. 0 divizie forma flancul stîng la HoskOi şi una forma flancul drept la Discata; aceste ah fost ţinute In loc de Greci.
Depeşile de a-seară spun eă turcii aii fost împinşi îndărăt peste pasul Meluna. Ast-fel războiul ar fi ajuns acolo de unde a plecat la început.
Din Constantinopole se scrie că acolo domnesc mal îngrijiri în aşteptarea sărbătorii Paştilor.
In noaptea învierii, sutele de mii de Greci cari locuiesc în Constantinopol aii obiceiii să tragă, de pe terasele caselor lor, focuri de puşti şi pistoale.
Est-timp, aceasta ar putea da loc la turburărl.
Cel trei guvernatori din Macedonia aii comunicat caimacanilOr (sub prefecţi) că Sultanul a dat cele mal severe ordine ca să se poarte cea mal mare grijă pentru siguranţa creştinilor macedoneni.
TEATRULJjSBOIULUI
ii
TRICAIA
Pe un drum bine şoseluit, şi în răcoarea unei nopţi înstelate, am pornit de la Larissa spre Trikala. M’a cam obosit drumul, dar în fine iată-mă In oraşul care geme, pe vremea asta, de atîta armată.
Trikala, în vechime Trika, celebră prin cultul lui Asklepirs parcursă de Trikalinos (la Grecii vechi Lethăos), e al doilea oraş al Tesaliei. Are o populaţie cam flotantă.
Iu timpul verel numără vr’o 1200J locuitori, dar iarna, cînd numeroşii păstori se coboară din munţii Tesaliei, populaţia creşte încă cu vr’o 6000 locuitori. Mal deasă e populaţia prin Împrejurimile pieţei, Târgului, care în Trikala e toarte activ, făcîndu-se negoţ mal cu seamă cu secară, porumb şi tutun. Influenţa comercială a Trikalel se întinde foarte departe, chiar pînă la Ianina.
Trikala ca şi Larissa, are populaţia împărţită pe raioane, după diversele naliona-litaţel, numai cit aci, în afară de Greci, Turci şi Evrei, găsim un al patrulea element scump nouă, elementul cuţo-vlah. Ciobanii, foarte numeroşi şi bogaţi, sunt, mal toţi, Romînil macedoneni.
Trikala are vr’o 10 biserici şi cîte-va moschee dar numai două din acestea sunt în uz, cele-l-alte fiind dărăpănate rău. Pitorescul acestui orăşel constă în aceea că pe ambele maluri ale Tikalinel care străbate, deacurmezişul oraşul, sint plantaţi smochini, platani şi alţi arbori.
Din vechime ah rămas în oraş foarte puţine lucruri demne de văzut, cele mal însemnate fiind transportate la Atena. Aşa, între altele, ţi se arată, la cerere, în biserica principală, o statue romînă frîntă, iar în vechiul gimnazih se găseşte cîte-va in-scripţiunl.
O frumoasă privelişte se desfăşură înaintea ochilor cînd ne aflăm pe înălţimile vechiului Castel bizantin, care dominează tot oraşul. De sus privită, Trikala o panoramă inclntătoare, iar rîul Tricalinel, pare o dungă cenuşie ce taie oraşul.
Spre Voi o
De la Trikala am luat drumul spre Volo.
Dar nu vă voih descrie aci activul port, despre a cărui blocare de către Europa s’a vorbit alîta.
Voih vorbi numai de două popasuri ce am făcut în locuri celebre priu trecutul lor şi prin frumuseţile lor naturale : de mînăs-tirile Meteora şi Phersala.
Mlnăstirile Metevra, adică mînăstirile «spîn-zurate în aer», se numesc ast-fel din pricină că se află pe piscurile unor munţi înalţi, cari dominează în depărtare văl spelbe şi fertile. Zidite prin veacul al 14 lea In număr de 23, ah mal rămas azi numai 7 mî-năstirl. locuite în totul de vr’o 50 de călugări. Cea mal locuită e mînăstirea Meteoron, dar cea mal bogată din toate e mînăstirea Sf. Ştefan. Această mînăstire e zidită de I npăratul bizantin loan Cantacuzino. V’am vorbit de aceste mînâstirl pentru că ele se află tntr’uua din cele mal pitoreşti poziţiunl ale Tesaliei. Un strein e oare cum obligat să le viziteze.
Pharsala. — Un orăşel de vr’o 2500 locuitori ; dar cu o întindere destul de mare. Este în afară de Larissa, singurul oraş te-salian, îu care ah rămas turci în mare număr, chiar după ce Tesalia e trecut sub sceptrul grec. Orăşelul acesta, din cauza murdăriei şi insalubrităţel salel, n’are nici un comerciu sah ver-ce altă activitate — este şi va li un oraş mort.
Dacă însă am ţinut să poposesc ca să-l văd, e pentru că aci a avut loc lupta decisivă înlre Gesar şi Pompeih în anul 48 înainte de Christ.
Cum se ştie, lupta asta a fost din cele mal crîncene. Cezar avea 8 legiuni (22000 pedeştri) şi 1000 călări; Pompeiu 11 legiuni (47000 pedeştri) şi 7000 călări. Ambii se aflah pe ţărmurile Emigeulul şi numai cînd lupta se hotărî Pompeiu trecu rîul. Dar lupta cu eroul roman fu pentru el nenorocită. Din 15000 morţi, cîţl căzură într’o zi, numai 200 erah din soldaţii lui Cesar.
Pompeih, în faţa acestui dezastru, se retrase în valea Tempel de acolo trecu în Egipet.
O stranie emoţie îţi cuprinde sufletul cînd te afli prin aceste locuri, par’că din pămîn-tul udat de sînge es umbrele acelor 15 000 de căzuţi şi zic vizitatorului: «Vezi isprăvile luptelor şi a zavistiei între oameni?»
La gândul că în curînd noh sînge, proaspăt şi cald, se va vărsa, într’o altă incăe-rare, am cătat să părăsesc cit mal iute aceste locuri, pline de triste evocaţiunî.
Călător.
RĂZBOIUL GSECO-TURG
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN PIR TELEGRAFIC)
— Ştirile de astă noapte —
Bomba râurile
Atena, 11 Aprilie, ora 12 noapte.
Escadra occidentală bombardează acum portul Agiusnrauda.
Victoriile Grecilor
Alena, 11 Aprilie.
In Tesalia luptele devin din ce îu ce mai crîncene*
Grecii, cari pierduseră eri două posturi întărite: iVezero şi Mlci/t-sani, le-au recucerit şi ocupat azi.
Apoi s*aii dat lupte mari la liogazt şi Miere ni.
Grecii mi Inaiutat 1500 metri pc teritoriul turcesc.
T. Piaani
Puterile Iu Salonic
Viena, 11 Aprilie.
Un euirasat austro-ungar pleacă la Salonic pentru a protege pe supuşii austro unguri, în cazul cînd Grecii ar bombarda acest port.
S/orldrile Turciei
Viena, 11 Aprilie.
Din Constantinopole vine .ştirea că toată noaptea de Joi spre Vineri s’a ţinut un consiliu de războiri, caro a hotărît să mărească trupele din Macedonia pînă la patru diviziuni. In acest scop se vor mobiliza îndată cinci corpuri de armată în Asia inică. Drumurile de fer asiatico nu primesc acum de cit transporturi militare.
Judecata diplomatică
Viena, 11 Aprilie.
La Berlin ca şi aci, pretenţiile Serbiei în chestiu mitropolitului şi acelea nleHul-gariei în chestia beratelor, se consideră ca nişte încercări de a stoarce ceva de la bolnava Turcie.
M. Riug
Serviciul «Agenţiei Romîne» Turcii scol rezervele
Constantinopol, 11 Aprilie.
Gliazi Osman-pa.şa pleacă azi pe cîm-pul de războiţi.
Se asigură că se vor mobiliza două bri-gade şi o divizie de rodiii.
Poarta declară că n’are nici o ştire în privinţa vr’uneî acţiuni greceşti in contra Salonicului.
Mnf riuf/erile Turcilor
Larissa, 11 Aprilie.
Artileria elenă din Reveni, care a fost întărită, este ocupată a reduce la tăcere bateriile tnrceşti din Yiglio. O luptă vie s’a dat de dimineaţă lingă Tj rnavos.
Atena, 11 Aprilie.
Turcii continuă să se retragă spre Pen-tapigadia.
108 răniţi au sosit la Atena. — Numărul total al răniţilor armatei greceşti se urcă de la 6 la 700 ; — numărul morţilor nu se cunoaşte.
La Mastrapa (?) s’a dat o luptă. — Grecii aii respins o şarjă de cavalerie turcească, care a suferit perderi mari. 1).
Victoriile Grecilor
Atena, 11 Aprilie.
Escadra euirasată a bombardat Kate-rina; clădirile publice ah fost distruse.
Escadra vestului a bombardat Murto, la Nord de Preveza, şi a luat o goeletâ turcească, care a fost condusă la Corfa.
Corespondentul «Agenţiei Reu-ter» anunţă din Larissa că Grecii au luat înapoi Grizovali; Turcii au fost respinşi cu perderi mari, după o luptă care a ţinut toată ziua.
Ligaria, 11 Aprilie.
Circulă ştirea că Turcii s’au retras la Elassona prin trecătoa-rea Meluna.
fjttplele pe uscat
Constantinopol, 11 Aprilie.
Se asigură că se vor mai mobiliza încă patru diviziuni şi jumătate de redifi.
D. de Cearykow a plecat la Solia spre. a face guvernului reprezentaţiunî în privinţa atitudine! Bulgariei.
Ştirile turceşti confirmă luarea Filipia-delor după o resistenţă înverşunată. Turcii au suferit pagube serioase şi ah perdut cîte-va tunuri. O brigadă turcească s’a îndreptat în contra Filipiadelor în vederea unui contract.
Constantinopol, 11 Aprilie.
Preveza este distrusă în parte, «Iar eiiadela resistă.
După ştiri «lin Ianina, efte-va batalioane tle redifi au retuşat de a înainta.
Ghazi Osman Paşa a plecai eu puteri extra-ordinare ea gene-ralism îu Tesalia* şl Saad eddin ea comandant în Epir.
Viena, 11 Aprilie.
Legaţiunea Greciei a primit o depeşă care zice că a-seară, grecii au pătruns pe teritoriul turcesc tnainttnd spre Da-massi şi că aii trebuit să se retragă din Nezero spre Dereli.
Atena, 11 Aprilie.
Ştiri oficiale zic că pînă acuma n a fost nici o luptă în Tesalia. Se produce o mişcare de retragere a trupelor turceşti spre Nezero şi Iiapsani.
In Epir, armata elenă a trecut podurile de fer ps Eduro. Nu s’a dat nici o luptă serioasă.
Lepositele de cărbuni din Pireu au refuzat de a fur nisa combustibil încru-cişătorului «Latouche Frevilele».
Regele a decis să adreseze un mesagiu poporului elen.
Se vor convoca cîte-va clase ale miliţiei.
Paris, 11 Aprilie.
La 9 Aprilie scara, lupta continuă pe înălţimile cele mal apropiate de Tyr-navos. — Meşnt-paşa refuză să ordone asaltul poziţiei greceşti, de oore-ce crede că turcii o vor lua înaintînd puţin ctte puţin.
Etuplele pe apă
Atena, 11 Aprilie.
Escadra euirasată trebue săli început azi bombardarea Karaburnel.
Atena, 11 Aprilie.
Escadra vestului bombardează Aghios Suranta, pe coasta Epiruiui.
Paris, 11 Aprilie.
Se anunţă din Corfu ziarului «Temps» că încrucişâtorul «Miaoulis» şi trei ca-noniere ah plecat în scop de a bombarda coasta Albaniei pînă la Valona.
Băxboiul in Vrei a
Colonia, 11 Aprilie.
Seanunlădin Canea «Gazetei de Colonia» că colonelul Vassos a trimes ofiţeri du-cind scrisori adresate amiralilor, anun-ţindu-I că In urma declarării războiului va ataca poziţiunile turceşti şi invită pe amirali să retragă trupele străine.
Viena, 11 Aprilie.
«Corespondenţa Politică» află din Pe-tersburg că nota circulară adresată puterilor de contele Muravicff, se ocupă în mod exclusiv de cestiunea consecinţelor resbelului greco-turc, în privinţa regularii ulterioare a afacerilor cretane.
Nota face să reiasă că resbelul nu poate să schimbe politica puterilor in ceea ce priveşte Creta, care va continua să răniţi e sub protecţia concertului european.
Circulara a fost aprobată de toate puterile.
ULTIMA ORA
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
— Ştirile de astă-zl —
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
Atena 1! Aprilie ora 12 amiazl
Luptele au reînceput azi la graniţa Tesaliană, dar afi încetat curînd.
Restul zilei a fost linişte.
In Epir Grecii înaintează fără să întimpine de o camdată nici o rezistentă. FI au trecut rîul Luros.
Atena, 12 Aprilie.
Franţa a declinat propunerea oficioasă a guvernului grecesc de a luasub protecţia ei pe supuşii greci din imperiul otoman. Probabil că «irrecia se va adresa a-cum Angliei.
T. Pisani
CASA RIEGX.EB.
Are onoare de a avisa pe numeroasa sa telă, că începînd
Duminică 6
clien-de
a. c.
în ma-gasinul săh
a expus ^
:	precum şi în
^ salonul săh
jel Mure
Ouă de rnătnsă, bronz, lemn, porcelan, email, cri-^ stal, cliocolată, zacbar, etc. DE LA 1 —200 FRANCI
Anul acesta 6’u prevăzut cu multe noutăţi | I oare de sigur că vor satisface pe onor. public.
Sala sil Gradina
Bit AGA» IRU
Cu începere de Sf. Sărbători ale Pascelul concert de Orhestră (30 persoane) sub conducerea d-luî Paulman.
— Stere Excelentă* — MAncărî reeî.
_ Popice* Bileard, etc. __
32*83?“ Snlrarea WÂberă
«HISLE
IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
Bucurescî, str. Smârdan, 2 W RtflfldppIfPf Brăila, Bulevardul Cuza,17 «JltldlltMcil Craiova, str. Cogălnicănu lo
8, - STRADA SĂRINDAR,—8
Prelungirea stradel Nouă
BUCUREŞTI
IN F AURICA LUI
PAUL MILKER
Se găseşte în tot timpul nn
Mare usorliment
DE
Articole de Voiagiu
jPielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc.
SACI CU NECESAIRE 8E TOILETA
de la 40 pâ.uă la 350 lei
A¥IS
Casa G. I*. Petheu face cunoscut onor. sale clientele că cu tot incendiul e a avut loc în pivniţa magasinulul. d-sale de Droguerie şi Coloniale din strada PinzarI No. 10 şi 14, afacerea continuă ca şi în trecut fără nici o întrerupere
folositor
Credem de datoria noastră să reamintim din timp în timp cititorilor noştri că pentru a repara forţele slăbite, a combate anemia şi starea febroasâ, a grăbi convalescenţa, cel mal bun mijloc este de a bea după fie-care masă un pahar de liquer de vin de quininn Labarraque. Formula acestui vin a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris şi se recomandă cu foarte mare succes de cel mal celebrii doctori din toate ţările.
Dinţi cu 1 lei unul
Se pune în cautchuJc în strada Cempineanu No. 46
Iţr lIAUTADr Casele din strada Sil wMlltMtîL Bibescu-Vodă No. 4. avind două etage, loc spaţios, fiind depuse la credit, trei minute de palatul jusliţiel. Doritorii se pot adresa la proprietar, Biserica Amzel 4, sau la d-nul avocat Urlăţeanu, Ştirbel-Vodă 23.
IIJPUIDIAT Casele din Mă»
UI ItsbiISÎiÎH l strada Popa Tatu No. 24, cu 8 camere, bucătărie, spălătorie, pivniţă. InformaţiunI la proprietar în curte.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
A se citi tu pagina III-» Buletinul lîu/.boiulul $i toate «lepetgile şi corespondenţele privitoare la mersul războiul.
DIVERSE
DIMAPTIAM
Comisar bat&iiţ. — Comisa-ul Griţore M irunţeacu şi sub comisarul a* ti Gheorghe EIefi>riu ao bătui, însssra de 31 Martie trecut, pe cop Iul Ilie Grigore Eftimiu atlt de crunt, in cit copilul n’a mal putut vorbi.
Şi rcea4.1 barbarie s’a sâvlrşit fără măcar aparenţa de motiv.
A-iucem lucrul la cunoştinţa prefectului de poliţie ţâră multă năîejte de a vedea dispă-rind să băticia din deprinderile slujbaşilor poliţieneşti.
O scrisoare.— D. Sabin Piso, preot din Transilvania, actualmente profesor 1* liceul din Galaţi, printr’o scrisoare, ne asigură că judecătorul de instrucţie din Capitală, d. Ale-xandrescu, 1’a pus în afară de orl-ce urmărire In afacerea de falşificare da acte bublice, pentru care se ceruse extrădarea sa de către autorităţile austro-uugare.
Kăsboiu cu ouă «le Paşte.—Ouă! ouă
frumoase de Paşii! striga de ună-zi, Înainte de amiază, pe uliţele Parisului un vînzător ambulant care trăgea după sine un cărucior plin cu ouă. Pe un aşternut de muschift verde eraft aşezate fel de fel de ouă, unele de zahăr, altele ca zăpada, altele de ciocolată, care de care mal frumoase şi mal atrăgătoare.
Bietul negustor, tot inainta prin lume care furnica pe străzi, dar nimeni nu-llua in seamă, afară de copiii cari priveaţi ouă)» cu marepoftâ. Femeile însă, cari se întorceai! din tirg, treceaQ nepăsătoare pe lingă căruciorul plin cu ouă.
Negustorul se enerva din ce In ce mal mult şi Sn urmă ajunse să oprească în drum femeile cari colindai! prăvăliile.
O menageră, Hortansa Kleine, întrebă de preţul unul oft de ciocolată.
—	Doul franci, răspunde negustorul Lepiout.
Menagera oferi insă 1 fr. şi 25 bani.
—	Dar efl l’am plătit mal scump! exclamă Lepiout.
—	Dacă vrei, zise menagera, mal mult nu daft.
—	Atunci, na-ţi-1 de geaba.
Şi Lepisut, înfuriat, asvirli în capul menageril oul care se făcu fârlml.
Femeia Kleine este o femeie voinică. în vtr-stă de aproape treî-zecl de ani. Eă ’şl lăsă coşul pe trotuar, scoase un strigăt de mînie, şi se asvirli asupra căruciorului, Înfipse miiuile in ouă şi ineepu să pocnească pe negustor cu propria tul marfă. Lepisut — turbat de necaz — fără a se gtndi că se ruinează pe el însuşi, puse şi el mina pe ouă şi un răsboifl crincen cu ouă urmă între cel doul beligeranţi.
Intr’o clipă, strada fu acoperită cu sfârămăturl
de zacharicale şi de ciocolată. Copiii le adunaft, şi le lugbiţeaft plini de mulţumire.
Bravo, Hortansa, strigafi copiii.. Pocneşte bine pe tare şi hohote de rls isbucneaft din peptu-turile spectatorilor.
Căruciorul era gol şi ultimul oft—un oft superb de 2 lei 25 bani—se sfărîraă în ochiul sting al negustorului.
Atunci Lepisut, escitat de durere, şi de strigătele asistenţilor, îşi făcu Ioc printre copil, se asvirli asupra bietei menajere şi începu s'o lovească cu mtinile şi picioarele.
Cu multă anevoinţă Hortansa Kleine a fost smulsă din măinile lui Lepiaut. Starea sa era de pllns.
Lepisut a fost arestat.
ECOURÎ
»** In zilele de Luni şi Marti 14 şi 15 Aprilie a. c., d. G. A. Dinieu va da două concerte populare la berăria imperială din calea Victoriei.
*** Erî dimineaţă, pe la orele 11. A A. LL. RR. Principesa Maria şi Marea Ducesă de Hessa, afl bine-voit să viziteze magazinul şi fabrica de ciocolată, bomboane, pes* meţl, etc, a d-lul G. Dobriceanu, din calea Victoriei 97.
Alteţele Lor att cercetat toate deaniă-nuntul şi au Jjfăcut diverse cumpărături, pleeînd satisfăcute.
*** Duminică, 13 Aprilie, lu beneficiul d-şoarel Al. Alexandreseu şi al d-lul Ar. N. Demetriade, se va representa la Teatrul Naţional piesa «Doi sergenţi>, dramă In 3 acte.
Amatorilor de Apă de Giesshubler putem comunica că primele transporturi de această apă aG sosit şi afl fost puse tn vlnzare.
*** Aflăm cu plăcere logodna d-lul M. Pascale, eminentul profesor din Capitală şi funcţionar superior la ministerul cultelor, cu foarte graţioasa domnişoară Florica Ca-lotescu, profesoară la Azil.
*** D. maior Zamfirescu. din artilerie, a fost numit director de studii la scoăla superioară de războiii.
*% Produsul reprezentaţiei dată la circul Sidoli In beneficiul societăţel Principesa Maria, pentru sporirea fondului acstel societăţi, a fost de 5.100 lei.
Dacă scădem 1.500 lei cheltuelile reprezentaţiei, revine societăţel un beneficia net de 3.600 lei.
*% Comitetul balului societăţel policlinice a publicat următorul proces-verbal: Veniturile totale din vlnzare a biletelor de intrare la balul de la 22 Februarie, a florilor şi a carnelelor de cugetări oferite de M. S. Regina..................... 10.489.50
Cheltuell.................... 7 489.50
Beneficia net.................. 3.000.00
*** In ziua de 20 Aprilie se va face o cursă de biciclete Intre Bucureştl-Ploeştl şi Înapoi.
înscrierile pentru această cursă se fac Ia Velodromul Român, şoseaua Kiselef, unde se pot vedea şi condiţiuriile de alergare, în toate zilele de la orele 8 la 12 dimineaţa şi de la 2 la 7 după amia/.l.
Taxa Inscrierel este de 10 lei.
înscrierile se închid în mod definitiv în ziua de 18 Aprilie, Ia orele 12 din zi.
*** La 1 Maift viitor, se va începe in Capitală concursul pentru ocuparea posturilor vacante de medici primari de judeţ.
Sunt înscrişi plnă acum 17 candidaţi.
Zilele acestea va apare tn editura librăriei Carcl Milller, «Codul Civil romîn», pus In legătură cu articolele corespunzătoare din Codul civil francez şi din vechile noastre legiuiri Caragea şi Calimach, şi adnotat cu jitrisprudenţa cea mai nouă (1880—1897) a Curţei de Casaţie, de : Const. Hamangiu, Procuror pe lingă Tribuj naiul Ilfov.
Ca cestiune practică, volumul este precedat de un index alfabetic, cuprinzător al tuturor cuvintelor şi expresiunilor .uzuale de drept, cu articolele corespunzătoare din Codul civil.
Volumnl este portativ, cuprinde peste 600 pagini şi nu va costa de cit 3 lei broşat, şi 3 lei 50 legat flexibil In ptuză.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
16
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA tîfTÎIA
CAPITOLUL XII
După cum spusese Iul Zăgan, servitoarea căpitanului, Gabriel Floreanu sosise la ora indicată.
Mîncase cu unchiul săii.
Nu prea se pierdea multă vreme cu plăcerile gastronomiceştl la Căpitan Voinea şi cu toate că ciorba de potroace şi mtncarea cu ţeliuă, care constituia masa, fuseseră sporită îu acea seară prin căţl-va crăpcenl, pescuiţi cu undiţa, mal înjos de moară, cel doul meseni se sculaseră de mult de la masă în momentul clnd Păsărică, după ce s’a scăpat de legăturile sale, după cum se văzu, o luase la fugă spre sat.
Era atunci ceasul aproape nouă.
Căpitanul mergea de colo până colo în camera sărăcăcios mobilată, care ÎI servea drept cameră de mâncare, drept salon şi drept cabinet.
Slab, uscat, de statură măruntă, cu părul şi mustăţile cărunte tunse, el era în
prada unei violente mlnil, care ÎI înroşise figura lui cu trăsături aspre.
Gabriel Floreanu, rezemat cu spatele de fereastia întredeschisă, cu braţele încrucişate pe piept, se uita la el cu o expresie tot de o-dată poruncitoare şi miloasă.
Favorite negre încadrai! nobila şi frumoasa faţă a ttnărulul advocat.
Caracterul general al fizionomiei sale era de o energie blajină, o putere de voinţă împotriva căreia se ghicea că este de prisos să lupţi.
Puterea inteligenţei se dezvelea In lărgimea frunţel şi în pătruuderea privirel sale.
Natura Căpitanului era, prin esenţă, inaccesibilă afecţiel.
Nu se putea zice oă iubea pe Gabriel în sensul absolut a cuvîutulul.
Cu toate acestea II mărturisea o încredere şi o simpatie relativă, care surprindea pe toată lumea.
Acest fel de a fi, cu desăvîrşire anormal la el, nu rezulta din sforţările pe care tînă-rul le ar fi făcut pentru a ’1 provoca.
Din contră, se arătase sever cu unchiul săă şi nu’l cruţa criticile muşcăto re asupra modulul săi! de viaţă, avariţiea şi e-goismul săO.
Căpitanul, pe care contrazicerea îl scotea din sărite, se prăpădea cu firea că nu poate să scoată din răceala lui pe nepotul săfl.
In sflrşit se lăsase a fi stăpînit şi se supunea ttnărulul, a cărui celebritate năseîndă II linguşea amorul propriu.
Dar în acea seară se părea că nu vrea
să-şi înfrîngă voinţa sa, sub nici un euvîut, cu privire Ia cestiunea care se discuta de el.
—	Sunt liber să lac ce vreafl’ mă Inle-legl ? Şi nimeni n’are să mă împiedice ! strigă el, aproape, fără să se oprească din din mersul săîl sacadat, prin cameră.
—	Fie ! răspundea Gabriel. Dar şi ei! sunt liber să refuz ceea-ce îmi impui! Refuz In mod formal, de a lua parte la o asemenea jefuire !... şi să mă fac părtaşi...
—	Taci ! răcni căpitanul scos din fire. Părtaş! Jefuire! Cînd te-ar auzi cine-va ar crede că vrem să săvirşim vr’o nelegiuire,.
Şi arătlnd cu degetul panglica roşie care atlrna la eheotoarea redingotei lui soioase :
—	Vezi ce port aici? zise el. Nimeni n’a putut să-mi zică vre-o dală că nu sunt vrednic de ea. Nici o dată n’a discutat cine va cinstea căpitanului Voinea.
—	Poţi să fii om de onoare fără să fii un om de inimă, ripostă cu asprime Gabriel. Astă-zl o dovedeşti.
—	Taci ! strigă căpitanul galben de furie, ori mal bine vorbeşte! Spuneţi gîndul! Spune ce vrei! gîndeşte-te cît vel vrea! Eil fac ce vel zice. Tot ce vel vrea să fac.
—	Aşa că, întrebă cu răceală Gabriel, eşti hotărlt să nu pleci cu mine la Bucureşti, mline.
—	Sunt cu desăvtrşire decis ! răspunse căpitanul cu încăpăţîuare.
—	In acest caz, trebue să te îneunoşti-inţez de planul meii, reluă Gabriel. Nu mi’al făcut nici o mărturisire. N’am ştiut nimic de Ia d-ta. Deci nu sunt nevoit să ţift lu-
crurile tăinuite.
Şi am să mă folosesc de dreptul meii spre a le da în vileag. Am să le public. Am să le aduc la cunoştinţa tuturor. Am să le supuiii opiniei publice, de care Iţi pasă atît în momentul de faţă.
—	N’al să faci asta! Te opresc! strigă căpitanul. N’al să ’ml faci această umilire !.. Această ruşine !
—	Ba o s’o fac, unchiule! Eă nu iati nici o hotărîre cu uşurinţă. Dar cînd am luat o hotărîre, pe care dreptatea o porunceşte, merg plnă Ia cap, o ştii. Iacă vorba mea din urmă : Safl vom pleca amîndol la Bucureşti, mline seară, safl Iţi jur că am să daţi în vileag, eă am să daţi la lumină o greşală, de care al să roşeşti, de oare-ce ţii atît să o tăinueşll, atunci cînd ar fi mal firesc să o dai pe faţă, reparînd-o.
Căpitanul scoase o Înjurătură soldăţească şi făcu un gest ameninţător, dar nici una nici alta nu turbură pe Gabriel.
Se opri şi ’l privi ţintă, vreme de o clipă.
Tînărul susţinu această privire cu o tărie care nu lăsă nici o îndoială asupra nestră mutărel hotărîrel sale.
—	Bun ! zise căpitanul cu o voce scurtă. Mă anunţi c’un scandal! Bine— capitulez ! O să plecăm la Bucureşti mline seară. Numai ţiG să ’ţl spui! Tu eşti ud advocat e-minent, se pare, dar nu ştii practica de loc. Şi aşa că tu lucrezi ca un bobleţ şi ca un prost.
—	Bine ! Bine ! răspunse Gabriel zîmbind.
îndoitul epitet e viti. Dar n’am să ’ţl caut gllceavă pentru cuvinte.
—	Şi al dreptate, căci nu le aş retrage, căci ele Îmi exprimă ghidul. Ia să vedem : care va să zică, ne am tnţeles să plecăm mline.
Ştii cît mie urlt Bucureşliul. Sper căn’o să mă ţii mult acolo ?
—	O să stat! o zi, cel mult, pentru afacere.
(Va urma)
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & 8AMUEL
BUCURESCI
So. 5 Strada Xipseaaî Mo. & thmp&ră şi vinde efecte publice şi face orî-e schimb de monezi.
Cursul pe ziue de 11 Ap: iha 1867
		| Cump.		Vînd	
4 «/„	Roată Amortisabifă. . .	66	—	87	*/«
	» AfficrtisabilS. , .	97	•/.	97	“/«
«*/,	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) .	102			Î92	
	» Municipale din Î8B3	96	—	96	’/•
5»/,	» » » 1860	97	ll,	97	
	SeriaurS Funciar Rurata .	61	V.	S*	•/*
	» » Urbane .	86	7»	87	
efl.	» 9 * Z&şl .	«3		84	v*
	Acţiuni Banca Naţională.	1725		1750	
	» » Agricolă .	Î0S			212		
	» Dacia Rominia asig	410	—	420		
	> S-tea Naţionala asig	480	—	490	—
	S-t&taa de CoastructiunI .	Î60		170	
	Fiorini valoare Austriacă,	t	;i	2	18
	Mărci Germane ....	1	2b	1	45
	Bacuote Franceze . .	100			101	
	» Italiene. . .	89			93	
	> rubîe hirtie	î	f.5	<?	70
„Naţionala
li
Societate generală de asigurare în Bucureşti
Capital Social deplin vărsat lei 2,000,000 Reserva lei 6,953,997.80
Resultatul adunare! generale
a acţionarilor din 6 (18) Aprilie 1897
Att fost presenţl 39 Acţionari, repre-zentind 5810 acţiuni cu 435 voturf.
După ce s’a luat cunoştinţă de raporturile Consiliului de Administraţie al cen-sorilor şi al Direcţiunel Generale pentru gestiunea anului 1896.
S’a aprobat compledarea fondului de reservă la suma de Lei 1,000,000 şi 50 la sută din capital social (Art. 4.3 din Statute) şi s’aă fixat dividendele conform cu propunerile făcute de Consiliul de Ad ■ ministraţie în raportul săii către Adunarea Generală, adică Lei 35 de fie-care acţiune, şi Lei 264.25 de fie-care titlu de fundator.
Domnii Consilieri Menelas Germani şi Jas-ques Negruzzi, eşiţt prin vechime, aft fost realeşî prin aclamaţiuue, iar pentru locul rămas liber, în urma demisiunel d-Iu) Em. M. Porumbaru, adunarea a hotărît ca acest loc să rămîie de o cam dată vacant, şi a autorisat pe Consiliul de Ad-ministraţiuna de a’l îndeplini prin cooptare în cursul anului 1897 cînd va crede de cuviinţă.
Censoriî: d-nil H. Hornsteio, C. Vrana şi G. N. Duca, precum şi Censoriî supleanţi: d-nii Th. Jeschek, I. Mărgări-tescu şi G. MeitanI, aft fost realeşî prin aclamaţinne.
Direcţiunea Generala.
Str. Doamnei No. 12
Le Paradis de Mice
156,—Calea Victorieî.-136
Amionce k sa gracieuse clientele qu’il a reţu la provision de gazon anglais pour la saison du printemps A 1 fr. le kilog., il Ţinforme 6galement qu’il pos-s6de un grand ehoix de couron-nes k des prix mod eres.__________
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mineştl, îu ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PÂWAMA
Singura hirtie de orez de Panama care;
Mu inegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte bîrtil, care iasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-lalhîrtiel *Panama>: Bucureşti str. PinzarI No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandole In Rominia.
f
99
WiJMMÂK

MASCHINENFÂBRiKS - ACTIEN -GESELLSCHAFT
FOST
GUTJAHR & MULLER - REINHARD FERNAU & C-nie
BUDAPESTA
C0NSTUCŢIUNI de M0RÎ sistematice şi furnituri de ori ce Maşini penlru industria Morăriel. 36 Mori instalate în România.
VIENA
MACINE UNELTE
l't.M’in FER SI I.EIIX
SITE OSCILATORII patent Guijahr-Mftl-ler—Soder, fie-care sită înlocuesce 4—5 cilindre, consumă ‘/* cal putere şi funcţionează liniştit fără a sdruncina clădirea. Instalate în moara fraţilor I’axi-nos (Prahova).
MAŞINI de curăţit şi sortat griul
MAŞINI de curăţit grişurl patent „Hagen-mâcher“.
MAŞINI de curăţit şi sortat grişurl patent „August Schnetze! “.
MAŞINI „VICTORIA" patent Higrinbottom
MORI TRANSPORTABILE. PIETRE do moară do la Fertâ S. Jouarre.
cu
STRUNGURI MAŞINI de centrat MAŞrNI de găurit MAŞINI de fYesat MAŞINI de tăiat şuruburi FERESTRAE circulare şi panglică
MAŞINI de fonrfecat PRESE hydraulice CIOCANE de aburi MACARALE
MAŞINI de încercat tuburi, ar cui-I şi orl-ce alte materiale.
ROŢI HYDRAULICE, TURBINE
MAŞINI DE ABURI PÎNĂ LA 500 CAÎ PUTERE
cĂnĂminAmi sisten* no tom*
Rcpresentant (j«ncral al CASEI pentru TOATA ROMASflA
VIC TOM I 1/ 3* KS C Inginer
ISIUKOU TECH NIC'
BUCUESCl. — Bulevardul Carol No. 14 bis. (Lîngă Ministerul Domeniilor)
SOCIETATEA
de
Basalt Artificial şi de Ceramica
De la Cotroceni
Capital social 2.500.000 întreg vărsat
Se aduce Ia cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu Începere de Luni 7 Aprilie 1897, cu cile lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscan! No. 1.
ÎNTREPRINDEREA
BAROMETRICA
16, Nlrailu Doamnei, 16
Singura anireprisă avantagioasă pentru onor. public, care se poale controla foarte uşor. Preţul este numai Ici 8 metrul cub garantat.
Direcţiunea este numai în strada Doamnei No. 16.
I
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţi şi cu preţuri foarte moderate.
WATSON & YOUELL
IlAŞINl AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
RUCURESCÎ.— Srada Academie!, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢÎ GENERALI Al FABRICEl
RUARSHÂLL SONS & Co., GAfNSBOROlIGH
Les Veritables Eaux Mineralei de
VICHY
soni Ies Sources
VICHY- EITAT CELESTINS GRÂNDE-GRILLE HOPITAL
Exioen le nom sur ta Capsule et l'Etiquette.
Les Seules Veritables Pastllles de Vlchy sont les
Pastilles YICHY-ETAT
fabriqaeeB aveo les sels naturala extraits des Eaux Vichy-Etat
GomprimIs de Vichy
aux sels naturels VICHY-ETAT
pour preparer l’eau artificielle de Vichy gsreusa.
Agent Gtntral pour la ROUilANIE, BULGARIE, SEIIBIE :
A. G. CAEIS3V, Bucaresi
maî curat.
| BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mal mare scoţîud boabele curat.
I STABILE pentru puterile cele mai mari, cu saă fără condensaţiune, orizontale sau verticale.
, CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu saă două tuburi de foc.
! CAZANE tubulare cu stabilă suprapusă.
CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt.
| MAŞINI de macadamisat (presat) şosele.
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
PRIMA INDUSTRIE BOMÎNĂ PENTRU
Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezî de Ipsos
VICTOR SOCEC-CÂMPULUNG
UNICA FABRICA care produce varul în furnale sistematice cu focuri continue, garantînd produsele de calitate superioară fără piatră.
IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencuell şi lucrări de artă.
Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipcl şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă între traverse de fer, ziduri uşoare, despărţitoare, cel mal bun material pentru construc-ţiunl de spitale, vile, baraee, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn saîi fer, absolută siguranţă In contra incendiului.
Preţurile cele mal moderate, furniture prompte şi exacte.
Comenzile se pot adresa la DEPOU, Calea Griviţeî, 138, şi Ia Fabrica din Cimpulung.
Deposit permanent de toate aceste produse, Calea Griviţeî, 138.
¥
MEDICAMENT P1IOSPIIATIC
IU DE VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului in caşurile de : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului’a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAE Lyon, rue Victor Hugo, 14 §i în toate farmaciile.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei.
| L0C0M0BILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite. Ş-	A _	t	rnmisinnarT rin stradă
i TREERATOARELE unice care treeră cel mal mult şi scoate cel t;	®	J-	.	UTn,xtnrr Ho -riaro
i	^	şi	ae	vmzatori de ziare
Strada Caragheorghevid No. 5
Cataloage ilustrate gratie* şi frâne o.
Agenţia de Comisionari de stradă uni-forinaţl cu şepci roşii, după o funcţionare de mal multe luni, putiud recruta oameni de Încredere şi cu garanţii de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii şi bani pînă la concurenţa sumei de 100 iei, peulru care agenţia ’şl asumă răspunderea.
De asemenea ca agenţie de vinzătorl de ziare, prin ajutorul vînzătorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciurt, Avize, Reclame, etc.
Tot prin intermediul acestei agenţii uri cine ar aveu nevoe de publicitate i se înlesneşte în modul cel mal avantagi-os anunciurl saft reclame In ziarele cu cel mal mare tiraj.
Agenţia procură de asemenea după din ziare<
em*
M. KOHAN Galaţi şi Brăila
DEPOSITUL
CUŢITELOR DE PÂINE, DE TORTE, DE CARNE, etc. etc. DIN RENUMITELE FABRICI
„THE CHRISTY KNIFE G°- DIN AMERICA”
CEL MAI UTIL şi PRACTIC CADOU pentru MENAGIU
Cereţi numai CUŢITE „CilIC18TY-*
Deposit de Caso Englezeşti ,,€liatwood99
Neinvinsibile, Insparyibile şi cele mal sigure contra incendiului
Deposit de Cântare Ungtexesfl
Centisimale de la 850 kgr. pînă Ia 2,000 Capacitate
Construite «le fer şi oţel
PREŢURI CORENTE DUPĂ CERERE SE TRIMIT GRATIS ŞI FRANCO
Bucureşti. — Tipografia «EPOCA», Strada Clemenţei, 3, — Bucureşti.