SAMBATA, 12 APRILIE, 1897 ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cârel luni şi se pl&teso tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an Iu ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » > 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 NUMĂRUL^lO BANI miiHRiit In Bucureşti şi judeţe se primesc numai Ia Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia » » » III......2.— lei » * » » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr Techiă 30 bani] REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 UCCESUL GRECILOR pe RARE.- Atentau contra Recelui Italiei PROVIZORAT Tratările urmează între liberali, întocmai cum urmaQ în timpurile cele bune ale ministerului Aure lian. Sturdza tratează ca un simplu Aurelian. Iar Aurelian face dificultăţi întocmai ca un Sturdza. Este o simplă schimbare de roluri. Acum o lună, Aurelian trata cu Sturdza, pe cînd astă-zl Sturdza tratează cu Aurelian ! Iată ce a cîştigat politica ţărel prin o criză de 33 zile şi prin victoria căpătată de sturdziştl contra aurelianiştilor! Lucrul este în adevăr ridicul pentru Sturdza. A intriga patru luni de zile, a ameninţa pe Aurelian, a te prosterna Regelui, a provoca o indignare generală în ţară prin venirea ta, pentru ca a doua zi să cauţi să săruţi mina celui pe care l’al răsturnat, este a dovedi o neputinţă şi o lipsă de autoritate fără seamăn. Noi credeam, a doua zi după sfirşitul crizei, că avem în fine un guvern Sturdza în toată puterea cuvîntulul, că avem pe Djuvara, Ionel Brătianu, Ferechidi şi pe Sto-lojan miniştri, cel puţin pînă la toamnă... Cînd, de odată o ştire uimitoare se răspîndeşte : miniştrii actuali nu sunt serioşi, ci simpli figuranţi. Sturdza, formînd noul cabinet, nu l’a compus definitiv, ci în mod cu totul provizor; locurile ocupate de Djuvara, Stolojan, Ferechide sunt destinate eventual pentru alţii, saG mal bine aQ o destinaţie necunoscuta încă. Criza, prin urmare, continua, cu atît mai violentă cu cît este mal ascunsă. După cum am zis deja, la început toată lumea a crezut că Sturdza a pus în fine mîna pe situaţie ; cînd colo, ce constatăm mal tîrziQ? Constatăm că ignobilul a pus mîna mal mult pe umbra putere!, de cît pe putere însăşi. Căci, ori cît de orbit şi de mărginit este el la minte, încă tot e în stare să înţeleagă că fără Aurelian şi importantul grup al acestuia, nu poate guverna. Ignobilul trebue să mat recunoască ceva: micşorarea situaţiei sale politice în acest an şi jumătate. La început, Sturdza era şeful necontestat, el a format primul minister din elementele care ’I-aQ plăcut. Pe Aurelian l’a luat acum un an şi jumătate ca o simplă utilitate în ministerul sân, iar în ceea-ce priveşte pe Stolojan, ignobilul putea să ’şi plătească luxul unei eliminări ofensatoare. Astâ-zl, chemat din no0(?!) ca să formeze al treilea minister liberal, situaţia îl este teribil de defavorabilă. Aşa, Aurelian nu mal este o simpla utilitate singuratica în partid ; fostul prtm-ministru are în jurul sâQ un important grup. Astă-zl Aurelian îl stă lui Sturdza în faţă ca şef, ca om care îl dispută puterea, pe cînd înainte era un simplu soitariQ. De la Aurelian atîrnâ ca concentrarea liberală să se facă ori să nu se facă, pretenţie care ar fi fost ridiculă la începutul venirel liberalilor. Sturdza este astă-zl redus la cel puţin jumătate din forţele liberale, pe cînd în Octombrie 1895 dispunea de întregile forţe. Sturdza se bucure atunci, cel puţin în mod oficial, de prestigiul unul şef serios de partid, atribuin-du-i-se chiar oare-care inteligenţă şi pricepere. Astăzi, discreditul cel mal mare apasă asupra lui. Toata lumea îl condamnă ca pe un om incapabil. Sturdza, care trata cu dispreţ pe Stolojan acum un an jumătate, este fericit în momentul de faţă că poate să se onoreze cu prezenţa acestuia în minister. Iar în materie de concentrare, pe cînd la 1895 putea să numere printre miniştrii săi pe Stătescu, Fleva, Aurelian, astăzi este redus la Stolojan, Djuvara, Ionel Brătianu şi Haret. Decăderea este coloslă. Iată de ce, de şi însărcinat să compună actualul minister, deşi l’a compus ca val de el, totuşi ignobilul continuă a trata cănd cu Aurelian, când ai Stătescu. Ministerul Sturdza este tot aşa de provizoriii ca şi ministerul Aurelian. Şi orl-ce minister vor încerca liberalii să facă, va fi tot aşa de provizoria ca şi cele cari att funcţionat. Un singur lucru va fi definitiv în curînd: plecarea tuturor liberărilor, cu căţel cu purcel, de la cârma Statului. punsAsie veche Vă aduceţi aminte de afacerea Potelu ? D. Palladi, ministru, înainte de a se zaharisi, la departamentul domeniilor, arendase pentru 32.000 de lei unul membru din cârdăşia naţional-liberală, moşia Potelu, proprietate a Statului, cu toate veniturile şi bălţile de pe moşie. Presa a dat alarma, d. Palladi a răspuns prin ziarele oficioase că moşia este bine a-rendată, iar d. N. T. Popp, cumnatul arendaşului, a încercat chiar să dovedească cum că moşia a fost prea scump arendată şi că cu prilejul acesta, uu gheşeftarul, ci Statul a făcut bună afacere. Ministrul, însă, pentru a linişti opinia publică—ziceaţi pe atunci gazetele cu sgardâ —a reziliat contractul cu d. Vâlnef, arendaşul. Şi ce se lntîmplâ ? Acum de curînd se scoate din noti în licitaţie arendarea moşiei Potelu—dar nu se arendează întreagă ci în bucăţi: întll balta, apoi pămtntul arabil şi pe urmă cele l’alte venituri. El bine, balta singură s’a arendat cu 25.000 de lei. Va să zică pămlntul, izlazurile şi, In-tr’un cuvlnl, moşia proprio zisă, rămtne, după socoteala colectiviştilor, să se arendeze cu 7000 de lei pe au—şi această operaţie se numeşte, după opinia d-lul Palladi, o bună afacere pentru Stat! Dacă nici această dovadă nu Învederează apucăturile necinstite ale colectiviştilor, a-tund sunt zadarnice şi ordonanţele judecătorilor de instrucţie. MISIUNEA Ministrului bulgar Gheşoff Asigurările «1-Iui Oheşoll.— Bulgaria şi Komlnla.— Principele Bulgariei in contra Romîniel Bulgaria ni Jtominia De cîte-va luni raporturile dintre Rominia şi Bulgaria au devenit atît de încordate, în cît nu numai o parte a presei romîne, dar şi ziarele străine s’au ocupat foarte mult de atitudinea aproape provocatoare a Bulgariei. Dar această încordare a relaţiunilor a mai produs şi oare-cari pregătiri militare din partea Bulgariei de a lungul frontierei Dobrogel. Şi aceste pregătiri s’au făcut cu atita ostentaţiune, In cit presa oficioasă bulgară a început a ridica stindardul ir edenici bulgare cu tendinţa de a cuceri Dobrogea. Pe urmă aceleaşi aspiraţiuni s'ău manifestat în-tr’un chip ofensător şi în Sobrania bulgărească, fără ca primul ministru Stoi-loff să le fi desarmat. Era deci firesc din partea Romîniel să previe, în mod discrd însă, toate pregătirile bulgăreşti. Asigurările d-lui Ghesuf Consecinţa acestor pregătiri a fost, că unele ziare străine au dat ştirea că în cazul unei intervenţii a Bulgariei în Macedonia, Rominia va intra în Bulgaria, ocuplnd quadrilaterul Busciuc-Varna. Această ştire, publicată în cele mal importante ziare germane şi engleze, a îngrijit foarte mult pe guvernul bulgar şi probabil că frica de Bomînia a făcut pe Principele Ferdinand de Coburg, ca înainte de a pleca la înmormîntarea Principelui de Meklemburg-Schrverin, să trimită pe ministrul de finanţe, d. Gheşoff, în Rominia. Misiunea d-lul Gheşoff, precum am anunţat-o pe scurt, a fost de a asigura în numele Domnitorului bulgar pe M. Sa Regele, că Bulgaria nu hrăneşte sentimente osiile in contra Romîniel şi că e hotăr îtă a nu interveni în Macedonia. Şi drept asigurare a acestor sentimente d. Gheşoff a propus d-lui Dini. Sturdza o vizită apropiată a Principelui Ferdinand de Coburg în Rominia. Principele Bulgariei in contra Mominiel Cu toate aceste, azi citim o telegramă foarte ciudată, datată din Berlin, în ziarele ungureşti, telegramă care spune că principele Ferdinand de Coburg fiind primit în ziua de 8 Aprilie de către Împăratul WUhelm, s’a plins în contra Romîniel. Iată coprinsul telegramei: împăratul Wilhelm a primit azi înainte de amiazl pe Principele Ferdinand al Bulgariei. De la unul din însoţitorii Principelui am aflat, că suveranul bulgar s’a plins împăratului, că Rominia concentrează trupele sale la hotarele Bulgariei în mod ostentativ. S< opul Românei este ca să im. piedice participarea Bulgariei într’o eventuală răscoală în Macedonia. Principele Ferdinand a declarat împăratului, că la cazul dacă pregătirile Romîniel vor continua, Bulgariu va mobiliza toate forţele sale în contra Uoinîniei. LĂMURIRE Constituţionalul răspunde scrisorii d-lul Filipescucu privire ia alegerea de la Ploeştl. Confratele nostru Insă nu pomeneşte de propunerea d-lul Filipescu de a lăsa pe toţi alegătorii conservatori din Prahova să-şi desemneze candidatul. Această omisiune se explică uşor, prin temerea ca d. Ienescu să nu rănile cu un număr ridicul de voturi. Dacă ne Înşelăm in presupunerea noastră, e un mijloc simplu d’a ne Înfunda : anume de a face experienţa pe care o propunem şi care, de altminteri, ar preţui mult mal mult pentru armonia conservatoare declt toate fiueţele Constituţionalului. Ori-cum ar fi, d. Filipescu fiind desemnat de candidat în unanimitate de către comitetul conservator ploeştean şi de comitetul central întrunit sub pre-şidenţia d-lul Lascar Catargi, şeful d-lui Carp, va putea, faţă mal ales şi de refuzul d-lul Ienescu d’a deferi cazul alegătorilor ploeşteni, să combată fără să mal aibă nici o răspundere şi pe can- www.dacoromanica.ro didatul liberal şi pe d. Ienescu. Constituţionalul poate fi sigur că o va face cu toată energia. Sfirşind, punem Încă o dată întrebarea căreia nu i s’a dat nici un răspuns: Este d. Ienescu, da ori nu, conservator? TRIBUNA POLITICA Politica interioară nu presentă nimic deosebit în timpul sărbătorilor afară de apropiatele alegeri parţiale de la Vasluiu^jji Prahova. Judecind după hotărlrea Regelui de a pleca la Abazia, o călătoria absolut lipsită de caracler politic, trebuie să credem că de şi politica exterioară are o înfăţişare destul de ameninţătoare, cu toaţe împrejurările din sudul peninsulei, vreiln pericol iminent pentru liniştea Statului nostru nu există. Această stare de lucruri permite deputaţilor şi senatorilor colectivişti a ’şl mânca liniştiţi cozonacul şi ouăle roşii lu familie şi ’n mijlocul alegătorilor lor. Intre un dejun şi un prânz el vor putea cu clienţii lor din provincie să pună la cale micile ghe-şefturl de partizani cari sug şi rod mănoasele provincii. Acum se £vor pune la cale căpătuirile şi păsuelile. Acum d. deputat şi d. senator îşi va exercita limba, amorţită de alâtă tăcere în parlament, ţinând discursuri la cafeneaua respectivă asupra planurilor liberale ale guvernului'colectivist şi asupra politicii europene. Harta Europei o va regula de sigur d. Nae Dimaneea, re-mânănd se Înţelege să facă şi Europa oare-cari mici modificări Ia proectul simpaticului deputat pitiştean. Parlamentarii vor petrece destul de bine sărbătorile; cine nu va avea sărbători liniştite, va fi însă d. Sturdza, care ar fi dorit să călătorească în vagonul de serviciu al trenului regal uiule n’a găsit lor, fiind vagonul complet. FIRMELE STREINE Dacă conservatorii—vampiri a căror unică raţiune de a fi este să sugă sângele poporului—s’ar fi gândit, când au supus la taxă firmele străine, să impună şi pe cele străine de logică şi de înţeles, colectiviştii ar fi fost siliţi ori să’şl schimbe numele saft să epuiseze fondul clubului pentru a satisface lăcomia de bani a primăriei. Mă rog: haiticul care se numeşte azi naţional-liberal a trecut, de la obârşie şi până acum, prin atâtea firme câte nu întrebuinţează un mofluz fraudulos din ziua când debutează şi până când ajunge la puşcărie—şi cum toate aceste firme erau în scandaloasă contradicţie cu marfa pe care o chezăşuiau, vă închipuiţi ce bir ar fi trebuit să plătească patrioţii pentru această permanentă minciună. S’aă numit, înteiu, roşii — maimuţărind întru aceasta pe actorii sângeroşi din timpul marel revoluţiunî franceze. Când aii văzut câ, laşi cum sunt, nu pot justifica firma de oameni gata la jertfă, ’şl au schimbat porecla şi s’au numit paşoptişti — după epoca primei lor încercări de a intra în rîndul oamenilor. Dar patru-zecl şi opt este epoca generoasă, epoca luptătorilor jumătate temei, jumătate poeţi—şi colectiviştii, de şi sufleteşte ermafrodiţî, au simţit că sunt ridicull cu epitetul acesta, de aceea l-au schimbat. Mal în urmă ’şl au zis liberali — în vremea când opinia publică, rătăcită de pan-talonaril farsori, îşi închipuia că în Româ nia lupta politică se dă între reprezentanţii dreptului divin şi între fiii operilor lor, obijduiţl de feudalii cari ţin societatea încătuşată la genunchii lor. Cele petrecute, însă, de la 1876 încoace, aii învederat că cel cari se ziceau liberali sunt nişte zarafi imorali şi meschini cari nu merită nici fringhia cu care s’ar spânzura. Dându-şi seamă de acest reviriment, cămătarii au schimbat firma: din liberali— titlu care ar părea rezultat dintr’un program—’şl au zis naţionali-liberall. Legenda aceasta calomnioasă a trăit până astă toamnă, când d. Dimitrie Sturdza a spulberat-o cu un succes covârşitor: a pângărit biserica, a sângerat pe Transilvăneni şi a dat pe Macedoneni în mâna Iul Mărgărit. O singură firmă se potriveşte pentru strânsura d-lul Sturdza: firma de colectivişti—şi pentru aceasta primăria face foarte bine de nu cere taxă, fiind-că nu e streină de marfa care se vinde în prăvălia «şefului efectiv*. Ywann AVENTURILE UNUI român (Corespondenţă specială din Athenal Corespondentul nostru din Athena ne-a vorbit în una din ultimele sale scrisori, despre câtl-va voluntari români din armata grecească. Astă-zl primim de Ia d. Pisani următoarele amănunte asupra unuia din aceşti voluntari romănl: Athena, 2 Aprilie. Nu am avut timpul să mă duc la şcoala de sub-ofiţerl, unde este instalată legiunea streină, pentru a vg comunica exact numărul şi numele nouilor voluntari români sosiţi aci. M6 mărginesc pentru azi a vg relata aventurile unuia din el, aşa cum mi le-a povestit dlnsul, îutr’un accent curat romftuese, dar într’o limbă românească silită. Nicolae Marinescu Vg scriam, erl, corespondenţa, când cineva bătu la uşa mea, camera No. 10 de la Grand Hotel. Deschiztnd, văd doul voluntari, in uniforma lor verzuie. Pe unul îl cunoşteam, era tîngrul care m’a rugat să nu-1 public numele, cel alt îmi zise că îl chiamâ: Nicolae Marine seu. După un schimb oare-cara de cuvinte, Începu să-mi povestească următoarele : — «Sunt născut pe la 1858 în laşi; părinţii mei locuiau In strada Palatului No. 26. Azi nu mal am pe nimeni; un unchiU al meO, părintele Dorotheitt, economul Mitropoliei din Iaşi, a murit acum doul ani. «In 1871 m’ara dus la Galaţi, unde am intrat în arinurâria lui Frantz Steiner, peste drum de biserica catolică. M’arn învoit cu el să intru pentru doul ani, el însă îmi făcu contract la comisar, pentru cinci ani. Pentru aceasta, după trecerea celor doul aul, am fugit de la Steiner, m’am imbarcat pe vaporul Aglaia al societâţel Florio-Ruba-tino şi m’am dus la Geneva. Am stat aci 3 ani de zile; am învăţat mecanica la un atelier naval, iar pe urmă m’am angajat la diferite vapoare ca mecanic al It-lea. Am fost la Kiell, Brema, Hamburg, unde am stat mult timp. * * * «Ia 1894 am venit In ţară, la Galaţi, şi m’am angajat la compania nemţească de navigaţiune pe Dunăre, intrlnd ca mecanic la vaporul Friese. Acest vapor a naufragiat, după cum trebue să ştiţi, acum doul ani, lingă Ghecet, in faţa Brăilei. Rămas fără lucru, m’am angajat la steamerul Otto al unei companii engleze din Rotterdam. Am încărcat ia Galaţi grlne şi am pornit la N«w Castell, unde am ajus cu bine. * % * «Era prin Decembrie 1895. Ne întorceam la Constantinopo! şi de aci, dacă Dunărea era desgheţată şi navigaţia posibilă, era să ne ducem la Braila, iar de nu, era să apucăm drumul spre Cherson sad marea de Azov. Ne a apucat o teribilă furtună însă, steamerul şi-a perdut drumul şi lovit de o stlncă am naufragiat la coastele Asiei Mari, la Şam. (Necunosclud localitatea Şam, am întrebat pe Marinescu să-mi preciseze unde vine, Insă uu a putut să-ini dea esplicaţiuul mal lămurite ; informaţiile ce am cules în această privinţă lămuresc că Şam sa Ci Perişanu. numesc turcii şi arabil coastele BeyrutuJuI), «28 de inşi am scăpat de înec. Am călătorit 6 ceasuri, când, după un deal, am zărit un oraş. Ne am îndreptat spre acolo. «Nu mult după aceea am fost înconjuraţi de mal multe patrule şi conduşi în oraş, al cărui nume nu l’aui putut alia. Eram, după cum v’am zis, 2S de inşi. Am fost duşi înaintea unul turc, care a început să ne judiee şi să ne întrebe cine suntem şi de unde venim. Ii am spus. Atunci el ne a întrebat dacă uu cumva suntem noi aceia cari transportăm arme şi muniţiunl pe la acele locuri. Am spus că nu, şi liind-eă comandantul steameruiul era cu noi, l’am indicat pe el ca să dea lămuririle cuvenite. «După multă vorbă, am văzut ceva îngrozitor. Turcul a ordonat să fie chinuit comandantul ca să mărturiseacă adevărul. ’I s’ail tăiat urechile, nasul şi apoi capul. A-ceeaşl soarta afl avut 25 de inşi cînd ’ml veni rlndul. M’am aruncat In genunchi şi am spus să facă orl-ce din mine, dar sfl-ml lase viaţa. Turcul a stat pe glndorl şi apoi m’a Întrebat de primesc să mă turcesc, am spus că da. Acelaş l’afl răspuns şi cel l’alţl doul, primul mecanic şi ai treilea căpitan, amlndoul englezi. Ni s’ail aruncat cbipuirile şi ni s’a pus pe cap fesul. * * * «După trei zile eram Îmbarcaţi Intr’un vapor de poştă egiptean şi trimişi Ia Cousiau-tinopol. Al treilea căpitan muri pe drum, fiind-că răcise mult Iu timpul naufragiului. Am rămas doul, amlndoul mecanici şi am debarcat lingă giainia unde se dure Sultanul In fie-care Vineri. Am fost primiţi de un ofiţer turc, şt hiop, care inlormlndu-se cine suntem, ne a trimes la arsenalul marinei. De a doua zi nu l’am mal văzut pe tovarăşul med. După clt-va a venit la mine un popă (urc, care m’a turcit, numindu-mă din Nicolae Marinescu, Mustafa Abdulab. Mi s’a dat un act de botez pe care 11 păs- EPOCA 3 trez. ApoT am fost îmbrăca! ca locotenent tn ar-.enn], după gradul de mpi-anic al II-lea ce l’am avut şi mi s’afl dat diferite lucrări spre executare. Am făcut mal multe arme, Intre care şi un tun de 3 m. şi 50 lungime şi 1.25 diametru şi 16 tone greutate, care a fost numit Sultanie şi care de sigur şi astâ-zl Irtbue să existe In arsenal, dacă nu cum-va a fost dus şi In altă parte. * * * «Trecuseră 3 luni şi jumătate şi sosi Ramazanul, Toată ziua nu mlucam, numai noaptea. ’Ml era dor să fug. Am cerut permisie din cauză de boală. Mi s'a dat, dar am fost Închis tn gardă. Intr’o noapte, mă folosii de samnul santinelelor şi am fugit. Era spre dimineaţa. După un drum de un ceas, — picioarele lml tremurai! al dracului de frică — am ajuns la Galata, şi am Întrebat pe un barcagiu de pleacă atunci unde-va vre-i n vapor. Mi s’a răspuns că pleacă vaporul Chefalonia al soc. Courdgi & Corn. la Burgts, Constanţa şi Dunăre. «Fiind îmbrăcat In uniformă, nu amintim-pinat nici o resistenţâ la îmbarcare. Cum m’arn suit pe vapor, m’am coborlt la maşină. După dte-va minute veni şi maşinistul vaporului, care, mirat, m’a întrebat ce caut acolo; i-am explicat cazul. Atunci el mi-a dat o bluză albastră şi haine. Ctnd am eşit din Bosfor ’ml-am Îmbrăcat uniforma, m’am dus la comandant şi i-am ex plicat. situaţia mea. «El mi-a promis să debarcăm Împreună la Bnrgas ca să reclam consulului englez. «La Burgas Insă era furtună şi nu am putut acosta la mal. Pe pasageri i-am scos Ia mlnăstiiea Katzavboşca, lingă Burgas, unde vaporul a putut ancora. «La Constanţa rn’ar.i dus la consulul englez şi i-am povestit totul. La Galaţi, unde am ajuns la 23 Aprilie 1896, consulul englez mi-a plătii leafa ce mi se cuvenea de la vaporul Otto, căci la consulat făcusem contractul de angajare. M’am angajat apoî la vaporul nemţesc Augusta-Victoria, pe uimă la vapc ul Carmen-Sylva, iar acum in urma iar la Victoria, ctnd am auzit că Grecia se bate cu turcii şi am venit aci, pleclnd din Sulina. — El, şi la ce al venit aci ? — Am venit să răzbun slngele metl pe care mi l’aâ pîngârit turcii, Plnă nu mă void răzbuna nu mă las. — Dar de ce nu al reclamat la autorităţile din Galaţi sal! Brăila ? — Ce să reclam!... N’all făcut el, nimic, consulul englez, dar ce era să fac efl. — Şi nu al povestit la nimeni, pe la Galaţi, lntimplaiea d tale? — Ba da, de povestit, am poveslit-o, dar poveste a rămas; numai că se minunafl şi atlt tot.» Am căutat să verific cele ce mi-a spus Merinescu. Il am făcut Întrebări asupra datelor, l’am pus de mi-a narat de mal multe ori acelaş incident, să văd dacă nu să contrazice, dar mereil mi-a spus aceleaşi lucruri. T. Pisani. mm LITERARA INVĂŢAMÎNTUL PRIMAR RURAL (Discurs rostit la adunarea generală a cercului de studii) (Urmare) Cum putem reforma o astfel de tristă stare de lucruri ? Natural că numai prin şcoală, prin biserică, prin bunele exemple venite de sus şi printr’o administraţiune pricepută, prevăzătoare şi corectă. Las, intenţionat, de o parte toate şi mă ocup pentru moment numai de şcoală. In ast-fel de condiţii e natural că la noi ea trebuie să fie altfel ca la popoarele bă trlne. Şcoala, acest puternic factor de reforme utile, va trebui să suplineas ă Încă multă vreme la noi familiei, preotului, exemplelor bune ale mediului pildelor de economie şi corectitudine, practicelor agricole, de gră-dinărie şi arboriulturâ, sfaturilor bune şi preceptelor hygienice. Fiind că lipseşte totul In sat, In şcoală copilul va trebui să Înveţe nu numai a citi şi scrie, aritmetica şi desemnul şi foarte puţină geografie şi istorie, dar cu deosebire preceptele morale ale lui Christ, lucrul manual, şi noţiuni practice de agricultură raţională de higienă şi medicină populară. Acolo să înveţe puţină arboricultură şi modul cum să îngrijească mica sa bucăţică de pămînt, pentru a-l hrăni şi a-I da un venit sigur ; acolo să găsească el exemple de iubire, de muncă, de devotament şi de pricepere După localităţi, tot la şcoală să înveţe el a face rogojini, frlughil, pălării, ob-jecte împletite, săpaturi In lemne, doniţe, cosnleţe, scaune, şi objectele mobilierului sătenesc ; dar toţi să ştie să altoiască, să îngrijească de stupi, să cultive legume variate şi utile. In alte regiuni li se va arăta, olăria, ţe-setoria, cismâria, sad alte lucrări tn piele, ori stofe.1 * * *) Vom căuta a readuce în familia săteanului, In acest mod, micele industrii ce dispar şi cari vor procura lucrul In timpul iernel. Acestea se vor obţine cu atlt mal uşor, cu cit el sunt de o abilitate extrem de mare. Exemplul bun este, şi el contagios ! Copilul ar sta acelaş timp la şcoală ca acum, nu ar Invaţa Insă aşa multe reguli gramaticale pe de rost, nu ar învăţa istoria vechiului testament, dar a şti bine să scrie şi să citească, atenţiunea va fi atrasă la lucrările practice, el se va convinge Îndată de utilitatea practică a acestui fel de Invă-ţămlnt şi lu curlnd satul s’ar schimba, familia ar deveni alt fel, copilul ar căpăta ast-fel cu timpul rostul săli In sat. Ţara iar fi dragă, clmpia şi colinele l’ar reţinea, peticul săli de pămînt II va produce mal mult de cit se poate aştepta ; şi clud la rlndul săli va fi părinte, de sigur starea 1) In Galiţia sunt ast-fel de olfiril, ţesătorii şi scluptorl în lemn în regiunile muntoase. In Rusia sunt lăptarii nude învaţă să facă uut, brinză, etc. morală şi socială vor fi alt fel, starea lui economică va fi mal bună ; cel-l-alţi factori împreună cu clerul se vor fi modificat şi el, şi atunci numai am putea In oare care regiuni da actuala menire şcoalel săteanului. Cunosc un director de pepinieră cari aii voit să ia copil din şcoală pentru a-I Învăţa multe lucruri bune şi a face din el grădinari, adică a le asigura o existenţă cinstită şi a răspunde unei nevoi simţite In ţară. Cine credeţi Insă că s’a opus la aceasta ? tocmai învăţătorul. Ast-fel la Ţintea, spre exemplu, nici un copil nu a visitat pepiniera din sat! Iată profesorul actual şi modul cum l’am făcut a înţelege menirea sa. învăţătorul dar după dorinţa mea nu va mal fi sclavul unul program imposibil, administraţia şcolară îl va cere numai ca copiii din sat să ştie perfect citi şi scrie, să cunoască precis toate noţiunile practice de aritmetică, să cunoască bine cine a fost Isus Christos, şi în ce consistă morala creştină, să aibă o noţiune strict necesară despre istoria si geografia ţărel, precum şi de higienă, să desemneze lucruri usuale şi atlta; In colo lucruri practice şi utile, cit mal multe, ctt mal lndelungtimp.clt mal precise,lacare copilul direct să ia parte cu activitatea sa. Numai cu copiii pe cari Învăţătorul II va judeca că pot să meargă mal departe, graţie condiţiunilor materiale şi intelectuale, se va ocupa el In mod sistematic, ast-fel ca copilul să poată trece cu timpul în ln-vâţămîntul secundar, seminare, şcoale pedagogice, etc. In acest chip dascălul va fi mult mal util ca astă-zl, şi şcoala va putea să primească In sinul săi! mal mulţi copil ca In prezent, fără ca Statul să chei; tuiască mal mult. (Va urma) Dr. C. Intrai! INFOSmAţli 11 uplura dintre d-nii Stă-tesen şi Stiirdza Aseară se vorbea la clubul liberal, că relaţiunile dintre d-nii Eugen Stă-tescu şi Dim. Slurdza ar fi devenii atît de încordate, îneît se aşteaptă ca în curînd d. Stătescu să publice o scrisoare în Liberalul prin care să desa-vueze pe d. Slurdza, sub cuvînt că ză-dărnieşte ori-ce acţiune de concentrare a colectivităţii. * • * D. Eugen Stătescu, însoţit de cîrja bătrîmţelor sale, d. Al. Djuvara, plea< ă diseară la Constardinopol, unde va sta plnă lafinele săptămînei viitoare. Ieri la 3 ore p. m. s’a ţinut un consiliu de miniştri, la ministerul de interne. S’aO expediat bugetele comunelor urbane cari mal rămăseseră neaprobate, intre cari şi acel al oraşului Rîmnicul-Sărat. D. Lăţescu din Corabia a reclamat telegrafic ministerelor de justiţie şi interne contra unul abuz de putere al ad-ministraţiunel comunale din localitate, care în noaptea de 9 spre 10 Aprilie, pe la ora 1 după miezul nopţel, i-a devastat locuinţa. S’a dat ordin procurorului din localitate şi prefectului de judeţ ca să ancheteze cazul. Citim In «Timpul»: Dacă d. N. Filipescu se prezintă ca candidat la Ploeştl în numele partidului nostru, este bine înţeles că valorosul luptător o face cu autorisaţiunea şefului şi a comitetului executiv; mai mult încă, d sa a aşteptat ca candidatura d-sale să fie a-greată şi de comitetul local din Ploeşti. Aşa dar, a procedat nu se poate mai corect. Dar a crezut d. Enescu că şi d-sa are dreptul de a se prezintă într’un oraş în care a fost ales şi în alte rînduri. D. Enescu lucrează pe propria d-sale socoteală şi disciplina de partid nu poate merge pînă a impune o jertfă aceluia care nu voieşte să se jertfească. Rămîne însă bine stabilit că singurul candidat al partidului conservator în alegerea de la Ploeşti este d. N. Filipescu. Ieri, AA. LL. RR. Principesa Maria, Marea Ducesă Victoria de Hessa şi Principele Ferdinand, aă vizitat galeria de tablouri Aman, din strada Clemenţei. Am vorbit — in numărul nostru de ieri—despre delapidarea garanţiilor antreprenorilor, de la prefectura judeţului Muscel. Astă-zl aflăm că autorul acestei delapidări este însuşi secretarul consiliului judeţean, un oare care Hachentzelner. El a fost suspendat şi dat judecăţel. Comisiunea consultativă instituită de ministrul lucrărilor publice, d. Ionel Brătianu, spre a-şî da avizul in cestiunea diferendelor dintre întreprinzătorul portului Constanţa şi ministerul lucrărilor publice, a însărcinat pe d. Al. Marghiloman să redacteze raportul comisiunei. Se vorbeşte, că d. inginer Can-tacazino, directorul lucrărilor de construire a portului Constanţa, va fi înlocuit azi sau mîine prin d. Gh. Duca, fost director general al C. F. R. Colonia greacă din capitală a oiga-nizat o subscripţie, printre membri, el, pentru stringerea unui fond, cu care să se vină in ajutoiul guvernului grec in războiul cu Turcia. Din acest fond s’ati expediat ieri la Athena 250,000 lei. Alte suml vor urma. La ministerul de externe s’a primit textul legel votate de Adunarea naţională bulgară în şedinţa sa de la 22 Februarie 1897, prin care se impune tuturor militarilor, funcţionarilor, elevilor, deputaţilor bulgari, etc., să poarte haine şi încălţăminte numai din producţiunea locală, sub pedeapsă de amendă de la 10 plnă la 60 lei. Fabricanţii şi comercianţii cari vor vinde stofe de fabricaţiune streină vor fi pedepsiţi cu amendă de la 100 pînă la 1000 lei şi cu închisoare de la 1 pînă la 6 luni. La 16 Aprilie, în localul şcoalel din Strada Clemenţei, din c pitală, se va începe concursul pentru directoratul şcoa-lelor primare de băieţi şi fete. ComisiuneiT de examinare se compune din d-nii ii/spectorl şcolari St. C. Ioan şi C. Haliţă şi Otescu, profesor. Fdifia a IlI-a teleobahe (Serviciul Agenţiei Rontine) Viena, 10 Aprilie. împăratul VVilhelm a dejunat la amiazl. la popota ofiţerilor regiment u uî sad de husari.— A ridicat un toast in sănătatea augustului sătl aliat împăratul Franz Ioseph. Seara s’a dat un prâ. z de gală la Hofbourg. împăratul german a plecat la Dresda la 9 ore şi ’/<• — împăratul Franz Ioseph l’a însoţit la gara. — Cel doi Suverani şi-ad luat rămas bun in modul cel inal cordial şi s’ad sărutat de mal multe orr. Saint Nazaire, 10 Aprilie. Poliţia a arestat 4 anarcbiştl. — Nişte peri-hi-ziţiunl domiciliare «d făcut să se descopere hărţii însemnate. — Afară de asta s’a găsit şi desemnul unei bombe cu fulminant. ATENTATUL CONTRA REGELUI ITALIEI Roma, lOAprilie. Numitul Pietro Acciarito, lucrător fe-rar fără lucru, a încercat să lovească cu pumnalul, pe Regele Humbert care se ducea la curse.—Regele n’a fost atins şi a continuat drumul săă spre câmpul curselor, unde a fost primit cu aclama-ţiunl din partea mulţimel. Culpabilul, care a fost arestat, este foarte exaltat, el declară că n’are complic!. Roma, 10 Aprilie. In oraş domneşte un entusiasm mare. 0 mulţime imensă a făcut ovaţiuni frenetice Regelui. Cea mal mare parte a caselor sunt împodobite. ULTIME INFORMAM zete, pleacă la Sinaia, unde va rămîne pe tot timpul sărbătorilor Paştelul. Romînul de azi, sub semnătură d-lul Vintilâ Rosetti, vorbind despre situaţia desperata tn partidul liberal şi despre neînţelegerile dintre d-nii Dim. Sturdza şi Eugen Stătescu, scrie următoarele : D. Stătescu a susţinut cu tărie unirea tuturor liberalilor şi a mers pînă a cere ca partidul liberal să se retragă de la putere, dacă unire nu se poate face, pentru ca el să se reorganizeze in opoziţie. D. dr. Onciul, eminentul oculist din Bucovina şi medicul primar al spitalului central din Cernăuţi, * venind în Capitală să viziteze pe fratele săQ, profesor de istoria naţională la Universitate, s’a îmbolnăvit încă în Bucovina de tifos şi azi se află într’o stare foarte gravă la Spitalul Colţea. Aă fost scoase la concurs catedrele de limba latină de la cursul inferior al liceului internat din Iaşi şi de muzica vocală de la liceul «Naţional» şi gimnaziul Alexandru cel Bun din Iaşi, de la gimnaziile reale din Btrlad, P.-Neamţ şi Dorohoiii, pe ziua de 30 Septembrie anul curent. Ambele concursuri se vor ţine în Iaşi. Mal mu'te doamne din Capitală s’aa constituit în comitet pentru colectarea unul fond cil care să se vină în ajutorul răniţilor greci. Prima şedinţă a comitetului va avea loc mîine. D. Spiru Topale, mare proprietar şi fabricant de spirt în judeţul Vaslui, a trimis, prin casa Schwab et & din Galaţi, 100,000 lei în aur, societăţel de a-jutor din Atena. Majestăţile Lor Regele şi Regina au sosit Joi, Ia ora l şi 25 minute după amiazl, la Budapesta, In deplină sănătate, şi aă urmat la 2 ore călătoria spre Abazzia, unde atî sosit Vineri dimineaţa. Prin oraş circulă ştirea că studenţii ro-mînî din Bitolia s’au răsculat tn contra luî Apostol Mărgărit, în urma unui nofi scandal provocat de acest individ. Ceea ce se atribue Iul Mărgărit este n-tît de grav, atît de odios, în cit refuzăm de a înregistra acuzaţiunile ce i se aduc. Aşteptăm răspunsul corespondentului nostru din Bitolia, pentru a reveni. D-na Simona Lahovari cu domnişoa-rele a plecat cu trenul Fulger la Paris. MINISTERUL JUSTIŢIEI Prin budgetul pe anul curent, al ministerului domeniilor, s’au Înfiinţat mal multe posturi de sub-inspectorl silvici. Pentru ocuparea lor, inspectorii ministerului aă dresat un tabloă de avansare. Actualul ministru însă, fidel apucăturilor sale de favoritism cunoscute, n’a voit să tină seamă de părerea inspectorilor silvici. D. Stolojan şi-a zis că un ministru poate face tot ce vrea şi de aceea, în dispreţul legel şi al avisulul inspectorilor, a numit sub-inspector silvic pe un oare-care domn NicoLu, care nu posedă alt titlu de căt pe acela de a fi prote-giatul ministrului. Numirea aceasta a scandalizat întreg personalul silvic al ministerului, de oare-ce noul sub-inspector a fost eliminat din şcoala forestieră de la Nancy. Corespondentul nostru din Tulcea ne anunţă că agentul de cultură al regiei tutunurilor din Isaccea provoacă prin pu.tarea sa mari nemulţumiri printre cultivatorii de tutun din Lealitate. Plângerile ce s’aă ridicat contra acestui funcţionar accentuiază chiar grave abuzuri şi de şi ele au ajuns până la urechile d-lul inspector domenial, Patru-lius, totuşi — până acuma — nu s’a luat nici o măsură contra Iul. Atragem atenţiunea celor in drept. Pentru compleclarea numărului de cal trebuincioşi serviciilor comunei Bucureşti, o cormsiune—compusă din d-nil Melisianu, directorul accizelor, Tâtăranu, inginer, şi Persu, veterinar—a fost trimisă în Stiria. Primarul capitalei, d. C. F. Robescu, împreună cu lainilia.a plecat la Viena, unde va petrece sărbătorile Paştelul. In privinţa apariţiunel ziarului aure-lianist, a rămas să se iea o hotârire definitiva după Duminica Tomel. Pnbllcaţiune Domnul Constantin Niculescu, învăţător-diriginte al şcoalel rurale superioare din comuna Ştefâneştl, judeţul Muscel, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui ce poartă de Constantin Niculescu în acela de «Constantin N. Meculescu». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. C. F. E. 7 ’ Serviciul Maritim Romîn Administrsţiunea Căilor Ferate Romîne acordă. cu ocaziona t Sărbătorilor de PaşH, pe liniile snle, precum şi pe vapoarele Serviciului Maritim Romîn O reducere de 50 Iu Nulă din preţul biletelor de clasa I-a şi a II-a, ducere şi întoarcere, diu Bucureşti, toate capitalele districtelor, punctele de fruntarie Vărciorova. Predeal şi Burdujenl şi din Constanţa lu (toiiHtanlInop I şi înapoi. Biletele sunt valabile de la 31 Martie (12 A prilie) pină la 19 Aprilie (1 Maia) 1897, cu oprire facultativă. în aceste limite, Iu Constanţa şi Bucureşti (pentru călătorit ale căror bilete sunt eliberate via Bucureşti). D-nii călători pot lua toate trenurile accelerate şi de persoane, afară de trenurile de lux Ostenda-Express şi Orient-Express, şi toateva-poarele M. S. R., care pleacă din Constanta Marţia *0 ore seara; Joia 10 ore seara; şi in noaptea de Simbătă spre Duminică, la 2‘/a oro, p&nă şi inrlusiv pe acela de Marţi 17\27 Aprilie. iar la întoarcere .toate vapoarele S. M R. care pleacă din Constantiuopol, Marţea, 2 ore p. m. şi Duminică, 9 ore dimineaţa, piuă şi inclusiv pe acela de Vineri 18/aa Aprilie. Preţurile biletelor, de ducere şi întoarcere, Bucureşti ConstanHnopol sunt : Clasa l-a, 57 lei 95 b. Clasa 2-a, 30 « 80 b. Biletele se eliberează la casele Gărel de Nord şi la Sucursala S. M. R. calea Victoriei 50. Pentru orl-ce alte amănunte să se consult* afişul de prin strade, stabilimente publice şi gările tutulor capitalelor de districte. înştiinţările care vor fi liu-arlate In ziare şi să se adreseze la hiurnul Sucursala S. M. R. Calea Victoriei. 56. (Ilall de l’lndepondance Roiimiin(a. PCTCniCCMI AVOCAT. — S’a mutat • v I nUlLwuU| Si rada Mibal-Vudă. 88 a. Consultaţii 8—11 dimineaţa, 5—7 .seara. Stabilimentul de Băl «lin mi rada Etici, No. II al Societăţel anonime BAIA-CriNTBALĂ coprind# donă secţiuni: Secţiunea hygienică, şi Secţiunea medicală. I. — Secţiunea hygienică, coprinde; 1) Bă) de abur pentru bărbaţi (bae turcească, bae rusească, basin de apă caldă şi rece, mesagiu şi duşi sistematice). 2) Bre de’ abur pentru dame; 3) Bae de putină (de faianţă satî metal); 4) Băl de lux pentru una safi două persoana (bae de putină, abur si duş sistematic). II. —Secţiunea medicală, coprinde : 1) Secţiune de bydrotheraph'e pentru bărbaţi; 2) Secţiune de hydrotheraphie pentru dame. Aceste secţiuni presinlă instulaţiunl complecte cerute de ştiinţa modernă şi coprinde duşe calde, reci. scoţiane. de vapor, împachetări, fricţiuni, băl de ş-zut, jumătăţi d-- bae (halbbad), şi cutii de sudiţiunl cu sad fără ine-iii-amente. 3) O Secţiune complectă de orthopedie, me-ranotheraphie cu aparatele D-rulul Zauder din Stockolm şi masagiu. Aparatele pentru mişcări pasive şi diverse masage sunt puse in mişcare prin vapor. 4) O Secţiune de electrotheraphie, coprinzind : Aparate de faradisare, galvanizare, francliuizare şi bae electrică. Stabilimentul este clădit şi instalat de o societate anonimă pe acţiuni, a-fministrată de un consiliu compus din următoarele persoane: Preşedinte, D nul (i. Or. Cantacuzino. Membri): D-nil Dr. Suţu, C. Boerescu, Gr. Triandafil, I. Seculici, Principele Burbu Ştirbei. N. Xenopol şi Al. Gr. Ionescu care este însărcinat ca membru delegat pentru administraţiune. Medic-Director, Dr. A. Zusman. Preţul diverselor băl este ast-fel alcătuit ca sl fie accesibil pentru orl-cine. Sala si Grădina BRAGABSRU Cu începere de Sf. Sărbători ale Pasceluî concert de Orhestră (30 persoane) sub conducerea d-luî Paulman. — Bere Excelentă* — Mâncări reci. Popice, Bileard, etc. W Inlrttrea JLiberă 'W D-ra Nichette Vladimir face cunoscut doamnelor care vor bine-voi a’I face onoarea cu visita d-lor, că descliizînd salonul său de mode, strada Berială s, unde vor găsi cele mal frumoase şi ultimele creaţiunl de pălării pentru dame şi domnişoare. Mare assortiment de jnpoane şi eorsage băute nouveaule. Bijouteric tină şi part’uine-rie antiseptică, fiind singura de-positară. U Oi Al HI A DE VENZARE SAtÎDE ÎN-CHIRIAT in total satt in parte o proprietate, în sir Monastirel No. 5. la rea mal frumoasă posiţie (vis-â-vis de poarta Monastirel), compusă din ; O casă din două mari apartamente, cu 14 camere mobilate pentru stă-pini, 3 pivniţl, conducte de apă, etc.; două grădini, una de flori şi alta mare de legume şi arbori fructiferi; două grajduri de 12 cal cu 4 camere pentru servitori şi curte in care apa este introdusă. ACI ÎN BUCUREŞTI Proprietate în str. Isvor, No. 56. compusă din; Un mare atelier mecanic, cu abur, pentru spălătorie de rufe, şi un grajd de mal mulţi cal, construite din zid masiv cu temelie de piatră, apă introdusă, canal de scurgere, magazii, şoproan şi UN MARE TEREN CU O SUPRAFAŢA DE 2100 Metri Pătr Doritorii pot avea informaţii în Bucureşti strada Covaci. No. 3. (JJeoufă 3mmotrtelle Crema Odalisque asigura frăgezimea obrazului, îl prezervă de arşiţa soarelui, de pete de roşeaţa şi de sbîrciturl. De vînzare la principalele ma-gasine de parfumerie din ţară. Cel mai bun Întăritor. Indispensabil în tote familiile. Se ea de preferenţâ pur pe puţin zahăr. Multu mai superior tutor Apelor de Melissâ şi Alcoolului de Mentă. Se întrebuinteza cu succes contra indige8tiunilor, boalelor de stomac, de nervi, contra leşinului, durerei de capu. Indispensabil voyageorilori pe Mare. Antiepedemic, garau teza contra Influenzei şi frigurilori. Se vinde*în flacone modelu mare, şi modelu special pentru busunar care este preferat de către Velocipedişti. 6k oZhscb In Roman ia la tOtb Farmaciile. Duoouişn Şi Parpumuhi. OLtMINT * O"- V*leuca (Drâint-Fraacia). 1 / EPOCA 3 BULETINUL REZBOIULUl RĂZBOIUL GRECO-TURC Serviciul «Agenţiei Bomîne» E în afară de îndoială că o parte din armata lui Edhem-pasa a ocupat Tîrnava, cel mai însemnat punct întărit pe cîmpia Larissei. Ciocnirea serioasă a urmatelor duşmane e deci apropiată. O luptă a şi avut loc pe cîmpia Larissei ; turcii au fost respinşi. Succesul a-cesta al Grecilor se explică prin aceea că nu toată armata turcească a isbutit să intre în cîmpia tesalică. După toate probabilităţile, Turcii îşi vor concentra, mai întîiu forţele la Tirnpvă, dacă Grecii nu vor reuşi să-l scoată din acest punct, şi numai apoi vor înainta serios asupra Larissei pentru a da bătălia decisivă. In Epir, duşmanii se bat în parte. Turcii aii succese din partea Artei, Grecii repurtează victorii în partea Prevezei. Acţiunea grecească pe mare a început şi înregistrează succese. Escadra răsări-tană a bombardat Platamon, punct întărit aruncînd în aer ierbăria, şi a bătut şchela Lephtucaras, care e situată mai spre nord, a m îndouă pe coasta golfului Salonic. După cit se poate înţelege, flota grecească va merge de a lungul coastei tot spre nord, sfărămînd de a rîndul toate portuleţele turceşti, pentru a da lovitura cea mare la Salonic. Printre ştirile din urmă sunt două foarte curioase. S’a vorbit înainte de izbucnirea războiului că Puterile ar fi gata să blocheze Pirenl dacă Grecia nu se astîmpără. Pe urmă însă nu s’a mai vorbit de aceusta ; ba s’a spus chiar că Puterile nu se vor amesteca pînă ce vre-unul din beligeranţi nu va cere intervenţia Europei, Şi acum se anunţă din Paris că un cuirasat francez şi alte vase ale Puterilor merg spre Fciler. — Nu e vorbă, blocarea Pireulut ar fi cam tîrzie. A doua ştire curioasă ne-a venit de la corespondentul nostru special din Viena —pînă acum în tot-d’a-una bine informat —şi spune că Rusia are de gînd să-şi trimeată flota din Marea Neagră prin Dardanele, natural cu consimţimîntul Turciei. In ce scop) ? Iată o enigmă. Scrisori din Atena SERVICIUL NOSTRU SPECIAL Ziua declarăreî rSsboinloi Atena, 6 Aprilie 1897. Temperamentul cel mal sobru nu ar putea sâ’şî menţie sîngele rece asistlnd la cele ce se petrec astă-zT In Atena. Atenie-nil. adunaţi cu miile In marea şi frumoasa piaţă a Constituţiei, frec In fie care moment printr’o nouă emoţiune •' nu mal sunt sgo-motoşl, ţinuta lor, cu toate ştirile favorabile ce vin de la graniţă, este solemnă. Iată, mulţimea se Îndreaptă spre Cameră. Aci, el vor să audă declaraţiile guvernanţilor : cu inima palpilîndă ei vor să aibă convingerea că în adevăr Imperiul Turcesc a rupt relaţiile cu guvernul grec, ca să poată striga de astă dată hotărlt: Trăiască răsboiul! Şedinţa Camerei Tribunele Camerei sunt pline de lume. Deputaţii, în incintă, discută grupuri, grupuri. Intră d. Scuzes,ministru de externe.Este îndată Înconjurat. După figura sa veselă şi zlmbetul de pe buze se vede că anunţă ştiri fericite. Un bătrîn, înalt la statură, salutat cu respect apare : este primul ministru. Toţi se aşază la locurile lor. Prezidentul declară şedinţa deschisă. D. Delyannis se suie la tribună. Domneşte o tăcere solemnă. DISCURSUL PRIMULUI MINISTRU Cu o voce puternică d. Dclyannis zice: Socotesc că corespund dorinţei Parlamentului, grabindu-mă, odată cu deschiderea şedinţei, să fac comunicările ce s’afi Îngrămădit de eri şi piuă azi. Piuă ta erele 10 dimineaţa a zilei de azi am continuat un stadio de ostilităţi pe cari le-a început, răsboiul nefimd declarat, Statul învecinat ; de la orele 10 suntem cu relaţiile rupte. ceea ce înseamnă acelaşi lucru ca şi cum am fi in răsbnib. Ceea ce poate să mire, pe acel cari nu cunosc istoria Stalului vecin, este lipsa de exnc-titile în relatarea evenimentelor, cînd mal ales aceste evenimente trebue să le justifice o faptă aşa de mare, precum este declararea răsboiulul. Guvernul turce; c ne-a comunicat că întrerupe relaţiile cu guvernul grecesc, pentru că noi am început ostilităţile. Nu nresupuii că un curaj obişnuit putea să justifice de neexactitate. Noi am început ostilităţile, clnd armata turcească atacă postul Sf. llie şi obliga pe oamenii ai matei greceşti să respingă un atac neprevăzut şi nelegiuit ? Noi am început ostilităţile clnd turcii ab voit să ocupe poziţia «Ana-îipsis» care nu aparţine putere! turceşti ? Nor am început ostilităţile, clnd turcii se incercab »ă ridice fnrtifi aţii pe pâmint grecesc, lingă, postul Bairactari ? Nul am început ostilităţile, clnd forturile Prevezei bombardau un vas comercial, care să «fia In Golful Ambracia, clnd bombardai! fortul nostru Artion, distrugeai! telegraful şi ’şl iu-torcpufl tunurile coutra canonieret litera C ? Şi pe la or- le 5 şi jura. dimineaţa, cind a început bombardarea, nu să luminase încă guvernului grecesc de representautul Turciei la Atena, note despre ruperea relaţiilor. Ea s’a dat abia la orele 10. De sigur, răsboiul nu este scopul nici unul Stat. Dacă In vramurile vechi vedem triburi sau popoare cuceritoare, care aii ca scop răsboiul, In timpurile mal noul râzbuiul nu constitui! scop, ci constitue uu mijloc pentru atingerea unul scop. Statul grecesc avea un scop, un 'scop nobil, un scop impus de îndatoririle către civilizaţie, un scop impus de sentimentul ce trebue sa aibă ori-ce popor faţă cu coreligionarii şi cu de a-celaş neam iu el. Arest scop căuta să-l îndeplinească prin mijloace de pace. Să prepara pentru răsboiiî, dar se prepara să înainteze la răsboiii cind s’ar fi epuisat ori c« speranţă de aşi îndeplini scopul prin mijloace pacinice, <*»r HIihIm-A rAsbolui nl-l di-clară statul vecin, trebue sA-l prlmlmşl l'aiu primii. (Aplause prelungite şi unanime; strigăte de bravo I Toate tribunele aplaudă). Apoi, după ce primul ministru In frumoase accente oratorice face apel la Întreg elenismul să dea ajutor patriei, continuă: «Soarta războaielor este o soartă necunoscută. Nimeni nu poate prevede rezultatul unei întreprinderi precum este războiul. De aceea recomand concetăţeni'or mei nici să nu izbuc nească In enţusiaste manifestări la reuşita armelor noastre, nici să nu se descurajeze la e-ventualeie schimbări pe cari soarta armelor poate să le aducă». Apoi d. Delyanis dă Camerei clte-va a-mănunte asupra primelor ciocniri de la graniţă. * * * După primul ministru, ia cuvlntul d. Le-vides, ministrul marinei. D-sa a comunicat toate ordinele militare ce s’ab dat In vederea războiului. D. Ralis, In numele opoziţiei, aprobă măsurile guvernului şi zice că Întreg neamul este gata să dea concursul săli pentru o-noarea şi interesul Patriei. Preşedintele Camerei anunţă că va fi şedinţă publică a Camerei la orele 1 după miezul nopţel, pentru a vota diferite pro-ecte de legi. Piaţa Constituţiei După terminarea şedinţei Camerei, piaţa Constituţiei geme de lume. Este o piaţă mare, In faţa palatului, Înconjurată de clădiri supei be, cea mal mare parte oteluri, prevăzută cu o prea drăguţă grădină în partea din spre palat. Aci să strînge lumea ; grupuri, grupuri discută evenimente. Dacă doul vorbesc, imediat să face cerc împrejurul lor, grupul să măreşte, apoi să desface pentru a forma altul. Plecarea armatei întreaga garnizonă a părăsit astăzi Atena; a plecat şi legiunea voluntarilor streini. Este de prisos, cred, să vă spun că s’ab aruncat fiori In calea soldaţilor, că uralele şi urările nu mal Încetai!. întreaga piaţă resuna de strigătul : — Cu sănătate, copii! T. Pisau i. Orele 11 juni. seara. In privinţa atitudinel Austriei şi Germaniei faţă de Grecia în chestiunea orientală, extragem următoarele dintr’o scrisoare a corespondentului nostru din Atena, prea intirziată pentru a o mal publica in întregime : Austria şi Germania Din cercuri în posiţiune de a fi bine informate aflu că Regele George a fost încurajat la începutul actiunel sale de Austria. Regele George al Greciei se bucură de prietenia împăratului Franţ Iosif şi contele Goluchowski nu mal puţin s’a interesat de soarta micului regat al Greciei. In ultima sa călătorie la Viena—vara trecută— regele George a căpătat uuele speranţe, cari ab hrănit acţiunea sa pe la sfirşitu! lui Ianuarie trecut. Aceste speranţe i s’ail dat de contele Goluchowski In acelaş timp cîud ministrul de externe al imperiului Austro-Uugar a încercat o apropiere Intre Romlnia şi Grecia. In adevăr, odată cu reluarea relaţiilor diplomatice între noi şi Grecia, s’a încercai să se lirchee şi o alianţă. Această alianţă a fost Insă zădărnicită. Am întrebat pe un înalt demnitar al Greciei să ’mî explice cari sunt cauzele cari aii determinat pe împăratul Germaniei de a fi aşa de sever faţă cu dorinţele Greciei. — Fără a spune în jurnalul d-tale că eb ’ţl am făcut aceste declaraţiunl, îmi zise această persoană, trebue mal întliti să ştii că regele nostru este înainte de toate danez. El urăşte prin urinare pe germani şi nici o dată nu ’şl a ascuns acest sentiment. Cit timp a trăit împăratul Wilhelm I relaţiile nu eraîi aşa de încordate. Caracterul leal şi cavaleresc al băirtnulul împărat insuflat! respect ori cui şi Wilhelm era iubit şi de uol. S’ab schimbat lucrurile de cind a venit noul împărat. Om al formelor, cu temperamentul său imaginativ, doritor de glorie, Wilhelm al ILa vrea să fie ascultat şi curtenit. Regele nostru însă socoteşte că, personal, în erarhia capetelor încoronate, el este mal vechili, deci uu admite să facă curte tînărulul împărat al Germaniei. Pentru aceasta noi nici nu am fost represe-taţl la serbările de la Kiel, dud a venit împăratul Germaniei la Atena a fost tn adevăr sărbătorit dor ceremonios, cu răceală, iar Regele nostru a evitat în tot-d’a-una să treaca pe la Rerlin, de şi in fie-care an se duce la Copenhaga, Paris şi clte o dală la Viena. Nu-ţl pot spune dacă ia această incordare a relaţiilor între curtea noastră şi cea germană, a contribuit şi botezul în religia ortodoxă, a principesei Sofia, soţia prinţului moştenitor şi sora Împăratului Germaniei, dar, orl-cine are cit de puţine relaţii cu palatul nostru, ştie că relaţiile sunt toarte reci, ied de tot. T. Plsani. ÎNCEPUTUL RĂZBOIULUI Ciuc a îi Ia cat Primele depeşl pe cari le-am primit asupra izbucnirii războiului greco-turc ab lăsat In Întuneric Întrebarea cine a atacat mal iutii. Ziarele vieneze pe cari poşta ui le-a adus ieri după prtuz, ue dab desluşiri In această privinţă. Grecii au atacat întîi; şi trăsătura acesta le a fost de mult tolos, căci aâ Îngreuiat turcilor trecerea graniţei. Nu numai diu partea turcească se afirmă că grecii aii atacat lutîl, chiar diu sorginte grecească se recunoaşte aceasta, de şi iu-direct. In adevăr, depeşl din Atena atl anunţat că trupele greceşti ab pus mina timpo-rar, pe posturile Karya (4 ceasuri depărtare de Elassona şi B iyaructar, cari se găsesc pe teritorib turcesc la cîţl-va kilometri spre nord de graniţă. Aşa dar Grecii ab atacat lnlll. Principalele trecători Prefaţa războiului greco-turc din Tesalia ab fost luptele pentru cucerirea trecătorilor prin munţi. Principalele trecători, de la Elassona Ia Latisa, sunt în număr de trei, aşezate astfel de la răsărit la apus: 1) trecătoarea Analipsis sab Nezeros : 2) trecătoarea Gocl-amon; 3) trecătoarea Meluna. Această din urmă e cea mal importantă căci pe aci merge drumul cel mal scurt de la Elassona la Larissa. Forţând pasul Meluna, Turcii spărgeab principala linie de apărare a Grecilor şi de aceea la Meluna ab fost cele mal înverşunate lupte, cari ab durat 30 de ore neîntrerupt, fără ca trupele să mănînce şi să doarmă. După cum se ştie, Turcii ab luat trecătoarea Meluna. Corespondenţii de pe câmpul de război, al ziarelor engleze, spun că şi de o parte şi de alta s’a desfăşurat un eroism admirabil. Luptele «te la Meluna 1 ită, după ziarele englezeşti, descrierea bâtălielor de la Meluna. Batălia a Început Jîmbătă la 5 ore seara. Luptele s’ab desfăşurat pe un şir de dealuri. Ciocnirea a durat toată noaptea. Duminică ziua a fost senină şi caldă ; de cum s’a luminat de ziuă, lupta s’a înfierblntat. Edhem-paşa a sosit dimineaţa la linia de bâtae, cu cinci batalioane de rezervă. Cavaleria numeroasă acoperea flancurile infanteriei. Edhem-paşa se postă in faţa punctului unde grecii erab mal tari, şi se aşeză jos, după moda turcească, cu picioarele Încrucişate. La 8 ore a intrat în acţiune artileria turcească sub comanda Iul Raiz-paşa ; ea a bombardat poziţiunile greceşti cu cea mal mare preciziune. La 8 şi jumătate, cele mal importante poziţiunl greceşti erab luate, afară de o colină însemnată. La 5 ceasuri seara, Edîtem-paşa luase trecătoarea Meluna. Abia la 7 ore seara ab putut lua turcii, după o luptă desperată eu baioneta, fortificaţiile pasagere ale grecilor, cari s’ab retras trăgind focuri.1! In sfîrşit, după 30 de ceasuit, focul a Încetat şi de o parte şi de alta, pentru a permite trupelor să se odihnească. Bătălia pentru pasul Meluna s’a desfăşurat pe o linie lungă de 2.400 metri. Cea mal Infierblntată luptă s’a dat pentru un blockbans, luat intll de turci, reluat de trei ori de către greci şi rămas la urmă în stăpinirea turcilor. Grecii ab desfăşurat o vitejie rară: turcii ab luptat cu nepăsare şi stăruinţă. Edhem paşa a dovedit multă stăptnire de sine; el primea rapoartele şi dădea ordinele cu cea mal desăvlrşită linişte. Riaz paşa, comandantul suprem al artileriei, s’a arătat foarte capabil. După cum se ştie din depeşl, turcii n’ab avat succes de cit Ia trecătoarea Meluna Iii alte trei puncte •’ Griţovali, Reveni şi Nezero n’ab reuşit la primele încercări. Larissa şi Valea Tempe Doritori de a servi pe cititorii noştri şi de a-1 lămuri asupra localităţilor, vom descrie pe scurt mal cu seamă acele localităţi unde se află concentrate grosurile armatelor de răs-boia şi unde se vor da luptele decisive. Larissa începem cu Larissa,oraş cu o populaţiune de 20.000 locuitori are încă toate caracte-rile unul oraş oriental, graţie mal cu seamă celor 27 minarete cari se ridică spre cerul pururea albastru şi casele cu ferestrele şi uşile spre curte ce mărginesc stradele înguste şi... murdare. De cind se află sub dominaţia grecească, ab început îmbunătăţirile, mal ales că elementul grec a început a se mări în acest oraş. Situată în mijlocul unei cîmpif fertile, scăldat de largul şi adîncul rîb Salatnbrin, răcorit, vara, de vînaturile ce se coboară din munţii Olymp şi Ossa. Larissa a fost tot-d’auna oraşul de căpetenie al acestei regiuni mănoase. Deosebirile de cult ab făcut ca şi aci populaţiile diferite să locuiască In regiuni deosebite : există un cuartier exclusiv turcesc unul grecesc şi un altul ovreese. Numai priu împrejurimile Bazarului al «Pieţei» găsim un amestec al acestor trei populaţiunl. Comerţul e în mlinele Grecilor şi Ovreilor. Turcii se ocupă mal mult cu agricultura, marea proprietate e a lor. Larissa din toate timpurile a jucat un rol însemnat în istoria Tesaliel. Numele el care e de origină pelasgieă, înseamă «ce-«tate»-ee ea ce deja e un indicib despre un trecut pliu de amintiri. Dar poale amănuntul cel mal interesant, şi care singur e mal glorios de cit toate, e faptul că Larissa e oraşul unde s’a născut şi a murit Hipo-crate, părintele medieinel. In urme de ale civilizaţiei vechi, de cari toate oraşele Greciei abundă, în asemenea urme Larissa este săracă. Pe o înaltă ri-dicăturâ de pămint, în spre Nord, se văd ruinele vechel cetăţi «Acropolis», iar azi se află acolo biserica principală şi o şcoală. Mal spre vest de această ridicâtură In locul unde azi se află o cazarmă de călăraşi şi, tn apropiere, un minaret, era în vechime Teatrul diu care ab rămas numai cite-va stlncl de piatră. Valea Tenipei Nu voib vorbi de toate localităţile frumoase şi pline de amintiri cari lmprejmu-esc Larissa—dar voib sptiue aci clte-va cuvinte despre valea Tenipei plina de poezie şi vestită din istorie. Avlnd o lungime de aproape 2 km., ea e cuprinsă între munţii Ossa şi Olimp şi e udată de Pencios, vestitul fluvtb al lui lUrodot, care repede ş pe ici pe colo în cascade se coboară spre Golful Salonic. Bogăţile pitoreşti, colinele Înverzite vegetaţia bogată de smochini, de portocali, mirosul suav al erbtirilor şi mal presus de toate zarea depărtată măreî albastre, dau o frumuseţe nespusă acestui bine, cuvlutate regiunel. — Ştirile de astă noapte — Bombardările Atena, 10 Aprilie. După bombardarea Platamonel, escadra e8tnlul a înaintat spre Eaterina. Grecii apără trecătoarea Maţi cu artilerie. — Locnitoril din Tyrnova părăsesc oraşul. Cîţl-va deputaţi aii telegrafiat din Larissa d-lui Delyannis că după părerea celor mal buni ofiţeri, pînă acum nimic nu este compromis. — Pînă acum nu se cunoaşte încă planul definitiv al turcilor. — Moralul armatei greceşti este minunat. Iti timpul bombardărel Prevezei de erl, fortul Panto-Kratoros a suferit stricăciuni mart; o parte a cazărmei a fost distrusă. — Fortul Hamidiele a fost de asemenea stricat. O depeşă din Arta confirmă că colonelul Mănos a ocupat lmnret. Turcii au părăsit Filipiade după ce l’au incendiat. Grecii n’au sosit încă la Slrirvna. O bandă grecească înaintînd de la Tyrnova la Bughazi, bombardează Da-massis. Căderea Tyrnavel,— întărirea larissei Londra, 10 Aprilie. «Mornnig Post» zice că intrarea turcilor a început la 8 Aprilie dimineaţă. — Tyrnova a fost ocupată la amiazl (l«pă o luptă eu artilerie. — O depeşă adresată din Atena ziarului «Times» zice că Larissa cere neîncetat întăriri ce i s’aă şi triinse îndată. — 2500 de oameni al garnisoneî din Atena, aă plecat în zori de zi Ia Yolo. — Ştirile de astăzi — luptele pe uscat Londra, 10 Aprilie. Corespondentul «Agenţiei Reuters te-legrafiazâ la 8 Aprilie, cinci ore seara, că trupele turceşti înaintează repede în cîmpia din faţa Tyrnavel şi au ocupat mal muUe posiţiunl greceşti care domină acestoraş. Tyrnava ne află tot tu mîinele grecilor. Constantinopol, 10 Aprilie. Pînă ieri att intrat pe teritoriul grec 54 de batalioane, două regimente de cavalerie şi 16 b.iteriî turceşti. Depeşl din Elassona, cu data de azi, a-nunţă că trupele greceşti fug în urma în-frîngeril de Ia Kozkoy, urmărite de Turci, cari trecînd prin Ceajhissar, au ocupat Beyderman. Aripa formată de divisia 3-a ar fi înaintat pînă la Evrenos asupra Peueulul şi la Mussalar asupra Xenieî. Ziarul „Ikdam“ anunţă că Edhem-paşa s’a întors ia Elassona pentru a activa măsurile de înaintare. Avant-garda turcească s’a arătat în faţa Larissei. Larissa, 10 Aprilie. Turcii au ocupat din nou cite-va po-siţiuul în jurul Melunel şi a Nezerulul. De dimineaţă s’a dat o luptă foarte violentă spre vest. Londra, 10 Aprilie. Agenţia Reuter anunţă că Djelal-paşa, comandantul unei brigade turceşti, a fost omorît la Meluna la 8 Aprilie. Atena, 10 Aprilie. Se anunţă din Arta, 4 ore dimineaţa, că comandantul Sntzo, în capul a două es-cadroane de cavalerie, a ocupat trei sate apărate de două batalioane turceşti. Un escadron a ocupat fortul Salahora. Turcii s’aă retras. — Grecii au găsit în fort 3 tunuri şi dinamită. Constantinopol, 10 Aprilie. Căderea Prevezei se consideră ca inevitabilă de oare ce calităţile sale defensive prezintă puţină valoare. luptele pe Ilare Constantinopol. 10 Aprilie. Divizia a doua navală otomană venind din Constantinopol s’a unit cu divizia Intîia în baia Nagara, în Dardanele. Atena, 10 Aprilie. Circulă ştirea că escadra cuirasată înaintează întru întîmpinarea flotei turceşti. Pretenţiile s£rbo-miinienegrenc Viena, 10 Aprilie. Corespondenţa Politică anunţă că ministrul Serbiei la Constantinopol a făcut demersuri noul pe lângă Poartă în privinţa cestiunel mitropolitului din Ueskub. — Ministrul Muntenegrean pe lângă Poartă s’a asociat cu demersurile ministrului sârb. ULTIMA OSSA SERVICIUL NOŞTR I SPECIAL (PRIN PIR TELEGRAFIC) — Ştirile de astăzi — Atena, 11 Aprilie. Greoi! Înaintează triumfători tn Epir, urmaţi «le poporaţia Înarmată. Colonelul Mănos, comandantul corpului de operaţii «liiii Epir. ţi-a stabilit cartierul general ia Htreviua. Avant-garda greceas«*ăa ajuns la Komtzades. Fortul 8 laliori a fost cucerit; s’au găsit abundente muniţii «le război u. La graniţa Tesaliel, turei! au ata«*at eu înverşunare pornitul Maţi, «Iar au fost respinşi. Cavaleria twr«*ească încereîud să şarjeze, u fost «leelmată. Turcii aii cucerit iusă definitiv Meluna, Nezero şi Rapsaui. Gre-«*ii din partea aceasta s’aîk retras la l>ere!i. Fdbem-paşa a cerut grabnic ajutoare. In spitalul de la Salonic se află 5,000 r iniţl. Se confirmă că insurgenţii aă stricat podul liniei ferate turceşti între Dedea-gacl şi Cavala. Regele George pleacă după Paşti la graniţă, pe cîmpul de luptă. Garibaldi a sosit la Corfu cu 2000 de garibaldieni. T. Pisani Grădina Heliade Calea Moşilor (Obor) Se va deschide de Sărbătorile Paştelul, avînd diferite distracţii şi Popice, precum şi BERE DE BRÂGÂDIRU. Intrarea Liberă. CASA BZEGLEE 1 Are onoare de a avisa pe numeroasa sa clien- B telă, că începînd de ^ K Duminică 6 /L1 a. c. ■ * 1 a. Nk ^ în ma- H a expus / c ▼ , .. B V f gasinul săb H cof // VkV/ precum şi în 1 •* i* V/' salonul săb Ilare | Ouă de mătasă, bronz S lemn, porcelan, email, cri- D ^ stal, chocolată, zacliar, etc. | I>K I.A 1—200 FRANCI DO* Anal acesta s'a prevăzut ou multe noutăţi Li care de sigur eă vor satisface pe onor. public. Cofetăria şi 15 ac iii erl a LA CRUCEA OE fi U R THOMA COi\STANTIl\TESCU Succesorul Cofetăriei D. M. BEACfADIRU Bucurescî. — 41, Str. Carol I, 41. — Bucurescî. După cum am anunţat prin circulărl speciale, că am luat în posesiune afacerea de Fofetărie şi Kachierie a Casei D. M. BRAGADIRU, pe care am condus-o timp de mal mulţi ani, şi sper că Onor. Public, precum şi vechea şi numeroasa clientelă a acestui renumit magazin, va bine-voi a’ml continua încrederea. Nu voia cruţa nici de acum înainte ori-ce sacrificii pentru a ntă face demn de încrederea Onor. clienţi pe cari II servesc de 32 ani, timp de cind lucrez In branşa cofetăriei. Fac tot-d’odală cunoscut că am REDUS preţurile la toate mărfurile nu numai In scop de concurenţă ci şi pentru satisfacerea vechel clientele că PENTRU SFINTELE SĂRBĂTORI ale PAŞTEUJI AM ASORTAT COFETĂRIA cii o nOUATA ,1 VARIATA COI.ECŢIL'JVK de CADO U R I şl S tî R PRIN E Glii de Choeolatdş OUh fie Zahăr şl iPragant fabricaţiune Specială de Cozonaci CUGLUFURl, PASCl şi BRIOJl lucraţi cu cel mal bun material PATISERIE ŞI BOMBONERIE lucrate la Ue-care zl. Mare Deposit de diferita Dulceţuri vanitate lucrato din zahîr curat LIQUERUR1 Şl RACHIURI ÎNDULCITE PENTRU MENAJUL CASEI nerostT a murmimal nf coma acum, cu „ o mm o ut mi jscm” Servicii speciale pentru BOTEZURI, LOGODNE, NUNŢI, S01RELE, etc., etc. ■v cv p u je ţ v n / m o n v h a r v -nm ‘ Cu stimă, THOMA C0N3TANTINESCU. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA A se citi în pagina IlI-a Buletinul Războiului şi toate depeşile şi corespondenţele privitoare la mersul războiul. BITER8E DIN CAPITALA Victimă» contrabandiştilor. — Astă noapte, aghiotantul gardiştilor comunali Po-pescu, fiind tn revizie pe linie, a găsit pe la orele 1, pe guardul AlecuPetre, postat Ia punctul numit cişmeaua CringaşT. in dosul gărel de Nord, căzut jos şi in nesimţire. Nenorocitul avea mal multe răni la cap şi abia mal putea respira. A fost cu neputinţă aghiotantului ca să poată afla ceva de la dinsul, nenorocitul nepulind articula un singur cuv nt. Condus la Spitalul Filantropia, unde şi acum este in căutare, AlecuPetre. abia a putut spune că a fost bătut de contrabandişti, cari lovindu-1 pe la spate, i’afl trintit la pămint, şi apoi afl intrat cu căruţele in oraş. Parchetul cercetează. l'imgasî de buzunare. Sunt anumite ocaziunl cind pungaşii de buzunare îşi exercita uial cu folosinţă şi cu mal deplin succes nobila lor meserie. Deniile cari se ţin la biserici, in săptămtna mare a Paştelul, sunt foarte sărbătorite de pungaşi, de oare-ce operaţiunile lor se pot desfăşura pe o scară foarte Întinsă in toate bisericile din Capitală. Aseară, poliţia a făcut o raflă prin împrejurimile principalilor biserici şi s’afl făcut o mulţime de arestări. Peste 20 de pungaşi de buzunare, unii surprinşi asupra faptului, şi alţii în complicitatea acestora, aii fost conduşi la arestul poliţiei. DIN JARA Inneoată tn Colentinn. — A ni ca, o copila de 7 ani, fiica locuitorului Vasile Nica dia comuna Pantelimon, Ilfov, voind a trece Colen-tina spre a se duce in luncă ca să culeagă flori, a fost luată de curentul apel şi dusă irtr’o vuitoare, din care nenorocita nu a putut scăpa. Cadavrul copilei a fost găsit erl, aruncat de apă pe malul gîrlel. Mort din bătae. — Ni se scrie din comuna Dragoslavele, judeţul Mehedinţi, că locuitorul I. D. Cioeotea fiind grav bătut de Ion D. Branasi, nenorocitul a încetat din viaţă după cite-va ore. Autorităţile comunale afl arestat imediat pe criminal. Ravagiile unui cline turbat. — Ni se comunică din Botoşani că alaltă-erl, un ciine turbat a adus panica in tot oraşul Opt oameni, toţi israeliţl, atl fost muşcaţi de teribilul animal. Nenorociţii, fiind mal toţi fără de mijloace, afl fost transportaţi pe socoteala comunei la institutul anthirabic din Iaşi. Innndaţlnnl.—Aflăm din Brăila că In zilele din urmă, apele Dunărei crescind foarte mult, cinci-zecl de hectare de semănături de grine şi orz după moşia BerteştI, acel judeţ, afl fost inundate. Pagubele sunt mari. DIN STREINATATE O i»p» istorică. — Ministerul coloniilor din Paris a scos pentru Miercurea viitoare in vinzare, la marele tirg de cal din bulevardul Saint-Mareel, o iapă care răspunde la numele do Audriba, Acest nume exotic, scris cu litere grase pe publicaţiunile administrative, a aţiţat groaznic, curiozitatea obicinuiţilor din tirg. Un tinăr giambaş, decorat cu medalia colo-nială, care sosise de curind din Madagascar, istorisea zilele trecute că Audriba a avut cinstea .să poarte pe şalele el, de o dată, pe un înalt funcţionar francez şi pe regina Ranavalo. Intr’o dimineaţa, plimbtndu-se cu alţi prieteul in împrejurimele Tauanarivulul, el văzuse ga-lopind din toate puterile pe Audriba eu pere-cliia amoroasă. Dacă istorisirea aceasta nu-I fantesistă, ministerul coloniilor ar putea, certificînd autenticitatea, să facă să se urce, prin licitaţiune, preţul Audribeî, iapa istorică, de altminteri un mijloc foarte legitim, de a mal acoperi marile choltuell pe cari unii funcţionari atl făcut in Madagascar. ECOURI »*, AA. LL. RR. Principesa Maria şi Marea Ducesă de Hessa afl bine-voit să viziteze ieri dimineaţă frumoasa exposiţiune de Paşcl a casei Capşa. AA. LL. Regale afl admirat obiectele expuse şi atl adus laude bunului gust cu care afl fost alese şi aranjate. Alteţele Lor afl făcut mal multe cumpărături şi afl plecat pe deplin satisfăcute, ceea-ce Principesa Maria a bine-voit a declara d-nel Capşa. *** La 2 Maifl 'viitor va avea loc a 31 tragere la sorţi a scrisurilor Creditului funciar urban din Iaşi. *** La 1 Maifl viitor, se va începe în Capitali concursul pentru ocuparea posturilor vacante de medici primari de judeţ- Sunt înscrişi plnă acum 17 candidaţi. *** In ziua de 20 Aprilie se va tace o cursă de biciclete între BucureşlbPloeştl şi înapoi. înscrierile pentru această cursă se fac la Velodromul Român, şoseaua Kiselef, uude se pot vedea şi condiţiuniie de alergare, în toate zilele de la orele 8 la 12 dimineaţa şi de la 2 la 7 după amiaxl. Taxa înscrierel este de 10 lei. înscrierile se închid în mod definitiv în ziua de 18 Aprilie, la orele 12 din zi. *** La 2 Aprilie trecut, s’afl autentificat la tribunalul Ilfov modificările aduse statutelor societâţel «Dacia-Romania». Afl fost modificate articolele 7, 16, 17 39 şi 44. Modificările introduse afl fost publicate în «Monitorul Oficial» de astă-zl, şi afl fost aprobate de Adunarea generală a societăţel In şedinţa de la 30 Martie trecut. Zilele acestea va apare în editura librăriei Carol Miiller, «Codul Civil romîn», pus în legătură cu articolele corespunzătoare din Codul civil francez şi din vechile noastre legiuiri Caragea şi Calimach, şi adnotat cu jurisprudenţa cea mai nouă (1880—1897) a Curţet de Casaţie, de : Const. Hamangiu, Procuror pe lingă Tribuj naiul Ilfov. Ca cestiune practică, volumul este precedat de un index alfabetic, cuprinzător al tuturor cuvintelor şi expresiunilor uzuale de drept, cu articolele corespunzătoare din Codul civil. Volumul este portativ, cuprinde peste 600 pagini şi nu va costa de cît 3 lei broşat, şi 3 lei 50 legat flexibil în ptnză. *** In cofetăria Riegler, se remarcă îu salonul sâfl cel mare, unde a expus articole de Paşti, lucruri admirabile şi de gust, deci merită să fie văzute spre a-şl forma fie-care o ideie de convenienţa acestor o-biecte. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 15 PENTRU MOŞTENIRE PARTEA ISTÎIA CAPITOLUL XL E neapărat trebuincios ca să spunem a-cum că Păsărică era atît de gol pe cît e cu putinţă. Fără ca să mal vorbim de numeroasele scufundări, a trebuit să scormonească printre trestii pentru ca să scoată hâlăul. Cind eşi pe mal după ce şi-a luat rămas bun de la cel doul argaţi, el îşi purta Ini-nele, nu pe el cum se face de obiceifl, dar în mînă, strînse cu cureaua. Cind luntrea dispăru, el mal rămase vr’o clte-va momente în poza lui academică, vrînd să se sbicească bine tn aerul călduţ al acestei frumoase nopţi de vară. Apoi se îmbrăcă din nofl, şi se depărtă fluerînd vesel, cind omul sări fără de veste din stuhărie. Păsărică se dete Înapoi cu spaimă. O mină aspră şi puternică se lăsă pe u-mărul lui, şi îl pironi locului. — Am un cuţit pentru cel cari fac gură! zise omul eu o voce surdă, pe care căuta întradins să ’şl-o schimbe. Dacă faci gură, ori te mişti, eşti mort! Şi pentru a ’şl întări ameninţarea, trecu pe dinaintea ochilor copilului, un cuţit mare de măcelar. — Scoate-ţl ghetele, şi repede ! porunci el, apoi Păsărică ascultă tremurlnd de groază. Omul luă imineil băiatului, se asigură de soliditatea lor, şi apoi legă pe copil de mîinl şi de picioare. Pe urmă îl Întrebă. — Unde sunt banii ce ţi-a dat ? — In... în... buzunar ! bolborosi Păsărică. Omul luă banii. — Şi acuma ascultă ce ’ţî spuifl! zise el. Aş face poate mal bine dacă aş băga cuţitul în tine. Dar pentru opt franci, e prea mult. D’aia te las. Nu mal, dacă ol vrea să faci gură, să strigi prea tare, mă întorc şi atunci... pricepi tu ? Mal bine taci şi aşteaptă. — Nu strig, bolborosi Păsărică, înfricoşat şi clănţănind din dinţi. Nu mă omorî. Nu strig ! zăfl nu strig! — Prea bine ! Zise omul cu un glas mulţumit. Tu trebue să te ţii de cuvînt. Stăl liniştit. Locul îmi pare pustiii şi neumblat. Dar mline tot o să treacă eine-va şi o să te dezlege. Ca să ’ţl treacă de urît, plîngl dacă ’ţl place, dar aşa de tare ca se te pot auzi şi efi. C’apol te duci pe copcă. Cu aceste cuvinte batjocoritoare şi ameninţătoare, tllharul se depărtă în fugă, lă- sînd pe bietul Păsărică în prada tururor a-goniilor spaimei şi tuturor amărăciunilor unei decepţii cu atît mal cumplite, cu cit el văzuse isbîndindu-se o clipă, şi peste orice aşteptare, visul lui. Durerea sporea. Era atît de grozav să piarză, în aşa condiţii, puşca lui Pâlămidă, după ce întru cît-va o căpătase. Dar, fără ca să se risipească de tot, spaima sfirşi prin a se micşora. Hoţul trebuia să fie departe, şi negreşit, că n’o să fie atît de nerod ca să se întoarcă, daca va auzi strigînd. Numai, cu strigarea nu făcea nimic, locul fiind departe de orl-ce locuinţă. Mal bine era să tacă şi să lucreze. Far ta era grea. Hoţul, fireşte, legase mîinile lui Păsărică, la spate. Picioarele erafl iarăşi strîns legate cu o sforicică. Păsărică se glndi un moment şi ajunse la această încheiere că, dacă nu să putea meargă poate n’o să-I fie imposibil să se mişee! Şi apoi lasă că ştia el să se răzbune. Dacă doblndea libertatea mişcărilor, o să treacă în not gîrla şi o să dea fuga plnă la Magula, pe o cărare dreaptă, pentru a înştiinţa primăria, care o să pornească urmăritori. Nu e vorba, trebuia să mărturisească delictul pentru a explica hoţia şi apoi să îndure urmările acestei mărturisiri. Tatăl Iul şi Rădulescu n’or să ierte braconajul — căci se ştie că la noi în ţară e-xistă o lege în privinţa vînatulul şi arendaşul Rădulescu era unul dintre puţinii cari observa legile cu toată vigoarea, mal ales cînd erafl în favoarea Iul. Dar era atît de înfuriat, în cit se resemna de mal ’nainte să Îndure ciufuleala, numai ca hoţul să plătească scump frica pe care ’i a dat-o, şi mal ales desnădejdea. întins pe spate începu să se aplece de la stînga spre dreapta şi de la dreapta spre stingă. Apoi, cînd mişcarea s’a iuţit din destul se lăsă să cază pe dreapta, cu faţa la pămînt. Atunci se întoarse pe stingă şi se găsi din nofl cu faţa în sus. Vreme de un sfert de ceas, repetă aceste două mişcări, pînă ce sfirşi prin a ajunge unde cîte-va grămezi de piatră zdrobonţoasă, care se ridica d’asupra ierbel. Atunel, începu să se tîrască pe spate, pînă ce simţi, supt el, o asprime de slîncă, de care începu să frece zdravăn cureaua care ÎI legase mîinile, fără ca sa se mal îngrijească de zgîrieturile pe care colţul tăios al pietrei i-le făcea pe mîinl. Peste cîte-va minute cureaua se rupse. Dobîndindu-şl întrebuinţarea mîinilor, Păsărică se sluji de ele pentru a-şl dezlega picioarele. Pe urmă, fără ca să’şl mal scoată hainele, sări în apă, trecu înnot gîrla din cîte-va a-runcăturl, sări pe cel-l’alt mal şi o luă la goană către Mflgula. (Va urma) 1 CA "SA Uit, şutii MU HESKLA & SÂMUEL BUCURESCI Ho. b Strada Lipscua! No. 8 Cumpără şi vinde efecte public» şi fac» orl-c schimb «ie monaci. Cursul pe ziu* de 10 Ap ilie SS97 I Cump. Vînd 4*i j Rentă ĂraorCsabită. . . Hi «7 ‘/* S’ă » Amoriisabiiă. . . 97 97 '/* «*/. i>l<, Obligat, de Stat (Cot. R.) . » Municipale din 1883 102 96 — 102 96 */« 7* *•/, » » » 18fc0 97 97 '/* «•/< Scrisuri Funciar Rurala . 91 V. 41 '/• S*/p * * Urbano . 86 t 87 * » » iaşî. Acţiuni Banca Naţională, *3 *« H4 '/* S725 — 1750 » * Agricola . Î0S 212 — » Dacia Rominia asig. tio ~ 420 — » S*t»a Naţionala aaig. 480 490 — S-tatss de Cojistrucţiunî . 160 170 m Floriei valoare Austriacă. 3 îl £ (3 Mărci Germane .... 1 v. 1 S5 Bacaota Franceza . . , iOfl — 101 — * Italiene, . , , 89 — 93 — » ruble hîrtie . , S 65 ţ 70 FABRICA de BEBE LUTH!]» *w Recomandă de Sf. Sărbători ale Paştelul exelenMe sale produse de qualitate: „LAGER”, „PILSNER” şi „BAVARE5A” attt în butoae cît şi în hutelil aduse Ia domi-cilifl după cerere prin poştă safl telefon No. 30, care comunică cu tot oraşnl şi provincia. De asemenea se încunoştiinţeazâ onor, Public, pentru deschiderea grădinii ELISEUM LUTHER. unde cea mal bună musit-ă militară va dilecta pe onor. visitatorî cu cele mal plăcute arii. Ordonanţa No. 2 No. 2877. Noi, Preşedintele Trib. Ilfov, Secţia comercială, Văzind cererea făcută de Anton Haim de a se îndeplini formalităţile prevăzute de art. 354 şi urm. Cod Corn., relativ la două cambii şi anume : 1. Cambie valoare zece mii Iei, data 5 Octombrie 1895, scadenţa 5 Maifl 1896, emisă de Dan I. Al-bahâry, în ordinul Anton Haim; 2. Cambie valoare Irel-spre-zece mii lei, data 5 Octombrie 1895, scadenţa 5 Iulie 1896, emisă de Dan I. Albahary în ordinul Anton Haim; Considerînd că Dan Albahary emitentul acestor Cambii, declară că în adevăr aceste Cambii afl existat şi că le-a achitat ; că ast-fel reclamantul dovedeşte că a avut proprietatea lor; că parderea safl sustragerea lor se face probabilă prin plingerea depusă de către Anton Haiin Pref-,-tureI Capitalei în ziua de 17 Martie 1897, după cum resultă din Certificatul acestei prefecturi No. 21,018/97; Văzind art. 354 şi urm. C. Corn. ORDOMĂM Invităm pe orl-ce persoană care posedă Cambiile m»I sus descrise, să le înfăţişeze la Grefa Trib. Ilfov, Secţia comercială, în termenele prevăzute de art. 355 Cod. Corn., cunoscând că in cas contrar ele se vor declara fără tărie faţă de posesorul lor. Presenta ordonanţă se va afişa conform legeî şi se va publica în Monitorul oficial, şi în ziarele Voinţa Naţională şi Epoca. Dală la 26 Martie 1897. p. Preşedinte (ss) M. Cliristea. GREFA TRIB. COM. ILFOV Presenta copie fiind conformă cu originalul se legalisează. Grefier, N. Christescu. SOCIETATEA de Basalt Artificial şi de Ceramica De la C’otrocenî Capital social 2.500.000 întreg- vărsat Se aduce la cunoştinţa d-lor detentorl de acţiuni ale Societăţel de Basalt, că cuponul de dividend No. 12 al exerciţiului 1896, se plăteşte cu începere de Luni 7 Aprilie 1897, eu cite lei 25 de fie-care, la casa de bancă Ieschek & C-ie, strada Lipscani No. 1. Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi in urina unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mlneştl, In ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura Mrtie de orez de Panama care; Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u «onţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte bîrtil, care lasă ud miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-li/f. Depozitul g-lalbîrtiel * Panama* : Bucureşti str. PtnzarI No. 10. Unde se vor dresa toate informaţiile si comandele In Romîniu. mmmmhwmbbj———— VINURILE oeQUINQUIN APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA dia PARIS In t6te farmaciile. Sticla. APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA dia PARIS In t6te farmaciile. Sticla. jV/SAKS SAVOjţ • SUPERIEUR • !"**•»’*n IU..» ui.,.1» I # «.-num ij , '♦••'tai umiioi»* DEPOTs: PARIS V/ENMF i tucmsr j FABRICILE UNITE ROMÂNE PRIMA INDUSTRIE DE o O > > ti 2-*1 m Cri I> r* OP 5.2£ n* -’Ec FĂRĂ VITRIOIj Lipsit de orl-ce inconveniente, atît sanitare cit şi techuice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. GARANTAT, PUR şi FĂRĂ MIROS Tot d’o dată aducem la cunoştinţă că posedăm şi producem orl-ce articole, fără escepţiune, pentru fabricarea Băuturilor Gazoase şi Ape Minerale. TURNĂTORIE de ARMĂTURI de SIF0ANE Aparate de Debitarea Berii sub presiune de Acid Carbonic Prospecte se trimit gratis şi franco. APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS) Pentru excelentele sale pioprietăţl a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint. Multe autorităţi medicale ati recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare în diverse caşuri. Prin gustul său cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale. Exportatori generali: D-nil Wjazâr Verzar în Braşov Depăşitul general pen- \jj NOII P GfjrŢfţjM Strada COVACI tru Capitală la D-nul f i4y bLU UIiL jUIU No. 17. Iu provincie la diferiţi depozitari principali. O SA TEIRICH & Ci BUCUREŞTI O.—Strada Berzei,—O. INSTALAŢIUNI DE TELEGRAF GAZ şi APA Lumină incandescentă pentru G az aerian Aparate dLe gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - Biurcu de construcţie. - Export DENTALBIN CEA MAI NOUĂ Şl NEÎNTRECUTA O X=r PENTltU DINŢI, FĂRĂ NAPUN Acost preparat unalisat de Institutele chimice, este cel mal bun pentru albireu dinţilor, întăreşte gingiile, depărtează orl-ce miros al gurel. Este singura cremă care nu vatămă emaliul, lăsînd mult timp un miros plăcut gurel l irica cremă care Impedică lnegri-IW? rea dinţilor la fumători. Do vîiiznre 1» toate farmaciile, drogueriile şi magazinele din ţară. Preţul unul tub mare I leu. * « « « mic 50 Imul. Deposite: PARIS, VI» NA, HIH KHSG. Prăşitoare şi Cultivatoare Americane E»Z*2kNTESV Ir Cel mal bun instrument pentru cultura de [PORUMB, CARTOFI, TUTUN, HAMEI, SFECLE, ecc.^ Se poate întrebuinţa la mai toate lucrurile de sapă şi prăşit. Lăţimea şi adîncimea lucrului se poate regula uşor' Foarte recomaedabilă chiar şi pentru agricultorul cel mic UNELTE SPECIALE’de GRĂDINĂRIE A iTot felul de Maşini Ag-ricole AGENŢI GENERALI Şi DEPOSITARI WÂTSON & YOUELL BUCUREŞTI Strada Academiei, 14. (Fost Raşca) Cereţi catalogul special f Bucureşti. — Tipografia emenţel, 3, — Bucureşti. \ CELE MAI BUNE STOFE 1 PENTRU 30STUME SI PARBESIURI! DE BABBÂŢI LA OfiflP, GRI âC DEPOUL FABRICELOR de POSTAV j AB BUCUREŞTI ftgVj LU STRADA ŞELARIty] A se observa bine firma şi j numărul SG» VÎNZAREA ÎN DETALIU pe preţurile originale ale fabricolor j Higiena dinţilor şi a gnrei Medalie de aur, Viena 1888; Medalie de argint, I Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. Autorizat de consiliul de higienă si salubritate publică. DENTALINA ESENŢĂ pentru GURĂ şl PULBERE VEGETALA pentru DINp] ale doctorului S. KONYA Sunt două dentifrice recunoscute în! ţară şi în străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higienel gurel, dîndu-I tot odată un j miros plăcut. Preţul; Un flacon LentalinS fr. 3,50 I Pulbere de dinţi, fr. 3. Deposite: în Iaşi, Ia Farmacia Fraţi; Konya; în Bucureşti, la Farmaciile! F. W. Zttrner şi F. Bruss, la Drogueria j I. Ovessa şi la Parfurneria „Stellla“. IXirtie fină de tipui* De vinzare 61 de topuri â 1000 coaie fie-care şt în greutate de 24 kil.. hîrtie gălbiniă, bine satinată, format 48cm./72cm. A se adresa: Strada Polonă No. 100. N. Grig-orescu «3, calo» Victoriei. ois-A-ois de cofetăria Capşa, Rucuresct Aduce iu cunoştinţa onorabilului public, că in atelierul mefl se confecţionează încălţăminte uentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. N. B. Pentru conservarea îno ăl ţi minte! or rf* comand veritabila Qrtnna-meitvniatiă neagră fl culori din fabrloa «HROWN şi NON din Londra: Feriţi-vâ de contrafaceri