SERIA n.—ANUL m, No. 424 Ediţia a treia VINERI, 11 APRILIE, 1897 NUMĂRUL^IO BANI ABOITAIIEirTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti Ia Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tu ţară 30 lei; In streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » > 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 NUMĂRUL 10 BANI ANUNCIUBIMl In Bucureşti şi judeţe se primesc numai le Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anuncinrl la pag. IV..0.30 b. linia » » » III .... . 2.— lei * » » » II......3.— * * Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr v e o h 1 ă 80 bani’ REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI — N«. 8 PAZITI-VE...! Dintre toţi oamenii noştri politici, de sigur că Sturdza este cel mal inferior. Se iartă în politica inferioritatea, însă cu o condiţie: ca ea să fie rescumpărată prin calităţi de inimă şi de caracter, prin însuşiri morale. In mijlocul vîrtejulul militant, unde intriga, lipsa de scrupul şi chiar imoralitatea joacă un rol aşa de mare, probitatea şi curăţenia în procedare * îşi aQ o valoare necontestată, chiar cînd acela care le poseda nu străluceşte prin o inteligenţa deosebita. Faptul că Sturdza este o mică inteligenţa care nu se ridică de ctt la genunchii oamenilor noştn politici în vază, n’ar fi, prin®urmare, un viţiO redibitoriQ. Şi Sturdza, cu mărginită lui minte, ar putea continua, fără prea sgomotoase protestări, să joace micul sătî rol politic. Ba chiar şi-ar fi atras stima şi respectul oamenilor de bine pentru faptul că, dacă natura nu Far fi dăruit din partea minţef, în chip bogat, în schimb, i-ar li dat calităţi morale, tot-d’a-una respectate şi respectabile. Nu acesta este cazul şefului liberalilor. Sturdza nu este un mărginit,—Sturdza este un incapabil. Oamenii mărginiţi nu sunt în stare a descoperi praful de puşcă, dar în schimb, nu ’I vel prinde în flagrant delict de incapacitate scandaloasă, nici nu vel putea să le imputezl greşeli de acelea cari trec peste măsura ordinară a prostiei uşoare. Numai incapabilii comit a-cele greşeli grele, acele vinovăţii mal mult de cit culpabile, cari denotă pe individul lipsit de inteligenţă şi de bunul simţ. In această categorie de fiinţe inferioare îşi are locul şeful liberalilor. Dar dacă ar fi numai atât! Sturdza nu numai că n’are nici una din însuşirile morale cari, cum ziceam mal sus, rescumpără insuficienţa intelectuali la un om politic; dar ceva mal mult — pe lingă puţina lui minte, pe lingă totala lipsă de bun simţ, Sturdza întruneşte toate relele apucături ale politicianului ordinar. Intrigant, lipsii de scrupule, veninos, incapabil de o mişcare generoasa, gata la toate violenţele saQ la toate umilinţele, după împrejurări ; Sturdza întrupează toate defectele şi viţiile politicianului. Uitaţi-vă la ultimele lui acte şi judecaţi'l. Gonit de la guvern pentru incapacitate şi turburare de ţară, cel d’intîia lucru care tace a doua zi ignobilul este a intriga contra lui Aurelian, pe care dinsul îl rugase ca să ia puterea spre a salva situaţia. In aceasta campanie de intrigă joasă, el se încungiură de tot ce liberalii aQ mal nedemn şi mal fără scrupule. Aşa, Sturdza îşi face din Djuvara un aghiotant fidel, din Pallade un complice neruşinat, din Haret un instrument veninos, din Stolojan un burtă verde decorativă şi un fur-nisor de idei perverse şi fără scrupul. Toata lumea ştie că guvernul Aurelian a fost resturnat prin intrigă mizerabilă şi numai prin intrigă. In aceasta campanie nu s’a cheltuit un dram de inteligenţa saQ de cultură. Ca desdăunare, Sturdza şi cu acoliţii săi aQ cheltuit tot ce un spirit răQ fără scrupul şi fără ruşine poate stoarce ca duplicitate, şi ca răutate. Ministerul actual este triumful in- capacităţel unită cu intriga şi neruşinarea. Mulţi se îndoiaO de rezultatul războiului dintre Aurelian şi Sturdza. Noi nu ne am îndoit nici o data, căci fiind dat omul tuturor compromisurilor, al tuturor umilinţelor şi al tuturor neruşinărilor, Sturdza, evident că victoria necurată, necinstita, trebuia să fie a lui. însărcinat cu formarea cabinetului, Sturdza bate la toate uşile, cari rămîn ermetic închise. A trebuit ca să se adreseze la un Stolojan, un om condamnat definitiv în urma ultimului minister, saQ la un Djuvara, că să poată prezintă simulacrul unul cabinet. Zicem simulacru, căci a doua zi Sturdza a reînceput negocierile cu diferite e-lemente liberale, negocieri pe cari le continuă şi astă-zl. Acest lucru dovedeşte ce autoritate morală prezintă ministerul lui Sturdza, compus din figuranţi cari sunt destinaţi de mal înainte ca să dispară la cel d’intîl semnal. Acest om, redus în compunerea cabinetului la propriile şi slabele lui puteri, a recurs, pentru a da oare-care luciu combinaţiei sale, la un lucru: a vîrît în minister pe un modest şi necunoscut inginer, nu mal ştim de ce clasă inferioară, numai fiind că poartă un nume cu pre-stigiQ între liberali. Primirea în cabinet a unul Ionel Brătianu, este o mizerabila manoperă din partea ignobilului pentru a izbi imaginaţia naivilor şi a a-doratorilor de legende. Aceasta manoperă e imorală. In adevăr, a răpi familiilor cu vază pe fiii lor inofensivi, pentru a face din el miniştri, echivalează aproape cu o deturnare de nevinovaţi. A goli biurourile administraţiei drumurilor de fer de funcţionarii modeşti, cum era Ionel Brătianu, este a desorganiza serviciul personalului inferior. Acest lucru nu s’a sfiit să’l comită Sturdza, numai ca să dea o spoiealâ de nume unul minister mort născut. Acum, acest turburător de liniştea familiilor, meditează ceva mal grav. Sturdza voeşte să ia tot din sînul familiei Brătianu, încă un copil, şi pe cel mal mic, pentru a face din el un funcţionar... mare! Este cazul de a striga: mame şi văduve ale morţilor iluştri, pâzi-ţi-vă de Sturdza, căci este în stare să vă fure copiii, chiar de la guvernante, pentru a face din el miniştri!.. CONSECUENTA COLECTIVIŞTILOR Când veţi nuzi pe roşii criticând o măsură a adversarilor, să fiţi siguri că el au s’o imiteze la cea d’întâitt ocazie; şi când veţi auzi lăudând o idee, să ştiţi că aii să se ferească de ea ori de câte ori li se va oferi prilejul s’o aplice. Legea maximului era mizerabilă—şi azi e excelentă; Jandarmeria era un jaf — azi e o binefacere ; Legea minelor era o pacoste — şi azi e în picioare: Acum câţl-va ani poporul avea dreptul să meargă la mitropolie ca să spargă capetele miniştrilor — şi toamna trecută poliţia roşie a rupt ciolanele celor cari voiau să meargă cu jalba Ia Cameră. Naţia avea dreptul, anii trecuţi, să spargă geamurile Palatului regal— şi I)u-minicu trecută poliţia colectivistă a spart capul naţiei care voea săj treacă pe dinaintea geamurilor Palatului. Rolul oştire! e să se bată cu duşmanii, iar nu să mcnţio ordinea, ziceau anţărţ colectiviştii—şi deunăzi scoaseră oştirea ca să se bată cu copii... Atâta sunt de inconştienţi roşii, în cât, în ziua eând vor mărturisi că sunt găinari, să ştiţi că se fac oameni de treabă. De aceea, ziua aceasta n’are să sosească nici o-dată. IMPRESIUNI UNGUREŞTI Păzniăndy IXÎnes Iu Bucureşti. —Intre duşmani.— Finanţele şt lucrările publice.— Conştiinţa naţională. Păzmundy Mtenes în Bucureşti Săptămîna trecută a fost Iu Capitală unul din fruntaşii partidului radical-independentist din Ungaria, d. Păzmandy Deues, un vechili cunoscut al Romînilor şi mal ales al celor din Transilvania. Pe vremea ctnd cestiuuea naţională preocupa întreaga presă europeană, d.Pâzmândy Denes a cutreerat toate ţările din Occident ca să determine pe marile ziare franceze, italiene, engleze şi germane să înceteze de a mal susţine ceşti-unea naţională romtna şi să apere maî bine pe unguri. El s’a dus in mal multe riuduti la So-ghedin, vizitînd pe d-nil dr. Ioan Raţiu, G. Pop de Băseştl, dr. V. LucaciO şi I. Coroianu în închisoare şi rugîndu-I să facă petiţii de graţiare la guvernul unguresc. De aceea credem că e interesant a reproduce aici impresiunile pe cari le-a căpătat săptămlna trecută în Bucureşti, lmpresiunl pe cari le publică sub titlul: *Intre duşmanii noştri» In ziarul ♦Magyarorszdg» din Budapesta: Intre duşmani «Cei moi mulţi oameni de la noi, zice d. Păzmandy, n’au o idee exactă despre Romînia. Opinia publică ungurească a fost deprinsă a privi «Valachia», ca pe o înapoiată provincie turcească, o cărei po-pulaţiune de adunături umblă în opinci, iar boerii sunt negustorii trimişi din Con-stantinopol, adică fanarioţii. «Părerea aceasta a Ungurilor e însă greşită; deşi abia de la 1856 a scăpat de încălcările Ruşilor, Turcilor şi Austriecilor, Romînia s’a ridicat uimitor şi a pus pe capul Suveranului ei o coroană de oţel». Finanţele şi lucrările publice «Coroana romînă se scaldă azi în raze de glorie. Acest Stat cu cele cinci şi un sfert milioane de locuitori, e cel mai puternic Stat al peninsulei balcanice. Din diferitele rase s’a făcut acolo o singură naţiune politică ; are o armată numeroasă, bine disciplinată şi puţin costisitoare; fi-nanţele-i sunt în regulă : avînd adevărata valută de aur. In viaţa mea întîia oară mi s’a întîmplat, că în Romînia, la staţiunea de graniţă, mi s’a reţinut la casa găreî de la un Napoleon de aur cinci bani. Cum, banul francez, francul de aur, are valoare mai puţină ca banul, ca leul ro-mînesc ? Da, mica Romînie îşi susţine valuta sa, fără să cumpere aur în cantităţi mai mari, căci comerţul ei exterior este foarte activ. «Cei de la gurile Dunării au bani pentru toate ! Abia acum cît-va timp au dat 100 de milioane pentru fortificarea capitalei lor; aii construit la Cernavoda peste Dunăre un pod de fer în lungime de un kilometru şi jumătate, podul cel mai lung din Europa; aii cumpărat de la noi cel mai mare şi cel mai frumos vapor, Orientul, co primă rată aii votat 24 milioane pentru portul de la Kiustenge, al cărui nume sălbatic turcesc l’au botezat în frumoasa Constanţa ; de aici, cu splendide vase romîneşti de mare, susţin comunicaţia internaţională cu Constau-tinopolul; şi în sfîrşit, ca să încheiu propoziţia, fiind eu faţă, Parlamentul lor a votat patru milioane şi jumătate pentru diferite înfrumuseţări şi pentru construirea unui salon de cură la Sinaia. Mai mult de două milioane pentru o staţiune alpină de vară ! Apoi sume aşa de mari n’a cheltuit Statul unguresc pentru staţiunile sale balneare de cînd există. Ei, da ! Romînii ştiu ce fac. Ei vreau să ţie banii în ţară. Cu vorbe frumoase, ba chiar şi cu forţa, ei împedică ca veniturile ce provin din ţară să se cheltuiască în străinătate. La ei persoanele cari sunt stabilite în străinătate plătesc o dare deosebită.» Conştiinţa naţională •In general conştiinţa naţională bate cu putere în Romînia. Acest popor emîn-dru pe puterea sa de Stat, pe independenţa sa. Nu vrea să servească pe nimeni şi nu urmăreşte de cit numai interesele sale bine chibzuite. Acolo unde e vorba de consîngenii săi, are curajul să se opună Rusiei, Austriei, Turciei, Ungariei. Abia acum cîţi-va ani a intrat în posesiunea unei bucăţi mici din Marca Neagră şi deja vrea să se întindă în preju-difiul Bulgariei. Cere pentru siguranţa ei linia Rusciuc-Varna cu cetăţile dunărene Silistria şi Vidin. «Ce însemnează această poftă la romi-ni? însemnează că sunt sănătoşi, că aii stomach bun şi că se cred destul de tari la cuceriri. Irredenta Romînă nu e o fantomă, nu e o plantă de seră,—e o izbucnire plină de putere şi viguroasă, care trăeşte în inima fie-cărui romîn şi care numai cu forţa s ar putea rupe de acolo. *Politica înţeleaptă din partea noastră ar ţi: să dăm o altă direcţie năzuinţelor romîneşti. Nu spre miază noapte, ci spre miază-zi ar trebui să îndreptăm atenţiunea lor». TRIBUNA POLITICA Dintr’una în alta. Abia s’a potolit puţin, măcar la suprafaţă, criza politică — dacă se poate numi ast-fel—a partidului liberal, şi iată colectivitatea intrlnd la galop într’o nouă criză. E vorba de eşirea la iveală a unei serii de glieşefturl şi potlogării făcute pe socoteala Statului, a judeţelor şi a comunelor. Pe clnd «fruntaşii» partidului se zbă-teati pentru şefie şi preşedinţia consiliului, partizanii operaO In ţară de zvin- luQ p&mînlul; teama do a piorda imediat puterea le-a aţîţat lăcomia peste fire şi i-a împins la acte de hoţie desperată. întreprinzătorul lucrărilor portului Constanţa ameninţă cu rezilierea contractului şi cu intentarea unul proces scandalos. De la prefectura judeţului Muscel aQ dispărut toate garanţiile depuse de antreprenori. La T. Ocna e vorba de o afacere de soiul celei cu cazarma pompierilor la Focşani şi a celei cu otelul de la Se-verin. Şi aşa Înainte. Să se noteze că abia de cîte-va zile e opinia publică în stare să se mal o-cupe şi cu alt ceva de cît cu nesflrşita criză ministerială. Puţină răbdare şi potlogăriile vor merge gîrlă. DE ALE MAZETELOR Tot colectivistul are, mal mult sau mal puţin, dreptul de a spune, câte o-datâ, prostii—dar cel de la Liberalul prea abuzează de dreptul acesta. EI sunt cel cari spuneau astă iarnă, cu prilejul unei alegeri comunale, că «a reuşit lista prefectului» ; el spuseră de ună-zi că la întrunirile pe culori, când se pregătea candidatura Creditului urban, au vorbit, între alţii, «d-nil Zaharia, şeful poliţiei comunale, Cantuniari, inspector al primăriei, etc». Dar toate aceste nerozii sunt floare la ureche pe lângă inbecilitatea pe care o săvârşiră azi şi pe care, din pricina proporţiilor el uriaşe, o punem pe două coloane— căci într’una nu încape. Săracii de duh cari îşi depun proza în această insipidă foiţă colectivistă, aii primit poruncă, de la cine ştie ce comisar de poliţie, să scrie cum că d. Panu n’a luat cu-văntul la întrunirea, de Luni, a conservatorilor, upentru că partidul conservator se teme a-l încredinţa un rol activ». Şi au scris, cum e dator să scrie orl-ce bicisnic căruia nu’I e îngăduit să iasă din porunca poliţaiului. Dar Liberalul, ca să păstreze aparenţele de gazetă, are şi o rubrică cu informaţii, Işi în această rubrică, un colaborator—probabil în alară de redacţie, căci e inteligent— joacă mazetelor un renghiu cum numai colectiviştilor li se poate întîmpla. Priviţi : Liberalul, coloana I, pag. I, Mercuri, 9 Aprilie. «In clubul conservator, la aşa zisul «congres», acolo a fost lăsat să vorbească d. Panu; ba «nobila familie» a daignat chiar să’l aplaude. «Ah, pardon, eram să uit, ’l-a îngăduit să ridice un toast la banchetul «Cercului de studii» şi a bine-voit să ciocnească cu el un pahar eu şampanie. Dar în întruniri publice, de faţă cu toată lumea, pa nou, par exemple, jarnais! Aceste două notiţe, apărute în Liberalul cu data de Miercuri, 9 Aprilie, sunt scrise şi tipărite—cum pricepe toată lumea —Marţi, 8 Aprilie. Aşa dar, cuvîntul erî, al organului colectivist, înseamnă Luni— tocmai ziua cînd se ţinea întrunirea conservatorilor. Şi trebuie să fie cine-va de o desfrînată prostie ca să nu priceapă că d. Panu, care pleda la Galaţi, nu putea să vorbească în acelaşi timp şi la întrunirea din Bucureşti. Vă întreb : n’am dreptate să zic că cel de la Liberalul abuzează de dreptul de a fi proşti ? Tiranii. TRIBUNA LITERARA IN VĂ ŢAMÎNTUL PRIMA R RURAL (Discurs rostit la adunarea generali a cercului de studii) (Urmare) Săteanul nostru ne a dovedit prin purtarea sa către şcoală, că ceea ce voim a-l da cu forţa, e pentru dînsul indigest şl inutil, şi constitue de fapt un sacrificid de timp, de muncă şi de bani, pe care nu avem dreptul a-i’l impune, mat ales lui, sărac şi nepregătit pentru viaţa actuală şi care adesea trebue să muncească alături cu copiii săi pentru a şi asigura existenţa familiei. S’a spus de curînd de un miuistru, şl mulţi cari judec sunerficial declar acelaşi lucru, că toţi copiii de romtn, trebue sa se bucure de acelaşi învăţâmînt primar. In aceasta consistă oare : egalitatea, fraternitatea şi libertatea? E cinstit oare, a ne pune In dosul acestor idei şi de fapt a se vota o lege care rămtne literă moartă, de oare-ce nu numai tn condiţiunile actuale, dar mi se pare că nici odată nu vom putea asigura fie-cărui copil, născut ori unde în ţara romîuească, acelaşi învăţământ primar ? Şi dacă e vorba de egalitate, atunci logica simplă ne spune că toţi ad dreptul şi la acelaşi lnvăţămlnt secundar şi la acelaşi învăţămînt superior. Universitatea de la GăeştI ar avea raţiunea sa de a fi! A impune sarcini fără a da nimic în schimb, a institui sub firma egalităţel, fra-ternităţel şi libertăţel, sclavagiul programelor neutile, ce tîmpesc şi care consumă i-nutil tinereţea copiilor de la sat şi banii săteanului, geonstitue o adevărată înşelătorie publică. Toate ne probează că judecăm In ţara noastră şi despre dînsa cu noţiunile ce am căpătat în streinătate. Toate ne dovedesc că nu cunoaştem ţara, nevoile el, nici pe săteanul nostru şi ceea ce-I trebueşte. Să ştim un lucru, că dacă săteanul nostru şi nu din pricina lui, e lipsit de toate ce am spus mal sus ; dacă am căutat a-I da o direcţiune greşită şi dacă am reuşit deja a-l vicia in mare parte, el are însă trei mari calităţi: inteligenţa, bunul simţ, şi bunăvoinţă. In aceste două calităţi din urmă, el ne este absolut superior. Ne-a dovedit-o sistematic de la 1864 şi pînă acum, chiar pe terenul lnvăţămîntulul. Am întocmit mal totul, străiul de nevoile şi aspiraţiunile lui, străin a rămas dînsul de tot ce am întocmit vitreg pentru el! Adevărata democraţie nu consistă a-l forţa să se adapteze dorinţelor noastre, dar a-l a-juta cinstit în raport cu nevoile şi dorinţele Iul, pentru a putea, cum zice Pasteur : «La vraie democraţie est celle quipermet a chaque individu de donner son maximum d’efforts.» Iată ce trebuia să facem cu şcoala rurală. Săteanul s’ar fi desvoltat şi devenit util, lui şi ţârei, în direcţia pe care o cunoaşte şi la care fireşte este chemat a lucra. Dar este încă un fapt bruta), dar teribil, de care trebue să ţinem seamă. Nevoile Statului cresc, împrumuturile se măresc, datoria publică va ajunge în curînd 2 miliarde, importul creşte In mod covîrşitor l) şi bine luţeles sarcinile sătenilor devin şi ele zdrobitoare. La toate acestea ce observăm ? Nascerile nu prea cresc, vitalitatea are un coeficent din ce tn ce mal slab, puterea de muncă se resimte, moravurile rele se iufiltră mal adine în sate, concubinagiul e uu numai tolerat, dar admis ca normă la ţară, cuvîntul nu mal e ţinut, munca e stră-gănită de beţie, mizeria creşte, poftele dad loc urel; cel ce are nu e respectat, credinţa religioasă —temeiul orl-căreî acţiuni bune şi a întărire! sufleteşti şi celor mici şi celor mari —se reduce la o practică superstiţioasă, adesea părăsită şi aceasta, pă-mîntul ce a plătit, nu arare ori rămîue în-ţelenit. Lingă casă, adesea nu e nici un pom, nici o ceapă, nici o floare, une-orl nu e gard. Se cultivă bine porumbul, dar atlt. In multa judeţe unde sunt moşneni şi Împroprietăriţi, nu am găsit un singur pom altoit din nod, abia mal rămăsese clţl-va de acum 60 — 80 ani cari prin frumuseţea şi vigoarea lor in-dicad buna Îngrijire de la început. Generaţia actuală pune încă pruni, tae nucii maiestoşl fără a sădi alţii, pentru a-I vinde In pripă, fabricantului de paturi de puşcă diu strei-nâtate şi In locul livezilor cu pomi roditori cresc acum cîte-va sălcii sad răchite. Se pot număra eu zecimile satele fără umbră, fără pomi roditori. ') Importul (valoare în milioane mărci. 1 marcă—1 led 25). 1891 1892 1893 1894 1895 Rusia .... 1617 1615 1854 2000 1965 Austro-Ungaria 1545 1568 1418 1506 1527 Serbia .... 42 57 40 34 34 Bulgaria . . . 81 77 91 99 69 Romînia . . . 138 380 430 422 422 Exportul (aceeaşi valoare). Rusia .... 2886 1957 2454 2656 2778 Austro-Ungaria 1969 1809 1694 1689 1559 Serbia. . . . 52 46 48 46 46 Bulgaria . . . 71 75 91 73 78 Romînia . . . 274 25 6 370 294 294 Liberalul, coloana II, pag. III, Mercuri 9 Aprilie. Erl s’ad urmat, înaintea secţiei a doua a Curţii de Apel din Galaţi, replica desbate-rilor în procesul de opoziţie al d-luî Gh. Robescu. După replica d lui procuror general, ad luat cuvântul d-nil advocaţi G. Fana şi M. Cornea. După pledoarie, Curtea a închis desbate-rile, amânând pronunţarea sentinţei pentru Mercuri, 9 Aprilie. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA Vedeţi ce consumă săteanul la dulce şi cu deosebire miraţi vă cu ce trăeşte la nenumăratele zile de post. Mal mult de jumătate din sătenii tărel nu ştid să facă şi să conserve brlnza de vacă, nu ştiu să facă untul şi peste tot vitele sunt chinuite şi neîngrijite. Dacă bulgarul le aduce legume, el afl ardei. usturoi, ceapă şi varză Mănlncft mal mult mămăligă cu te miri ce, şi se otrăvesc sistematic cu două lucruri rele, cu ţuică şi cu aşa numita esenţă de oţet, un acid pyrolignos impur, ce s’a răsplndit Intr’un mod spăimlntător In ţară, graţie fabricanţilor Germani '). Prunele sunt transformate numai In ţuică, dar uscate şi conservate aproape nu se mal găsesc la ţară. 90 la sută din bolnavii de la sat, su-fer din causa alimentaţiunel rele safl insuficiente şi alcoolismului. Chiar cel ce sunt cu dare de mină nu ştia să se hrănească şi să se Îngrijească. Să nu surprind pe nimeni spuind că să-teanca noastră nu ştie a Înţărca copilul, n’are noţiuni de higienă, ceea ce explică marea mortalitate la această vlrstă. Şi acest popor e inteligent, asimilează facil, a avut moravuri admirabile, e harnic In sine. primitor şi generos, e plin de poezie şi ales In apucături, a avut In vremi o cultură specială prin tradiţie, el era înainte de toate un muncitor zelos şi priceput gospodar. Când armatele polone infestai! Moldova, Cronicarii lor ne spun că intrai! ca Intr’o adevărată grădină, găseai! îu abondenţă cu ce Sft.-£e Intreţie : livezile dedeafl poame cu lnbelşugare, pe r ând acum aducem prunele uscate din Serbia şi merele uscate din America 1 Să recunoaştem că am plătit o largă parte nepricepere!, lipsei de experienţă şi faptului că cârmultoril Statului nu aii prea cunoscut ţera şi nevoile el prin faptul edu-caţiunel noastre străine. Sarcinile aii crescut mult şi săteanul nos- tru eru utilul pentru o alf* virtţA mal fa cilâ ; a căpătat pământ, dar câmpia pe care rătăcea cu vitele sale, s’a transformat In lanuri de grâne; islazul sM a devenit insuficient şi fiind nepregătit, căci nimeni nu i-a arătat modul mult mal economic cum să-şl crească vita la grajd, făcând păşune sat! fâneaţa artificială, el a desfăcut vitele ; ast-fel In cât caii sunt foarte puţini numeroşi la ţâră, boii de jug se păstrează exact numai cât trebue şi cunosc sate de 300 familii lu cari nu sunt de cât 7 vaci. Clnd le-am mal pus sarcini spre a le da şcoli, Îngrijire medicală, etc., am fâcut’o ast-fel In cit acestea sunt cheltuell zadarnice de care ei nu beneficiază mal de loc, şi care nu i’afl făcut să fie nici mal avuţi nici mal sănătoşi. Starea de decadenţă morală şi culturală In care ce află clerul în mare parte a pus capăt la toate. Preotul la sat nu arare ori este ovreiul Creştin al Săteanului. Romlnul de mult l’a definit ca o fiinţă nemiloasă ce stoarce şi după vil şi după morţi. In genere nu are nici un ideal, nici o dorinţă altruistă, In mare parte el sunt egoişti, mal fără de milă, mal nepăsători şi mal netrebnici de cit ori cine In sat. (Va urma)______I>r. C. Intrat! onpoBMAţn EH după aniiazî s’au întrunit din nou la ministerul lucrărilor publice d-nii Al. Marghiloman, C. Stoicescu, Em. Porumbaru, Ionel Brătianu, Mişu Schina şi Vasile Brătianu în cestiunea diferendului dintre minister şi întreprinzătorul portului Constanţa. D. Al. Djuvara a primit erl la ministerul justiţiei pe membrii parchetului şi le-a ţinut o cuvîntare atit de ridiculă în cit magistraţii nu s’afl putut opri să nu rîdă. Epoca a anunţat Ia timp că o corni-siune, însărcinată de fostul ministru de domenii, d. Aurelian, a vizitat mal multe porturi din Mediterana, pentru a stabili deubşeurl petroleuluî nostru. In legătură ca această ştire, putem da astăzi pe aceea cu Societatea de petrol Steaua Romînă a cumpărat la Constanţa un întins teren, in scopul de a stabili pe el o fabrică de bidoane şi un debarcader pentru exportul petro-leulul din puţurile sale. Se vorbeşte cu insistenţă că d. Eugen St ateneu urmăreşte cu multă asiduitate stabilirea unei înţelegeri nu numai cu aurelia-niştiî, ci şi cu flevi.ştii şi vernescanii. D-sa îutinipiuă, însă, rezistenţă foarte mare din partea *-it>r Stnrdzaşi bogu Cantacrziuo, cari caută să zădăniietuiNca toate demersurile sule în interesul unei concentrări a tuturor nuanţelor liberale. ’) Acest product ce vine cu vagoanele, ar trebui oprit prin regulamentul sanitar; s'ar Încuraja ast fel şi fabricarea oţetului indigen cu apirlurile din ţară. Grave motive de neînţelegere aă izbucnit între prefectul de Vasluiă, Neron Lupaşcu, şi ministrul de interne, d. M. Ferechide. Acesta din urmă impută ispravuicu-lul de Vasluiă că, prin atitudinea sa. a compromis partidul în localitate, creind o mulţime de nemulţumiri. Intre cel nemulţumiţi este şi d. Paul Gorgos, deputat din localitate. De o cam dată, ministrul de interne nu va lua nicl-o hotărîre contra d-luî Lupaşcu. După vacanţie, însă, d. Ferechide este hotărît să facă o mare re-maniare administrativă. Intr’această remaniare, va fi cuprins şi prefectul de Vasluiă. MM. LL. Regele şi Regina au plecat a-seară, cu un tren special, la orele 5,50, prin Predeal-Budapesta-Agram şi Fiume la Abbazia, însoţiţi ^de d-nele Mavro-ghenl şi Bengescu şi de d-nil colonel Priboianu şi maior Graţoski. M. Sa Regele era îmbrăcat în civil, cu o pălărie albă de feutre. Pină la Gara de Nord MM. LL. aă fost însoţite de AA. LL. RR. Marea Ducesă de Hessa, Principesa Maria şi Principele Ferdinand. Pe peronul gării se aflaă toţi miniştrii, toate autorităţile civile şi militare, precum şi alte persoane. MM. LL. se vor întoarce la 5 Maiî! in ţară. Foştii miniştri în cabinetul Aurelian se căpătuesc. D. Ştefan Şendrea a fost permutat la universitatea din Bucureşti. D. G. Mîr-zescu a fost luat de d. Sturdza avocat in procesul princesel Gorciacof, iar d-nil Stoicescu şi Porumbaru aă fost numiţi membri în consiliul de administraţie al C. F. D. Porumbaru a fost numit şi suplinitor al catedrei de economie politică la universitatea din Bucureşti. Monitorul Oficial de ieri publică tabloul lucrărilor Senatului de la 15 Noem-brie 1896 pină la 3 Aprilie 1897 incluziv. De la deschiderea sesiunel şi pină la 12 Decembrie 1895, maturul corp nu s’a ocupat absolut de cit cu alegerea membrilor biuroulul şi cu indigenate. Nici un proiect de lege nu a ocupat a-tenţia Senatorilor. De asemenea, nu s’a discutat de cit o singură Interpelare, a d-lul Vizanti, de la Iaşi, adresată ministrului de finanţe. In zilele de 12, 13 şi 14 Decembrie Senatul s’a ocupat cu răspunsul la Me-sagiul Tronului. Pină la 20 Decembrie se continuă cu indigenatele, cînd se ia vacanţie pină la 13 Ianuarie 1897. încep din noă indigenatele şi... pensiile — pentru variaţie. Votarea le este întreruptă din cînd în cînd de cîte-o interpelare a vre-unul importun cu puţin respect pentru liniştea maturului corp. Se mal votează şi (cîte-va recunoaşteri de persoane morale. La 29 Ianuarie se votează şi o lege mal serioasă, acea a pensiunilor funcţionarilor comunali şi judeţeni, după care maturul corp revine iarăşi la indigenate, dezlipiri de comune, pensiuni şi credite. Se mal votează şi legea repausului dominical, după care ta 3 Aprilie se citeşte mesagiul de închidere a Corpurilor Legiuitoare. Era şi timpul. Maturul corp era epuizat de atitea discuţii serioase. Aceasta este activitatea Senatului Ro-mîniel în lungul interval de la 15 Noem-brie 1896 pină la 3 Aprilie 1897. Ţara are dreptul sâ fie mulţumită. TELDCIBÂME (Serviciul Agenţiei Romlne) Viena, 9 Aprilie. împăratul Wiihelm a făcut dupâ aniiazî contelui Golucliowski, o vizilă care a ţinut un ceas. După ptinzul ce i s’a dat la Curte, împăratul s’a dus la ambasada germană, unde a petrecut seara. Petersburg, 9 Aprilie. S’a interzis vluzarea cu numărul a ziarului Nowosti. Prinţul Obslensky este numit ajutor lu ministerul afacerilor străine. Viena, 9 Aprilie. împăratul Wiihelm a sosit la 11 ore de dimineaţă. — La gară a lost primit de împăratul Frantz Iosef şi de toţi archiducl.—I s’a făcut onorurile militare. Cel doul împăraţi s’au sărutai de mal multe or) în mod cordial.—Apoi a avut loc presentarea archiducilor şi demni-tarilo,- înalţi. — Cel doul suverani s’aă dus la Hofburg, în trăsură, In mijlocul ovaţiunilor unei mulţimi imense care umplea străzile. Ediţia a III-si DITKR8E DIN CAPITALA Ucis de contrabandişti. — Azi dimineaţă s’a găsit mort pe soseaua Olteniţa, In postul dintre penitenciarul Văcăreşti şi cimitirul Btlu, guardul comunal Dumitrescu Dumitru cu No. 223, avlnd o rană puternică la cap. Ţoale probabilităţile sunt că nenorocitul guard a fost ucis de o ceată de contrabandişti, cari căutat! a introduce marfă de contrabandă In oraş. Poliţia a luat măsurile de urmărirea şi dovedirea asasinilor. DIN IA HA Cadavrn adus de ape. — Zilele trecute s’a găsit in rîul Olt, In dreptul comunei Stoe-neştl, cadavrul unei fete de 15 ani. Nenorocita, fiică a unul locuitor din Bărcă-neşî, căzuse In riO cu clte-va zile mal înainte, aluneclnd după o punte pe clnd voia a trece riul, însoţită fiind şi de tatăl săi!. Parchetul fii d avizat, a autorizat Inraormln-tarea cadavrului. Incendiu.— Erl, pe la orele 9 şi jumâlate, un incendii! puternic s’a declarat la depozitul de cherestea al d-lul George Nicolaide, din Călăraşi, Str. Independenţei. Flăcările, fiind ajutate de vâut, cu o repeziciune uimitoare s’ai! întins asupra întregului depozit, care cuprindea o cantitate destul de mare de lemnărie. Pompierii venind In grabă, nu afl făcut altceva de cât a localizat focul, de oare-ce depozitul era învecinat cu multe case. Azi primim o d peşă anunţăndu-ne că focul a fost stins după ce întreg depositul a fost prefăcut In cenuşă. Cauzele acestei nenorociri nu se cunosc Încă. S’a deschis o anchetă. Crimă misterioasă.—Tinârul Marcu Fatal, In vlrstă de 17 aul, fiul brutarului Fatal, din comuna Bivolari, Jaşl, a fost ucis, zilele tre-outo po aoseaua dintre EpurenI şi Bivolari, po clnd se ducea cu căruţa încărcata cu pline pentru a o vinde In sate. Cadavrul nenorocitului a fost găsit pe sosea d i către nişte trecăti rt. Ploă acum nu se pot cunoaşte autorii acestei crime. Autorităţile ah luat măsuri de cercetare. DIN STREINATATE înşelăciune costisitoare. «=Z Zilele trecute, o doamnă, bine îmbrăca'ă. ttnără şi foarte elegantă, scoborîndu-se din omnibusul ce trece prin bulevardul St.-Germain din Paris, începu pe dată să strige că ’I s’a furat punga. In Gare avea o sumă însemnată de bani. Agenţii poliţiei veniră la strigătele doamnei, şi voiră sâ-l ia reclamaţiunaa. In acest timp un mare număr de curioşi se adunaseră In jurul victimei care părea neconsolabilă şi care înduioşase pe toţi cel dimprtjur pr n lamentaţiunile sale. La întrebările comisarului, dacă nu-şl poate aduce aminte, unde crede că ’1 s’a irtimplat nenorocirea, păgubaşa răspunse : — Am venit cu omnibusul pină aci. Sunt sigură că punga mi s’a furat In vagon, de către un tînâr care şedea lingă mine. Vă afirm acest lucru, fiind-că tn mal multe rlndurl am simţit că umblă cu mina pe la spatele inefl, dar... vă mărturisesc că nu credeam de loc că făcea a-ceasta ca să mă fure... din potrivă. Comisarul a Ii registrat reclaraaţiunea în mijlocul ilarităţel generale, iar biata feinee era din ce în ce mal furioasă, poate nu atit pentru valoarea materială a furtului, cit pentru modul naiv cum s’a înşelat singură. Remorker lu llacurî. — Remorkerul «Fratelli Mcndll» a luat foc ieri pe Dunăre. Cauzele acestui sinistru nu se cunosc, de oare ce cînd a luat foc se afla mal sus de Rusciuk. Incendiu.—Atelierele companiei franceze de celuloid, din Staius, aii fost în parte distruse, de flăcări, In una din nopţile trecute. Cauzele acestui incendii! sunt necunoscute. Pagubele sunt evaluate la peste 100.000 lei. Se ştie că reprezentantul colegiului I de Senat din Fălciu, d. general Catar-giu, a ocupat multă vreme postul de adjudant al Regelui Milan al Serbiei. Or, însărcinarea aceasta implică renunţarea la cetăţenia romînă. Noi am relevat Ia timp faptul că un supus strein nu poate fi reprezentantul unul colegiu romin. Totuşi, Senatul colectivist neţinînd seamă de consideraţia aceasta—a validat alegerea d-lul general Catargiu. Cu ocazia revizuirel listelor electorale pe anul curent, consiliul comunal din IIuşl a confirmat în totul întîmpinările noastre, ştergind din listele electorale pe d. general Catargiu, ca nefiind ro-mîn, de oare-ce a servit în armata sîrbă. Academia Romînă, în sesiunea din anul acesta, a proclamat membru corespondent al el pe d. Ioan Tanoviceanu, distinsul profesor universitar ieşan. D. Take Giani s’a împăcat deja cu guvernul pentru următoarele motive : D-sa este avocatul archimilionaruiul d. Braicoff din T. Severin, ale cărui re-laţiunl cu primul procuror al tribunalului Mehedinţi, d. Istrati, aă devenit foarte suspecte, din care cauză acesta urma să fie transferat. Preşedintele Camerei a făcut atunci amendă onorabilă numai ca d. procuror Istrati să nu fie transferat, căci a-ceastă transferare ar fi însemnat pentru dinsul pierderea unul client atit de bun cum e d. Braicoff. D. Take Ionescu a plecat azi dimineaţă la Sinaia, unde va petrece sărbătorile Paş-telul. D. I. Bastachi, [procuror general pe lingă curtea de apel din Galaţi, se affă în Capitală, chemat de ministrul justiţiei, pentru a primi instrucţil, in chestia agitaţiei Bulgarilor din Donrogea. Toate ministerele şi autorităţile aă luat azi vacanţă pină Miercuri. Aflăm că d. Dim. Sturdza, lu-înd de exemplu pe colegul său bulgar, d. Sloiloff, a dat instrucţii telegrafice d-lui Trandafir Djuvara să ceară de la Sublima Poartă, recunoaşterea arhiereului Antim ca Episcop al Românilor din Macedonia, La reîntoarcerea din Âbazzia, MM. LL. Regele şi Regina vor merge Ia Viena, unde vor sta o zi şi jumătate. S’aă şi lnat deja măsuri ca să se re-ţie Suveranilor un apartament la Hotelul Imperial. MM. LL. vor face săptămîna viitoare o vizită la Fiume AA. LL. RR. Archidu-celul Io8if şi Archiducesei Stefania, precum şi contelui Paris. Din Iaşi ni se scrie că d. Ioan Tanoviceanu, profesor universitar, şi-a dat demisiunea din demnitatea de membru al comitetului teatral. Consulul Austro-Ungariel din Iaşi d. I. Ilurtir de Aman a fost permutat în aceeaşi calitate la Bucureşti. Depozitul de recrutare Bucureşti a pus in urmărire, ca contravenienţi la ari. 24 din regulamentul de mobilizare, peste 2000 de rezervişti, cari nu s’aă prezentat la vizarea libretelor în cursul lunel Februarie anul curent. UrmăriţiI aparţin claselor de la 1889 pină în prezent. înainte de a pleca, M. Sa Regele a dat următorul decret: Art. I. In lipsa Noastră din ţară, toate lucrările administraţiunel publice cari cer întărirea Regală, se vor supune aprobăre! consiliului miniştrilor de către fie-care ministru în parte, şi li se va da curs sub reserva sancţiunel Noastre ulterioare. Art. II. Numirile saă destituirile de funcţionari publici, cari se vor face după găsirea cu cale a consiliului de miniştri, vor fi cu titlu provizorii! pînă la întoarcerea Noastră. Intre premiaţii Academiei Române pe anul acesta, este şi talentatul poet, d. George Coşbnc, care a obţinut premiul cel mare, Năsturel Herescu, în sumă de 12,000 lei, pentru clasica sa traducere a AJneidei lui Virgil. Cu majoritate de 16 din 20 de membri prezenţi, Academia în şedinţa de alaltă-erl i-a decernat acest premia. Este una din rarele împrejurări când adunarea nemuritorilor noştri nu a greşit. Cititorii Epocei cunosc câte-va din bucăţile acestei monumentale lucrări, reproduse în tribuna noastră literară. Aseară, la domiciliul d-lul dr. Druges-cu, din strada Brezoianu, a avut loc o întrunire a medicilor din Capitală, in scopul constituirel acestei curporaţiunl într’un sindicat. Sindicalul medical ce se proiectează va avea ca ţintă de a interveni ori de cîte ori vre-un membru al său va fi nedreptăţit şi va stărui pentru introducerea de îmbunătăţiri în toate ramurile activităţel medicale. Afi luat parte vre-o 30 de medici. M. Sa Regele a însărcinat preşidenţia consiliului de miniştri ca să exprime mulţumiri tuturor persoanelor cari — prin telegrame, adrese şi înscrieri la Palat — au manifestat sentimente de iubire şi devotament către Dinastie şi Tron, cu ocazia zilei de 8 Aprilie. La informaţia noastră din 6 Aprilie relativă la d. deputat din Craiova, N. P. Romaneştii, d-sa ne scrie pentru a ne declara că nu şi-a luat diurna, după cum se afirma în notiţa apărută în ziar. Luăm act de declaraţia d-lul Romanescu, fâcînd rectificarea cuvenită. Ţinem însă să declarăm că posedăm informaţia relativă la d-sa de la însuşi unul din colegii d-sale diu Cameră. Comandamentul corpului 3 de armată a chemat pentru toamna anului curent, spre a face instrucţia şi manevre la regimentele din raionul săQ, 46 ofiţeri inferiori de infanterie, 20 * » » cavalerie, 20 » » » artilerie şi 25 » » » genii!. Din aceşti ofiţeri numai trei sunt căpitani, resul sunt locotenenţi şi sub-lo-cotenenţt. Utron Velescu MAŞINI’. AC1RI(OLE BncurcftiU— Strada Nmlrdan, 3.1. ... Sfoară MANILA, 400 mtr., la kl., 90 bani kl. www.dacoromanica.ro » $ Interview cu d. Delyannis Corespondentul nostru din Atena ne a trimis, cu data de 4 Aprilie, următoarea scrisoare care a fost oprită undeva pe drum, căci n’am primit-o de cit astă-zi, 10 Aprilie : Atena, 4 Aprilie. Erl, la orele 10 seara, d. Delyannis a bine-voit sâ mă primească în cabinetul său de la ministerul de finanţe. — Vil din Romînia, aii fost primele cuvinte ce ’ml adresă; şi eii am avut acolo un amic, un coleg de şcoală, am dat împreună examenele de drept şi el îndată a plecat în Romînia, se numia Caligari. — Eu cunosc un Caligari, care actualmente este prefect în Moldova, judeţul Huşi. — De sigur trebue să fie fiul sau altă rudă a fostului meu coleg, căci dînsul a murit de mult. Convorbirea se mai învîrti asupra unor mici chestiuni, cînd. venind discuţia asupra afacerilor greceşti, zisei: — Grecia trece azi printr’o criză... — Da, aşa este, traversăm o criză foarte grea, o criză de care nu suntem de loc vinovaţi. Ea a luat naştere din cauza stă-rei in care se găsesc grecii din Creta. De cîte ori Cretenii au certă ameliorarea soar-tel lor, şi aii cerut de multe ori, susţinîn-du şl cererea cu enorme sacrificii şi cu preţul vieţel lor şi al familiilor lor, tot de atitea ori Europa a promis să-l satisfacă. Grecia s’a arătat încrezătoare promisiunilor marilor puteri şi nu odată a sfătuit pe cretanl să depună armele, sfat ascultat de el. In anul trecut aceeaşi promisiune s’a făctă, cînd în Ianuarie trecut musulmanii din Canea au incendiat cartierul creştin, atacîndu-le şi viaţa în ace-laş timp. Nu am putut sta impasibili. Suntem coreligionari, suntem de acelaş neam, vorbim aceeaşi limbă, avem acelaş trecut ca cretanil. sunt fraţii noştri. Ne am dus in ajutorul lor; marile puteri aii găsit că pacea europeană poate fi ameninţată, şi aii luat asupra-le iarăşi sarcina de a tranşa această chestiune. Cunoaşteţi de sigur restul, faptele ce aii urmat. Pină acum nu ştim care va fi soluţia. — Aţi ţinut un prea abil discurs erl la Cameră; totuşi dacă cuvintele îşi mal păstrează înţelesul, cuvintele ce aţi pronunţat sunt de natură a îngriji pe acel cari vor cu ori ce preţ menţinerea păcel. — înţelegeţi bine că nu am făcut de cit ceea ce trebuia aă fac, am vorbit conform datoriilor mele şi intereselor Greciei. De sigur, dar în discursul d-voastră să întrevede o soluţie a chestiunel; aţi spus că armata va fi gata peste cîte-va zile pentru a-şl împlini misiunea. — Avem 97 mii de soldaţi la graniţă. — Dacă se vor opune dar marile Puteri la îndeplinirea propunerilor guvernului Greciei... avem resboiul ? — Foaite posibil, de şi nu vă pot prezice ce se poate întimpla în viitor. Este sigur că ne vom face datoria şi vom şti să ne apărăm interesele. Am putut constata că aci, în Atena, declaraţiile d-voastre aii făcut o foarte bună imp esie, aii mulţumit pe toată lumea, aii mulţumit chiar opoziţia, de vreme ce ae nu a spus nimic în Parlament. — Socotesc că am interpretai în discursul meii sentimentele tuturor grecilor; declaraţiile mele corespund sentimentului public. — Afacerile din Creta, cari au dat naştere chestiunel orientale astă-zl, s’au complicat în ultimul timp cu chestiunea graniţelor acordate Greciei în urma tratatului din Berlin. Guvernul grecesc este hotărît. să ţie şi la resolvarea acestei chestiuni, acum P — Tratatul din Berlin a exprimat dorinţa ca fruntariile noastre din spre Tesalia şi Epir să fie modificate. Trei ani în urmă conferinţa din Berlin a hotărît Greciei noul hotare, cari pînă azi nu ne au fost pe deplin acordate; atitudinea noastră în această privinţă depinde de ulterioara desfăşurare a e-vmimentelor. — Se zice că puterile pregătesc o nouă notă ce vor adresa guvernului grecesc. — Nu ştiu, nimic în această privinţă. — Dar chestiunea blocărel Pyreulnl.- — Ştiţi, îmi zise rîzînd preşedintele consiliului, zgomotul de aseară ; ') asemenea zgomote veţi auzi multe aci şi vă atrag atenţia să nu le daţi crezâ-mînt. (D. Delyanis a alunecat ast-fel foarte abil asupra întrebărel mele). — In definitiv la ce ţinteşte acum activitatea marilor puteri? — La menţinerea păcel, pe care de altfel nici noi nu voim de loc să o turburăm. — Dar cu insurgenţii, cari au trecut graniţa ? — Acţiunea lor a fost fără ştiinţa noastră. El cred că au făcut un pas de inspiraţie momentană; guvernul grec este strein de această mişcare; el sunt organizaţi de aşa numita «Etni-hi Eterica». — A fost în adevăr un pas temerar. — Da, temerar. — Şi soarta lor ? Iriumfătorl înpri-mele zile, de vre-o două zile ştirile cari ne vin de»pre el sunt contradictorii. — Au trecut graniţa vre-o 2600; s’au divizat în trei grupe. Două din ele s’au reîntors, iar a treia să află încă dincolo de frontieră. — S’a vorbit despre o oare-care a-lianţă între Romînia şi Grecia. —Când am venit cu lu cârma Statului, am găsit relaţiile diplomatice dintre România şi noi întrerupte: le-am reluat In acelaş timp am început cu guvernul ro- ') Este vorba de zgomotul ce se râspîndise în Alena că aă r.osit mal multe vase de războia străine iu Fuler, zgomot ce a luat uajtere din nişte lumini ce afi fost văzute In golful Eginel, cari, probabil, eraQ de la luntrile de pescari. EPOCA 8 BULETINUL BEZBUIULU mfm tratative pentru închearea unei con-venţiunt consulare, însărcinând cu aceasta din partea noastră pe d- Ranghabe actual ministru la Berlin. Tratările aft durat cât-va timp, când d. Sturdza, preşedintele consiliului şi ministru de externe, a declarat într’o zi d-luî Ranghabe, că nu ştie dacă o ast-fel de convenţie va 11 votată de parlamentul român, şi ast-fel tratările s’au întrerupt. După aceasta ini-am luat concediu de la d. Dehjannis, mulţumindu-i pentru bunăvoinţă cu care m’a primit. T. Planul. In TcNttlia, armata turreawră înaintează *pre I.ariaaa; aceasta e concluzia din ştirile telegrafice primite pfnă acum asupra mersului războiului la graniţă. l>e altă parte Grecia îşi începe acţiunea navală. Flota orientală grecească a primit instrucţiuni să plece pentru o destinaţie necunoscută, zic depeşile. Destinaţia e lesne de ghicit. Flota grecească va intra iu goltul Salonicului şi va ataca baza armatei turceşti: Salonicul. Cum am mai spus, pe această cale Grecii nu vor întîmpiua rezistenţă* In sfirşit, pentru a complecta fizionomia situaţiuneî, treime să mai relevăm, ştirea din Atena că poporaţiunile greceşti din insulele Mitilene, lfios şi Namos «’nr II răscnlat contra Turelei. Dacă se adevereşte această ştire, atunci lucrnrile nu se vor termina aşa de curind şi chestinnea orientală se va complica foarte mult. Pentru moment Insă, tot interesul e coucentrat în jurul La- rissei. * * * Ita/ftâ cutu ete vede tuni Jos tlin-tr’o telegramă de Ultimă oră, eo-rempondentu!nontru Yienex ne comunică ştirea venită din Atena prin Trieett că in cimpia Uarimnei «t’a dat deja o crincenă bătălie, — cu rexaltat victorios pentru O reci. MSepeşile Agenţiei romine9 primite a*i la amiaxt, confirmă ştirea. SERVICIUL NOSTRU SPECIAL PRIN POŞTĂ Atena, 5 Aprilie 1897. Cele donă armate Un publicist grec a avut o interesantă convorbire cu un corespondent de răsboih al unul mare ziar strein, care a visitat atît armata greacă cit şi pe cea turcă. Socotesc important să vă dail aci tra-ducţia acestei convorbiri: Paralela Corespondentul a spus: «Pe greci şi pe turci îl consider legali. Cel d’iutîiil aii patriotism şi amor propriu, cel de al doilea fanatism. Turcul posedă o rară resistentă; grecul e mal sprinten. La o ciocnire de aproape, turcul nu şe repede dar nici nu se retrage; grecul ?se repede, orbeşte; dar se şi retrage. Ptnă la gradul de maior, ofiţerii greci sunt superiori, fiind mal tineri şi mal instruiţi. De la maior în sus superioritatea turcilor este indiscutabilă. Ofiţerii snperiorl al armatei turceşti sunt egali cu egalii In grad din orl-care armată europeană. — Bărbaţi cari să conducă corpurile din armată greceşti, nu văd. In caz de resboifi nu se ştie dacă comandanţii greci vor lucra în comun. Grecii nu aii stat-major. La greci resboiul se va face la întlmplare: nu este armonie în mişcările armatei. Corpurile greceşti se vor Învinge; detaşamentele vor învinge. Marile lupte vor fi probabil, pentru turci; atacurile neprevăzute ; invasiele vor fi cu rezultat favorabil grecilor. Organizarea «Din punct de vedere militar organizarea celor două armate de la frontieră este cu totul deosebită şi neegală. Statul-Major turcesc e organizat, după sfatul ofiţerilor superiori germani, armata conform cu natura şi felul resboiulul. Cavaleria turcească, unadiu cele mal bine organizate din Europa, se pare de la Început mal numeroasă de cit trebue. Inţelepţeşte însă a fost îmbogăţită armata cu atlta cavalerie, căci în cîinpiile Macedoniei este chemată să joace un rol important. Şi-mi e teamă de neprevăzute coaps de mam ale cavaleriei turceşti In Tesalia. Artileria turcească este în ceea ce priveşte numărul mal multă de cît cea grecească, şi atîla cît cere arta militară mal nouă, în analogie cu cele alte arme. De asemenea şi geniul. Pe cit am putut să judec nici o armonie nu este între diferitele arme ale armatei greceşti. Este nevoe de mal multă artilerie şi mal ales de cavalerie. Planul Turcilor «Nu cunosc ce plan a organizat statul-major turcesc şi ce aă sfătuit ofiţerii germani, cari cunosc foarte bine terenul. După natura frontierei, după felul de luptă a celor două popoare, din însuşi interesul Turcilor, cărora sub nici un cuvînt nu le convine prelungirea războiului saU micele lupte — guerrilla8—presupun însă, şi ori cine are puţină ideie de tactică va admite, că turcii vor lucra ast-fel: Vor împărţi armata lor lu trei categorii: Una va avea sarcina să întlmpine atacul diferitelor corpuri de insurgenţi, să preîn- tîmpine sad să Înăbuşe mişcări revoluţionare. A doua se va întări în dosul posiţiilor fortificate. A treia, cea mal puternică, va compune două falange pe deplin organizate, cari vor căuta armata greacă şi o vor ataca fie pe teritoriul turcesc, fie pe cel grecesc. Cu aceasta turcii vor aplica metoda războiului franco-german. Vor încerca, o dată cu începerea ostilităţilor, să dea puternice lovituri. Ast-fel vor urmări două lucruri: pe de o parte despărţirea armatei greceşti, şi pe de alta ocuparea punctelor întărite de dincoace de graniţă. Resultate probabile «—Aşa dar, după părerea d-voastră, întrebă publicistul grec, ciocnirile corpurilor de armată vor fi nefericite pentru Grecia ? — Asta este părerea mea. Armatele inamice sunt astfel organisate în cit într’o măsurată şi premeditată luptă de cîmp deschis cea turcească va eşi biruitoare. începutul resboiului va fi dar nenorocit pentru voi, continuă corespondentul strein, şi aceasta trebuie să o cunoaşteţi bine voi publiciştii ca să preparaţi poporul la a-cest resultat. — Presupuneţi dar că resultatul resboiulul va fi contra noastră ? — Nu! Aceasta nu am spus’o. Probabil că după primele eşecuri veţi suferi de o mică descurajare, dar încetul cu încetul vă veţi ridica moralul prin succesele corpurilor de insurgenţi, din succesele micilor ciocniri, priu reunirea corpurilor de armată, cari vor fi poate rupte la primele ciocniri cu Turcii. Voi veţi minca pe Turci cu continuitatea, precum pe cel mal bun jucător îl mă-nîncă bancul. Dar aci să vă văd. Aci voia preţui patriotismul Grecilor. Nu trebuie să vă doboare primele eşecuri, nici nu trebuie să vă emoţioneze sîngele ce va curge, nici probabila cucerire a Larissel. Nu uitaţi ce spune francesul: acela care voieşte să sară bine, se retrage cu cîţl-va paşi». Aceste sunt părerile corespondentului. Publicistul grec zice despre ele : idei e a-cestea sunt foarte curioase, în multe este greşit, dar multe sunt verisimile şi corespunzătoare realiiăţel. In orl-ce caz într’o privinţă sunt de aceeaş părere: primele eşecuri—dacă eşecuri vor fi—nu trebuie să ne descurajeze. Aventurile unul român V’am relatat într’o anterioară corespon* denţă povestirea ce mi-a făcut un român-venit aci ca voluntar, asupra aventurilor sale Nu am adăogat atunci nici un comentariu ; tot aşa voiU povesti mal departe aventurile Iul. Nicolae Marinescu, zis şi Mustafa Abdu-lah, a fost Înrolat aci la legiunea filoeeleuieă Se vede însă că o ducea răU cu paralele şi avea şi rele deprinderi, căci Într’o zi a fost dovedit de un convoluntar, arm an de origină, că şi-a însuşit din cazarma un dicţionar pe care l’a vîndut pe 15 drahme. Dus la poliţie, cercetat de aproape, s’a dovedit a fi turc, dupe actul săU de botez, şi desertor din armata turcească. Marinescu Nicolae, zis şi Mustafa Abdulah. satt Abdu-lah Mustafa zis şi Nicolae Marinescu, a fost expulsat ca supus otoman, cu toate protestările Iul că este creştin şi că a fost turcit târziu şi forţat. T. PiuHni. RĂZBOIUL GRECO-TURC Serviciul «Agenţiei Romîne» Serbia pacinicd Viena, 9 Aprilie. O depeşă din Belgrad, adresată «Nouel Prese Libere», desminte ştirile cari circulă în privinţa înarmărilor şi intenţiunilor ostile ale Serbiei. Afară de aceasta, depeşa declară că guvernul sârb nu va turbura de loc iu-tenţiunile paciniceale Puterilor, ci din contră le va sprijini din toate puterile sale. Luptele de la Alamassi ni JVezero » Alhena, 9 Aprilie. Depeţi le Marţi 17 27 Aprilie. iar la întoarcere .toate vapoarele S. M. R. care pleacă din Constantinopol, Marţea, 2 ore p. m. şi Duminică, 9 ore dimineaţa, piuă şi inclusiv po acela de Vineri 18/so Aprilie. Preţurile biletelor, de ducere şi întoarcere. Bucureşti - Constantinopol sunt : Clasa l-a, 57 lei 95 b. Clasa 2-a, 36 « 80 b. Biletele se eliberează ia casele Gârel de Nord şi la Sucursala S. M. R. calea Victoriei 56. Pentru orl-ce alte amănunte să se consulte afişul de prin strade, stabilimente publice şi gările tutulor capitalelor de districte, înştiinţările care vor fi încartate în ziare şi sa se adreseze la biuroul Sucursala S. M. R. Calea Victoriei, 56. (Hali de l’Independunce Roumain(*. — Ştirile de astăzi — Atena, 10 Aprilie. Grecii au trecut iu Epir prin mal multe puucte de-a lungul băel Arta. EI aă cucerit reduta Emeret, afi ocupat şapte sate şi acum înaintează. Filipiadele ard. Atena. 10 Aprilie. Colonelul Mavromihalis înaintează asupra Iui Flefterhori. Ataeul dat din nou asupra Iui Reveni a fost respins. Turcii aii cucerit Eigaria şi Ca-ratzol, ameninţîud brigada colonelului Mastrapas, aflătoare la Maţi. Atena. 10 Aprilie. Escadra Orientală grecească a bombardat Platamone şi Leptoearia, două puncte aflătoare pe malul golfului Salonic. Depo-sitele de muniţii de resboiu au fost cu desăvîrşire distruse. Atena, 10 Aprilie. întreaga garnisonă din Atena a plecat la graniţă. T. tHtsanl. Viena, 10 Aprilie. Prinţul Bulgariei, aflător acum la Berlin, negociază cu Krupp o mare furnitură de arme. Krupp şi-a întrerupt în acest scop cura şi a venit la Berlin. Vieua, 10 Aprilie. Rusia proiectează pornirea flotei sale din Marea neagră prin Dardanele, şi probabil eu învoirea Porţii. Viena, 10 Aprilie. Un leac eftin In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte de cel mal bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tu* sea, bronşitele, catarele este întrebuinţarea Gudronului Guyot.— Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de orl-ce alt medicament. * CASA RIEGUESEl Are onoare de a avisî pe numeroasa sa clientelă, că începînd de Duminică 6 a. c. _ îu mânui săii piceum şi în salonul săh el Atare )uă do uiătasă, bronz, lemn, porcelan, email» cri-^ stal, chocolată, zachar, etc. DE LA 1—200 FRANCI a expus IW A. ii al acesta s'a prevăzut cu multe noutăţi care de sigur oă vor satisface pe onor. public. PQTRflICQOII AVOCAT. — S’a muiat ■ Ol nUIQOUU, Strada MihaT-Vodâ. 88 a. Consultaţii 8—11 dimineaţa, 5—7 seara. Călătoria Regelui C’arol Ia A-bazzia e privită aci ea o dovadă ea, pentru moment, Romînia uu e îngrijită de evenimentele «lin Peninsula Balcanică. JI. Sting Orchestră reputaţiune bine stabilit a în Capitală, cît şi în toată ţara, doreşte a primi angajament de vară in provincie. lnforinaţiunl la: Magasinol Conservatorului Calea Virlm-iel. 6S, Bn.-ureştl ACJEiVC'K ]>ES CRANDS MAGASINS DU LOUVRE i>i: paris Actualmente, STRADA NOUĂ, No. 2, Bucureşti INSA CC ÎNCEPERE DE I.A Sf. GHEORGHE a. c., VA FI &G, Calea Victoriei, HG VIS-A-VIS DE BISERICA K ItETZIlEESCII A primit şi a pus In vCnţlare un mare asortiment de noutăţi pentru toaleta Doamnelor precum: Pălării Jupoane, Jupe de lână şi de mătase Umbreluţe, Un-f'a*. Pelerine de măla/se şt tle pontur, îlutinees, Bobea de Chumbs'e, etc,. etc. Creaţiunile cele mal recente şi carî aQ apărut în ultimele ExposiţiunI la Paris sosesc zilnic Ia AUX GRANDS MAGASINS DU LOUVRE Catalogul casei din Paris se poate obţine franco la Agenţie după cerere. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA A se citi în pagina IlI-a Buletinul Războiului şi toate depeşile şi corespondenţele privitoare la mersul războiul. „EPOCA" IN PROVINCIE T. SEVEHIA D. Porumbaru, fost ministru al domeniilor, a ţinut să’şl ilustreze ultimele zile ale ministerului său, printr’o farsă. La cererile primarului oraşului Severin, de a se lua măsuri pentru construirea unul basin de iernatec, în port, d. Porumbaru a răspuns prin următoarea adresă: •Domnule Primar, Lulnd cunoştinţa de cererile ce ne-aţl adresat prin raportul No, 1388, avem onoare a vft comunica că s'aă luat măsuri. în baza jurnalului Consiliului de miniştri No. 5 din 26 Martie curent, de a se face un basin pentru iernaticul vaselor în portul acelui oraş. In acest socp se va întocmi cît de curind proiectul necesar spre a se da în urmă în execuţiune. In ceea ce priveşte cele alte îmbunătăţiri, se vor face de o cam dată numai studiile necesare, spre a se avea In vedere cînd portul va avea fonduri disponibile, de oare-ce, cu cons-trucţiunea basinulul şi cele alte lucrări ln execuţiune, se va cheltui tot fondul disponibil şi veniturile pe două exerciţii, şi chiar va mal fl necesitate de 350,000 lei cari se vor lua cu împrumut de la alte porturi. Primiţi, etc. Or, în momentul cînd s’a făcut cunoscut primăriei din Severin cele ce preced, ministerul Aurelian era demisionat, prin urmare şi d. Porumbaru. Totuşi tosta Excelenţă credea că poate să scape, în modul acesta, de angajamentele ce luase faţă cu alegătorii săi din Mehedinţi. Cu această adresă, d. Porumbaru n’a înşelat însă pe nimeni. Alegătorii Mehedin-ţenl ştia ce Înseamnă cuvîntul săfi. D. Avrămescu, administratorul creditului agricol din judeţul nostru, a fost permutat In aceeaşi calitate la Rîmnicu Vâlcel. In locul d-sale a fost transferat d. Al. Corlâ-ţeanu, administratorul creditului agricol din TurnuMăgurele. * * * Serata literară dală Mercurea trecută în sala «Apolo» de Caragiale, autorul «Scri-sorel perdute», «Nopţel furtunoase» şi al altor comedii de moravuri, în scopul de a spori fondul pentru ridicarea unei stalue regretatului mare cetâţian Al. Lahovari, a avut un strălucit succes. Toată inteligenţa severeană îşi dăduse lntllnire la această festivitate literară. CHAIOVA Zvonul, care se respîndise, despre numirea d-lul Maglieru ca şef al poliţiei craio-vene, nu se adevereşte. Nici odată n’a fost vorba despre asemenea numire. * * * Evadarea senzaţională a celor 5 deţinuţi din penitenciarul local, continuă a preocupa opinia publică. Asupra prinderel lor, putem da următoarele detalii: De îndată ce s’a lăţit vestea despre evadare în oraş, d nil prim-procuror Geblesm, judecător de instrucţie şi comandantul jandarmeriei locale, căpitan Ipceanu, însoţiţi de doul jandarmi rurali, afi plecat în urmărirea evadaţilor. Ajnngînd ln dreptul zăvoiului între comunele BrădeştI şi Coţofenl, cel doul jandarmi, Niţă Tudose şi Marin Eotea, aă străbătut în el. După o cercetare îndelungată şi minuţioasă, el afi descoperit pe trei dintre bandiţi, pc cari prinzîndu ’I i-afi adus ln oraş. Numai Nicolae Bucur, dintre evadaţi, n’a putut fi prins. GAEAŢA Legiunea filelenică, care a plecat zilele acestea pentru Grecia, se compune din 110 voluntari şi anume : Italieni .... 35 cu ofiţeri 2 Germani ....11» » 1 Englezi .... 10 » » 1 Danezi .... 8 » » 1 etc. Printre angajaţi sunt şi 8 RomănI. * Iată Înaintările ce se vor face, pe ziua de 8 Aprilie, în corpul flotilei: La gradul de maior: căpitanul Al. Cătu-neanu. La gradul de căpitan : Locotenenţii Petre Săvescu şi C. Focşa. La gradul de locotenent: Sub-locotenen-ţil Miliail Gavrilescu, Adrian Vasiliu, Titu Ciornei, Dumitru Borzan, Eug. Tfiut şi Aris-tide Combari. La gradul de ofiţer mecanic cl. 1: ofiţerul mecanic cl. Il-a N. Gheorghiu. EGOUat *% La examenul de sub-locotenent în rezervă al soldaţilor bacalaureaţi, a reuşit cu un strălucit succes, d. Ioan M. Stănescu din batalionul II de vînătorl, student al facul-tâţel de drept. La 2 Maifl viitor va avea loc a 31 tragere la sorţi a scrisurilor Creditului funciar urban din Iaşi. ,** D. Scondăcescu a fost numit revizor şcolar al judeţului Teleorman. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESC1 Mo. 6 Strada Lipscani No. S Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori e schimb de monezi. Cursul pe ziua de 9 Api ilie 1897 | Cump. Vînd 4*|« Rentă Amortisabilă. . . 86 — 87 Va l'h » Amortisabilă. . . 97 */• 97 •/« 6’/» »*/* Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 102 96 — 102 96 V. S»/« • » » » 1890 97 lu 97 *'■> Scrisuri Funciar Rurala . 91 51 5*/s » » Urbano . 86 ' 1 87 «V, » » » Iaşi. 83 84 V* Acţiuni Bcnca Naţională. 1725 — 1750 > » Agricolă , Î05 — 212 — > Dacia Romînia asig. 410 — 420 —. » S-tea Naţionala asig. 480 — 490 — S-tatea de Coastrueţiuul . 160 — 170 - Fiorini valoare Austriacă. i ! 1 2 13 Mărci Germane .... l 43 1 25 Bacnote Franceze . . . 10» — 101 — » Italiene. . . . 85 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 85 5 70 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 14- PENTRU MOŞTENIRE PARTEA L\TÎIA Şi acea persoană nu era alt de cit un copil care alerga ast-fel spre gîrlă; un copil pe care cititorul nostru ’l a văzut deja în discuţie comercială cu factorul Balsam. Era Păsărică, singur ca nici odată, căci închisese acasă pe credinciosul Bălan. Poate n’aţl uitat că ciobănaşul se liotă-rîse să meargă la curte spre a ’şl vinde vînatul săîl pe care moş Iordache îl dăduse un preţ de rîs. Pentru împlinirea acelui plan, după ce ’şl-a adus turma şi mîncase pe zorite, ceruse voie să se ducă pînă acasă la părinţi. Arendaşul Rădulescu ÎI recomandă să nu întîrzie mult. Putea să se întoarcă pînă la zece şi porni ln fugă nu ln spre casa părintească, ci în spre Magula. Drumul pe care avea să’l facă era destul de lung, aşa că se înoptase bine, când la un kilometru de sat, lăsă drumul mare şi o luă peste cîmp pe o potecă bătătorită care îl ducea drept la curte. El nu zări omul care stătea ascuns în stuh. Pe malul de dincolo arborii înalţi din parcul Porescilor se vedeatt ca nişte mase mari negre. Băiatul, înotător dibaci, nu se îugrija de apă. Ceea ce 11 preocupa era ca să’şl ude cît mal puţin vestmintele, care se reduceai! de alt fel la o cămaşă şi la un pantalol de pînză groasă de cînepă, strîns la mijloc de o curea de piele. Văzu numai un singur mijloc : să facă din totul un pachet, împreună cu vînatul şi sâ’l pue în cap, Trecînd numai de cât de la plăzmuire la săvîrşire, îşi scosese deja imineil, cînd un zgomot nelămurit de glasuri şi crăci, cu violenţă mişcate, se auzi la clţl-va paşi. Fără să mal stea la gîndurl, se ascunse în iarbă, aţintind urechea şi privind spre partea de unde venea sgomotul. Numai de cît o rază de lumină seăpără pe suprafaţa apel. Păsărică scoase un oftat de uşurare. — Nu e nici un pîndar, nici caraula nu e. Trebue să fie cine-va de la Curte care vine să scoaţă laţurile. O să mă treacă şi pe mine, nu mal am nevoie să mă ud. Şi, sculîndu-se, se pregăti să strige când pescarul va fi la o distanţă nu tocmai departe. Luntrea se apropia. Raza de lumină, pe eare felinarul aprins în partea dinainte a luntrel, o proecta pe apă, se lărgea. Păsărică deosebi doul oameni cari minafi luntrea pe alături de stuf. — Unde! strigă el. — El, cine-e ? răspunse un glas pe care băiatul îl recunoscu numai de cît. — E Păsărică, d-le Matei, strigă el. Cio-banu lui d. Radu, Păsărică, ’l ştii dumneata, Matei? Ala care aduce une-orl ciuperci şi raci la curte. Matei, vizitiul lui Porescu, pe care Păsărică 11 domnea, fără ca el să se supere, Matei îşi făcea gustul de pescuit în tovărăşie cu un argat. El avu bună-voe să recunoască pe Păsărică, şi catadaxi să-l întrebe ce roboteşte p’acolo. La care băiatul răspunse că avînd un e-pure şi două prepeliţe de vînzare, şl temîn-du-se ca să nu fie prins de caraulă ori de pîndarl, avea de glnd să-şi vinză vînatul la curte, după ce va trece iazul înnot. Dacă acel domni vor bine să-l treacă, o să I scape de o scăldătură, lucru care nu-I trebuia pentru un moment. «Domnii» aceia, amîndoul nişte ştrengari, cu toată obrăznicia tuîndră pe care oamenii de casă o afectează în tot-d’a-una, faţă cu lucrătorii şi cu ţăranii, domnii aceia, nu refuzară să facă lui Păsărică serviciul pe care îl cerea el. Traseră luntrea la mal. Păsărică tocmai vrea să se urce în ea, plin de mulţumiri, cînd Matei avu o idee neprevăzută. — Ia stal niţel, neicuţule. Crez că nu vrei să mergi pînă la curte. — Ba, tocmai, săr’mîna dom’le Matei! Vreati să mă duc să-mi vînz vînatul acolo. —Bun, reluă vizitiul dar dacă ţi’laş cumpăra ea, o să fii scutit de o bucată de drum, nu-I aşa ? — Se înţelege ! zise Păsărică, trăgtnd cu urechia. Negreşit, dacă mi-1 cumpăraţi. Aşa s’ar putea face dacă tu al fi cu minte. Ea să vedem ! Ce al ? Un epure şi două pottrnichl, zici ? — Şi alt-ceva, adăogă el. Ia uitaţi-vă numai cît sunt, de grase, zise el scoţînd vînatul din sac. Mateifi clntări cu mina iepurile şi potlr-nichile, numără păsărelele, şi mulţumit de cercetarea sa: — El, cit cel pe ele ? întrebă el. Dar spune scurt. Nu ml place să mă cieoro-văesc la tîrguială ! Păsărică numai putea de bucurie. El Înţelese că Mateifi, hrănit destul de bine la curte, n’avea trebuinţă să cumpere provizii pentru sine. Vădit că aci era o speculaţie. El vrea să cumpere vînatul, spre a’l vinde îndoit boerulul. In aceste condiţiunl, Păsărică se gîndi că putea face sâ-şl sporească pretenţii, şi la urmă spre a încheia tlrgul putea să ma lase, la o adică. — Zece franci! respunse el, cu o voce hotârltă. . — Zece franci! protestă Mateifi. Al ne-merit-o 1 Ce vrei să iîzl ? Cu şapte, o să fie destul. Asta era şi părerea lui Păsărică ciobanul care nu se aştepta să ia o sumă alît de îu-semnată. Cu toate astea tot ţinu ln ruptul capului şi după o ciorovăială ludelungată în care se arăta foarte sglrcit, preţul se hotărî la opt franci, pe care Matei 11 puse ln mină, imediat. Păsărică era pe altă lume. Acum putea să se socotească, pe sine, ca stăpînul puşcel Iul Pălămidă: In focul bucuriei, el căută toate mijloacele pentru ca să se facă folositor şi plăcut. Se dete la fund de mal multe ori spre a scoate hălăul prins de vr’o răgăţînă. Bătu apa cu mlinele spre a speria peştii şi spre a l face să fugă către plasă. Mult mal priceput In materie de cit cel doi argaţi, după ce a început prin a se a-socia la partida de pescuit, sfirşi prin a lua direcţia. Mulţumită lui, în mal puţin de o jumătate de ceas, o câtăţinie respectabilă de baboi de crăpcenl, ba chiar şi un lin şi un somnişor, fură prinşi în lialăfi. — Ne ajunge şi putem să ne întoarcem! zise Mateifi încîntat. Dacă vrei să vil cu noi şi tu, neicuţule, o să mănîncl o bucăţică şi o să bel un pahar de vin, la curte. Propunerea era ademenitoare. Păsărică mîncase în grabă, şi îu stomac foamea ÎI da tîrcoale, dar teama de a se întoarce prea tîrzifl la curtea arendaşului, II stăpîni rlvnirea. Mulţumi cu căldură, şi rămase pe malul gîrlel, uitîndu-se la luntre, care se depărta în fugă pe apă. (Va urma) PRIMA INDUSTRIE ROMÎNĂ PENTRU Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos VICTOR SOCEC-CÂMPULUHB UNICA FABRICA care produce varul în furnale sistematice cu focuri continue, garantlnd produsele de calitate superioară fără piatră. IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencueli şi lucrări de artă. Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipcl şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă între traverse de fer, ziduri uşoare, despărţitoare, cel mal bun material pentru construc-ţiunl de spitale, vile, barace, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn safi fer, absolută siguranţă în contra incendiului. Preţurile cele mai moderate, furniture prompte şi exacte. Comenzile se pot adresa la DEPOU, Calea Griviţeî, 138, şi Ia Fabrica din Cimpulung. Deposit permanent de toate aceste produse, Calea Griviţeî, 138. „STEAUA ROMANA SOCIETATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROIEULUI CAPITAL SOCIAL: lei 10,000,000 .lin rare 7,000,000 deplin vărsaţi Fabrice de Petroleu fi Derivate: BUCURESCI, MOIMESCI, MQNTEORU gHIT' Produsele Fabricelor: PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda) ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME: Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru mafine, Valvolir.a pentru cilindre Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710 PARAFINA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMÎNĂRI Calităţi: UX, XTRA, PRIMA SI $ CIINQA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. ATELIF.lt DE L U’ATI NKRIE si PKxvn ir con smucŢi ujvm: ii£ c /; n tr Bucureşti. — No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. — Bucureşti Efeetu azft tot felul de lucrări de fler pentru Binale piecum : Grilaje Porţi, Baloane, Uşi, Ferestre. Marchize, Scări, Lămpi, ele. Specialitate : Florărie, Sere, G rări ine de turnă. Balcoane de fier, etc. etc, Se primesc comande pentru provincie: ----- PREŢURI MODERATE ----------------------- WATSON «fc TOIIELL jMAŞINl AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCI. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl |H. F. ECKEBT SOCIETATE PE ACŢIUNI jPLUGURÎ DE OŢEL pentru cultura obicinuită fi cultura adîncă ‘ PLUGURI DE OŢEL .‘w ifeclt. » pentru cultura de sfecla PLUGURI DE OŢEL ou 2, 3, şl mal multe brăzaare. PLUGURI DE OŢEL pentru cultivat p&romturl virgine. PLUGURI DE OŢEL pentru locuri muntoase. 'KARIŢE DE OŢEL pentru porumb. Grindeiul, Bârsa, Cormana, Roatele, în fine tot corpul ; plugului ECKERT este lucrat din OŢEL. Semănătoare în lat 4:-Ş ' C - - . r,'_S-''nSS£’' - --ilic 1. KOHAN. Galaţi şi Brăila DEPOSIT de MAŞINI Agricole şi Industriale DIN FABR1CELE BROWH & MAY LIMITED DEVIZES (England) LOCOMOBILE de la 4 pînă la 50 de cal putere. TREERĂTOARE sistem cel mal perfecţionat p. România MOTOARE VERTICALE începînd de la 1 cal putere. MORI CU POSTAMENT de FER şi cu petre franţuzescl. CAZANE pentru ABUR de toate mărimele. MASINE de SECERAT Simple şi cu Legat DIN FABRICELE THE MASEEYHARRIS Company Limited din Toronto (Canada) Peste 1,500 maşini în lucru în ţară. IVffurl curente ne trimit tiuitei cerere> gratie* tşi franco I,, UE Si Mj 1\;A ‘ semănătoare in rtmlurl TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Catatejage iSunlrate gratie* şl franco. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. VICTOR LUPESCU BIURQU TECHfcic Inginer [BIUROU TECHNIC BUCUREŞTI. —BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis (L&ng& ministerul Domeniilor) MORI sistematice, FABRICI de spirt, cherestele, cărămidăritetc. LUMINA ELECTRICA MIA 1BISA liE st ntaf/axil «le fer fletnonlabile, aeoperătninle yi pothtrl ele fer LOCOMOBILE, CAZANE, MOTORI de aburi, gaz, petrol şi benzină POMPE de ori ce sistem Rf ZfRVORl! de APA SPIRT şi PETROL CĂI FFRATE PORTATIVE ŞI AERIANE Aut rele de fer, uniclte pentru Antreprenori Tuburi de tuciu, l’er, plumb şi bazalt, furtuni de cauciuc URELE DE TRASMISIUNI DE PIELE, PAR DE CĂMILĂ SI BAMTA Instalaţiunî de băi si closete sistematice INCÂLZIRI Şl VENTILAŢIUNI Becuri şi site francese, sistem OberU. Le Paradis de Nice 156,—Calea Victoriei.—136 Annonce â sa gracieuse clientele qu’il a reţii la provision de gazon anglais pour la saison du printemps â 1 fr. le kilog., il Tinforme egalement qu’il pos-sede un grand clioix de couron-nes â des prix moddr£s. ÎNTREPRINDEREA BAROMETRICA 16, Strada Doamnei, 16 Singura antreprisă avantagioasă pentru onor. public, care se poate controla foarte uşor. Preţul este numai Iei 8 metrul cub garantat. Direcţiunea este numai in strada Doamnei No. 16.________ La Typogralia EPOCA se află de vîn -eare hârtie maculatură cu 50 bani ki-logr. în paehetede cîtelO kilograme. La Typogralia EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 40 bani kilogramul In pachete de cîte lOkil. „PATRIA" Societate romînă de asigurare fi de reasigurare Capital social vărsat lei un milion BucurescI, str. Sinîrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de viaţă, asigurări mixte, asigurări de zestre cu saitire de plata premiilor in cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 86 la sută din beneficii. Branşa Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sad trecătoare (indemnisare zilnică), de asemenea primeşte: Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este represintată prin agenţi la localităţile mal însemnate din ţară. Dlrecţinnea MEDICAMENT FIIOSPIIATIC IN de VIAL VINUL DE VIA', este un modificator puternic al organismului in caşurile ae : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAE Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi In toate farmaciile. Bucureşti. — Tipografia <£î rada Clemenţei, 3, — Bucureşti.