SERIA IL—ANTJL IU, No. 421. Wm arului o banî ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fie-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una inainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; In streinitate 50 lei Şase luni ... 15 > » > 25 » Prel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr !n străinătate 30 bani JECdiţia a treia MANUSCRISELENU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 C A MARŢI. 8 APRILIE, 1897 NUMARUI^lO BANI. ANIJNCI URILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinălate, direct la administraţi* fi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV...0.80 b. lini*' » » > III..2.— lei » » » » II...8.— » *• Inserţiile fi reclamele 3 lei rlndul Un nnmăr reehift 80 bani' REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - Ne. 8 CONGRESUL CONSERVtTOR. - ÎNTRUNIREA UE LA DACIA eclaraţia oficiala de râzboiu DECLARAŢIILE D-LUI LASCAR CATARGI Făcute la Clubul Conservator in ziua de 6 Aprilie 1807 Domnilor, Se împlineşte un an de zile de clnd pentru Intîia oară, după retragerea uoastra de la putere, v’am convocat la sfat. Ve arâtain atunci cum partidul liberal, prin politica sa de provocare, dovedise ca nu pricepe rolul pe care il crea frumosul exemplu ce dădusem noT retragîndu-ne de la guvern în mod pacinic şi numai spre a înlesni alternarea partidelor la cîrmuirea ţârei. Ve arătam şirul de greşeli pe cari le comisese guvernul prezidat de d. Dimitrie Sturdza, şi încheiam rugindu-ve sa organizaţi propaganda In îndouitul scop: «rezistenţa în contra pornirilor guvernului actual; pregătirea unul guvern reparator». Nu-mi închipuiam atunci ca aşa de repede şi aşa de desăvârşit erafl sa se împlinească cele ce prevăzusem. Puţine zile după întrunirea noas-tia de anul trecut, guvernul liberal a înscenat scandalul religios şi judecătoresc, care a necinstit pentru vreme îndelunga Biserica şi dreptatea şi care a pus în primejdie însăşi temeliile Statului. V’aţl făcut datoria barbăteşte, aţi îndemnat la rezistenţa, în contra pornirilor guvernului, şi ţara întreaga v’a urmat. Barbaţia d-voastre a fost încoronată de succes. Nedrep tatea a fost îngenunchiată, ceea ce se mal putea scapa din cinstea ţârei s’a scapat, şi turburarea sufletelor s’a liniştit. Nu voesc sa staruesc asupra par-ţel ce am luat la rezolvarea jalnicei crize. Cu cea mal complecta uitare a intereselor şi a drepturilor noastre, cu o creştinească şi frăţeasca dragoste pentru cel ce pâ-eatuiseră şi mărturiseaţi pocăinţă, am dat sprijinul nostru, fără de care nu se putea deslega cele pe cari el le înodase; şi am scapat nu numai ţara, dar şi pe dînşil. Nu voesc să insist pentru ca nu am înţeles sa tragem nici un folos, nici chiar un folos de mîndrie, din concursul nostru leal. Am slujit ţara şi Coroana ca în tot-d’a-una, pentru singura mulţumire de a ne face datoria. De aceea, cu mâhnire am constatat, că cele stipulate — nu pentru noi—pe baza cărora am dat concursul nostru, nu aQ fost îndeplinite nici pîna azi. Pilda rea, care va sta în viitor în cale celor cari vor fi îndemnaţi de grija intereselor superioare ale ţârei, sa ajute protivnicii politici In ceasuri grele. Odata chestia religioasa rezolvată, ain reintrat în calea pe care ne-o deschiseserăm de la început. Am dat încă odata ragaz partidului liberal sa-şl arate destoinicia. Ştiţi cu toţii cum a mers a doua sesiune parlamentară a partidului liberal. Afară de o încercare temerara de a sădi prin masuri nepricepute vrajba între paturile acestei ţari, anul politic a trecut fara alta isprava de cît o criza ministeriala de o luna de zile. Budgetele chiar au fost votate fara discuţie, şi după însăşi mărturisirea liberalilor, încheiate fara echilibru. In cursul acestei sesiuni, cu de-săvîrşire stearpă, s’a făcut uimitoarea descoperire ca guvernul liberal, din pisma neputinţei In contra celor cari muncesc: a întîrziat cu comandarea cartuşelor necesare oastel romîne, după declaraţia oficiala a actualului ministru de războia. Nici odată, în istoria noastră politică, şi pot adâoga nicaerl şi în nici o vreme, un partid nu a să-vîrşit o vină mal grea. Totul se poate uita ; nearmarea ţârei din rea voinţa nu se poate uita însă, fara a se seca însuşi isvorul celui mal înalt şi mal puternic al nostru sentiment, iubirea de patrie. Iar ca încoronarea acestui şir de greşeli, dintre cari cea din urma este o adevărată crima, oamenii cari le săvârşiseră s’aQ reîntors la cîrma Statului. întoarcerea lor la guvern este o trista lecţie pentru viaţa noastră politica. Ea însemnează ca în Rotnînia guvernele pot săvârşi orl-ee vina. Pentru nici una nu este sancţiune. Ast-fel, tocmai în ceasul în care se strîng la orizont norii cel deşi din cari poate eşi furtuna, Romînia este guvernata de oameni a căror incapacitate dovedita le ridica orl-ce autoritate, şi ne inspiră cu drept cuvînt toate îngrijirile. In ast-fel de împrejurări nu mal ne este iertat sa privim cu nepăsare la nişte experienţe cari nu mal pot destăinui nimic. Suntem nu numai în drept, suntem datori faţa de ţara şi de propria noastră conştiinţa să lucrăm pe toate caile legale la răsturnarea acestui guvern. De aceea v’am chemat. Nu mai este vorba, ca acum un an, să pregătim un guvern reparator. Din fericire pentru noi şi pentru ţară, şi noi suntem gata să luam răspunderea conducerii treburilor Statului, şi ţara a arătat în chipul cel mal neîndoelnic ca de la noi aşteapta îndreptarea unei situaţiunl care nu mal poate dăinui. Alegerile din urma — şi d-v. ştiţi intru cît se poate găsi în alegeri adevărata icoana a voinţei ţârei — dovedesc nu numai ca între Camere şi adevăratele sentimente ale ţârei nu este nici o legătură, dar şi că încordarea spiritelor şi pornirea naţiunel pentru noi sunt mal mari chiar de cît la 1888, In ajunul caderel liberalilor. Va trebui, d-lor, sa ducem o campanie cu atât mal energica cu cît interesele cari atîrnâ de dînsa sunt mal mari. Aceste interese nu Ire-bue sa uitaţi ca sunt una de această data cu cinstea, bunul renume şi poate însăşi siguranţa ţareî. Nu ma indoesc de izbînda. De cîte-orl am pornit cu deviza partidului: «nimic pentru noi, totul pentru ţara,» în tot-d’a-una am biruit Aşa va fi şi de rlndul acesta. Atragem atenţiunea asupra «le-penilor noastre speciale, cum $1 asupra acelora ale «Agenţiei roiul ne», privitoare la izbucnirea regulată, a războiului Sntre Turcia Grecia $1 la primele lupte ce aâ avut loc la fruntaria Te-saliei fi fu Eplr. Depenile se găsesc In pagina a lV-a. CONGRESUL PARTIDULUI CONSERVATOR Pentru a treia oară, în timp ele o lună, întreg cuprinsul ţăreî şi-a trimes, eri, im-puternici [ii pentru a se consfătui cu căpeteniile partidului conservator asupra mijlocului celui mai potrivit de a alunga pe cei cari ne înjosesc în afară şi ne umplu de ruşine înăuntru. Saloanele clubului ar fi trebuit să fie înzecit de spaţioase ca să coprindă pe toţi delegaţii doritori de a asculta instrucţiunile, patriotice şi cu minte, ale şefului venerat la al cărui apel conservatorii de la Severin se întîlnesc cu cei de la Botoşani, într'un gînd, într’o inimă şi într'o desă-vîrşită conglăsuire. Declaraţiile «l-iu! Catarglu .4 luat cuvîntid, întîiu, d. Lnscar Ca-trtrgiu, care, în mijlocul unei neînchipuite atenţiuni, a dat citire declaraţiunilor pe care le publicăm in fruntea ziarului. Entusiaste aplause au subliniat pasa-giile acestui document important, care va fi înregistrat cu grijă de către cei cari vor scrie într’o zi, cinstit şi pe şart, istoria desfăşurării evenimentelor în această epocă de nelinişte şi mai vîrtos de generală îngrijire. Cuvlntările Dnpă d. Lascar Catargiu, a vorbit d. N. Economii, preşedintele clubului conservator din Graiova. In împrejurările grele prin cari trecem, a zis în esenţă d. Economu, energia nu mai e un drept, ci o datorie care ni se impune. Guvernul d-lui Sturdza este nu numai răii, nu mimat mizerabil, dar o permanentă primejdie. După ce a călcat în picioare, cu un dispreţ criminal, tot ce a fost lege şi datină în ţara aceasta, d. Sturdza şi complicii săi din minister sunt pe punctul de a pune în cumpănă pînă şi existenţa noastră naţională—atît sunt de răi şi de netrebnici. In contra unui aşa minister se luptă cu ultima energie — şi se luptă nu atît pentru a-l răsturna pe el, cît pentru a salva ceea ce a mai rămas neştirbit din moştenirea pe care am primit-o de la străbuni şi de care vom da seamă în faţa urmaşilor noştri. * # * Cel de al treilea care a luat cuvîntul, a fost d. M. Balş. într’un moment cînd politica externă este atât de turburată, zice în sinteză o-ratorul; cînd dintr’un minut într’altul se pot desfăşura evenimente hotărîtoare pentru ţara noastră, Romînia are nevoie de un guvern tare şi luminat, care să poată şi să ştie a lua rezoluţiuni. Guvernul d-lui Sturdza este, din toate punctele de vedere, tocmai contrariul de ce ne tre-bue azi. De aceea e o datorie de patriotism să'l răsturnăm, pentru ca afacerile publice să intre pe niîini destoinice. * « * Se dă cuvîntul d-lui G. Panu. care se urcă la tribună în mijlocul unor ovaţiunî nesfîrşite. Cîte-va minute oratorul nu poate vorbi—atît de puternice sunt aplausele. Ne am întrunit, începe oratorul, ca să chibzuim o campanie susţinută în potriva unui guvern pe care nimeni nu’l mai susţine. Şi lucrul e mult mai greu de cît pare la prima vedere, domnilor, pentru că împrejurările sunt extra-ordinare. Căci ideilor unui guvern rău se opun ideile bune ale opoziţiei—dar unui guvern fără idei ce să'i opui P Un partid viu se res-toarnă—dar unui partid mort ce să-i faci P Dar, zic unii optimişti. guvernul e slab din pricina frământărilor. Greşală. Guvernul îşi maschează neputinţa cu a-ceste frămîntărî — căci, să ne înţelegem : stăpînirea colectivistă nu e nici măcar criminală, ci, curat neputincioasă. Şi lucrul e firesc cînd ne gtndim cum s’a înjghebat acest guvern. Mai marii co lectivităţii ’şi au zis: să facem bugete. Şi au făcut; apoi, in aceste bugete au băgat rozătoare— şi amestecul acesta s’a numit partid naţional-liheral. Dar, inţelegind că n’au avut raţiune pentru a veni la putere şi mai ales pentru a rămîne la putere, colectiviştii s'an gîndit la un mijloc ridicul de ingenios Ei zic: nu plecăm de la putere fiind-câ e prea de vreme! Cu sistemul acesta, noi nu mai avem de luptat cu un partid, ci cu timpul. Domnii aceştia, ne avînd ce ne imputa nouă, ne spuneau că trebue să ne retragem fiind că am Stat prea mult la putere; azi, neavînd cu ce justifica şederea lor, ne spun că nu se pot retrage fiind-că abia au venit.’ Cu alte cuvinte, un stabilit un maximum cît se poate deţine puterea şi un minimum cînd se poate pleca de la putere, adică un minimum de putere şi un maximum de www.dacoromanica.ro buget. Ei bine, sistemul acesta e primejdios. Cine sa dovedit incapabil de a guverna, trebue să plece, şi cu cît mai repede cu atît mai bine— şi colectivitatea a dovedit cu prisos netrebnicia el. * * * După d. Panu, a luat cuvîntul d. Co-muneanu, delegatul clubului conservator din Piteşti. Am ajuna, domnilor—zice in rezumat d. Comăneanu—să ne fie ruşine cu judelui nostru. Căci, ştiţi cine reprezintă Argeşul în sfatulţărei? D. Dimancea... şi d. Media... şi un copil din dinastia Brătianu ! Această ruşine trebue alungată, şi înjghebarea politică care chiamă la onoruri ast-fel de oameni trebue cu ori-ce preţ răsturnată. Trebue să se înţeleagă odată că în Parlamentul ţârei n’au ce căuta oamenii cari mi se pot reprezenta pe el — necum ţara, ci cei pe cari îi desemnează trecutul, destoinicia dovedită şi serviciile recunoscute aduse concetăţenilor lor. * * * I). Ionel Grădişteanu, chemat cu insistenţă la tribună, zice că guvernul d-lui Sturdza este un pericol pentru ţară. Omul care a pîngărit biserică; care a smuls şi a asvîrlit steagul romînesc după care se orientau sufletele fraţilor din Macedonia ; omul care a îngenunchiat pe Romînii de peste munţi—trebue gonit căci ne duce de rîpă. închis în caşcaval vu verigaşii cari îl secundează la rele, şeful colectivităţii s’a împuţit şi el şi cuibul în care se gunoieşte. Inima acestor ghiftuiţi nu mai bate clin pricina grăsimei care o îneacă, de aceea într’un fel simte şi cugetă poporul romîn, şi într’un fel cu totul protivnic simte şi cugetă—daca mai simte şi cugetă—îmbuibaţii cari ne stăpînesc. W * * La sfîrşitul substanţialului discurs al d-lui Grădişteanu, publicul chiamă, cu furtunoase aplause, pe d. Take Ioneseu. Prietenia pe care mi o arătaţi, domnilor, ’mi e mai scumpă de cît ori cînd altă dată—zice fostul ministru de culte. Din ceea ce vedeţi şi din ceea ce ştiţi, reiese, cred, îndestul, că am avut dreptate cînd am zis, la întrunirea de săptămîna trecută, că nu se Ipoate să meargă înainte colectivitatea. Nu se poate guverna fără oameni — şi d. Sturdza n are oameni. Cu miniştrii săi — să-i mai numesc ? — nu se poate conduce o ţară. Ori-ce ar face şi ori cit s ar frămînta, o să se dumice tot mai mult, o să se slăbească tot mai mult pînă vor ajunge să se convingă ei singuri că guvernămîntul e o sarcină prea grea pentru umerii lor. Faptul că la apelul veneratului şef se respunde in tot-d’a-una în aşa de mare număr în cît nu ne încap sălile clubului şi nu ne vor incăpea nici sălile cele mai spaţioase din Capitală, căci nu e sală care să se mărească continuu cum continuu se măreşte numărul partizanilor noştri faptul acesta învederează că puţină vreme vor mai avea colectiviştii de păcătuit. Să facem act creştinesc lăsîndu-i să se spovedească pentru sfintele sărbători — şi sunt sigur că, daca va fi cinstit duhovnicul care ’i va spovedi, nu le va da să se grijească, după Paşti ne vom revedea şi sper că atunci, din locul acesta, nu vom mai vorbi ca opoziţie. * * A Se dă cuvîntul d-iui Kăşcanu, delegatul clubului din Ploeşti. La 1859 aţi avut norocul, venerabile şef —începe oratorul adrestndu-se d-lui Lascar Catargi— să faceţi unirea ţărilor surori; la 1866, aţi înzestrat ţara cu constituţia după care ne guvernăm azi — căci e o-pera d-voastre : la 1870, aţi scăpat ţara de un dezastru ; la 1895, ai încercat să introduci un sistem occidental pentru alternarea partidelor la putere — dar n ai avut norocul să întîlneştl un adversar care să te priceapă şi să te urmeze în lupta dreaptă şi leală. Ne-ai chemai, părinte al patriei, ca să ne dai sfaturi de cum să urmăm în viitor ; şi am venit toţi ca un singur om, cum vom veni ori dc cîte ori vel face a-pel la noi. Acest devotament fără margini şi fără condiţii Iţi e o chezăşie, ilustre şef. că te poţi, în tot momentul, sprijini pe noi, Cutează, cutează, părinte al patriei, şi nu va fi unul între noi care să nu te urmeze ! * ♦ * La sfîrşitul discursurilor, d. Lascar Catargi mulţumeşte asistenţei pentru graba cu care a răspuns la iniţiativa comitetului central executiv al partidului. Sprijinit pe concursul colaboratorilor mei din comitet şi pe devotamentul d-voastre, a zis, terminînd, venerabilul nostru şef, voi merge înainte şi tot înainte — îndărăt n’am mers nici o dată. GUVERN PIERDUT Am spus, de Îndată ce s’a zvonit despre venirea d-lui Sturdza, eă vom avea un guvern de pro-vocaţlune. D. Sturdza a răult adine sentimentele ţăreî ni a indignat opl-niunea publică. Venirea d-sale era deci o sfidare, ale cărei urmări nu pot ti de cit rele. Nu ne-am înnelat. Guvernul numără abia ette-va zile de existenţă, ţi deja e fierbere în ţară ni armata a trebuit să fie scoasă pe stradă, In Capitală. Aceasta e foarte grav tn împrejurările esterioare «le astăzi, cicd războiul u izbucnit tu Balcani şi ci ud e cea mal absolută nevoie ca in ţară să fie cea mal perfectă linişte si ordine. Guvernul d-lui j Stnrdza, lipsit de ori-ce autoritate morală, nu va ajunge cn violenţele sale do cit să provoace tarborări din e« iu ce mai grave. Dacă partidul liberal mai are nn pic de patriotism, el trebuie să-şi «leschidă ochii, să vadă că cele mal vitale interese ale ţăreî sunt tu joc, sl să se retragă de la patere piuă nu e prea tirzifi. Guvernul Glurdza e un guvern pierdut ţi regimul liberal nn mai e cu putinţă. RULETINUL RĂZBOIULUI Războiul a izbucnit, aşa cum era de aşteptat. Iu urma ştirii trimeasă de corespondentul nostru special din Yiena, eă la Petersbug predomneşte ideia că «Turoia şi Grecia trebuiesc părăsite soartel lor», am spus tn numărul nostru apărut Sim* bătă dimineaţa că izbucnirea formală a războiului e foarte apropiată. După primul atac al bandelor greceşti la fruntaria TesalieT, guvernul tureese spusese că la cea dintăi repeţi re a încă lcării fruntAriei va declara război. 0 asemene repeţire era fatală şi prin urmare războiul inevitabil. In tocmai aşa s’au şi petrecut lucrurile. Bandele Greceşti au trecut din uoă fruntaria şi Poarta a declarat război. Şansele războiului nu se pot cumpăni (le pe acum. Reamintim totuşi că, de şi Turrii sunt cu mult superiori Grecilor pe uscat, teatrul rezboiului e aşa tn cit armata turcească numai cu grefi se poate desfăşura pentru a intra în luptă. Pe apă, Grecii sunt incomparabil superiori Turcilor, a cărora flotă c incapabilă de luptă. Corespondentul nostru special din Atena ne-a telograflat, cum sc poate vedea la dopeşi, că primele lupte aă avut deja loc, atît pe fruntaria Tesaliei cit şi în Epir, adică pe toată linia. Grecii par a avea succes. In curînd va începe războiul şi pe apă. Escadra greacă de torpiloare subt comanda prinţului Georgc, se află de clte-va zile gata aproape de intrarea golfului Salonic. Turcii speră că, în cîte-va zile, vor lua Larissa, unde e cuartierul general grecesc. Pentru a împiedica aceasta, Greoii vor ataca (le sigur Salonicul. In ce priveşte situaţia internaţională, se pare că Puterile nu ajuns să limiteze conflictul mimai între Greci şi Turci. Dar se pot ivi şi complicnţiunl neprevăzute. 2 EPOCA TRIBUNA LITERARA STUDIU asupra OBICEIURILOR, JURIDICE LA ROMÎNl Rare, foarte rare, sunt studiile ce apar In literatura noastră juridică ; cauza stă In faptul că Codul civil rointn este o traducere grosolană şi greşita a codului civil francez, traducere făcută tu grabă după ordinul dat de prinţul Cuza. Această traducere a fost sancţionată, promulgată şi pusă In aplicaţie fără a se ţiuea seamă de vechiul nostru drept păiulntesc de care poporul a ascultat In tot-d’auna. Tinerii magistraţi şi avocaţi, disculînd noul codice, fatalmente aii dat ascultare autorilor francezi ; şi cine ar fi putut avea curagiul a mal scrie şi comenta codul civil In urma savantelor scrieri ale Iul Laurent, Demolombe, etc. Cîţl-va oameni de merit, ca d. profesor D. Alexandrescu, Bouachi, Păucescu, ele., a ti iucercat a comenta codul romtn ; muncă grea şi ingrată! Acum, de cit-va timp, d. Gr. I. Alexandrescu, preşedintele trib. Galaţi, a publicat prima parte a unul studii! juridic care este de mare importanţa, nu numai ca originalitate — căci un as menea studiu nu s’a mal făcut ptnă acum — dar chiar ca folos direct pentru explicarea şi pregătirea unul viitor Cod Civil. In adevăr, toţi atl ferma convingere că un asemenea Cod, de la punerea Iul In aplicaţie, a făcut mal mult rătt şi a dat loc la o jurisprudeHţă schimbătoare şi periculoasă, şi cu toate acestea se feresc a propune o modificare. Totul s’a refăcut lu ţara aceasta cu sacrificii nepomenite de mari, pe ciiid Codul Civil, care este baza existenţii noastre civile, a rămas a-celaş. Iată acum pe scurt importantul şi originalul studift al d-lul preşedinte Alexandrescu : In prima parte, autorul dovedeşte că o lege, şi In special Codul Civil, nu poate să fie e concepţie a unul om care ’l compune In cabinetul sâă; de asemenea, nu poate să fie nici o traducere a unei legi streine a unul alt popor, copiată din altă ţară, peu-tru motivul că : o lege este expresiunea trebuinţelor unu) popor din un timp dat, care ’şl exprimă acele trebuinţe prin obiceiurile juridice ; deci, trebue de studiat Intlih acele trebuinţe şi obiceiul, cari la rtndul lor sunt legate cu datinele, cu gradul de civilizaţie a acelui popor, etc. Cu alte cuvinte, poporul însuşi 1*1 face legi ; legiuitorul nu trebue şi nu poate de cit a asculta poporul ; ast-tei se va tnllmpla şi la noi cum s'a In-tlmplat şi la alte popoare, adică va fi o lege oficiala, pe care o vor aplica judecătorii, şi pe care nu o va respecta nici asculta poporul, şi o altă lege pe care judecătorii nu o vor cunoaşte, şi de care poporul va asculta (această lege este dreptu-pămlntesc.) Iată o dispoziţie de obiceiă pămlntesc, care se loveşte cu o dispoziţie din Codul Civil. Judecătorii vor da o hotârlre conform Codului Civil, care, safi nu va fi executată la ţară, sad care, dacă se va executa, va crea o duşmănie. Şi din aceste două dispoziţii, ori cine vede că aceea a dreptului pă-mîntesc este cea mal logică, atît din punctul de vedere economic, juridic, cit şi moral. Alt exemplu : la ţară nu se ştie ce este un copil natural; toţi aceia cari trăesc pe lingă şeful de familie, muncesc alături cu dinsul, adună un mic avut, şi sunt consideraţi de el ca copil lui; aceia es înzestraţi din casa părintească, şi, ca şi copil lui, ll moştenesc. După Codul Civil, copil naturali sunt excluşi de la succesiune, şi chestiunea dă loc In doctrină la o vie discuţie. Şi aşa mal d eparte, la proprietate, la o-bligaţil, la moşteniri, dreptul pămlntesc Îşi are dispoziţii mult mal Înţelepte de cit Codul Civil; geniul nostru naţional a creat dispoziţii originale şi foarte înţelepte, şi cre-ază neîncetat şi In materie juridică, precum crează şi lu literatura poporană, şi nimeni nu'l poate opri pe acest genifl naţional să ’şl creieze după trebuinţele lui ori-ce dispoziţie folositoare, chiar în potriva legilor existente şi a celor de la tlrg, cari nu cunosc nevoile poporului, nul studiază, ci fac legi numai pentru dinşil şi interesele lor. Prin urmare, ca concluzie, In această ţară sunt două popoare: unul la tlrg, altul la sate; Intre dlnsele, nu numai că există o diferinţă de limbă, de port, de datine, de moravuri, dar acum s’a creat o altă deosebire mal ca- FOIŢA ZIARULUI < EPOCA > 11 PENTRU MOŞTENIRE PARTJEA lltTTilA m ^CAPITOLUL VIII — Nu mal umblaţi cu tertipuri, zise ea. Nu e vorba de planurile şi de sentimentele mele personale, acum. Vreai!, Înţelegi, vreaâ să faci aşa ca Liţescu să nu fie primit. Găseşte un pretext! Aratâ-I dorinţa să mergem unde-va ... Să mergem la băl. Tata ascultă de voinţa d tale, de toate ca-priţiile. — Exagerezi, influenţa pe care o am a-supra tatălui d-tale, nu stă tn puterea mea ca sâ’l fac să comită un act de o necalifi-cabilă grosolănie, lutru cât priveşte pe Liţescu. — Bine! fiind că mă sileşti să’mlditlpe faţă glndul, o s’o fac, zise Adriana scobo-rlndu-şl glasul. Nu vreaă să vie domnul acela aici! Nu vreafl ! Şi dacă nu ţii socoteala de voinţa aceasta, voiil spune Iul tata că Liţescu vine aici... pentru alta, nu pentru mine. Aceste cuvinte care sub-lnţelegeaâ lntr’un pitală : aceea de legi. Cel de la ţară nu sunt ocrotiţi de legea lor firească, ci de o lege streină, nelnţelească, greşită şi nefirească. Aceasta este neomenesc, este barbar, şi, mal Urziţi saâ mal devreme, cel de la clrma ţârei vor fi responsabili de efectele neuo-rocite, pe care fatalmente acest desacord le va produce. Şi clnd ne închipuim ce de nelegiuiri s’ufl comis lntr’un pătrar de veac, de clnd această nenorocita şi streină lege ne guvernează, par’că un strigăt de desperare ne vine să scoatem. Iu Franţa, In Germania şi la toate popoarele civilizate, s’a studiat Inilifi dreptul pămln-tesc, şi apoi, pe bazele lui, s’a clădit Codul Civil; In Anglia nu este de cltdreptul pămlntesc, care se aplică şi azi; In Belgia şi In Rusia, s’a observat că Codul oficial nu se aplică la ţară, şi acum s’aO instituit (•omisiuni, cari studiază dreptul pămlntesc flamand şi vechiul drept rusesc ; şi pe baza lor se va reface Codul Civil. Legile, cari nu de se sprijină pe dreptul pămlntesc, fac să se sape o prăpastie adlncă Intre populaţia la ţară şi cea de la tlrg ; fac din populaţia de la ţară un duşman, faţă cu populaţia de la tlrg, şi aceasta este un mare pericol social. Aceste observaţi uni ale autorului, bazate pe documente şi scrisori, trebue să dea mult de gtndit nu numai judecătorilor, dar mal cu seamă celor sus puşi, In mlinele cărora stafl destinele acestei ţări. In partea a doua, autorul se Întreabă : «Românii, ah el un drept pămlntesc original şi special al lor, care nu se aseamănă nici cu un al altul popor?» D-sa răspunde: «Fără nici o Îndoială; dovadă sunt: toate vechile noastre documente juridice. Mergeţi la ţară, in orl-ce parte, şi veţi vedea azi chiar, că soţia moşteneşte pe bărbatul sâti în plină proprietate, cu casa, gospodăria, şi atâta loc la câmp, cit 11 este îndestulător pentru hrana şi bătrlneţele el. Codul Civil, din potrivă, nu o consideră stă-ptnă pe averea muncită de dînsa, şi un nepot de frate, sai! orl-care altă rudă îndepărtată, are dreptul să o alunge din averea strlnsă şi adunată de dlnsa». In capitolul III-lea, autorul face critica actualului cod şi dă pe faţă cum acest codice a fost tradus după codul francez de şease diferite persoane Iu şease sâptâmlnl: s’au lăsat la o parte articole şi titluri Întregi, fără a se pune In vre-o concordanţă cu restul articolelor menţinute : s’aii adaos alte dispoziţii, fără nici o discuţiune, fără nici o desbatere ; şi, ceea ce este mal grav, se văd ştersături şi adaose lu caetul de traducere fără să se facă vre-o menţiune ; fie-care a adaos şi a şters după placul şi interesul lui, fără să dea nici o seamă. E-diţia oficială tipărită nu se potriveşte cu caetul de traducere. Sunt unele articole copiate din codul civil Italian, fără a se şti pentru ce şi prin ce Intlmplare s’ag strecurat asemenea dispoziţii. Este ceva ne mal pomenit, ne mal auzit lu istoria legislaţiu-nilor, şi nimeni, afară de d. profesor Mâr-zescu, nu a ridicat glasul, şi acum d. preşedinte Alexandrescu semnalează gieutatea cu care asemenea lege barbară şi neomenească se aplică. De aci, conchide d-sa, cauza veşnicei nestatornicii a jurisprudenţil instanţelor judecătoreşti, care a ajuns să fie ridiculă- In asemenea triste împrejurări, cine ar îndrăzni să susţie că codul civil mal poate să ne guverneze măcar 24 de ore, şi cine poate avea absurda pretenţie, ca ţăranul de la ţară să respecte o asemenea monstruozitate de lege ; de aceea, poporul s’a reîntors la vechiul drept pâmln-tesc, atît de Înţelept, atlt de superior, concis şi lămurit. Această traducere ciuntită merită să fie dusă In piaţa publică de mulţime şi arsă, precum altă dată s’a ars Regulamentul organic, pe care a Început a ’1 regreta lumea cunoscătoare de ce va să zică o lege. Şi totuşi tăcem şi facem politică Înaltă, şi când un glas autoritar dă la lumină asemenea nelegiuiri, par’că suntem surzi, ne facem că nu pricepem, atlt de tocit ne este simţul juridic. Şi când tntr’o bună dimineaţă poporul se agita şi protestă, atunci guvernul este dator să menţină ordinea, cum ar zice orl-ce deputat guvernamental. In capitolul al IV-lea, autorul dovedeşte, cu studiul comparat, sprijinit pe documente şi autori, că originea dreptului nostru pâ-mlntesc este în cea mal mare parte romană, că sunt şi oare-carl rămăşiţe din dreptul slavon, dar acestea ah piimit o modificare atlt de adlncă, In cât astă-zl mod atlt de limpede, cea mal mare ocară pentru d-na Porescu, nu provocară protestări indignate ale acesteia. Ea le aştepta la sigur şi era pregătită să le auză cu o linişte studiată. Paloarea fără veste a feţei sale şi o uşoară schimbare a glasului, arătat! totuşi că nu rămăsese rece la insultă. — Ştitl de mult, zise ea cu o nilndră afectaţie de dispreţ, că sub aparenţele astea de mironosiţă, ascunzi un suflet de om răU crescut, şi că acel cari n’att fericirea să’ţl placă, trebue să se aştepte la ocările şi calomniile d-tale... — Ştii bine că efi nu calomniez! întrerupse Adriana cu voce indignată. Dacă aşi spune talii tot ce ştiu... — Şi ce al putea să-I spui? sereslid-na Porescu. Că m’al văzut la Bucureşti eşind de la Domniţa Bălaşa cu Liţescu şi că m’am urcat în trăsură, cu el ? Şi apoi ? Pentru că’ţl place să el lucruri neînsemnate lutr’un mod cu totul nedrept, Iţi Închipui că’ml ar fi greii să mă explic ? — Orl-care ar fi orbirea tatii, lucrurile astea pe care d-ta le numeşti fără Însemnătate, tot l’ar convinge. — El, şi ce o să fie dacă s’o convinge ? Te al Întrebat? Te al glndit la neliniştea care ne-a făcut-o auul trecut ? La conges-tiunea care era cât p’aci să’I dea un atac ? La urmările unei emoţii aşa de grozave, atlt de trăznitoare ca aceea pe care vrei să i-o dai ? formează o instituţie originală: ast fel este instituţia juraţilor, şi altele. In capitolul VI, autorul critică toate ficţiunile de drept şi teoriile susţinute plnă acuma, ca fiind bazate pe teorii filozofice a şcoalelor vechi. «Azi, zice d-sa, ştiinţa dreptului a intrat In făgaşul ştiinţelor pozitive, ale economiei şi sociologiei; concepţia de drept nu trebuie căutată In om. In sufletul Iul, ci In afară de dinsul, In lumea Înconjurătoare şi aci, autorul arată cum trebuesc concepute bazele viitorului Cod civil, a cărui necesitate se simte lntr’un mod iminent. Iutr’un cuvînt, studiul făcut de d. preşedinte Alexandrescu este de o importanţă capitală, ce interesează de o potrivă pe jurişti ca şi pe sociologi, este original, fiîrte serios şi lămurit, ceea ce arată cft d-sa a cugetat, a cetit şi a experimentat multă vreme. Laudele şi Încurajarea vor fi bine meritate, mal cu seamă când ne gândim cât de puţini sunt la noi In ţară, aceia cari produc aşa ceva. Aşteptăm cu nerăbdare al douilea volum, In care autorul ne promite a da la lumină codificarea dreptului ~ pămlntesc, comparat cu codul actual. Nu putem de cât felicită şi încuraja pe d. Alexandrescu pentru meritoria şi valoroasa sa lucrare. I». Ionescu«Brăila LWOBMAŢII Tratativele de concentrare a colectiviştilor urmează încă. D-niî Dim. Stnrdza, . . S. Aure-lian şi Eugen Stătescu s’au în-tîlnit erî din nou. De o cam dată se discută ideia concentrăreî şi se speră că peste cîte-va zile concentrarea se va admite în principiu şi apoi se vor discuta detaliile. Comitetul executiv al partidului colectivist va fl convocat la ministerul de interne poate pe mîine seară. * * * Stătesciştiî răspîndesc deja vestea că împăcarea s’a făcut şi că în cnrînd d-mî P. S. Aurelian, Eugen Stătescu, şi V. Lascar vor intra în minister. Şi anume, d. Eugen Stătescu e desemnat a lua presidenţia consiliului fără portofoliu, d. Aurelian domenile în locul d-lui Stolojan si d. V. Lascar internele în locul d-luî Ferechide. Aceste svonurî statesciste sunt, însă, dacă nn fanteziste, dar cel puţin premature. MM. LL. Regele şi Regina şi-aii amî-aat din nod plecarea în străinătate pe MercurI seara. Banca Naţională a decis să înfiinţeze la vară cîte o filială la Roman, T.-Mâ-gurele şi Caracal. Ieri după amiazl, la orele 2, s’a întrunit la ministerul de inlerne consiliul de miniştri, care nu s’a sfirşit de cit la orele 6, cind manifestanţii fleviştl au fost împrăştiaţi. Erî după amiază. MM. LL. Regele şi Regina ati plecat in trăsură deschisă Ta palatul de la Cotrocenl. O societate anonimă din Liverpool a luat iniţiativa de a înfiinţa o fabrică de zahăr în Oltenia. — Oh ! aşa e! murmură biată fată îndurerată. Da... nu pot... Trebue să tac !... Şi cu toate astea, să văz pe Liţescu aici!... Iar nu pot! Nu pot! — Poţi să goneşti din minte şi să nu admiţl ca adevăruri sigure nişte închipuiri absurde, de care rni-e şi silă să mă supăr. Poţi, mal ales, şi trebue să Înţelegi un lucru, adică, că dacă vrei să’ml faci răi!, ma’ş apăra şi vel fi prinsă chiar lu laţul d-lale. Asta ’I tot ce am avut să ’ţl zic. După aceste cuvinte de sfidare, pe care le sprijinea o privire ameninţătoare, eşi în salon şi veni iar pe terasă. CAPITOLUL IX Adriana, zdrobită, căzu pe un jeţ. Se simţea ajunsă Ia capătul puterilor şi al energiei, neputlnd nici sâ-şl oprească la* crâmile care o podideai!. Temîudu-se ca să nu fie văzută In această stare de agonie, pe care n’ar fi ştiut să o explice, se sculă, străbătu salonul fără zgomot, eşi pe o uşă care dădea Intr’o sală interioară şi se urcă In camera sa. Mlnia, indignarea, desnădejdea o întăreau lntr’un proiect, de multă vreme frămtntat In minte. In împrejurarea în care se afla, nu mal era nici o eşire normală. Să vorbească cu tatăl săQ, nu era de gin-dit, ştiind bine că primejdia la care d-na Porescu făcuse aluzie, era foarte veri-similă. www.dacoromarrica.ro DELEGAŢII Congresului Conservator Argeş--D-nil I. Comfineanu, G. Hagiescu, C. Bâlâcaaiiu. N. Mânu, T. I.erescn, C. Bogdan, Nanii, T. Damian, Gr. Meeulescu, Câprescu I Damian, Al. Dobrescu, G. Necşuleşcu, G. Ioni-cescu, C. Papadopol. Georgescu. Uhc&u.—D-nil T. Bătuilă, E. Ghica Comft-neştl. Sandu Crupenschi. D. Ghica Coinăneştl, Gli. DonicI, Lupu Crupenschi, Nelo DonicT. Itur.Au. — D-nil Emil Teodoru, .\uton Băr-descu, L. C. Condeiescu. Itrălla.—D-nil I. Suditu, Gh. Demetrescu, P. VâU-u, An. Sinm, dr. Paladi. C, Georgescu, P. Fabius, C. Mavrodi. Botoşnuî.—D-nil T. Silion.Boldur-Iepureanu G, Cananâfl, M. Popovicl. Oovurluiu.—D-uiI V. Poienaru, I. Piesnilă, V. Macri, Al. Niculescu, maior Coustauiinescu, Niţiilescu, I. Nebuneli, căpitan lonescu, Doiciu, avocat Vangheli. bâinbnvlţa. — D-nil I. Ciuflea, Sache Ne-goiescu, Nicu Sasn, dr. FloreaTeodorescu, căpitan N. Negoieseu, T. Androuescu. N. Teodorescu, Vasile Dimitrescu, P. S. N goiescu, N. C. Simu-lescu, N. N. Verieeanu, Al. Constantinescu, P. S. Codreanu, G. S. Codreanu, Ion Bolovăneanu, lorgu Şerif, Ilagi Nicolal ArzoT, G. G. Serb-Po-pescu, A. I. Grlgorescu, Nicâ Ziucă, Iaucu Au-dreescu, N. lonescu, N. Popeam, Costică Pre-descu, Anton Bulandra, Gr. Mihâileanu, N. Ni-chiforescu, N. Antonescu, căpitan Varlam, I. Alexandrescu. l>olju.— D-nil N. Economu, Fânieă Pleşca, Al. Varlam. Aurel E’ieseu, Taehe Policrat, dr. Atai asescu, N. Murgâşatm, N. Măldârescp, Din-câ Popeam. M *u Chintescu. Uliso Boldescu, Toma Muroeneanu. G. Tirnovetnu. Dor»boii!. — D-niî G. Caeanău, D. Rozin, E. C-nanău, M. G Holbau Făîoiu — D-nit C. Teleman, lorgu Gociu, generai Teleman, V. Peiu, T. Tutov, lorgu Berea. Gorj.—DniT D. Danielesru, I Cilmceanu, I. Paiada, V. PopescU. lalootiţtt.—D-nil Pelrache Petreseu, Cou>>t. I. Nemşoru, Alexandru I Bădulescu Iaşi.—D-nil V. Vlădoianu, D. Greoeaiiu, I,. Bogdan, dr. A. Peride. C Bulş, D. Sturdza-Seheia, G. Botez, I. Vontura, T. Crivăţ, G. Ca-lognomu. Mehedinţi. - D-nil Iou A. Protopopeseu, Const. T. Georges u, t'onst. I. Bădulescu, Gonst. C. Bălteauu, Ion B. Poi-narii, Nan AnnSşmu, Gb. Mălănescu, George G. Cirji-u. Muscel. — D-uiI ganeral Tainara, C. Negu-liel, G. Vlădescu, I). Cătuneunu. Gr. Andreescu, C. Em. Marinescu, N. Crasan, G. I. Georgescu, D. Negulicl, Mişu Vlădescu. colonel Moisescu, Nae Ckiriazino. Neniuţii. — D-nil coionel Roznovauu, Anton Pruncu, Nicu Roseti Balănescu, colonel Burchi, Gr. Gr. Isăcescu, D. Corbu, Const. Gr. Isăcescu, Costică Miclescu. Const. V. Andrieş. Olt. — D-nil C. llanu, C. Colibăşeanu, Ar. Eliad, Mişu Isvoranu, Mihail Doleanu, T. Isvo-ranu, P. Drăgwiescu, Coust. Munteanu. C. Pop, R. RăduJescu. Ioanid. Tache Daniel, Emil Se-vaslos, G. Penescu. I. Brâiles- u, Manea Belu. Prahova.—D-nil I.Filiu, N. Răşeanu, B. Spi-rescu, St Niculescu, Al. Serghiescu, Mitică Ha-riton, C. Mirzea, 1. Popovicl, Mişu Bâleanu, G. Voiculescu, V. Piraitriu, Toma Macovel. St. Ci-reşeanu, D. MacoveiO, G. Neguiescu, M. Vasi-lescu. G. Georgsscu, M. Constantinescu. G. G. SSlceanu, M. Georgescu, C. NeguUseu. V. Neieu, Traian Popescu, F. Corlăteseu, L. Elofterescn, Al. Marinescu, C. Farcaş, Gr. Scorţeaau, Petru Ciorăneanu, Mişu Laptev. Putna.—D-nil D Nicolaid, V. Apostoleauu, Const. Boiu, G. Coustantinesm, Al. luraş u, Const. Gheorghiu, I. Ţironi. T. lenibaee. A. Coleş S’aQ primit telegrame din partea d-lor Negri, Petrarhe G. Ilie, Lazăr Niculescu, C. A. Tatoviel, N. Georgescu şi Manolache Sloica. cari atl anunţat pe preşedintele clubului conservator că aderă lu rezoluţiunile ce se vor lua. R. Sărat.—D-nil C. Dimitrescu, C. Lefte-rescu, I. Uimiţi. Roman.—D-nil lorgu Jstrati, dr. M. Riegler, St. Zarifopol, lorgu Miclescu. Rouiauaţî — D-nil Guţă Brătăşauu, G. Jianu, D. Cezianu, I. Brabeţianu, P. Brătăşauu, M. Ceauşescu, V- Suditu. M. Petrovici. Suceava.—D-nilM. Milo, Ion Alexandrescu, C. Romanescu. Gr. Goilov, Gr.jjBrăiescu, V. Forescu, M. Ghtţescu. Tutova.— D-uiI Gh. Emandi, dr. Autoniu, M. Vasiliu Christescu, colonel Rentz, Mibalache Ivanciu, Ion I. Lupu, Gr. Negura, dr. Saab-ner-Tuduri, maior C. Pruncu. Tecuclu.— D-nilM. Bals T. Cincu, C.Bobeică, N. Cincu, St. Plitos, Al. Răşeanu, N. Panai-tescu. Tulcea.—D-nil C. I. Davidoglu şi E. Niculescu afi telegrafist, anunţlnd că aderă în totul la rezoluţiunile ce se vor lua. Teleorman.—D-nil Gh. Alexescu, D. Bă-descu-Roşiorl, N. Maimarolu, I. Dârăscu, Dinu Goiescu, Gh. Christodorescu, P. M. Protopo-pescu, Pândele Dumitrescu, M. Belitoreauu, D. V. Livezeanu. Ilie Georgescu, Gh. F. lonescu, A. MacoveiQ, Sterie Zisu, I. Stefănescu, Tache Dumitrescu, Gh. lonescu, Alecu Protopopeseu, De altminteri, el, ar fi crezut-o ? De la a doua căsătorie a lui, nu ’l mal poseda încrederea şi dacă II mal păstra Încă dragoste atlt de vie şi de adlncă, se schimbase mult lu formă. Tatăl, atlt de blînd, de dezinerdător altă dată, cure nu vedea de cit priu ea şi nu trăia de cit peutru ea, se arăta acum de o răceală severă, aproape crudă, şi care sporea din zi lu zi. O să se resemneze ea oare, ca să se supune la ceea ce uu putea împiedica ? O să sufere ca Petre Liţescu să vie să se instaleze Ia curtea lor sub cuvîut ca să se facă plăcut el, ca un logodnic ? Aceasta nu! Nici o dată! Ea nu se va face, cuin-va, părtaşă la trădare, şi feciorelnica el curăţenie nu o Impe-dica să Înţeleagă că tatăl săă era o victimă. Uitlnd de vremea care trecea, absorbită în gtndurile sale, se rezeinase cu colul pe fereastră, frămlntlud lu cap o hotărlre, clnd un tlnăr, se ivi la capătul aleiel de plopi. Cu toată depărtarea cea mare, ea recunoscu pe Theofil Zorescu, Itnărul arheolog. — lată-1, murmură ea. Trebue să-i vorbesc !... Trebue să ştiO cit mal repede !... Mi-a primit biletul!... Poate aşa să sfirşese chiar astă seară, cu situaţia asta nesuferită lu care mă găsesc. iute se dete jos, eşi diu casă pe o uşă de servicii!, o luă de-alungul zidului curţel şi tăind scurt o livede mică, ajunse pe tl-uărul din aleie. căpitan Ciurea, preotul C. Marinescu, maior Stoienescu, C. Pavelescu, Gr. Şerbăuescu. D. N. Cecropid a telegrafia! că aderă la rezoluţiunile ce se vor lua. Vilcea.—DJnil C. N. Herăscu, I. P. Sinescu, N. Dimitrescu. N. R. Căpitâneanu, N. Em. Bon-ciu, I. Dimitrescu, Gr. V. Pleşoiauu, M. Lăino-tescu. I. Munlenescu. G. Moşoiu, I. D. LinţoiO, Mat&ehe Constau!inesoii, 1). lonescu, N. Tălăn-gescu, I. Pateu, G. Melinescu, colonel G. Ju-rescu, A. P. Boţea, I. St. Pleşoianu. C. Pău-nescu. D. G. Şerbănescu din Drăgăşanl a telegrafiat că aderă ia rezoluţiunile ce se vor lua in întrunire. Vaslniu.—DD. D. Donicî. D. C. Stati, Gr. Stavri, C. Albineţ. An. Buzdugan, căpitan V. Gorgos, Neculal Gheorghiu. Vlaşca- — DD. N. 1. Lilzărescu, V. Dmni-trescu. Angliei Ulubeanu, M. UrlicI, V. Nauu, P. G Parizianu, G. Grigoriu, Alecu Miculescu. întrunirea de la Dacia Erî, de la orele 2 şi jumătate la orele 4, grupul liberalilor democraţi a ţinut o mare întrunire publică lu Sala Dacia. Lume foarte multă; uu mal Încăpea nimeni, nici în sală nici prin culoare; pe estradă căpeteniile grupului, cari aii fost primite cu a-planşe de adunare, şi priutre cari mal mulţi deputaţi, precum d nil C. Politimos, V. M. Kogâlniceanu, Nicu Ceaur-Aslan, N. Fleva, C. T. Grigorescu, Seorţescu şi alţii al căror nume ne scapă. Preşedinte este proclamat d. C. T. Gri-goreseu, deputatul de Prahov. tu sernu csractcrifdic D. Emil Ziharia, . advo- at a! Stabilul pe lingă tribunalele de Neainln şi Suceava, avocat al primăriei Pîatra-Neamţu. agent de asigurare al Societâţel Dacia-Romînia, în strînse legături cu d. Enm he Canlimir, deputat şi membru In comitetul executiv al colectivitate!, şi cu d. prefect N. Albu. a fost Însărcinat de liberalii diu Ncamţu ca să-l reprezinte la întrunirea liberalilor-de-mocraţl. I>. C. PoiitimaN După ce face upologia d lui N. Fleva, arată cum liberalii aU compromis chestia naţionala tn af. râ ; cum n’aă respectat angajamentele luate în opoziţiune, de a desfiinţa legea maximului, a minelor şi acea prin care se crea jandarmeria rurală ; mal mult încă, ai! propus noul dări, prin legea patentelor şi area a taxelor de timbru. Oratorul conchide spuuiud că liberalii sunt nişte «şarlatani». Venind la programul liberalilor democraţi, arată că Intr’ln'sul se cuprinde descentrali-sart’a administrativă, dreptul de vot. pentru toţi, libertatea individuală şi incompatibilitatea mandatului de deputat safl senator eu funcţiunile de la credite sau bănci, —1 gea In contra gheşeftarilor, lutr’un cuvînt. (A-plause). I>. Nicoîfte Fîevi» A venit la putere un guvern oare e ho-tărit nici să ne lase să resuflftm, nici să ne permită vre-o speranţă. Nu mal e prostituata care face pe. eiusiita pe stradele mărginaşe. este neruşinata care merge pe uliţa mare, creztnd că că acolo nu mul este cori-sciinţă şi pudoare. Compoziţiunea guvernului este o decla-raţiune de duşmănie adresată ţârei Întregi. Apoi oratorul compară pe d. Sturdza cu hoţii cari aă fost condamnaţi de Curtea cu Juraţi şijjdupă ce ies diu puşcărie, iu loc să fuga prin păduri, vin lu mijlocul socie-tăţel şi o sfidează : aceasta este siluaţiunea politica de azi, creată de acel om care a umblat pribeag din partid tu partid. Nici o lege, nici un drept, nici o prerogativă a cetăţenilor n’a rămas nelncălcată; ba acest om a atentat şi la sentimentele noastre religioase. A venit atunci imediat M. S. Regele In Capitală şi-l a aruncat din capul guvernului. D. Sturdza, clnd era la minister, a pregătit o convenţiune consulară, şi a cerut apoi guvernului d-lul Aurelian s’o aducă Iu Parlament, ziclud că alt-fel face resboiii. Iar acum, după ce a revenii, «ajutat de slăbiciunea partidului liberal», a Început dtn mul a intriga. Mal mulţi ’ml-aii spus că nu mal e Sturdza vinovat, ci M. Sa Regele. (Apluuse). Datoria noastră este să ne luminăm, căci lumintndii-ne vom ejiinge să luminăm şi pe M. Sa Regele. Dacă veţi Încuraja pe Rege prin protestările d-v., li veţi arăta simţi-mîntul ţărel, va îndrepta şi Et siluaţiunea.— — D-ra Adriana, zise el cu o mirare veselă. Doamne! Ce, să fiu aşa de zăpăcit, ca să nu te zăresc ? Palpitînd de iuţeala cu care mersese, ea rămase un moment tăcută spre a respira. Et o privea zîmbind. Cu toată notorietatea care se lega deja de numele săfl, nimic din aparenţa sa exterioară, uu arăta pe cărturarul al cărui creer era plin de latină şi de greacă. Elegant şi mlădios, plăcea la prima vedere mult mal puţin prin netăgăduita Iul frumuseţe, de cit prin expresia de tinereţe răsfrintă pe faţa sa. Fruntea î) era largă şi bombată, ochii albaştri închişi aveaîl o privire tot de o dată şi blajină şi pătrunzătoare. O lină mustaţă blondă II acoperea buza superioară şi mal curlnd îl da aerul unul tlnăr ofiţer de roşiori, îmbrăcat civil, de cit al unul savaut aproape de a fi numit academician. — Dă-ml braţul, zise Adriana. Să mergem încet!... Eram lu camera mea... Te-am văzut, pe fereastră, clnd veneai şi ţi am eşit înainte. — Mi-al primit biletul ? — Se înţelege! răspunse el zîmbiud. M’a intrigat mult. In orl-ce caz Iţi mulţumesc că te-al glndit la mine. Iacă trei mii de franci, continuă el, scoţlnd din buzunarul redingotei un pachet, pe care il dete tetei. E aproape tot ce am la ludemlnă. O să telegrafiez dacă al nevoe de o sumă mal mare. (Va urma) EPOCA a s A se citi Telegramele, şi Ultimele informaţium în pagina a 4-a. To{t sâ-şl dea tulna şi sâ strige ca un singur ora . Jos Sturdza! (Aplause, strigăte de : jos! jos!) Scopul acestei Întruniri este să protestăm )a ţara Întreagă şi la M. S. Regele. Să arătaţi M. S. Regelui că suntem în momentele cele mal grele pe cari le-a trecut vre-o data o ţara şi chiar pe care le trece Coroana. Uu Rege constituţional şi popular trebue să ţină seamă de sentimentul naţiuael. Protestăm de la Regele râu avizat de d. Sturdza, la Regele mal bine informat. Poporul nu va suferi ca cel d’lntiitl nemernic sâ-şl bată joc de el—şi speranţă de lecuire cu oamenii aceştia uu e, pentru că «boala este Înrădăcinată din neam In neam» In partidul liberal. Violentarea negustorilor prin bancă, a a-legâtorilor prin credite—iată cercul în care se învlrteşte partidul liberal. Aceşti oameni suut cu o mână asupra onoarel d-voastre şi cu alta asupra pungel : el v’nă adus In minister pe autorul legel patentelor şi a taxelor de timbru. M. S. Regele sâ fie avizat, căci eu tot mal sper că acest râd se va curma ; datoria noastră e»te să fim hotărîţl În purtarea noastră, dar liniştiţi plnă vom fi Împinşi la extremitate. D. Sturdza spunea In oposiţie .că este un drept sacru ca poporul să se pună în co-inunicaţiune cu Capul Statului, suntem deci In dreptul nostru sâ trimetem o delega-ţiune la Palat. Oratorul propune apoi să se aclame o delt-gaţiune care să ceară audienţă de la M. S. Regele pentru a l arata trista situa-ţiune şi desnâdejdea In care se află poporul Capitalei (aplause prelungite). D. V. 91. Kogtiluieeanu începe prin a spune că va trebui să petrecem sărbătorile Paştelul In drumul de fier, pentru a răspîudi In toate colţurile ţârei vorba caldă de răsculare In contra a-cestul guvern. «Acest guvern este impus, şi sa atare zgudue sistemul constituţional, rupe orl-ce legămlnt de simpatie Intre popor şi Dinastie». Guvernul de astă zi este guvernul lui Carada, este pregătirea la şefie a celui mal negru om, a lui Gogn Cantaeuzino. Termiulnd, oratorul citeşte un articol publicat Iii Gazeta Poporului In 1895, cu puţin timp înainte de a se hărăzi puterea liberalilor, care sa isprăveşte cu cuvintele : «O Dinastie care calcă constituţiunea, uu mal este de susţinut», (aplause). II. O. Scorţescu «Aştept să văd decisiunea ce va lua Maiestatea Sa, bine informată, şi atunci voi vorbi conform sentimelor d-voastre». Citeşte apoi o ftezolnţiune prin care cetăţenii Capitalei se declară ho-lărlţl a lupta din răsputeri şi In mod solidar pentru a scăpa ţara de frămlntărl grave şi Coroana de impopularitatea ce-0 ameninţă; deleagă pe d. C. Boliutineanu sâ piesiute această rezoluţiune M. S. Regelui. Rezoluţiunea este aclamată de întreaga adunare şi lutrunirea ia sflrşit In mijlocul aplauselor şi o raţiunilor ce se fac oratorilor. Scandalurile poliţieneşti de erî Dopa Întrunire Erî, la orele 4, după ce s’a terminat întrunirea de la «Dacia», o mare parte din asistenţi aQ plecat pe strada Carol şi pe calea Victoriei, pentru a merge, prin strada Nouă, să manifesteze la clubul liberalilor-democraţl, din strada A-cademiel. Ajunşi, însă, In dreptul cofetăriei Capşa s’afl aflat in faţa unul îndoit cordon de jandarmi pedestri cu baioneta la puşcă, in fruntea cărora se aflaQ d-nil Paul Stătescu, fost prefect de poliţie, N. San Marin, fost director al prefecturel capitalei, Mihail Cantuniari, ajutorul şefului poliţiei comunale—adică sbiril de la 16 şi 18 Noembre şi oameni cari n’aveaă nici o cădere pentru a lua măsuri de ordine. Atitudinea agresivă a acestora, cari ar trebui să fie nu în faţa jandarmilor, ci Intre el şi duşi la judecătorul de instrucţie—precum şi ţăcănitul armelor jandarmilor a exasperat mulţimea, care Ie-a dat cu : lio! Arestări şl brutalităţi Atita a fosl de ajuns pentru a deslăn-ţui apucăturile de sbirl ale susţinătorilor regimului. D. inspector de poliţie Bagdat, împreună cu un funcţionar de la Regie, Victor Lecca, ajutaţi de mal mulţi bătăuşi porecliţi agenţi secreţi, se reped asupra d-lul I. Cristescu, care era mal aproape, il lovesc, îl rup hainele de pe el şi-l bagă între cordoanele de jandarmi, sub cuvintul că-1 arestează pentru a potoli scandalul pe care el înşişi îl provocaseră. De asemenea aii brutalizat şi băgat Intre baionete pe vînzătorul de ziare Toma Petrescu. In strada Arădenii#! Mulţimea a apucat atunci pe strada Nouă, înspre clubul liberalilor-democraţl, sub ale cărui ferestre s’a oprit. In timpul acesta, însă, s’aO scos vl-nătoril din curtea din dos a caselor Lahovari, in strada Academiei, formînd două cordoane puternice; in faţa lor s’a postat un detaşament de gardişti înarmaţi. Aci paradauconsilierul-comunal Melissianu şi cu ciomăgaşul Cantuniari. Sub ferestrele clubului liberal demo- J crat noul agresiuni, noul violenţe din partea poliţiei. Gardiştii să reped asupra mulţimel şi o alungă, lovind In dreapta şi In stingă, pină dincolo de bulevardul Universitâţel. In retragere, manifestanţii, pentru a se apăra, aruncă cu cîte-va fărimăturl de cărămizi In agresori ; aceasta dă loc la noul brutalităţi, la o năvălire in masă a-supra mulţimel, care a fost din noQ inbrincită şi lovită. Spaima guvernului Popularul d. Sturdza, care pe timpul opoziţiunel nu se ruşina a se «coborî în stradă pentru a face scandal, şi care acum continuă a revolta lumea prin provocaţiunile agenţilor săi, pusese să se închidă cetăţenilor toate căile cari duc înspre domiciliul d-sale, prin puternice detaşamente de trupe; de asemenea, temîndu-se ca nu cum-va prin purtarea sa să fi făcut chiar şi Coroana impopulară — lucru la care, însă, n’a reuşit—a pus să se păzească cu mina armată intrările în stradele cari daţi acces la Palat. Ast-fel erad trupe, pe lingă acelea din calea Victoriei şi din strada Academiei, in stradele Eni, Col-ţea colţ cu Regală, în curtea cazarmel jandarmilor călări, in dosul Palatului, precum şi în stradele Vămel,Sf. Ionică şi Cimpineanu. Pe lingă acestea, erad şi vre-o cîte-va sute de gardişti înarmaţi. Rrntele poliţieneşti D. At. Ranetti, un tinăr care na împlinit încă 20 de ani, corectorul ziarului nostru, ajunsese în colţul stradel Vâ-mel, venind In spre redacţie. Aci se intilneşte cu un grup de poliţişti, intre cari vre-o doul inspectori, şi imediat doul gardişti pun mina pe el şi voesc să ’l Urască Ia arest, pe motiv... că ce caută acolo ? Tinărul protestează, spune că face parte din personalul «Epocel», şi că venea la redacţie, care este la cîţl-va paşi de acolo ; aceasta este de ajuns pentru ca furia poliţiştilor să crească şi să facă pe d. inspector Bagdat să dea ordin ca tînărul să fie Unt la secţie,—şi acest ordin era dat in nişte termeni pe cari condeiul se refuză a’I reproduce. D. Ranetti a fost condus Ia secţia 6, unde voiad să ’l includă In arest la un loc cu pungaşii; dar a fost eliberat in urma ordinului d-lul director al poliţiei şi după ce s’a dresat de formă un proces-verbal, de pe care s’a refuzat, insă, a se da copie delegatului redac-ţiunel noastre, care venise să reclame punerea în libertate a celui pe nedrept aiestat. DIK ORIENT (SERVICIUL «AGENŢIEI ROMÎNE») Hăt ti li(i de la JWezero (Versiunea turcească) Constantinopol, 5 Aprilie. Ministrul afacerilor străine a comunicat ambasadorilor că trupele regulate greceşti aă atacat erî cinci poziţiuuî turceşti şi au fost respinse. După o luptă care a ţinut trei ceasuri, numai vîrfurile munţilor turceşti Potika şi Analapsi aii fost lăsate in posesiunea grecilor, pentru că Turcii voiesc să dovedească că atacul a fost făcut de trupe regulate greceşti. Ministrul crede că Turcii vor începe sa înainteze şi speră că Larisa se va ocupa în cîte-va zile. Constantinopol, 5 Aprilie. Atacul de erî al Grecilor s a făcut în scop de a tăia drumurile militare. Grecii au fost respinşi şi s’aii retras în munţii Analipsi şi Potika, cari sunt înconjuraţi de turci. Aceştia vor să constate, făcînd prizonieri, că atacul a fost executat de trupe regulate. (Versiune grecească) Atena, 5 Martie. Atacul din Nezero se confirmă ; amănunte oficiale lipsesc. Turcii ar fi atacat un post grec; un caporal grec ar fi omo-rît şi un sub-locotenent rănit. Larissa, 5 Martie. Atacul din Nezero a început ieri la a-miazi. din pricina unui post părăsit, pe care Turcii voiau să-l ocupe. Grecii re-sistînd, Turcii au început un foc violent care a (mut patru ceasuri. Turcii au bătut în retragere. Numărul omorîtilor şi al răniţilor nu se cunoaşte încă. Azi, de la 5 ore de dimineaţă, focul a reînceput cu violenţă. Artileria ia parte. Se asigură că Grecii afl ocupat trei posturi şi au făcut să sară în aer postul Kotroni cu dinamită. Turcii s'au retras. Prinţul moştenitor şi generalul Macris au veghiat toată noaptea, dînd ordine. Atena, 5 Martie. După nişte depeşi oficiale focul a încetat la graniţă. Atena, 5 Martie. D-nuI Dclyannis a confirmat Camerei ştirile venite de la graniţă şi a declarut că lupta a încetat. (Versiune particulară) Roma, 5 Martie. Ziarul «Avanii» primeşte, în privinţa ultimei incursiuni a insurgenţilor pe teritoriul turcesc, o depeşă din Trikala. cu data de 17 Aprilie, de la un voluntar al bandei lui Cypriani, confirmînd că forţele insurecţionale aii fost cu desă-vîrşire bătute şi înconjurate de Turci. Perderile sunt considerabile de ambele părţi- * Trupele Greceşti in Turcia Berlin, o Aprilie. Se anunţă din Constantinopol Agenţiei Wolff că grecii au trecut graniţa Tesalieî în Muccdonia prin şeapte puncte diferite. Este vorba de un atac făcut în mod metodic. Grecii ar fi incendiat un fort în faţa Elasonel. Pregătirile Turelei Constantinopol, 5 Aprilie. Prima escadră s’a întos in Dardanele. Plecarea divisieî a doua, care se fixase pe azi, s’a amînat. O'ganisaţia armatei oste desăvîrşită acum. Constantinopol 5 Aprilie. Dapă ştiri confidonţiale, se aşteaptă din noii nişte atacuri din partea grecilor pe mare şi nseat. Turcii întăresc peste tot posiţiunile lor Ia graniţă şi se prepară să treacă de la defensivă Ia ofensivă. S’a orgauisat detaşamente de başi-buzncl pentru a combate bandele greceşti. Hin Creta Roma, 5 Aprilie. « Agenda Ştefani» anunţă că guvernul a decis să pue la disposi{ia amiralului Canevaro două batalioane şi o baterie de munte, pentru a înlocui în Creta pe marinarii Italiei cari aă fost destinaţi garnisonelor oraşelor de la coastă. Canea, 5 Aprilie. Din ordinul amiralilor, autorii turci ai cursei din Akrotiri vor fi transportaţi la lîhodes. Amiralul Canevaro a plecat la Hie-rapetra spre a îmbarca pe musulmanii cari au provocat ultimele conflicte. Heclaratta oficială de răsboiu Londra, 5 Martie. Se anunţă (Sin Constantinopol «Agenţiei Mteuter» i in urma unei noul incursiuni a grecilor* £te teritoriul otoman, consiliul 1Se miniştri întrunit ia Midix M£iosk\ a decis să recheme pe Assim-foeg. ministrul Turciei la t-teua, să remită paşapoartele sale «l-l JIavroeordato. ministrul Greciei pe Ungă Poartă, şi să dea luiMldhem-paşa ordin de a lua ofensiva. Viena, 5 Aprilie. Se lelegrajlaxă din Constantinopol lui «Coprespon-dex MS urcau» că consiliul de miniştri9 întrunit erî la 31-(tix-MAiost; a decis să declare reshet Greciei. MM. Jflarrocordalo, ministrul Greciei pe Ungă Moartă, a fost inşiiinlat de a-ceasiă deeisSune. A se citi Telegramele, şi Ultimele Informaţiunî în pagina a 4-a. Vinu întăritor şi contra mistuiri grele. Tonicul cel mai energic pentru persoane delicate cari nu potu supporta preparatele ferruginose şi cubasa de quinquina. Recomandabil contra oboselei stomacului. chlox-osei, lipsei de sânge şi pentru convalescenţă. Vinu Raphael este precios pentru bătrâni,femei, copii şi persoane delicate. Fie care sticlă porta Marca fabricei, Timbru official al Uniunei fabricanţilori din francia şi Medalionu indicând marca “ Clâteas ”. Se gâsesce !n Romania la tote farmaciile şi Drogueriile. Societatea Vinalni St-Raphael Valence (Drone francia). ACADEMIA ROMÂNĂ In ziua de 18 Aprilie a. c., ora 2 p. m., se va ţine licitaţie publică prin oferte sigilate în localul Academiei Romîue, Calea Victoriei, 135, pentru arendarea pe un period de şeapte ani, cu începere dela 23 Aprilie 1898 pînă la 23 Aprilie 1905, a următoarelor moşii; 1. FuiMlu-Chiselet cu balta şi mora el din jud. Ilfov. 2. Roşiorii cu morile el din jud. Suceava. Condiţiunile de arendare se pot vedea în orl-ce zi de lucru de la orele 2—5 p. m. in cancelaria Academiei. CONSTANTIN SISV3I0NESCU Doctorand Sn medicină Paris, Boulevard Montparnasa, 152, Paris Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cea consultaţiune şi prin corespondentă' Dr. STERIE N. CIURCU ES Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţiunî cil celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină pin Viena. www.dacoromanica.ro MAŞINE AGRICOLE SIL SACHS BUCUREŞTI, Str. Sinîrdau. 23. — BSAILA, Bulevardul Cuza, 114. — VARNA. Hcprescnlant general al renumitelor fabrice: 1 TE J, iTir G 4* HG UT E il, ROCHESTER (Anglia) JPlano Jiu nu/adu ring C-nie, CHICAGO (America) »t K COMANDĂ: .LocoiiioUtile şi Treerători li Cele maî perfecţionate maşine de secerat şi legat snopi. M„PLANO“ prevăzute eu „Roata Toi «ntă“—Tăişul 195 ctm ţ>revi DEPOSIT de TOT FELUL DE UNELTE si UTENS1LE AGRICOLE PAPIES HIGH-LIFE FUMEZ LE PANAMA panama Oii ne fumez pas Deposit general Cri angă & C. Bucureşti Strada Ptuzari Xo» 10-14. Un leac efiisi In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte de cel maî bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tuşea, bronşitele, catarele este întrebuinţarea Gudronului Guyot.— Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă de ci t 15 bani pe zi şi dispensează de orl-ce alt medicament. ! SENS AŢXOHT.AL! DULCAMâEâ Calea Victoriei 152 şi Lipscani 10, etajul I Pălărioare mici fantesie şi mari de paie elegante, de la 15 lei In sus. Umbreluţe albe şi negre de mătase lei 10 Corsete cu balene veritabile ...» 5 Lucrări artistice cu flori naturale. Deco-ruţiunl după natură cu flori artificiale. Specialitate In Rochii şi Pălării de doliti. Coroane de fior) saă fol de stejar, laur cu ghinde şi palmiere aurite cu 30, 40,50,60, 70, 80, 90, 10U, 150, 200 lei, franco In orl-ce oraş al ţârei, avind panglică fină inscripţia şi curtonage. Adresa telegrafică, Cuţulescu, Bucureşti. Expeditiunit .cu trenuri accelerate Beparaţiunl d> pălării aproape gratis. Sala m Grădina BRAGÂDIRU Cu începere de Sf. Sărbători ale Pasoelul coneert de Orhestră (30 persoane) sub conducerea d-lul Paulman. — Uere Excelentă. — Mâncări rec!. Popice) Blleanl, etc. Intrarea Eiheră 1SS FABRICA de BEBE sar LUTH KM Recomandă de Sf. Sărbători ale Paştelui exelentele sale produse de qualitate: „LAGER", „PILSNER” şi „BAVARESA” atlt In butoae cit şi în butelii aduse la domi-c.ilifl după cerere prin poştă safi telefon No. 30, care comunică cu tot oraşul şi provincia. De asemenea se încnnoştiinţeazâ onor. Public.pentru deschiderea grădinii ELISEUM LUTHER, unde cea mal bună musică mili-r tară va dilecta pe onor. visitatorl eu cele mal plăcute arii. Booforul 0-alimir de la facultatea din Paris Special pcatrn boalele «Ie stomac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 CJASA HXEGliER Are onoare pe numeroasa sa telă, că incepînd Duminică 6 a. c. gasinul săti /' precum şi In saloanele din ETAGIUL I-iu Ouă de mătasă, bronz, lemn, porcelan, email, cristal, chocolată, zaeliar, etc. DE Li 1—200 FRANCI w Anul acesta a’a prevăzut cu multe noutăţi care de sigur că vor satisface pe onor. public. A. SOSIT LA CroitoriaCentrală 5, Pasaglal Român, 5 Un bogat asortiment de stofe engleze pentru comande. Croială elegantă. — Preţuri moderate. Les Eaux de Vichy Si nous parlons des Eaux de Vichy, si connues et si employees chez nous pour leur merveilleuse efficacite dans les maladies du foie, de l’estomac et de l’intestin, dans la goutte, le diabete, etc., c’est pour inettre le lecteur en garde contre les nombreuses imitations que le succes des veritables eaux de Vichy a fait naitre. Pour âtre certain de leur authenticite, il faut toujours reclamer l’une des sources : HGpltdl, CdlBStiflS ou Grande-Grille, qui, appartenant â VEtat francais, sont embouteillees ă Vichy et expediees, sous son controle et avec sa garanţie. Ces sources de l'ELat supportent le transport sans aucuDe alteration et vous serez assure de leur purete en exigeant sur la capsule et l’etiquette de vos bouteilles I un des trois noms: HOpital, C6leStins ou Grande-Grille. jLixurvoixj DE ÎNCHIRIAT cu începere de la Sf. Gheorghe anul acesta, CASELE din strada Popa-Soare No. 15, având 5 camere de stăpâni, 3 de servitori, cuhnie, instalaţie de gaz în toate camerile, apă în curte, curte spaţioasă, grădină şi pavilion. A se adresa la d-na Olimpia Herovim, strada Pătraşcu-Vodă No. 9 bis, lângă piaţa Sf. Gheorghe. Aunnciii Mie vinxare saQ de închiriat o casă elegantă în strada LucacI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stăpînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz._ înainte de a cumpăra orl-ce Maşină agricolă sau industrială, cercetaţi Marele Deposit de tot felul de Maşine şi Unelte agricole sau cereţi Catalogul ilustrat al casei: EUGENIU BEHLES REPRESENTAN.T ŞI DEPOSITâR AL RENUMITEI FABRICI TH. FLOTHER din Germania Bneureştî, Strada Btbescu-Vodă, 1, 2 şi 4. LOtlOMOBILEşT TMEERĂTORE Freniiafă cu MEDALIA DK AI R Ia concurNnl de Ia Herăstrău lttOl Cel mai mare deposit de: PLUGURI UNIVERSALE, de otel, perfecţionate PlitBllU cu 2, 3 ţi 4 brâzdare, tot-»iţ«*r, şi trei morţi. — Au so nit întăriri greceşti. Se semnalează o mişcare de trupe la graniţă. O împuşcătură continuă a’a auzit tngă posturile Gritzovali, Melonna şi Menexe. Atena, 6 Aprilie. Se asigură că Menexe a căzut în mii-nele grecilor. Assim-bey crede că Turcii prepară un atac in contra lui Tymavas prin Bu-gazi, unde concentrează forţe. Constantinopol, 6 Aprilie. După ziarele turceşti, Grecii afl atacat din nofi posiţiunile turceşti, dar aă fost respinşi. Patru diviziuni turceşti sunt angajate şi una trece graniţa. Atitudinea trupelor turceşti este minunată. Se lucrează cu succes. Londra, 8 Aprilie. Se anunţă din Ellasonna «Agenţiei Reuter» cu data de 5 : lingă Karya s’a dat o luptă foarte, violentă. Trupele regulate greceşti întărite de voluntari si-eiliani, au trecut graniţa şi au fost respinse de 4 batalioane turceşti. Cele două părţi au angajat o împuşcătură vie în jurul munţilor, unde aii luat poziţiune. Mulţi răniţi s’au transportat la El-lasona. 5 ofiţeri turci au căzut. Morţii acoperă încă cîmpul de bătae. Miine va începe înaintarea întregii armate turceşti. Atena, 6 Aprilie. S’aii convocat ultimele două clase ale rezervei. Depeşile din Larissa anunţă că grecii au ocupat posturile turceşti de la Nizero la Kontra pe coasta Tumavos. Asalturile repetate ale turcilor in contra lui Analypnis au fost respinse. Turcii au suferit pcrderl mari ; se aude o împuşcătură vie dincolo de Kontra. Depeşile de azi dimineaţă din Larissa zic că turcii bat în rdragare tn interior unde se concentrează. Circulă diferite ştiri asupra debarcării de bande de insurgenţi In peninsula Chalcidicâ. Primarul din Arta a împărţit puşti populaţiunei. Toate biurourile publice au fost transportate de la Arta la Komboti. Se anunţă din Trikala că o bandă de insurgenţi a cărei forţă nu se cunoaşte, a intrat in Macedonia, indrep-tîndu-se spre Konisco. Atena, 6 Aprilie. 0 depeşa oficială anunţă că Turcii din Preveza au deschis la 5 ore de dimineaţă un foc violent în contraluî Aetium, unde este o staţie telegrafică şi o garnizonăde 500 de oameni. Postul telegrafului a fost distrus şi mal mulţi oameni aă fo tomo-rîţi şi răniţi. Comandantul din Aetium a cerut ordine la Atena. Din ordinul ministrului marinei, bombardarea a început la 11 ore de dimineaţă, din interiorul golfului Ambracie şi din lagărul mării; mai multe canoniere, două cuirasate şi un încrucişător iafi parte la bombardare. Stakidafi, unul din forturile Priveze!, a fost distrus de această bombardare. In-crucişii oral Miaulis bombardează bateria din Ifamidre. Bombardarea continuă. Un corp de 200 de Greci s’a îmbarcat Iu Yanitza şi a debarcat la Salavora. A cest corp înaintează spre Preveza. Turcii spre Earissa Atena, 6 Aprilie. Ştirile venite de la graniţa din Arta produc o emoţiune extraordinară. Mulţimea circulă compactă pe străzi. Se vorbeşte de un marş al lui Edhem-paşa, în capul a 12000 de oameni spre Tyrnavas, pe unde trec drumurile ce con-d ic la Larissa. Ştirea ce circulă în privinţa unei lupte angajate merită confirmare. Euptele tiin Epir Arta, 6 Aprilie. Steamerul „Macedonia" al societăţii panelenice, eşind din golful Ambracie, a fost bombardat de bateriile turceşti din Preveza care Paă scofundat. Echi-pagiul a scăpat. Comandantul Steameru-lui este grav rănit. Atena, 6 Aprilie. Guvernul a dat ordin flotilei greceşti din golful Ambracie de a bombarda Pre veza. Plecarea trupelor Paris, 6 Aprilie. Se anunţă din Atena «Agenţiei Havas» că Principesa moştenitoare remtne la Larissa. Regele a conferit de mal multe ori cu miniştrii. Trupele rămase la Atena pleacă repede la graniţă In mijlocul ovaţiunilor mulţimel. Comunicările d-lul De-lyannis. Atena, 6 Aprilie. «Camera deputaţilor». Tribunele sunt pline. D. Delynnuis anunţă că Turcia a notificat azi Greciei, ruptura relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, luind ca pretext atitudinea agresivă a Greciei. Mmistrul preşedinte al consiliului enu-înără ultimele evenimente cme dovedesc din contră că Turcia a fost agresoarea Trupele turco au atacat trupele greceşti şi aii voit să ocupe posiţiuni neutre. Turcii hu scufundat s'eHmerul «Macedonia» la intrarea golfului Arta. Turcia ne declară resbel, zice d. Delyannis, noi 11 primim (Aplause r-petatc). I). Delyannis comunică apoi Adunării toate depeşile privitoare la ultimele ove ninionie de Ia graniţă. Intru ce priveşte depeşile privitoare la Iuureu lui Mnnexe zice că bateriile acestei posiţiuni insem nate s’afi astimpărat, dar nu ştie nimic în privinţa predării sale. Preşedintele consiliului afirmă că Turcia neereînd de mai multe ori să silească trecerea lui Reveni, care comandă drumul la Larisa, aă fost în tot-d’auna respinşi. Şefii oposiţiei fac declaraţiunl patriotice în mijlocul unor aplause vii. Călătoria priulutul Bulgariei Sofia, 6 Aprilie. Se asigură că prinţul Ferdinand va pleca miine să asiste la înmormlntarea Marelui duce de Meklenburg-Schwerin. acest caz d. Sturdza va trebui sâ respecte condiţia Suveranului şi să procedeze in consecinţă, adică să se retragă de la putere. ♦ * DIVERSE DIN CAPITALA Accident nenorocit.—Astă noapte pe la orele 3 şi jumâtato, easttă «lin urmă ştire are nevoe «le confirmare. T. IBt»ani. eouf£ lmmovtel 1 e Crema Odali*4|iie asigura frăgezimea obrazului, îl prezerva de arşiţa soarelui, de pete de roşeaţa şi de sbimluri. De vîuzare la principalele ma* gasine de parfuraerie din ţară. rnenţel, 3, — Bucureşti.