SERIA n—ANUL HI, No. 420,
Kdiţia a tr*eia
DUMINICA, 6 APRILIE. 1807
NUMĂRUL 10 BANI
NUMĂRUL 10 BANÎ
ABONAMENTELE
Încep la 1 şi 15 ale fie-căre! luni şi seplăteee tut-d’a-una Înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinăiate prin mandate poştale Un an tn ţara	30 lei;	in	streinatate 60	lei
Şase luni ...	16 >	>	> 26	>
Trei luni . . .	8 »	»	» 13	*
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
ADMINISTRAŢIA
No. S — STRADA CLEMENŢEI — No. I
ANIJNCT URILE
In Bucureşti şi judeţe se vrimesc numai la Administraţie
In atreinatate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnuncinrI la pag.	IV......0.30	b. linia
>	»	»	III........2.—	lei	»
»	»	»	II.........3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele 8 Iei rlndul
Un nnmir veehlă 80 bani'
REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - Ne. 8
NIÂNiFESTÂTIÂ CONSERVATOARE DE IERI
Luni, 7 Aprilie, la 2 ore d. a. partidul conservator va ţine o întrunire publică în sala Dacia.
CAPITALA
Capitala se deşteaptă şi cel IntiiQ lucru ce face este de a da o palmă zdravănă pe obrajii pârliţi al coiec-tivităţel. Este ca omul care deştep-tându-se dintr’un somn adînc, îşi întinde a lene braţele şi în această mişcare loveşte pe un insolent care îl privea cu ironie, crezând că deşteptarea nu poate avea loc.
In mişcarea noastră electorala, Capitala era considerata ca cel mal slab şi mal maleabil colegiO. Furtunile politice, agitaţiile mari ale ţârei treceau pe d’asupra capetelor imensei majorităţi a alegatorilor din Bucureşti. Pe cînd restul ţărel vibra de nervozitate şi de indignare, Capitala păstra o atitudine resemnata şi supusă unul fel de fatalitate.
In adevăr, să ştie că de cînd a-vem regim electoral, nici odată o-pinia publică nu s’a ridicat la o forţă mal mare de tenziune şi de efervescenţa ca In anul 1888, ultimul an al regimului fatal şi nefast al lui Ioan Brătianu—Radu Mihal. Pe cînd ţara trimetea 50 de opo-' zanţl în Cameră, întreaga opoziţie-unita nu putea căpăta în colegiul I de Senat din Ilfov de cît 535 de glasuri, contra a 804 date detestabilului regim colectivist!
Era de desperat.
Acest colegiu, în care marea proprietate şi marea cultură sunt egal reprezentate, îşi perdea pînâ acum cu desăvîrşire cumpătul în momentele cînd curentele guvernamentale eraQ la maximum.
Aşa, în 1895, cînd liberalii sunt chemaţi la putere de M. S. Regele, cu ocasia alegerilor generale din acel an, candidatul liberal d. Di* mitrie Sturdza, capătă 1124 de voturi, pe cînd candidatul conservator nu culege de cît 163!
Regimul colectivist de azi, regim al batjocurel şi baţjocurit, a izbutit în fine să scoată din amorţire chiar acest colegiQ, pe care mulţi, precipitîndu-se, îl condamnaseră definitiv.
Alaltă-erl acest colegiu avînd a se pronunţa între un ocultist care ţine în mîinile sale o mare parte din interesele marilor proprietari din capitală, d. Băicoianu, directorul Creditului funciar urban, şi între seninul şi impecabilul bărbat de Stat, generalul Mânu, acest colegiQ aproape a ales pe cel din urmă, dînd o lovitură de moarte regimului băncilor, sindicatelor, creditelor, societăţilor de asigurare etc.
Succesul este imens; victoria morală e strălucită. Băicoianu, omul triplei poliţii: al poliţiei prefectu-rel, al celei comunale şi al poliţiei băncilor şi sindicatelor, capatînd numai 650 de voturi, pe cînd generalul Mânu obţinînd 601, fără o alta propaganda de cît acea o-nesta şi sincera...Acest lucru dovedeşte că colectivitatea e moarta, că colectivitatea a murit.
Ce s’a petrecut de la 1895, No-enibre, piuă astă-zl, 1897 Aprilie! pentru ca opinia publică în toată ţara şi în special în Capitală să se fi schimbat aşa de adine în sens diametral opus? Cum se face căa-cest colegiQ pe care liberalii îUon-sideraQ ca o cetate a lor, le întoarce spatele cu dispreţ ?
Să fie numărul de ani care tre-cînd, schimba ideile, modifică deprinderile? De loc. De la cea din urmă manifestare colectivista, nu a trecut de cît un an şi jumătate.
Să fie aceasta schimbare rezultatul unei agitaţii monstre din partea noastră, agitaţie fără scrupul şi fără alegere de mijloace ? Nici atît. Ţara ştie că noi aproape am tolerat guvernele colectiviste, pe unele scă-pîndu-le din dezastru, pe altele cru-ţindu-le relativ.
Atunci, cum se explică acest a-dînc sentiment în opinia publică?
Cauzele nu trebuesc căutate nici în mersul timpului nici în noi, cauzele le găsim în rărunchii colectivi ţâţei.
Capitala începe, în fine, a înţelege ce este colectivitatea şi ce valoare aQ guvernele sale.
Revirimentul trebue explicat prin desgustul adînc, prin dezaprobarea profunda pe care tot ce este inteligent şi onest în ţara aceasta îl simte văzind starea mizerabila de stîrpiciune intelectuală şi morală în care a căzut colectivitatea.
Nu nepedepsit poate veni la guvern un om care cu şase luni în urmă fusese alungat cu lovituri de picioare de acolo. Acest scandal, ••evenirea unul om scandalos fără ca nimic să justifice revenirea, nu putea fi lăsat nepecl psit.
Nu fără a-şl lua rasplata, Sturdza impune ţârei un minister compus diu băeţi de familie safi din cavaleri de industrie politică.
Capitala nu a stat cu ochii închişi la spectacolul ruşinos pe care de la începutul venirel lor la putere, ni l’a dat colectivitatea; de altă parte, ţara a văzut atitudinea partidului conservator; ea a constatat cu plăcere cum spre partidul nostru vin toate elementele culte şi sănătoase ale ţârei şi cum noi conservatorii ne-am organizat aşa în cât sa fim in stare la momentul dat, a respunde la toate marile şi realele nevoi ale ţărel.
Iată explicaţia triumfului nostru moral de la 3 Aprilie.
După aceasta manifestaţie, moralmente colectiviştii sunt perduţf.
Şederea lor la guvern, este o uzurpaţiune.
Starea de fapt trebue să înceteze pentru a da loc stârel de drept.
PALMA
Sunt nenumărate învăţămintele ce se pot trage din rezultatul alegerii de Joi. Unul, însă e mai însemnat de cât toate.
Culoarea de Negru, unde Creditul urban a obţinut 14 glasuri mai puţin de cât candidatul partidului conservator, este culoarea unde domiciliază primarul Capitalei, unde ’şi are, deci, rudele, prietenii, vecinii şi cartierul general al agenţilor comunei.
In această culoare, dar, unde d. C. F. Robescu era considerat ca stăpân ; unde Cantuniari şi Zaharia dictau ca pe proprietatea lor ohavnică; unde Melisiano şi Sulacolu se credeau dictatori; unde, în fine, agenţii comunali au lucrat cu cea mai mare rtvnă —tocmai în această culoare, primarul, cheeaşul de astă dată al Creditului, a fost pălmuit de alegători cum nu s’a întîmplat la Bucureşti de când se fac alegeri.
Aceasta dovedeşte că regimul barbar care ne batjocoreşte de aproape doui ani a ajuns la ultima înjosire şi că, cu cât alegătorul cunoaşte mai de aproape pe oamenii guvernului, cu atât mai mult se îngreţoşează,
Este atât de puternică palma administrată regimului prin bărbăteasca manifestare a alegătorilor din colegiul întfiiu de Senat din Capitală, in cât o socotim ca o îndestulătoare resbunare pentru toate ignominiile săvârşite de colectivitate.
Colegiul întâiii de Senat din Ilfov n’a căutat îndreptarea vinovatului, ci moartea lui—atât de aspru a fost cu prilejul ale-gerei de alată-eri.
In faţa nouel situaţiunl politice, rog pe conservatorii din toate judeţele să trimeată delegaţi la Bucureşti, pentru o consfătuire în ziua de 6 Aprilie.
FjASCaii va ta msai
Ce vrea d. Eugen Stătescu?
Indicii caracteristice.—Vechiul grup al d-luî Stătescu.—Aspiraţinnî Ia ţeflt.
Indicii caracteristice
Lumea se întreabă dacă ameninţarea d-lui Eugen Stătescu de a se retrage din viaţa politică este serioasă, sau e numai un pretext care ascunde oare-carl planuri bine chibzuite de mal nainte ?
Pină acum nimeni nu ştie nimic pozitiv, poate nici chiar d. Stătescu nu § l-a ciuruit bine planurile; dar oare-carl indicii, şi indicii destule, permit nişte supoziţiunl, cari cu drept cuvînt îngrijesc pe d. Dini. Sturdza.
Ca să putem înţelege mal bine situaţia, să facem un mic istoric al raporturilor dintre d-nil Dim. Sturdza, Eugen Stătescu şi Gogu Cantacuzino.
Vechiul grup al el-lttl Stă-lescu
Acum un an, d. Eugen Stătescu izbutise să grupeze împrejurul să u o sumă de liberali fruntaşi nemulţumiţi in contra d-lut Sturdza şi doritori a intra în minister. Acest grup se compunea din d-nil V. Lase,ar, Porumbarii, Stelian, Djuvara, Tache Qiani, Poenaru-Bordea, etc.
In ajunul închiderel Corpurilor Legiuitoare, grupul trimise o delegaţie la d. Stătescu ca să ’l invite să rupă cu d. Sturdza, ori să-l impună o remaniere ministerială, adică înlocuirea d-lor P. Poni, Pulladi şi C. Stoicescu. D. Eugen Stătescu a promis amicilor săi, că la toamnă va pune cestiunea pe faţă.
Evenimente neaşteptate, însă, aii zădărnicit întreg planul stătesciştilor : Cestiunea mitropolitană, provocată In mare parte de d. Stătescu, înaintarea lulSă-răţeanu, falşurile lut Vasiliu, etc., aii fost un bun prilej pentru cîţi-va amici al d-lul Gogu Cantacuzino, grupaţi împrejurul vechel «Gazete», să facă intrigi în contra d-lul Stătescu.
Aşa a urmat situaţia pînă toamna, cînd a intrat în această vuitoare de intrigi şi d. Em. Costinescu. Acesta a văzut bine situaţia şi a izbutit să grupeze împrejurul său, adică al d-lul P. S. Auretian, pe o mare parte din stătes<iştil îngrijaţl de şeful lor compromis în cestiunea mitropolitană. A-cest grup noii era, însă, prea slab şi atunci d. Auretian a încercat o apropiere, prin d-nil Nacu şi Delavrancea, cu fieviştil. Pe de altă parte, d-nil Stătescu şi Stolojan, cari se vedeuti deja părăsiţi, aii căutat şi el la rîndul lor să se împace cu d. N. Fleva, dar nu mat era vreme, căci spiritele erau, grozav de agitate şi de intrigate in part id.
S’a deşteptat în cele din urmă şid. Sturdza, care pînă la un punct, vedea bucuros curentul ce se proyiunţa în partid şi a căutat să desarmeze pe aure-liarnşll sacrificînd pe d. Palladi şi oferind d-lul P. S. Auretian ministerul domeniilor. Dar era prea tîrziu, d. Em. Costinescu a văzut deja că steaua d-lor Stătescu şi Sturdza a apus, şi a oprit pe d. Auretian să intre tn minister.
A urmat apoi prăbuşirea barace.l colectiviste.
D. Stătescu, văzind că toate aspiraţiile sale sunt zdrobite, a susţinut ideia ca partidul să se retragă in opoziţie. S’a făcut, insă contrarul: guvernul Au-relian a luat locul guvernului Sturdza şi d. Eugen Stătescu a plecat în străinătate.
A&pivaţiunl la trefle
D. Eugen Stătescu s’a întors acum din străinătate. In timpul absenţei sale au lucrat puţinii săi amici din Cameră şi de la Senat. Dar au lucrat prost, n’au înţeles intenţiunile şefului şi, crezînd că lucrează bine, au înlesnit ambiţiunile d-lul Gogu Cantacuzino la şefie.
D. Stătescu e supărat acum pe toată lumea şi supărat mal ales pe guvern,
pe care ’l consideră ca guvern nu stur-eist, ci canlacuzinist, un guvern menit a prepara şefia d-lul Gogu Cantacuzino. Şi cum d-nil Stătescu şi Canta-zino se urăsc de moarte, cel întîiu e hotărît acum din nou a-şl afirma as-piraţiunile la şefie şi e hotărît mal ales a trînti pe d. Gogu Cantacuzino.
In acest scop a invitat întîiu pe d. Djuvara, — ca să se retragă din *a-cest minister efemer, căci alt-fel se compromite pentru tot-d’a-una*.
Dar d. Djuvara e pe cale de a părăsi acum şi pe d. Stătescu şi a se face cel mal fanatic cantacuzinist.
Un alt plan al d-lul Stătescu este să se apropie de vechil săi amici, de au-relianiştl şi, — cine ştie ! — poate şi de fleviştl. Cel puţin toate indiciile a-rată că pînă la toamnă, în cursul vacanţelor parlamentare, lucrurile se vor desvolta în acest sene.
INGERINŢELE
AQ luat parte ta întrunirea din culoarea de Galben : d. Al. Băicoianu, candidatul nostru, Melisiano şi mal mulţi alţi alegători, precum d-nil Andreii* Zaharia, Mihail Cantuniari, Mateescu, etc.
Liberalul.
Prevftzînd rezultatul alegere! pentru colegiului întifi de Senat din Ilfov, Voinţa Naţională o luase înainte.
«Nu facem ingerinţe, no! liberali!!» zic, într’o coloană şi jumătate, ep>staţi! angajaţi să vorbească, prin gazoia oficioasă, în numele guvernului.
Nu faceţi ingerinţe ?
Dar, afară de prostii, nu fag de cit asta salahori! colectivităţeî.
Dovezi nu e nevoie să producem—toată lumea cunoaşte deprinderile tribului barbar care ne guvernează ; cu toate acestea să dăm cî»e-va :
Cea mai scandaloasă prcs’une asunra a-legătorilor este însăşi candidatura Creditului — candidatură mai infamă de cit a prefectului de poliţie.
Altă probă do ingerinţă făţişă este faptul că, în timpul alegere!, biurourile Creditului au fost închise şi autoritatea a-eesteî covîrşito*re instituţiunî se exercita, priu funcţionari! eî. în faţa secţiunilor unde se făcea alegerea.
încă, o dovadă — daca mai e nevoie — este însuşi mărturisirea «Liberalului», organ prin excelenţă colectivist, cum că la întrunirile pe culori, oratorii Creditului aii f st Zaharia şi Cantuniari, ciomăgaşiî primăriei.
Şi, în fine, cea din urmă probă de presiunea neruşinată care se ex rcita asupra alegătorilor, este împrejurarea, coustatată de toată lumea, cum că slujb.şit candidatului pîndcau, la intrarea localurilor de vot, cu lista ratelor întirziate tn mină.
E adevărat că spinarea alegătorilor a fost respectată — dar aceasta nu e vina Creditului: alegătorii colegiului întîiu de Senat jiu se bat cu ciomege, ei cu darabana Creditului...
Şi cu toate aceste ruşinoase presiuni, candidatul caşcavalului s’a strecurat in aşa condiţii în cit victoria lui face să roşească pînă şi iuftul colectivist.
CRIZA BALCANICA
RAtbolul enropean. — Cenzura turcească. Noul trupe. — Neputinţa puterilor.— Mişcarea Slrbilor.- Bandele lu Epir.
Războiul european
Primejdia cea mal mare a unul războia greco-lurcesc era ca din el să isvorească un conflict european.
După toate aparenţele, primejdia aceasta e înlăturată. Puterile ab ajuns să se Înţeleagă în această privinţă, aşa că, chiar dacă răsboiul va isbucni Intre turci şi greci, focul să nu se Întindă mai departe.
Cenzura turcească. Noul trupe
Gazetele din Constantinopole nu mal ab voie să publice nici o ştire de la graniţa grecească.
Măsura aceasta n fost luată de cenzura turcească după ce chiar organul Palatului, «Ikdam», a publicat ştiri greşite cari «aii iritat opinia publică».
O ştire din Constantinopol sosită la Londra anunţă că e vorba să se aducă noul trupe lu Azia mică spre a fi trimise la frontiera grecească.
Neputinţa puterilor
IvOlnische Zeitung, vorbind de chestiunea Cretei, susţine că le e peste ptdinţă Puterilor să scoată cu forţa pe colonelul Vassos din insulă.
Pentru izgonirea Grecilor din Creta, ar fi nevoie de un întreg corp de armată European, şi de un corp de rezervă, susţinute de o puternică flotă.
La asemeni jertfe nu sunt Insă dispuse guvernele şi parlamentele europene.
Mişcarea sirbilor
Comitetul central al partidului liberal strbesc, sub preşedinţia fostului regent Ivau Risticl, a hotărît să convoace pe ziua de 17 April un congres al liberalilor la Belgrad.
Singura chestiune ce va fi dezbătută de congres va fi aceea a atitudinel Slrbiel In complicaţiunile din peninsula balcanică.
La Ueskiib (Macedonia) sîrbii se pregătesc să facă de Paşti mari manifestări pentru revendicarea drepturilor lor religioase.
E teamă că se vor isca turburări serioase.
Bandele lu Epir
Contrarib ştirilor după cari n’ar fi avut loc alte Încălcări de fruntarie de ctt acele dintre Metzovo şi Discata, se anunţă din Londra cu multă persistenţă că mal multe bande greceşti ab năvălit In Epir.
O depeşă englezească din Arta anunţă că bandele ad ocupat mal multe puncte importante.
Ceea ce împiedică Înaintarea bandelor, e că apele rlulul Arta ad crescut.
BULETINUL RĂZBOIULUI
Nămolul de ştiri privitoare la situaţiun$ e dominat astă-zi de o veste din Peters-burg, venită pv calea Vienei.
După această veste. în Capitala Rusiei ar predomni părerea că Turcia şi Grecia trebuesc lăsate să facă ce vor vrea.
Pentru a alege însemnătatea acestei ştiri, trebue să ne reamintim două lucruri:
întîiu, că de la început şi pînă acum Rusia s’a arătat ca cea mai hotărîtă duş• mană a acţiunei greceşti.
Al douilea, că Puterile au făcut necontenit presiuni atît la Constantinopol cît şi la Alena spre a împiedica isbucnirea răsboiului greco turc, de teamă ca acest răsboiu să nu dea naştere unui conflict european.
Se vede că această teamă a dispărut, dacă e să judecăm după ştirea din Peters-burg.
Pe de altă parte, organul Prinţului de Bismark, <Hamburger Nachrichten*, afirmă că în adevăr a dispărut ori-ce temere de complicaţiuni europene şi «lucrurile îşi pot urma în Orient mersul lor firesc».
AL BA8ACHI
Următor avizului din numărul de MercurI al Epocei, aviz în care se zicea că se va da o bună recompensă celui care va descoperi calităţile excepţionale pe temeiul cărora s’a încredinţat d-luî Ionel I. Brătianu portofoliul lucrărilor publice, am onoare a supune la aprecierea redacţiei rezultatul cercetărilor mele laborioase.
Dar mal întăiu, fîind-că faptele şi dovezile concrete lipsesc cu desăvârşire în materia pusă la concurs, se înţelege de sine că încheierea am s’o trag, prin deducţiune, din logica lucrurilor şi din experienţa înainte mergătorilor mei. Aceasta, precum ca să se ştie din capul locului.
D. Ionel I. Brătianu, ministru, de la i Aprilie, al lucrărilor publice, este, cum o învederează actu-i de Dotez, fiul babachi — virtute care nu putea rămâne nerăsplătită într’un partid democratic al cărui membri ştiă ce va să zică «se donner la peine de naître».
Această calitate superioară a făcut ca privirile patrioţilor să fie îndreptate asupra fătului încă de când era în leagăn. D. Sturdza, în special, cu mania sa de colecţionar, strângea, grijuliu, tot ce era de prisos în scutecile plăpândului vlăstar.
Prin această îndeletnicire se atingeau două scopuri de o dată: se adunau, pe ue o parte, micile reliquii ale viitorului om mare, şi pe de altă parte, se cerceta, zi cu zi, şi de pe documente autentice, sănătatea preţiosului cocon.
Toate incidentele constatate de la naştere şi până Juol, când băiatul babachi a fost numit ministru, s’au înregistrat, de d. Sturdza, cu un respect religios, într’un catastif, care s’ar putea numi cartea galbenă a d-lul Ionel I. Brătianu. In această carte, alcătuită după ormduiala dopiei scripturi, sunt trecute titlurile pe temeiul cărora ’i s’a încredinţat portofoliul lucrărilor publice.
—	Mamă, de ce l’a făcut pe Ionel ministru ?
-T— I-'iind-că e cuminte.
—	Dar pe mine de ce nu mă face ?
—	Pentru că tu nu eşti cuminte.
—	Ba şi eu sunt tot aşa de cuminte ca el: de două zile n’am mal murdărit câ-mâşuţa...
Y nanii.
www.dacoromardca.ro
2
EPOCA
DISCURSUL D-LUI M. VLADESCU
Profesor universitar (Rostit !n adunarea Cercului de studii) (Fine)
El bine, d lor, clnd In ţările cu vechie cultură, tn care diferitele generaţiunl afi fost supuse unei munci nervoase gradate, lumea cultă se ridică cu putere In contra surmenajului tn şcoalele secundare, cu attt mal mult trebuie s’o facem noi, la cari tra-diţiunea muticei nervoase lipseşte cu totul, ea fiind apanajul generaţiunel actuale.
Din causa acestei munci exagerate care le depăşeşte cu mult puterile, tinerii elevi din Invăţămtntul secundar ajung slăbiţi, deprimaţi, istoviţi, la examenul de bacalaureat.
Mintea lor supra saturată, diu causa marelui şi variatului stok de cunoştinţe tn-magasinate, obosită aproape plnâ a presanta fenomenul « e s’ar putea numi de cur-batură mintală, din causa Îndelungatei şi constantei munci la care a fost supusă, re-fusâ ori-ce exerciţii! care reclamă o oarecare libertate intelectuală, o oare-care elasticitate nervoaeâ. Nu arare ori membrii juriului examenelor de bacalaureat culeg im-presiunea dureroasă, că marea parte a candidaţilor cu grea pot manifesta acea calitate elementară a creerulul normal, odihnit. care se numeşte bun simţ.
Şi acum, d-lor, dacă considerăm faptul r& Invăţămtntul secundar se găseşte alimentat din elevi din ce In ce mal tineri, cu mult mal tineri ca acum 10—20 ani, vom înţelege uşor paradoxul despre care ne ocupăm şi vom avea în acelaş timp şi justa lui explicare.
Resultatul social însă al acestor fenomene a fost şi este. d-lor, dintre cele mal triste. Slăbiţi, obosiţi, şi adese ori nevro-saţl, tinerii din generaţiunile ce s’ait succedat de vr’o 30 de ani, odată eşiţl în societate s’aft stins fără de vreme, intre vîrsta de 25—45 ani, ori s’ail găsit în neputinţă de a mal desvolta o muncă suficientă, o energie nervoasă corespunzătoare multiplelor nevoi sociale la care trebuiai! să facă faţă. Şi ast fel avem explicarea acestui paradox social, propriii numai societăţilor Im-bătrlnite, slăbite şi fără ideal, dar care ca-racteriseazâ din nenorocire şi societatea noastră, că pe clnd elementele ce compun fie care generaţiune presintă In general cele mal bune condiţiunl de organisare fisică şi intelectuală, ba foarte multe chiar o organisare nervoasă pe care aş putea-o numi genială, manifestarea intelectuală totală a societaţel presintă caracterul nesiguranţei, a şovâirei sad a licăririlor momentane, proprii organismelor anemice sad îmbătrtnite.
Alătur), d-lor, cu această consecinţă a în-vâţamîntului secundar, ţin să v mal rele-vez încă una, de o gravitate _£ot aşa de mare şi datorită aceleiaşi cauze. Din preocuparea constantă a dărel de cunoştinţe numeroase şi a constatărel asimilărel lor de către elevi, la care după cum am văzut ad fost conduşi profesorii secundari, a resul-tat d-lor practica actuală şcolară în acest învâţămlnt, anume exagerarea memorisărel aproape mecanice. Ast fel în general elevii nu fac alt ceva şi nici nu sunt ţinuţi să facă, de c-ît să memoriseze expunerea profesorului scoasă In note, sad textul didactic recomandat. Resultatul final al acestei îndelungate activităţi, a fost d-lor formarea de tipuri intele tuale pe care le aş putea numi tipuri receptive, adică a unor tipuri a căror minte foarte obtusă, rudimentară întru cît priveşte alte manifestări intelectuale, este însă foarte proprie a primi şi reproduce mal mult sad mal puţin exact, aceea ce a citit într’o carte sad într’un
i'urnal, aceea ce a ascultat într’o convor-lire sad la o întrunire publică. Asemenea plăcilor de fotografie care tn mod mecanic fixează îu proporţie mal mult sad mal puţin reduse şi cu contururi mal mult sad mal puţin neprecise tablourile ce li s’ad presentat, tipurile receptive, primesc şi reproduc în proporţii şi contururi diminuatte şi foaite puţin clare, aceea ce li s’a spus pe drept sad pe nedrept de primul om cu oare-care libertate intelectuală, cu oare-care volubilitate a expresiunel. Şi, d-lor, criteriu de aoreciare în ast-tel de împrejurări este autoritatea personală, talentul sad posiţiu-nea socială a celui ce scrie sad vorbeşte. Aceasta este Insă d lor principala caracteristică a societăţel noastre şi tocmai din această causâ ea ne dă impresiunile unei societăţi fără busolă, iar pulsaţiunea vieţel noastre publice presintă ritmul neregulat sad sunt lipsite de ori-ce ritm, ca şi pulsa-ţiunile unul organism cardiac ori nervosat. Neobicinuită cu reflecţiunea şi aprofundarea, societatea noastră aprobă şi susţine de o potrivă toate curentele; ea se Înflăcărează, se entusiasmează la vorbele deşerte, la deelamările incoherente, lipsite de idei şi de ideal; după cum poate râmîne rece, indiferentă la expunerile substanţiale, pline de idei şi de sentiment, din care să scapere adevăratele virtuţi cetăţeneşti, adevăratele merite, idealul şi aspiraţiile noastre naţionale.
Găsesc, d-lor, un adevărat pericol naţional a se eliezăşui mal departe dezvoltarea societăţel noastre pe această cale. Formarea unei societăţi din ast-fel de elemente nu numai că ar lipsi, după cum ne dă im-presiunea şi astă zi, Statul nostru, cu formele şi instituţiile sale mal mult sad mal puţin înaintate, de un substrat puternic social care să le dea fiinţa şi realitatea necesară pentru buna şi utila lor funcţionare, pentru sigura şi temeinica lor dezvoltare ; dar încă ea ar constitui un balast periculos care va zădărnici sad compromite normala înaintare, neapărata progresare a ln-tregel ţări. Şi, d-lor, în împrejurările prin care trecem şi în gravitatea momentului social în care ne aflam, nu trebue să uităm că Statul nostru, societatea noastră, este singura redută de susţinere a întregului neam romînesc.
Este prin urmare momentul decisiv să ne glndim la o bună şi temeinică îndreptare a lnvăţămlntulul nostru secundar, şi pot fără temere a afirma că prin Îndulcirea raporturilor între administraţie şi profesori şi cu o prudentă şi cugetată măsură, cea mal mare parte diu elementele cari compun astă zi acest lnvăţămlnt pot cu suces fi întrebuinţate la aceaslă operă de regenerare socială, de transformare şi întregire
a omului, a cetăţeanului nostru cult. Pentru aceasta d-lor se cere ca lnvăţămlntul nostru secundar să nu mal fie considerat numai ca o simplă usiuă de instrucţiune, ci mal mult ca o adevărată şcoală de moravuri. din care, printr’o integrală şi severă disciplină intelectuală, soliţională şi a-fectivă, să resulte omul echilibrat despre care v’am vorbit la Începutul acestei cu-vîntărl. Stabilirea unor moravuri noul, cari să complinească şi să întregească instrucţiunea, precum : dezvoltarea plăcerilor intelectuale, a plăcerilor estetice etc., precum şi plăcerea exerciţiilor fizice corespunzătoare, cu alte cuvinte totalitatea deprinderilor, a motivelor soliţionale, etc. prin care să se poată hotărî felul de a fi, de a trăi, în conformitate cu cerinţele unei societăţi cu adevărat civilizate, în care munca asiduă şi ordonată nu esclude simţirea şi plăcerea de a trăi frumos şi moral: iată însemnatul şi vastul cîmp de activitate al învâţămlntulul secundar.
El nu va trebui să amorţească, precum o face astă-zl, frumoasele aptitudini intelectuale cu care în mod natural sunt înzestraţi cea mal mare parte a fiilor acestui popor; ci printr’o voită şi cu pricepere condusă acţiune să sjute şi să înlesnească complecta lor desvoltare fizică şi morală. In loc de tipuri receptive, se vor putea cu chipul a-cesta produce, dacă nu tipuri creatoare, precum puternica organisaţiune nervoasă a multora din cel ce urmează acest lnvâţâmînt ne îndreptăţeşte să sperăm, dar cu siguranţă tipuri normale, cari lulnd cunoştinţă prin propria lor intuiţiune despre fenomenele la care asistă sad iad parte activă, cercetînd prin propria lor minte diferitele stări externe sad interne, vor putea ajunge singuri la găsirea adevăratelor raporturi şi deci reduce afirmaţiunile sad manifestările la justa lor valoare; precum se vor produce şi tipuri novatoare, eari cu aceleaşi piocedărl analitice şi de observaţiune vor putea găsi şi stabili raporturi noul, spre binele şi propăşirea generală a acestei ţări. Şi mal presus de toate, d-lor, lnvăţămlntul secundar este chemat să sădească tu ţinerile generaţii germenii aspiraţiunilor înalte, a idealurilor obiective, a activităţel rodnice şi pline de abnegaţiune pentru întărirea şi prosperarea neamului romînesc. Numai cu ast-fel de motive determinante, sădite în personalitatea fizică a elevilor, se va putea desăvlrşi o-pera de cristalisare morală, sociala şi naţională a poporului romîn. Şi, d-lor, după cum şcoala secundară a constituit plrghia de forţă în perioada de ridicare culturală, instructivă a ţârei, tot asemenea în această perioadă de concretisare socială şi naţională a formelor Statului nostru, şcoala secundară va trebui să formeze puternica pîr-ghie morală, în acţiunea organisatoare a unul partid de guvernâmînt.
OFORMAŢll
Campania d-lui Eugen Stătescu
D. Eugen Stătescu nu se poate consola de loc că a fost înlăturat cu atîta şiretenie de la cîrma Statului, şi continuă a acuza pe d. Gogu Cantacuzino că lucrează la
ruinarea partidului.
*
* *
Ieri, înainte de amiazi, d. Eugen Stătescu, convorbind cu cîţi-va amici ai săi asupra situaţiei, s’a exprimat in următorii termeni despre d. Djuvara, care caută acum a fi cel mai fanatic cantacuzinist:
— E o lichea. Acum doui ani, in ajun de a depune licenţa în drept la Paris, se simţea atît de nepregătit, îneît a trebuit sâ-i dau o săptămîna întreagă lecţii de drept civil, ba am fost chiar şi la profesorul Lefâbvre de l’am rugat să fie mai indulgent cu acest om l
Se vorbeşte despre o întrevedere, sau mai bine zis o conferinţă ce se proiectează, între d-nii Aure-lian şi Eugen Stătescu.
D. Take Giani îşi dă toate silinţele să facă pe d. Aurelian ca să se unească cu grupul d-lui Stătescu, şi în acest scop d-sa e dispus a convoca pe mîine seară o consfătuire la d-sa acasă, la care să fie invităţi foştii miniştri, d-nii Eugen Stătescu, P. Grădişteanu, Em. Costinescu, etc.
Decit, planul d-lui Take Giani întîmpinâ deocamdată dificultăţi mari, din cauza unor scrupule personale.
22Intenţiunea trădează în de-ajuns că situaţia politică se va desvolta cu paşi repezi spre această direcţie. *
« *
D. C Sioicescu a trecut in grupul d-lui Eugen Stătescu.
Eri, la 2 ore V», d. Eugenio Stătescu a fost primit in audienţă de M. S. Regele.
Erî s’a ţinut în marile şi elegantele saloane ale clubuliu conservator din Ploeşti o întrunire în care, după cuvîntările d-lor G. Gr. Cantacuzino, Răşcanu, Luca Elefterescn şi N. Filipesca, s’a proclamat în unanimitate de candidat al partidului conservator,
la colegiul I de Camera, d. N. Filipescu.
Ultima şedinţă a Camerei a fost onorată cu presenţa d-lul N. P. Romanescu, deputat al Craiovel. Acest onorabil, de la constituirea Camerei şi până la memorabila dată de 3 Aprilie, ziua Incni-derel el, n’a luat par^e la nici o şedinţă.
Cănd d. Romanescu s’a arătat înaintea Camerei, mulţi deputaţi ad crezut că sunt victima unei halucinaţiunl optice.
Ancheta făcută de chestura Camerei a putut stabili cu siguranţă că era însuşi deputatul de Craiova, d. N. P. Romanescu in carne şi oase, care se prezentase ca să’şl încaseze diurna.
Şi... şi-a lncasat-o.
D. Filiu, preşedintele clubului conservator de la Ploeştl, a adresat a-seară d-lul general Mânu, preşedintele clubului conservator din capitală, următoarea telegramă:
In numele conservatorilor din Prahova, felicit pe cei 601 bravi alegători cari au dat voturile lor ilustrului general Mânu. Onoare lor !
Manifestaţia conservatoare de ieri
Ii» Clubul conservator
A-seară poporul Capitalei a ţinut să-şi manifeste entusiaimul pentru strălucitul succes obţinut in alegerea de Joi 3 A-prilie şi dragostea pentru d. general Mânu, candidatul conservator la aceasta alegere.
De la orele 7 şi jumătate, saloanele şi faţada clubului conservator din piaţa teatrului sunt iluminate. Pe balconul de de-asupra fotografului Mandy se citeşte inscripţia «SA trăiască alegătorii colegiului I de Senat*.
La 8 ore saloanele clubului sunt pline. Pentru a se da acestei manifestaţii un caracter mal solemn, membrii clubului fuseseră convocaţi pentru a-seară.
Sosirea manifestanţilor
Piaţa teatrului era deja plină de publicul care se adunase in aşteptarea manifestaţiei. Prin toate grupurile nu se discută de cit rezultatul alegerii de Joi. Toţi sunt unanimi a recunoaşte că ziua de 3 Aprilie marchează o strălucită victorie a partidului conservator contra putredei colectivităţi.
La 8 şi jura. ore o mişcare se produce in public.
Din spre strada Regală, apare corte-jul manifestanţilor din coloarea de Negru, in frunte cu d-nii Petre T. Sfetescu, fost prefect, şi Ioan Stânescu, fost deputat.
In sunetele muziceî, care intonează De§teaptă-te Romîne, manifestanţii, In număr de mal multe sute, purtind facle şi lampioane, defilează prin piaţa Teatrului şi se opresc în faţa clubului conservator.
După un sfert de oră, prin strada Cîmpineanu soseşte cortejul manifestanţilor din coloarea de Verde, in frunte cu d-niî 1. Brătescu, fost ajutor de primar, maior Obedenaru, fost consilier comunal.
Urmează apoi manifestanţii din cele-l’alte colori.
***
Piaţa teatrului este ticsită. Circulaţia pe Calea Victoriei, pe stradele Regale şi Cîmpineanu este întreruptă. Sunt mii de oameni cari aclamă pe fruntaşii conservatori adunaţi la club. Aspectul este grandios.
Un liberal rătăcit în această mulţime entuziastă remase uimit de spectacolul ce avea înaintea ochilor săi.
El are o expresie fericită cu care caracterizează manifestaţia:
— E o mare de capete într’un ocean de foc.
Pe stradă
Cind manifestanţii din toate colorile s’aă Întrunit în piaţa teatrului, membrii clubului se scoboară jos şi cortejul se formează în ordinea următoare:
Membrii clubului,
Muzicile,
Purtătorii de facle şi lampioane,
Manifestanţii,
In această ordine şi în sunetele muzicilor cari intonează Deşteaptă-te Ro-mlne, cortejul parcurge calea Victoriei. *
* *
La colţul stradel Sf. Ionică^ se face tăcere în rindurile manifestanţilor, muzicile încetează de a clnta. In dreptul Palatului, un puternic «ura, trăiască Regele* isbucneşte din toate piepturile, muzica Intonează imnul regal şi toţi manifestanţii se descoper.
Cortejul urmează apoi, în cea mal perfectă ordine, mersul înainte.
Pe tot parcursul, o mulţime imensă salută pe manifestanţi. Circulaţia este intreruptâ; trotuarele, grilajele, balcoanele, ferestrele caselor sunt înţesate de o mulţime tot atit de entuziastă, care ’şl uneşte glasul el cu acel al manifestanţilor, în aclamarea partidului conservator.
*
* *
Poliţia, prin agenţii el respindiţl în toate mahalalele capitalei, a încercat să împiedece pe cetăţeni a lua parte la manifestaţie. Insă în faţa convingerel nestrămutate şi a entuziasmului hotărît de care s’a izbit, a trebuit să renunţe
la ideia de a impiedeca manifestaţia şi de aceia prefectura s’a mărginit numai la măsurile de ordine.
In acest scop, 200 de sergenţi de oraş fuseseră concentraţi în dosul Palatului, iar compania de gendarml pe-deştrl fusese consemnată în cazarmă.
In poarta palatului, ambii prefecţi de poliţie şi judeţ, d-nii C. Leca şi Gr. Giani, înconjuraţi de o droaie de inspectori şi agenţi de poliţie, au primit pe manifestanţi.
In faţa ordinel perfecte ce a domnit în tot parcursul manifestaţiei şi a respectului pentru Suveran de care a dat probă imensa mulţime, reprezentanţii autoritaţel aii trebuit să recunoască că prezenţa lor era absolut inutilă.
Un singur sergent de oraş ar fi putut îndeplini, tot cu aceiaşi succes, rolul ce ambii prefecţi îşi asumaseră pentru a-seară.
I.» d. general fflaun
Ajunşi la locuinţa ilustrului bărbat, manifestanţii, în cap cu d-nil Al. Catar-giu, N. Filipescu, C. Hiotu, Al. Florescu, M. Vlădescu, Filipache Corlâtescu, maior Lămotescu, dr. Tomescu, Petre Sfetescu etc., intră în curte.
D. general G. Mânu primeşte, în capul scărilor, pe manifestanţi, cari îl aclamă cu frenesie.
Apoi d. Nicu Filipescu pronunţă următoarele cuvinte:
—	Sunt acum patru luni de zile, guvernul se ducea acasă la d. Lascar Ca-targiu, ca să implore ajutorul; astă-zl cetăţenii Capitalei vin asasă la d-ta, d-le general Mânu, pentru a te felicita ca pe adevăratul lor ales.
Fostul primar al Capitalei încheie astfel felicitările ce a adresat d-lul general Mânu :
—	Băncile şi creditele n’aO reuşit de cit la un singur lucru: să nu te poată zmulge dintre noi, — să te lase tot cu noi acel cari protestăm,
Urale entusiaste şi îndelung repetate acoperă ultimele cuvinte ale d-lul Filipescu.
*
* *
D. general Mânu mulţumeşte alegatorilor colegiului I de Senat pentru voturile ce i-aft acordat. Încrederea lor îl onorează şi d-sa se simte cu atît mal fericit cu cît asupra persoanei sale s’ati reunit manifestaţiunile de protestare contra regimului. Relevă nedreptatea faptului că cel 601 alegători cari i-atl a-cordat încrederea lor, nu vor putea să ’şl expună cuvlntul lor în Parlament.
Mulţumeşte în special alegătorilor din Negru, cari i-at! arătat mal multă încredere de cît băncel. «In curlnd coloarea de Negru va fi capitala şi capitala va fi ţara întreagă».
Mulţimea răspunde cu urale.
Strigătul de trăiască partidul conservator, ieşit din mii de piepturi, umple văzduhul.
Manifestanţii s’aO împrăştiat apoi în linişte pe la casele lor. EraO orele 10.
Rugăm pe Domnii AGRICULTORI a visita exposiţiunea noastră de
HA8INE AGRICOLE unde pot vedea modelele pe 1897 deja noutate de Legătoarele DEERING-PON Y, Secerătoare şi Cositoare „DEEIUNG-IDEAL” toate cu lagăre cu VALŢURl şi BILE de oţel. y^TSON & YOUEL Str. Academiei. 14 (fost. Raşca)
ECOURI
*** Am anunţat în numărul trecut, că mîine după amiazi la orele 2 p. m. va avea loc la Atenei! un mare asalt de arme şi concert.
Aflăm acum că la acest concert vor clnta şi d-şoara Aurora Theodorini şi baritonul Gregoretti.
S’a promulgat de M. Sa Regele re\ gulamentul pentru organizarea şi efectivele serviciului sanitar al armatei pe picior de războiă.
*** D. Ştefan Chiriţercu, sub-director al poştelor şi telegrafelor, a fost autorizat să gireze afacerile In timpul absenţei directorului acestei administraţiunl, d. C. ChiruJ plecat—după cum se ştie—la Washington.
*% Se aduce la cunoştinţa onor. public că Duminică, 6 Aprilie curent, se vor deschide llamamul şi Secţia de Hydrothera-pie, instalate din noii < u toate aparatele necesare pentru aplicarea tratamentului hy-drialic, după metoda şi procedeurile ştiinţei modeme.
Hamamul saii Sala de sudaţie prin aer cald este o inovaţiune de o mare importanţă, care nu există la nici unul din stabilimentele de băl publice diu Capitală.
Toate aceste staţiuni sunt amenajate cu lux şi confort şi preţurile acestor băl sunt foarte moderate.
Orele de băl sunt următoarele:
6—9 dirn. pentru bărbaţi 9—12 »	»	femei
12—8 seara »	bărbaţi.
Instalaţiunile băilor de clasa 2-a aii fost şi ele amenajate din nod. Preţul unei băl de putină este 1 lefl şi 20 bani şi o bae de abur sail duş 1 leă.
Vinerea şi Dumineca, baia de abur costă 50 bani.
Hamamul şi Secţia de Jlydroterapie sunt puse sub direcţiunea d-lul dr. Minovicl, distinsul medic legist.
MAŞIKE AGRICOLE
II. S. G BEI JP
Bucuresci, Str. Smirdan, 2 (Vi».i-»i» «ie Ooi»ro)
Ediţia aJII-a
DIN ORIENT
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN POŞTA)
Atena, 30 Martie 1897.
Azi dimineaţă oficiul telegrafic de aci mi-a trimes următoarea nota, comunicată din Bucureşti :	)
«Gonf. art. 7 voire No. 877 este arriti*.
Cuprinsul telegramei în chestiune pe care v’am expodiat’o Vineri noaptea este :
„Mieretirî noapte 3000 insurgenţi împreuna corpul Cypriani trecut graniţa".
Ce o fi găsit deşteptul d. Cliiru periculos contra Statului romînesc In aceste cuvinte cari anunţai! un fapt împlinit,—nu şliQ.
Vă rog insă să protestaţi energic contra a-cestel inepţii a directorului telegrafului nostru, căci este inadmisibil ca asemenea măsuri—i-dentice cu faimoasele scrisoil-conlrabandă din Constantinopol—să se poată petrece in Ro-minia
Ciocnirile «Ie la froiiiierâ
Comunicatul oficial al guvernului grecesc asupra celor petrecute la frontieră, este In termenii următori:
«Aflu că insurgenţi Macedoneni, ad ciocnit cu Turcii in localităţile Finiki, Perlentzi şi Tafos Bimbabi. Turcii aQ părăsit trei posturi, cari aU fost incendiate de insurgenţi.
«Insurgenţii continuă luptindu-se. Un căpitan turc a tras focuri asupra postului greeese Profetul Jlie fără motiv şi a rănit uşor la mină pe şeful de post sergentul Koeotakis, care totuşi ocuplnd posiţiunl In jurul postului turcesc, a silit pe Turci să înceteze focul.
«Din Velimisti să aud detunături pe linia froutieril».
Amănuntele particulare sosite aci în cursul zilei de ieri arată Insă că ciocnirile să fost mult mal Întinse de ctt are aerul de a spune comunicatul oficial al guvernului grecesc.
In adevăr, insurgenţii adunaţi Împrejurul oraşului tesaiian Kalanibea organisaţl de «Liga Naţională» aii decis fără ştirile comandantului trupelor greceşti din Tesalia, să invadeze în teritoriul macedonean.
După o versiune, care se zice că ar fi plecat din cercurile oficiale, invasia era oficial hotărltă pentru noaptea de 26 şi 27 şi era să fie generală. Această iuvasie era să fie semnalul lnceperel ostilităţilor între Grecia şi Turcia. In ultimul moment tmă o telegramă a ministrului grec din Pe-tersburg, care anunţa inclinarea guvernului rusesc de a discuta chestiunea fruntariilor stabilite în tratutul din Berlin, a avut darul să determine guvernul grecesc de a contramanda invadarea. Acest ordin nu a parveuit la timp insurgenţilor din Kalambaca, aşa că el, conform instrucţiunilor anterioare, ai! forţat graniţa.
V’am arătat In corespondenţa mea de eri ■um, este organizat acest corp al insurgenţilor.
întregul corp a trecut neobservat. Italienii Insă cari formau ariăre-garda, împreună cu serviciul sanitar, ai! fost văzuţi de postul turcesc şi atacaţi. Focul atunci deveni general. Insurgenţii aQ respins pe tursl şi aă mirat in Macedonia. Posturile turceşti crezind că atacul este şi din partea armatei greceşti,' I ad atacat posturile greceşti. Acestea aQ cerut întăriri.
Pe clnd se întîmpIaQ acestea căpitanul postului turcesc Sdratiiţa a Început focul contra postului grecesc Profetul Ilie, rănind pe sergentul Kukotakis. Acesta s’a apărat voiniceşte, de şi rănit şi venind ajutorul de la reg. 8 de infanterie de sub comanda Col. Dimitriade, turcii au fost respinşi de la toate cele patru posturi ale lor, pe cari insurgenţii le aQ Incendiat.
In acest timp guvernul din Atena îuştiiaţat de cele ce se petrec a ordonat încetarea imediată a focului, dacă şi turcii vor iuceta şi el atacul.
După o ultimă versiune sergentul Kukotakis ar fi murit.
Pe la orele 2 p. m., eri, focul, care se Întinsese aproape pe toată linia graniţei tesa-liene a Încetat, dtndu-se şi oxplicaţiunl reci-proace.
Guvernul grecesc a oprit toate telegramele venite din Larissa Iu chestiunea in-vadărel. Tot ce să ştie aci, s’a aflat cu ajutorul telegramelor convenţionale.
O ast-fel de telegramă sosită eri noapte anunţă că insurgenţii cari aQ trecut graniţa continuă lupta lor dincolo cu armata turcească.
Amănuute lipsesc.
Perderile—Victoriile
După ştirile venite de la Tricela insurgenţii au avut 4 morţi şi doi răniţi. Voluntarii italieni au avut 3 morţi.
Perderile turcilor nu să cunosc, dar sunt incomparabil mal mari. La Calambaca aQ fost aduşi 7 turci făcuţi prisonierl de insurgenţi.
Iu afară de cele patru posturi turceşti cari aQ fost distruse, insurgenţii au cucerit şi poziţia fortificată Valintino. Iu acest punct lupta a fost crlucenă. 800 soldaţi turci cari formaQ garda au fugit, o parte diu el aQ fost omorlţl.
Marile Poteri
Miniştrii Marilor Puteri s’aQ presentat eri la d. Scuzes şi aii cerut şi el explica-ţiunl asupra ciocnirilor de la graniţă.
Acest demers ul miniştrilor s’a făcut în urm» ordinelor ce aQ primit de la guvernele lor respective, cari la rindul lor aQ fost lncunoştiin-ţaţe de Poartă asupra evenimeutelor.
In adevăr, indată ce Poarta a aliat de cele ce se petreceaQ, a trimis o notă ambasadorilor et din străinătate ca să notifice Marilor Puteri evenimentele şi să arunce toată responsabilitatea asupra guvernului grecesc, care ar fi Înlesnit invadarea şi or fi pus pe iusurgenţl sub comanda ofiţerilor Greci.
AQ fost dar, eri, miniştrii străini la ministerul de finanţe. I). Uelganis a răspuns că invasia insurgenţilor este cu totul o întreprindere particulară, pentru care guvernul grecesc declină ori ce răspundere.
In ceea ce priveşte aserţiunea că insurgenţii eraU conduşi de ofiţeri greci, ea este cu totul inexacta, căci atit d. Kapsalopidos ctt şi d. Milonas de doui ani de zile nu mal fac parte diu rindurile armatei greacă.
D DeJyanis a mal adăugat că tn ceea ce priveşte acţiunea armatei greceş'I ea nu a luat Început de ctt atunci clnd urmata turcească a atacat,—cazul căpitanului care a tras asupra fortului profetul Ilie.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
S
A se citi Telegramele, Corespondenţa din provincie şi Diversele în pagina a 4-a.
Miniştrii străini an comunicat guvernelor lor acest răspuns aseară.
Spre graniţă
ErI dimineaţă s’a dat ordin ca să plece şi ultimele forţe armate cari se găsesc. în Atena.
.Piuă după dejun ordinul s’a contramandat, ordonlndu-se plecarea numai & două escad ioane de cavalerie.
Pe la 4 după amiazi s’a dat însă un ordin să plece şi un batalion de infanterie, care a plecat la orele 8 seara. Acest batalion se compune In mare parte din voluntari din Ruuielia Orientală, Smyrna, Mite-lena şi puţin rezervişti din Grecia liberă.
Armata, atît cavaleria cit şi infanteria, a plecat In mijlocul entusiasmulul general. Mulţime enormă de public a condus armata pînâ la gară, strigtnd mereă: trăiască res-boiul!
S’ail auzit şi focuri de pistoale.
Din Creta
Din Creta vin ştiri îngrijitoare. Luptele continuă atît al’ară din Retyrno cît şi la Acrotirî.
ErI s’a răspîndit sgomotul aci că colonelul Vassos ar fi comunicat cu autorităţile gre-ceştjjprin telegraful optic. Ştirea esteinexactă. Comunicaţia cu acest mijloc s’a întrerupt de mult din cauza stărel agitate a atmosferei.
Ou tot blocul, aprovizionarea insurgen-ţiler şi armatelor greceşti cu muniţiunl şi nutrimente se face, se pare, nu cu multă greutate. Vaporul companiei elenice Argo-li8 s’a. Întors alaltă-erl la Pireîi din a patra sa escursie la Creta unde a debarcat mu* niţiunx şi nutrimente.
Se crede că sunt unii amirali streini cari nu sunt tocmai severi. Se citează astfel numele amiralului englez.
Nou! toI unturi
Noul voluntari sosesc mereii. Printre a-ceşlia sunt încă 5 romîul, dintre cari unul are o viaţă plină de aventuri. Pentru azi vă pot spune numai atît că lipseşte din ţară de 36 ani.
înaintarea insurgenţilor Ştirile sosite a-seară de la frontieră sunt foarte laconice. Numai atît să ştie că insurgenţii aii înaintat In teritoriul turcesc spre drumul Grevenel şi că să aud dincoace de frontieră dese împuşcături.
Din punct de vedere strategic mersul insurgenţilor este foarte important. Dacă el vor putea ocupa posiţiunile dominante spre Grevena şi se vor menţine acolo, comunicaţia directă între armata turcească din nordul Tesaliel cu cea din Epir este întreruptă. Pentiu a comunica, armatele turceşti ver trebui să facă un ocol foarte mare.
Nltuaţia politică
In urma convorbirilor ce am avut cu diferite persoane politice de aci, vă pot da acum o espunere justă a situaţiei lucrurilor.
Nu există de cît trei soluţii, cari pot pune capăt stării lucrurilor din Orient: războiul Intre Grecia şi Turcia, răsboiul civil in Atena, concesiuni din partea puterilor europene. Trebue să vil aici, să vorbeşti cu oameni politici greci, să observi starea spiritelor, ca să te convingi că în adevăr orl-ce altă soluţie să esclude.
De acest adevăr sunt pătrunse şi cercurile diplomatice de aci. Toţi miniştrii străini, afară de unul, sunt de părere că spre a se înlătura o catastrofă puterile europene trebue să facă un pas înapoi spre concesiuni. Acestui fapt trebue să se atribue şi conduita mal bine-voi-toare a puterilor şi in cri ce caz înlăturarea politicei propuse de Germania de a se restabili vechia stare a lucrurilor fără discuţie şi cu cea mal mare severitate contra Greciei.
Dinastia
înainte de mişcarea Greciei, dinastia regelui George era In adevar In pericol. Ea s’a mal întărit In timpul mişcărilor pentru înarmare, dar astăzi iar se aud murmure, acuzîndu-se regele şi guvernul că nu lucrează mal energie. Nu rar auzi : cît timp va fi regele George şi Delyanis prim-mi-nistru nu pute facem nimic; ăştia o să ne prăpădească!»
Această nemulţumire este hrănită de presa opoziţiei, care zilnic cere răsboiul şi acuză pe guvern de moliciune.
Armata
Am avut astă-zl ocaziunea să vorbesc cu un distins corespondent al unul ziar londonez, care a venit de la frontieră şi care a vizitat călare întreaga linie, observînd cu deamănuntul starea armatelor greceşti şi turceşti de la graniţă.
Iată în trăsături generale starea acestor armate şi mal ales a armatei greceşti:
In liuia Tesaliel ambele armate sunt bine e-chipate şi în eaz de ciocnire lupta va fi serioasă. Turcii aă avantajul de a ocupa poziţiunl strategice mult mal bune, pe cari le-atl întărit cu fortificaţii pasagere bine executate. Un atac ofensiv din partea armatelor greceşti este greii; din care cauză, şi ofiţerii cel mal distinşi greci sunt de aceeaşi părere : armata greacă ar trebui la început să sinuleze o retragere pentru a a-trage pe Turci în cîmpiile Tesaliel, unde lupta poate fi dată în cond.ţiunl favorabile pentru Greci.
Se schimba lucrurile la frontiera Epirulul. Aci numărul armatei greceşti este inferior celei turceşti, sunt abia vre-e 15 mii, armata regulată, şi 3.000 voluntari. Artileria greaoă număra 45 piese, peolnd turcii afi 140. Cavaleriei greceşti ii lipsesc cal. Turcii aB executat fortificaţii eseelente, pe cînd greci aB fortificaţii foarte slabe saB abia Sa executare.
Număn l armatei turceşti este de vre’o 25 mii în Ipr, din care 12 mii numai in lanina. La Gremenitea sunt 6,000 şi 30 de tunuri.
O atenţie specială trebueşte dată oraşului Preveza, Este adevărat că aci turcii ad fortificaţi) foarte tari şi fortul cure apără oraşul este bine întărit şi păzit de 3.000 oameni.
Grecii nu aO aci de cit 2.000 oameni şi le lipsesc cu totul întăririle pe cari dealt-fel nici nu vrea să le facă. El aB aci 2.000 oameni pe cari speră să’I debarce uşor sprijinindu-se pe flotă cure se compune din marele cuirasat Speteai, incrucişătorul Miuulis şi o canonieră. Armata grecească poate fi debarcată la Vonitza, iar Preveza poate fi distrusă de fiolă. In cazul a-
ceBta mersul armatei greceşti înainte nu este împedicat de nimic şijpoate aduce mari servicii atacind armata turcească de la frontieră pe la spate.
Un alt plan ar fi ca armata elină să debarce la portul Agies Saranta, In Albania, şi să a-ducă acelaşi resultut.
Răscoala
Grecii contează mult ca. odată răsboiul Intre Grecia şi Turcia declarat, să se rescoale locuitorii din Epir şi Macedonia.
Lucrul în adevăr se poate Intlmpla şi se va Intlmpla, dacă armatele greceşti vor înainta victorioase. Dar dacă contrariul va fi, se pot bizui grecii pe o rescoală a epi-roţilor şi macedonenilor? Iată o Întrebare care de sigur şi-a pus o guvernul greci s:, a cărui conduită este aşa de reservatâ şi pe care o neglijează cu totul poporul grecesc, foarte optimist în vederile lui, şi con-ttnd prea mult pe escelc.ntul moral al soldatului grec, dornic să se sacrifice pentru mărirea patriei.
OrI-cum, situaţia este foarte dificilă.
Aniversarea morţii Ini Tricupls
Azi s’a Împlinit un an de când a murit Tricupis, cunoscutul şi poate cel mal serios bărbat de Stat ce l’a avut Grecia. t Amicii săi aO tostjla mormtntul săfl, unde s’a celebrat o ceremonie religioasă.
T. Plsani.
ULTIME iniATIIli
Consfătuirea membrilor partidului conservator se va ţine mtine, Duminică, la 2 ore, la clubul conservator.
D. Victor Antonescu, procuror la tribunalul de Ilfov, şi-a dat demisiunea pe ziua de ieri.
D-sa a fost numit advocat, la Creditul Rural.
Aurelianiştiî aii decis înfiinţarea, pe ziua de 1 Maiu, a unei gazete liberale independente.
Comitetul de direcţie va fi compus din d-nii Em. Costinescu, C. Diniitrescu-Iaşi, Em. M. Porum-baru §i Delavrancea.
Circulă cu insistenţă zvonul că d-nii Dim. Stnrdza, P. S. Au-relian şi Eugen Stătescn sunt pe cale de a începe noul negocieri în vederaa formării unuî cabinet concentrat.
Se crede că un asemenea cabinet nn va putea fi prezidat de cît numai de d. Engen Stătescu.
Dacă negocierile vor izbuti, a-tnnci Corpurile Legiuitoare vor fl convocate în sesiune extraordinară în primele zile ale lnnei Maiu.
Pînă în acest moment, însă, nn se poate preciza, cn atît mai vîr-tos că negocierile nn s’afi deschis încă.
Contrariu celor scrise pînă acum, M. S. Regele, dacă va pleca în străinătate, nu va trece prin Viena, ci, de la Pesta, va merge direct la Ăbazzia.
O păcăleală a d-lul V. A. Ureche, vice-preşedintele Senatului.
Se ştie că d. Ureche se alege la Galaţi. Totuşi nu dă prin oraş de cît la mari intervale de timp, cînd simte că alegeri noul bat la uşă.
De la alegerea senatorială din Noem-bre 1895 d. Ureche n’a fost prin Galaţi de cit in Ianuarie trecut pentru a da concursul săQ candidaturel naţionaliste a d-lul P. Sechiaris.
Cu ocasia crizei din zilele acestea d. V. A. Ureche iar şi-a adus aminte de Galaţi.
Crezînd că va fi o schimbare de situaţie şi deci alegeri noul in perspectivă, d. V. A. Ureche s’a înscris numai de cît pentru o conferinţă în folosul e-levilor săraci, conferinţă care se va ţine miine Duminică în sala teatrului Alcazar din Galaţi.
Lucrurile deslegîndu-se in alt-Iel, iată deci pe d. Urechie făcind jertfe pentru Galaţi Înainte de vreme !
Voinţa Naţională, pentru a da o şi mal strălucită dovadă de legăturile sale cu poliţia, denunţă în numărul săil de aseară pe inal mulţi funcţionari cari ar fi votat pentru d. general G. Mânu, In alegerea de la 3 Aprilie.
Organul oficios îndeplineşte ast-fel cu mult succes slujba de delator public, pe lingă înaltul guvern.
Voinţa a reintrat ast-fel în rolul săti.
Noi o felicităm.
Pe ziua de 1 Maifl viitor va fi convocată sesiunea ordinară a Sinodului bisericii romîne.
Se va procede la alegerea unul ar-chiereu, în locul lui loanichie Floru Băcăoanul, ales episcop de Rotnan.
Pînă la ora 12 poşta din Moldova nu ne-a sosit astâ-zl.
InformaţiunI luate, întîrzierea trenului provine din cauza inundaţiilor. Allăui cu părere de râd că* d-na Eu-
frosina Oardă, care a fost atlţea ani sub-directoarea asilulul Elena-Doamna, a încetat din viaţă, după lungi şi dureroase suferinţe, în spitalul rural din comuna Pechea, jud. CovurluL
Inmormlnlarea se va face în comuna Cudalbi din acelaşi judeţ, locul de naştere al decedatei.
Aseară, pe cînd se juca opera «Gio-conda» la Teatrul Naţional, doamna Elena Teodorini a fost victima unul grav accident.
După lăsarea cortinei, la sfirşitul actului al 3-lea, distinsa artistă, vroind să iasă de pe scenă, a alunecat si şi-a scrintit piciorul.
Din această cauză, reprezentaţia s’a suspendat.
Urăm incomparabilei dive o grabnică însănătoşire.
O depeşă din Viena anunţă că împăratul Austriei a sancţionat alegerea cunoscutului antisemit Lueger Carol, ca primar al oraşului Viena.
«Neue Freie Presse» publică cu data de 2 (14) Aprilie următoarea telegramă din Bucureşti:
Partizanii fostului prim-minis-tru Aurdian observă faţă de cabinetul Sturdsa o atitudine duşmănoasă.
Opoziţiunea liberal-democrată şi cea conservatoare-junimistă pregătesc manifestaţii de protestare.
A ce citi In pagina a doua urmarea la discursul d-lui M. Vlă-dcscu rostit la adunarea cercului de studii.
Delegaţii clubului conservator din Galaţi pentru întrunirea de miine, Duminică 6 Aprilie, sunt d-nii V. Poenaru, I. Plesnilă, V. Macri, Al. Niculescu, maior Constantinescu, Niţulescu, I. Nebuneli, căpitan Ionescu, Doiciu şi avocat Vangheli.
Luni, 7 Aprilie curent, ora 1 şi jupi. p. m, Academia Romină va ţine şedinţă publică solemnă sub preşidenţia M. S. Regelui.
Se vor face următoarele comunicări:
D. Gr. G. Tocilescu: Basilicele şi mausoleul de la Adam-Ktissi.
D. N. Ionescu: Din istoria noastră contemporană. Luarea Griviţel.
O dală cu S numărul viitor al Epoceî se va distribui gratuit cititorilor noştri un supliment cuprinxînd o hartă specială a Greciei şi Turciei, lucrată cu multă îngrijire, îu format mare, precum şi o liartă a peninsulei balcanice şi separat, harta insulei Creta.
Îndemnăm pe cititorii noştri să păstreze aceste hărţi, de care se vor putea servi in urmărirea e-venimenlelor din Orient,
D. Zorilă, prefectul judeţului Covur-luiu, are un cumnat colonel în armata bulgară.
Acest colonel venind zilele acestea la Galaţi, însoţit de alţi ofiţeri bulgari, îmbrăcaţi civil, a neglijat să se anunţe comăndairil oraşului şi să facă visitele de rigoare, ceea ce a determinat pe d. general Pilaf, comandantul corpului III de armată, să facă o adresă prefectului, învittndu-l să dea ordine poliţiei pentru a fi pe viitor mal vigilentă şi a raporta tot-de-a-una comandamentului presenţa ofiţerilor străini în localitate.
In urma acestei adrese, colonelul bulgar a făcut o visitâ generalului nostru; acesta îusă nu se mulţumeşte numai cu atâta şi insistă pentru o satisfacţie complectă.
Se crede pe de’altă parte că visita a-cestor ofiţeri bulgari in timpurile actuale nu se face de dragul neamurilor. Ea urmăreşte mal mult mult culegerea de informaţii asupra situaţiei noastre din punct de vedere militar.
«Monitorul Oficial» de astăzi publică textul convenţiunel încheiată, in conferinţa sanitară de la Dresda, între guvernul nostru şi celelalte State europene.
Anexa a II a convenţiunel cuprinde disposiţiunile relative la vasele provenind dintr’un port contaminat şi mer-gînd In susul Dunărei şi prevede măsuri speciale de supraveghiere şi dasin-fectare pentru portul Sulina.
La 16 Aprilie se va ţine examenul pentru definitivat al institutorilor şi învăţătorilor.
Examenul pentru directorat se va ţine la 20 Miiiă.
A se citi Telegramele, Corespondenţa din provincie şi Diversele în pagina a 4-a.
www.dacoromanica.ro
4IIKM »: DES
GRANDS MA6ASINS DU LOUVRE
----= 1 >E PARIS =------------------
Actualmente, STRADA NOUĂ, No. 2, Bucureşti ixsl cu începeri; de ut sr. GUEORGHE a. c., VA FI $0, Valea Victoriei, 8©
VIS A-VIS DE ItISERICA K BETZFI.ESCU
A primit şi a pus in vfindare un mare asortiment de noutăţi pentru toaleta Doamnelor precum:
Pălării Jupoane, Jupe de lână şi de mătase
Umbreln te, MCn-t'as, Pelerine «le mtîlase şi de postav, JflaUneesş Mtobes «le Chambre, etc. etc.
Creaţiuuile cele mal recente şi cari aQ apărut în ultimele ExposiţiunI la Paris sosesc zilnic Ia
AUX BRANDS MABASINS DU LOUVRE
Catalogul casei din Paris se poate obţine franco la Agenţie după cerere.
FABRIfA de BEBE
w LtTHER
Recomandă (le Sf. Sărbători ale Paştelui exelentele sale produse de qualitate:
„LAGER”, „PILSNER” şi „BAVARESA’’
atît In butoae cit şi In butelii aduse la domicilii! după cerere prin poştă safl telefon No. 30, care comunică cu tot oraşul şi provincia.
De asemenea se tncunoştiinţează onor. Public, pentru deschiderea grădinii ELISEUM LUTHER, unde cea mal bună musieă militară va dilecta pe onor. visitatorl cu cele mal plăcute arii.
Sala şi Grădina
BRAGADIRU
Cu începere de Sf. Sărbători ale Pascelnl concert de Orhestră (30 persoane) sub conducerea (l-lul Paulinan.
— Bere Excelentă. — Mâncări reci.
Popice, Bileard, etc.
Intrarea JLiberă "W
dr‘ nichete
tace cunoscut doamnelor care vor bine-voi a’I face onoarea cu visita d-lor, că deschizîpd salonul său de mode, strada Stcdală s, unde vor găsi cele mal frumoase şi ultimele creaţiunl de pălării pentru dame şi domnişoare.
Mare assortiment de jupoane şi corsage băute nouveaute.
Bijouterie lină şi parlume-rle antiseptică, fiind singura de-positară.
Regele Tonicelor, cel mal activ din vinurile de quinină, este Quinium Labar-raque. Formula sa a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris.
Acest leac, e cel mal indicat pentru a combate anemia, boalele nervoase, starea febroasă şi a da puteri convalescenţilor. Un pahar de liqueur după fiecare masă.
nr UA&I7ADC Casele din strada Ui «HliLnnL Bibescu-Vodâ No. 4. avînd două etage, loc spaţios, fiind depuse la credit, trei minute de palatul justiţiei. Doritorii se pot adresa la proprietar, Biserica Amzel 4, sad la d-nul avoeat Urlăţeanu, Ştirbel-Vodă 23.
CONSTANTIN SIM10NESCU
Doctorand în medicină
Parts, Boulevard Montparnass, 152, Paris Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind In relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cea consultaţiune şi prin corespondenţă*
A VIS
Casa G. I*. Petheu face cunoscut onor. sale clientele că cu tot incendiul ce a avut loc în pivniţa magasinulul d-sale de Droguerie şi Coloniale din strada PinzarI No. 10 şi 14, afacerea continuă ca şi în trecut fără nici o întrerupere.
Cu cîneperea primâverel recomandăm suferinzilor precum şi celor sănătoşi pen tru menţinerea sănătâţel :
NOUA ŞTIINŢA
*	de
Vindecarea tuturor boalelor
fără medicamente şi fără iperaţiunî
do LOIJIS KHH.VE.-Mpsca
Operă tradusă tn romineşte şi rare formează un volum elegant 8 mare de 450 pagini In care se găsesc sfaturi pentru toate cazurile de boală.
Cel interesaţi să bine-voiaseă a trimite editorilor Ralian şi Ignat Samitca—Craiova, prin mandat postai Lei 5 şi vor primi volumul broşat, saB Leî 7,50 şi vor primi volumul legat e-legant în pinză, aurit, franco recomandat prin poştă.
Volumul se atlâ de vlnzare şi la toate librttj Jiile din ţară.
MUŞAMALE
IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
Bucurescî, slr. Smârdan, 2
W. Staadecker^17»’ B?le™rd^C"za’17
Craiova, str. Cogălmeenu lo
Dinţî cu 7 leî unul
Se pune tn cautchuk
în strada Cempineann No. 46
CUMPĂR
CUMPĂR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur. argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde.
La cerere mă voia prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzătorl.
Bijouterie, Horologerie & Argintărie
T.JKOX WEI&SBIiUTM
40, Calea Victoriei, Bucureşti
Pentru logodne şi nunţi
Recomand onor. Public şi clientelei mele eă Magasinul meO în tot-de-auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate In aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Tureuoase.
Bogat asortiment în diferite aigintăril (Riolz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE. FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc.
Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.
Mare depou «le ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.
Primeşte tu sclilml» orl-ce obiecte uzate
W. STAADECKER
Maşine agricole şi industriale de orî-ce fel
8tra<la Smârdan* 12. — BUCUREŞTI. — 12, Strada .Smârdan.
BRĂILA Bulvadul Cuza, 79
LO C 0 MOBILE
Model npentru 1897oiî
cu cilindrotamd-enu bil aşezat pe o de oţel. Extra tă, 6 almosfe
siune . , ;
CRAIOVA
Str.M.Cogălnieenu, 10
TREERATâRE
Model noii. pentru 1897
cu elevator de a-lamă, site mal lungi şi mal late, Vlntură-torl mal puternice
din cunoscuta fabrică
BlISTON, FROCIOB «fc C-nie, Ldt., LINCOLN
BDrtRynilii Noua socer&toare ou legat v din prima fabrică
T ISBL LA DIEaPTA	specială
||iuuniiun	JS3 centimetri lungime	l'n/r priiMTp
— 150 vtudule tn "8D5 ; 108 vindnte tu 1806 —	/1UC- UEililTllV
«DAISY» Secerătoare simplă cea mal respindită.	| CHICAGO
«UOSITOARK DE F'fiM No. 4» complect de oţel. f (America)
PLUGUTI universale de orî-ce fel si nu<uSr. — PLUGURI cu 2T Rud-Sack brăzdaro Z. H. 9 N. complecte do oţel. — SEMANATOABE îu rîndurî./ pugwitz (Up«c»)
Cele mal apreciate — singurele maşini admise pentru fabrica de zahăr. Chitila Cereţi catalogul ilustrat, seva trimite gratuitei Irauco
4
EPOCA
DIN ORIENT
împrumutul Greciei
Atena, 4 Aprilie.
Camera deputaţilor.-Z). Delyannisprezintă trei proiecte de lege. Primul auto-risă guvernul să sporească emisiunea de bonuri detesaur de la 14 la 30,000,000 de drachme. In cas de nesucces al a-cestei măsuri, guvernul va fi autorizat să inrheie un împrumut intern de 24.000.000 şi să sporească emisiunea biletelor mici de bancă de 1 şi 2 drachme ptnă la concurenţa de 4.000.000.
Atena. 4 Aprilie.
A«ociaţia studenţilor a primit o depeşa de la studenţii armeni din Europa Întruniţi la Hidelberg, exprimînd adlnca lor simpatie, pentru cauza ce apară studenţii greci. Această depeşă termină zicînd: trăiască libertatea!
Epidemiile st situaţia in Vreta
Paris, 4 Aprilie.
Se anunţă din Canea «Agenţiei Havas» că la Hierapetra a isbucnit o epidemie de tifos şi vărsat. Insurgenţii aii tăiat conductele de apă şi locuitorii sunt siliţi să bea de cisternă sau apă de mare.
Aceeaşi situaţie există la Candia sub raportul apei, clari trupele turceşt aii reocupat sursele.
Toţi prizonerii coudamnaţi s'aii revoltat. Un transport turc i-a condus in închisorile din Rhoclea.
Constantinopol, 4 Aprilie.
Maiorul Jusuf, comandantul unul batalion în Creta, a fost numit comandant al geandarmeriel cretane.
Ziarul Ikdam publică un articol de sigur inspirat de sus, şi comentînd călătoria împăratului Frantz Ioseph la Petersburg, ca un semn de pace.
înaintarea trupelor turceşti
Viena, 4 Aprilie.
Se anunţă din Sofia Corespondenţei Politice că 15 batalioane de nizaml, concentrate la graniţa bulgaro-macedo-neană, s’ar fi îndreptat spre graniţa Tesaliel.
Nu mai rămîne, prentru a păzi prima din aceste graniţe, de cit cîte-va companii derediflşi detaşamente de geandarmerie.
In cercurile politice din Sofia, se vede in această măsură încrederea desăvir-şită a Sultanului în asigurările pact-nice ale guvernului bulgar.
Cetinge, 4 Aprilie.
Mntesarifikul din Ispek a sosit la Be-rane cu trupe pentru a împrăştia pe Albanez! şi a restabili ordinea.
iluptele insurgenţilor
Trikala, 4 Aprilie.
Cipriani a congediat legiunea italiană. El vrea să rămle in persoană Ia graniţă, in vederea unei cooperaţiunl e-ventuale cu bandele de insurgenţi.
Constantinopol, 4 Aprilie.
Scheik-ul-islam a împedicat mişcarea softaşilor în favoarea declarării de res-bel Greciei.
Larissa, 4 Aprilie.
In ultima luptă dintre insurgenţi şi turci, aceşti din urmă afi avut vr’o 50 de morţi şi cîţl-va din al lor aă fost prinşi prizonieri.
Londra, 4 Aprile.
Se anunţă din Atena ziarului Times că perderile insurgenţilor în ultima lupta (?) au fost de 200 de oameni.
A ne citi în pagina III corespondenţele speciale ale Epoceî din Orient şi ultimele telegrame.
„EPOCA11 INPROVINCIE
O AC ATI
4 Aprilie, 1897.
De ale municipalităţii
Printre concetăţenii noştri eraţi unii, cari avead oare-cari ilusil de actualul consilia comunal şi de cel mal autorizat al săn reprezentant, d. C. Plesnită; astă-zl insă aceste ilusil sunt aproape cu totul ruinate şi speranţele ce se pu-neaâ intr’îusul pe de-a întregulamăgite.
După ce a intrat pînâ în glt în mocirla colectivistă, după ce şi-a însuşit toate procedeurile în us in tabăra colectivistă, ne-a arătat în modul cel mal evident apoi că a ambiţionat sarcina ce ocupă azi numai pentru salariul ce încasează şi pentru a-şî putea mal bine face interesele la adăpostul puterii.
După ce a dat afară din slujbe, fără nici o vină o mulţime de funcţionari vechi şi capabili, pe cari i-a înlocuit cu faliţi şi ast-fel de loaze, cari aO format clientela sa de avocat, după ce a desor-ganizat alt-fel toate serviciile prin introducere in corpul funcţionarilor comunei a tot ce se poate găsi mal ticălos şi mal râd in oraş. pe de altă parte a lovit în cel pe cari nu i-a putut înlocui stăruind la minister să li se reducă le-file prin budgetul anului financiar curent. Din această causă o nemulţumire generală domneşte printre funcţionarii comunali, cari îşi aduc cu plăcere aminte de timpurile administraţiei conservatoare, care le asigurase, pe lingă mal multă stabilitate, o existenţă mal bună şi mal omenească.
Campania de lucrări
Dar actualul domn primar nu face absolut nimic.
Toată ziua umblă în trăsura prjxnăriel de la judecătoria de ocol la tribunal, de aici la Curtea de Apel, îşi vede numai de interesele lui particulare de avocat, iar interesele comunei sunt lăsate pe o linie secundara şi se gîndeşte la ele numai dacă îl mal rămîne timp din cel consacrat intereselor sale particulare.
Se apropie vara. campania de lucrări s’a deschis deja, mal pretutindeni a început să se lucreze cite ceva, numai primăria de Galaţi doarme...
E cu drept cuvtnt exasperat de această stare de lucruri bietul domn Filipide, secundul ajutor de primar. .. Toată greutatea a căzut pe d-sa, primarul a-bia dă, din cind in cind, pe la primărie, ca să mal vadă ce este, iar primul a-jutor de primar, d. Stef. StoicovicI, vecinie cu o sticluţă cu medicamente in buzunar şi cu bumbac In cel-l’alt, se scu-zează că fiind bolnav nu poate să facă nimic, cu toate că leafa de 500 lei pe lună o încasează perfect de regulat... .
Localul primăriei
Ca să nu zică lumea că edilii noştri nu lucrează, d. C. Plesnilă şi-a pus în cap să înâdească localul actual al comunei şi a dat ordin inginerului să T facă planurile şi devizele respective. După un prim deviz de 40 mii lei, lucrările ati crescut treptat la 45,000, a-pol la 50,000 şi în fine consiliul comunal a votat zilele acestea un deviz de 96,000 lei pentru prefacerea localului primăriei.
Se va cheltui o sumă însemnată pentru a face un cucurig actualului local. D-luI Plesnilă II plac cucurigurile...
De sigur că comuna noastră are trebuinţă de un local mal mare şi mal convenabil, de un palat comunal. In loc de a se glndi la întimpinarea acestei nevoi şi a lua măgurile necesare, ca să se execute o asemenea lucrare, d. C. Plesnilă vrea să cirpeaesă local vechiil, mal adăoglndu-1 un etagiil şi un cucurig, ca să mal fie în oraş o construcţie la fel cu cea ce se găseşte pe strada Domnească. A cheltui pentru o aşa lucrare o sumă atît de mare, e tot ce poale fi maf condamnabil. Deja orăşenii, cari află de această afacere, o condamnă fără reservă şi regretă că pe d. Plesnilă numai atitail taie capul... Ce te poţi aştepta cînd consiliul se al-cătueşte din atiţia Costache, Pavelache, Furmiizache, Petrache, Pantelimonache, Ştefanache ? !
Iris.
IAŞI
6	4/IV.
Un templu sechestrat
In curtea caselor defunctului bancher Jacques Neuschotz, într’o magasie nu tocmai mult îndepărtată de grajdurile acelei curţi, defunctul prefăcuse clte-va odăi în Templu.
Sunt 30 de ani de atunci. I se dăduse numele de Templu, nu doar pentru motivul că era mal simplu de cît sinagogele ordinare, ci din pricină că habodnicil n’aveaâ intrare acolo.
Creatorul mort, urmaşii săi respectaseră templul şi oamenii continuaţi a Înălţa rugile lor către leliova.
Pină aci nimic extraordinar.
De o bucată de vreme, însă, o diver-ginţă de vederi născu intre vizitatorii templului şi doamna de Neuschotz. Ea — diverginţ’a—nu întîrzie a degenera în lupta între modern şi antic.
Proprietara, bizuită pe reformele religioase din ţări mal mult europeneşti ca a noastră, prelinse suprimărea unor rugi şi cîntece—prea banale şi fără de rost. De aceeaşi părere era şi cantorul Templului.
Pentru modern nu se lupta de cit a-ceastă intimă minoritate de 2, iar reac-ţitinea era numeroasă.
Certele numai sflrşeaO. Şi ca să le puie capăt, proprietara, uzînd de drepturile el, dispuse să se închidă porţile sflntulul locaş—fapt care a produs o sensaţie, cu atit mal mare, cu cît a-ceastă operaţiune de expulzare din sinagogă, s’a făcut în ajunul Pastelor.
Evreii isgoniţl aă şi deschis liste de subserierl, pentru crearea unul noii Templu.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Sinucidere. — D-na Rnzina FJeisch, domiciliata lu strada Romană 49. suferea de mal mult timp de o beată incurabilă.
Astă-noapte, nenorocita femee, profltind de absenţa de acasă a soţului săfl, şi ne mal puţind suporta chinurile boalel, ’şl-a luat rezoiu-ţiunea de a-şi pune capăt zilelor.
Rozina s’a dus in bucătăria apartamentului săfl şi aci s’a sptnzurat cu un tulpan de un cuib.
Cadavrul sărmmel femei a fost găsit azi dimineaţă soînzurat de cuiul bucătăriei de către ginerele sinucisel d. S. Hanescu.
Parchetul a fost avizat.
AUă sinucidere.—Azi dimineaţa a fost găsit mort tu domiciliul săă din strada Isvor No 9, d. C. Popescu.
Din cercetările făcute rezultă că Popescu s’a sinucis prin asflxiare.
Popescu după ce şi-a pus de cu seară un mangal in mijlocul casei, a incuiat toate uşile şi s’a culcat.
Az) dimineaţă, observîndu-se că. Popescu în-
tlrzie de a eşi din casă ca de obiceiO, curioşii b’bO dus să ’l bata in uş«. Ne obţinlnd nici un răspuns, s’a auuuţat poliţia, care spărgind u-şile, a găsit pe nenorocitul mort.
Pină acum nu se cunosc cauzele acestei sinucideri.
DZAJMRA
Inundaţii.-Ploaia a stat de clte-va zile şi totuşi apele incă vin mari.—attla cantitate considerabilă a căzut in ţoale localităţile.
Rîul Jiu, care se revărsase asupra mal multor comune, continuă Încă a se revărsa. De astă data avem de Înregistrat inundarea moşiei Statului, Zavalu, jud. Dolj. 217 pogoane semănaturi ale arendaşului moşiei aii fost cu totul distruse de apă, iar ale locuitorilor 500.
Creşterea Dunărei. — O telegramă primită din GiurgiO ne anunţă că Dunărea continuă a creşte. ErI a crescut cu 4 c. in.
Ucis de consăteni.— Locuitorul Soare Barbu din comuna Tlngaru, judeţul Via şea, era in vecinicâ cearta cu alţi do) locuitori din aceiaşi comună, numiţii Stan Mincu şi Conslaoţiu Vasile, din causa uuel bucăţi de pămint asupra căreia cu toţii aveaţi pretenţiunl.
Alallă-erl, discuţiunea Începu din nod intre cel trei plugari şi cearta luă la un moment dat proporţiunl considerabile.
La un moment dat, Stan Mincu şi Const. Vasile se reped asupra lui Soare şi il iab la bătae.
Nenorocitul, a fost atit de crunt bătut de consătenii săi, In cit după cîte-va ore a Încetat din viaţă, din această cauză.
Asasinii ab fost arestaţi şi parchetul fiind a-vizat, a Început cercetările.
Lnat de apă. — Baiatul Pătrăuş, fiul văduvei Mana Pătrăuş din comuna Cîrjoaia, Iaşi, voind zilele trecuta să treacă peste puntea pă-rîulul care trece prin mijlocul satului, alunecind după punte a căzut in apă. Corpul nenorocitului băiat a fost luat de curent şi dus la vale.
Cu toate cercetările făcute, cadavrul nenorocitului copil nu a fost incă găsit.
DIN STREINA TA TE
Beţia şl Biblia. — Inculpat pentru beţie manifesta, un nenorocit ş,-a susţinut as*-fel apărarea înaintea judelui de pace din New-York:
Cartea Proverbelor, la capitolul XXXI, versurile 6 şi 7 spune categoric:
«Daţi băuturi tari acelor cari sunt pe ducă şi vin tutulor cel cari sunt amăriţl şi ab inima plină de Întristare.
Să bea i enorociţil ca să uite sărăcia şi mizeria.
Judecătorul după ce constată cartea sflntă, achită pe dată pe inculpat.
Blwrlcil surpată In timpul servi* fiului divin.—O telegramă din Albi. Franţa, anunţă că zilele trecute biserica din Brousse, aproape de Castres, s’a surpat de o dală tocmai tn momentul cînd se oficia serviciul divin, acoperind sub dărâmături pe toţi credincioşii cari erab Înăuntru
Şeapte femei şi un bărbat ab fost strivite şi ucise pe loc; alte trel-zecl de persoane, cea mal mare parte copile tinere, sunt foarte grav rănite.
Acest sinistru a produs o penibilă impre-siune in toată regiunea.
Publicaţiune
Tribunalul Ilfov, Secţia Comercială
Ordonanţa No. joo8, din 28 Martie iSgj Tribunalul Ilfov secţiunea comercială a dat in ziua de 28 Martie 1897 ordonanţa cu No. 3008, in următoarea coprindere: «Ordonăm ca orl-cine posedă cambia cu data 2 Decembrie 1894 şi cu scadenţa de 2 Iunie 1895 semnată de N Niculescu !n ordinul d-nel Zee Niculescu, in valoare de 5,000 lei, să o presinte la Grefa Tribunalului Comercial Ilfov in termen de 40 zile de la publicarea şi afişarea pre-seutel ordonanţe, cunoscindu-se că in lipsă de înfăţişare ea se va declara fără tărie faţă cu doamna Zoe Niculescu».
DIRECŢIUNEA GENERALĂ
CĂILOR FERATE ROMÂNE
PCBLICAŢlIIIiE
Se aduce la cunoştinţa interesaţilor că pentru ocuparea vacanţei In administraţia centrala Serviciul P. se va ţine concurs în ziua de 9 (21) Aprilie curent la •rele 9 dimineaţa.
Condiţiunile de admitere sunt următoarele:
1)	a fi romin
2)	a fi absolvit cel puţin 4 clase liceale
3)	a avea etatea de cel mult 25 ani
4)	a fi liber de serviciul militar şi
5)	a fi de constituţhme sănătoasă.
Cererile pentru admitere la concurs vor
fi timbrate, Însoţite de toate actele de studii şi de stare civilă ale candidaţilor şi se vor adresa Direcţiunel Generale cel mai tîrzib pînă in ziua de 8/20 eurent.
Direcţiunea generală.
Bucureşti, 14 Aprillie 1897.

N. Grigorescu
48, Calea Victoriei, 48
vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşti Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că in atelierul mefi se confecţionează Încălţăminte pentru daine, copil, ain materialele cele mal fine. Comandele ae efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate.
N. B. Pentru oonaerrarea fncălţâmlntelor re-coraand veritabila Qrtna-mtUoniană neagră fi culori din fabrioa
«BBOWN şi HON
din Londra : Feriţi-vă de contrafaceri
TEIRICH & C-
BUCUREŞTI
O.—Strada Berzei,—O.
INSTALAŢIUNI
TELEGRAF BAZ şi APĂ
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian
Aparate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - BiuroO de construcţie. - Export
WATSON A YOUELL
|MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIA A]
BUCURESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICE!
MARSHALL SONS & Co., GAINSBOROUGH
LOCOMOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite. ]
TREERATOARELE unice care treeră cel mal mult şi scoate cel] mal carat.
BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mal] mare scoţînd boabele carat.
STABILE pentru puterile cele mal mari, cm sad fără condensaţinne, orizontale sad verticale.
CAZANE mnltitnbalare, cazane Cornwall ca una sad două tubnr] de foc.
CAZANE tabulare cu stabilă suprapusă.
CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt.
MAŞINI de macadamisat (presat) şosele.
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage ilustrate gratia fi franco.
Cea mal bună APÂ MINERALA PURGATIVA
este aceea de la
BREAZD'lasi

1894
premiata eu Medalia de Anr la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în şi recomandată cu preferinţă de d-nil medici. Efect prompt si sigur.
Dosii mică, gust plăcut.
Cereţi dar numai Apa minerala de BREAZC
care se găseşte la toţi vînzatoril de APE MINERALE din Ţara.
CELE MAI BUNE STOFE
PENTRU
COSTUME SI PARDESIURI
DE
BARBAţl
LA
BRUN & C
OMP,
DEPOUL
FABRICELOR de POSTAV
BUCUREŞTI STRADA ŞELARI A se observa bine firma şi numărul 2G.
VÎNZAREA ÎN DETALIU
pe preţurile originale ale fabrieelor
26
26
Higiena dinţilor şi n gnrei
Msdalis de *ur, Viena 1888; Medalie de argint, Bucureşti 1883; Medalie de brona, Paria 1893. Autorizat dz e+nziliul de higienă ţi zalobritzUz publică.
DENTALINA
KSE.VfĂ pentru GIRA şl
PULBERE VEGETALA pentru DINŢI
ale dootorulrî S. KOSTi Sunt două dentifrice recnnoscute In ţară şi In străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor.curăţeniet şi higienet gurel, dlndu-I tot odată un miros plăcut.
Preţul: Un flacon Dentalină fr. 3,50 Pulbere de dinţi, fr. 3.
Deposite: In Iaşi, la Farmacia Fraţi Koiiyn; In Bucureşti, la Farmaciile F. W. Ziirner şi F. Bruss, la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stellla*.
ffl. KOIIAA
Galaţi şi Brăila
REPRESENTANT ŞI DEPOSITAR
PENTRU FA BRICELE RENUMITE iN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE CAliJL A*0CHTIjEMtţ Viena
Aparate de Ape Gazoase, Syfoanp, Umplutoar*», Sticle, etc. etc.
Ş. B.EICH & C-ie, Viena
Sticle pentru sifnane din Bnheinia, Sticle pentru limonada, Sticle pen-________trn vinuri, peniru bere, şampanie, cogna‘-, cte. etc.
BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manche«ter~
Aparate d- fabricat Ap» Gazoasa. Umolntorl CDglezcştt «Mnnarch» Sticle, etc.
BAN BYLANDS Limited Baruslcy
STICLE englezeşti pentru limonada
UMPLUTOR englezesc cunoscut '-a cel mat hun, zis şi «Rapid Paragon». etc.
MOMIM Wm itOBSOM Barnslru
SPECIALIST PENTRU STfCt-E ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE
Preţuri coreţele tiuita cerere gratite ni franco

Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de ace . stă artă, cu cea mal mare acurateţa şl cn preţuri foarte moderate.
Le Paradis de Nice
lo6,—Calea Victoriei.—186
Annonce ă sa gracieuse clientele qu’il a reţii la provision de gazon anglais pour la saison du printemps â 1 fr. le kilog., il l’inforine egalement qu’il pos-s6de un grand clioix de couron-nes â des prix mod6r£s.
ÎNTREPRINDEREA
BAROMETRICA
16, Strada Doamnei, 16
Singura antreprisă avantagioasâ pentru onor. public, care se poate controla foarte uşor. Preţul este numai lei 8 metrul cub garantat.
Direcţiunea este numai in strada Doamnei No. 16.
fe
P
-
M
z
X
F A R A
8 A P U UT
DEMTALBIM
CEA MAI NOUĂ Şl NEÎNTRECUTA
ORE >1 ^
PEtfTItE DINŢi, FĂRĂ SĂPUN
Acest preparat analisat de Institutele chimire, es'e cel mal bun pentru albirea dinţilor, întăreşte gingiile, depărtează orl-ce miros al gurel. Este singura cremă care nu vatâniă emaliul, lâslnd mult timp un miros plăcut gurel Unic» cremă care luipedlcă liiegri-rea dinţilor la fumători.
Do vînzare la tonte farmaciile, drogueriile şi magazinele din ţară.
Preţul unul tub mare 1 leii.
«	«	< mic 50 bani.
Deposite: PARIS, VIUVA, BU^URESCI.
TT
P U
MCDICAJIMT PlIOSPIIATIC
VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului In caşurile ae : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase.
Dosa este de un păhărel de lichior ln-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi în toate farmaciile.
Bucureşti'. -	3, — Bucureşti.