/ / 2J i < SERIA n.—ANUL m, No. 418 J Kdiţia a ti»ela VIN b RT, 4 APRILIE. 1897 NUMĂRUL^lO BANÎ ABOSrAH£KTEXE încep la 1 şi 15 ale fle-eărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţara 30 lei; in streinatate 50 lei fose luni ... 15 » » » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADUINlimtAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. t NUMÂRUL^IO BANI ANUNCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai'Ia Administraţie In streinatate, direct la administraţie şi Ia toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV.0.30 b. linia » » » HI......2.— lei » » > » II......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul Un număr yeehiă 30 bani. REDACŢU No. S - STRADA CLEMENŢE! - Na. * Deelapaţiunile d-lui Delyanis In faţa noue! situaţiunl politice, rog pe conservatorii din toate judeţele să trimeatâ delegaţi la Bucureşti, pentru o consfătuire în ziua de 6 Aprilie. SjASCAR CATAlifii CUM E ŞEFUL, Şl PARTIDUL Se pare ca Sturdza cearcâ să fie moderat în expresii şi cumpătat în apucături. Ignobilul se sileşte a răspunde scurt şi cu oare-care sîtige rece la interpelările şi apostrofările d-lul Fleva. Nedeprins, însă, cu acest fel, cu desăvârşire strein de temperamentul şi creerul sâQ, Sturdza nu ştie să păstreze dreapta măsură. De aceea, ferindu-se de a fi violent, el cade în cea-l’altă extremă a natu-rel sale, în 'platitudini şi scuse. La toate actele de agresiune ale duşmanilor, el, saQ tace, sau bolboroseşte cîte-va cuvinte, cari seamănă mal mult a scuze şi a cerere de ertare de cit a răspunde moderat. Şi nu e vina lui, nenorocitul! Toată viaţa lui reprezintă numai două feţe : una violentă şi turbata, cea-l’altă tîrîtoare şi cerşătoare. Cum e mititel, Sturdza ar putea fi întrebuinţat de copil în locul unul gologan de zece bani în jocul : «Faţă sati pajură P» Aruncat în aer, pentru a se putea cîştiga în ast-fel de joc, ar fi destul să ghiceşti între : < Turbat sad slugarnic ?> Faţa: slugarnic, ar cădea, însă, mult mal des de cît cea-l’altă. Se spune că acest individ a smuls Regelui formarea cabinetului prin acte de o slugărnicie şi de o umilinţă revoltătoare. Toate degradările le a comis, numai doar că n’a plins, numai doar că nu i-a sărutat mina. Şi asupra acestui punct din urmă nu se ştie bine dacă n’a încercat. ? Doua persoane, care erafi de faţă, afirmă că, vorbind cu Sturdza lîngâ o fereastră, Suveranul a retras mîna de o parte prin o mişcare nervoasă, iar Sturdza a fost surprins cu spetele încovoiate şi cu buzele întinse. Nenorocitul a invocat înaintea Suveranului calitatea sa de şet, s’a plins de toţi cari îl sunt contra, afirmînd că îl sunt duşmani personali şi că vor sâ’l omoare politiceşte. A primit o aspră şi lungă reprimandâ din partea şefului Statului, reprimandă pe care a ascultat-o cu ochii la pâmînt şi cu spinarea îndoita. A recunoscut înaintea Regelui că a fost un incapabil şi un păcătos în primul săU minister, făgăduind (?!) că de astă dată nu va mal face prostii, nici acte de violenţa — ca şi cum prostiile şi violenţele atîrnă de voinţa celui mal prost saQ celui violent. Ignobilul s’a tirît atit de mult înaintea Suveranului, în cit Acestuia, autorizîndu-1 de a compune cabinetul, ’l-a fost milă, iar pe de altă parte n’a putut găsi un mijloc politicos ca să scape de acest crampon. Se spune că nenorocitul avea a-supra lui şi un revolver de un calibru mic, cum este şi dlnsul, şi din cînd în cînd îl arăta Regelui repetîndu-I că dacă nu-1 face prim-ministru îşi face seamă. Ce era să facă Regele faţă de a- cest unic fel de solicitare politică? A cedat, de vreme ce nu avea încotro. Umilinţa şi aerul moderat pecare Sturdza îl ţine la Cameră zilele a-cestea, este consecuenţa ordinelor severe pe cari’I le’a dat Regele. Suveranul l’a ameninţat pe ignobil că îndată ce’şl va da din noQ în petec, îl va da afară ca pe un lacheu ce este, căci nu admite ca ţara să fie agitată şi alarmată din cauza incapacităţii şi turburărel unul om. Putea-va Sturdza să se conţină mult timp ? Mal întîiQ, în ceea ce priveşte angajamentul ce a luat că nu va mal face prostii, acest angajament este nul, pornind de la un incapabil cum este micul colectivist. Prostul făgăduind că va fi deştept !... Cît despre partea privitoare la natura sa violenta, este posibil ca un om violent să-şi stăpîneascâ firea cîte-va zile sau săptamînl. Dar vorba poetului: chassez le naturel, il revient au galop ! Natura strîmbă, nenorocita a lui Sturdza îl va face pozna într’una din zilele acestea, spre supărarea Regelui şi spre marea dezolaţie a colectiviştilor. Venirea lui Sturdza la guvern nu poate fi dar de cît vremelnica. Este o ultima încercare care se face cu partidul liberal. Se putea foarte bine ca ea să nu se mal facă, de vreme ce era de prisos. Căci cum e şeful, e şi partidul. Dar în fine!... BULETINUL RĂZBOIULUI') 2 Aprilie. Puţin lucru nou, la fruntaria greco-turcească. Năvălitorii insurgenţi au străbătut parte în interiorul Macedoniei, parte s’aii întors îndărăt pe teritoriul grecesc, parte ţin ocupate cîte-va puncte turceşti de o mare însemnătate strategică, după cum se poate vedea din reportajul ce publicăm mal la vale subt titlul de «Criza orientală». E linişte pentru moment, dar liniştea aceasta seamănă cu cea dinaintea unei furtuni. Cu privire la Creta, avem două lucruri noul cari merită să fie relevate. întâi, amiralii puterilor aii permis unul transport de trupe turceşti să debarce pe insulă spre a întări garnizoanele otomone din forturi. Favoarea aceasta acordată făţiş Turcilor va irita foarte mult pe insurgenţii cretant şi va produce multă întărîtare în Grecia. Al douilea lucru nou e declaraţiunea guvernului Statelor-Unite Americane că nu poate recunoaşte blocarea Cretei, însemnătatea practică a acestei decla-raţiuni e că vasele americane vor duce insurgenţilor muniţii şi provisiunl; dacă Puterile vor opri aceste vase, se va naşte un nou conflict, şi numai de aşa ceva nu poate avea dorinţă Europa. Hotărîrea guvernului Statelor- Unite se poate interpreta ca o revanşă pentru refuzul Puterilor europene de a permite, acum un an, vaselor nord-americane de a intra în Bosfor alături cu staţionarele europene. Precum Puterile n’au voit atunci să primească amestecul Statelor-Unite în chestiunea Orientală, aşa şi guvernul nord-american nu vrea să ţie seamă acum de blocarea Cretei. 1 1) Subt aceasta rubrcă vom rezuma zilnic şi vom pune In legătură evenimentele de la teatrul războiului, aşa că cititorii să fie tot-d’a-una In stare a-şl da Beamă de situaţiune. TICĂLOŞIILE LIBERALILOR Enga de Interpelări.— Refuzul a zece milioane de cartuşe.—MI-logirile guvernului. Fuga ele interpelări Alîtea ticăloşii aii comis şi atit de ticăloşi sunt, in cît liberalii fug de orice răspundere şi guvernele lor refuză să răspundă la mulţimea de interpelări îngrămădite la Senat şi la Cameră. Printre aceste interpelări este una foarte gravă, aceea a d-lul general Bu-dişteanu, privitoare la puşca Mann-licher. I)e două săptâminl se amină mereu această interpelare, graţie ticăloşiei d-lui Sturdza, căruia îl e frică de oare-carl destăinuiri prea compromiţătoare pentru dînsul şi pentru fostul său ministru de răsboiu. Una din aceste ticăloşit vom da-o a-cum pe faţă. Refuzul a zece milioane ăe cartuşe. Sub guvernul conservator s’au comandat, în urma unei licitaţii, la o casă din Viena, zece milioane de cartuşe pentru puşca Mannlicher. Aceste cartuşe sunt deja gata de mal multă vreme şi casa din Viena a avizat pe d. general Budişteanu, pe cînd era ministru de răsboiu, că le poate primi. Sfătuit de d. Sturdza, insă, veninosul general Budişteanu a găsit şi aici ocazia să se răsbune în contra d-lul general Lahovari şi a hotărît să nu primească cartuşele, sub cuvînt că are de gînd să schimbe ţeava puştel Mannlicher. Şi în acest scop d-sa a făcut ca ofiţerii chemaţi să se rostească asupra furniturel s’o declare de proastă calitate. Pentru aceleaşi motive d-nil Sturdza şi Budişteanu aii influenţat comitetul de a-părare a ţării să se rostească în acelaşi sens. Şi ast-fel cele zece milioane de cartuşe aii fost refuzate. JIMtlogirile guvernului In urmă, însă, când s’au restabilit lucrurile la ministerul de răsboiu şi când s’a produs panica că suntem dezarmaţi, guvernul a fost silit să comande noul cartuşe. Şi s’a deschis o licitaţie : Casa din Viena dând furnitura pe un preţ cu mult mai inferior ca cele-l-alte case, ministerul de răsboiu s’a adresat tot la dînsa. Acum, însă. a venit rîndul casei de la Viena să dea peste labe d-lor Sturdza şi generalului Budişteanu : Ea a spus în ofertă că face bucuros aceste cartuşe, dar declară mal dinainte că nu vor fi mal bune ca cele-l’alte, cart au fost refuzate, căci nu e cu putinţă să se facă cartuşe mat bune. Faţă de această declaraţie a casei din Viena, deşi guvernul este zorit să facă comanda de cartuşe şi să primeas că cele sece milioane refuzate o-dată, totuşi nu cutează să facă o asemenea comandă prezintată în condiţiunl aşa de umilitoare pentru Sturdza-Budişteanu, anume câ uu ne pot face cartuşe mai bune ea cele refuzate. Pus într’o situaţie atât de grea, e vorba acum ca guvernul să alcătuiască o nouă comisie de recepţiune, care să primească cele zece milioane de cartuşe refuzate. In acelaş timp guvernul va înapoia oferta caiet de la Viena, rugând’o să facă o ofertă identică, dar fără observaţia că nu se poate să facă cartuşe mat bune ca cele refuzate. CRIZA ORIENTALA Situaţia diplomatică. — Participarea trupelor greceşti.—'Furcii Împăciuitori. — Iritarea Mahomedanilor.— InaemuAtatea punctului Mei-zovo. — tJrebena şt l*altinu. — Mauiferttul bandelor — t'on-Htituţiiiiiea Cretei. Situaţia diplomatici De o cam daţi, situaţiunea generală diplomatică n’a fost Intru nimic modificată de năvălirea bandelor greceşti şi de slnge-roasa lor ciocnire cu trupele turceşti. Isbucuirea războiului depinde de chestiunea dacă acţiunea bandelor va avea sail nu urmări militare. Participarea trupelor greceşti După raportul lui Edhem-paşa, nu încape Îndoială că trupele regulate greceşti aii luat paste la atacul bandelor. w^^udack>roinaiiio^ro a svq văzut tn mijlocul bandelor oameni cu uniforme greceşti, ci şi împrejurarea că s’a Întrebuinţat artilerie la distrugerea blokhau-zulul Paltinu (Ballimos) şi aceea că bandele se conduceai! după semnale de goarnă u-sitate tn armata grecească. Bandele n’afl de obiceifi artilerie. Turcii Împăciuitori Cu toate acestea, guvernul turcesc se a-rată împăciuitor şi vrea să considere pe năvălitori numai ca pe nişte trupe neregulate. După cât se afirmă, ordinul trimes lui Edhem-paşa e să respingă pe viitor orl-ce năvăliri, dar să nu treacă graniţa. Chiar dacă s’ar constata că trupe regulate greceşti vor participa la noul încălcări ale graniţei, Edhem-paşa va trebui să ceară şi să aştepte noul instrucţiuni de la Constantinopol. Guvernul turcesc vrea deci să se ţie tn cea mal strictă defensivă. Iritarea Mahomedanilor Depeşl particulare din Constantinopole vestesc că circulă o foaie volantă descriind cruzimile săvîşite de creştini In contra Ma-h imedanilor din Creta şi provocînd la răzbunare. Iritarea Mahomedanilor e foarte mare nu numai In Capitală, ci şi In provincie. In multe părţi se formează trupe neregulate (başl-buzucl). însemnătatea punctului Metzovo Punctul Metzovo, pe care bandele l’afl a-tacat şi-l ţin ocupat, e de o importanţă strategică foarte mare. Pe aci trece drumul care'de la Arta şi Ianina duce In direcţie nord-vestică peste Crania la Grevena. Acesta e drumul cel mai scurt şi mai lesnicios de comunicaţie al armatei turceşti din Epir cu cea din Macedonia. Bacă punctul Metzovo rămîne in mîi-nile grecilor, atunci poziţiunea armatei o-tomane din Epir comandată de Hevzi-paşa e foarte critică. Ea n’ar putea comunica cu armata principală din Macedonia de cit peste Monastir şi Coniţa, cu uu mare lncunjur şi cu enorme dificultăţi. Punctul Metzovo mal e important şi prin aceea că pe aici se poate trece în valea Sa-lainvriel spre localităţile Calabac şi Tricala de pe linia ferată a Larisel. Atit pentru turci, prin urmare, cit şi pentru greci, răspIntiaMetzovo e de o capitală însemnătate. Ocuplnd acest punct, grecii aii dovedit pricepere, iar statul-major turcesc a dat dovadă de neinteligenţă şi de nelngri-jire nelulnd măsuri pentru ca Metzovo să nu poată fi ocupat. Grebena şi Paltlnn In depeşl s’a vorbit mult, de Ia năvălirea bandelor greceşti In toace, de localităţile Grebena (Grevena) şi Paltinu (Baltimos). Regiunea In care se găsesc aceste localităţi e românească. Grebena e un orăşel cu 900 locuitori şi e situata pe malul rtulul Grebena, uu a-fluent al Bistriţei (Haliacmon). Aci e reşedinţa unul episcop grec, se află o şcoală românească de băieţi şi o frumoasă biserică românească clădită de Romîni pe un loc cumpărat şi dăruit comunităţei de guvernul României. Paltinu, situat la sud-est de Turcia, are 400 locuitori. Aci se afla piuă la năvălirea bandelor un Însemnat blockhaus turcesc cu o garnizoană de 800 soldaţi. Bandele afl distrus btockhausul. Mani restul bandelor Ştiri din Atena spun că în poporaţiunea grecească din Macedonia domneşte cea mai mare escitare. Şefii bandelor cari nă năvălit pe teritoriul macedonean au publicat un manifest către popor, în următoarea cuprindere: Ca luptători ai crucel şi al libertăţii desfăşurăm stindardul libertăţii în ţările greceşti. Să ne adunăm cu toţii în jurul lui şi să luptăm avtnd o singură ţintă înaintea ochilor: Libertatea ori moartea ! Victoria va încununa în curînd armele noastre. Stăpînirea turcească va fi nimicită pentru tot-d’a-una şi Libertatea, Egalitatea şi Fraternitatea vor domni acolo unde acum băntue sălbatica tiranie. înainte fraţi Greci—Dumnezeu cu noi! Cougtiluţitiuea Cretei O telegramă particulară din Constantine-pole a ziarului Neue Freie Presse, raportează următoarele In această privinţa: «Nu se poate aştepta o apropiată solu-ţiune a chestiei eretane. Poarta a invitat pe ambasadori să intre In tratări cu ea asupra constituţiunel de dat Cretei; dar ambasadorii afl respins invitarea declarlnd că Puterile suni liotârlle să rezolve chestiunea constituţiunil Cretane. «După cit se spune, Puterile aii ales ca model pentru Creta, constituţiunea Ruiae-liel orientale, ceia ce de sigur Turcia va respinge, in temeiul dureroasei experienţe de la 1885. «Poarta doreşte să se ia ca bază con-stiluţiuuile Sainosulul şi Libanului. «Iii ce priveşte chestiunea guvernatorului Cretei, Turcia nu se va Învoi cu nici un preţ la numirea unul prinţ ori unul supus grec. Tot ea va cere să se numească guvernator autonom al Cretei un străin ori un supus otoman, fie şi grec de naţioualitate», DISCURSUL D-LUI M. VLADESOU Profesor universitar (Rostit tn adunarea Cercului de studii) Domnilor, Interesanta lucrare pe care ne-a citit-o eminentul meti coleg şi unul dintre cel mal distinşi representanţl al ştiinţei romlne, dl. dr. Istrate, ne-a arătat că lnvâţămlntul primar rural, asupra căruia mal cu osebire s’a Îndreptat de vr-o două decenii întreaga a-tenţiune a oamenilor politici, a autorităţilor şcolare şi a corpului didactic, suferă Încă de multe lipsuri, este încă departe de a corespunde prin resultatele sale celor mal Însemnate şi mal urgente cerinţe ale po-pulaţiunel noastre săteşti. Am ascultat, domnilor, şi ne-am convins că este încă mult de făcut pe acest teren pentru a putea întări, ridica şi face să prospere starea temeliei noastre sociale, condiţiuuea primă a unei aşezări temeinice şi a putinţei unei normale şi sigure desvoltărl a Statului nostru. Dar. d-lor. alături cu acest tnvăţâmlnt, inconipleet mal ales prin lipsa unul lnvâţă-mlnt practic, meserial, corespunzător, există un alt grad de lnvâţămlnt a cărui importanţă lntr’un Stat tlnăr, pe cale de crista-lisare naţională şi socială, precum este Statul nostru, devine dacă nu covîrşitoare, dar cel puţin egală cu a uneia dintre cele mal importante cestiunl sociale. Acesta este d-lor lnvâţămlntul secundar, asupra căruia mi s’a reservat deosebita onoare să vă vorbesc. Cestiunea învăţămtntulul secundar este, d-lor, pentru mine o cestiune socială. Ea depăşeşte cadrul Îngust al unei cestiunl tehnice safl de specialitate, pentru a Îmbrăţişa câmpul larg al cestiunilor mari cu e-fecte pieponderante, dacă nu chiar decisive. In desvoltarea şi îndrumarea societă-ţel. In adevăr, d-lor, lnvăţămlntul secundar, priveşte acea clasă, safl mal exact acea masă de oameni dintr’un Stat, care formează media culturală a societăţel, caro dă tonul în mişcările sale şi caie prin urmare constituie prima sa caracteristică. Absolvenţii acestui Invăţămlnt sunt, d lor, cetăţenii cari într’un chip, safl tntr’altul, tn-rluresc asupra factorilor activi politici ; el provoacă şi întăresc mişcările politice safl sociale, din el isvoreşte şi se alimentează marele curente de organisare, de transformare, de îndrumare a întregului Stat. El constituesc cu alte cuvinte acea putere pe care o numim opiniunea publică luminată. Fără a mal intra lu desvoltărl mal amănunţite, este suficient d-lor, considerînd timpul şi elementele asupra cărora lucrează lnvăţămlntul secundar, să pricepem influenţa sa socială hotărltoare. Este un adevăr banal acest nex causal In lumea celor ce se ocupă cu studiul acestui lnvâţămtnt şi nu vă veţi mira dacă voifl zice câ lnvăţămlntul secundar este ogliuda stărel presente şi mal ales a viitorului unei societăţi, safl precum a zis un mare peda- fog francez «atit valorează cetăţenii unul lat, atit valorează Statul el Însuşi, cît valorează lnvăţămlntul săfl secundar>. Iu adevăr d-lor, lucrlud asupra tinerilor generaţii, de la vlrstâ de 11 — 12 ani plnă la vlrsta de 20—21 ani. adică tocmai In timpul complectei desvoltărl fisice şi psihice a lor, lnvăţămlntul secundar influenţează Întreaga desvoltare a tinerimel, li imprimă caşetul săfl propria. In acest Invăţămint se formează primele şi cele mal puternice deprinderi fisice safl morale; aci se modelează inteligenţa, aci se pun primele motive care determină voinţa şi deci manifestarea tinerilor, aci se disciplinează primele afecte. Cu alte cuvinte, omul Întreg, toată personalitatea sa psihică se formează sub directa şi decisiva iufliienţâ a tnvăţâmlntulul secundar. Ast fel fiind, d-lor, se poate uşor Înţelege importanţa deosebită a studiilor făcute asupra acestui lnvâţămtnt. Cu atit mal vlrto» sunt importante studiile asupra lnvăţămln-tulul secundar, cu cit societatea tn care el fuucţioiiează prezintă In manifestările el simptomele unei boale organice, safl a unor deprinderi ori motive elice şi sociale a căror consecinţă Îndepărtată ar fi, dacă nu distrugerea el, dar cu siguranţă slăbirea legăturilor sale organice, auemisarea funcţiunilor sale. Există d-lor şi asupra tnv&ţămtntulul nostru secundar diferite studii. In general Insă aceste studii, fie ele rapoarte ale autorităţilor şcolare, lie studiile celor cari afl fost Însărcinaţi să le facă, fie studiile mal numeroase şi amănunţite ale membrilor corpului didactic respectiv, privesc mal mult partea administratisă sail de organisare, prin urmare mal mult cadrul, cu toate detaliile sale, tn care funcţionează sail ar trebui să funcţioneze acest lnvâţămtnt, nu Insă chiar funcţionarea Iul. Lipsesc cu alte cuvinte studiile obiective, care să ne arate chipul de vieţuire şi condiţiunile In care vieţueşte acest Invăţămlnt, fără altă preocupare de cit adevărul, fără altă indicare de cit aceea pe care o dă constatarea şi observarea directă. Aceasta am căutat, d-lor, să o fac, graţie ultimului ministru conservator al departamentului instrucţiune!, distinsului şi emi-neutulul nostru coleg In acest Cerc de studii, d. Take lonescu, care Incredinţtndu-ml inspecţiuuea învâţămtntulul secundar, peu 2 EPOCA tru care ’l adresez aci mulţumirile mele, mi-a oferit oraziunea cea mal propice de a-1 observa In starea lui de fapt şi prin urmare de a ’l studia în toate detaliile func-ţionărel Iul. Cu atît mal necesară mi s’a părut această studiere, cu cit, d-lor, eram preocupat mal ales de uu fapt pe care mă mulţumesc să ’l indic, căci nu am nevue de altă desvol-tare spre a ’l aduce In conştiinţa d-voas-tre, anume <ă societatea noastră în multe privinţe ne dă impresinnea unei societăţi dacă nu bolnave, dar fu orl-ce caz lipsită de busolă. Şi este, d-lor, natural, ca, din causa repezilor, continuilor şi mal ales profundelor frămintărl la care a fost şi este Încă supusă societatea uoastră, să presinte simp-tomele uuel ameţeli descurajatoare, unei desorientăr! depnmatoare, unei lipse de e-cliilibru social periculos. In adevăr, în orl-ce agregat, dar mal ales în agregatele sociale Iu care totul depinde de starea de fapt a unităţilor sale de diferite ordine şi a manifestărilor lor reale, prima condiţiune de existenţă, este presenţa unul echilibru constant între funcţiune statică şi cea cinetică a fie-cărel unităţi, a-di<*ă între starea culturală şi intelectuală şi între deprinderi, obiceurl, credinţe, etc, cu alte cuvinte o armonie bine-făcătoare între chipul de a înţelege şi explica lumea, între chipul de a simţi şi a face cunoscute simţirile sale şi între chipul do a se manifesta, de a lucra. Necesitatea acestui echilibru între inteligenţă. sentimente şi motivele soliţionale, care determină pe individ ca unitate cinetică să-şi dea partea sa de acţiune în societate, este aşa de vădită în cît oii de cite oii el a fost rupt, existenţa soeietăţel ca a-tare, ca agregat determinai, a fost periclitată, dacă nu chiar complect distrusă. Şi este, d-lor, un fapt istoric, că această rupere de echilibru se întîmplă mal ales ciud asupra unei societăţi oare-care, unul popor, se altoeş'e cultura şi deprinderile altuia cu care vine în contact. Nu este timpul să pot desvolta aeeaslâ argumentare şi cred suficient să vă citez pentru un moment exemplul vestitului imperiu roman, a Statului a cărui soliditate organică şi a cărui armonie socială stau exemplul neclintit de mărirea şi decăderea popoarelor. El bine, Statul roman a cărui putere fără exemplu în istoria omenirel a isvoiît din armonia, din echilibrul puternic despre care v’atn vorbit mal sus, a membrilor cari compuneau societatea romană, s’a sguduil şi s’a slăbit din temelie plnă la complecta sa distrugere, cînd cultura şi viaţa decadentelor republice grece, s’a altoit pe viaţa rigidă a poporului roman şi anume pe a stratului săfl conducător. (Va urma). D-şoara Aura Theodorini, sora D-neî Elena Teodorini, celebra noastră eompatriotă, este fiica renumitului artist Theodor Theodorini şi a D-nel Mnria Theodorini cari aii ilustrat scena Teatrului nostru acum 20 nul. D şoara Aura Theodorini. care este încă foarte tînără, a f"st cât-va timp cu sora sa la ftliian şi a luat câte-va lerţiunl de canto, şi neavfind mare entuziam pentru studiul cantului a încetat lecţiunile. Acum cftt-va timp insă, D-na Elena Theodorini, dând căte-va concerte In provincie. D-Ş"ara Aura Theodorini a simţit renăscănd lntr’insa, dorul ariei. Uu succes colosal a fost primul el debut N’a mal hesitat atunci, de a ţine rolul Mieafijil în Carmen, alăturea de sora el, pe scenele Teatrului Naţional din Iaşi şi Teatrul Municipal din Odesa şi a fost foarte mult aplaudată. Presa rusă este unanimă a i se prezice un viitor foarte strălucit în cariera el artistică. Publicul va putea dar să aplaude compatriot» noastră înaintea plecărel sile in străinătate în rolul MicHGIil în ziua de 3 Aprilie la Teatrul Lyric, unde se va reprosenta opera Carmen, si actul al 3-lea din Norma cu concursul D-nel Elena Theodorini sub pairouagiut M. S. Reginei. Produsul acestei representuţiunl va servi acestei tinere artiste, pentru a merge la Paris spre a face şi termina studiile sale. Biletele sunt deja depuse spre vinzare la Agenţia Teatrală de la L’ Independance Rou-tnaine. * * * Vineri 4 Aprilie curent, ora 1 p. m. Academia Roinină va ţine şedinţa publică. Se vor lace următoarele comunicări: D. V. A. Urechiă, Continuare despre admi- nistraţiunea Ţărel-Romineştl şi Conflicte diplomatice Intre 1812—1818. D. B. P. Hasdeu, N*-gru-Vodă.— Intemeiarea Statalul Muntenesc (1230—1380) III. D. Gr. G. Tocilesou, Basilicele şi mausoleul de la Adamklissi. Chestiunea Cretană şi răsboiul greco-turc C hestiunea Cretană Se pare că optimismul Puterilor e menit a fi desminţit. Situaţia din Orient in loc să se limpezească, se Încurcă din zi în zi. Proectul de autonomie propus Cretanilor nu e admis nici de populaţiile creştine, nici de cele musulmane. Cele d'intiib cred că e o amăgire a Europei, şi reîntoarcerea la starea lucrurilor din trecut. Cele d'al-douilea, sunt convinse că nplicîndu-se regimul autonom, vor fi la discreţia creştinilor, averile lor vor fi sequestrate ca plată pentru păgubite ce afl suferit grecilin curgerea tuturor insurei ţiunilor şi că politiceşte nu vor însemna nimic, fiind copleşiţi de numărul împătrit al concetăţenilor lor creştini. Drept vorbind, musulmanii au puternice motive de a se teme de bine-facerile regimului propus de Lordul Salis-bury şi admis de cele Palie Puteri. Singura soluţie care ar fi fost admisă cu bucurie de către toată populaţia Cretană, ar fi fost alipirea insulei la Grecia. Această soluţie ar fi satisfăcut elementul creştin, ar fi astimpărat şi linUţit avîntul Greciei libere, şi ar fi fost e garanţie puternică pentru elementul musulman, care luînd exemplu de la modul cum sunt administraţi musulmanii din Tesalia, n’ar fi avut nici o teamă cu privire la averea lor, la cinstea lor, la drepturile politice ce ar fi clştigat, prin faptul că ar fi devenit supuşii M. S. Regelui George. Dar soluţiile simple cu consecinţe salutare, n’aO fost pe placul Europei, şi e lucru cu de-săvlrşire curios, şi demn de reţinut, efl tocmai av-eea ce voesc să evite oamenii politici din Europa, adică răsboiul general, va resulta din atitudinea nehotărâtă ce att avut pân’acum şi din faptul unor propuneri absolut nesutisfăcătoare şi menite a încurca, iar nu a limpezi situaţia Admiţând chiar că regimul autonom ar fi fost primit cu bucurie de toitf. lumea, câte dificultăţi n’ar fi eşit la iveală ? întâi cine ar fi fost guvernatorul Cretei ? Asupra acestui punct nici astă-7.1 nu sunt înţelese Intre ele Puterile. S’a vorbit mal intâiti de prinţul Valdeinar. Propunerea a trebuit de la început să fie pusă in afară de discuţie, prinţul Valdemar refnsând candidatura ce i-ar fi fost propusă. Apoi s’a propus prinţul George al Greciei; iarăşi resultat negativ, După câte va zile s’a ivit candidatura prinţului de Batemberg. Opunerea Rusiei a fost. decisiva cu privire la această candidatură plăGută Engliterel. Dar să mergem mal departe. Cum ar fi fost aplicat regimul autonom ? Cari ar fi fost organele nouil adininistraţiunl ? Creştinii sad Musulmanii ? Preponderenţa unul din aceste două elemente ar fi produs douI coli-siunl, noul turburârl. D'aci resultă că noul regim ar fi fost din notl un provisorat. mult mal desastros de cât ţoale regimurile anterioare. In timpul acesta luptele sângeroase continuă în Creta, insurgenţii ’şt urmează planul lor de campanie, blocarea e aplicată fără să poată de alt-fel impedica aprovizionările ce se trimit din Grecia, iur colonelul saă generalul Vassoş —un noă Garibaldi—retras în interiorul insulei şi avînd tot ce-T trebue pentru trei şi patru lunt, continuă organizarea administrativă şi judiciară a Cretei 1 0 mal mare încurcătură şi o mal mare dovadă de neputinţa Puterilor nici că se poate. Situaţia însă devine din zi în zi mal comică, căci după cum v’atî informat telegramele Agenţiei şi corespondenţilor d-v. insurgenţii nu se mulţumesc numai să atace forturile ocupate de soldaţii Turci, dar se năpustesc şi asupra forţelor internaţionale, trăgând într’o zi asupra detaşamentelor ilaliene. în alta voind să împuşte pe amiralul ILirriv, iar in a treia primind cu salve de puşti pe marinarii unul vas austriac. Curioşi împăciuitori cari sunt primiţi cu focuri de puşti de către acel pentru cari toată Europa oficială pretinde că se interesează. Rfuboin) grece-ture Dar dacă situaţia este staţionară în Creta, şi soluţia ehtstiuuel pare a fi încă îndepărtată, din contra pa fruntaria Tesaliel ea începe ase limpezi, insă in sens pesimist cu totul. Europa n’a intirziat a primi din partea Greciei un răspuns pieziş, dar foarte semnificativ, la circulara inspirată de către contele Muia-vief. prin care se comunica atit Greciei cît şi Turciei, că în caşul unul cftsboitt greco-turc, a-gresorul nu va putea obţine absolut nici un folos. Guvernul grecesc, de şi iu fond nu voeşte a împinge lucrurile depaite, totuşi faţă cu unanimul sentiment public şi de teama unor turburârl interioare serioase, ce ar pune în pericol şi monarchia şi Statul, este nevoit a provoca un conflict, care să aibă ca resultat răsboiul cu Turcia, fără ca în acelaş timp să i se poată imputa că a fost agresor. In consecinţă trei mii de insurgenţi, armaţi de Ethniki Eteria şi conduşi de foştii ofiţeri şi sub-ofiţerl al armatei greceşti, atl pătruns pe teritoriul Otoman In scop de a provoca armatele turceşti. I’e lingă insurgenţii greci e alipit corpul de voluntari Italieni. Francezi şi Englezi conduşi de celebrul revoluţionar italian Amil-care Cipriani. Imediat după trecerea fruntariei insurgenţii aO venit in contact cu trupele turceşti. O luptă s’a încins lingă o pădure situată aproape de orăşelul Calaitibaco, şi a durat opt ore. Rezultatul se cunoaşte. Corpurile acestea neregulate sunt menite mal mult a liărţui po inamic, a Întrerupe comunicaţiile, a se tăia aprovizionările, a jena mişcările strategice, căutlnd în acelaş timp să res-coale populaţiile creştiue de acolo. Mişcarea insurgenţilor nu e de cât un preludiu, o punere In scenă, un fel de preparare a terenului pentru acţiunea armatei greceşti, care pare iminenta, cu atît mal mult cu cît după depeşile sosite astă noapte, o Incăcrare sîngeroasă s’a întiinplat la Greveua intre posturile greceşti şi turceşti. Toate aceste ştiri ce vi le comunic aci ne au fost transmise în mod absolut laconic şi mă găsesc in inposibilitate de a vă relata amănunte mal întinse, nici de a aprecia gradul lor de gravitate. Pare mi se insă că suntem la începutul unor evenimente foarte grave pe care diplomaţia Europeană n’a putut să le preîntâmpine, prin paliativele ce a propus, prin nehotărîrea de care a dat dovadă, prin lipsa de energie desfăşurată de la începutul crizei, şi în sfârşit prin diversitatea intereselor şi apetiturilor ce frăminta mal multe din puterile faimosului concert Eu-rapean. Acum care ar fi rezultatul unul resboitl tureo-grec ? Singurul rol cu minte şi practic din partea armatei greceşti ar fi păzirea şi păstrarea cu orl-ce preţ a fruntariilor, care viguros susţinute, ar putea cu succes Impedica năvălirea trupelor lui Edhem paşa in Tesalia. Un res-boiţi în condiţiuuile d« care vorbim poate dura foarte mult, şi apoi nu trebuie să se nite că tactica naturală şi tradiţională a grecilor este de a se bale pe munţi şi pe locuri fi'rtificate de natură. Numărul inferior al trupelor lor ’I împiedica dela un resboiu do cîmpie, un corps ă-corps,pentru care n’ati fost preparaţi, căci printre toate minunile de curagiu ce le-afl săvîr.şit piuă acum, nu se poate cita un singur exemplu, ce sâvîrşit în condiţiunile cerute de arta militară modernă. Resboiul Greco Turc va fi o reeditare aproape identică a glorioaselor pagini din istoria insurecţiuueî de la anul 1821. dotată de doul mari poeţi a secolului care apune, Victor llugo şi lordul Byron. Cu totul alt-ceva însă va fi resboiul pe mare Superioritatea marinei greceşti, nu mal aie nevoie de a fi dovedita ; mica flotă grecească, este atit de puternică faţa cu un adversar atît de slab, în cît mi-e teaină că ridicolele cui-rasate Turceşti nici nu vor îndrăsni să vie îd contact cu dinsa. Pare mi se că starea vaselor de resboitl ale Turciei e în aşa hal în cît hu vor îndrăsni nici să treacă Dardanelele. Deci în resumat, superioritate pe mare şi inferioritate pe uscat pentru Grecia şi vie» ver-sa pentru Turcia. Grecii cari nu de geaba sunt descendenţii lui Ulysse, vor şti să scoată la capăt aventura in care att tost nevoiţi să se a* runce, prin nestatornicia Europei. Toata lumea civilisată nu poate să urmărească de cit cu simpatie îndrăsneaţa lor a— ţiune, căci în situaţia in caro se găsesc sunt meniţ1 să dispară, în caşul cînd n’ar dovedi că sunt un popor cu vitalitate, susţinind la ne-voe cu armele aspiraţiui ile lor naţionale. Dind înapoi astăzi, sunt şterşl pentru vecie din harta Europei. Intr’o viitoare scrisoare voia vorbi pe larg de «Ethniki Eteria,» dindu-vă amănunte absolut inedite. M. E. Papamikalopol Bruxelles, 30 Martie, 1897. DIVERSE DIN JARA m BIUWIKM fJriniinal din dragoste. — Niculae Ion, plugar din BâlceştI, judeţul Argeş, trăia în con-cuhinagiu cu femeia Maria Preda din aceeaşi comună. Niculae îşi iubea mult amanta şi era şi mal mult gelos. Nu trecea o singură zi, fără ca o dispută urmată de scene violeDte să nu aibă loc între cel douî amanţi. Ziua de 23 Martie fu fatală sărmanei Maria Niculae avea de mult presupuneri că amanta sa îl îuşală şi în tot-d’a-una o urmărea şi căuta să o surprindă. In acea zi Neculae venind la concubină, întâlneşte în dreptul casei pe rivalul sâfl, Niculae (şl făcu atunci convingerea că femeia lut îl înşală şi intră turbat de mânie în casă. Aci, o discuţie violentă se îucinge. Toate protestările femeel fură zadarnice: furia amantului mergea crescând. La un moment dat, turbat de mânie, el scoate cuţitul din brln şi îl implîntă în pintecile nenorocitei femei, care cade în nesimţire scăldată în singe. La ţipetele victimei, vecinii alergară în grabă şi se îngroziră de starea in caie o găsiră. Toate ajutoarele pe cari el se Încercară să-l dea fură zadarnice şi sărmana femee sucombă după câte-va minute de suferinţa. Amantul criminal a fost areslat şi condus la primăria satului. Parchetul a fost avizat şi afacerea se in-strueşte. Inundaţiile. — Judcţid Botoşani. Riurile Prutul, S-ret şi Moldova, de şi atl venit mari, totuşi n’ati făcut stricăciuni însemnate. Judeţul [aşi. Riul Prut a crescut cu 70 centimetri; Jijia s'a revărsat inmal multe localităţi; Bahluiul a scăzut. Jtuleţul Suceava. Podurile plutitoare după Şiret, din comunele Blegeştî, Paşcani şi LitenI atl fost trase la mal spre a nu ti luate de curentul apel, foarte repede. La Blegeştî eircula-laţiunea se face pe podul C. F. B. Apele Bistriţa, Moldova ameninţă a se revărsa. Judeţul Tutova. In comuna AvrameştI un deal s’a pornit, din cauza ploilor, şi a dărîmat 3 case, o velniţă, o moară şi mal multe hambare. Judeţul Vlaşca. Dunărea a inundat o parte din Smîrda. Debarcaderele rus şi austriac au intrat azi în canal. Vapor intirziat, —Vaporul «Ignatio Florio», care trebuia să sosească în Constanţa In noaptea de 1 Aprilie, din cauza ceţei groase ce a fost pe mare nu a sosit de cit erl la orele 10 dimineaţa. IJn desperat, tăiat de tren.—Din Ga- laţt primim o depeşă care ue anunţă că ieri locomotiva «Piteşti», venind din Bărboşi spre Galaţi, a călcat pe un individ necunoscut, care s’a aruncat înaintea maşinel Nenorocitul a fost făcut bucăţi. DIN STRETNATATE Teribilă explozlnne Iutr‘o uzină. — O teribilă explozie s’a produs zilele trecute în in uzina d-lul Lacolte, din Marsilia, unde se fabrică fitiluri de cartuşe şi artificii. Exploziunea a fost formidabilă. Directorul uzinei şi mal mulţi lucrători aă fost ucis'. Fiica directornlul şi foarte mulţi alţi lucrători sunt grav răniţi. Aceasta nenorocire a produs o penibilă im-presiune în tot oraşul. O avere princiară.—Marea ducesă Sop-hia de Saxa Weimar lasă o avere care este estimată la 84 milioane de mărci. Jumătatea acestei averi trece marelui duce, iar cea l’altă jumătate marelui duce moştenitor Guiltaume-Ernest. IJn mare divorţ. — încă un divorţ sen-saţional în înalta societate eneleză. Colonelul Frederick-Artur Wellesley a intentat o acţiune de divorţ femeel sale. celebra dansatoare cunoscuta sub numele deKateVau-ghan. El acuză pe soţia sa că a prins-o In adulter cu Iohn Lorimer, unul din artiştii trupei pe care o dirija Kate Vaughan. Colonelul Wellesley s’a căsătorit în 1884. Adevăratul nume al soţiei sale e Alice C.aude-lin. de origină franceză. El este fiul contelui Cewley, care fu mult timp ambasadorul Angliei la Paris. Contele era nepotul ducelui de Wel-meg'on. Desbaterile promit a fi foarte interesante, căci colonelul, după sfaturile Iul Sir George Lewis. advocatul sâO, a făcut ca femeea sa să fie urmărită la Northampton şi alte localităţi. O ciocnire de trenuri.— O telegramă din Porto ne anunţă că o cioenire puternică s’a produs între două tre iuri, pe liniile drumului de fier Minho-Denro, lingă Ermezinde. Sunt vre-o treî-zecl de pasageri grav răniţi. Vinderea blblioteceî lm Gouconrt s’a terminat acum de eurind. Ea a produs pentru cărţile din secolul al XVIII, 40, 181. şi 50 b., iar pentru cărţile moderne 68, 655 şi 506. Aceste sume, adunate cu cele resultate din alte vinzărl. formează rotunda, dar colosala sumă— de 1.271.597 lei. O aşa bibliotecă, de sigur, toţi ar dori să aibă ! Capitaliştii americani şi ştiinţa. — Ială ce găsim, sub acest titlu, într’un ziar belgian din aceste zile: In anul 1892, Thomas Hadgkins a dăruit 10.000 000 lei universitate! din Washington. Pratt-tnstitutul de Brroklyn a primit un dar anonim de 20.000 000 milioane. Universitatea din Cichugo a primit 60.000.000, dintre cari 30.u00.000 dăruite de I. D. Bockerfelis. Acest generos om a promis că va mal da pentru anul 1900, încă 10.000 000. Tot în această epocă, universitatea va mai primi îucă 5.000.000 de la d-şoara Elvire Culvăs. Cornel-University a primit 10.000.000 de la Vandmbit, 1.750.O00 de la Schevmeshov n, 5.000.000 de la Sethoc şi 2.000.000 de la Ho-vermager.Drexel Coleg of arta primit 17.000 000 de la Drexel; Field et Clark University numai 7.500.000 de la I. C. Clark. După cum se Vede, Universităţile din America ar putea fi transformate în case de bancă. O anchetă foarte «liliellă.—înalţii funcţionari din Anglia primesc, adesea, Scrisori foarte amusante. Aşa, mal zilele trecute, lor-dul-primar al Lon trei a anunţat într’un banchet, că un tînâr din Budapesta i-a scris că a FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 9 PENTRU MOŞTENIRE PARTEA ÎNTÎIA CAPITOLUL VI — Am văzut erl pe doctorul Serdar la Urlaţi, zise atunci notarul. — El! Se lnvoeşte? întrebă doctorul, pe un ton de vioiciune, care dovedea interesul pe care îl lega de răspuns. — Da 1 Se tnvoeşle ! El primeşte plata cu anuităţi asupra beneficiilor casei. Numai Că, cere o primă vărsare, numai de clt.Uti sfert din preţul total al vluzăril; fie cincizeci şi patru de inii. Era vorba de o casă de sănătate îu mare prosperitate şi cu mare faimă, aşezată în apropierea Uruiţilor, şi pe care proprietarul actual, doctorul Serdar, era gata să o cedeze doctorului Razescu, în condiţii avan-tagioa.se. — Doctorul Răzeseu ar fi făcut cu mare plăcere, învoiala care îl asigura o situaţie pe viitor cii totul alia de cît aceea pe care ar fi putut vre-o data să ’şl o facă, aşa, ca doctor de plasă. Dar era cu desăvlrşire fără avere, cum se ştie. Prima vărsare trebuia să facă imediat represiutînd o sumă care ’l ar fi fost greii să ’şl o înlesnească, aşa cum zicea notarul. — El I zise acesta cu o voce veselă. Cinci zeci de mii de franci, se găsesc I Tocmai vream să ’ţl spui că aş putea căuta pe la cunoscuţi... numai dacă nu preferi să ’I ceri de a dreptul de la Porescu, ceea ce n’aşl zăbovi să fac eO, dacă aş fi în locul d tale. Are prea multă stimă şi consideraţie pentru d-ta, şi va fi înclntat de aceasta, fii sigur... — Nu, dragă d-le Zăgan ! întrerupse cu hotărîre doctorul. Nu aş cere nici o dată de la d. Porescu un servirii! de această natură. El m’a făcut să viii aici! Numai Iul, numai ocrotirii, influenţii Iul locala, am putut să ’ml fac o clientela, ll sunt foarte recunoscător, să ’ţl spun drept, dacă iti’aş duce să ’l rog ca să ’ml tnleznească mijloacele ca să părăsesc plasa, aş avea aerul că uu cunosc cu cit m’a îndatorat procu-lîndu-ml o situaţie neaşteptată şi de care am cea mal mare nevoe, nu o tâinuesc. — Asta e ceva care le priveşte, răspunse notarul, dar puţin importă. Să nu mal vorbim de boer. Am unul care să mă împrumute. Căpitanul Voinea. — Căpitanul Voinea ? Dar, abia îl cunosc ! — 11 cunosc eO, şi dacă al vrea aş face treabă cu el. — Eşti prea bun, iubite d-le. Dar zvonul asigura că Voinea căpitanul, e... cum să zic ? puţin dispus la aşa ceva. — Of! zvonul nu ştie ce zice ! răspunse notarul dind din umeri. Căpitanul Voinea nu Împrumuta cînd nu puleu, din bine cu-vlntatul motiv că ducea dorul capitalului. Situaţia s’a schimbat astăzi. Iacă-1 bogat, ba foarte bogat! — Dine, dar ştii ceva sigur ? întrerupse doctorul. Piuă acum părerile eraţi împărţite, contrazicătoare chiar. Stih! Şliil bine şi sigur. La el, putem găsi, voi să zic că poţi d-ta să găseşti, ceea ce ’ţl trebuie, şi eh ni’aş Însărcina cu a-ceasla dacă al vrea. După puţină răzgludire doctorul se învoi. Apoi, se mal plimbară puţin plnă ce notarul li zise : — Vrei să ne Întoarcem ? O să ajungem la curte, cu o jumătate de ceas Dinainte de masă Se întoarseră pe o potecă strimtă care mergea d’a lungul glrlel mărginite de stuh. Cite-va minute in urmă dădură în drumul mare şi o luară spre curtea boierească. CAPITOLUL VII Boierul Zamfir Porescu era unul dintre acel «boieri» ajunşi ia bogăţie graţie numai iscusinţei, dar nu şi curăţeniei mijloacelor de care se serviseră. In adevăr, că nu erah curate de loc aceste mijloace, o dată ce el se ocupase plnă atunci cu negoţul, aşa cum 11 înţelesese dînsul : adică reclamă multă, marfă proastă ; bani buni. Şi în stlrşit, mal aşa, mal aşa, omul care avusese tot felul de bazare pe lumea asta, care vlnduse sardele şi măsline, parfum şi ciorapi, tistimelur) şi cărţi—căci şi librar fusese Zamfir Porescu, după două zeci şi cinci de ani de «muncă» îşi izblndi visul sad atit de mult iubit. Cumpără moşia Mugula, care e de vr’o două mii de pogoane In întindere, mal cumpără o vila strălucită, la sosea în Bucureşti, de la uu funcţionar înnalt, care trebuia fără zăbavă să se muie, pentru uu oare. care timp la Văcăreşti. Şi în sfârşit se călători din nod, cu d-ra Beidinescu, foarte frumoasă persoană, mult mal ttuflră ca ei, căreia ’l a şi recunoscut prin contract două sute de mii de franci zestre, ceea ce de sigur că nici nu visase d ra eşită din Azil, unde se pomenise fără să ştie cum. vww.daeo!totaitfm respinşi după ce aii perdut 60 de oameni.. Printre agresori erau şi ofiţeri greci. Grecii urmăresc o politică provocătoare, spre a sili pe Sultan să declare resbel. Sie anunţă din Arta aceluiaşi ziar că 2600 de voluntari aii părăsit Valamos, pentru a merge probabil la lanina. Bucureşti. — Ti|iWffi¥lW.d8CQ^Tn^Ill!C94X^iienţel, 3, — Bucureşti.