SERIA II.—AMJL m, No. 417.
JECdiţia a trei**
JOUi, 3 APRILIE, 1897
NUMĂKUL 10 BANI
ABOJTAMFJÎTELE
Încep la 1 şi 15 ale fie-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi atreinătate prin mandate poştale Un an In ţara 30 lei; în streinatate 50 lei Sase luni ... 15 »	»	»	25	»
îrel luni . . . 8 »	>	>	13	»
Un număr In streinatate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ aduointbaţia
No. S — STRADA CLEMENŢEI - No. 8
NUMÂRUL^IO BANI
ARUNCI UlilLE
In Bucureşti şi judeţe se vrimesc nuuial U Administraţie
In streinatate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnuncinrI la pag. IV..0.30 b. linia
»	»	» III.......2.— lei	»
»	»	» II........3.— »	*
Inserţiile şi reclamele 8 lei rlndul
Un numii Yeohifi 80 bani]
REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - Na. 8
In faţa nouei situaţiunl politice, rog pe conservatori! din toate judeţele să trimeatâ delegaţi la Bucureşti, pentru o consfătuire in ziua de 6 Aprilie.
FjASCAU cataugi
SPRIJINITORII IGNOBILULUI
Omul care a dispărut de la putere cu trei zile după deschiderea Corpurilor Legiuitoare, a revenit cu trei zile înainte de închiderea lor.
Aceasta coincidenţă ar părea că pledează în favoarea neatîrnăril Ca-merilor actuale, de oare-ce un ministru se poate teme de ele.
Această cinste nu trebue însă făcută slugilor din cari sunt întocmite unanimităţile parlamentare.
Este neîndoelnic că Sturdza n’a cutezat să stea la putere pe când Camerile eraQ deschise şi totuşi a-ceasta nu micşorează slugărnicia Parlamentului.
Sturdza nu se teme de deputaţii şi senatorii lui. El se teme de stenografi, de tribuna presei, şi de reglementul care permite orl-cărul deputat să pue guvernului întrebări, la care miniştrii să răspundă, In trei zile, şi de Ia care miniştri ca Sturdza ori Aurelian nu se pot sustrage de cit fugind de la Cameră la Senat, saU vice-versa, ori prefăcîndu-se a fi bolnavi, lulnd purgative, ori ascunzindu-se în locuri dosnice unde uşierii să nu-I poată descoperi.
Cu toate aceste expediente, existenţa parlamentară de trei zile a d-lul Sturdza acum la sfîrşitul se-siunel, va rămîne celebră.
Preşedintele consiliului trebuind -fiind-că aşa e regula—să citească o declaraţiune, a citit slujbaşilor de la credite, cinci rîndurl de proză In care desfidem să se găsească cea mal mică indicaţiune politică.
Iată pe larg acest memorabil program :
«Eşiţl din sinul partidului naţional liberal, vom urma—ca şi predecesorii noştri, pe calea trasă de un lung şir de ani de muncă spornică pentru ţară. Ne vom da ţoale silinţele, vom pune toate puterile noastre, ca să Îndeplinim cu scrupulozitate datoriile mari luate asupră-ne. Rugăm pe toţi membrii Parlamentulnl să ne dea sprijinul lor, pentru ca strlns uniţi In ale patriei interese—să ţinem sus prestigiul şi poziţiunea regatului».
Declaraţia că guvernul va urma <pe calea trasă de un lung şir de ani de muncă> a fost aplaudata cu frenezie de toţi cel cari plnă In ajun înjuraţi pe Sturdza şi aplaudat! pe Aurelian.
§|e Aceasta inconsecinţă este tocmai consecinţa mofluzilor cari formează majorităţile d-lul Sturdza.
Şi preşedintele consiliului de miniştri, care cunoaşte acest fel de consecinţa a oamenilor săi de serviciu, nu da nici un răspuns la întrebările ce ’l se pun.
Aşa, cînd un deputat întreabă banca ministeriala ce crede azi despre arma Mannlicher, primul ministru cere cele trei zile reglementare, cu toate că Parlamentul se închide mîine. Cînd însuşi generalul Budişteauu, colegul săU de aslă-iarnă — cel care a făcut nenorocita declaraţie în privinţa armamentului ţârei — cere lămuriri asupra acesteaşl chestiuni, d. Sturdza in-terverteşte ordinea de zi şi amină interpelarea la calendele greceşti.
Şi, dinlr’un punct de vedere, preşedintele consiliului are dreptate’: membrii majorităţii sale sunt aşa
de bicisnici, în cît nu li se cuvine nici atenţie, nici respect, nici consideraţie.
Singurul lucru ce pot cere de la stăpînil cari-I închiriază, este pîinea de toate zilele—şi pe aceasta le o dă cu profuziune ori care guvern colectivist.
Aceasta, de altmintrelea, este şi «calea trasă de un lung şir de ani» de către d. Sturdza şi al săi colaboratori.
BULETINUL RĂZBOIULUI')
In noaptea spre 30 Martie, trei bande greceşti amestecate cu voluntari italieni aii trecut graniţa turcească şi, spărgtnd prima linie a turcilor, aii intrat in Macedonia.
Locul ales pentru năvălire, între Dis-cata şi Metzorvo, arată ce scop urmăresc aceste bande. Armata turcească tri-measă la graniţă e împărţită în două corpuri: unul, cel mai mare, campat in jurul Elassonei, subt comanda lui Edhem-paşa; altul compus din două divizii sub comanda Iul Ahmed Hafzi-paşa, aşezat în Epir. Acţiunea bandelor greceşti are scopul să taie comunicaţia între cele două corpuri turceşti, ceea ce ar da grecilor un mare avantaj.
Se poate ca năvălirea bandelor să mai aibă şi alt scop ; şi anume, să răscoale o parte din Macedonia şi să hăr-tuiască armata otomană pe la spate.
După depeşile sosite pînă acum, acţiunea bandelor greceşti e încoronată de succes. Nu numai că turcii n’au reuşit să le respingă îndărăt peste fruntarie, dar una din ele a luat cu asaU poziţiunea întărită Paltinu, unde se aflau, vr’o 800 de soldaţi turci. O mare parte din insurgenţi a trecut în Macedonia îndreptîndu-se spre Qrebena.
Insurgenţii ocupă trecătorile de la Metzomo la Samarina şi de la Discata la Qrebena.
Impresiunea pe care a produs-o in Europa năvălirea bandelor greceşti, a fost din cele mai puternice.
Răsboiul se consideră ca inevitabil. In Orient, conflictul se începe în tot-d’a-una prin trupe neregulate, cari fac situatiunea atU de grea, in cît răsboiul regulat trebue numai de cît să isbuc-nească.
Deja corespondentul nostru din Viena ne-a telegraftat că trimisul turcesc de la Atena a ameninţat guvernul grecesc cu un ultimatum. Depeşile «Agenţiei ro-mlne> spun că guvernul turcesc ar fi declarat Puterilor că nu va face caz de războiii din năvălirea de la 30 Martie a bandelor, cu conditiunea ca asemeni lucruri nu se mal repete.
Conditiunea aceasta, însă, înţelege ori cine că nu se poate îndeplini. Bandele cari aii trecut deja graniţa nu s’au dus ca să şeadă de geaba. Şi apoi alte bande vor năvăli.
Răzbtiul regulat e deci inevitabil.
PARLAMENT-MEZAT
Mofluzii cari aQ pretenţia că reprezintă ţara In Parlament, ’şl aQ aplicat Luni ultima pereche de palme.
Caraghioşii aceştia aQ aplaudat în unanimitate pe d. Sturdza câud a surghiunit pe capul Bisericel; apoi, la câte-va zile de distanţa, atl aplaudat cu frenezie la isgonirea d-lul Sturdza şi Ia reîutronare» mitropolitului.
Aceiaşi caraghioşi aQ votat pănă la unul moţiunea de încredere în guvernul d-lul Aurelian şi răsturnarea d-Iul Sturdza: şi tot el tot până la unul, au aclamat erl pe d. Sturdza demonstrând ast-fel în potriva d-luî Aurelian.
De când s’a declarat criza, acoştia s’aQ întrunit zilnic pentru a deblatera In contra sinistrului Sturdza, şi acum se întrunesc, tot zilnic, spre a înjura pe d. Aurelian.
Şi mâiue, daca puterea s’ar da conservatorilor, caraghioşii aceştia ar aplauda, de sigur, noul guvern şi ar aluuga cu petre pe preşedintele consiliului de azi.
Ce consideraţie pot avea cetăţenii pentru aceşti telall cari se închiriază cu sâptătnlna, ca birjarii, şi sunt gata să scuipe azi ceea-ce aQ sărutat ori, ca să sărute, din noQ, mâine ?
Nici una. negreşit.
Aceste greţoase lipitori, «ari aQ introdus co-rupţiunea cea mal adâncă In moravurile noastre politice, ar trebui fotografiate în diferitele lor apostazii şi portretele lipite pe zidurile oraşelor pentru ca alegătorii să le scuipe—pedeapsă meritată peutru nişte samsari ignobili cari aQ mal puţină demnitate de cât nenorocitele pe care societatea le tolerează de uevoe.
Majoritatea de azi a pângărit peutru tot-d'a-una istoria parlamentarismului nostru. 1
1) Subt această rubrică vom rezuma zilnic şi vom pune Iu legătură evenimentele de la teatrul războiului, aşa că cititorii să fie tot-d'a-una In stare a-şl da seamă de situaţiune.
FISIONOMIA CAMEREI
Frica <i« aureliauiştl. — Declaraţia d-luî V. bancar.—Caraghiosul Stolojan.
Frica de aureiianlşli
Ieri urma să se dea prima luptă între aurelianiştl şi sturdzişti la Cameră.
Era la ordinea zilei alegerea unui vice-preşedinte in locul d-lui Ferechide. Guvernul se hotărîse la început să susţină candidatura d-lui C. Stoicescu.
Aurelianiştii vroiau să profite de a-ceastă ocazie ca să-şi numere forţele şi au hotărîi, că ori votează alb, ori vor susţine candidatura d-lui Ştefan Şen-drea.
Vestit de această pregătire, d. Sturdza a fost cuprins de frică ; se temea de raderea iubitului său. Costicâ. Şi a-tund 8’au adunat mai marii Ocultei ca să se sfătuiască cum ar trebui împiedicată numărarea forţelor aurelia-nişte. Şi după îndelungi chibzuiri aii, hotărît să pună un candidat, pe care trebue să-l voteze şi aurelianiştii, anume pe d. V. Lascar.
Se face votarea.
Foştii miniştri aurelianiştl se retrag intr’o cameră şi se sfătuesc. Cînd intră iar în incintă, ei sunt înconjuraţi şi numai decît se aud şoapte:
—	Lascar va face declaraţii foarte importante.
Scrutinul se despoaie. D. Nacu, care prezida, cu un surîs jesuitic pe buze proclamă rezultatul votului:
—	D. V. Lascar este ales vice-preşedinte.
—	Nu mat sunt şi alte voturi P—se aud strigăte din mai multe părfi.
D. Nacu se face roşu, şi, somat, răspunde :
—	A mat obţinut şi d. Stoicescu 12 voturi !
—	Un hohot de rîs zguduie sala. Declaraţia d-lul F. JLascar
De odată se produce linişte în sală, d. V. Lascar se urcă la tribună ; lumea aşteaptă declaraţiile importante despre cari se şoptea mat înnainte.
Şi d. Lascar, mulţumind de alegere, spune următoarele :
„Consider această alegere ca un vot de încredere, ca nn omagiu ce se aduce fostului guvern Auretian, care a servit ţara cu devotament şi credinţă. Urma va arăta din ce împrejurări grele a salvat guvernul trecut ţara şi partidul liberal şi cu ce patriotism şl-a îndeplinit datoria.
„Guvernul Aurelian, de şi avea încrederea Coroanei şi a majorităţilor, totuşi s’a retras pentrn a salva unitatea în partid. Şi fac o declaraţie: Vom susţine necondiţionat guvernai cît timp nu va devia de la principiile liberalismului, vom încuraja binele din orl-ce parte ar veni el, dar ne vom păstra dreptul de control, căol nn admitem o disciplină care nesocoteşte libertatea de acţiune a omuluiu.
Declaraţia d-lul V. Lascar a fost des întreruptă şi subliniată de aplause furtunoase din partea aureli ani ştilor. Iar sturdziştil aii rămas zăpăciţi pe loc şi nu mai ştiau ce să facă, cum să facă să nu rămînă caraghioşi.
Caraghiosul Stolojan
Şi îngerul salvator s'et găsit imediat în persoana d-lul An. Slolojan, care s’a ridicat de pe banca ministerială şi, foarte emoţionat, a început :
—	Guvernul tot aşa consideră alegerea d-lui V. Lascar...
—	Cer cuvîntul /— strigă d. Fleva.
D. Stolojan continuă :
—	...ţi ori când suntem gata ţi noi, guvernul actuai, să tăcem sacrificii pentru unitatea par* titlului...
Şi d. Slolojan cade jos pe bancă în mijlocul rîsetelor homerice, căci în zadar sturdziştii aii încercat să acopere hohotele de rîs prin palidele şi putinele lor aplause.
Vorbele d-lul Stolojan nu erau decât o invitare la adresa aurelianiştilor, că ori când guvernul este gata să le dea două portofolii.
—	D. Fleva, tot asupra acestei ces-tiuni vrea să ia cuvântul?—întreabă preşedintele, d. C. Nacu.
Şi d. Fleva, cu o voce şi cu o mină cuprinsă de misericordie şi cu ochii tintă pe d. Stolojan, a zis:
—	Nu, domnule preşedinte. După cele
ministerială pe d. Stolojan),.. n’am nimic de spus.
Un hohot de rîs, aplause, strigăte ironice la adresa d-lui Stolojan—şi cortina cade.
*
* *
Un ultim CHvtnt:
Un fruntaş colectivist, după ridicarea şedinfei, a observat următoarele asupra noului ministru de justiţie :
— Partidul liberal a făcut sacrificii foarte mari pentru d. Djuvara : când a depus bacalaureatul, drept recompensă l’a ales deputat, iar acum cînd a depus licenţa în drept, ca recompensă l’a făcut ministru !
RĂZBOIUL GRECO-TURC
PROLOGUL
După credinţa generală, războiul lutre Grecia şi Turcia e inevitabil.
Vor trece poate ctte-va zile In încăierări de bande şi apoi va Începe războiul In toată regula.
E deci interesant să reamintim prologul viitorului războiţi, diferite incidente remarcabile cari îl precedă şi pregătirile ce s’aâ făcut de o parte şi de alta.
Pricina imediată a războiului e chestiunea cretană. Guvernul turcesc, văztnd cum merg lucrurile, a Început să Înarmeze încă de la 2 Februarie. De la această dată, si-tuaţiunea se încordează necontenit. Iată momentele principale ale prologului.
3 Februarie. Colonelul Vassos debarcăcu trupe greceşti in Creta. Turcii activează concentrarea trupelor.
5 Februarie. Amiralul Stamatellos e numit comandant-şef al marinei greceşti. Guvernul grec convoacă două clase ale rezervei marinei Prinţul Niculae, al treilea fiţi al regelui George, pleacă la Larissa. Turcii expediază mereQ trupe la graniţă.
7 Februarie.—In consiliul grec de miniştri se hotâreşte a se urma o politică de acţiune energică. încercările făcute cu înarmarea vaselor turceşti de războia afl arătat că flota otomană e In stare deplorabilă.
9	Februarie.— Amiralii încep la 5 p. m. bombardarea lagărului insurgenţilor de la Halepa, deasupra Caneeî. Mare emoţiune şi iritare în Grecia.
10	Februarie.,—Ministrul de externe grecesc, d. Scuzes declară că Grecia va res-punde la bombardarea Puterilor prin ruperea relaţiunilor cu Turcia. La Constantino-pol, consiliul de miniştri discută ideia unei invaziuni în Grecia.
11	Februarie.—Ministrul de răsboiti turcesc înştiinţează direcţia drumului de fier Dedeagacl-Salonic că are să facă In curlnd transportul a 64 batalioane de redifl din Asia mică, cu cal şi muniţiunl. Cu toată sărbătoarea Ramazanului, mobilizarea merge bine; se mobilizează 17 diviziuni cu 280 batalioane, nuinărînd 220.000 oameni. La graniţa grecească se află deja 50.000 oameni. Colonelul Riza a fost numit comandant al artileriei de la fruntarie.
13 Februarie.—Consiliul miniştrilor turci, Întrunit la Yldiz-Kiosk, decide facerea pre-parativelor în vederea unei înaintări asupra Atenei. La Constantinopol se instituesc 2 comisiunl cari să dirijeze : una transportul trupelor, cea-l-altă operaţiunile.
16	Februarie. — La Salonic soseşte ordinul Porţii să se trimeată la fruntarie 72 batalioane de redifl. «Oficialul» din Atena publică convocarea contingentelor rezervei din 1891 şi 1892.
17	Februarie. — Mareşalul Edliem-paşa, fost comandant militar al vilaetelor Alep şi Adauos, pleacă la Salonic In calitate de comandant suprem al armatei de la graniţă.
19 Februarie. — Ministrul grecesc de râs-bol, d. Smolevitz, demisionează fiind-că nu s’a primit ideia sa de a se spori trupele greceşti trimese Iu Creta. Portofoliul răs-boiulul e luat de colonelul Metaxa, care activează concentrările şi expediarea trupelor la fruntarie.
21 Februarie. — Guvernul grecesc convoacă rezervelor anilor 1890, 89 şi 88.
24	Februarie. — Grecia răspunde la nota Puterilor prin care ’l se cerea retragerea trupelor sale din Creta, că nu se poate învoi la aceasta.
25	Februarie.— Garnizoanele turceşti din 120 blockhauzurl de la fruntarie aQ fost îndoite.
1 Martie.— Ministrul grec de războia, colonelul Metaxa, declară corespondentului lui Times că s’aîl dat cele mal severe ordine la graniţă ca să se evite orl-ce conflict ; dar 11 e teamă că nu se putea păstra pacea, fiind-că att plecat bande de ţărani voluntari, organizate de societatea Ethnike Hetaira.
16	Martie.— In noaptea spre 16, prinţul moştenitor al Greciei, ducele Constantin de Sparta, pleacă de la Atena spre a lua comanda trupelor de la graniţă. Plecarea sa se motivează cu ameninţarea puterilor de a bloca portul Volo.
17	Martie.— Principele Constantin soseşte la Larisa şi ia comanda trupelor. Primirea ce i se face e entuziastă.
De la această dată nu s’a mal petrecut nimic piuă la năvălirea bandelor greceşti.
DISCURSUL HUI BARBU PiLTINEANU
(Rostit lu Întrunirea Cercului de studii)
Domnilor,
Voia ţinea compt că de aproape trei ore sunteţi într’o atenţiune Încordată şi voia căuta să nu pun răbdarea d-voastre la o prea mare încercare. Această a-tenţiune este ea însăşi cea mal bună dovadă că suntem cu toţii pătrunşi de Înălţimea şi de seriositatea scopului pentru care ne-am adunat aici.
Nu voia face analisă. Voia resuma irn-presiunile pe cari mi le-a făcut cuvin-tările de plnă acum. Mi se pare—şi cred că aceasta este impresiunea generală— că asistăm la un diagnostic pe care nişte doctori competinţî îl pun în privinţa organismului ţârei romlnescl. Diagnosticul este trist: suntem bolnavi.
Aceasta este convingerea generală.
Nu avem şcoale! lată In două cuvinte resumatul Însemnatelor expuneri pe cari doul eminenţi profesori ni le-aa făcut. Nu avem şcoale bune pentru ţărani; nu avem şcoale bune pentru orăşeni. Aceste şcoale dab prin excep-ţiune cîte un om, dar daO regulat o sumă de turburători de meserie, de fiinţe nu numai nefolositoare, dar chiar vătămătoare pentru societate.
La aceasta eu voia adăoga,— revenind asupra unul punct atins de d. Fi-lipescu In substanţiala sa dare de seamă—: Nu avem administraţie.
Şi lucrurile de căpetenie pentru ca o ţară să poată prosperă sunt şcoala şi administraţia.
Impresiunea mea este că în administraţie nu numai nu progresăm, dar dăm înapoi. Mi se pare că acel vechî prefecţi şi suprefecţl, oameni de carieră, fără titluri, dar formaţi printr’un fel de selecţiune naturală prin ridicarea lor treptată în slujbe şi cari dispar pe zi ce merge, nu sunt înlocuiţi de loc Intr’un mod avantagios prin bonjuriştii de as-tâ-zl (Aplause).
Aceasta din causă că lipsesc două lucruri esenţiale.—Mal întlia, recrutarea administratorilor se face fără nici un rost. Nefiind instituite nişte norme cari să permită o selecţiune a celor ce aa o chemare naturală şi o preparare suficientă pentru administraţie, toţi oamenii fără meserie şi toate fructele uscate ale magistraturel şi baroului înfundă administraţiunea. (Aplause). Sunt de sigur excepţiunl, dar ele sunt rare
Pe de altă parte lipseşte cu desâvîr-şire o garanţie reală a cetăţeanului faţă cu arbitrarul administrativ.
In fie-care zi avem înaintea ochilor spectacolul Întristător al relei noastre administraţiunl. Ca să nu citez de cit un exemplu mic, dar care m'a impresionat In tot-d’a-una : Uitaţi-vă la sergentul de stradă cum pumnueşte pe bietul ţăran care duce un car cu lemne şi cum rabdă filosoficeşte insultele şi une-orl chiar lovirile unul surtucar pe care ’l bănueşte că este de ai noştri. (A-plausej.
Această slăbiciune a intregulul aparat administrativ provine şi din lipsa de stabilitate; iar nestabilitatea estere-sultatul amestecului politicei In toate,— a acestei politice ririe care nu se dato-reşte partidului conservator.
Aş fi vrut să intru In oarecarl a-mănunte asupra studiilor urmate în secţiunea administrativă relativ la o mal bună recrutare a funcţionarilor administrativi şi relativ la o garanţie mal reală a stabilităţii lor. Aş fi voit să vorbesc asemenea de o altă cestiune ce ne-a preocupat, aceea a Contenţio-rulul administrativ, care ar trebui Introdus In multe din legile noastre, în marginile permise de Constituţiune.
Ora Înaintată nu ’ml permite aceasta. Voia zice totuşi două cuvinte înainte de a ne despărţi.
Sunt sigur că d-voastre toţi sunteţi ca şi mine sub impresiunea că s’a procedat greşit la transtormarea Casei neamului romînesc. In Ioc de a o Întări şi de a o înfrumuseţa cu încetul şi cu băgare de seamă, am vrut să o reparăm radical şi In pripă ca să o facem să semene cu alte case frumoase ce vă-zuserăm In străinătate, — fără să avem nici zidari, nici material, nici architecţl.
S’a reuşit a’i se face o construcţie cu aparenţa modernă, dar i s’aO slăbit temeliile şi de aceea trosneşte la fiecare bălae de vlnt.
Şi vedeţi bine cum bat vlnturile din toate părţile.
Să Încetăm dar politica de vorbe ş de minciuni. Ne trebuesc zidari cari aă
EPOCA
5
ştie să întărească temeliile casei. Toţi trebue să luăm mistria şi ciocanul în mină, şi să luptăm a da la o parte pe salahorii cari ocupă locul zidarilor. (A-plause).
Tendinţa acestui cerc este să formeze o pleiadă de lucrători harnici şi înţelepţi; iar militanţii vor forma cerc in jurul lor pentru a’I apăra de atacurile salahorilor şi a’I face să lucreze în linişte.
Voiţi termina cu o propunere : Cercul de studii s’a format In Bucureşti dar el trebue să se întinză, să se ramifice în toată ţara.
Vă rog dar pe D-voastre, representanţl din toate colţurile ţărel, ca în toate localităţile să tăceţi a se înfiinţa secţiuni ale Cercului central de aci, astfel că fie-care problemă pe care o vom lua noi aci în cercetare să se ia în acelaş timp în toate cercurile din ţară şi numai ast-fel se va asigura întărirea şi trăinicia acestui Cerc de studii care nu este numai o vorbă, nu este un mijloc de a face clientelă politică ci răspunde unei trebuinţe simţite a ţărel; de aceia trebue să ne bucurăm de Înfiinţarea Iul nu numai ca conservatori, ci înainte de toate ca rominl. (Aplause).
De acum înainte ocaziunile vor fi dese de a ne întîlni. Ne vom pune in contact permanent şi ne vom consacră cu toată ardoarea, studiului cestiunilor arzătoare de cari depinde viitorul ţârei.
Să plecăm de aci cu mângiier’ea şi cu speranţa că ori cât ar fi de mari relele naţiunel, dacă vom voi sincera-mente să le cunoaştem şi să le vindecăm, remediile le vom găsi, şi să avem credinţa că ori de câte ori ne vom strînge ca astă-zl pentru o idee bună şi folositoare Dumnezeii va fi în mij locul nostru (Aplause).
îl TE RE-ARTA"
ŞT» NT/
f Duminică, 30 Martie, a avut loc ultimul concert simfonic, care a avut importanţă particulară prin concursul d-nel Zina de Nori, eminenta cîntăreaţă.
In rugăciunea din Tannhăuser, doamna de Nori a fost minunată. A clntat această bucată foarte grea, ca o adevărată artistă, cu o voce sonoră, timbru simpatic, sentiment şi-o nuanţare remarcabilă. A fost o veritabilă Elisabeth, demnă de opera lui Wagner.
In visul Elsel din Loliengrin, a arătat nu numai o voce superbă dar şi cunoştinţa perfectă a interpretaţiunel.—Am avut oca-siune să admir pe d-na de Nori şi în Paris lntr’un concert In Sala Erard, unde publicul a aclamat-o cu multă căldură şi a’am avut de constatat în concertul de Duminică de cît un progres foarte remarcabil.
La 16 Aprilie va avea loc concertul d-sale cu concursul unul artist de valoare D. Oueymard, tenor de la Opera comică din Paris, care şl-a creat un frumos renume în lumea artistică.
Programul foarte frumos, îl vom publica într’un număr ulterior.
O. 8.
*
* *
Joî, 3 Aprilie, se va da, sub patronajul M. S. Regina. In 9ala teatrului Liric, o reprezentaţie extra-ordinarâ, cu concursul d-nel Elena Teodorini şi al trupei sale de operă.
Reprezentaţia se dă în beneficiul d-rel Aura Teodorina.
Se va juca opera Carmen.
*
* *
D. St. Mihăileanu, profesor la liceul St. Sava, a întreprins traducerea, după isvoarele originale. a mitologiei eline.
Lucrarea, stăruitoare şi inteligenta, e dintre cele mal folositoare şi o recomandăm călduros oamenilor studioşi.
Afi apărut până acum şease fascicule.
*
♦ *
In Colecţiunea Şaraga afi apărut două lucrări ale cunoscutului publicist A, Steuerman: Sărăcie (poezill şi O toamnă la Paris (versuri şi proză).
Preţul unul volum (300 de pagini) 1 lefi.
„EPOCA” IN PROVINCIE
GALAŢI
Proceanl Robescu
1]18 97.
In scrisoarea mea de Duminica trecută relatasem că Sîmbătă, 29 Martie, şedinţa Curţii de apel pentru judecarea opoziţiei d-lul G. Robescu a fost suspendată pentru a se aduce raportul d-lor ingineri N. Ştefânescu şi G. Popescu, în privinţa solidităţii instalaţiilor de gaz.
Acest raport cerindu-se Primăriei, a-ceasta l’a trimes Curţii şi alaltă-erl, Luni, s’ati reînceput desbaterile.
D. G. Robescu este asistat de d-nil G. Panu şi M. Cornea, pe lingă cari s’a adăugat astă-zl d. Take Giani, preşedintele Camerei şi decan al baroului avocaţilor din Capitală.
Şedinţa a început la orele 1 p. m. S’a acordat cuvîntul mal întîl procurorului general Bastache, care şi-a continuat requizitoriul, cunoscut deja de public de la precedentele înfăţişări de a-cestel afaceri.
La orele 4 p. m. terminîndu-se re-quisitoriul, a luat cuvîntul din partea apărării d. G. Panu, care a continuat şi erl de la 12 juni. pină la 4 jura., când a terminat.
D. G. Panu a stăruit mal ales să demonstreze că singura dificultate, care se opunea la iluminarea cu gaz a-erian, erau pretenţiile lui Alecu Pavel, antreprenorul cu petrol, care cerea să fie despăgubit pentru a renunţa la contractul sâtt ; a explicat apoi că suma de lei 12.000 saă 10.000, ce s’ar fi dat lui G. Robescu, a fost dată pentru despăgubirea lui Alecu Pavel, care invariabil a declarat că s’a înţeles cu FranţujiI cu 15.000 lei, şi cum rezultă din acte, iar nu pentru ca această sumă să fie dată de Robescu lui Ressu, pentru ca acesta să declare că s’aQ executat unele clauze ale contractului, care ar fi rămas în realitate neîndeplinit; arată că nici odată C. Ressu n’a făcut o asemenea declaraţie şi arată cu actele oficiale că nu există nici o bază, pe care să se clădească o ast-fel de acuzaţie în contra nefericitului mort şi deci a d-lul G. Ro-bescu.
Al doilea punct, pe care l-a tratat d. G. Panu, a fost controlarea depoziţilor lui Felix Martin, martorul pe care se sprijineşte mal ales acuzaţia. D. G. Panu a isbutit — cred — să dovedească că F. Martin este o persoană tot atît de veridică ca şi Brening.
Asupra acuzaţiei ce se aduce d-lul G. Robescu că ar fi tratat cu Georgi pentru extensiunea iluminatului şi că ar fi cerut pentru această lucrare—in numele Iul C. Ressu — bani, d. G. Panu arată, bazat pe acte oficiale şi analizind chiar corespondenţa particulară a lui Brening, că o asemenea acuzaţie e neîntemeiată, întru cit contensiunea n’a fost propusă de concesionar, ci de primărie în urma cererii consiliului comunal şi fără ca primarul să se fi gîndit mal înainte la aceasta.
Partea de sigur cea mal interesantă din pledoaria d-lul G. Panu a fost cea privitoare la interpretarea dată de d-sa telegramelor schimbate în zilele de 11, 12 şi 13 Iunie st. n. 1894 între Brening şi cel-l’alţl reprezentanţi al lui Georgi de o parte şi Georgi şi Somzee de altă parte. D. G. Panu a demonstrat că tote acele depeşl se explică prin faptul că Georgi nu vroia să dea lui Brening comisionul pentru tramvaiO înainte de a fi obţinut schimbarea sistemului cu a-cumulatorl, pe care Georgi nu-1 primea şi făcea de mult stăruinţe pentru schimbarea lui.
După o suspendare de cîte-va minute a şedinţei se acordă cuvîntul d-lul Take Giani.
D. Giani declară că lasă fondul pe d-nil G. Panu şi M. Cornea, iar d-sa se
va mărgini să facă cîte-va reflexiunl generale asupra acestei afaceri şi să arate impresiile ce a făcut asupra d-sale modul cum s’a procedat în urmăriri. I se pare d-sale foarte curios că întreaga acuzaţie contra d-lul G. Robescu se ra-zămă pe mărturisirile a doul oameni pe cari chiar Georgi ÎI tratează in modul cel mal aspru de ticăloşi, mizerabili, etc. Crede că s’a întrebuinţat prea multă pasiune în această afacere.
Instrucţia a fost condusă cu prea multe meşteşuguri.
întrebuinţarea acestui cuvînt a motivat o întrerupere a d-lul preşedinte care a observat că numirea de meşteşuguri nu se poate aplica procedurilor parchetului general, care a urmărit numai adevărul.
D. Giani replică că cuvîntul nu poate supăra pe nimenea, că el se întrebuinţează destul de des, şi apoi declară că, nevrind să obosească prea mult curtea şi mal ales ca să nu dea alte ocazii d-lul preşedinte de a-I face observaţii, se dezistă de la cuvînt.
Azi, Miercuri, va avea cuvîntul d. M. Cornea.
Se crede că desbaterile vor fi complect terminate pe Joi.
lrin
Boouai
*** Astă-zl la 10 ore dimineaţa un consiliu de miniştri s’a ţinut la palat, sub pre-şidenţia M. Sale Regelui.
Duminică, 6 Aprilie, ora 2 p. m., vor a-vea loc representaţil de bine-facere, avlnd de scop trimeterea la Paris a simpaticului nostru profesor de scrimă şi gimnastică Ni-colae Spiridon Bădescu, pentru a se perfecţiona In arta scrimei şi a gimnasticei.
Va fi un mare asalt de arme urmat de concert cu bine voitorul concurs al d-lor : lt.-colonel Mavrocordat, N. Filipescu, căpitan Exarcu, M. Cantacuzino, Golescu, G. Bădes-cu, St. Mihailidi şi Argintoianu, precum şi a maestrului Guyon şi NicolaQ.
La coneert vor lua parte d-nil Dinicu cu quartet, d. Popescu profesor de muzică la conservator, Teodorescu, Băjenaru, Calo-tescu, etc.
Biletele se găsesc de vînzare la casa ziarului «L’Independance Roumaine».
**« Noul comitet al societăţii institutorilor din Capitală se compune din d-nil D. Con-stantinescu, directorul scoalel Mtntuleasa, preşedinte; Paul E. Ghenea şi G. Clmpi-neanu, vice-preşedinţl ; Mihail Ionescu, bibliotecar ; d. M. Costescu, C. Pop Taşcă şi I. Ciocîrlie, secretari; Gabriel Niculescu, casier ; d-ra C. Zoicaru, secretar contabil ; St. G. Carpen, C. Teodorescu, 1.1. Teodora, 1*. N. Ciocan, P. Arsenescu, d-nele Maria Ş. Creţulescu şi Al. Bălteanu, membri.
*** Telegrafistul I. RadovicI din Medgidia şi-a dat demisia din postul ce ocupa, înrolîndu-se voluntar în armata greacă.
Banii de drum i-afi fost înlesniţi de către legaţiunea greacă din Bucureşti.
*** S’afl depus proectele de legi pentru acordarea împămîutenirel d-lor Moritz Ma-thias, Eduard Reuter, Solomon Emanuel din Bucureşti, Iosif Danfi şi Heiman Tiklin, din Iaşi.
*** Din Calafat ni se comunică o faptă demnă de toată lauda:
D. G. Giuroglu, proprietar din acel oraş, a construit pe spesele sale un spital care a costat peste 40,000 lei.
*% Duminică seara la Institutul Pom-pilian, din calea Rahovel, a avut loc o serată literară şi artistică din cele mal reuşite.
S’a clntat din gură şi la pian ; s’a declamat şi s’a jucat de elevele institutului, Cinei-Cinei de V. Alexandri.
Cu această serbare artistică, d-ua directoare a dat dovezi că se îngrijeşte de cultivarea sentimentului estetic în educaţia elevelor sale.
*** D. Aurel Ciato, doctorand în drept în Cluj, a intrat ieri în puşcăria de la Seglie-tîin pe timp de şease luni, pentru crima de a fi trădat patria ungurească.
*»* D. HaimovicI, directorul teatrului Hugo, a plecat la Paris pentru a angaja o trupă
de varietăţi de primul rang, numai pentru 10 rcpresentaţiunl care aQ a Începe din prima zi de Paşti, în localul acestui teatru.
**, Aă fost înscrişi la pensie pe ziua de 1 Aprilie a. c. 114 Funcţionari.
Printre nouil pensionari figurează şi d-nil Teodor Vacărescu, fost ministru plenipotenţiar; Iacob Negruzzi, profesor universitar; lo-cot.-colonelul Sergiu Candiano; deputatul Constantin Arghir, profesor; George A. U-recliia, profesor universitar; Grigorie N. Mano, fost director al R. M. S\ Grigorie N. Columbeanu, procuror general pe lingă curtea de apel din Craiova, ş. a.
*** Rezultatul licitaţiuuil ţinută în ziua de 25 Martie, pentru construirea aripei drepte a localului şcoalelor «Societâţel pentru învăţătura poporului romln», nu s’a a-probat de către consiliul de administraţie.
Se va ţine o nouă licitaţiune Iu ziua de 20 Aprilie, ora 10 a. m.
Condiţiuuile şi planurile se pot vedea în toate zilele la cancelaria şcoalel normale a Societâţel, str. st. Ecateriua.
*** Comitetul naţional studenţesc a lansat următorul
APEL
Comitetul naţional studenţesc apelează la toţi cel ce doresc propăşirea culturală a Romînilor, ca să ajute instrucţiune- şi educaţiunel naţionale a fraţilor macedoneni, dind obolul lor pentru întreţinerea şcoalelor române de acolo.
In acest scop e deschisă o listă de subscripţie şi la administraţia acestui ziar. Sumele strînse vor fi vărsate d-lul M. Vlădoscn, profesor universitar şi preşedinte al Ligei.
OTORMAŢll
Astă-zl la Cameră, d. N. Fleva a avut o lungă convorbire cu d. Cosii-nes cu.
Se crede că s’au, stabilit deja, între ambii bărbaţi, bazele unei înţelegeri pentru campania de răsturnare a guvernului sturdzist.
In ziua cînd d. Fleva a luat cuvîntul la Cameră pentru a arăta că noul minister e un guvern de provocaţiune, s’a observat că d. Sturdza, preşedintele consiliului, nota pe carnetul d-sale pe toţi deputaţii cari aplaudat! pe şeful libera-lilor-democraţl.
In scopul de a scăpa de adnotaţiunile şi mal pe urmă de admonestaţiunile, primului ministru, mulţi deputaţi— mal timizi — se ascundeafl pe sub bănci ca să aplaude.
Faptul este caracteristic. El arată că omul nu s’a schimbat. Dimitrie Sturdza a rămas tot individul răutăcios şi răzbunător, mic la suflet ca şi la inimă.
Am vorbit în numărul nostru de la 30 Martie, de oare-cari neregule ce s’ar fi petreetnd la serviciul sanitar. Acum primim noul amănunte In această privinţă şi vom reveni.
Mal înainte însă, ţinem a declara cu această ocazie că — în aceste daraverl —nu e de loc pusă In cauză onorabilitatea d-lul profesor dr. I. Felix.
In comuna CoşovenI, din judeţul Dolj, sătenii s’aO resculat şi au cotropit pâ-mlntul de pe moşia Lacriţa-micâ a d-lul Popp.
Procurorul se află la faţa locului.
Artiştii independenţi, neputînd Întocmi expoziţia, pe care au anunţat-o pentru primăvara aceasta; fac cunoscut tutulor membrilor aderenţi, precum şi celor cari sim-patiseazâ cu ideia lor, că sunt liberi pentru moment a expune ori unde interesele lor personale le vor cere.
Bine Înţeles că nici unul dintre artiştii i-niţiatorl al mişcării independente, cu toate iuvitaţiunile personale şi oficiale ce li s’atl făcut, nu vor expune la exposiţia oficială rezervîndu-şl a expune lucrările lor, la ex poziţia pe care Independenţii o prepară şi a cărei dată se va publica ulterior.
Fostul ministru ungur Sz6U Kâlmân face un apel desperat la deputaţii unguri să se Înscrie In număr cit se poate de inare pentru congresul interparlamentar de pace din Bruxelles, căci:
«faţă cu Întinsele agitaţii şi faţă cu acuzaţiunile nedrepte şi neîntemeiate ale Romînilor, noi maghiarii nu numai că avem datoria, dar e şi In interesul nostru patriotic, ca pe cit se poate să prevenim pe rominl şi la conft-rinţele interparlamentare, atît sub raportul cantităţii cit şi sub raportul calităţii>.
Deputaţii colectivişti ş’aO început deja meseria.
Erl in secţiunile Camerei, mal mulţi din aceşti samsari patentaţi, umblau cu stăruinţă pentru a trece o concesiune a tramwayulul electric din Brăila.
Gheşefturile ’ş-aO luat şirul.
Erl, pe cînd biuroxd Camerei despuia scrutinul pentru alegerea unul vice preşedinte în locul d-lul M. Ferechide şi a comisiunel de socoteli, deputaţii au fost convocaţi în secţiuni pentru a se ocupa din noii cu gheşeftul de la Lelea.
Secţiunea a F-a a Camerei a respins proiectul de lege al acestui gheşeft şi a a-les raportor pe d. N. Fleva.
Şcolare
D. Em. Stoica, institutor In Iaşi. a fost numit revizor şcolar al judeţului Vasluifi, în locul d-lul Al. Vasiliu.
*
♦ *
Următoarele înaintări s’atl făcut la «Casa şcoalelor» pe ziua de 1 Aprilie :
D. M. Cristodulo a lost Înaintat comptabil;
D. Stăncescu a fost înaintat şef de biurod ;
D. Theodoru a fost numit sub şef de biuroQ.
Campania de vară a Eforiei
împrumutul «le I milioane şl Jumătate.— Azilul Maritim.— A'ouile cougtrueţlî lu Capitală şi La ftinaia
împrumutul de 4 milioane ;1
Jumătate
D. G. Gr. Cantacuzino, fost prim efor al Spitalelor Civile, hotârîse în 1893 contractarea unul împrumut de cîte-va milioane pentru realizarea mal multor îmbunătăţiri însemnate şi foarte urgente. Lucrările pregătitoare nu eraţi, însă. toate terminate, aşa că a rămas ca împrumutul cel mare să se contracteze mal tlrzitt.
Iată o pa’ te din raportul adrpsat ministerului de interne de d. G. Gr. Cantacuzino:
«In ceea ce priveşte cele -l’alte lucrări, «cari mal sunt reclamate, trebuind un timp «mal Îndelungat pentru a se întocmi pro-«iectele şi devisele lor, cînd se va cunoaşte «valoarea lor se va propune un împrumut «pe baze mal favorabile acelei instituţiunî, «in care să se copriudă şi plata sumelor «datorite de acea casă societâţel de asi-«gurare «Dacia Remania» şi casei pensiu-«nilor eforiei, precum şi suma ce va Im-«prumuta de la casa de depuneri In urma «lncuviiuţărel anexatului proiect de lege. «Ast-fel, intenţiunea actualei administraţiunl «este, pe de o parte, a’şl pune spitalele sale «In o bună stare şi conformă cerinţelor me-«dicale, iar pe de alta a’şl consolida situa-«ţiunea sa financiară».
S’ail contractat In 1893 un milion şi jumătate realizlndu-se o mulţime de îmbunătăţiri. In acelaşi timp d. G. Gr. Cantacuzino împreună cu directorul eforiei, d. I. M. Rltn-niceanu, aii lucrat aproape doul ani la întocmirea unul program însemnat de lucrări foarte importante.
Cu schimbarea guvernului şi In urma schimbărilor de la Eforie, acest program a rămas aproape uitat. D. Rlmniceanu, Insă, care şi acum e directorul Eforiei, n’a putut lăsa ca o muncă de allţia ani să fie ln-mormtntată în cartoanele Eforiei şi acum, clnd nevoile sunt prea mari, d-sa a scos la iveală o lucrare pregătită de mult timp şi a impus-o guvernului întocmai.
Realizarea acestor lucrări costă pe Eforie patru milioane 600,000 lei, împrumut ce se
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
8
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA ÎATllA
CAPITOLUL V
In momentul în care se urca Balsam, cu mare grijă în căruţă, o trăsură sosea In trapul mare, dinspre Magula, aducând la curte, pe notarul Zăgan cât şi pe fiica lui Margareta, care ca şi doctorul eraă învinuiţi să ia masa la castel.
La vederea grupului format înaintea bi-sericel, un găligan mustăcios, în vestă neagră» se întoarse pe jumătate, după capra trâsurel, şi zise către cel doi Invitaţi:
—	Sunt vr’o cinci safl şease, cu d. doctor; vor să pue pe un om lntr’o căruţă. Trebue să se fi tntimplat ceva.
—	Se poate! răspunse notarul care se a-plecase spre a privi mal bine. O să opreşti iute, Marine, când vom ajunge acolo.
Notarul din Magula, asupra căruia Balsam şi Slaneiu eraă de acord întru a’l critica lin'raţia lui, era un om ca de vr’o cinci
zeci de ani, mic, slăbănog şi pleşuv.
Zlmbetul veşnic, care ÎI lumina figura, arată profunda lui mulţumire de sine.
Stăpîn pe o avere însemnată, care i-ar fi îngăduit să trăiască din veniturile el, el continua cu toate acestea să exerseze profesiunea lui, pentru că îl permitea să pă-trunză secretele de familie ale consătenilor săi bogaţi, foarte numeroşi la Magula, şi apoi o făcea şi din tradiţie.
Mal multe generaţiunl de ZăganI avuseseră primăria în mina lor, şi mal toţi luaţi notăria, pentru că îutr’un sat, notarul e a-devăratul motor al aclivităţel administrative comunale.
Asta era ca un titlu de nobleţe, pe care titularul actual nu îl dispreţuise.
Din nefericire, această glorioasă dinastie avea să se stingă cu el.
N’avea nici un fiii care să’I urmeze la primărie ca şi în avere; cât despre fică-sa, îşi da cu ideie că, cu frumuseţea el şi cu cele trei sute de mii de franci zestre, nu putea să ia un notar de sat.
Cele trei sute de mii de franci, zestrea d-rel Margareta, existat! cu adevărat.
Cit despre frumuseţe, e altă vorbă ! Şi negreşit că numai ochii preolniţî al unul părinte puteaă să fie orbiţi de aceo’ ta.
Slâbănoagă şi palidă, cu pielea uscată, cu păr bâlau, încadrlud o frunte strimtă şi joasă, cu uişle ochi mici, uu nas cam coro-
iat, o bărbie ca un vîrf de galoş, ea ’ţl a-mintea cu atît mal mult pe un bătrîn papagal, că veşnica el trăncăneală şi toaleta el In care se amestecaă fără nici un Dum-nezeă toate culorile curcubeului, justificai! cu desăvîrşire această comparaţie.
O dispoziţie de caracter foarte fericită şi foarte comună, la femei mal ales, o împiedicaţi, de alt-fel, să se vază aşa cum era.
Tatălui ÎI părea îneîntătoare; ea credea că nu se înşală, şi trăia în siguranţa plină de mlndrie că purta turburarea în iuimele tuturor oamenilor care aă avut cinstea şi fericirea ca să o privească.
Clnd doctorul le-a explicat cum a avut loc accidentul şi i-a asigurat că nu vor fi urmări grave, ea se dete la o mulţime de fasolei! compătimitoare.
Notarul adresă cîte-va cuvinte de încurajare Iul Balsam ; pe urină Întrebă pe doctor dacă nu prînzea la curte.
Doctorul răspunse afirmativ.
— Şi noi, tot aşa, reluă notarul. Plecaserăm mal din vreme pentru-că Margareta vrea să facă, lntreacăt, o vizită cucoanei Marghioalil, pe care n’ain găsit-o a-casă. Dar sue-te, doctore !
Avem un loc să vă oferim, cum vezi!
Doctorul mulţumi. Şi el, aşişderea, plecase mal ’nainte pentru că eraă doul bolnavi In BrălienI (cătun dependinţe de Ma-
wwW.dacoromanica.ro
—	Fiind-că am nevoe să vorbesc cu d-ta, uite ce propun, zise Zăgan Margareta o să continue singură în trăsură şi o să ne a-nunţe la curte. Cît despre noi o să mergem Iu Brătienl. O să te aştept pînă ce’ţl vel vedea bolnavii şi o să ne întoarcem împreună.
Iţi convine ?
—	Dar se’nţelege ! răspunse doctorul.
Margareta, consultată, făcu o mulţime'de
marghiolell copilăreşti, declară eă tatăl săă era un «mojic» dacă o părăsea aşa, aruncă doctorului, care nu luă In seamă, eâte-va priviri şirete şi consimţi la urma urmei să continue singură pînă la curte.
Notarul sări jos.
Trăsura se depărtă.
Doctorul reînoi recomandaţiile de prudenţă, pe drum, ţăranului care mina caii, pe cînd o exclamaţie fără veste a lui Balsam îl întrerupse.
—	Ce este ? întrebă el cu mirare. Te doare mal răă !
—	Nu ! nu! d-le doctor, răspunse factorul. Nu mal mult ca Înainte, adică nu mult. Numai uite! Sunt un prost şi jumătate!
Şi spre a îndreptăţi părerea critică pe care şi o făcea pe propria-I socoteală, lămuri că n’avusese idee de alnmlna vizitiului d-lul Zăgan o scrisoare pentru boerul Porescu. Dacă o mal lăsa pe la primărie, coulele avea s’o aibă tocmai a doua zi; pe
cînd dacă avea vreme să ’l-o dea vizitiului, ar fi ajuns cu două-spre-zece ceasuri mal curînd.
— El, nu-I nimica, zise doctorul. O să T-o duc eâ.
Balsam îl remise scrisoarea, mulţumin-du-I de mii de ori.
Doctorul o puse lu buzunarul ridingotel şi, după plecarea căruţei, porni pe drum In direcţiunea opusă, cu Zăgan.
(Va urma)
Biblioteca pentru toţi
a 30 bani nainîirul
A. Vlalmţă, Icoane şterse (Nuvele)
I.. RacliUiii, Castelul Peleş (Descriere)
M. Du ini trese, u, Novele
I). Teleor, Schiţe Urmorislice
A. Pann, Povestea Vorbii
Ioneacn O ion, Istorice
Goetlie, Werlher (Roman)
Wildenbriich, Doul Trandafiri (Nuvele)
Bourde, Patriotul
Radu O. RoHCiii, Din Inimă (Poesil) Pecaml şl Baude, Convorbire despre Artă
Teniij'MOii, Euocb Ardea (Poemă) Aiig£er A Naiidcuii, Ginerile lui Poirier (Teatru)
EPOCA
a
A se citi Ultimele Informaţii şi Ultimele Telegrame în pagina a 4-a.
va contracta pe un termen de 3040 ani cu o doblndă de cel mult 5 şi jum. la sută.
Iată acum părţile mal importante ale a-cestul program de lucrare:
Asilul maritim
La vară se va Începe construirea unul asii maritim pentru copil scrofuloşl. In acest scop d. G. Gr. Cantacuzino cumpărase Încă 1893 un teren de 102 hectare de la Stat situat Intre ţărmul Mârel Negre şi lacul Techirghiol, care după analisele făcute, — are o putere curativă mult mal mare declt aceea a Lacului Sărat.
Asilul va ti construit deocamdată cu 40 paturi. El va costa 100,000 lei.
Toate devisurile asilulul fiind gata de mult, e speranţa ca piuă la toamnă va fi gata şi la vara viitoare se va deschide pentru nenorociţii cari sufer de scrofurl.
NTouile ceuilrucţil 1» Capitală ţi la Sinaia
In Capitală chiar la vară, Eforia va începe nişte construcţii menite a Înfrumuseţa Bulevardul şi a da asilurl noul bolnavilor.
Intll toate casele din Împrejurimile spitalului Colţea, anume cele din stradele Col-ţea, Polonă, Sfinţilor şi Bulevardul Carol vor fi dărlinate şi In locul lor se vor cons trui trei pavilioane model, unul In dos pentru farmacie, deposit şi laborator de medicamente, care va costa 250,000 lei;
al douilea pavilion, pentru serviciul oftalmologie, care va costa 160,000 lei; ţi şi al treilea pentru un serviciu obstetrica!, adică maternitate, care va costa 160,000 franci.
In afară de aceste se vor mal construi şi alte pavilioane la cele-l’alte spitalurl din Capitală, precum şi un ospicii! de alienaţi.
Toate aceste construcţii vor contribui mult nu numai la alinarea suferinţelor celor bolnavi, ci şi la Înfrumuseţarea Capitalei.
La Sinaia se va construi în mijlocul elegantului parc un casino mic, dar splendid, şi se va repara şi mări hotelul Caraiman cu 22 camere.
*
• *
ErI, fiind la ordinea zilei la Senat Împrumutul Eforiei, d. Costescu-Comăneanu a găsit de cuviinţă să atace administraţia Eforiei Spitalelor Civile.
In adevăr, administraţia Eforiei a fost destrăbălată, dar graţie muneel de ani de zile a d-lor G. Gr. Cantacuzino şi I. M. Rîmniceanu, toate serviciile acestei mari instituţii filantropice aii fost reorganizate, aşa că şi azi Eforia, pe calea indicată de reorganizatorii sus citaţi, funcţionează In mod regulat spre mulţumirea a zeci de mii de nenorociţi.
I)N NOU SCfiNOAL AL LUI MÂREARIT
(Corespondenţă particulară a *Epocei>)
Monastir, 27 Martie.
Ultimul scandal provocat de Mărgărit, la liceul din Bitolia, Întrece orl-ce Închipuire.
In urma ordinului d-lul Mlrzescu, numitul a sosit la Bitolia — sub pretextul că vrea să Împace lucrurile—a hotârlt să a lunge de la liceil pe cel doul mal meritoşl profesori, d-nil Pericle Papa-Hagi, directorul, şi St. Ciumeti, pe cari de mult nu ’I putea suferi, pentru că nu ascultă orbeşte de ordinele sale : de a nu avea relaţiunl amicale. cu colegii lor de la liceul Eforiei şi de a nu se interesa de mersul şcoalelor şi al chestiunei naţionale.
*
* *
Cu aceste intenţiunl, Mărgărit se afla în ziua de 17 Martie trecut In cancelaria liceului.
Venind vorba de nevoile scoalel, d. Papa-Hagi comunică inspectorului că starea liceului romln lasă foarte mult de dorit; că mal multe catedre — cum sunt cele de fizică, ştiinţă naturală şi filosofic—sunt neocupate ; că—In sflrşit — mal mulţi profesori, printre cari şi ginerile lui Mărgărit, Pineta—dragoman la consulatul italian, nu ’şl fac datoria.
O dată cu acestea, directorul anunţă lui Mărgărit că nu poate primi ca profesor de limba turcă pe Kiza Efendi, de oare-ce nu ştie o boabă romlneşte, plînglndu-i-se tot o dată asupra faptului că un domn oarecare Ciuli, recunoscut de ministerul nostru de instrucţie ca revizor asupra şcoalelor primare, îşi permite să ’l dea ordine.
*V;
Aceste juste pllngerl şi lntlmpinărl ale directorului ah provocat furia lui Mărgărit, care a Început să ţipe In gura mare că şcoalele sunt ale lui şi nu ale ministerului.
Apoi s’a năpustit cu sudălml asupra d-lul Hagi Papa, pe care l-a Înjurat de mamă, poruncind cavaşulul şcoalel să-l dea afară.
N’a putut Insă să şl vază ordinul Îndeplinit, de oare-ce intervin cel-l’alţl profesori.
***
A doua zi Mărgărit a dat ordine ca poarta liceului să fie Închisă pentru d-nil Papa-Hagi şi Ciumeti, ceea ce a provocat intervenţia elevilor, cari ah silit pe cavaş să le dea cheia.
Profesorii expulzaţi ah fost primiţi In triumf de către elevi.
***
Mărgărit Insă nu s’a oprit aici.
In ziua de 27 Martie a dat ordine ca toate uşile de intrare ale liceului să fie Închise $ ţintuite cu piroane.
In acelaşi timp, In curtea liceului ah fost postaţi cavaşil şcoalel şi al consulatului romln, precum şi clţl-va indivizi plătiţi ca să Împiedece pe profesorii prigoniţi de a intra la cursuri.
Din această cauză s’a Încins o teribilă bălae Intre elevi şi oamenii lui Mărgărit. Revizorul şcolar Ciuli, Pineta şi Ianachi— amândoi gineri al nefastului inspector, preotul catolic Iîipert şi alţii ah tost Întinşi la pănilnt de către şcolari.
Scandalul nu s’a terminat de cit prin intervenţia poliţiei.
*
* *
Alăturea cu aceste triste noutăţi, pot să vă comunic şi una bună :
Rezultatul protestului (mazarulul) adresat Sultanului de către Aromânii din Macedonia a produs—aici — o nedescrisă bucurie.
Padişahul interzice, de acum Înainte, nefastului inspector orl-ce amestec In şcoalele noastre.
Sdrnla.
A lupta contra pierderel forţelor şi a moleşirel funcţiunilor, iată munca o-ricinuită a artei medicale, mal cu seamă In cursul anotimpului rece şi umed. Lumea savantă are astă-zl în mare favoare Întrebuinţarea vinului Bravais, pentru că acest, vin uu e un stimulent banal cu o acţiune repede şi trecătoare, ci un onic «cu o lungă durată», a cărui pubere de intărire se exercită de odată a-supra sîngelul, nutriţiuuel, muşchilor şi nervilor.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA
Urmarea şedinţei de la 1 Aprilie
Şedinţa se redeschide la orele 3 şi se dă rezultatul votului pentru alegerea unul vicepreşedinte şi a comisiunel de socoteli. Rezultatul votului pentru alegerea vice-
preşedintelui este :
Votanţi	99
Majoritate regulamentară 50 Voturi albe	6
D. Vasile Lascar a fost ales cu 71 voturi. D. C. Stoicescu a întrunit 12	»
D. St. Sendrea	»	6	»
D. Costiuescu	»	1	»
Iu eomisiunea de socoteli a fost ales numai d. Ciocazan, cele-l’alte locuri In balo-tagih.
D. V. Lascar. Mulţumeşte Adunărel pentru onoarea ce i-a făcut de a-1 alege ca vice-preşedinte al Adunării. D-sa declară că consideră această alegere ca un omagiu ce se aduce guvernului Aurelian pentru credinţa şi devotamentul cu care a servit ţara (aplause). Viitorul vaspune dacă în împrejurările grele prin care a trecut ţara noi ne-am făcut datoria de adevăraţi ro-mlnl iubitori de ţară.
Retraşi de la putere atunci cînd aveam concursul Parlamentului şi încrederea Regelui, pentru a aduce unirea în sinul partidului liberal, credem că am dat o dovadă netăgăduită de dragostea noastră pentru partid. Acum, cînd liniştea este în ţară, ne reluăm locul în rîndurile d v. ca adevăraţi soldaţi al acestui partid. Vom da fără con-diţiune concursul nostru ori şi cui care va avea de scop realizarea programului partidului. Declarăm însă că nu Înţelegem ca partizani de cit pe aceia cari ne vor lăsa dreptul de control şi libertate în lucrări.
Mulţumind încă o dată, d. V. Lascar declară că şi ca vice-preşedinte al Camerei îşi va face datoria cum şi-a făcut-o în guvernul Aurelian.
D. An. Stolojan, ministru de interne, recunoaşte, în numele guvernului, meritele fostului guvern Aurelian şi declară că şi actualul guvern lucrează pentru concilierea tutulor liberalilor. Noi nu înţelegem să guvernăm de cît în contact cu d-v., şi nu ne gîndim nici o dată ca cine-va să poată renunţa la ideile sale.
Aşa vom proceda; d-v. veţi judeca în urmă.
*
* *
Camera votează apoi un proiect de lege pentru anularea mal multor credite din budgetele diferitelor ministere, pentru ca să se sporească fondul pentru deschiderea de credite extra-ordinare.
D. Iuniu Lecca, raportor, dă citire raportului la proectul de lege pentru deschiderea unul credit de 8.001.000 pe seama ministerului de lucrări publice pentru construirea liniei ferate R.-Vîleea-Călimăneştl-Rîul Vadului.
D. Dobreseu*Argeş cere schimbarea tra-şeulul acestei linii şi propune amînarea votare! acestui proiect de lege.
D. Ciocazan cere respingerea propunerii d-lul Dobrescu-Argeş.
Incidentul se închide şi cererea de amî-nare se respinge.
In discuţiunea generală :
D. I. Malla crede că trşaeul R. Vîlcea-Rîul Vadului nu este cel mal avantagios, şi susţine acest lucru bizuindu-se pe chiar uu proiect de lege prin care fostul ministru al lucrărilor publice d. C. Stoicescu, cerea un credit de 4.000.000 în acest scop.
D. Yillacros, susţinînd proiectul de lege şi traseul acestei linii spune că consiliul superior tecnic care a studiat linia a avut în vedere toate avantajele de interes ale acestei linii.
D. Villacros spune că această linie de joncţiune suntem datori a o face, de oare ce această linie este stipulată în conven-ţiunea cu Austro-Ungaria.
D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor puLlice, afirmă că linia cerută de guverii este cea mal convenabilă şi roagă Camera să voteze proiectul de lege.
(Aplause furtunoase şi îndelung repetate !!)
Voci : închiderea discuţi unei.
D. N. Dimancea, în contra închiderel, spune că această linie va costa de zece ori mal mult de cît se crede, va fi un adevărat dezastru financiar, pe cînd joncţiunea prin Argeş va costa numai 20,000,000.
Discuţiunea se Închide.
Pentru luarea în considerare votul cu bile fiind nul, şedinţa se ridică la orele 5 fără un sfert.
SENATUL
Urmarea şedinţei de la 1 Aprilie
D. Costescu Comăneanu couchide cerlnd ca guvernul să se ocupe serios cu înfiinţarea unei Case de Asistenţă, care să se ln-grijască de sănătatea publică, sub adminis-traţiunea cărei ar trece averile tuturor iu-stituţiunilor de bine facere astă zi existente în ţară.
D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului,
spune că nu este astă-zl In discuţiune existenţa Eforiilor, nici este timpul a se face procesul diferitelor administraţiunl cari s’ah succedat—iar pentru o lege care să stabilească pe baze noul aceste aşezăminte, nu mal e vreme acum, când suntem la sfîrşi-tul sesiunel.
D sa cere să se voteze proiectul de lege, pentru că este urgenţă de a se Începe con-strucţiunile în anul acesta ; iar în ce priveşte sumele afectate la plată de datorii, Eforia va câştiga prin diferinţa în mal pu-in a anuităţilor.
Discuţiunea se închide.
Proiectul de lege se ia In considerare.
D. Dr. Iovitz, la art. 3. propune un amendament ca suma de 200.000 lei destinată pentru Înfiinţarea unei case de sănătate, să se afecteze pentru un spital de 40 paturi pe una din moşiile cele mal populate ale Eforiei
Mal propune Încă un amendament, ca suma de 150,000 lei destinată pentiu un cazino la Sinaia, să se afecteze pentru înfiinţarea unul sanatorii! în care să se caute ftiziei!.
Comitetul delegaţilor le respinge pe a-mîndouă ; Senatul de asemenea.
Legea în total se votează cu 53 bile pentru şi 12 contra.
Se voeşte a se trece la votarea unul proiect de lege.
D. General Rudişteanu protestează în contra intervertirel ordinel de zi, pentru câ ar veni alt-fel la rtnd interpelarea d-Sr.le relativă la puşca Mannlicher.
D. P. Grădişteanu spune că nimeni, nici guvernul, nici unanimitatea Senatului n’ar putea împiedeca pe. d. general Budişteanu de a-şl desvolta interpelarea...
D. General Budişteanu : Mă împiedică neprezenta d-lul ministru de resbel.
D. P. Grădişteanu. Dacă d. general Budişteanu voeşte să-şi desvolte interpelarea, atunci biuroul să roage pe d. ministru de resbel să fie faţă la şedinţa de miine.
D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, cere precădere pentru o lege care este în legătură cu budgetul Statului.
Se votează fără discuţiune proectul de lege prin care dispoziţiuuite legel prin care administraţinnea C. F. R. este autorizată a preleva 1 la sută asupra veniturilor brute pentru constituirea unul fond de rezervă, nu se va aplica pentru amil budgetar 1897, şi administraţiunea C. F. R. este autorizată a preleva I la sută din veniturile brute ale anului 1896 şi jumătate din excedentul a-supra veniturilor reale prevăzute în budget, afedîndu-se fondului de rezervă.
Se votează apoi proiectul de lege pentru ca bustul generalului Dim. Leca să fie executat pe cheltueala Statului şi aşezat în sala de şedinţe a Adunărel deputaţilor.
D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, roagă Senatul să treacă în secţiuni pentru a studia proiectul de lege modificator al legel asupra poziţiunel ofiţerilor.
D. colonel Budişteanu spune că legea a-ceasta a fost votată în sesiunea trecută, de acelaş Parlament, şi că dacă acum se cere modificarea el, este că s’a constatat că sunt greşeli într’îusa ; de aceea nu crede câ e bine ca acum, la limita orelor de lucru, să se ia în cercetare în grabă şi să se comită ast-fel poate alte greşeli. D-sa se întreabă chiar dacă proectul votat anul trecut este greşit, sah nu cum-va acel modificator ce se propune acum.
Din cuvintele d-lul colonel Budişteanu reiese dorinţa, manifestată în alte rîudurl, de a se prelungi sesiunea Corpurilor Legiuitoare.
D. Dim. Sturdza răspunde că suntem la sfirşitul sesiunel şi crede că guvernul este în drept să ceară Senatului, care n’a lucrat de cit mal puţin de trei ore, să facă sacrificiul de a cerceta în secţiuni şi acest pro-ect care modifică o lege care fără a fi rea, conţine lacune.
D. Sefendache, în cestiune de regulament. consimte la trecerea în secţiuni, cu condiţiune numai ca guvernul să nu ceară revenirea în şedinţă publică pentru votarea de îndată a proectulul.
D. Dim. Sturdza se învoeşte.
Senatul votează trecerea în secţiuni.
Şedinţa publică se ridică la orele 5.
A se citi Ultimele Informaţii şi Ultimele Telegrame în pagina a 4-a.
Premiile foiletonului dinEPOCA
PENTRU MOŞTENIRE
Premiul I-iu.—Patru-zecî lei se
A apărut':
DIN ISTORIA BUCUREŞTILOR
I. — Patriarhi, JMifropolifi, Ppi&copi pred la Bucureşti.
II .—Portul Calicilor (Calea Ra-
hovei), de G. I. Ionescu-Gion.
Preţul fie-eărel fascicule 1 led.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicaţie
Domnul Ion Castriş din Bucureşti, strada Nerva-Traian No. 43. a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săd patronimic de «Castriş» In acela de «Poppiţeanu» spre a se numi «Ion A. Poppiţeanu».
Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile lu termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
doctorul O-aiissiir
de la facultatea din Paris Spccis! pentru Luatele «Se stomac
27— Strada Doamnol—27 Consult. 2—4
PAPIER HIGH-LIFE
FUMEZ LE
PANAMA
PANAMA
PANAMA
Ou ne fumez pas
Deposit genera! Creangă & C. Bucureşti
Strada l'inzari Xo« 10-14.
CONSTANTIN SSiiONESCU
Doctorand In me«)ielnă
Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind in relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cea eonsultaţiune şi prin corespondenţă1
CUMPĂR
CUMPĂR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-rarnă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde.
La cerere mă voiă prezenta la domiciliu] d-lor cumpărători şi vinzătorl.
Bijouterie, Horologerie & Argintărie LEOA WEISSBLIJTH 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne şi minţi
Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul met! in tot-de-auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate In aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Tureuoase.
Bogat asortiment în diferite aigintăril (Riolz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc.
Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argiut, fasoanele cele mal noul.
Mare depou «le ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitutea lor.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterio şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.
Primeşte tu schimb orî-ee obiecte uzate
Doctorul Brug*escu
s’a mutat în strada Brezoianu 11 bis
ConsultaţiunI pentru maladii chirurgicale şi genito-urinare de la 5—7 p. m.
~~ AYIZ
lntr’o familie onorabilă, Bucureşll, str. Justiţiei, No. 23, se primesc în pensiune copil în virstă de 8 pînă la 15 ani, spre a urma Ia şcoală. Au toată îngrijirea părintească şi hrană bună.
Ammcisa
/ie vinxare sad de inchtrtal
o casă elegantă în strada LucacI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stăpînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz.
8,- STRADA SĂRINDAR)—8
Prelungirea stradel Nouă
BUCUREŞTI,
IN FABRICA LUI
PAUL MILKER
Se găseşte lu tot timpul un
Jflare asortiment
DE
Articole de Voiagiu
Pielărie fină
Porte-monaie, Porte-visit. etc.
SACI CU NFCESAERE iSE TOILETA
de la 40 până la 350 lei
Da. STERIE K. CIURQU
IX Folikangu3ae—Efo. 10. Vieua
ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină pin Vieiip,____________________________
Vinul Beef Lavoix
pregătit de către d-rul Pittet din Paris cu bază de carne, quinquină “şi fosfat de calce. Acest viu care in franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriţiunea oculuî. nervilor şi a cărnei musculare. Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment, şi represintă valoare a 50 grame de carne priu */« pahar de vin. £1 pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-niţeilor şi persoauelor vristnice.
Iatreporit: Aveneua Victorie, 5,1a Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Thhringer şi la ţoale farmaciile din ţară.	_______
Biscuiţii d-ruiul Ollmer din Paris
Vindecarea radicală a boalelor sifilitice recente sah învechite la bărbaţi, femei si copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat tn raportul săh către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenireî. Biscuiţii Ollivier suut singurii cart aii fost aprobaţi ele către Academia de me-diicnă şi singurii cari ati. primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Ollivier suut adoptaţi în toate spita-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Bivoli No. 3 în Paris. In detail : Farm. Brus, AltUi, Roşu Thhringer şi în toate farmaciile din ţară.
IMPERMEABILE CELE MAI EFTISE VINDE CA SPE0IAL1TATE j
Casa de maşini agricole şi industriale R ta; nvs • nrmfr’i BDCU8ESC1, »tr, Smârdio, 12
I W. Sl ÂAOEOrvER BRAiLA.6i:l«MrdnlCo*a, 79
p	CRn!0VA, slr. CogfilaicfcaGii, 10 ;
Dinţi cu 7 iei unul
Se pune în cautch.uk
în strada Cempineanu No. 46
AlVZJJVCIif
Din cauză de plecare se vinde una pereche cal murgi închişi, în vîrstă de 6 ani, sănătoşi, înalţi 16 pumni.
Doritorii se vor adresa, Str. Batiştel, 15. _____ - -
LA
CroitoriaCentrală
5, PagKgiul Român, 5
Un bogat asortiment de stofe engleze pentru comande.
Croială elegantă. — Preţuri moderate.
ACADEMIA ROMÂNĂ
ANUNflU
In ziua de 18 Aprilie a. c., ora 2 p. m., se va ţine licitaţie publică prin oferte sigilate în localul Academiei Romine, Calea Victoriei, 135, pentru arendarea pe un period de şeapte anî, cu începere dela 23 Aprilie 1898 pînă la 23 Aprilie 1905, a următoarelor moşii:
1.	Fuudu-Uhiselet cu balta şimora el din jud. Ilfov.
2.	Roşiorii cu morile el din jud. Suceava.
Condiţiunile de arendare se pot vedea în orl-ce zi de lucru de la orele 2—5 p. m. in cancelaria Academiei.
[ty TIA îîabsolvent a 4 clase gimna-U Sl I I îl li ziale, fost telegrafist doreşte a ocupa un loc ca secretar de avocat. A se adresa sub iniţialele P. A. D. sirada Sf. Ionică No. 4.
va da celui care mai 'nnainte de capitolid XVII-lea a părţeî întîi, va fi ghicit soarta celor mai multe 'personagii din cele mai jos arătate.
Premiul II-lea. — Două-zecî lei
pentru acela care, între capitolele XVII şi XVIII, va fi ghicit soarta aceloraşi personagii.
Toate răspunsurile trebuesc sd le semneze trimiţătoriî cu numele lor, cu adresa lor exactă. Pseudonimele se resping.
Plicurile cu răspuns trebuesc să aibă aceste cuvinte: „Pentru Moştenire- Concurs.11
Aşa dar, ce se va alege de
SA VA ? BARBU ? FLOREANU? BOERUL ZAMFIR PORESCU?
bălan? ciobanul pasă-
I R1CĂ ? ADRIANA PORESCU?
W. STA A DECKER
Maşine agricole şi industriale de orî-ee fel
Strada fimârdau, 12. — BUCURHŞTf. — 12, Strada Mnînrdan.
BRAILA
Bulvadul Cuza, 79
L0C0M0BILE
Model npentru 1897oiî
cu cilindrotamd-e nu bil aşezat pe o de oţel. Extra tă, 6 aitnosfe siune
CRAI0YA
Str.NI.Cogălnic6nu,10
treeratOre
Model noă pentru 1897
cu elevator de a-iumă, sile mal lungi şi mal late, Vlnturâ-lorl mal puternice
din cunoscuta fabrică
R1JSTON, PStOCTOK «& €-uie, Mt., LINCOLN
„ISBANDA
((	Noua secerS/tonre eu. legat
T IM Ii L Ii A DREAPTA
183 centimetri lungime
I din prima fabrică specială
— 150 vîndiUe In J895 ; 19S rindulc in 1890 — Mc CfîRMIC
«I1AINY» Seeerătoare simplă cea mai respindilă.	I CHICAGO
«UOHITOARF. 1>F FFN No. 4» complect de oţel. > (America)
PLUGUTI universale de ori-oo fei si număr. — PLUGURI cu 2\ Hiid-Sneh brăzdam Z. H. 9 N. complecte do oţ,ol.—SEMANAT0ARE în rînduri,/ pwgwios (lipse#)

Cele mul apreciate — singurele maşini admise pentru fabrica de zahăr. Chitită Cereţi calalogul Ilustrat, seva trimite gratuit şi Irauco
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
Ediţia a IlI-a
DII ORIENT
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN POŞTĂ)
Atena, 28 Martie 1897.
Cel 77 de voluntari şi reserviştl greel cari s’afl îmbarcat la Galaţi aii cules din diferite porturi : Constanţa, Constantinopol, etc., Încă înnlţl alţi tovarăşi. Numărul lor a ajuns plnă la PireU la 169.
Nnlinn>Constanţa>l'onsliuitlno])ol
Călătoria a fost din cele mal plăcute. Marea liniştită, cerul senin. Pe bordul vaporului «Simeto» voluntari greci adunaţi In grupuri cântafl, jucaă de dimineaţă şi plnă seara ttrzio. La Conslanţa, unde pr< găteatl o manifestaţie monstrâ, li s’a stricat puţin cheful, căci căpitanul portului de acolo nu numai că a oprit pe comandantul vaporului să acosteze vaporul la mal, dar încă i-a ordonat să ancoreze departede port, aşa că orl-ce comunicaţie cu cel de pe uscat a fost imposibilă.
La Constantinopol
Precum v’am scris In precedenta mea corespondenţă, am ajuns Marţi dimineaţa. Aci, fireşte lucrurile s’afi petrecut Iu cea mal perfectă linişte. Am plecat MercurI după dejun.
Eram tocmai să mă îmbarc, bucuros că scăpăm teafăr din capitala Imperiului turcesc, când două incidente ce mi s’afi ln-tlmplat, ml-ail dovedit că nu poţi părăsi aşa lesne cuibul osmanliilor.
Paşaportul
îmi vizasem, la consulatul turcesc din Galaţi, paşaportul pentru Constantinopol. Pleclnd de aci nu mi l-am mal vizat pentrn Pirefl, căci toată lumea mi a spus că nu era nevoe. Clud zic ţoală lumea, greşesc. Agentul de la vama turcească era de altă părere. Acest onorabil mi-a declarat, tocmai clnd mă pregăteam să mă sul pe o barcă ca să mă Îmbarc pe vapor, că de oare-ee nu aveam paşaportul vizat pentru o altă destinaţie, nu puteam părăsi Stambulul.
In zadar am căutat să-I explic că ţinta călătoriei mele nu era Constantinopolu), că am eşit numai ca să vizitez acest oraş, că bagajul meii era pe vapor, că biletul med de drum era direct pentru Pirei), că, ceva mal mult, In ajun, clnd debarcasem, am şi declarat la vamă, clnd am fost trecut In registru, că nu ramîn In oraş de cit 24 ore şi că a doua zi plec; turcul nu voia să priceapă nimic ; el o ţinea una şi bană : nu era vizat paşaportul.
Atunci am recurs la şef. Am^explicat a-cestuia cazul ; şeful voia să nii ţie acelaş limbaj ca şi agentul, dar atunci protestai: am invocat calitatea mea de supus romln şi i-am declarat că ’l fac responsabil de pagubele ce aşi fi suferit perztnd cursa vaporului. Nu e vorba, protestările mele erail cam platonice şi rldeam eâ însumi In mine de ele, dar se vede că ati făcut efect, căci In cele din urmă s’a dat ordin ca să fid lăsat liber.
Scrisori contra-banda!...
Barca despică apele din faţa podului Cornului de aur şi In puţin timp suntem lingă Simeto. Sunt Înconjurat de odată de două bărci ale poliţiei marine. Scot paşaportul med vizat de şeful vămel. Una din bărci dispăru. Din cealaltă, un ture sare şi să urcă pe barca In care eram ed, stînd In picioare. Mă pofteşte să mă aşez, ceea ce tac. Să aproprie de mine şi Începe percheziţia corporală.
Buzunarele nu dad nici un rezultat; numai punga cu răte-va lire englezeşti avu darul să emoţioneze niţel pe domnul a-gent.
Desfac vesta şi sunt pipăit pe corp. De odată agentul Îşi opri mina din escursia ce făcea prin coastele mele şi îmi spnse pe turceşte, ceea ce ml tălmăci barcagiul, că a dat peste hârtii.
Răspunsei că sunt nişte scrisori. Cerlnd să le vază i le arâtal, aiiăogtnd că sunt scrisori de familie. De fapt, erad scrisori de recomandaţie către d. Levides, ministrul de marină al Greciei, şi către alţi doul Înalţi demnitari al Statului grecesc.
Agentul începu să murmure, ed să tremur : ’ml era teamă că le confiscă şi aveam puternice cuvinte ca să mă tem de o astfel de eventualitate, cauză care m’a şi determinat să le ascund sub cămaşă.
A urmat o tragi-comică convorbire prin gesturi Intre mine şi agent. Daravera asta a durat vre-o jumătate de ceas, agentul in-sistlnd să-I dad explicaţii diferite asupra scrisorilor şi cerctnd să mă convingă că are dreptul să mi le ia, ed căultnd prin toate mijloacele să-l conving că nu mă putea despărţi de scrisori. In acest timp, echipagiul lui Simeto veni întreg pe bordul vaporului cerlnd, de acolo, să fid lăsat lu pace.
Desperat, am scos punga. Agentul declară In fine scrisorile de contrabandă pentru că nu erad marcate şi plecă cu ele ca să taxeze, promiţlndu-ml că mi le va readuce.
Soluţia asta uu-ml a displăcut, dar ’ml era teamă să nu fie o curată minciună, ca să plece cu scrisorile. N’am avut Insă ce face şi am primit-o.
Petrecul o altă jumătate de oră In cea mal mare nelinişte. In fine zării pe agent venind. Rdsuflal de şi nu ştiam pentru ce vine: să mă aresteze sad să-ml aducă scrisorile.
’Ml aduse scrisorile. Pe fie-care era lipită clte o marcă de un piastru (un lefi vechid); totuşi el ’ml ceru 10 piaştri In total — restul, se vede, ca recompensă pentru el că a prins contrabanda.
Iu fine plecăm: intrăm In Dardanele şi apoi In Arhipelag. Marea continuă a fi liniştită.
La Plreft
Am ajuns aci azi la 3 jum. dimineaţă; am debarcat, Insă, abia la 7 jum. Cel d’ln-tlid ad debarcat voluntarii, ocuptnd piaţa de pe port; ad fost primiţi lu aclamaţiunl.
El ad stat piaţă piuă la orele 10, aştep-tind nişte alţi voluntari cari venend la a-ceastă oră din Rusia şi Mitilene.
Vaporul rusesc apare ; uralele se ţin lanţ. Portul este plin de bărci, pe chefi staţionează o mulţime enormă.
După ce debarchează şi nouil veniţi, toţi se aşează In şiruri de clte doul şi pornesc spre gară; In cap merg voluntari! din Ro-mlnia, apoi cel din Rusia pe cari 11 urmează voluntarii din insula Mitilene, fiecare grup cu steagul săd, numărul tuturor ridiclndu-se la vre-o 350 de oameni.
La gara din Pired iarăşi urale, la gara din Atena acelaş lucru. Iu aceeaşi ordine ca la Pired, cortegiul se Îndreptă spre piaţa Constituţiei, unde este palatul regal.
Lu palul
Frumoasa piaţă a Constituţiei este repede ocupată de mulţime, care primeşte pe voluntari In aclamaţiunl entusiaste. Peste tot nu se aude de cit strigătele: T/ăiască Regele, trăiască Grecia, trăiască războiul! Mal ales acest din urmă strigăt se aude foarte des.
Cortegiul de voluntari trece In faţa palatului. La trecerea primului steag apare pe porticul palatului un ofiţer care salută. Mi se spune că este colonelul Botzaris, unul din aghiotanţil regelui. In momentul clnd colonelul Botzaris pune mina pe chipid, un formidabil : Zito o polemos (trăiască războiul) resunâ In aer.
In fine cortegiul trece şi peste o jumătate de ceas piaţa 'şl reia aspectul liniştit.
Ştiri
Aci atmosfera este In adevăr prea încărcată. Spiritele sunt fourle excitate, mal excitate ele cum lşl poate Închipui ciue-va şi toţi ad un singur cuvlnt pe buze: Creta sau războiul.
Se pare, Insă, că nu aceeaşi simţiminte animă pe rege şi guvern.
Din o scurtă convorbire ce am avut azi cu un înalt demnitar de aci. foarte bine cunoscut în cercurile politice din Bucureşti, se pare că atît regele George cit şi guvernul îşi dau toată osteneala ca să se dea chestiunei cretane o soluţie mulţumitoare, în mod liniştit.
Voluntari roiului
Am dat aci peste trei romini, unul din Bucureşti, altul din Tecuci şi altul din Bucovina, inrolaţi în legiunea streină.
Dar despre ei, mîine, căci e tîrziu şi se închide poşta.
T. Pisanl.
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
Viena. 1 Aprilie, 10 ore şi jum. noaptea.
Amiralul Canevaro a primit din partea guvernului Statelor Uulte ale Amerieei Înştiinţarea,
c& nu recunosc blocarea Cretei.
♦
♦ *
Consulul rusesc, care se dusese la Hetymno pentru a convinge pe şefii insurgenţilor că trebue să primească autonomia Cretei,
n’a reuşit tu Încercarea sa.
*
* *
Anglia întăreşte în chip însemnat trupele sale tle o-cupaţiune a Cretei, Se va trimite o baterie englezească de munte ; o mare coloană sanitară a plecai deja.
Italia trimite încă un batalion precum şi o jumătate baterie de munte,
_______ M. Ring
(SERVICIUL «AGENŢIEI ROMÎNE»)
Mişcarea insurgenţilor
Constantinopol, 1 Aprilie.
In cercurile oficioase se afirmă că nişte trupe regulate greceşti ai trecut graniţa In acelaş timp cu insurgenţii.
Prima escadră a primit ordiu de a eşi din Dardanele.
Atena, i Aprilie.
Insurgenţii au distrus linia telegrafică dintre Grevena şi Ianina.
Se consideră ca sigur că insurgenţii ad luat Baltimos.
Assim-bey a atras atenţiunea d-luî Skuzes asupra preparstivelor ce fac nişte bande noul pentru a pătrunde pe teritoriul turcesc.
Londra, 1 Aprilie.
Corespondentul din Atena al ziarului Times scrie acestui ziar că d. Delyannis a declarat că dacă insurgenţii n’ar fi pătruns pe teritoriul turcesc, Grecia ar fi fost silită să facă demersuri decisive, căci Greciei îi este cu neputinţă de a menţine peste 80,000 de oameni pe picior de resbel; dacă e nevoe de a combate, atunci ostilităţile trebue să înceapă îndată.
Conflict între Turci şt Creştini
Cetinge, 1 Aprilie.
In districtul Berane aii izbucnit desor-dlne. Creştinii ad năvălit în oraş; Albanezii sosesc în număr mare. Knimakanul şi autorităţile turceşti s'ad refugiat în forţareţă.
Turcii despre conflictul de la graniţă
Constantinopol, 1 Aprilie.
Eri, totul a fost liniştit la graniţa grecească.
Se asigură că afară de 2000 voluntari şi de legiunea italiană sub comanda lui Cipriani, aii mai luat parte la atacul de la graniţă şi batalioanele 8 şi 9 de vinătorl, precum şi batalionul’ al II-lea al regimentului al 7-lea.— Pagubele acestor trupe ad fost considerabile.
Succesele bandelor
Trikala, 1 Aprilie.
După ştiri do la graniţă, Raltimoa a fost ocuuat săptăinina trecută de insurgenţi, în urma unei lupte cu două bata-lioano turceşti venind din Velnisti, localitate situată lungă Italtiiuos — Insurgenţii ud ocupat do aseuu-neu ltorawo, unde u fost o luptă serioasă Sâmbătă. (Vezi depeşea noastră particulară de eri, care
cu 24 de ore mai curind ne-a vestit luarea Baltimorului.
XouJ trupe turceşti in Creta
Canea, 1 Aprilie.
Un transport turc a condus la Kis-samo 50 de soldaţi pentru a întări gar-nisona fortului. Cu toată împuşcătura insurgenţilor, soldaţii ad intrat în fort sub protecţia tunurilor flotei. Este cu neputinţă de a libera familiile musulmane.
Opoziţia Statelor-Unite
Viena, 1 Aprilie
«Areues Wiener Tagblatt» află din Canea că amiralul Canevaro a primii ştirea că Statele- Unite nu recunosc blocarea Cretei (vezi depeşa noastră particulară de astă noapte).
Criză dezminţită
Atena, 1 Aprilie.
Nimic n’a transpirat aci în privinţa ştirel se a circulat la Paris relativ la demisiunea cabinetului Delyannis.
Atitudinea Italiei
Roma. 1 Aprilie.
Camera deputaţilor o discutat şi a aprobat adresa de răspuns la discursul tronului. Apoi a decis ca după şedinţa de mâine să se amine plnă la 22 A-prilie.
Senat. — Răspunzînd la interpelarea d-lor Odescalchi, Corducci şi alţi senatori, asupra politicei italiene în Orient, d. Visconti Venosta face o declaraţiune conformă cu aceea ce a făcut deja la Cameră. El termină zicînd că «dacă res-belul dintre Turcia şi Grecia ar deveni inevitabil, are încredere că puterile vor rămîne unite pentru a micşora efectele conflictului şi pentru a împedica ca bazele pâcel europene să fie ameninţate.
•s-Dacă puterile vor putea să asigure pacificarea Orientului şi liniştea Europei, ele vor merita multă recunoştinţă din partea umanităţii. Italia poate să concureze la acest program, fără să se abată de la datoriile sale, nici de la decisiunea sa de a fi un element de progres şi de pace în concertul naţiunilor (Aprobări vii şi generale).
Senatul aprobă ordinea de zipresin-tată de d. Guarneri, şi care zice că a-dunarea ia act cu satisfacţie de decla-raţiunile guvernului.
DIVERSE
DIN CAPII ALA
Priii» anii prii faptului —Un vestit pungaş şi spărgător de meserie, Pavel Gheorgbe, a fost surprins eri In casa d-lul locotenent Du-mitreseu din strada Sf. Spiridon 8, In momentul clnd tocmai se pregătea să spargă mobilele pentru a-1 fura.
Arestat pe dată, vestitul pungaş a fost condus la poliţie unde i s’a luat un mic interoga-torid.
Se crede că acest Pavel Gheorghe să fie autorul a multe spargeri sâvtrşite In timpul din urmă in Capitală.
Incendia.—Un Început de incendiu s’a declarat aslă noapte pe la orele 11 şi jumătate In strada Sf. Ionică No. 3 la magazinul de mode al d-nel Cărpenişeanu.
Focul a luat naştere de la o lampă pe care stăplna prăvăliei o uitase aprinsă.
Din norocire sergentul de stradă, care a prins de veste la timp, aju'atşi de locatarii vecini, ad putut localiza focul, care cuprinsese deja mobilele din magazin.
Furt cu spargere.— D na Elena Cosma. din strada Scârlătescu 15, a reclamat eri poliţiei că in noaptea precedentă, de sigur un pungaş de meserie s’a introdus în casa el, spăr-gtnd geamul la o fereastră şi i-a furat dintr’un saltar suina de 210 lei.
Luind Sn cercetare cazul, agenţii poliţiei ad reuşit de aslă dată a şi dovedi pe autorul furtului. El este un oare-care Tudor Georgescu, care de altminteri nu pentru prima oară face cunoştinţa şefului siguranţei şi e chiar obicinuit cu sclndurile din beciurile poliţiei.
DIN jARA
■nanana
O crimă Îndrăzneaţă.— Din Caracal ni se telerrafiază că eri, la orele 5 şi 30 seara, d-nele Nicolescu şi MihalovicI ducându-se la o moară ce o ad în arendă, afară din oraş, ad fost împuşcate de un servitor, N. Dinculescu, de sigur nebun, trăglnd asupra lor două focuri de revolver.
Victimele ad fost atinse. Starea lor inspiră serioase Îngrijiri.
Asasinul a fost prins şi dat pe mâna autorităţilor.
TELBOEAME
(Serviciul Agenţiei Komîne)
Berlin, 1 Aprilie.
«Agenţia Wolff» dă informaţiunl autentice asupra ultimelor momente ale marelui Duce de Meldenburg Schwerin. fu urma a două nopţi de insomnie, forţele bolnavului scăzuseră aşa de mult In cit apoplexia inimel a pus capăt zilelor sale.
Marele Duce nu mal era iu stare să părăsească palul. A expirat in presenţa membrilor familiei sale.
ULTIME iNFORMATiUNi
M. Sa Regele şi-a amînat plecarea în străinătate pe Marţi.
Era vorba ca Suveranul să plece Duminică după arniazî.
D. Ion Mihăescu, casierul comunal al capitalei— un funcţionar inteligent şi activ—s’a retras Ia pensie pe ziua de 1 Aprilie; In locul său a fost avansat d. I. Rimniceanu, actualul ajutor de casier. Şi la vacanţa ce rămăsese In urma acestei avansări, în loc să fie înaintat un funcţionar din casierie, s’a transferat d Marinoni, din serviciul arhivei.
Aceasta transferare s’a făcut pentru a se creea la arhivă un loc pe care să ’l poală ocupa un favorit. Intr’adevăr,
în locul acesta s’a şi numit d. G. Su-lacolu, vărul ajutorului de primar cu acelaş nume, un om care toată viaţa s’a ocupat cu plugăria.
Prin această numire, arhiva primăriei e dată pe mina unul om care n’a văzut nici o dată un dosar, iar pe de altă parte se închide drumul funcţionarilor meritoşl cari aşteaptă de cile zece ani ocazia pentru a fi înaintaţi.
Se ştie că socialişti! din Galaţi ad dat concursul lor d-lul P. Sechiaris, contra d-lul N. Filipescu, la balotagiul din 21 Ianuarie trecut.
Când vom spune aslă-z! că d. I. C. Atanasiu, şeful socialiştilor din Galaţi, a devenit după aceasta avocat al căilor ferate pentru afacerile acestei direcţii din Galaţi şi pe aiurea, câ d. E-mil Vulpe, naşul d-lul I. C. Atanasiu, a fost numit avocat al Statului, că d. Gr. Guţu, profesor, cumnatul d-lul Ala-nasiu a devenit ofiţer alstărel civile cu 400 lei pe lună, că in fine d. D. Zorilă a renunţat de a mal permuta sad revoca pe subprefectul P. Oardă, fratele mamei d-lul I. C. Atanasiu, vom găsi explicarea atitudinii socialiştilor Gâlă-ţenl la balotagiul, de care vorbim mal sus.
Se atribue împăratului Austriei următoarele cuvinte, pe cari le-ar fi rostit cu ocazia lntrevederel cu un diplomat, la reîntoarcerea din Francia:
Veni-vor şi timpuri mai liniştite, cari vor permite o pace mal îndelungă. Eu sunt convins, că va fi cu putinţă, ca toate să se isprăvească în chipul cel mal convenabil.
Nimenea nu voeşte războiul: nici po poarele, nici guvernele, Astăzi nu se mai procede ca o dinioară, ca să se taie în două nodul gordian.
Trăim în era compromiselor şi a concesiunilor reciproce».
O telegramă din Craiova ne anunţă că conferinţa colaboratorului nostru, d. T. L. Caragiale, asupra lui Al. Lahova-ri, a obţinut un complect succes.
Tot ce Capitala Olteniei posedă mal cult şi mal inteligent a azistat la confirm ţâ.
Din Craiova, d. Caragiale a plecat la Turnul Severin.
Temlndu-se să nu fie revocat sad destituit pentru purtarea sa prea puţin cuviincioasă faţă cu inspectorul şcolar, d. Miculescu, d. P. Petrovicl, directorul liceului din Galaţi, şi-a înaintat demisia d-lul ministru al instrucţiunel publice, iar pe de altă parte a pus pe deputaţi şi senatori să stăruiască a se aplana dificultăţile.
D. G. Pop. fost vice-preşedinte al comitetului naţional din Sibid, mare comerciant Sn Braşov şi unul din îate-meietorilîVibMtteL,» cumpăratHotelul Bulevard din Capitală pe preţul del,360,000 de lei.
Prin act constitutiv, autentificat de tribunalul Ilfov, s’a înfiinţat în Bucureşti o societate anonimă pentru industria forestieră.
Capitalul acestei societăţi este de
2,000,000 le), împărţit în 4000 acţiuni la purtător, a 500 lei fie-care.
Printre subscriitorî, remarcăm pe d-nil George C. Filipescu, Al. Marghiloman, Al. Bâicoianu, Teodor Jeschek şi alţii.
Duminică, 6 Aprilie, ora 2, liberalii democraţi vor ţine o mare întrunire publică în sala Dacia.
Obiectul întrunirel:
Grava situaţiune creată ţărei prin readucerea la guvern a d-lul Dimittie Sturdza.
Corpurile Legiuitoare CAMERA
Şedinţa de la 2 Aprilie
Şedinţa se deschide la orele 2.
Prezidează d. D. Giani.
Prezenţi 120 deputaţi.
D. N. Euăşescu revine asupra interpelă-rel desvoltate de d-sa Încă de acum căte-va săptâmînl asupra relei adininistraţiunl a judeţului Botoşani şi pune in vederea actualului ministru de interne angajamentul luat de fostul ministru de iuterue In această privinţă.
D. M. Ferecbido, ministru de interne, răspunde că angajamentul luat de predecesorul d-sale trebue considerat ca un angajament al săd Însuşi.
D. G. Seorţescu interpelează pe guvern dacă d. ministru al domenilor va susţine In Senat proectul de lege al Casei Rurale, proiect al căi ut raportor a fost chiar d-sa, de şi d. Sturdza este In contra acestui proiect.
D. An. Stolojan, ministrul de domenii, declară că va sprijini proiectul, clnd Insă deputatul de Iaşi Ii întreabă dacă va cere urgenţa, atunci bate în retragere.
D. Seorţescu interpelează pe d. prim ministru şi ministru de externe să răspundă dacă este adevărat că puterile lu mod colectiv au cerut guvernului ca să se respecte dreptul de succesiune al streinilor la bunurile rurale. Această cerere a puterilor s’ar sprijiui pe angajamente anterioare luate de Ion Brâtianu.
D. M. Ferechide spune că la ordinea zilei este conveuţiunea sanitară internaţională din Veneţia, şi roagă Camera să treacă In secţiuni pe timpul cit se va despuia scrutinul Ia alegerea comisiunel socotelilor.
D. N. Fleva zice câ Adunarea nu poate lucra Iu acelaşi timp şi lu secţiuni şi In şedinţă publică.
D. M. Ferekide, ministru de interne, spune câ acest procedeb este obişnuit Camerei.
Se aprobă.
Camera votează apoi proiectul de lege pentru deschiderea unul credit de 8 milioane pe seama ministerului lucrărilor publice, vot rămas nul In şedinţa de eri.
Rezultatul votului:
Votanţi 76.
Voturi pentru 60.
» contra 16.
Proectul a fost primit de Cameră.
SENATUL
Şedinţa de la 2 Aprilie
|| Şedinţa nu s’a deschis de cât la orele 3 şi jumătate. In vremea asta, lu sala Senatului şi prin Împrejurimi era o extraordinară desfăşurare de forţe.
In iuteriorul loealulul erai! comisari şi a-genţl secreţi; In grădină, un detaşament de gardişti Înarmaţi; în culoarele din dos, alţi gardişti sub comanda unul sergent-major; iar In faţa sălel, un ofiţer de sergenţi şi un jandarm.
Cum se vede, colectiviştii se simt cu conştiinţa atlt de senină în cit nu lndrăsnesc să ţină şedinţă fără baionete.
Pentru un partid popular lucru e şi logic—de alt-fel.
ULTIMA ORA
SERVICIUL „AGENŢIEI R0MÂNEw
Atena, 1 Aprilie.
Asty primeşte din lagărul colonelului Vassos o depeşă care zice că in lagărul grecesc sunt 250 de răniţi. — Din pricina blocării începe să se simtă lipsa de medicamente.
Autorităţile turceşti din insula Creta aă adresat amiralilor o reclamaţie zi-cend că insurgenţii aii ridicat fortifi-caţiuni la Akrotiri şi că fac să înainteze avant-posturile lor.
Amiralii aă trimes ofiţeri in recunoaştere spre a verifica dacă reclamaţiu-nile turcilor sunt întemeiate.— Toţi aă recunoscut că insurgenţii au construit adăposturi, putând să resiste ghiulelelor, dar nu fortificaţiunei.
Conslantinopol, 1 Aprilie.
Prima escadră din Dardanele a plecat în basa Besika.
Guturaie, Tuse	Grippe, Influenţa •
Bronşita	^_____Astmă
LIQUEUR * CAPSULE
A se cere adresa
jacobTp^-
Bubbie
Băle de Piele m tdte farmaciile
Catare
băsicei
nC IMDKJIDIAT Casele din faţă, UE lilbmmAI strada Popa-Tatu No. 24, cu 8 camere, bucătărie, spălătorie, pivniţă. Informaţiunl la proprietar In curte.
Las Veritables Eaux Mineralei de
VICHY
sont Ies Sources
VICHY- £TAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL
Exiger la nom sur la Capsule ci I Etiquette.
Les Seules Veritables Pastllles de Vlchy son tle s
Fastilies VICHY-ETAT
labrlqufces aveo le» sels naturel»
extralu dea Eaux Vichj-Btat
ComprimEs de Vichy
aux sola m.turcia VICHY-ETAT
pour preparer Beau artifioiolle do Vichy gazeuso.
Agent Gtnlral pour ta ROUMANIE, HULGAIUE, SEU li IE :
^A. O. CARI8bY, /Jucarest_
APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS)
Pentru excelentele sale proprietăţi a primit la expoziţia universală din Viena diploma de distincţiune şi la expoziţia din Paris medalia de argint.
Multe autorilăţ! medicale afl recunoscut că această apă minerală posedă o excelentă putere de vindecare in diverse caşuri. Prin gustul săă cel plăcut şi bogatul conţinut mineral, această apă amestecată cu vin, e recunoscută ca o băutură plăcută şi răcoritoare, superioară altor ape minerale.
Exportatori generali: D-nit Ijaz Ar *|» Vevzar în Braşov Depositul general pen- II ACHIT ODE ifllISS Strada COVACI tru Capitală la D-nul VHOlLE UltCţUlU Ko. *7- -Iu provincie la diferiţi depozitari principali. ‘
Bucureşti.
- TipoP
enţel, 3, — Bucureşti.