SERIA II.—ANUL m, No. 415.
Ediţia a treia
MARTI, 1 APRILIE, 1897
NUMĂRUL 10 BANÎ
ABOKAHMTFXE
încep la I şi 15 ale fie-cărel luni şi sepl&tese tol-d'a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In jude{e şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţar&	30	lei;	in	streinătate 50	lei
Şase luni ...	15	»	>	> 25	»
Trei luni . . .	8	»	»	» 13	»
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZÂ
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3
ANUlfCIUBILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai tla Administraţie
in streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anuncinrl la	pag.	IV....0.30	b. linia
>	»	»	ni....2.—	lei	»
>	»	»	II....3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rlndul
Un număr v e c h i & 80 banl^ REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. S
întrunirile de ieri
SPÂRTURA
PARTIDULUI LIBERAL
Nu ştim cuin va ieşi criza, dar nici nu ne interesează. Ceea ce ştim Insă, ceea ce toată lumea a văzut cu prilejul acestei crize, e că par-tidut liberal s’a spart cu desâvîr-şire.
Frămîntările ce de un an muncesc partidul liberal ad dus la o ruptură din cele mal grave.
S’a început acum pal-spre-zece luni cu înlăturarea violentă şi scandaloasă a d-lul Fleva din minister şi din partid ; şi de atunci răul a mers necontenit crescînd.
Astă-zl nu e numai disidenţa d-lul Fleva şi a prietenilor d-sale, disidenţă care îmbrăţişa numai o minoritate din partid. Astă-zl, corpul cel mare s’a împărţit în două: o parte care urmează pe d. Aure-lian şi una care asculta de d. Dumitru Sturdza.
Spărtura aceasta e de o gravitate extra-ordinară, fiind-că cele două tabere sunt ireconciliabil dezbinate.
Aurelianiştil sunt adine convinşi că direcţiunea d-lul Sturdza e fatala partidului.
La rîndul lor, sturdziştil cred că conducerea d-lul Aurelian a fost ruinătoare pentru partid şi l-ar fi dus la anihilare.
Acestea nu sunt simple presupuneri.
Voinţa Naţională, organul fracţiunii sturdziste, a rostit zilele acestea osînda cea mal aspră asupra guvernârel d-lul Aurelian, învinuin-d-o c’a dezbinat partidul şi că n’a lucrat nimic.
Pentru ca un ziar în poziţiunea Voinţei să fie nevoit a spune asemeni lucruri, sciziunea trebue să fie foarte gravă, situaţiunea trebue să fie desperată.
Pe de altă parte, de şi interesele generale ca şi interesul existenţii regimului liberal impuneau formarea unul minister susţinut de întregul partid, aurelianiştil refuză să dea concursul lor d-lul Dumitru Sturdza, aşa în cit cabinetul ce acesta va forma—daca va izbuti— va fi ministerul unei fracţiuni, iar nu al întregului partid.
In împrejurările grele prin cari trecem, de sigur că aurelianiştil n’ar fi luat o asemenea atitudine, dacă între dînşil şi sturdziştl n’ar fi o prăpastie peste care nu se poate trece.
Astă-zl dar partidul liberal e împărţit în trei trupuri: grupul aure-lianiştilor, grupul fieviştilor şi grupul sturdziştilor.
Deosebit de aceasta, trebuie să mal punem la socoteala că guvernul cel dintîiQ al d-lul Dumitru Sturdza a făcut imposibili pe unii din membrii marcanţi al partidului, cum sunt d-nil Poni şi Budişteanu, şi nu trebuie să pierdem din ve1 dere că d. Stătescu a fost scos din circulaţi une.
In asemeni condiţiunî, ce fel de cabinet poate alcătui d. Sturdza?
Ministerul săQ nu numai că nu va fi delegaţi unea întregului partid liberal, nu numai că va fi duşină* nit de două grupuri ale acestui partid cari poate formează împreună maioritatea partidului, dar ricl măcar nu va putea să aibă în sinul săQ puţinii oameni de valoare te se găsesc în acest partid.
Oameni compromişi în mod iremediabil, oameni uzaţi şi oameni de a treia mînă—iată cari vor fi
colaboratorii d-lul Sturdza în al douilea guvern al său.
Un al punct interesant şi grav în criza din urmă, e faptul eşit la iveală că d. Sturdza nu mal e şef al partidului liberal.
De îndată ce a voit să ia puterea şi a luat’o, d. Sturdza s’a văzut înconjurat numai de amicii săi personali, iar restul partidului s’a dat Ia o parte, refuzîndu-I cel mal mic concurs.
Dacă mal putea fi vr’o îndoiala, dacă se mal putea crede pînă aci că d. Sturdza tot e şeful partidului liberal, acum nu mal încape nici o îndoială. D-sa e numai şeful sturdziştilor, iar şef al partidului liberal nu mal există, cum nu există partid liberal. Fie-care din cele trei grupuri liberale îşi are şeful s6Q.
Iată rezultatul cel mal limpede al crizei din urmă.
D. Dumitru Sturdza va fi din noQ la putere, dar va reprezenta la guvern numai pe sturdziştl, şi cabinetul săfl va fi compus numai din oameni fără de valoare. Iar dezbinarea în partid va merge crescînd şi mal repede de cât pînă acum, dată fiind deosebirea dintre caracterul d-lul Sturdza şi acel al d-lul Aurelian; cu acest din urmă, tot se mal salvaţi întru cât-va aparenţele ; cu d. Sturdza la guvern nici atât nu va mal fi.
Ce sorţi de viaţa poate avea un asemenea guvern ?
Duşmănit în propria lui casă, el nu va putea să reziste furtunel pe care o va stîini în ţară revenirea d-lul Sturdza în capul afacerilor.
Al douilea cabinet Sturdza va cădea mal urît de cît cel dintâi, şi răul pe care-1 va face partidului liberal va fi ireparabil.
SITUAŢIA IN BALCANI
Alianţa slavăIntervlew cn <1. Sini ici.—Atitudinea Serbiei.
încă de astă vară se vorbea prin presa europeană despre o alianţă slavă In Balcani, compusă din Serbia, Bulgaria şi Mun-tenegru.
Cu ocaziunea vizitei ce Regele Alexandru al Serbiei a făcut nu de mult prinţului Fer-dinand al Bulgariei, credinţa în existenţa unei asemeni alianţe s’a întărit din cauza cuvintelor rostite de cel douî Suverani la prînzul de gală. Atlt Principele Ferdinand cît şi Regele Alexandru afl vorbit de «comunitatea intereselor» celor două ţări şi de «necesitatea conlucrării lor».
Zilele astea, diferite ziare ruseşti şi franţuzeşti ati publicat chiar textul unei con-venţiunl ce s’ar fi încheiat între Serbia, Bulgaria şi Muntenegru.
Corespondentul ziarului rusesc «le Nord», din Paris, interviewînd pe d. SimicI, pri-mul-ministru al Serbiei, l-a întrebat şi în această privinţă şi d. SimicI i-a dat următoarele desluşiri:
—	Nu există pentru moment nici alianţă, nici Înţelegere, ci numai un schimb de vederi Intre cele trei cabinete asupra intereselor lor respective în regiunile locuite de conaţionalii lor.
*
* *
In genera], d. SimicI a vorbit îutr’un ton cu totul Împăciuitor şi a declarat că convocarea rezerviştilor sîrbl nu e de Ioc îndreptată în contra Turciei, ci e o măsură ce se repetă în fie-care an pentru trebuinţele instrucţiei milităreştl.
—	Nu cătăm, a zis d. SimicI, să paralizăm acţiunea Împăciuitoare a Puterilor, nu vom voi nici o dată să fim cauza deslăn-ţuiril ostilităţilor contra Turciei. Un asemenea conflict s’ar generaliza şi autoritatea Puterilor ar suferi gretl, iar concertul european, atlt de trebuitor pentru prospera-rea morală şi materială a poporaţiunilor din Orient, s’ar sparge. In nici un caz nu vom îngreuna situaţiunea, afaiă numai dacă interesele noastre naţionale vor fi primejduite.
«Sper că, după ce pacificarea Cretei va fi un fapt Îndeplinit şi neînţelegerea greco-turcească va fi aplanată, zguduirile periodice din Orient vor înceta pentru mulţi ani, mulţumită politicei pacluice a Puterilor.
•%
In ce priveşte In special pe Serbia, a a-dăogat primul ministru SimicI, ea va fi un
hotărît apărător al integrităţii Turciei, dar într’aceeaşl vreme va dori introducerea reformelor cari pot mulţumi legitimele cereri ale connaţionalilor noştri din imperiul o-toman.
Voim să urmărim desvoltarea instituţiu-nilor noastre Inlăuntru pe terenul constituţional şi pe cel financiar. Această atitudine e cea mal bună garanţie pentru păstrarea bunelor relaţiunl cu toţi vecinii noştri.
In acest chip doreşte Serbia să păstreze rangul ce ’l se cuvine printre naţiunile libere.
NOUL CABINET
AL D-LUI STURDZA
Conciliabulul de Ia Senat.—Ruptura definitivă. — Noul minister.
Conciliabulul tle la Senat
Aceeaşi scenă, acelaşi personal,—numai cu roluri schimbate :
D-nil Dim. Sturdza, P. S. Aurelian, Perechide, V. Lascar şi D. Giani, s'au întrunit Sîmbătă după amiazl, la orele 3, în camera prezidenţială a Senatului. Conciliabulul a durat pînă la o-rele 6.
De astă dată d. Sturdza a început tratativele de împăcare, oferind aurelia-niştilor trei portofolii şi anume : d-lul Aurelian domeniile, d-lul V. Lascar justiţia şi d-lul general Berendeiu răs-boiul, râmînînd ca d. D. Giani să’şl păstreze preşidenţia Camerei, iard. Eugen Stătescu să fie ales preşedinte al Senatului.
D. P. S. Aurelian a cerut ca d. general Berendeiu să nu fie socotit,—precum nici nu este,—nici ca aurelianist, nici ca sturdzist, ci numai simplu general care se bucură de încrederea M. Sale Regelui.
Apoi d-sa, în afară de portofoliul răsboiulut, care rămâne al d-lul general Berendeiu, a mal cerut trei ministere, şi anume pentru d-sa domeniile, pentru d. V. Lascar internele şi pentru dd. Şendrea, D. Giani sau Porumb aru justiţia.
D. Aurelian a spus că vrea forţă egală in minister cu sturdziştil, ca nu cum va mal tîrziu să cadă victima intrigilor sau a răzbunărilor sturdziste şi stătescisle.
Huptura tle/tui tir â
Asupra acestora a urmat o vie dezbatere pînă la orele 6. D. Aurelian făcuse în cele din urmă concesiunea ca d. V. Lascar să fie trecut la alt minister de la inlerue, dar n’a renunţat de loc la trei portofolii, plus generalul Berendeiu la răsboiă şi d. Giani să ră-mînă preşedinte al Camerei.
Nu s’a putut ajunge la nici o înţelegere şi s’a declarat ruptura definitivă.
La orele 6 seara d. Dim. Sturdza s’a dus la Palat ca să aducă la cunoştinţa Suveranului, că i-a fost imposibil să formeze un cabinet concentrat şi prin urmare nu-I rămîne de cât să-şi depună mandatul.
M. Sa Regele a Însărcinat din noă pe d. Sturdza să formeze un cabinet stur-dzist.
Xoul minister
Pînă în momentul cînd scrim aceste rîndurt ministerul nu este încă definitiv format. Următoarea listă pare însă cea mat verosimilă :
Dim. Sturdza, preşedinte şi externe;
Gogu Cantacuzino, interne;
C. Nacu, finanţe;
P. Poni, instrucţie ;
Ferekide, justiţie;
Stoicescn, lucrări publice ;
Stelian safl Djuvara, domenii;
General Berendeiă, răsboiu.
Aurelianiştil, vernescanil şi ftevişlit desfăşură cea mal mare activitate spre a-şi 8trînge rîndurile, ca azi la Ca-
meră să dea un vot de neîncredere cabinetului.
P. S. Pină la orele 12 din noapte lista ministerială nu este încă formată. Amănunte la informaţii.
NOTA PUTERILOR
In discursul său rostit ieri la Dacia, d. Filipescu a atins o chestiune de o excepţională gravitate.
Vom reveni pe larg asupra a-cesteî chestiuni; pînă atunci ne mărginim la următoarele amănunte :
Zilele trecute, puterile ah a-dresat ministerului nostru de externe o notă identică prin care cereau să se rezolve chestia moş-tenireî străinilor, şi se întemeiau în această cerere pe făgădnelî făcute de Ion Brătianu şi necunoscute pînă azî în ţară.
încă un amănunt interesant: cîte-va din piesele cărţii verzi, cari conţineau lucruri privitoare la această chestiune, au fost trunchiate şi prezintate în mod fals de către cei cari au redactat-o.
Ne oprim aci azî— dar vom reveni pe larg.
TRIBUNA POLITICA
Vreţi să cunoaşteţi formula exactă a situaţiunil colectivităţii ?
A dat-o d. P. Carp la întrunirea de erl a partidului conservator:
«O concurenţă de nedestoinicie.»
D. Dumitru Sturdza a dovedit, de Ia Octombre 1895 pînă la Noembre 1890, că e nedestoinic. S’a ridicat atunci d. Aurelian, în credinţa că d-sa e mal destoinic ; dar, în patru luni de zile d. Aurelian s’a dovedit mal nedestoinic de cit nedestoinicul Sturdza. Şi acum revine primul nedestoinic.
La ce ? Asta nimeni n’o poate pricepe.
Un singur lucru ar mal fi de adăogat la formula d-lul Carp, pentru ca aceasta să fie deplină.
Nedestoinici afl fost şi d. Sturdza şi d. Aurelian ; dar d. Sturdza a ajuns o-dios, pe cind d. Aurelian a ajuns ridicul.
Concurenţa e deci astă-zl nu numai pe nedestoinicie, ci incă pe ceva : e vorba să se ştie ce-I prieşte mal mult colectivităţii — ridiculul ori odiosul ?
CHILIPIRGII SI GAlNARI
Nu. 1.
D. Ştefan Şendrea, ministru până ieri al justiţiei, are un nepot cu a cărui întreţinere era însărcinat. Această îndatorire supără nevoie mare pe d. Şendrea, care e pe atât de sgîrcit pe cât e de bogat.
Costică Turtureanu—nepoţelul d-lul Şendrea—fură, astă vară, de la scumpul său unchiu, suma de 8 lei—adică opt lei noul —şi o pereche de cizme vechi. Unchiul, bucuros de această ocazie, face plângerela parchet şi insistă, ca nepotul să fie depus. Judecătorul de instrucţie neputând scăpa de stăruinţele d-lul Şendrea, depune pe Turtureanu, dar tribunalul nu confirmă mandatul.
D. Şendrea, ameninţat să se vază din noă cu nepotul pe spete, reclamă telegrafic ministerului în contra judecătorilor de la tribunal. Ministrul, însă, spre mare ciudă a reclamantului, a pus depeşa la dosar.
Tribunalul, în vedere că nepoţelul n’avea încă 15 ani, a achitat pe delicuent.
Două motive de necaz pentru d. Şendrea: primul, ciuda în contra judecătorilor ; şi secundul, ciuda că nepotul ’I a rămas iar pe spete.
Trebuiaă, deci, luate măsuri.
Şi s’aă luat: în ultima zi a ministerului său, d. Şendrea a gonit din Iaşi pe judecătorul Grigoriu şi a destituit pe judecătorul Crupenski—iar pe nepoţelul Turtureanu l-a numit copist la tribunal.
Cu o peatră, cum vedeţi, a făcut două lovituri: ’şl a răsbunat pe judecătorii cari n’aă voit sâ’l bage nepotul la dubă, şi a scăpat şi de grija de a’şi întreţine nepotul.
Mal practic om nici că se poate* — dar nici găinar mal mare !
Şi acum, o culme: pe Turtureanu pe care d. Şendrea îl trimitea la puşcărie ca să scape de sarlcina de a-1 întreţine, preşedintele tribunalului nu l-a primit în slujbă de oare ce e^minor şi delicuent 1
DISCURSUL D-LUI TAKE I0NESCU
(Rostit în întrunirea Cercului de studii)
Domnilor,
La orele 5 şi jum., şi aştepttnd noua Întrunire de la 7, eare va fi de sigur tot aşa de reuşită ca aceasta, nu mal e locul de a ţine o lungă cuvîntare.
Ţin, însă, să constat că suntem aci într’o frumoasă şi prietenească întrunire, şi caut să’ml dafl seama care sunt caracteristicele celor ce s’atl spus pînă aci, şi prin urmare care e sufletul Cercului nostru de studii sociale.
Trei mi se pare că sunt caracteristicile cari aii stăptnit pe toţi cel cari aii cuvtntat d’tnaintea d-v.
Cea d’lntll este sentimentul unei întregi şi desăvlrşite libertăţi; nimeni nu s’a preocupat în momentul în care şi-a spus părerea lui dacă acea părere este a majorită-ţel safl nu, dacă este o părere populară safl nu. Şi acest sentiment al libertăţel cugetării este o însuşire curat conservatoare, este aceea care duce la sfirşit la adevărata popularitate, după cum am văzut zilele acestea cînd, odată cu durerea îngrozitoare care ne-a, lovit pe noi, pe conservatori, ţara întreagă a apoteozat pe acel care a trecut drept cel mal impopular în viaţa lui. (Aplause).
A doua caracteristică, o caracteristică iar esenţial conservatoare : dragostea de adevăr.
Mi se pare că toţi d-v. ceea ce aţi căutat mal mult să loviţi a fost tocmai minciuna, nu numai minciuna personală, dar minciuna şi mal periculoasă, minciuna socială, minciuna în contra căreia nici nu îndrăzneşti să te ridici, căci trece drept prejudecata publică.
Ce era In frumoasa cuvîntare a d-lul dr. Istrati ? Era indignarea dreaptă contra unei minciuni, a unei minciuni liberale, care a devenit o minciună legală. Dacă voia să spui adevărul, nu este posibil să spui că toţi copiii din ţara asta afl să primească acelaşi învăţămînt primar. El bine, pe această minciună a stăpînit ani d’a rîndul partidul liberal, această minciună noi o desfiinţasem, această minciună el afl restabilit-o.
Ce era în frumoasa cuvîntare a d-lul Vlă-descu de cît dragostea de adevăr ? D-sa a spus multe lucruri pe care dacă le-ai duce la consecinţa lor logică ajungi impopular. De ce le-a spus ? Pentru că este stăpînit de această dragoste de adevăr care este temelia caracterului. Pentru această dragoste de adevăr ml-ain zis cînd am Înfiinţat liceul-internat la faşl, acel licefl destinat să facă minuni» şi care Iu mtiuite lor a ajuns... prin ce să debutăm ? Să debutăm prin a spune în regulamentul disciplinar că minciuna este vina cea mal aspru pedepsită.
Pentru minciună nu este ertare, căci minciuna strică tot, minciuna spurcă pe om de sus plnă jos (aplause).
Caracteristica liberalilor este tocmai ura adevărului şi dragostea minciunel, şi nu minciuna ordinară care a făcut pe unii oameni de Stat cu renume, nu minciuna a-proape esplicabilă prin care cel slabi se scăpaâ de un importun care le cere slujbă, ci minciuna ridicată In sistem, minciuna pe basa căreia guvernează, pe basa căreia legiferează, minciuna care devine ca o dogmă politică, care face că dacă vorbeşti cu fie-care în parte ’ţî zice că al dreptate, şi cînd se strlug la un loc spun că nu este aşa.
Caracteristica conservatoare, nu numai la noi, dar In toate ţările Europei, este dragostea de adevăr. Această dragoste de a-devăr costă, plăteşti pentru dlnsa, căci spui lucruri mal puţin agreabile şi mal puţin populare, şi n’al de cât mlngtierea că la sfirşit ’ţl va veni răsplata pentru că ceea ce zideşti, zideşti solid, sănătos.
A treia caracteristică este dragostea de patrie. Ştiu obiecţiunea ce se va ridica, mi se va zice: Ce, sunt Romînl cari nu’şl iubesc patria ? El bine, nu este aşa. Căci ce Însemnează a pune o asemenea caracteristică la un om politic, la un partid politic ? este a spune că dragostea de patrie să te stăpînească mal mult de cit cele alte. Toţi iubesc patria şi toţi ţin la interesele generale ale patriei, fie că le înţelege bine, fie că le înţelege răfl, cu toată slăbiciunea minţel omeneşti...
Aceasta însă nu însemnează nimic.
In adevăr, toţi îşi iubesc patria, dar nu toţi pun mal pre sus interesul general al patriei, de interesul lor personal safl de partid.
Că partidul nostru este de sigur un partid cn dragoste de patrie, se vede din faptul că alt-fel fac opoziţiune conservatorii şi altfel fac opoziţiune liberalii.
Pentru ce, d-lor, conservatorii afl aerul de a fi mal—cum să zic—nml nâtlngl în opozi-une şi liberalii trec de foarte pricepuţi ?
Pentru că liberalii preocupaţi înainte de toate de dragostea partidului şi de a lor proprie, evident sunt mult mal liberi In o-poziţia lor, pe clnd conservatorii preocupaţi, mal nainte de orl-ce, de dragostea patriei, el trebue să se gîndească de zece ori mal înainte de a se mişca, pentru ca să vadă dacă nu cum-va lovind In adversari, nu lovesc In interesele superioare ale ţărel. (A-plause).
Am, d-lor, un exemplu vifl ca să ilustrez aceasta. Clnd aţi mal văzut d-v. In ţara
www.dacoromanica.ro
5
EPOCA
aceasta, In aceşti din urmă 10 ani, de clnd cu toţii vft amintiţi, o mal desăvlrşită decădere morală ca lu zilele de astă-zl ?
Pentru a ’şl da cine-va seama de aceasta, n’are de cit să se ducă In Camera de astă-zl.
O aşa atmosferă deprimată domneşte In Cameră, aşa e de lipsită de orl-ce ideal, In cît nici nu poţi să ’l ataci.
Am voit să ’l interpelez, dar n’arn putut. Mă duc de aci hotărlt, şi acolo văd că nu se poate, căci ar fi să dah cu pumnul In aer.
Şi la această şcoftlcire morală asistăm In aceste momente, In cari mal mult ca ori clnd ar 8 fost uevoe de dragoste de patrie.
Eil sunt Îngrijit de această stare de lucruri, pentru că cred că puţine epoci afi fost In istorie prin care Statul acesta să fi trecut prin împrejurări mal grele de cit cele de astă-zl, şi cu cit vremurile sunt mal grele, cu atlt politica care se face de partidul liberal e mal josnică, mal mică. (Aplause).
Cine a asistat la şedinţa noastră de astă-zl, a putut vedea că ceea ce a preocupat pe toţi a fost marile interese ale Ţârei, a fost dragostea de patrie. In aceasta direcţiune a lucrat şi lucrează Cercul de studii.
Acest Cerc va aduce foloase mal mari şi din alte puncte de vedere. Sunt atîtea de făcut In Romlnia, lu cit nu este putinţă de a le realiza fără oameni pregătiţi.
Un guvern, compus din 8 oameni, are direcţiunea lucrărilor; un guvern are multe şi multe; ceea ce poate el este să studieze singur o cestiune, două, pe cele l’alte tre-bue să le studieze alţii. Dar o să ziceţi: meritul are să fie al Iul ; aşa este, fie-care la riadul nostru trăim din munca altuia, după cum afi trăit şi alţii din munca noastră.
Dar un guvern nu numai că trebuie să aibă şi pe alţii, cărora să le poată încredinţa studierea deosebitelor cestiunl, dar mal trebue să găsească şi un mediii pregătit.
Nu este posibil să vil cu reforme, chiar In Camera cea mal fidelă şi devotată, dacă asupra acestor reforme cel cari compun Camera nu s’afi glndit mal diuaiute, dacă nu s’a făcut dinainte un fel de credinţă generală Intr’o direcţiune safi în alta.
Şi acesta este pentru mine folosul practic al acestui Cerc. El ne avlnd pretenţiu-nea să facă programul partidului conservator, ci chemînd pe fie-care la lucru Intr’un cadru modest, formează o uzină de preparare şi de frămlutare de idol, pentru ca să se poată speciabza unii într’o direcţiune, alţii în alta, pentru ca atunci clnd va ti nevoie a se legifera şi a se face apel la luminile fie-căruia, să nu se găsească nimeni care să nu se li glndit la o asemenea cestiune.
Dacă, pe lingă aceasta, Cercul de studii va mal aduce cu sine şi acea legătură prietenească, care este cel mal puternic ciment In orl-ce organizaţiune omenească, atunci va aduce un enorm serviciu acestei ţări, ne va da exemplu de ce trebuie să fie o opo-ziţiune adevărată într’o ţară liberă. Şi după cum guvernarea noastră cea bună a făcut imposibilă guvernarea cea rea a liberalilor, opoziţiunea noastră demnă va face pe viitor imposibilă opoziţiunea cea ticăloasă a liberalilor. (Aplause preluugite).
OîT£ftE*ARYÂ ^TSÎW
UN CÎNTEC...
Un cîntec ce’l auzi departe,
Cînd stal stingher şi gînditor, Ţl-aduce-aminte, cîte-odată,
De-un timp trecut—şi plîngl de dor.
Avem un cîntec de aceste Mal fie-care dintre noi,
O şoaptă, ce ne aminteşte Din vremurile de apoi.
Un vals.—Ţl-aduce-aminte ţie, Fecioară blîndă ca un miel,
De seara cînd te-a strîns de mijloc, Spunîndu-ţl vorbe calde el.
Un marş.—Ce multe’ţl zugrăveşte, Bătrînule, cu păru-albit,
Cînd stal că’l auzişl odată La Plevna, unde-al fost rănit.
Polka-Mazurka—Par’c’o joacă—
Priviţi’l ce extaziat]
E mîndrul ofiţer ce-ascultă,
Bătînd din pinteni, enervat.
Vezi c’a jucat-o el odată,
Cu fata unui deputat,
Ce i-a promis să’l ia de mire Şi l’a schimbat... p’un diplomat.
De ce-a rămas aşa pe gîndurl,
Acum, cînd coardele-au tăcut?
Şi-un cîntec vesel te’ntristează,
Cînd ţl-aminteşte de trecut.
Un marş iunebru.—Ce’ncruntată E faţa bietului artist!
A’ngălbenit de tot şi plînge,
Ultîndu-se în zare, trist.
’L-a mal simţit cînd-va, pe toamnă, Mărind durerea-1 la delir,
Pe cînd îşi îngropa iubita,
Sub pomul unul cimitir.
Avem un cîntec de aceste Mal fie-care dintre noi,
O şoaptă, ce ne aminteşte Din vremurile de apoi.
Şi fi’nd-câ versurile noastre Sînt tot un fel de melodii,
Eu plîng, cînd îmi citesc vieaţa,
In cartea mea de Toesif.
Itailu D. Roaettl.
ÎNTRUNIRILE I>E IERI
Vineri, 4 Aprilie, va avea loc în sala conservatorului al treilea concert de muzică de cameră, organizat de d. Dinicu. Acesta este cel din urmă din seria anunţată şi tot-d’odală cel mal interesant prin faptul că se vor cînta numai eompoziţiunl de aîe lui Beetlioven. Intr’un număr apropiat vom publica programul. Biletele se găsesc la magazinul Gebauer şi la l’In-dipendance Rownaine.
In legea inslrueţiunel primare votată pe timpul ministerului Take Ionescu, există un articol In virtutea căruia orl-ce învăţător poate deveni institutor în urma unul examen de pedagogie şi metodologie cu privire la Gramatică, Aritmetică şi Geometrie. Această dispoziţie a legel este un impuls puternic pentru toţi învăţătorii inteligenţi şi muncitori. Mulţi învă ţătorl, voind să beneficieze de această dispoziţie a legel, s’ufi pus pe muncă, şi afi depus e-xamene satisfăcătoare in urma cărora au devenit institutori.
Pentru ca reuşita să fie şi mal înlesnit! acelor învăţători, cari ar voi să devină institutori, pecum şi tutulor acelora cari sunt chemaţi să obţină titlul definitiv, domnii Gh. Costescu, G. A. Dinţa, T. Grigorescu, şi P. Popescu, institutori din Capitala, afi dat la lumină o carte cu deosebire importantă, intitulată Metodica Gramaticei, Aritmeticei şi Geometriei. Cartea conţine vre-o 800 pagini format mare. Iu aceste 800 de pagini se tratează, cu o competenţa ce face onoare autorilor, întregul mers al învăţă-mintulul acestor trei obiecte, zi cu zi şi lecţie cu lecţie. Silul esle uşor, frasa scurtă şi cu înţeles deplin. Modul de a explica lucrul de-săvirşit.
Toţi cel cari vor citi această carte vor găsi —sunt sigur—ca şi mine, că ea răspunde unei necesităţi imediate, pentru că orl-ce membru al corpului didactic primar va găsi Sntr’iusa călăuza care ’I va arăta drumul cel drept. Felicit din inimă pe tinerii autori şi le doresc tot succesul ce merita.
TELEGRAME
(Serviciul Agenţiei Romine)
Paris, 29 Martie.
Camera deputaţilor. — D. Habert cere numirea unei comisiunl de anchetă parlamentară pentru afacerile Panama.
D. Măline declara că Camera nu se poate substitui puterii judecătoreşti şi că justiţia trebue să-şi urmeze cursul.
Ordinea de zi pură şi simplă primită de guvern, s’a adoptat cu 262 voturi contra 244.
Camera s’a amînat pînă la 18 Mal.
Sofia, 29 Martie.
D. Tcbarikow, agent diplomatic al Rusiei, a presentat prinţului scrisorile sale de rechemare, şi a primit ordinul meritului civic cu briliante.
ÎNTRUNIREA PARTIDULUI CONSERVATOR
înainte tle întrunire
Ieri s’a desfăşurat In sala Dacia o adevărată sărbătoare. Capitala trimesese acolo pe fruntaşii tuturor treptelor sociale.
încă înainte de ora 2 încep a sosi căpeteniile partidului conservator; rlnd pe rind asistenţa salută cu aplause entusiaste şi cu strigăte de : Să trăiască! pe d-nil Lascar Catargiu, Petre Carp, general Mânu, Tilu Maiorescu, G. Gr. Cant acuzi no, C. Boerescu, Gr. Triandafil, C. Arion, Take Ionescu, Ni-colae Filipescu şi cel-l’alţt.
A înşira numele tuturor ilustraţiunilor cari se grămădeau pe extradă, în loji şi în sală, a menţiona toate pasagiile din discursurile oratorilor cari atl fost subliniate, cu pricepere, cu discernămtnt, de aplausele călduroase ale adunărel, este peste putinţă— spaţiul ne lipseşte.
Ca să dăm o idee de mulţimea lumel care aplauda pe oratori, este destul să spunem că sala, culuoarele, şi gangul otelului gemeai! de lume, că acel ce nu puteail pătrunde nici măcar în curte umpluseră strada Carol.
Asemenea adunare nu se văzuse din prima-vara anului 1888.
♦
* *
D. Lascar Catargiu este proclamat preşedinte. Lulndu-şl locul, veneratul şef spune că ne aflăm în faţa unei alegeri in Capitală, că situaţiunea este atît de încurcată Incit de şease zile ne găsim fără guvern ; e numai criză, şi că de aceea partidul a convocat pe alegători pentru a le vorbi de politica ţărel. Mulţămeşte asistenţilor, în numele comitetului executiv al partidului conservator, că ah răspuns şi de astă dată în număr atit de mare la apelul ce li s’a făcut.
Alegerea tle la 3 Aprilie
D. general G. Mânu deschide seria discursurilor.
Aminteşte că la cea din urmă întrunire a partidului a răsunat glasul puternic al lui Alexandru Lahovari, pe care întreg neamul romînesc îl plînge şi l’a condus, prin re-presentanţil săi, la ultimul locaş. El a spus că nu facem chestiune de venire la guvern din chestiunea religioasă. Dorinţele noastre s’atl împlinit: nu numai chestiunea religioasă s’a înlăturat, dar am scăpat atunci de reaua administraţiune a d-lul Dim. Slurdza.
Acum ţara sati stă pe loc sai! dă înapoi pe toate terenurile de activitate. Astă-zl dar, după ce s’a făcut experienţa cu liberalii, avem dreptul să cerem ca puterea să treacă în mlinile noastre. Indurarea noastră a fost îndestulă şi cerem îndreptare pentru ţară. Mijloacele de îndreptare sunt două : acţiunea Suveranului şi alegerile. Trebue dar să mişcăm opiniunea publică prin întruniri.
D. general Mânu spune apoi, că a primit să i se pună candidatura la scaunul vacant de senator al colegiului I de Ilfov, şi sala isbucneşte îu aplause, aprobări şi strigăte: să trăiţi!
Continuînd, oratorul arată cum opinia publică a părăsit pe liberali, pentru că s’a făcut dovada deplină a şarlataniel şi a neputinţei lor de a guverna. Corpurile Legiuitoare, acele faimoase unanimităţi ale liberalilor, nu ’şl-aă îndeplinit misiunea; ele au două atribuţiunl mal de căpetenie : să desemneze guvernul — dar prin servilismul lor faţă cu ori care deţinea puterea, prin tăcerea lor în momentele cele mal grele de criză, afi nesocotit această datorie a lor; apoi Camera trebue să cerceteze cheltuelile făcute de guvern — şi aţi văzut cum aă vo tat în grabă, fără a! studia, un budget ne echilibrat. Putem dar să declarăm Corpurile Legiuitoare condamnate a fi disolvate pentru că nu şl-afi făcut datoria.
Alegerea de la 3 Aprilie are de scop a se indica de opinia publică că este nemul ţumită de starea actuală de lucruri.
Să mergem strîns uniţi la vot, să respin gem toate presiunile şi să trimetem în Parlament un reprezentant al opoziţiei nemul ţămite.
Uitaţi-vă în jurul d-voastre şi vedeţi cum toate elementele conservatoare sunt unanime întru a declara că ţara este nemulţumită.
Tunete de aplause acoperă ultimele cuvinte ale oratorului.
Situaţia politică
D. Petre Curp mărturiseşte că nu înţelege situaţia şi desfide să-l se arate cine-va care să-o priceapă.
Liberalii aii venit la putere ziclnd că ah de aliaţi pe Rege, pe Dumnezeh şi poporul ; cu aceşti aliaţi voiai! să revindice puterea, cu toate acestea n’aiî putut-o lua, le-am dat-o noi, pentru ca să dovedim că fraza goală nu dă puterea.
Am zis atunci că avem un aliat puternic : nepriceperea lor — şi aliatul nostru a dovedit că este mal puternic de cit al lor.
După 18 luni de şedere la putere n’ah făcut nimic ; ba din contra, ai! făcut numai răă: în toate ramurile de activitate este pustiii.
Ah promis că vor face economii, şi ah mlncat chiar şi rezerva ce lăsase conservatorii la casa de amortizare ; ah promis că vor reduce evaluările budgetare, şi nu numai că le-au urcat, dar le-ah umflat aşa că vor plesni. In politica externă n’ah făcut nimic ca guvern, dar mult ca ruşine personală. La interne ah suprimat cîţl-va subpre-fecţl şi la instrucţiune şi culte ah întins o mînă cutezătoare asupra Bisericel. Aceasta a provocat, insă, căderea d-lul Dim. Sturdza.
Oratorul arată seria întreagă de nedestoinicii a liberalilor ; de aici încurcătură şi iarăşi încurcătură.
Candidatura generalului Mânu este o can-didatură-program ; alegerea sa n’ar însemna atit aprobarea sa cit reprobarea guvernului şi partidului liberal. Vă rog sâ-I daţi tot concursul.
Dacă generalul Mânu ar fi fost în Parlament, faţă cu autoritatea lui de militar, generalul Budişteanu n’ar fi îndrăznit să comită crima de a arunca neîncrederea asupra mijloacelor de apărare a ţărel.
Generalul Mânu ’şl va face datoria, făce-ţi-v’o şi d-voastre pe a d-voastră.
D-voastre aveţi datoria să alegeţi pe general Mânu.
Sunteţi şi d-voastre suverani — şi ca suveranii aveţi cîte-o dată capriţiile d-voastre — dar sunt împrejurări cînd atarl ca-priţil nu sunt iertate şi azi ne aflăm într’o aşa situaţie în cît trebue să vă faceţi datoria fără şovăire.
Cuvîntarea d-lul Carp a fost necontenit întreruptă de aplause puternice.
Guvern tle provocaţiune
I). Nicolae Filipescu, în mijlocul aplau selor, începe ast-fel :
Sturdza s’a reîutors la putere; noi ue-am reîntors la această tribună. Ni s’a aruncat mănuşa, am venit să o ridicăm, (aplause).
Ministerul actual e un minister de pro vocaţiune. Ministerul Sturdza e uu minister Polignac.
Dar situaţiunea din Franţa în timpul Res-tauraţiunel şi a noastră de azi se deosebeşte în aceasta, că în Franţa domnea Ca rol X, pe cînd în Romlnia domneşte îuţe leptul Rege Carol I. De aceea nu ne vom pierde cumpătul. Dar este de datoria noastră să spunem Suveranului că experienţa ce se face de un an şi jumătate trebue să în ceteze.
Acum un an şi jumătate s’a făcut o ex perienţă constituţională ; atunci am salutat pe d. Sturdza cu cuviinţă, ca adversari leali; astă-zl însă ’l salutăm din prima zi cu protestări indignate. Acum un aii şi jumătate am crezut că experienţa liberală e necesară; acum credem că nu trebue să mal dăinuiască. Piuă acum am făcut mal mult o oposiţie de îndreptare, acum pornim o luptă de răsturnare. Am ajutat chiar pe adversarii noştri, le-am dat chiar reţete de vindecare. Azi partidul liberal nu mal e de cît un cadavru şi cerem, ca moştenitori le gitiml, să se deschidă succesiunea !
Cu liberalii s’a inaugurat un noi! sistem constituţional care tae puterea în felii şi o împarte de o potrivă pe rînd la ambele partide. Prin incapacitatea lor, arătîndu-se mal prejos de mijlocia guvernelor, liberalii afi discreditat teoria în virtutea căreia ah venit la putere.
Guvernul lor incapabil se reazemă pe ma joritâţl escamotate prin mistificarea ţărel D’aceea faptul că afi unanimităţi nu l un cuvînt ca să stea la putere, mal ales cînd
oameni ca d. Stătescu recunosc că nu mal afi rost de a sta la cîrmă.
Nici odată o ţară n’a fost mistificată cum am fost amăgiţi în alegeri. El afi înşelat aspiraţiunije cele mal nobile şi afi asmuţit apetiturile cele mal josnice. S’afi adresat la inima şi la stomachul ţării.
Ah făgăduit reducerea impositelor, şi pentru cel ce nu se Incintă de aşa făgâduell ah spus că, vor întinde mal departe graniţele ţării, cari sunt prea strimte spre a cuprinde minciunile lor.
După alegeri ah renegat totul. Dar aveau o Cameră pe patru ani. Totuşi temtndu-se ca chiar Camerile lor să nu se revolte în contra lor, ah întocmit unanimităţi servile, compuse din slujbaşi şi interesaţi al creditelor şi băncilor.
In contra acestui amestec al politicei cu afacerile trebue să protestăm, mal cu seamă astă-zl când se îndrăzneşte a se opune can-didaturel unul om politic pe acea a unul om de afaceri.
Partidul conservator va trebui să facă o despărţire între afacerile publice şi afacerile financiare. Să nu desfiinţăm creditele, dar să creăm insfituţiunl similare. Să nu ne atingem de credite, dar să desfiinţăm monopolul creditului.
In asemenea situaţiune este o eutezare, o obrăznicie să se opuie un om ca d. Băi-coianu unul fruntaş. Trecutul d-lul general Mânu, sacrificiile ce a făcut pentru ţară,
ÎI dai! dreptul să-şi spue cuvântul sfii!, să fie un element de control. D. Băieoianu, care n’a făcut nimic pentru ţară, n’are să ceară altă răsplată de cât leafa ce o are la credit. El poate să vă ceară ratele, n’are drept să vă ceară voturile.
D. Carp v’a zis că liberalii afi să cadă prin ticăloşia lor. In halul de corupţiune în care ÎI vedem putem zice că el stafiprin ticălo-şialor.Neavând ce pierde moralmente, nu sunt in stare să judece dacă e bine safi răfi ca să mal stea ia cârmă; convinşi chiar că fiecare zi la putere însamnă o lună de răbdare în oposiţie, el se găndesc numai că într’o zi el pot să angajeze câte o afacere, un samsarlâc noh, un alt gheşeft.
Le lăsăm gheşefturile, dar nu-I putem lăsa să atingă interesele cele mal sfinte ale neamului româuesc.
După 20 de ani s’a redeschis criza în Orient. Ştiţi cum în 1876, graţie nedibăciei lor, în loc de o Românie mare faţă cu o Bulgarie mică, am avut o Românie mică faţă cu o Bulgarie mare. Şi cel puţin atunci aveai! figura senină a lui Brâtianu, ori figura impunătoare a lui Kogălniceanu. Azi se prezintă cu mutra de calfă de coafor a lui Sloicescu, a omului care a avut boeluc pentru plata meselor sale, în contra căruia s’a depus o plângere la parchet şi cu care străinii nu mal vorbesc. Un asemenea om trelmeşte gonit pe fereastră, drum pe care de altminteri îl cunoaşte foarte bine.
La externe ridicolul, la resbel odiosul: n’avem puşti, n’avem cartuşe pentru puştile ce avem!
In Macedonia, unde rivalităţile au ajuns atât de aspre, în Macedonia, spre care Europa are ochii aţintiţi, ah slăbit pe Români.
Cerem dar un guvern de autoritate, care să uu permită ca interese ce ating pe România să se resolve fără noi.
Dacă am sacrificat interesele noastre, uu putem sacrifica pe ale ţârei.
Să spunem M. Sale Regelui, nu să go nească pe liberali, dar să revie asupra actu lui de favoare ce Ii s’a făcut, să restabilească lucrurile în starea de la 4 Octorn bre 1895.
Cuvântarea d-lul Filipescu se sfârşeşte în mijlocul torentelor de aplause.
lionilnia in faţa străinătăţii
D. Take Ionescu, vih aclamat, începi-prin a spune că este vorba de a se trans forma opoziţia în guvern şi guvernul îi opoziţie, dacă vor mal putea ii măcar o opo ziţie. Aminteşte glasul din urmă al Iul Ale xandru Lahovari, care spunea tot în aceastr sală, că nu se poate să triumfe nedrepta tea, să stea în picioare fără-de-legea. Toi aşa astăzi nu se poate ca un Sturdza si-guverneze ţara aceasta.
Are majoritate, n’are, nu ştih ; nu ne o cupăin de aceasta, dar ceea-ce ştih este că nu se poate!
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
PENTRU MOŞTENIRE
PARTEA ÎNTÎIA
CAPITOLUL III
Cu toate astea factorul se coborîse din căruţă la locul unde trebuia să părăsească drumul mare şi să ia pe opotecă mal scurtă, care se lăsa în jos pe coasta unul deluşor cam înalt.
Balsam merse o bucată bunicică, pînă ce Yăzu înaintea lui la câţl-va paşi un om pur-tînd în cap o legătură mare, plină cu fol de dud.
Omul ridică mâinile pentru ca să sprijine povara, de cele două părţi, şi mergea încet, cam gîrbovit.
Era cu spatele la Balsam.
Acesta îl recunoscu fără să’l ajungă.
—	El, Stanciule !
—	D-ta eşti, moş Iordache ? răspunse o-mul oprindu-se fără să se întoarcă, aştep-tlnd ca să’l ajungă factorul.
El, da bine eşti încărcat! zise acesta a-juugîndu-1. Creşti gtndacl ? Ţăranul răspunse afirmativ şi porni înainte, urmat de Balsam, zicem urmat fiind-că strimta potecă şi enorma legătură nu’l Îngăduia factorului să meargă alături de ţăran.
începură să vorbească.
Mal întlih de lucruri indiferente. Apoi, mal fără tranziţie, puseră pe tapet marele eveniment care înfărîtase de clt-va timp, iu cel mal mare grad, interesul locuitorilor
din Magula.
Un bălrin căpitan în retragere la Urlaţi, şi care poseda în apropriere de Magula o căsuţă, în care se instala diu primăvară pentru economie, moştenise de curîud o rudă moartă in Basarabia.
Lumea nu se îuvoia asupra importanţei succesiel.
Unii o declarah neînsemnată. Alţii o so coteai! colosală.
Stanciu era dia numărul acestora diu urmă şi vorbea de o duzină de milioane.
Balsam, şceptic, îşi da cu părerea că treimea să fie mal scăzută şi că nu se putea urca mal sus de vr’o cîte-va sute de mii de franci.
—	Să zicem că e numai atit ! zicea Stanciu. Tot e o pleaşcă bună pentru d. Fio-rescu, pentru că el e doar moştenitor.
—	Nu se ştie cine o să moştenească oamenii după moartea lor, obiectă Balsam cu profunzime.
—	Aşa el Dar cînd testamentul e făcut pentru cine-va, ăla are noroc mal mult.
—	Cum ! pentru cine-va?
—	El, da! D-nul Zăgan, notarul, a spus-o chiar el de două safi trei ori în sat, şi lumea a împrăştiat-o mal departe.
Dar ce, nu ştiai ?
—	Ba, da! ştiam prea bine, răspunse Balsam, care nu ştia nimic, dar care vrea să ’şl păstreze reputaţia de om a toate ştiutor. Ştiam, fireşte că ştiam, şi părerea mea e că” Zăgan vorbeşte cam prea mult, şi nu în tot-de-a-una adevărat, continuă el iuconştieut; o să sfirşască răfi, pentru slujba lui.
—	Cînd e cine-va bogat ca el şi o face, ca să zic aşa, de plăcere!
—	Ar trebui să fie un cuvînt mal mult pentru ca să o facă bine !
Stanciu aprobă această judicioasă părere.
—	La drept vorbind, aşa e precum zici, reluă el. Dar am să-ţi inal spuifi una: că ori cît ar ajunge de bogat căpitanul, tot atît de sgircit o să rămlie, şi săracii tot nimic n’o să cîştige.
—	Fără îndoială 1 aprobă Balsam. Ce vrei ? Norocul ar trebui să fie pentru oamenii harnici şi de treabă! Dar e tocmai din potrivă!
Diu aceste cuvinte, din tonul pe care erai! rostite de factor, se pare că personagiul exclus în mod formal diu categoria oamenilor de treabă, aparţinea d’a dreptul celel-l’alte.
Ce e dreptul, nu era tocmai aşa.
Căpitanul Voinea nu putea intra Într’o clasificaţie absolută.
Om de treabă şi harnic, dealtmintrelea nu prea era, şi se lugrija prea puţin ca să fie]
Bună-oară u’ar fi făcut nici o dată un servicii! cui-va.
Dar nu se poate zice că a pricinuit vr’u-nul om cel mal mic răfi măcar.
Egoist, grobian, sgîrcit, brutal, grosolan, dacă era foarte neplăcut la vorbă, cel puţin nu făcea silă nimănui, fugind de lume, renunţînd la toate plăcerile el, şi liberîn-du-se de toate prejudecăţile el, ceia ce a-răta că nu era prost.
Se pretindea că altă dată a fost, nu plăcut, dar mal puţin nesuferit şi că dezvoltarea complectă a cusururilor Iul s’a făcut după falimentul socrului săh, bancherul Zornescu din Ploeştl.
Cu toate că luase numai pentru zestre pe d-ra Zornescu, care era tot atit de u-rîtă cît şi de rea, el nu şovăi o clipă măcar să dea zestrea pentru a desinteresa pe creditori.
După aceasta restituire pe care i-o impunea asprimea principiilor iul de ouestitate, se făcu de o fire cu totul posacă.
El rămase în această dispoziţie chiar şi după moartea femeiel sale, fapt întîmplat nu mult după restituirea zestrei.
Aviud vr’o opt sute de franci venit, plus pensiunea lui, precum şi o casă în Urlaţi şi una mal mică în Magula, traiul uu ’I era greu, dar fiind de o rară avariţie realiza nişte economii cu adevărat solide.
El închirie casele din Urlaţi, mulţumin-du-se cu două odăiţe şi o bucătărie în fundul curţii.
Îndată ce vremea ÎI îngăduia, pleca din-preună cu bătrîna servitoare, la Magula, unde viaţa era mal puţin scumpă ca la Urlaţi, care e un orăşel nu tocmai mic.
Dar atît într’o localitate, cît şi în cea l’altă, el trăia pe cît era posibil de res-trîns şi moştenirea care II venise de eurînd în loc sâ-1 Îndemne la risipă, par’că îl făcea şi mal sgircit, par’că îşi mînca de sub unghie, după zicerea lui Stanciu.
Ţăranul, în adevăr, povestea lui Balsam, că, nu mal departe ca în ajun, căpitanul născocise un alt mod pentru frigerea cărnii, mult mal economic, care consta să puie bucăţile pe o piatră, lnfierblntată mult.
Fiind-că băgase de seamă că cu grătarul pierde multă grăsime pe cărbuni, el declarase că grăsimea aceia nu era dată de geaba, ci cumpărată şi deci trebuia să se lngraşe el de ea, nu focul.
Anecdota făcu pe Balsam să rîză mult, dar el îl tăgădui autenticitatea, diud să lu* ţeleugă că atribuea lui Staucih o Închipuire bogată.
Stanciu, supărat, cită autorii, autorul săh cel puţin, căci faptul îl atlase de la Sultana, servitoarea căpitanului.
Spre a convinge cu totul pe Balsam, II aminti o sumedenie de caraghiozlîeurl pe seama bătrlnulul căpitan, care confirmai! spusa slujnicil.
Vrîud, fără Îndoială, ca să dea mal mult greutate vorbelor lui, sprijinindu-şl elocinţ vorbelor pe aceea a privirii, el se întoarse pe jumătate către convorbitorul săh.
In această mişcare unul din colţuril* sarcinel, care o avea în cap, atinse puţii. fruntea lui Balsam. Acesta, maşinal, se dete îndărăt, şi cum poteca era din ce în c> mal strimtă, mărginea în acest loc costişul care era foarte repede, şi păşi răfi, alunec, şi se rostogoli pe iarbă fără ca să izbutească a se agăţa, în treacăt, de vr’un arbust safi de vr’o bălărie.
Căderea, în ea însăşi, nu prezintă nici o primejdie.
Din nefericire, partea de jos a coastei se termină, fără veste, cu uu ziduleţ, înalt de vr’un metru, cel mult. Sărirea, nu ar fi fost nimic pentru o persoană care o executa de bună voie.
Dar, Balsam, dus de propria-I greutate şi continuînd a se rostogoli, trecu peste zid dincolo şi căzu în şanţul şoselei, rămînlud nemişcat, întins cu faţa îu jos, cu braţele în lături.
Stanciu trînti jos sarcina, se scoborî în goană şi sări în şanţ. Se aplecă spre factor, luă îu braţe corpul şi, vrînd să-l ridice, văzu că faţa lui este plină de sînge.
— Iordache! El, Iordache! strigă el, cu un glas plin de spaimă.
Ce e măi frate ? Ori te-al izbit unde-va ? Te doare ? Al ?
Dar factorul îşi pierduse cu desăvîrşire cunoştinţa, şi corpul săh nemişcat atîrna atît de greh îu braţele lui Stanciu, îu cil acesta nu mal încercă să-l ducă pe drum
Se mulţumi să ’l Întoarcă, nu fără caznă şi ’I rezemă capul de marginea şanţului apoi aruncă o privire împrejurul Iul, cău tlud cu ochii pe cine-va care i-ar fi putu da mină de ajutor.	(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
A se citi Ultimele Informaţii şi Ultimele Telegrame în pagina a 4-a.
S’a zis că Romlnia este o casă cu chirie şi că chiriaşii nu pot fi daţi afară decît la anumite termene, făelndu-li-se somaţiunl cu o lună înainte. O fi şi aşa; dar eil am văzut chiriaşi daţi afară fără termen, şi încă chiriaşi eari-şl plătiseră chiria — şi d. Sturdza n’a plătit chiria.
Nu se poate să fim guvernaţi de un om care are în loc de inimă o hodoroagă şi în loc de minte un sac cu venin.
La Cameră vedeţi că noi nu vorbim, pentru că nu te poţi lupta cu mortăciuni. Tot el vin şi ne întreabă : Ce e ? — Balamuc — răspundem noi.
I-am ajutat, nu numai în chestiunea Mitropolitului, dar şi în alte ocaziunl; acum am încetat însă, pentru că nu se prinde, pentru că cu sfaturi hune nu îndreptezl firea rea.
Grecii se ocupă de Creta, bulgarii de " icedonia... şi el de prînzul d-lul Stoiceseu. ui stat o lună întreagă în mistuirea aces-prînz: după aceea a venit o altă afa-•e despre care nu se poate vorbi aici, în urmă a început jocul de-a baba oarba • criza ministerială.
Unde stăm ? — D. Carp v’a spus că nu cepe; eâ vă spun: na ştia.
Aceasta este caraghiozlîc ridicat în sis-n. Şi caraghiozlîcul a bun une-orl, dar vremea lui şi la local lui. Acum nu e v eme de caraghiozlîc în viaţa noastră po-ib.ică, eînd se pune în discuţiune viaţa paji* arelor în Orient, clnd poate pentru a tra oară în acest veac ne va trece noro-I pe dinainte, şi n’aş voi să fim aşa de tnernicl ca nici acum să nu 1 prindem.
3i cu toate acestea trăim(n caraghiozlîc.
! beralil vor fi răspunzători faţă cu istoria puţin pentru două ocazimi în cari n’aO ut să facă să profite ţara de noroc — şi easta pentru că el ah pus mal întîid in--esul partidului şi apoi interesul ţărel.
Nu veţi lăsa—sunteţi răspunzători faţă cu piil d-voastre—ca în vremufl aşa de grele destinele Roinîniel să fie în mîinile d-lul urdza.
Avem dreptul să vorbim înpeninsula bal-nică, avem cuvîntul nostm acolo şi nu tem sâ’l lăsăm în gura Iberalilor, cari ,d mărginii la strigătul de: Trăiască ltanul!—spus cu un fel de suflet de la-eu, după cum zicea Lahovari. Avem drep-i istorice, drepturi etnografice, avem drep* ni puterel şi avem elientda noastră în ninsula balcanică, avem pe Roinînil din Macedonia.
Am găsit 125,000 lei pe in pentru pro-ganda romînească în peninsula balcanică i-am ridicat la 525,000 de lei—iar acum beralil iarăşi aă scăzut această sumă ; noi î înmulţit şcoalele şi le-am adus îrnbună-ţirl, el le închid. Politica lor nu poate . fie buuă, de vreme ce este repudiată de omînil din afară de regat.
După un an şi jumătate, ne-ad stins pu-rea la clientela noastră din peninsula dcanică.
Sabia ad ştirbit’o ; n’aâ ăsat’q,, să rugi-îască, dar afl ştirbit’o nnă la vîrf: Mistral de resbel a dedarateă n’avem car-işe. In 20 de ani Roinîuii a cheltuit un niliard şi 400 de milioane pentru apărarea t; în mîinile d-lul Sturdza acestea se re-uc la puşti fără cartuşe ,şi armată fără uştl. Dacă pot ierta ticlloşiile şi cara-hiozlîcurile, nu pot iertape un criminal are lasă ţara desarmată.
Iată pentru ce, să mal dtinuiaseă la gu-vern, nu se poate!
Cu sad fără alegerea de la 3 Aprilie, se va duce d. Sturdza de la putere şi vom veni la guvern, pentru (ă alt-fel nu se poate.
Cînd toate elementele roiîneşll sunt conica ta, să guvernezi înainte, nu se poate.
D. Sturdza Iasă în urna sa nu numai uine materiale, dar şi sifleteştl. Va avea ) tristă celebritate acest om : unde veţi vedea scepticism, neîncreJere, o inimă şovăitoare, veţi zice că e opera lui Sturdza. Aceasta să aibă iertare, iu se poate !
D. Take Ionescu a fost/în mal multe rîn-durl silit să-şi întrerupt admirabilul săd discurs, din causa tunetetor de aplause cu cari îl răspundead auditffil.
întrunirea liberalilor democraţi
La 4 ore sala e plină La sosire, pul licul aplaudă entusiast pe d-uil Fieva, Scorţescu, Vasile Ştefânescu, Ceaur-Aslan, etc.
Presidează d. Micşuntseu.
D. Eleva, luînd cel dlntîid cuvîntul, zice i trecem prin nişte momente atît de grele, cit sentimentele de partid trebue să tacă să lase curs sentimentelor naţionale. O ■istă coincidenţă : în ziua cînd se declară îsboiul afară, nouă nise declară răsboid îăunlru. Să luptăm, domnilor, pentru că berlăţile şi drepturile pentru eîştigarea ărora am albit, sunt primejduite şi primej-uite uu de către duşnanul de afară, ci de ătre cel dinăuntru.
Dar va fi uşor să biruim, căci vrăjmaşul comun, însărcinat să forjeze ministerul, este atlt de odios în cît fuge lumea de el ca de un cline turbat — îojarcă doicile copiii :u el!
Şi nu vorbesc ast-fel despre d. Sturdza, din ură; nu. Căci d. Sturdza este ţîntr’o stare de pllns,—şi cine se face singur de plius, e curat de rls.
De geaba spun colectiviştii că nu se guvernează cu uliţa— căci ciue umblă pe uliţă de cît cetăţenii ?
Omul acesta s’a însărcinat să facă un guvern de concentrare^clud ştie bine că îndată ce va intra el intre doi oameni, trebue neapărat să fugă unul într’o parte şi altul lulr’altă parte. Dtr se vede că Regele, în Înţelepciunea lub a voit să facă pe d. Sturdza să se cunonscă singur. Şi a reuşit, căci de trei zile se căzneşte să formeze cabinetul, şi dacă ar trage toţi doctorii de el tot nu l’ar putea senate.
Dar, ca să vedeţi ce are să cază pe capul d-voastre, să vă spun un lucru : deună-zi, d. Sturdza întreabă pe un partizan al d-lul Aurelian pentru ce sprijină formaţiunea a-ceasta şi n’a sprijinit-o pe a d-sale.
—	Pentru că d. Aurelian e om paclnic, pe cînd d-ta al guvernat violent.
—	Ed violent ? Ed, din contra, am căzut de la putere fiind că n’am fost violent; de aceea am de gtnd acum să fid violent !
Acum vă puteţi Închipui ce va fi guvernul d-lul Sturdza dacă cel de astă toamnă n’a fost violent 1
De aceea, domnilor, nu vă Întreb : cine e conservator şi cine e liberal, ci pe toţi vă rog să manifestaţi dispreţul d-voastre In contra acestui om plin de venin el însuşi şi înconjurat numai de oameni veninoşi.
Mult răd ne a făcut d. Sturdza, domnilor, dar răul acesta ne a prins şi el bine la ceva : a deschis Însuşi ochii liberalilor asupra păcatelor Ocultei. D-nil Aurelian, Lascar, Costinescu, noi toţi, d-voastre toţi sunteţi In contra Iul Sturdza, în contra Ocultei, In contra duşmanului ţărel roml-neştl. (Aplause).
ULTIME ^FORMAŢIUNI
Cavîntările însufleţite de cel mal cald patriotism—ale d-lor general Mânu, Petre Carp, Nicolae Filipescu şi Take Ionescu—cari s’atl rostit în întrunirea conservatoare de ieri, ad fost stenografiate şi le vom publica în cnrînd în întregimea lor.
D. P. S. Aurelian, fostul preşedinte al consiliului, a declarat din nou ieri, că nici d-sa nici vre-unul din foştii săi colegi nu vor primi să intre In noua formaţiune ministerială, sub preşiden-ţia d-lui D. Sturdza.
întrebat ce atitudine va observa faţă cu noul cabinet liberal, d. Aurelian a răspuns:
— Nici nu ’l voiţi susţine, nici nu ’l voiţi combate.
Erl după amiazi, la orele trei, s’au întrunit la Hotel Bristol deputaţii şi senatorii aurelianiştl la o consfătuire asupra situaţiei.
Consfătuirea s’a ţinut sub preşedinţia d-lul Gîlcă. Aii fost faţă 41 senatori şi deputaţi, printre cari d-nii:
C. Dimitreseu-laşi, Poenaru-Bordea, Delavrancea, Vizanti, P. Grădişteanu, Gr. Ştefănescu, Perieţeanu-Buzău, Min-cu, Vergatti, Samson, C. G. Vernescu, Delimarcu, Enacovicl, Mărgăritescu, Gr. Grădişteanu, I. Procopiu, colonel Obe-deanu, Vilner, Marin Petrescu, Vilacros, Levezeanu, etc.
Consfătuirea a durat pînă la orele 6, fără a se fi luat vr’o hotărîre, din consideraţie către foştii miniştri, cari erau absenţi, şi către mai mulţi aure-lianişti cari au plecat acasă Sîmbătă seara.
Nota dominantă a tont, însă. ca aarelianiţtii să stea deocamdată tn expectativă faţă de un guvern Sturdza, adică lupta să tie pusă numai pe fapte şi pe idei.
I). Petre Grădişteanu a fost însă mai accentuat şi a propus ca la cea întîi ocazie, de pildă la alegerea de preşedinte al Senatului, aureliauiştii să voteze în contra candidatului guvernului, care va fi d. Eugen Stăteseii.
I). Vilacros a propus ca să meargă o delegaţie la d. Aurelian şi să’l roage ca în interesul partidului să primească a intra în ministerul Sturdza.
*
* *
I>. P. S. Aurelian a declarat a-seară unor amici al săi, că nu crede în posibilitatea formării uuui minister pur sturdzist.
Aureliauiştii speră că azi d. Sturdza îşi va depune mandatul; sturdziştii dimpotrivă spun că cabinetul Sturdza se va forma pînă la orele 11, eînd va presta jurămîntul.
DIN ORIENT
Războiul a^izbucnit
Londra, 30 Martie.
Se anunţă din Atena lui Daily Chro-nicle că comandantul postului din Tru-fliani a telegrafiat că o bandă de insurgenţi trecînd graniţa, Turcii au a-tacat posiţiunile greceşti din Fonika şi Prilanza. Comandantul n’a cerut de cît o companie de întărire. Incidentul nu se consideră ca grav.
Corăbiile de resbel austro-ungare au tras 80 de focuri de tun asupra insurgenţilor cari trăseseră foc asupra şalupelor venind să caute refugiaţi mahome-tani. Se crede că cîţl-va insurgenţi ad fost omorîţî.
Atena, 30 Martie.
O depeşă din Larissa zice că insurgenţii macedoneni au angajat lupta cu Turcii, cari au părăsit posturile lor. Insurgenţii au dat foc acestor posturi. Lupta între insurgenţi şi trupele turceşti continuă.
Un căpitan turc a deschis focul în contra unui post grecesc, al cărui şef, un sergent grec, a fost rănit. In direcţiunea acestui post se aude o împuşcătură vie.
Constantinopol, 30 Martie.
A doua divizie a escadrei va pleca Luni.
Poarta declară că Edhem-paşa a primit deja instrucţiuni şi că nu mal are nevoie de ordine noul.
Raporturile consulilor din Scutari a-nunţă că situaţiâ este mal liniştită.
Constantinopol, 30 Martie.
Depeşi oficiale zic că o bandă de neregulaţi greci au pătruns pe teritoriul otoman în direcţia lui Nelzowan.
Statul major turc a luat toate dispo-ziţiunile neeesare.
Londra, 30 Martie.
Se anunţă din Ellassona ziarului «Times > că consiliul de resbel s’a întrunit. Pare probabil că trupele turceşti vor lua îndată o-fensiva.
Londra, 30 Martie.
Se telcgraflază din Ellassona «Agenţiei lleuter» că Edliem-paşa a primit ordin (le a trece graniţa grecească, dacă s’ar constata în mod neîndoios că printre bandele greceşti intrate pe teritoriul turcesc, se aflau şi soldaţi de ai armatei regulate.
Trupele turceşti înaintează mereu asupra neregulaţilor greci.
Constantinopol, 30 Martie.
Un comunicat al Porţii anunţă că comandantul şef al trupelor turceşti, Edhem-paşa, a telegrafiat erl că trupele greceşti aă trecut graniţa la 2 leghe de Kra-nia; la un semn al goarnei, ad distrus cu focuri de tun fortul Baltimos şi ad dat foc corpurilor de gardă din Veuica, Kipti şi Strunga.
Poarta a adresat ambasadorilor o depeşă circulară sicînd că grecii sunt a-gresori şi fădndu-i răspunzători că aii provocat starea de resbel.
D. Scorţescu : In momentele de grea cumpănă prin care trecem, suntem fericiţi de a vedea în d-voastre puterea de luptă şi puterea de rezistenţă.
La ultima noastră întrunire v’am cerut, domnilor, trei zile de civism şi In schimb guvernul odios al d-lul Sturdza se va prăvăli. Aţi avut acel civism şi guvernul veninosului a căzut.
Acum auzim că din nod va fi chemat la putere omul nefast care a gonit pe toată lumea din partidul liberal.
Se inşală, însă, d. Sturdza dacă crede că ne va mal învinge încă odată. Mişcările de stradă ad un bun : poporul nu merge pe căi diplomatice, ci drept la ţintă, şi cu orl-ce mijloace. Aşa aţi făcut la 16 Noiembrie—şi ultimul cuvlnt a fost al vostru. Tot aşa vom face acum, domnilor, şi tot aşa vom învinge.
D. N. Ceaur-Aslun : Domnilor, sunt atît de bolnav, in cît mi-e peste putinţă să fac o lungă cuvîntare ; totuşi trecem printr’o aşa de grea primejdie, în ctt nu mi-e permis să mă cruţ.
Vom avea, domnilor, să luptăm, în curînd, din gred, pentru a înlătura marea primejdie care vă ameninţă cu guvernul de provoca-ţiune al d lui Sturdza; de aceea vă recomand prudenţă şi răbdare pînă, poate mîine, cînd va fi nevoie de energie.
D. Anton Bacalbaşa dă citire unei rezo-luţiunî de protestare pe care sala o primeşte cu aclamaţiunl.
întrunirea Colectiviştilor
a avut loc ieri în sala băilor Eforiei. Anunţată pentru ora 2 p. m., nu s’a putut deschide de cît la 3 ore, pentru hunul motiv că sala era goală de spectatori.
Ad asistat In total vre-o 600 dc persoane, printre cari cîte-va dame de la trupa de balet.
A prezidat d. Stancu Bechianu, care n’a primit această onoare, decît în urma intervenţiei d-lul C. F. Robescu, primarul capitalei.
Cel întîid care a luat cuvîntul a fost candidatul pentru colegiul I de Senat, d. Băi-coianu.
Directorul creditului urban,—un om înalt şi uscăţiv — spune că n’ar ti luat cuvîntul, de oare-ce crede suficientă recomandaţia comitetului central al partidului, «pentru ca să deschidă lacătele parlamentului».
Dacă ia astăzi cuvîntul, d. Băicoianu o face pentru ca să’şl expună ideile, principiile de care este călăuzit.
De cînd a deschis ochii în lume, directorul creditului e liberal. «Sunt liberal In mod inconştient, instinctiv» — declară d. Băicoianu, ceea ce ’l atrage aplausele şi mal inconştiente ale săi el.
In această declaraţie se mărgineşte întreg programul politic al candidatului liberal pentru alegerea de la 3 Aprilie.
Se dă cuvîntul d-lul Stolojan, care recomandă alegătorilor pe d. Băicoianu, om corect, prob şi nestrămutat liberal.
După d-sa vorbeşte primarul, d. C. F. Robescu.
Cu toate că sala aclamase la tribună pe d. Paladi, totuşi Chefereul mulţumeşte publicului pentru onoarea ce nu i se făcuse, de a fi chemat să ia cuvîntul.
N’am văzut nici odată om mal nul, mal sec orator de cît primarul capitalei. Face elogiile d-lul Băicoianu—însă atît de prost, în cit acesta se simte obligat să roage pe ziarişti de a nu înregistra toate insanităţile Cliefereulul. înjură apoi pe conservatori, conform obiceiului întrunirilor colectiviste, şi termină, declarînd că alegătorii, cari ad dovedit pînă acuma că colegiul I de Senat este apanagiul partidului liberal, uu vor dezminţi această tradiţiune.
Declaraţia aceasta este acoperită de sche-lălăitul unul cîne, adus la întrunire de una din damele trupei de balet.
*
* *
Ultimul care ia cuvîntul e d. G. Paladi. Fostul ministru face caracteristica partidu-lpl liberal. După d-sa marele, colosalul, i-mensul partid n’a lucrat tot-d’a-una de cit pentru binele ţăranului.
Enumără legile făcute de guvernul liberal In această direcţie.
De aici Înainte, d. Paladi degenerează. Cu sudorile curglndu-I pe faţă, ca şi cum ar fi Iras de coarnele plugului, cu cămaşa ieşită din pantaloni, fostul ministru vociferează, în surprinderea sălel încremenite de atitudinea şi gesturile sale dezordonate.
Ctnd termină, cade pe uu scaun de o-boseală.
Un cetăţean, reniarclud halul oratorului, spune:
—	Are şi dreptate, bietul om ! Dacă dă atîta din mlinî şi din picioare!
La orele 4, spectacolul este terminat.
La eşire, clţl-va copil şi cetăţeni indignaţi aclamă pe d. Băicoianu, care catidicseşte să pună mina la pălărie, Iu semn de mulţumire.
—	Bre, da fudul e d-lul! spune un agent.
A se citi în pagina IV corespondenţele şi telegramele serviciului nostru special.
Talentatul nostru colaborator, d. I. L. Caragiale, va începe o serie de conferinţe în ţară, în scopul sporirei fondului pentru ridicarea unul monument regretatului Alexandru Lahovari.
Prima conferinţă, d. Caragiale o va ţine în Craiova, la 1 Aprilie. Vor urma după aceea laşul, Galaţii, etc.
Talentul amicului nokru, ca şi dragostea ce a arătat ţara pentru ilustrul om de Stat, sunt garanţiile succesului imens ce vor obţine aceste conferinţe.
Al’altă-iel fiind Simbăta dela jumătatea postului mare, curtea cimitirului Belu era, conform unei tradiţii pioase, plină de lume, venită să facă pomenire pentru morţii din familie. Copil şi rudele regretatului Dimitrie Ghica şi o mulţime de familii cari au morţi îngropaţi la Belu eraţi înşiraţi pe răzoarele dintre morminte şi asistau evlavioşl la slujba răposaţilor cînd, contrarii! regulamentelor cimitirului, se deschid de odată porţile de la cupolă şi d. Stoiceseu, ciocoiul gonit de la minister pentru că tri-potase cu antreprizele publice, intră cu trăsura în galopul cailor şi stropeşte cu noroiO toată asistenţa.
Ca să se vadă cit de mare este insolenţa ciocoiului, e destul să spunem că regulamentul interzice aşa de strict intrarea în cimitir cu trăsura, în cît şi morţii se aduc pe braţe de la poartă pînă la mormînt.
Revoltată de atîta ciocoiască neobrăzare, lumea de pe alee a primit cu huiduieli pe parvenitul fost ministru care crede că totul îl e permis de cînd are dreptul să poruncească sergenţilor de stradă.
Sîmbătă seară, Ia orele 8, a încetat din viaţă d-na Rainik, fiica prinţului Al. Ştirbei, la domiciliul săQ din calea Dorobanţilor No. 17.
Criza ministerială
Cea mal mare nesiguranţă prin toate cercurile guvernamentale. Pînă la miezul nopţii circulau vr’o 8 liste ministeriale combinate din următoarele persoane : D-nii Sturdza, Stolojan, Ferechide, Nacu, G. Cantacuzino, C. Stoiceseu, Ionel Brătianu, Mişu Schina, Djuvara, Poni, Haret, Stelian şi general Berendeiu.
Greutatea în alcătuirea listei este că d-nii Stoiceseu şi Ionel Brătianu nu vroesc să intre în minister, d-nii Djuvara şi Stelian vroesc să intre cu ori-ce preţ, iar pe d-nii Poni, Haret şi Djuvara nu’i vroesc o sumă de sturdziştî.
Amărit de această situaţie şi intimidat de strîngerea rîndurilor aurelianiste, d. Dini. Sturdza era hotărit să-şi depună eri după amiazi mandatul, dar imediat d-nii Nacu şi Fe-recliide aii sărit asupra lui şi l’au conjurat, ba chiar 1’aii ameninţat, să uu îndrăznească a se retrage.
D. Sturdza a făcut apoi un ultim demers pe lingă d. Aurelian, dar fără nici un rezultat.
Sturdziştii speră mult că pînă
azi la amiazi d. Sturdza va isbuti
să formeze cabinetul şi la amiazi
va depune jurămîntul.
*
* *
Dacă piuă Ia amin zi cabinetul va ii Format, d. Sturdza va cere la Cameră
un vot de încredere.
*
♦ *
I). Eugen Ntătescu se află bol* nav la Alena.
I)-sa a Incuuoştiinţat pe d. Sturdia, ea miercuri la amlail va fi tn Capitală.
♦ ♦
Puterile şi răsboiul
Constantinopol, 30 Martie.
Alegerea patriarchulul ecumenic s’a fixat pe Mercurl.
Agenţii diplomatici al Serbiei şi Bulgariei aii dat erl la Yldiz-Kiosk, asigurarea că aceste două State vor rămâne liniştite dacă Grecia ar începe resbelul.
Cetinge, 30^Martie.
Regele Serbiei va sosi aci la 22 A-prilie.
Viena, 30 Martie.
Noua Presă liberă zice că puterile s’ad înţeles în ceea-ce priveşte blocarea Pireului; în acest scop ele vor spori escadrele lor în marea Egee. — Austro-Ungaria va mal trimite 3 saă 4 corăbii.
Roma, 30 Martie.
Camera continuă discuţia interpelărilor asupra afacerilor cretane.— D-l di Rudini declară că guvernul are trebuinţă de un vot cât se poate mal curând,— Camera decide să discute mâine moţiunile.
A se citi urmarea şi Ultimele
Telegrame în pagina a 4-a.
Jalnicii Marin losif Darvaris cu fiicele, Efrosina N. Zadăriceanu, Alexandrina Em. Grădişteanu cu familia, dr. Gheorghe şi Elena Darvaris, Elena Darvaris, Ion şi Ma* ria Darvaris, Nicolae Darvaris cu fii, N. N. Zadariceanu, Ecaterina Zadariceanu, Elena şi Laurent Gostkowski, Elisa şi dr. A. Şuţu cu familia, Paulina şi Vasile Chazeski,” A-lexandrina şi Alexandru Săvulescu cu fiicele, Mihail Eustatiadi, Constantin şi Marin Ste-fănescu, familiele Calenderu şi Elena C. Grădişteanu ad durerea a face cunoscut încetarea diu viaţă a prea iubitului lor soţ, tată, ginere, frate, cumnat şi văr
I0SIF DARVARIS
încetat din viaţă în etate de 48 ani în ziua de 30 Martie 1897 şi vă roagă să bine voiţi a asista la ceremonia funebră care va avea loc Marţi 1 Aprilie 1897 la orele 3 după amiază, la domiciliul defunctului, str. Ştirbei Vodă 28, de unde corteriul va porni la Cimitirul Serbau-Vodă.
iMUSAMALE
IMPERMEABILE CELE MAI EFTISE VIWDE CA SPECIALITATE |
Casa de maşini agricole şi industriale
Wpti inrni/rn HUCURESCJ, nr. Stnârdan, 12 . 0 I AAUhuKtn BRAlLA, BolmrdolOn.a, 79 CRaIOVĂ, *tr. CogAlniceann, 10 I
^TVTJJXOITJ
I>E ÎNCHIRIAT cu începere de la Sf. Gheorghe anul acesta, CASELE din strada Popa-Soare No. 15, avOnd 5 camere de stăpâni, 3 de servitori, cuhnie, instalaţie de gaz în toate camerile, apă in curte, curte spaţioasă, grădină şi pavilion.
A se adresa la d-na Olimpia Herovim, strada Pătraşcu-Vodâ No. 9 bis, lângă piaţa Sf. Gheorghe.
A. FIALKOVSKY
SALĂ DE CONSUMAŢIUNI
Piaţa Teatrului
BEBE de BKAblDIRII
Paharul mare 45 bani, Paharul mic 20 bani
MIHAI CERKEZ
AVOCAT
Brăila, Strada Regală No. 1.
Vinul Beef Lavoix
pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinqnină Jşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriţiunea oculuî, nervilor şi a cărneî mus-codare. Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment, şi represintă valoare a 50 grame de carne priu l/t pahar de vin. EI pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil anemicilor şi persoauelor vristnice.
Iutreposit: Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Thdringer şi la ţoale farmaciile din (ară.
Auuuclu
De vinxare saă de închiriat
o casă elegantă în strada LucacI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stăpînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz.
Biscuiţii d-ruluî Ollmer din Paris
Vindecarea radicală a boalelor sifilitice recente sad învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională do medicină din Paris, a declarat tn raportul săd către guvernul francez că Biscuiţii Oilivier» pot aduce mari fo-laose omenirel. Biscuiţii Oilivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de me-diicnă şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Oilivier sunt adoptaţi in toate spita-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 în Paris. In detail: Farm. Brus, Alttn, Ro şu Thdringer şi In toate farmaciile din ţară.
Doctorul Galimir
de la facultatea din Paris Special pentru Goalele de stomac
27— Strada Doamnei—27
Consuli. 2—4
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
EDITIft»3»
DIN ORIENT
SERV30IUL NOSTRU SPECIAL
Dăm aci prima corespondenţa pe care o primim azi din Constantinopole de la trimisul nostru special, d. T. Pisani. A-ceastâ corespondenţă cuprinde o mulţime de amănunte foarte interesante cu privire la starea spiritelor la Stambul, precum şi la forţele militare de care dispune acum Turcia.
Din Constantinopole, trimisul nostru a plecat la Atena, unde a ajuns Sîmbătă, şl de unde primim zilnic ştiri telegrafice în aşteptarea importantelor corespondenţe poştale.
Iată corespondenţa primită azi:
Constantinopol, 26 Martie. Spiritele sunt aci toarte enervate. Grecii sunt ingrijaţl de situaţie, de oare ce el se tem că, lu cazul când s’ar declara râsboiul, turcii să nu-I atace. In acest caz măcelul va fi general, căci, de sigur, grecii nu vor lăsa să fie măcelăriţi ca armenii. De alt-fel trebuie să recunosc că şi aci grecii sunt entusiasmaţl pentru acţiunea patriei lor şi cu toate pericolele la cari s’ar expune, doresc răsboiul.
Un incident
ErI, 25 Martie, aniversarea proclumărel revoluţiuuel de la 1821, să aştepte ca Grecia să declare resboiul. Din această cauză agitaţia spiritelor era mare. Acestei agitări se datorează următorul incident: La Starn-bul un grec a tras două focuri de revolver tn aer: panica a fost generală; magaziile s’aii închis, lumea a început să fugă. Din fericire alţi greci ah prins pe cel cu entu-siasm şi 1’aU arestat. Poliţia venind a calmat lucrurile, dar plnă seara Încă lumea era în nelinişte.
Patrule
Patrule de soldaţi călări şi infanterişti cutreeră toată ziua şi toată noaptea oraşul ca să menţie ordinea. Aceste patrule durează de anul trecut, de clnd cu măcelurile armenilor, dar acum numărul lor a fost mărit. In acelaş timp agenţi poliţieneşti călăii mişună pe stradele cele mal frequentate.
AI crede că oraşul este în stare de a-sedib.
Xota puterilor.
ErI să aştepta declaraţia de râsboiti. In locul acestei declaraţii Sublima Poartă a primit o notă din partea marilor puterilor, notă care s’a dat în acelaş timp şi cabinetului din Atena prin care le fac responsabile dacă vor declara răsboiul şi în acelaş timp atrag atenţia că puterile nu vor permite părţel învingătoare să se folosească de victorie. Aceasta de sigur v’a transmis’o Agenţia Romînă. Dar ceea ce bănuesc că nu va trausmis este că această notă a fost transmisă de dragomani şi nici nu este iscălită, aşa că are aerul mai mult unei declaraţii.
Semi-luna roşie.
O iradea imperială ordonă reînfiinţarea soc. Semiluna Roşie, care nu a mal funcţionat din timpul răsboiulul din 1877. Slm-bâta trecută s’afl întrunit pentru întlia oară membrii acestei societăţi sub preşedinţa lui Nurian-paşa. Ea a hotâiit să dărueaseă serviciului sanitar al armatei, tot vechiul el material, depus acum în arsenalul armatei.
Capitalul soc. compus din 9.830 L. T. se va întrebuinţa pentru noua el organizare.
Subscripţii pentru armată
Subscripţiile deschise în imperiul turcesc pentru a se veni în ajutorul armatei, — cumpărare de muniţii — a produs pînă erl, 25 Martie, suma de 19.029.180 piaştri; 95 de piaştri fac două-zecl de lei.
Precum să vede, de şi subscripţia a început de mal multe luni, ea nu a dat pînă acum de cit un resultat aproape ridicol.
Flota turcă
La arsenalul flotiiel de aci se lucrează cu mare activitate pentru a se pune în activi-tate încă câte-va vase de războiă. Peste câte-va zile se crede că vor fi gata două canoniere. Hussein-paşa, ministrul marinei, conduce în persoană lucrările.
Prima escadră care a plecat zilele trecute din Cornul de Aur să află acum la Dar-danele la capul numit Nagarâ. Ea face e-serciţil cu debarcare de trupe şi de muniţii. Noaptea face exerciţii de luptă.
Pregăt rile
Pregătirile de războiil continuă şi aci cu mare activitate. Vaporul companii turceşti Mahssousâ transportă zilnic reserviştl. CaiiI cumpăraţi din Rusia să aşteaptă săptămîna viitoare. 78 din el aii sosit aci erl. Se zice că Turcia a cumpărat din Rusia 5000 cal valorînd un milion de ruble. Această ştire vă o daă însă sub beneficia de inventar.
Armata de la froniiera greacă
Ultimele ştiri venite din cartierul general al mareşalului Edhem-paşa, dail câte-va a-mănunte asupia organisaţiel armatei din E-lasonna. Acest corp de armată cuprinde 7 divisiunl, din cari a 4-a şi a 7-a nu sunt încă definitiv formate, căci nu s'aă presen-tat încă reserviştil.
Prima divisiune compusă din 16 bat. de infanterie, 3 baterii de artilerie şi patru es-cadroane de cavalerie este campată la Domenik.
A doua divisie este la Elassona şi să compune din acelaş efectiv.
A treia divisie este campată la Dihkaln şi să compune din 18 bat. de infanterie, 3 baterii de artilerie şi 5 escadroane de cavalerie.
A cincea divisie, campată la Skomba, cuprinde 16 batalioane infanterie, 3 baterii artilerie şi nu are aproape de loc cavalerie.
A şeasea divisie, campată la Koz-Keny, are acelaşi efectiv ca şi a treia.
Asupra forţelor armate diu Epir nu am putut culege cifre precise.
Armata turcească este decimată însă de boli, mal ales de variolă. Erl a venit la consiliul sanitar de aci o cerere a serviciului sanitar de la frontieră prin case să cere intervenţia pe lingă institutul bacte-reologic de aci ca să trimeată mal multe zecimi de tuburi cu serrum antidiphteric.
Serbare strbo-bulgară
La 1 Aprilie se pune în aplicare convenţia comercială Intre Bulgaria şi Serbia. Cu această ocazie aflu că se vor face serbări în ambele ţări. Aşa locuitorii din comunele Pirot (Serbia) şi Ţaribrod (Bulgaria) s’aă învoit să se înlllnească la graniţă şi să petreacă acolo ziua de 1 Aprilie.
Se zice că această serbare va fi onorată şi de miniştri.
T. Pisani.
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
Atena, 30 Martie, ora 2.30 noaptea.
Parte din insurgenţii greci cari an trecut graniţa, pe teritoriul turcesc, au asediat Itaitino? leca-litate situată in munţii Pindulul, intre Diskata şi Metzowo.
800 soldaţi turci sunt blocaţi fu cazarma din lSaliiuo.
Restul insurgenţilor greci au intrat fn Macedonia.
*
* *
Al bena, 30 Martie.
CJumera a fost convocată pe Miercuri, 2 Aprilie. Opinia publică este toarte agitată fn urma incidentelor de la graniţă.
Iu cercurile politice, răsboiul este considerat ea inevitabil. După iu formaţiunile guvernului grec, soldaţii turei ar fi fost provocatorii fn incidentele sîuge-
roase de la frontieră.
*
Atena, 30 Mari ie (ora 6 seara).
Ngomotele de împuşcături de la graniţă, cari se auzeau azi dinii ueaţă, au îucetat.
T. Pisani.
fost întreruptă de incidendul de Ia graniţa
turco-greceascâ.
In ceea-ce priveşte afacerile greco-tur-ceştî, cercurile diplomatice sunt de părere, că dacă izbucneşte reshelul, acţiunea în contra Greciei trebuo să înceteze, dar va trebui să se continue acţiunea din Creta, căci nu se poate lăza musulmanii la bunul plac al insurgenţilor.
In sferele Porţii se zice, că comandantul şef Edhera paşa a primit ordin de a înainta asupra Larisei, unde speră să sosească poi-miine.
N. R. Agenţia spune că această depeşă a întirziat din cauza autorităţilor otomane.
SERVICIUL «AGENŢIEI ROMÎNE
începerea ostilităţilor
Constantinopol, 30 Martie
Atacul grec s’a operat în trei puncte ale graniţei pe nişte cărări abrupte de-alungul munţilor Pindulul, Spilos şi Chassia, între Diskata şi Metzowo.
Ziarele turceşti anunţă că grecii au fost respinşi peste tot.
Turcii aii avut un mort lîngâ Krania.— Pagubele grecilor sunt considerabile: un ofiţer şi 17 oamenîau fost prinşi prisonieri.
Ziarele turceşti relevează mal cu deose bire faptul că atacurile au fost executate de trupe regulate greceşti.
Se anunţă că două corăbii cu pînze greceşti au, încercat să debarcheze 700 de oameni la Preveza 1) dar aii fost împedi-cate de focul forturilor. 0 corabie cu pînze a fost scufundată. Turcii aii făcut cîţi-va prizonieri.
1.400 de Greci atacînd Marda, au fost respinşi după o luptă de o oră.
ba graniţa greco-tnrcă
Atena, 30 Martie.
Se asigură că s’aii dat ordine severe pentru a împiedica ca trupele regulate greceşti să ia parte la conflictul de la graniţă. Cercurile oficiale declară că guvernul nu ştia nimic asupra intrării în Turcia a insurgenţilor, cari au fost înarmaţi şi echipaţi de Ethnike Hetaira.
Răspunderea începutului ostilităţilor se aruncă asupra posturilor turceşti cari aii deschis focul în contra posturilor greceşti cari aii fost silite să riposteze.
Ministrul de resbel este în comunicaţie permanentă cu Prinţul moştenitor şi cu şefii militari ai Tesalieî.
*
După o depeşă din Larissa insurgenţii au ocupat Baltino, unde blochează 800 de soldaţi în casarmă. Insurgenţii au trimis 9 soldaţi făcuţi prizonieri la Kalabaka.
In seara de de 29 Martie Turcii au a-tacat o dată pe insurgenţi la Trikkala. A-tacul a început în momentul trecerii ultimei bande de 200 de oameni. Turcii au cerut întăriri şi aii adresat mustrări vii posturilor greceşti.
Trupele greceşti nu se amestecă. Resultatele sigure ale luptelor ce s’aii dat nu se cunosc încă. Se zice că 2 insurgenţi greci şi trei voluntari italieni au fost, om or îţi.
După o depeşă diu Itetymo, acest oraş este ocupat de 1200 de oameni de trupie ruseşti. Miino va fi o întrevedere între consulul Rusiei şi insurgenţi.
Revoluţia la Atena
Paris, 30 Martie.
0 scrisoare din Atena dă amănunte asupra manifestaţiei de la 25 Martie din faţa palatului regal.
Poliţia voind să golească piaţa, mani festaul.il au resistat şi au aruncat cu pietre asupra agenţilor caii au tras focuri de revolver.
D. Botzaris, aghiotant al Regelui, şi prefecul de poliţie, au fost loviţi cu pietre. Poliţia a făcut o şarjă în urma că' reia doi agenţi de poliţie şl 9 muuifcs tunţi au fost răniţi uşor.
Convocarea Camerei greceşti
Atena, 30 Martie.
Camera este convocată pentru săptămîna viitoare pentru a vota cîte-va măsuri necesitate de evenimente. Presa vorbeşte de un împrumut enorm de
20,000,000 ce guvernul negociază cu cîte-va case de bancă.
Întrunirea ambasadorilor
Constantinopol, 20 Martie ora 6 şi 20. Azi dimineaţă întrunirea ambasadorilor a 1
DIVERSE
DIN CAPII ALA
Furt cn spargere. — Astâ-noapte, pungaşi, cari după modul cum afi procedat par a-şl cunoaşte foarte bine meseria lor, aU spart uşile iutrărel din dos a librăriei Mtlller, din Pasagiul Român şi introdudndu se în papetari® afl încercat să spargă casa de fier, sistem Werl-heim. îndrăzneţii pungaşi, au reuşit să spargă peretele exterior al casei de fier, făcând o deschizătură de aproape 20 centimetri diametru. Fie din lipsă de timp, fie că n’aâ avut instrumentele necesare, pungaşii afi renunţat de a sparge şi peretele interior al casei şi afl îndreptat cercetările lor în altă direcţiune. Cunoscători de sigur al obiceiurilor magazinului, pungaşii s’afi dus şi aâ spart o mică casă unde de obiceifi d. Mtlller ţine sumele încasate din vîn-zarea zilei.
Aci hoţii afi găsit suma de 160 de lei, po care aâ furat,’o împreună cu câte-va volume din *Biblioteca pentru toţi*, şi un volum din «Dicţionarul Urechiă».
Furioşi de a-şl fi dat atita trudă pentru aşa puţin lucru, pungaşii afi căutat să-şi manifeste supărarea, lăsind iu urmă-le un suvenir, care prin mirosul penetrant a condus pe păgubaşi în cercetările asupra acestei spargeri.
După aceste toate isprăvi, pungaşii aâ eşit tot prin intrarea din dosul prăvăliei şi trecând prin curtea de serviciu, aâ străbătut în dosul cofetăriei Fialkowskî. Un coşuleţ în care erafl depuşi banii şi care fusese luat de pungaşi a fost găsit in acea curte.
Poliţia a trebuit să fie avizată de păgubaşţ azi dimiueaţâ ca să ia cunoştinţă de această spargere.
Ca de obieeifi, (comisarul respectiv s’a prezentat la faţa locului, a luat... corpul delictului în hârtie şi acum încep cercetările.
DIN STRE IN A TA TE
11 oameni îngropaţi «le vii.— In vremea din urmă nenorocirile de mină aâ ajuns, se pare, la ordinea zilei în Ungaria. In cîte-va luni numai un şir întreg de asemenea nenorociri, unele foarte mari, s’aiî înregistrat în presă. Luni noaptea iar s’a întimplat o asemenea nenorocire. în ocna «Alfred» a miuelor de cărbuni de la Szentpeter. O pătură de cărbuni de de vre-o 450 mâjl metrice s’a prăbuşit asupra lucrătorilor din ocnă Doul lucrători, un tată cu 7 copil şi un tînăr de abia de 19 ani, aâ fost îngropaţi sub rulnl, de unde aO fost scoşi morţi. Cel-l'alţl lucrători afi fugit la timp, scâpînd ca prin minune.
Teribila explo/.lnnc.— 0 exploziune puternică s’a produs la o fabrică de focuri de artificii din l.issabona, sunt cîte-va zile de a-tuncl.
Fabrica era situată în partea de sud pe malul Tagelul.
Două-zecl de lucrători au fostomoriţlşi foarte mulţi grav răniţi.
Şease din cadavre aâ fost găsite, de asemenea şi resturi din alte victime, cari eraâ aruncate Ia o distanţă foarte mare.
Inundaţii. — Riul Missisipi din Slatele-Unite, venind mare în urma unor ploi, s'a revărsat pe tot cursul săâ, aşa în căi 50 de oraşe şi orăşele aâ fost inundate.
bO.OOO mii persoane aâ perdut bunurile lor, apa trecâod peste case.
In oruşul Memfis populaţia s’a mărit colisal. tnal mulţi din cel inundaţi retrăgiudu-se acolo,
Fn tablou «Ie valoare furat.— In Madrid s’a furat acum câte-va zile de la Muzeul Naţional, un superb tabloâ al celebrului pictor Murillo, tabloâ care reprezintă pe sfinta fecioară.
De câtă-va vreme, după cum se vede din ziarele străine, s’a descouerit şi acest gen de hoţie, căci în Viena şi Budapesta s'aâ furat de a-semenea zilele acestea mal multe tablouri.
Pungaşii or fi voind să-şi mobileze camerile lor proletare cu asemenea lucruri de artă ; n’afi gust prost.
NOUL MINISTER
Ministerul Sturdza s’a format cu mare greutate azi dimineaţă din următoarele persoane:
D. Dim. Sturdza, preşedinte şi
externe;
M. Ferekide, interne;
Gogu Cantacuzino, finanţe;
Spiru Haret, culte;
General Berendeiu, războiţi;
Stolojan, domenii;
Al. Djuvara, justiţie;
Ionel Brătianu, lucrări publice.
D. P. S. Aurelian a fost primit în audienţă la Palat azi la orele 11 şi 20 minute ca să contrasemneze decretul de numire al noului preşedinte al consiliului. *
* *
Noul minister a depus jurămîn-tul la orele 12.
*
* *
Aurelianiştii de la Senat se a-gită ca alegerea de preşedinte să se facă azi.
Candidatul aurelianiştilor este d. P. Grădişteanu.
Se crede că guvernul se va o-pune la alegerea preşedintelui, ce-rînd ca ea să fie amînată pe mîine.
D. Gr. Sturdza, vorbind In contra lnchi-derel discuţiunel, spune că In vederea si-tuaţiunel grave a ţârei faţă cu streinătatea, consideră venirea la guvernămlnt a d-lul Dim. Sturdza ca un pericol pentru ţară.
Şedinţa se ridică la orele 3.
ULTIME ^FORMAŢIUNI
1) Preveza este un fort turcesc care apără intrurea In Golful de Arta (marea Ionică).
Ni se asigură că fostul ministru al justiţiei, Ştefan Şendrea, proiectase numirea d-lul Crist. Alexianu ca procuror general pe lîngâ curtea de apel din Cra-iova, în locul d-lul Gr. Columbeanu — demisionat.
De asemenea, în locul d-lul Alexianu, procuror de secţie pe lingă aceeaşi curte urma să fie numit d. F. Peşicu, fost judecător de instrucţie.
Ambele numiri trebuiai! să fie făcute pe ziua de 1 Aprilie.
Demisiunea cabinetului Aurelian a im piedicat Insă eşirea decretelor.
Neue Freie Presse primeşte din Bucureşti, cu data de 9 Aprilie st. n. (28 Martie), următoarea curioasă telegramă: Ca scop principal al noului cabinet ce e să se formeze, se dă stabilirea u-nel legături strînse cu conducerea partidului liberal şi o întărire a autorită-ţel guvernului, căzută sub primul ministru de pînă acum, Aurelian.
0 depeşă din Lemberg a ziarului Neue Freie Presse spune că un colonel de cavahre rus a călătorit prin Gali-ţia şi Bucovina făr.ind diferite însemnări ; el a fost pînă la Suceava şi lţ-cani. Raportindu-se guvernului austriac că pase foarte bănuitoare călătoria a-cestul ofiţer rusesc, s'a dai ordin ca să fie supraveghiat. In urma intervenţiei autorităţilor ruseşti, s'a permis colonelului să se întoarcă în Rusia la Noua-Suliţă.
CAMERA
Şedinţa de la 31 Martie
Şedinţa se deschide la orele 1 şi 55. Presidează d. D. Giani.
Presenţi 120 d-nl deputaţi.
D. Dim. Sturdza dă citire mesngiulul regal pentru noua formaţiune ministerială (Aplause predominate de huiduieli).
D. N. Eleva. Orl-cum ar fi primită cuvtn-tarea mea de cercul oficial şi artificial al partidului liberal, pot spune cu fală că sunt un soldat credincios al ţării mele (aplause).
Noul preşedinte al consiliului a plecat de la guvern în luna lui Noiembrie trecut din causă că, după cum a declarat singur, se făcuse agitaţie în ţară lu eontră-I, succesorii săi la minister aii confirmat acest lucru (Aplause).
Or atomii califică pe noul president al consiliului de om îndărătnic, care singur şi’a pus în faţă zidul de care şi-a spart capul. D. Eleva se îngrijeşte foarte mult de soarta ţârei cn revenirea la guvernă-mînt a d-lul Sturdza.
D. Fleva reaminteşte r.estiunea Mitropolitului Primat, reaminteşte cum Camera, care azi aplaudă formaţiunea Sturdza, a aplaudat în unanimitate pe guvernul trecut care venise să repare enormele greşeli ale d-lul Sturdza, greşeli cari îl gonise de la putere.
Şeful partidului a plecat atunci de la guvernământ când veniseră Camerile, şi acum când Camera pleacă revine el (aplause prelungite).
D. Fleva spune că se miră cum guvernul Aurelian care a avut încrederea Camerei, a plecat fără nici o mişcare parlamentară şi în locul Iul vine, tot în apla-usele Adunărel, tocmai guvernul pe care guvermil Aurelian îl înlocuise ca să-l îndrepte greşalele. Dacă dv. vi se pare că aceasta nu înseamnă nimic, opinia publică va dezaproba acest lucru şi se va întreba: Ce fel de deputaţi avem în parlament ?
Dacă acuz pe cine-va, spune oratorul, a-cuz pe d. Aurelian care n’a avut curajul, după ce a reparat greşelile predecesorului saâ, să vie înaintea parlamentului să ceară votul de încredere pe care de sigur Tar fi avut. Atunci de sigur intrigile şi manope-rile ascunse n-ar fi reuşit.
D-sa spune apoi că prezenţa pe banca ministerială a d-lul Slolojan, acel fost ministru de interne care a patronat măcelurile de la 16 şi 17Noembrie este o dovadă de desfiderea acestui guvern de provoea-ţiune.
Singurul ministru care face cinste guvernului este ministrul de răsboiO, pe care Insă numai disciplina 11 aşează in acel mediu.
Acest lucru este o dovadă şi mal mult de slăbiciunea acestui guvern.
Se temeaft ca să mal aducă pe generalul care să spună că puşca noastră e rea, după ce actualul ministru a spus că-I foarte bună.
Vorbind apoi de noul ministru al lucră rilor publice, d. Fleva spune că el nu este de cit inginer ordinar de ci. II şi este chemat să dirijeze Întreg corpul technie. Asta ar echivala cu căpitanul care comandă pe generali.
Voci : dar e om cinstit.
D. N. Fleva. A fi cinstit nu este un merit, ci o datorie. Mă mir cum d-v. acum vă faceţi o fală din cinste. Se pare că a-cest lucru pare a fi ceva anormal in moravurile noastre.
Erare humanum est, perseverare diabo-licum, spune d. Fleva. Guvernul actual nu mal este In stare de greşalâ, ci de perseverenţă ; este un guvern diabolic. Nu văd pe banca ministerială un cabinet de con-centraţiune, ci uu guvern de sindicate, uii guvern pe care T consider ca finalul, ca peirea partidului liberal, t D. Dim. Sturdza. Nu am venit nici ca un guvern de luptă, nici ca un guvern de pro-vocaţiune, am venit ca un guvern eşit din sînul majorităţel.
D. Fleva are drept să critice guvernul In total şi pe noi In parte pe fie-care.
Eh nu voi urina pe această cale. Eiî sunt cunoscut In deajuns, ţara şi partidul liberal mă cunosc, de vor voi mă vor primi de nu, nu. Nici ett uicl d. Fleva nu avem dreptul să impunem voinţa noastră. Vă promit că voi căuta să ’inl fac datoria In con-sciinţă, ca un om credincios ţârei, partidului şi Coroanei, tn Împrejurările grele prin care trece ţara.
Se cere Închiderea discuţiunel.
SENATUL
Şedinţa de la 31 Martie
Şedinţa se deschide la orele 3.
Presidează d. V. A. Urechiă, vice preşedinte.
Presenţi 84 d-nl senatori.
D. Dim. Sturdza, preşedintele consiliului, comunică decretul regal prin care se cons-titue cabiuetul; apoi dă citire următoarei declaraţiunl:
«Ieşiţi din sinul partidului naţional-libe-ral, vom urma ca şi predecesorii noştri pe calea trasă de un lung şir de ani de muncă spornică pentru ţară. Ne vom da toate silinţele, vom pune toate puterile noastre să îndeplinim cu scrupulositate datoriamare luată asupră-ne şi rugăm pe totl membrii parlamentului să ne dea sprijinul lor ca strtns uniţi să ducem înainte destinele regatului».
D. V. A. Urechiă, care presidează, spune că prin trecerea d-lul Sturdza Ia preşiden-ţia consiliului de miniştri, a rămas vacant fotoliul de preşedinte al Senatului, şi una din primele datorii este de a se complecta această vacanţă.
D. general Catargiu propune a se suspenda Şedinţa pentu 20 minute, pentru a se putea consfătui senatorii asuPra persoanei să o aleagă.
Senatul aprobă.
Şedinţa se suspendă.
ULTIME^ELEGRftME
Sofia, 30 Martie.
«Narodni Pravm>, organ radoslnvrst, zice că turcii cari locuesc în Bulgaria se înarmează, şi se plînge că guvernul interzice creştinilor de a se înarma.
«Agenţia Balcanică» declară că aresta ştire este cu desăvîrşire lipsită de temem şi zice că nu este de cit o manoperă politică de partid.
Roma, 30 Martie
Camera a început discuţia moţiunilor asupra afacerilor cretane; discuţia generală s’a închis.
Urmarea desbaterilor s’a amînat pe mîine.
Schwerin, 30 Marti:.
Marele duce de Mecklenburg-Schwerin a murit a seară la 8 ore şi 40 m. la Cannes, în urma unei apoplexil.
Marele duce moştenitor Frederic, fiind
minor, Ducele Albert genţa marelui ducat.
Jean va lua re-
ULTIMA O SA
■VOI I. lUVIKTKB
La faineră
Sala şedinţelor Camerei deputaţilor prezintă un aspect neobişnuit.
Tribunele sunt înţesate de public, iar incinta prezintă animaţia zilelor furtunoase. La 2 fără un sfert, noii miniştrii îşi fac apariţiunea.
Cel întîl care ia loc pe banca ministerială este d. Stolojan. D. Al. Djuvara se pupă în mod zgomotos cu d. Mala şi alţi deputaţi. D. Haret pare sombru, iar d. Sturdza şopteşte prin unghere cu intimii săi.
La deschiderea şedinţei, d. Sturdza dă citire decretului regal de constituirea ministerului.
Tribunele şi fleviştil primesc în huiduituri noul cabinet. Majoritatea aplaudă.
Declaraţia cabinetul ni
Preşedintele consiliului dă apoi citire următoarei declaraţii:
«Eşiţl din sînul partidului naţional liberal, vom urma—ca şi predecesorii noştri, pe calea trasă de un lung şir de ani de muncă spornică pentru ţară. Ne vom da toate silinţele, vom pune toate puterile noastre, ca să îndeplinim cu scrupulozi-tate datoriile mari luate asupră-ne. Rugăm pe toţi membrii parlamentului să ne dea sprijinul lor, pentru ca strîns uniţi în ale patriei interese—să ţinem sus prestigiul şi poziţiunea regatului».
D. X. Fleva
cere imediat cuvântul.
Cuvântarea deputatului liberal-democrat a fost cel mal teribil, dar şi cel mal just, rechisitoriu la adresa d-lui Sturdza şi a noului cabinet.
După ce arată modul cum a căzut de la putere în anul trecut, d. Fleva declară că reîntoarcerea d-lui Sturdza în împrejurările actuale este o sfidare aruncată ţărel. «Guvernul d-voastre este un guvern de provocaţiune», spune şeful liberalilor-democraţl.
Bandele guvernamentale întrerup cti vociferările lor sălbatice pe orator. Intre mamelucl se disting faimosul Filipoiu de la Drăgăşanl, Sechiaris şi alţii.
*
* *
La Seiiat
La orele 3 şi un sfert d-nil Dim. Sturdza, Gogu Cantacuzino, Ferechide, etc. s’au retras în cabinetul preşedintelui Senatului să se consfâtuiască asupra aleg erei preşedintelui.
Aurelianiştii susţin candidatura d-lui P. Grădişteanu.
Declaraţia guvernului a fost primită foarte rece; abia au a-plaudat 15 senatori.
***
D. Stătescu a fost ales preşedinte al Senatului cu 53 voturi, contra 28 date d-lui Grădişteanu.
www.dacoromanica.ro