SERIA n.—ANUL UI, No. 414 Ediţia a ti*eia DUMINECA. 30 MARTIE, 1897 NUMĂRUL^ 10 BANÎ AROSrAffiEUTELE încep la 1 şi 15 ale fle-eărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţarâ 30 lei; în strein&tate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 NUMĂRUL 10 BANI a\s*rl(ui i.i: In Bucureşti şi judeţe se vrimesc numai da Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciori la pag. IV..0.30 b. linia » » » HI......2.— lei » » » » H.........3.— » > Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr veofaiă 30 bani REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. S MINISTER DE PR0V0CAŢIUNE Duminică, 30 Martie Ora 2 ]>. m. Partidul Conservator VA ŢINE 0 mare întrunire publică IN SALA DACIA MINISTER DE PROVOGATIE ____ 9 In ultimul moment aflăm că d. Dim. Sturdza a luat sarcina de a forma noul cabinet. Omul care s’a cufundat acum cîte-va luni sub povara propriilor sale greşăli, omul care a căzut în sînge toamna trecută, revine la putere în contra avisuluî formal exprimat de preşedintele Ca-meriî. Singur numele d-luî Sturdza e o provocaţiune. Firma Sturdza e un întreg program care va ridica în contra-î ţara întreagă. Sfîrşit meritat Dionisie, tiranul Siracusel, isgo-nit de pe tron pentru multele’I ticăloşii, ajunsese, nevoiaş şi sărac, dascăl de copil la Corint. Intr’o zi, Diogene cinicul se hotărî să’l viziteze la şcoala. Tocmai atunci, copiii chinuiseră cu sgomotul şi cu nebuniile lor mal mult ca totdeauna pe nenorocitul dascăl. Când intră-Diogene pe uşă, amărîtul Dionisie, sperând un cuvînt de filosofică mângâiere dela musafir, se repezi înainte’!, şi, îmbrăţişându’l, îl zise: «Iată, Diogene, nestatornicia lumii! Mal te gândeai vreodată sa ajung eu în aşa proasta stare? Dar Diogene, drept toată mângâierea, îl răspunse zîmbind cu simplicitate: «La ce mal bine se putea aştepta o secătură ca tine ? !» De câteorl te vel întâlni cu o mutră de colectivist opărită, opărita astăzi, cu atât mal mult cu cât era mal impertinentă acum un an şi jumătate, să ştii eă invariabil are să’ţl zică, aşteptând un cuvînt de mângâiere: «Te-al fi gândit vreodată să ajungă partidul nostru în balul ăsta ?» Răspunde ’l prin urmare invariabil : «Dar la ce mal bine vă puteaţi aştepta nişte secături ca voi?» Nu ml-e milă de loc, şi niclunul român cu mintea sănătoasă nu tre-bue să’l fie mila de nişte secături, cari îşi merită soarta. Şi mal la urmă, colectiviştii nu sunt toţi nenorociţi căzend de la putere. Oare, fără sa fie la putere, d. Sturdza, de exemplu, nu va avea Ia Academie, la Creditul Funciar şi în multiplele daraverl ale prinţesil Gor-ceacoff, al cărei vechil este, destul teren să’şl verse răutatea şi veninul? Şi oare, atâtea alte caradâle nu vor sta destul de bine pitite în deosebitele caşcavalurl, unde sunt căpătuite de pe vremuri? Pentru toate aceste creaturi procopsite ale lui Brătianu, căderea de la putere nu însemnează o mare nenorocire; în ori ce caz, ar însemna o mare ruşine, dacă pentru un colectivist gras ar mal exista aşa sentiment. Fiindcă însă, pentru colectiviştii graşi, ruşinea a plecat de mult, de când cu drumul de fer, căderea de la putere nu le va produce de cât un moment de ciudă. Fiecare din el se va retrage în cetatea sa, la lefurile, tantiemele şi gheşefturile sale, făcănd pe blazatul şi pe desinteresatul în politică, şi aruncând unul asupra altuia vina pentru păcătoşia partidului lor. Ar trebui să fie cineva din cale afară naiv să compătimească pe un Ca-radâ sati pe vreo altă caradâ. Caradâ-lele sunt astăzi în cazul ovreiului care plânge în urma tragerii unei lotâril, fiindcă a pierdut ce n’a câştigat. Dacă ar fi stat la putere, de sigur că ar mal fi gheşeftârit gros. Căzănd însă, nu sunt pierduţi: săculeţele le sunt de mult destul de pline, aşa ca el sa poată dormi pe moale, şi caşcavalurile în cari sunt căpătuiţi, destul de grase, aşa ca el să se găsească aproape tot atât de bine în opoziţie ea şi la guvern. Cine însă, dintre colectivişti, sunt in adevăr nenerociţl şi merită compătimire, sunt plevuşcă şi caracuda colectivista. Aceştia vor rămâne să ducă în opoziţie toată activitatea politică a partidului. Caracudele, rămase pe drumuri din cauza păcătoşeniei caradâlelor, cari afl reuşit, după un an şi jumătate, să facă partidul imposibil de a mal guverna,—caracudele şi budalâlele vor trebui să ’şl ia d’a capul picioarele la spinare şi să inceapă a juca pe opozantul martir, trepâdând de la cârciuma Iul nenea Niţâ Sterie din dealul Spirei pînăin Popa-Nan la Berechet, chelălăind la fiecare răspîn-tie de jalea durerilor Naţiunii, sugrumata de Reacţiune. Pe când caradâlele vor face pe cuminţii desgustaţl, urmând la timp cura regulată la Carlsbad, caracudele cu maţele fripte vor juca con-cina pe boabe la Clubul colectivist. Multă vreme partidul colectivist va ’ sta în opoziţie fără să se mişte, sub greutatea păcătoşeniilor de la guvern, pînă când foamea, răsbind pe caracude, ÎI va determina să se coboare iar în stradă, unde să tî-rască pe câte-va caradâle mal de seamă, ameninţându-le cu sfîşierea şi impunăndu-le o acţiune de scandal pe cale publică. Atunci, iar vom vedea pe d. Sturdza îmbrăţişând cine ştie ce chestiune naţionala şi eşind în capul cetelor de haidamaci în uliţă, ca să socotească clănţănind din dinţi minutele legale, cari trebuiesc să distanţeze cele trei somaţiunl ale procurorului. Şi iarăşi vom avea să vedem cu ocazia morţii vreunui bătăuş colectivist, orice cine ştie cărui beţivan hidropic al partidului, Clubul colectivist cernit şi infama Reacţiune condamnată ca a-sasină prin coloanele chilometrice ale Voinţei Naţionale. De aceea, la plângerea lor de balul nenorocit în care aQ ajuns, să le spună fără milă orice român cuminte : «La ce mal bine se puteaQ aştepta nişte secături ca voi ? !> Caragiaie. SOLUTIUHEA CRIZEI Rnptnra lu partidul liberal. — Concentrare imposibilii,—Ultima orii. " Hap tura in partidul liberal Dor inţa M. Sale Regelui ca nuanţele partidului colectivist să se reunească şi să dea un guvern stabil, — nu s’a putut realiza, din cauza încordărei prea mari a re-laţiunilor dintre sturdziştî şi au-relianişti. Sturdziştii nu admit de cit un minister prezidat de d. Sturdza, în care dintre aurelianişti să nu intre de cit cel mult d-nii Aure-lian şi general Berendeiu. Aurelianiştiî nu admit de cit un minister prezidat de d. Au-relian, în care să se facă loc la cel mult patru sturdziştî împreună cu d. Dim. Sturdza. Cantacuziniştii ar admite un minister prezidat fie de d. Sturdza, fie de d. Aurelian, dar numai cu condiţia ca sturdziştii să fie în majoritate şi d. Gogu Cantacu-zino să ia portofoliul internelor. D. Aurelian cu colegii săi refuză a intra într’un cabinet prezidat de d Sturdza. D. Gogu Cantacuzino refuză să intre într’un minister în care aurelianiştiî ar avea preponderenţă. D. Dim. Sturdza refuză să dea concursul său unui minister Aurelian, care nu ar sta sub ordinile d-sale. Acesta este tabloul exact al situaţiei şi din această cauză nu s’a putut îndeplini dorinţa Coroanei. Orî cine şi ori cum s’ar forma deci, cabinetul,- ruptura în partidul liberal este definitivă: ori Sturdza în opoziţie, ori P. S. Aurelian. Concentrare imposibilii După cum se vede din cele de mai sus şi după cum s’a putut constata din evenimentele petrecute în lungul timp de cînd durează criza, un minister de con-centraţiune din elemente colectiviste a devenit imposibil, pentru că unii nu vor în ruptul capului să iea răspunderea ticăloşiilor predecesorilor lor la guvern, iar ceşti-l’alţi nu primesc guvernul de cit cu condiţiune de a-şi continua sistemul nenorocit şi nu admit cu nici un preţ amestecul acelor cari în mai multe ocaziuni i-au des-minţit. Deosebit de acestea, rivalitatea intre d-nii Dim. Stuzdza şi Gogu Cantacuzino pe de o parte, şi d-nii P. S. Aurelian şi Vasile Lascar pe de alta, este prea mare pentru ca aceştia să poată sta pe aceeaşi bancă. Ultima oră In ultimul moment aflăm că d. Dim. Sturdza, acel care a fost alungat de la guvern «pentru a se putea linişti spi-riţele în ţară» şi pentru că atinsese cu o mină sacrilege instituţiunile cele mal sfinte ale neamului romînesc, a fost însărcinat cu compunerea cabinotulul. Cititorii vor găsi la rubrica ultimelor informaţiunl ştirile cele mai noul despre pretinsa rezolvare a crizei. CHESTIUNEA ORIENTAU Starea chestiune!.—Statutul Cretei.— Faptul că Grecia s’a reţinut de la orl-ce act de ostilitate în ziua serbării naţionale, e bine apreciat de presa europeană. «Se poate conchide din aceasta — zice Neue Freie Presse—c& entuziasmul războiului, attt In popor cît şi la trupele greceşti, nu e mal mare de cît puterea guvernului grecesc de a ’l stăplni. Această coucluziuue ar putea să exercite oare-care Inriureri a-supra acţiunii Puterilor, dar se pare că puterile nu sunt încă hotărtle să părăsească negocierile pentru a începe o acţiune. Se vorbeşte iarăşi de o amtnare a blocărel portului Atenei şi de discuţiunea prealabilă a propunerel ruseşti pentru facerea u-nul plebiscit cretan subt condiţiunea retragerii trupelor greceşti din insulă. «Lucrurile orientale merg cu totul de la sine;voiâ sta la Nizza cit J mal mult posibil», a zis lordul Salisbury unul senator francez. Dacă aceasta înseamnă că lucrurile orientale merg aşa cum vrea Anglia, atunci poate că e ceva adevărat. Anglia e una din cele două Puteri despre cari se observă îutr’o telegramă probabil inspirată primită din Petersburg de Munchener Allgemeine Zei-lung, că trebue să se ţie cît mal mult posibil cont, dacă e vorba să nu se pericliteze In cel mal mare grad acţiunea împăciuitoare a Puterilor şi buna lor înţelegere care pînă în acest moment e încă deplină asupra tuturor punctelor principale. Cea-l’altă Putere e, probabil, Franţa, în privinţa căreia cel din Petersburg sunt foarte răii dispuşi. * * * O depeşă primită de ziarul englezesc Daily Chronicle din cercuri guvernamentale greceşti, spune că în prima şedinţă a ambasadorilor din Constantinopole pentru Statutul organic al Cretei, s’a ales ca model constituţinnea Runieliel Orientale. Guvernatorul va ti supusul unul Stat european de at doilea rang. Trupele turceşti vor mal rămînea provizorii pe insulă. Dar Puterile ar ii primit o propunere a Rusiei şi Franciel, după care, dacă Regele Grecel promite să-şi recheme trupele, Puterile se vor ocupa imediat de chestiunea retragerel trupelor turceşti din Creta. O altă propunere a ambasadorilor, ca legislatura cretană să-şi aleagă un Domnitor, n’ar fi fost Încă aprobată de Puteri. TRIBUNA POLITICA Nu merge şi pace. Se frămîntă colectivitatea, se opinteşte, se dă de ceasul morţii, dar nu izbuteşte să nască fătul frumos care e chemat s’o mîntuie. Camerele se adună zilnic, dar majorităţile stau ca viţelul la poarta nouă ; nimeni nu le desluşeşte. Şeful, efectiv saQ fictiv—Dumnezeu mal ştie—convoacă majorităţile la consfătuire şi apoi tot el ordonă să se rupă afişele de convocare, pentru că «n’are ce comunica» soldaţilor. In sfîrşit, un balamuc şi o neputinţă cum nu s’a mal pomenit. In vremea asta cele mal năzdrăvane combinaţiunl circulă, nu în public, care nu-şl mal bate capul, ci în sinul colectivităţii. Ba că vine Sturdza; ba că se întorce Aurelian ; ba că Stătescu va fi însărcinat cu formarea cabinetului. In închipuirea colectiviştilor, ministerele se fac şi se desfac cu o iuţeală ameţitoare. Şi la urmă tot nu e cabinet viabil; neputinţa colectivităţii a ajuns incurabilă. NU CADE! Eu, unul, mărturisesc că nu pricep de ce s’ar retrage colectivitatea. Mă rog: cade un guvern pentru că, slab într’o chestiune oarc-care, a fost pus, la un moment dat, în minoritate—dar un guvern care e slab în toate chestiunile, de ce să cază? Se retrage un partid când a epuizat programul pe temeiul căruia a venit la putere—dar un partid care a venit fără program, de ce să se retragă ? Se schimbă guvernul când în sînul partidului pe care T reprezintă se produce o disidenţă puternică care strică unitatea de vederi—dar un partid fn care armonia a fost vecinie necunoscută, pentru ce să se schimbe ? Se înlocueşte, în fine, un regim, când s’a dovedit păcătos la un moment dat—dar un regim la care păcătoşia e regulă generală nu văd de ce s’ar înlocui. Ori-cum s’ar suci lucrurile, deci, e logic, ca atâta vreme cât e osândită Romînia să fie guvernată de oameni bicisnici, colectiv-i tatea va rămîne la putere. Criza prin care trecem e ca amorul : începe cu o tremurătură şi sfîrşeşte cu un căscat—afară numai dacă, cu stăpînirea co-lccivistă de un an şi jumătate, ţara şi-o fi ispăşit păcatele... Aceasta, însă, numai Cel de sus o poate şti 1 tvaun. TRIBUNA LITERARA Răsplata jertfei patriotice In sfîrşit... Mal erafl câteva ceasuri pînă în dimineaţa de 11 fevruarie, când trebuia să se dea lovitura. In cazarma lor din Dealul-Spiril, tunarii îmbrăcaţi roatele tunurilor în paie, pentru ca, despre ziuă, să poată merge în dosul palatului spre a protege operaţia conspiratorilor, fără să tulbure liniştea nopţii şi să strice somnul paclnicilor mahalagii. Militarii îşi făceaţi datoria—da ; dar şi civilii nu râmâneaQ mal pre jos. Era ultima întrunire a secţiunilor conspiraţiei. Ca să înţeleagă mal bine cititorul, trebue să spun că vasta urzeală se compunea din secţiuni cu numâr re-strîns de membri, dela zece pînă la optsprezece inşi. Unii din aceştia, fără să ştie ceilalţi, aveaţi relaţiunl cu câte un altul din câte o altă secţiune; aşa că, la un moment dat, chiar dacă s’ar fi prins una din acestea lucrând, nu s’ar fi putut descoperi nimic mal mult de cât o mână de oameni. Această orga-nizaţiune mazziniană fusese combinată de răposatul C. A. Rosetti, după reminiscenţele ’I clasice. In seara aceea, intr’una din secţiuni, compusă în majoritate din câţiva tineri entusiaştl şi din vreo trei negustori, prezidentul, un liberal fanatic, care mâncase la 48 jimbla exilului, în formă de tainuri turceşti, la Brussa, ţinu o scurtă cuvîntare, cam aşa : «Fraţilor! Vremea vorbelor a trecut; acum are să sune în sfîrşit ceasul faptelor. Trebue să avem curaj; momentul cel mare se apropie. Pînă să nu crape de ziuă, poate că vom fi chemaţi să facem cea mal mare jertfă pe care are dreptul patria s’o ceară de Ia un om. Să fim gata la tot! Să nu ne dăm înapoi de la nimic pentru a ne împlini datoria de patrioţi!» Când prezidentul a terminat solemna lui cuvîntare, tinerii carbonari, scrîş-nind din dinţi, aîi ridicat pumnii încleştaţi în sus, în semn de aplause şi de aclamaţiunî, ştiut fiind că într’o con-spiraţiune, sgomotul este interzis. In timpul însă când vorbea prezidentul, unul dintre negustori se căuta cu multă stăruinţă în fundul buzunarului de la nădragi. îndată ce cuvîntarea fu isprăvită, negustorul se sculă în picioare, scoţând din buzunar un pungocIQ unsuros, destul de greii, plin cu mărunţiş. Apoi, mergând hotărît la masa prezidentului, trînti sgomotos, între sfeşnice, pungo-clul, şi zise: — Dacă a venit vremea pe jertfă, apoi, cât m’ajunge partea, nu mâ daă în lături! Zicând acestea, isnaful începe să des-lege băerile pungoclulul. Prezidentul şi toţi tinerii entusiaştl aQ un moment de desgust în faţa acestui act. Unul din el, cel mal înflăcărat, nu se poate opri a zice cu indignare «Mitocanul, tot mitocan!» Dar, cum sunt toţi foarte lihniţi, înfăţişarea pungoclulul durduliu le răstoarnă cu desă-virşire mişcarea întâia. Incrucişându’şl unii între alţii nişte priviri fulgerătoare, şi uitând că se află într’o cavernă de conspiraţie, încep să pleoscăiască din palme, strigând toţi: — Ura ! bravo patriot! să trăiască nenea Niţă ! Şi palmele tinichelelor se pornesc toate cu degetele încovoiate către pungoclul mitocanului; dar mitocanul, în acelaş timp, ridică pungoclul de pe masă şi ’i vîră în buzunar, zicând : — Bine, eu dad partea mea... Care, ce dă? Prezidentul, care se înţelesese din ochi cu tinerii, zice: — Neică Niţă, aici e pe frăţie, dă fiecare ce poate şi cum poate. Dumnealor, că sunt mal tineri şi, vorba aia, ce-am avut şi ce-am pierdut! dumnealor o să ’şl puie, Doamne fereşte ! viaţa în primejdie ; că asta nu ’1 îucru de glumă ce facem noi! iagândeşte-te dumneata: şeapte puteri garante! nene Niţă, şi Convenţia dela Paris ! Care va să zică, noi ne punem contra lui Napoleon III, neică Niţă... te joci? D’aiaspuIQ că dumnealor, ca tineri, pot să meargă chiar piuă la moarte... — Să ferească DumnezeQ ! zice nenea Niţă ; ar fi păcat... — Da, dar vorba e : se poate ?...Insă dumneata care eşti altfel de om, om cu dare de mână, negustor, de dumneata | nu face pentru ca să te bagi unde se www.dacoromanica.ro 8 EPOCA bagă dumnealor. D’aia a şi împărţit Dumnezeii trebile pe pămînt: unul, a-dică cu alergătura şi altul, vine vorba, cu capitalul ; şi pe urmă, toţi la câştig, fiecare pe cât a pus, împarte drept pentru interesurile patriei, fiincă toţi sunt patrioţi!... nu ’I aşa ? — Aşa da, zice nenea Niţă, acuma te pricep. — EI! vezi... dă’ţl partea. Nenea Niţă a scos iar pungocîul, i-a deschis băncile şi a vărsat pe masă un pumn de mărunţiş: icusarl, nisl'iă le, sfanţi, sfănţoaice, firfirici şi gologanI;la socotit pînă Ia suma de cinci galbeni; apoi a legat iar pungocîul la gură, zicând : — El! acu, cine’ml iscăleşte fitanţia? — Care fitanţie ? — Pentru sumă. — Cum, nene Niţă? strigă prezidentul. Cum se poate să spui dumneata aşa vorbă ? să ceri hârtie la vreme de revoluţie ? Dar nenea Niţă acopere cu laba mărunţişul şi dă să’l tragă iar la margine ca să’l puie la loc. — Fără fitanţie nu pot să daă, fiin-câ n’am temeiu la catastif. Atunci, cel mal tinichea dintre carbonari, văzând primejdia, se repede la mâna isnafulul, pe care o apucă strîns, şi zice: — Stal, nene Niţă!... Fraţilor, are dreptate nenea Niţă: dacă varsă negustorul parale, trebue să aibă adeverire la mână. Uite ce m’am gândit ed: să dăm toţi iscălitura noastră cu girul prezidentului. Toată asistenţa, cu ochi sclipitori, a-probă unanim propunerea, iar tinărul ia un condeid şi hârtie şi scrie citind In gura mare : «Subt-iscăliţil patrioţi, la un moment gred al nostru pentru interesurile patriei, am luat dela nenea Niţă suma de 70 sfanţi, pe care i-o vom înapoia îndată ce vom isbuti să facem toate bune, ca să nu mal fie tiranie...» Şi iscălesc toţi. Şedinţa se ridică; isnaful mal numără odată parâlele, ia ţidula, o îndoaie şi vrea să plece. Atunci, prezidentul îl cheamă dela uşă ii trage la o parte şi, pe când ceilalţi es binişor unul câte unul, ÎI spune la ureche: — Nene Niţă, ed zic că nu e bine să porţi ţidula aia în buzunar. Dacă, Doamne fereşte ! nu isbutim să dăm pe Cuza jos, şi te calcă poliţia, şi găseşte chitanţa la dumneata ?... Ce te faci ? Nenea Niţă stă un minut pe gânduri şi răspunde, făcând cu ochiul: — Las’ că o puld ed bine; n’al dumneata grije! Şi pleacă. Prezidentul stinge luminările, îl conduce pe nenea Niţă pînă la poartă şi, după ce ’l vede depărtându-se, se întoarce în curte, o curte paragină de rnahalâ, şi aprinde un chibrit. Intr’o clipă, de pe lingă uluci, din fundul curţii, răspund alte chibrituri aprinzGndu-se, ca nişte ecouri luminoase : era semnalul de raliare al conspiratorilor. Toţi îşi dad întâlnire, peste o jumătate de ceas, la Raşca, unde trebuiad să bea banii isnafulul, aşteptând ceasul abdicării lui Cuza. La Raşca, intră unul câte unul foarte veseli şi încep să comande mâncare şi băutură. Când sfanţii isnafulul erad pe sfârşite, tunurile, cu roatele îmbrăcate în pale, ajungead în dosul palatului, în vreme ce, prin faţă, intrad conspiratorii sus, salutaţi de garda vânătorilor... A fost cuminte nenea Niţă când a luat ţidula la mână... Pe când, mult mal târziii, în faţa Griviţel, batalionul de vânători spă'â în sânge steagul mânjit în noaptea de 11 fevruarie, nenea Niţă, fruntaş al comerţului român, ca întreprinzător de lurajurl şi altele, încasa, in virtutea chitanţei cu data de 10 fevruarie 66, partea’I cuvenită după luptele sale pentru răsturnarea tiraniei ; în virtutea aceleiaşi chitanţe, nenea Niţă lua apoi parte printre fericiţii subscriitorl al conversiei drumurilor de fer şi al «Băncel Naţionale». Astăzi vechiul patriot are un otel nobiliar în Bucureşti, un echipaj blazonat şi câteva milioane ; dînsul păstrează încă cu scumpătate bătrâna chitanţă, pe care o arată la toată lumea ca un pergament d« nobleţă, pentru a proba câte sacrificii a ştiut el să facă odinioară, în vremuri grele, pentru patrie... Şi încă tot mal face: de exemplu, a subscris pentru monumentul lui Brâtianu douăzeci de lei şi pentru al Vânătorilor cinci. Totdeauna entusiast şi generos, ca şl în ajunul Iul 11 fevruarie, nenea Niţă, cu calităţile lui de inimă, trebuia să prospereze şi merită să fie stimat. Carng laie. Duminică 30 Martie, în palatul Ateneului va avea loc al 6-lea şi cel din urmă «Concert Simfonic» cu concursul d-nel Zina de Nori şi al corului conservatorului. Iată programul acestei festivităţi : 1. Uvertură «Die Feen» Wagner (Prima au-diţiune). 2. Rugăciunea Elisabetel din Tannhăuser, Wagner, (Prima audiţiune) «D-na Zina de Nori». 3. Simfonie No. 5 în do minore, Beethoven. a) Allegro con brio b) Andante con moto c) Allegro 4. Preludiu din «Lohengrin» Wagner. 5. Visul Elsel din » » Wagner (Prima audiţiune) «D-na Zina de Nori». 6. a) Introducerea actului al ITI-lea din «Lohengrin» b) Chorul Fidanţărel, Wagner. 7. Marş religios cu Chor din «Lohengrin», Wagner. * * * In legea instrucţiunel primare votată pe timpul ministerului Take Ionescu, există un articol în virtutea căruia orl-ce învăţător poate deveni institutor în urma unul examen de pedagogie şi metodologie cu privire la Gramatică, Aritmetică şi Geometrie. Această dispoziţie a legel este un impuls puternic pentru toţi învăţătorii inteligenţi şi muncitori. Mulţi învă ţătorl, voind să beneficieze de această dispoziţie a legel, s’aO pus pe muncă, şi att depus e-xamene satisfăcătoare în urma cărora ati devenit institutori. Pentru ca reuşita să fie şi mal înlesnită acelor învăţători, cari ar voi să devină institutori, pecum şi tutulor acelora cari sunt chemaţi să obţină titlul definitiv, domnii Gh. Coste seu, G. A. Dima, T. Grigoreacu, şi P. Popescu, institutori din Capitală, atl dat la lumină o carte cu deosebire importantă, intitulată Metodica, Gramaticei, Aritmeticei şi Geometriei. Cartea conţine vre-o 800 pagini format mare. In aeeste 800 de pagini se tratează, cu o competenţă ce face onoare autorilor, întregul mers al învăţă-mîntulul acestor trei obiecte, zi cu zi şi lecţie cu lecţie. Silul este uşor, frasa scurtă şi cu înţeles deplin. Modul de a explica lucrul de-săvirşit. Toţi cel cari vor citi această carte vor găsi —sunt sigur—ca şi mine, că ea răspunde unei necesităţi imediate, pentru că orl-ce membru al corpului didactic primar va găsi intr’insa călăuza care ’I va arăta drumul cel drept. Felicit din inimă pe tinerii autori şi le doresc tot succesul ce merită. G. T. Buzolauu. ECOURI *** Loteria societăţii «Tinerimea Ro-mînă», organizată în scopul de a se premia elevii cari se vor distinge la concur suri, se va trage irevocabil în ziua de 6 Aprilie viitor, în palatul Ateneului. *** D. Pompiu Ion Popescu a fost numit cotrolor financiar clasa II pe lîngă casieria judeţului Ilfov. *** Cu începere de la 25/6 crt. Direcţiunea Noului Tramway din Bucureşti a îndoit numărul vagoanelor pe linia Depod Central (Str. Teilor)—Romană—Isvor, punînd în a-celaş timp în legătură directă linia Teilor— Bragadir cu Bariera Moşilor. De acum înainte va avea loc o pornire regulată din 5 în 5 minute. »** Aflăm că d-ra Nichette Vladimir va deschide în curtnd un salon de mode în Bucureşti, strada Regală No. 8 D-ra Vladimir care se găseşte de mal mulţi ani la Paris se va Întoarce zilele a-cestea cu un personal ales : premiere şi vln-zătoare parisiane venind de la cele d’IutliQ case. In salonul el de mode se vor găsi cele mal frumoase modele şi cu preţuri excepţionale. *** Cu începere de la 12 curent toate vapoarele societăţel «Danubiene» de poştă vor pleca de la Giurgiu în sus, în zilele de Miercuri, VineiI şi Luni, la orele 5,40 minute dimiueaţa, în loc de 6, ca pînă acum. *** D-na Elena Theodorini a obţinut acum de curînd în Odessa, unde a jucat cu trupa el de operă la teatrul Municipal, un succes pe care presa rusească este unanimă a-1 constata. La 31 Martie, d-na Elena Theodorini va da la teatrul Naţional, opera «Gioconda» de Ponchielli şi la 2 şi 4 Aprilie va da la teatrul Lyric irevocabil ultima reprezentaţie şi una în beneficiul Aura Theodoriui, aurora talentului săd. La Iaşi şi Odessa, unde d-şoara Aurora a cîntat alăturea de sora el d-na Elena Theodorini, a obţinut un succes mare. Biletele sunt de vînzare chiar de acum la «Agenţia Teatrală» de la L’Indâpeudance Rournaine. *** Oraşul T.-Severin a fost autorizat să cedeze judeţului Mehedinţi un teren în întindere de un hectar pentru construirea ca-zărmel călăraşilor. In acest scop şi pentru clădirea cazărmel de artilerie din acelaşi oraş, ministerul de interne va depune un proect de lege pe biuroul Camerei, prin care judeţul Mehedinţi este autorizat a contracta un împrumut de 740.000 lei. *** Astă-zl, 29 Martie, s’a început în Iaşi procesul fostului casier al epitropiel Sf. Spi-ridon, N. Harnagea, care — după cum se ştie — a furat suma de 130.000 lei în dauna acelei instituţiunl. OFOHMAŢlt Consiliile judeţene din toată ţara, convocate, în sesiune extra-ordiuară, pentru ziua de 16 Aprilie 1897, vor avea să se ocupe şi cu cestiunea constituirel caselor de pensiuni pentru funcţionarii judeţeni şi comunali, înfiinţate prin legea din 25 Februarie 1897. D. maior Bogdan, din regimentul 7 călăraşi, va fi numit director al şcoalel de cavalerie din Tîrgovişte, în locul d-lul maior Ghimpeţeanu. Nene Freie Presse de la 8 Aprilie stil nod, scrie următoarele cu privire la criza noastră ministerială : Din Bucuieşti se anunţă că ministerul Aurelian şi-a dat demisiunea. Cabinetul s’a zdrobit de rezistenţa pe care a înttlnit’o în propriul său partid şi anume din partea aripei condusă de fostul ministru preşedinte, Sturdza. In afară de aceasta, unii din membrii săi şi anume Stoicescu, ministru de externe, i-au pricinuit fel de fel de încurcături prin SntîmplărI de ordin personal. Se pare totuşi că pentru acum nu este vorba de căt de o reconstituire a ministerului, aşa îneît trei din miniştrii actuali, Aurelian, Berendel şi Şendrea să rămînă în noul cabinet al cărui preşedinte va fi probabil din noii D. Sturdza. Acum cîte-va zile în adevăr, Sturdza, care de la moartea principelui Ghica era preşedinte al Senatului, a avut o conversaţiune mai lungă cu Aurelian, convorbire în care ambii, aii negociat asupra înlocuitorilor demisionaţilor miniştri, Stoicescu şi Cantacuzino. In a-ceastă convorbire, s’a contat pe presupunerea că Aurelian trebue să rămînă în posesiunea unui portofoliu. Dacă de atunci încoace presupunerea aceasta a căzut, nu se ştie. Comuna urbană Călăraşi va fi autori-sată a contracta de la casa de depuneri şi consemnaţiunl, sad de ori unde va găsi, un împrumut pe suma de 1,000,000 lei, cu procente cu cari împrumută obicinuit zisa casă, plătibil în termen de cel mult 20 ani, prin anuităţi cari se vor înscrie în fie-care an în budgelul comunei intre cheltuelile obligatorii. Acest împrumut va servi la achitarea datoriei ce are comuna către societatea de basalt artificial şi ceramică de la CotrocenI, pentru facerea de pavagil pe stradele oraşului şi pentru construirea unei cazarme de pompieri. Proiectul de lege—în acest senz—a fost depus în Cameră. ErI a avut loc învestitura noului episcop de Roman după ceremonialul mal dinainte întocmit. M. Sa a bine-voit a se întreţine cîte-va minute cu noul episcop. Prin Monitorul Oficial de erl se promulgă legea budgetară pentru anul 1897-98. După această lege veniturile Statului sunt fixate la suma lei 215,155,000. Cheltuelile ating exact aceeaşi cifră. In rîndurile medicilor domneşte cea mal mare nemulţumire de modul cum se conduce actualminte serviciul sanitar. In toate domneşte, în adevăr, anarhia şi bunul plac. al oamenilor zilei. D. Dr. Felix, fie din pricina vîrstel, fie din frica sa strămoşească, stă ca Irunza pe apă, se teme şi de umbra lui, e ca şi cum n’ar fi acolo de cît cu numele, căci e lipsit cu desăvlrşire de energie şi iniţiativă. E surd şi indiferent cu medicii asupriţi şi nedreptăţiţi, umil cu cel cari’l poruncesc şi lovesc in corpul sanitar. Mal mult, sub ochii şi scutul săli, chiar în direcţia sanitară, se săvirşesc zilnic abuzuri revoltătoare de către d-ril Po-lizu şi Tudoriu — aceste două putregaiuri biurocratice cari se eternisează a-colo. Cînd va veni oare un ministru cu măturoiul în direcţia sanitară? Ceea-ce sigur, e că opinia generală a medicilor, chiar acelora din stratele superioare, este că diriguitorii acestui important serviciil constituesc o trinitate nefastă, şi toţi îşi zic cu mîhnire că, atit legea sanitară existentă, cît şi cea care se confecţionează, nu servă la nimic, cită vreme aplicarea el nu se încredinţează in mina unor oameni destoinici şi cinstiţi. Prin decret regal s’a aprobat regulamentul relativ la atribuţtunile şi respun-derea funcţionarilor de pe bordul vaselor serviciului maritim romin. Localul Academiei romîne, situat pe calea Victoriei, va fi transformat şi mărit. Sala de şedinţe publice va avea 20 metri de lungime şi 16 metri de lărgime şi se vor construi încă 4 saloane. Lucrările vor începe în curînd. Aflăm, cu multă părere de răd, că d. C. Olănescu, fost ministru al lucrărilor publice, se află puţin bolnav la Nisa. Urăm distinsului bărbat grabnică însănătoşire. D. Gogu Cantacuzino despre mi- nisterul Aurelian Clnd d. Gogu Cantacuzino a văzut guvernul d-lul Aurelian la pămînt, i s’a deschis guriţa, a Început să vorbească. In două nnmere consecutive ale Voinţei Naţionale candidatul ocult la şefia partidului liberal, Îşi deschide inima-I neagră şi lasă să debordeze veninul care-1 sufocă. Mal întâi «Voinţa a arătat: încercarea unora (a d-lor Costinescu şi Lascar) de a suprima forţe de ale partidului (cum e d. Gogu Cantacuzino) şi lipsa de prevedere din partea altora (d. Aurelian) de a opri o asemenea încercare nenorocită.» In numărul el de a-seară, «Voinţa» e şi mal categorică. Ea spune verde (în toate înţelesurile acestui cuvînt) că ministerul Aurelian era umplut cu nişte «insuficienţe» cari l’afl paralizat şi compromis. iSilit adese-ori a menaja, silit tot-d’a-*una a nu se pronunţa, pentru a nu sn-*păra, a nu strica şi a se putea strecura, «guvernul a fost paralizat, redus la o in-«acţiune compromiţătoare şi funestă». La Întrebarea opiniei publice ce a făcut guvernul Aurelian In pulru luni. «Voinţa» crede că nu se poate răspunde de cit a-ceasta: «S’au făcut două legi: una a repausului duminical, a doua a pensiunilor penetra funcţionarii comunali şi judeţeni. — «Ambele uceste leg! însă sunt de o utili-«tate generală contestabila; ele sunt cel «mult legi de popularitate, fără nici un »sens. «Cit pentru legea Casei Rurale, aşa cum «e făcută, nu pare menită a ajunge pînă «la onorurile promulgăreî prin Monitorul «Oficial. In tot cazul, sub oare-carl rapor-«turl, este şi ea o lege de popularitate prin-«fre o a treia clasă a societăţei». Nici odată noi n’am fost mal aspri, mal cruzi—de altmintrelea nu prea era nevoe— cu ridicolul minister Aurelian. Şi să se noteze că Gogu Cantacuzino tratează ast-fel un guvern din care a făcut parte, ale cărui acte le-a senmat, cu a cărui răspundere urmează să fie solidar! I>. IHm. Sturdza preşedinte al consiliului Triumful Ntimlziştilor.-fmigfătnirea de ia Senat.—Declaraţia d lui Sturdza.—Im presiunea iii partid.—Criza prezidenţiala Triumful sturdziştilor Erl după amiazl la orele 3 şi un sfert s’au întrunit în camera preşiden-ţială a Senatului d-nil Dim. Sturdza, P, S. Aurelian, Em. Costinescu, Gogu Cantacuzino, Tacite Giani, V. Lascar, Ferechide şi C. Nacu. S’a discutat pînă la orele 6 fără un sfert asups a situaţiei şi asupra formării unul cabinet de concentraţie, dar nu s’a putut stabili nici o înţelegere. Dinpotrivă,se spune că » scenă violentă s’a deslănţuit intre d-uiî Km. Costinescu ţii Kerecliide, precum ţi între . Sturdza a primit misiunea să formeze un cabinet de concentraţiuue. Si dacă nu va ishufi, ceea ce este probabil, a-tunei d-sa va trebui să-ţi depună mandatul. * * * Vestea despre formarea unui minister Sturdza a produs o indignare generală. D. Dim. Moruzi, prefectul judeţului Dorolioiu, a-flînd despre însărcinarea pe care o are d. Dim. Sturdza, şi-a trimis imediat demisiunea la ministerul de interne. 0 altă demisiune a trimis din membru al partidului liberal. Ambele demisiuni sunt motivate în termenii cei mai violenţi în contra d-lui Dim. Sturdza. * * * întreaga capitală s’a revoltat la vestea că d. Dim. Sturdza va redeveni şef al guvernului. Impresia generală e că un minister prezidat de acest om veninos, este o provocare directă la revolta opiniei publice. i'riza prezidenţială Odată criza ministerială terminată, se vorbeşte despre o nouă criză, despre criza preşidenţială. 1) . Tache Giani, care în calitate de preşedinte al Camerei, a omis părerea înaintea M. Sale Regelui, că formarea unui minister Sturdza ar produce zguduiri violente în ţară,— acum, în urma soluţiei dată crizei, se află în conflict cu preşedintele consiliului. Se crede că se va face apel la Cameră, să aleagă între d. Sturdza şi Tache Giani. * * * Corpurile Legiuitoare vor fi prelungite pînă Jouî, 3 Aprilie, inclusiv. E probabil că decretul de prelungire va fi citit azi la Cameră şi la Senat tot de d. P. S. Aurelian. * * * Circulă mai multe liste ministeriale, unele concentrate, altele desconcentrate. Pînă la orele 2 din noapte nu se ştie decît atît, că azi înainte de amiazî d. Dim. Sturdza va face apel la d. Aurelian să intre în cabinet împreună cu un amic al său, fie d. Lascar, fie d. Şendrea. Sîmbătft 29 Martie, se va da in palatul Ateneului marea festivitate şcolară organizată de societatea profesorilor secundari. Iată programa acestei festivităţi : Partea I.— 1) Imn naţional cîntat de elevii şcoalel normale a Societăţii pentru Învăţătura poporului romln, sub conducerea maestrului N. Bânulescu. 2) Răsboiul, de Carmen Silva, recitat de d. Conduratu. EPOCA 8 3) Aria Leonorei din Favorita de Doni-zetti ctntatâ de d-ra O. Mărculescu. 4) Fantaisie Caprice de Vieuxtemps, executat pe vioară de d. Ion Dănescu. 5) Baiazid şi Mircea, de Eminescu, recitare de d. C. Nottara. 0) Fata de la Cozia, de Flechtenmacher, clntat de d. I. Petrişor. 7) Jocuri gimnastice, executate de elevii liceâlul Lazăr, sub conducerea maestrului d. Ionescu. Partea II. — Inttiă 0 seară de amor, de Mendelssohn, cintat de d-uil A. Bărcănescu şi T. Calotescu. 2) Ion la Theatru de Speranţă, recitate d. Zaharescu. 3) Umbra, de Cavadia, clntat de d-ra 0. Mărculescu. 4) Curcanii de Speranţă, recitate de d. Zaharescu. 5) Trio de Mendelssohn, executat de d-nil C. Dumitreseu, I. Dănescu şi W. Hutter. 6) Asalt cu armele, de maeştrii N. Bă-descu şi Nicolau. 7) Noir et Blanc, duo de Tagliafieo, clntat de d-ra O. Mărculescu şi T. Calotescu. 8) Jocuri Naţionale, executate sub conducerea maestrului G. Moceanu. Începutul la 8 ore seara, precis. M. Sa Regina va asista Ia această festivitate. -----------—----------------------- ÎNVESTITURA NOULUI EPISCOP AL ROMANULUI Vineri, 28 Martie, fiind ziua hotărltă pentru învestitura P. S. Sale Arhiereului Ioanikie Bacaoanul, ales Episcop al eparhiei Romanului, la orele 11 şi un sfert dimineaţa două trăsuri de gală ale Curţel se allaQîn curtea Sfintei Mitropolii pentru a conduce la Palat pe II. PP. SS. LL. Mitropolitul Primat şi Mitropolitul Moldovei şi Sucevei şi pe P. S. S. Episcopul noti ales. La orele 11 jum. cortegiul sosind în curtea Palatului, garda eşi şi prezentă arma, iar muzica întonă «Spre rugăciune». In sala Tronului se aflaţi adunaţi: inallut cler, d-nil miniştri, d-nil sena-natorl, d-nil deputaţi, înalta Curte de casaţie, înalta Curte de compturl, primarul Capitalei şi consiliul comunal, d-nil prim-preşedinte, preşedinţi, d. procuror general şi procurorii Curţel de apel, d. prim-preşedinte şi prim-procu-ror al tribunalului Ilfov, d-nil secretari generali şi directori al ministerelor, d. comandant al corpului II de armată, d-nil generali şi coloneii şefi de corpuri din Capitală, precum şi mal multe alte notabilităţi. După ce Majestatea Sa s’a suit pe Tron avînd în stingă pe A. S. R. Principele Ferdinand, adjutantul regal de serviciu a introdus pe P. S. S. Episcopul noul ales la eparchia Romanulul^în faţa Tronului, după care d. ministru al cultelor dete citire diplomei de învestire a noului ales. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi şi Sucevei a remis apoi cîrja episcopaîă în mina Majestâţel Sale, pronunţînd ur-mâtoarta alocuţiune: Sire, Eparchia de Roman făcînd parte din păstorească oblăduire a Mitropoliei Moldovei, rog smerit pe Majestatea Voastră a o încredinţa noului ales, Episcopului Ioanikie, conform străvechiului us al Bisericel şi a datinelor ţărel. Majestatea Sa S’a adresat Episcopului zicîndu-I: *Iţi încredinţez cîrja episcopală pentru a păstori turma Eparchieî Romanului.» Prea Sânţia Sa mulţumind, rosti următoarea cuvîntare : Sire, In chiar momentul când cu smerenie şi evlavie am primit din Augustele VoastreMînl Toiagul păstoriei din eparchia Romanului, In chiar acel moment zis-am în mine: «Ini-«mă curată zidesce întru mine, Dumnezeule! «şi duh drept iuuoesce întru cele din lăun-«tru ale mele». Stînd azi Iu faţa Voastră, Măreţe Suveran, de datorie am de a spune Majestăţel Voastre, că în păstoria turmei cuvîntătoare a Domnului şi Mîutuitorulul nostru Isus Christos, pururea voiu sta cu cuget privighetorii! şi cu minte deşteptată la prima din primele învăţături constituţionale, anume că Majestatea Voastră sunteţi cea mal Înaltă expresiune a suveranitâţel poporului romîn, de la care derivă toate puterile In Stat. Pleclnd de la această primă învăţătură, însufleţit de Sfîntul Kiprian, urma-voia a propovedui: că Biserica Domnului nostru Isus Christos este ca un Soare care dă viaţă lumel întregi, dar a căreia lumină una este... că cu toţii, Suveran, Mitropoliţl şi EpiscopI, presviterl, diaconi şi popor, suntem concepuţi In plutecele unei singure mame, hrăniţi cu acelaşi lapte, animaţi de acelaşi spirit. Voiă mal spune, Majestate, că Slutul Sinod este autoritatea cea mal înaltă şi cea mal slntă a Sîntel Biserici autocefale ortodoxe de răsărit. Nu va fi aşa dar învăţătură, Sire, In care, supus legilor ţărel, să nu mă povăţuesc de cuvlntările înţelepţilor Sînţî Părinţi al bisericel de răsărit. Voiţi mal spune, Majestate, nu numai că sunteţi scutul şi apărătorul cu ochiul neadormit a lntărirel şi Inflorirel Sîntel noastre Biserici, dar că sunteţi şi o fîutlnă pururea cugetătoare de bine-facerl. Şi acum cind, ca Episcop al Romanului, îmi am făcut In faţa Voastră, Măreţe Suveran, smerită această profesiune de credinţă, întorelnd privirile mele către această strălucită adunare, face-voiii un călduros apei ca să-şl unească glasul el cu acel al smereniei mele, şi să strige d’impreună cu mine : Mulţi ani trăiască Carul I, primul nostru tru Rege, spre a Înălţa şi Ţara şi Biserica la apogeul mărire! sale! Mulţi aul trăiască buna noastră Regina Elisabeta, mama biue-făeătoaro a sufletelor sclrbite şi nenorocite ! Mulţi ani trăiască Moştenitorii Tronului, d’impreună cu drăgălaşii Prinţişorl. bucurie şi speranţa scumpei noastre patrii! M. S. Regele bine-voi a răspunde P. S. S. Episcopului : «Marele colegiu electoral, înfiinţat prin legea sinodală, alegind pe Prea Sfinţia Ta ca Episcop al Eparchiei Romanului, cu vie mulţumire Ţi-am încredinţat cîrja episcopală ca semn vădit al paterei duhovniceşti. «Minăm poţi fi că încrederea Ţărel a chemat pe Prea Sfinţia Ta la acest stră-vechiu scaun, împodobit de urmele neşterse ale unui şir de păstori învăţaţi şi evla-vioşi, şi am încredinţarea că, pătruns de înalta Ta misiune, vei avea de-apururea înaintea ochilor, marile pilde ce ei aii lăsat. « Un timp îndelungat ai fost, Prea sfinte părinte, în capul seminarului din Roman, unde ai pregătit tinerimea destinata a ’şi închina viaţa Bisericel, ai avut ast-fel prilejul de a cunoaşte această eparhie, care de astă-zi înainte este încredinţată ocîrmuirei sufleteşti a Prea Sfinţiei Tale. Condu dar, Prea Sfinte Părinte, cu acest Toiag, turma cuvîntătoare a eparhiei tale pe căile dragostei şi ale binelui; sădesce în inima nouilor generaţiuni respectul celor sfinte-, aprinde şi întăreşte în sufletul tutulor iubirea creştină şi iubirea de ţară tot-d’a-una nedespărţite. «Mulţumesc Prea Sinţiei Tale pentru mărturisirile de credinţă ce Mi-ai dat prin călduroasa ta cuvîntare, şi ’ţl urez, Prea Sfinte Părinte, ani mulţi şi fericiţi pe scaunul episcopal al Romanului». DIVERSE DIN CAPII ALA munana Moartă, tu tramway.— ErI după amiazî, într’uu vagon de tramway, o feinee, a cărei i-dentitate n’a putut încă fi stabilită, a leşinat în mod subit in dreptul grădinel sf. Gheor’ghe. Conductorul vagonului, cu ajutorul celor-l’alţt pasageri, ad suit pe nenorocita femee într’o trăsură spre a o conduce la spitalul Colţea. Abia plecată trăsura şi sărmana femee a încetat din viaţă pe drum. Nenorocita, avea cu sine în vagon, doul copilaşi dintre cari unul de ttţă. DIN 1ARA Sinucidere diu dragoste.— In ziua de 25 curent, femeia Paulina Dreiverss, de origină Austro-Ungară, croitoreasă în vîrstă de 21 de ani, s’a găsit spîuzurată în casa din strada Brîsca din BuzăQ. Parchetul a fost avizat, şi începînd cercetările s’a constatat că nenorocita femee s’a sinucis din causa unul amor nefericit. Cadavrul sinucisel a tost transportat la Morga de la Spitalul Comunal. Grindină.— In ziua de 20curent, o ploaie teribilă însoţită de grindină de mărimea unei alune a căzut în regiunea comunei Corabia şi Celeiu, Dolj, care în timp de 10 minute a distrus florile arborilor fructiferi şi a ucis un mare număr din mieii turmelor cari erau la păşune. ,% ErI după amiazî, o grindină teribila a căzut timp de două ore la Zimnicea, distrugind semănăturile. DIN STREINATATE O prinsoare americană. — Sunt mal bine de cinci luni de cînd s’aO făcut alegerile presidenţiale în America, şi zilele trecute abia s’a regulat la Owasso (Michigan) un pariu electoral, cum nu se poate vedea în fie care zi. Un individ din localitate, Leadbeater. boxor de profesiune, pariase cu un prieten al sâtl, că, dacă Mac-Kinley va fi ales, va sparge tot şi va devasta întreaga vestită prăvălie de băuturi spirtoase din localitate a Iul Bartell, dacă din contra triumful va fi de partea lui Bryan, cel l’alt parior va fi obligat să săvîrşeascâ acest vandalism. Scrutinul de la 2 Noembrie dînd victorie lui Mac-Kinley. Leadbeater fu obligat să-şl plătească datoria. Boxerul însă. abia în-tr’una din serile trecute se decise să-şl achite prinsoarea ; intrînd în faimoasa circiumă, într’o groaznică stare de beţie, americanul făcu să zboare în aer, paharele, cupele, buteliele de tot felul ; sfărîmă galantarele din faţa magaziuu-lui şi ca să’şl încheie în mod strălucit frumoa-sa-i operă de distrueţiune cu o lovitură de pumn prefăcu în ţăndări o oglindă în valoare de peste 100 de dolari. Leadbeater a fost condamnat pentru acest fapt, la un an de zile în închisoarea din Ionia. El are însă consolaţia că acum nu maal dato-reşte nimic prietenului săiî. Un tramvai electric lu llacărî.— Compania parisiană a tramvaiurilor de Nord a inaugurat de cîte-va zile la Paris, pe linia bulevardului Malesburbes, un servicifl de vagoane electrice. Lunea trecută s’a întimplat un accident destul de bizar. La înălţimea parcului Monceanu, mecanicul observă că focul a cuprins vagonul. O oprire bruscă a vagonului produse o panică grozavă în pasageri, cari, înfricoşaţi, părăsiră repede locurile lor. A trebuit ca pompierii să fie chemaţi ca focul să fie stins şi circulaţiunea ast-fel restabilită. DIN ORIENT SERVICIUL NOSTRU SPECIAL Athena, 29 Martie. Se afirmă că Grecia va răspunde ultimei note a puterilor, propuuiml o altă soluţiune a chestiune! crotane, de cit acea a autonomiei insulei. Atena, 28 Marlie. Ambasadorii din Constantinopole, după mal multe conferinţe, au terminat azi pro-eetul pentru organizare a Cretei. M. Ring A se citi urmarea şi Ultimele Telegrame în pagina a 4-a. Regele Tonicelor, cel mal activ din vinurile de qtiinină, este Quinium Labar-raque. Formula sa a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris, Acest leac, e cel mal indicat pentru a combate anemia, boalele nervoase, starea febroasă şi a da puteri convalescenţilor. Un pahar de liqueur după fiecare masă. Avis Important!!! întregul Mobilier al Hotelului d’Orient din Capitală, în starea cea mai perfectă, se vinde şi în parte, chiar de acuma. A se adresa Ia d. Henrv Rlumenfeld Calmi Victoriei, 200. Aivuivciu Din cauză de plecare se vinde una pereche cal murgi închişi, lu vîrstă de 6 ani, sănătoşi, înalţi 16 pumni. Doritorii se vor adresa, Str. Batiştel, 15. La 31 Martie 1897 se vor vinde prin licitaţie publică la Tribunalul Ilfov Secţia de Notariat Imobilele următoare, aparţinînd suc-cesiuneî V. G. Porumbarii 1) Imobilul «lin strada Icoanei No. 29, 42 m. 60 faţada şi 58 m. funhul, clădirea cu un etaj, avind un apartament şi 6 prăvălii, licitaţia începe cu preţul de lei. ’ 61,580 Imobilul din strada Isvor No. 58 17 m. 80 faţada şi 26 adîncime şi o coadă înfund, clădire cu un etaj ridicat, avînd 7 camere, grajd şopron licitaţia începe cu preţul de lei 30,540 Grăbiţi-vă ! Grăbiţi-vă ! Grăbiţi-vă ! Azi îi Început vfuzarea La lOOO Articole Vis-a-vis de Msgasinul Universel (fost Sutianu) 10.000 bucăţi sifon metri 30,50 bucata, numai fr. 12.50 10.000 duzini Ciorapi fii d’ecoste numai 1 fr. perechea. 10.000 < « dubli numai ou 50 bani perechea. 5,000 perechi mtinuşl extra-fiue numai 2,75 perechea. Colosal asortiment de MVG 1.IUE pentrn Dame fabulos de efiin. 10.000 duzini Gulere şi Manşete de olandă pură numai ou fr. H duzina. 5.000 duzini Cămăşi bărbăteşti de noapte şl de zi nu- mai cu fr. 2,75 bucata. 10,000 bucăţi Broderie fabulos de eftin. 1.000 duzini otrepe de bucătărie de olandă numai cu fr. 4,50 duzina. Gravate batiste, Prosoape, Parfumerie, Bas-toaue, Umbrele ne mai pomenit de eftin. 34, CALEA VICTORIEI, 34 Vls-a-vlsde Magasiuul Universel GIOVANNI B. GRONDÂ Medalia de Aur O Bucureşti 1894 Furnisorul Vechea şi prima Fabrică de umbrele Fondată în a. 1880 BUCUREŞTI Cana Regale 24, Str. Şelari, 24 Recomandă atît onor. sale clientele, cit şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricaţiunel sale precum : UMBRELE şi UMBRELUŢE fantesie de tot felul. Specialitate Umbreluţa AGO, ultima noutate. Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu siş TO-LEDO. Se primesc or-ce comande şi repara-iunl. Serviciul onest şi prompt. Rog a nota bine adresa mea, numai: 2-M, Strada Şelari, 2-1, Cu cîneperea primăverel recomandăm suferinzilor precum şi celor sănătoşi pen tru menţinerea sânătăţel : NOUA ŞTIINŢA de Vindecarea tuturor boalelor fără medicamente şi fără iperaţiunf de LOUIS KUISE.—Lipsea Operă tradusă în romîneşte şi care formează un volum elegant 8 mare de 450 pagini în care se găsesc sfaturi pentru toate cazurile de boală. Cel interesaţi să bine-voiască a trimite editorilor Ralian şi Ignat Samitca—Craiova, prin mandat postai Leî 5 şi vor primi volumul broşat, safi Leî 7,50 şi vor primi volumul legat e-fegant în pînză, aurit, franco recomandat prin poştă. Volumul se află de vînzare şi la toate librăjj Jiile din ţară. nc IlfPUIDIJlT Casele din fa*ă' Ut Iflummnl strada Popa Tatu No. 24, ca 8 camere, bucătărie, spălătorie, pivniţă. Inforntaţiunl la proprietar în curte. Aminciu De cinzare sat) de închiriat o casă elegantă în strada Lueacl No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stăpînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz. «BSKBBKSaSSESHB &2fiESBB£3s Empermeabile “ OBLE MAI EFTINE VINDE CA 8PE01AUTATE| Casa de maşini agricole şi industriale Wnj i mrnt'rn BUCDRE5CI, 8tr. BmardaD, 12 . OlAAL’tuKtn BHAlLA.Bnl.nudalOiaa.VU CRAIOVA, «tr. CogAluiceano, 10 Dinţî cu 7 lei unul Se pune în caulchuk în strada Cempineanu No. 46 CONSTANTIN SIMiONESCU Doctorand fn medicină Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paria Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cea consultaţiune şi prin corespondenţă- Du STER IE N, GIURCU IX Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi specialiştii de la facultatea de medicină Vienr. cu s din CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur. argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzătorl. Bijouterie, Horologerie & Argintărie LEON W£IMNBLfTH 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne şi nunţi Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul meu in tot-de-auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate In aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase. Bogat asortiment In diferite argintării (Riolz.) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc. Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Primeşte In schimb orl-ce obiecte uzate 8,- STRADA SĂRINDAR,—8 Prelungirea stradel Nouă BUCUREŞTI IN FABRICA L II I’ PAUL MILKER Se găseşte fn tot timpul un Mare asortiment DE Articole de Voiagiu Pielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. SAGl CU HECESAIRE UE TOILETJ de Ia 40 până la 350 lei ADMINISTRAŢIA REVISTEI «KIKIREZU» Avis Revista Kikireeu încetind d’a mal apare, să face cunoscut, că abonamentele incasate cu anticipaţie să vor restitui, la cerere, cu începere de astăzi înainte. A se adresa : Calea Victoriei, 29. W. STAADECKER Maşine agricole şi industriale de ori-ce fel Strada Sniurdau, 12. — BUCUREŞTI. — 12, Strada Siuărdan. BRĂILA Bulvadul Cuza, 79 LOCOMOBILE Model npentru 1897o& cu eilindrotamd-e un bil aşezat pe o de oţel. Extra lă, 6 atmosfe siune CRAIOVA Str.M.Cogălnicânu,10 TREERATORE Model noii pentru 1897 cu elevator de a-lauiă, site mal lungi şi mal late, Vtnturâ-torl mal puternice din cuuoseuta fabrică RUSTON, PROCTOR «& C-nie, Unit., LINCOLN l(tn ■ MBA II ii Noua eecerătoare cu le*?at \ din prima fabrică ■ T ISUI. I.A DREAPTA specială 783 centimetri lungime 1 n/r prnTiTTri — 150 Vindute în "895; 19S viuduie în 1896 — , 1V1C- UEnllllU «IIAISY» Secerătoare simplă cea uial respindită. CHICAGO «COSITOARK I>K FUN Uf o. 4» complect de oţel. / (America) PLUGUTI universale de ort-ce fel si număr. — PLUGURI cn 2\ Rud-Snek brăzdnre Z. H. 9 N. complecte do oţel. —SEMĂNĂTOARE în rîndurî./ Pmgwitz oip»e») Cele mai apreciate — singurele maşini admise pentru fabrica de zahăr. Chitila Orrţi catalogul ilustrat, mov» trimite gratuit si Irauco www.dacoromanica.ro 4 EPOCA TELEGRAME (Serviciul Agenţiei Bomîno) Paria, 28 Martie. «Senat».—D-nil Rambaud, Bartout şi Darlan fac deelaraţiunl zicind că vor protege morala publică şi vor suprima publicaţiunila obscene. Senatul adoptă o ordine de zi aprobind deda-raţiunile guvernului şi exprimind Încrederea sa In vigilenţa şi tăria guvernului. Viena, 28 Martie. «Camera deputaţilor».—Şedinţă furtunoasă.— Moţiunea de urgenţă presentată de cele trei fracţiuni Germano ale Camerei, şi ceri' d retragerea ordonanţelor care prescriu Întrebuinţarea limhelor Germană şi cecbă de autorităţile din Boemia, este respinsă cu 221 voturi contra 152. Contele Badeni declară în mijlocul aplauselor dreptei şi a protestărilor pasionate ale Germanilor, că aceste ordonanţe nu sunt de cit o etapă In calea ce conduce la împăciuirea celor doua rase din Boemia. Camera s’a aminat plnă după sărbătorile Paştelor. Astă-zî, la orele 10 dimineaţa, d. V. Lascar a cliiemat în cabinetul săi! de Ia ministerul de interne pe toţi funcţionarii superiori al ministerului, de la cari şi-a luat rămas bun, mulţumindu-le de modul cum şi-au îndeplinit serviciul, în tot timpul cât d-sa a fost ministru. Ni se scrie din Iaşi, cu data de 27 Martie : O telegramă a d-lul Filitis, secretar general al ministerului justiţiei, anunţă azi următoarea mişcare In magistratura locală: d. Tigran Buicliu, avocat, se numeşte jude-sindic, în locul d-lul Cozlo-vanu, care trece judecător la ocol. III— loc ocupat de d. Costinescu ; d. Al. Li-teanu, actual substitut de procuror Ia Bîrlad, a fost transferat supleant la secţia II, în locul d-lul Crupenski, sacrificat ; d. C. Grigoriu, judecător Ia secţia II a tribunalului, este transferat la Te-cuciă, iar in locul d-sale vine d. Al. Fi-lostrat. * * * Mişcarea aceasta, Ia care nu se aştepta nimeni, a produs sensaţie in lumea tribunalelor. In deosebi se comentează permutarea la Tecuci a d-lul C. Grigoriu, care sta în foarte apropiată înrudire cu d. G. Mîrzescu. Se atiibue d-lul Grigoriu intenţiunea de a demisiona. Acelaşi lucru se crede şi despre d. Liteanu, care, zice-se, n’ar dori să accepteze o funcţiune din care cumnatul săfl, d. Crupenschi, a fost pe nedrept, îndepărtat. Keveiiire» it-luî Sturdza întrevederea d-lul D. Sturdza cu M. Sa Regele a durat o oră şi trei sferturi. începută la 6 ore, audienţa a ţinut plnă la 7 ore 45. După cum «Epoca» a spus-o din momentul izbucniret crizei, nu s’a renunţat încă la ideia formărel unul minister de conciliaţiune, care să ralieze toate elementele liberale răzleţe. Aceasta este chiar una din condiţiile ce şeful Statului a impus d-luî Sturdza, eînd l’a însărcinat cu formarea cabinetului. * * * Demersurile făcute de d. Sturdza după întrunirea de aseară dela Senat şi azi dimineaţă nu aii izbutit la nimic. D. Aurelian nu a dat nici un răspuns categoric. Fostul preşedinte al consiliului a declarat d-lul Sturdza că consimţimlntul său depinde de modul cum acesta va compune viitorul cabinet,—lăsînd a se înţelege ast-fel că nu poate intra intr’o combinaţiune ministerială din care ar face parte ann mite persoane. * 4c 4c Convinererea generală e că demersurile d-'nî Sturdza. pent’u formarea unul mi- nister de concentraţiune, vor Q zadarnice. Dacă pînă astă-zl la 2 ore, cabinetul nu este compus, d. Sturdza va trebui să depună mandatul ce i s’a încredinţat. * * 4c Aseară, la 6 ore, d. Oogu Cantacu-zino a făcut o lungă vizită d-lul Ioan Kalenderu. Întrevederea cu administratorul domeniului Coroanei a durat plnă la ora 7. * « * «Dreptatea» de astă-zl a apărut în doliu. Ziarul liberal democrat anunţă, în următorii termeni, ştirea despre revenirea d-lul Sturdza : D. Dimitrie Sturdza a fost însărcinat cu formarea ministerului. Aecst fapt este o sfidare îndrăzneaţă a-dusă Ţârei şi Parlamentului. Omul odios, care a fugit din faţa Ca-merilor, revine la cîrmă îndată ce Camera sc ’nchid. Revenirea lui însemnează nimicirea libertăţilor publice, atingerea legalităţei, reînvierea vremurilor do anarhie şi de scandal. Romînii din Transilvania, Romînii din Macedonia, Romînii din regat, cu inima zdrobită de durere primesc vestea sinistră. Tot odată, «Dreptatea» anunţă o întrunire a liberalilor democraţi pentru mîine la ora 4 p. m. în sala Dacia. 4c * * A-seară, după consfătuirea majorităţilor, d-niî Ferechide, Gogu Cantacuzino, Poni, Nacu, Stolojau, C. Stoicescu şi Mişu Schina s’au întrunit la d. Dim. Sturdza. La acest conciliabul au fost rugaţi să vie şi d-uiî Aurelian, Lascar, Take Giani şi Şendrea, dar nici unul din eî nu s’a dus. * 4c 4c D-nil Dim. Sturdza, P. S. Aurelian şi Take Giani aii fost primiţi azi dimineaţă la orele 10 în audienţă la Palat. 4c 4c 4c Sturdziştll ruspfndesc vestea că d-nii P. S. Aurelian şi V. I.asear ar II promis d-lui Sturdza că de dragul unităţii partidului vor ti dispuşi să intre iu cabinet. Svonnl, piuă în acest moment, n’are ulei o confirmare; dimpotrivă, aureliauiştii pretind eă niei vorbă nu poate fi nici măcar de tratative de împăcare. 4c 4c * Se crede că pină nu se va stabili o înţelegere între d-nii Sturdza şi Eugen Stâtescu, care de două zile este aşteptat să se întoarcă în Capitală, nu se va putea forma ministerul. 4c ♦ * In afară de demisinnea violentă pe care a dat’o d. Dim. Moruzzi, se aşteaptă şi demisinnile d-lor Luca Ionescu, secretar general al ministerului de interne, Christu, prefect al judeţului Vlaşca, şi Ma-nolescu, prefectul judeţului Argeş. 4c DEMERSURILE D-LUI STURDZA întrevedere cu d. Jflirxescu D. Mîrzescu a declarat astă-zl la Senat că d. Sturdza. pentru a ’şt îndeplini angajamentul, luat faţă cu M. Sa Regele, de a forma un cabinet de concentraţiune liberală, s’a adresat d-lor Aurelian, V. Lascar şi D. Giani, ce-rîndu-le să intre într’un cabinet presi-dat de d-sa. — Atît preşedintele Camerei, r.ît şi cel doi foşti miniştri ou respins în modul cel mal categoric, oferta d-hil Sfor- dza, — ne-a afirmat fostul ministru al instrucţiunel. Pe de allă parte, tot d. Mîrzescu ne-a asigurat că un angajament de onoare leagă pe toţi foştii miniştri, în cabinetul Aurelian, de a nu intra într’o combinaţie ministerială sub şefia d-lul Sturdza. Prin urmare, concentraţiunea, ce s’a impus d-lul Sturdza de şeful Statului, întimpină în tabăra aurelianistă greutăţi cari o fac cu totul imposibilx. Miefuzul fl-I ni general Mierendel In afară de d-nil Aurelian, Lascar şi Giani, d. Sturdza s’a adresat şi d-lul general Berendel, făcînd-i aceiaşi ofertă. Şi în acesta parte, d. Sturdza a întâmpinat un refuz categoric. Fostul ministru de resboiii a declarat că nu primeşte să intre într’un cabinet presidat de pretinsul şef al partidului. Dar greutăţile d-lul Sturdza nu se o-prese aici. Chiar în cazul când ar putea găsi titulari acceptabili pentru cele-Valle ministere, refuzul categoric al d-lul general Berendeiu îl pune într’o foarte mare încurcătură de oare-ce generalii Budişteann şi Pilat sunt absolut imposibili ca titulari al ministerului de răsboiu. SCANDAL LA TRIBUNALUL DE IAŞI Mare indignaţiune ieri la palatul justiţiei din Iaşi. D. Şendrea, în ultima audienţă ce a avut la Palat, a supus M. S. decretele prin care se înlocuesc doul din cel mal inteligenţi şi integri magistraţi, Const. Crupenski şi Const. Grigoriu, şi să numeşte d. Const. Ţurţureanu, copist la parchetul Curţii. Iată acum şi explicaţia acestor decrete: Acum cîte-va luni, prin o denunţare iscălită, Ştefan ,,Şendrea, azi ministru al justiţiei, să aduce la cunoştinţa parchetului că nepotul d-lul Şendrea, C. Turtii-reanu, prin efracţiune şi chei mincinoase, a spart un sipet şi a furat unchiului său 8 lei (adică opt lei), un şip de cognac şi o pereche de cisme de călărie. După stăruinţa unchiului se pune la dubă nepotul. Tribunalul, ne confirmând mandatul de depunere, Şendrea reclamă telegrafic predecesorului său de la ministerul justiţiei. Tribunalul, judecând afacerea, constată furturile cu efracţiune şi chelele mincinoase făptuite de tîn&rul Const.Ţurţur eanu, totuşi îl achită pentru nepricepere, ca fiind mal tînăr de 16 ani. (Sentinţa din 19 Februarie 1897). Această sentinţă era dată de C. Crupenski şi C. Grigoriu. Erl sosesc la Iaşi trei decrete: două privitoare la înlocuirea d-lor Crupenski şi Grigoriu-, cel d’al treilea (lucru de necrezut) privitor la numirea Iul C. Turtureanu, la parchetul Curţii de Apel. Curtea, revoltată de atâta batjocură, refuză să primească pe noul numit, pentru motivul că o hotărîre constată delictele lui C. Turtureanu, şi fiind-că acesta nu are vârsta legală pentru a presta cuvenitul jurământ. Conclusiune: Şendrea s’a răsbunat şi tot o-dată neputând băga pe nepotul său (cu a cărui întreţinere e însărcinat) la dubă, l’a băgat la Curtea de Apel. 0 scenă caracteristică, s’a petrecut astă-zl la Cameră. Eroii au fost Nae Stătescu, deputat de Buzău şi un oare care domn Lapati, copist la ministerul instrucţiunel, cari printr’o inexplicabilă îngăduinţă a chesturel — mobilează de câte-va zile incinta Camerei. Astă-zl, acest domn Lapati permi-ţindu-şl să 1fumeze, şi-a atras justele observaţiunt ale deputatului de Buzău. De aici scandal, cu înjurături reciproce, nare nu a luat sfîrşit, de cit in urma intervenţiei mal multor deputaţi. SENATUL Şedinţa de la 29 Martie Şedinţa se deschide la orele 2.40. Presidează d. Nicolaid, vice preşedinte. Presenţl 102 d ni senatori. Pe banca ministerială toţi d-nil minişfri demisionaţi. D P 8 Aurelian riteşte derretul prin care sesiunea Corpurilor Legiuitoare se prelungeşte plnă la 3 Aprilie inclusiv (aplause). Şedinţa se ridică. CAMERA Şedinţa de la 29 Martie Şedinţa se deschide la orele 2. Presidează d. D. Giani. Presenţl 134 d-nl deputaţi. D. P. 8. Aurelian citeşte mesagiul regal prin care sesiunea parlamentară se prelungeşte plnă la 3 Aprilie inclusiv. 1). I). Giani, preşedintele Adunărel, spune că ministerul ne fiind Încă constituit, Camera nu poate ţine şedinţă. Şedinţa se ridică şi cea viitoare se anunţă pentru Luni. DII ORIENT SITUAŢIA IN CRETA Constantinopol, 28 Martie Comisiunea de anchetă din Tokat a precedat la «250 de arestări». Viena, 28 Marlie. «Corespondenţa Politică» zice că torpilorul «Satelit» anunţă că a fost atacat de insurgenţi pe cînd încrucişa pentru menţinerea blocării; n’a suferit nici o pagubă. Torpilorul a răspuns cu cîte-va ghiulele trase din portul Gra-busa. Canea, 28 Martie. Corabia austro-ungară «Sebenico» a adus 27 de musulmani din Kissamo. Comandantul turc s’a opus la plecarea a 150 de alţi musulmani cu acelaş bastiment. Insurgenţii aQ practicat în meterezu-rile turcilor, nişte săpături de trei metri cu ajutorul ierbii de puşcă. In ajunul războiului Londra, 28 Martie. Se anunţă din Constantinopol ziarului «Times» că Poarta a adresat representanţilor săi în străinătate trei circulărî cerînd rechemarea trupelor greceşti din Creta, protestînd mai dinainte în contra numireî unui guvernator european de puteri şi plîngînd lise de desarmarea mahometanilor, pe cînd creştinii rămîn înarmaţi. Londra, 28 Marlie. Se anunţă din Elassona „Agenţiei Reuter“ că nişte bande greceşti au intrat pe teritoriul turcesc la Krania, în împrejurimile lui Gelbira. Trupele turceşti an tras foc şi de aci a urmat o luptă care continuă încă. Edhem-paşa a trimes ordine ca totul să fl gata de luptă. Nn se ştie încă dacă printre a-ceste bande sunt şi soldaţi greci. ITALIA ŞI KASlîOIIL Roma, 28 Martie. Camera deputaţilor.—Răspunzind la mal multe interpelări asupra cestiunel din Orient, d. Visconti Venosta, ministru al afacerilor străine, declară că este în interesul Italiei să nu isbucnească un resbel general. Italia nu poate să se de-sintereseze în cestiunea din Orient pentru că aceasta stă în legătură cu libertatea şi cu echilibrul european în Mediterana. interesul constant al politicei italiene este ca cestiunea din Orient să rămină sub protecţia concertului european. Programul politicei Italiei consistă in progresul Orientului şi in menţinerea păcii în Europa. DECLARAŢIA DE RESBOlt a insurgenţilor crrinni Londra, 28 Martie. Se anunţă din Canea lui Daily News că corabia rusească Alexandra a plecat. din baia Suda la Retymo, avend pe bord pe consulul Rusiei care va încerca să intruniască pe şefii, cretani pentru a le expune avantagiile autonomiei. Comandantul corăbiei austro-ungare Stephania a primit o scrisoare de la insurgenţii din Kissamo declarând că în cas de procedeurl ostile din partea puterilor faţă de insurgenţii, aveştia vor lucra ca fiind îu stare de resbel cu puterile. ULTIMA ORA Eşecul ii-fiţi Sturdza * D. Dim. Sturdza întimpină dificultăţi aproape invincibile în formarea cabinetului. Pină la orele 5 p. m., nu se ştie nimic sigur. Dimpotrivă aurelianiştU insistă asupra zvonului, că d. Dim. Stur-dza nu va putea să formeze nici nn cabinet şi că va fl nevoit şa ’şî depună mandatul. * * * D. Em. Porumbarii, într'o convorbire pe care a avut-o cu un redactor al noslru, a făcut următoarea declara-ţiune : — Un guvern în ţara romînească se compune diu cinci miniştrii, doul moldoveni şi un general. Ori d. Sturdza n’are încă de cît patru miniştrii, şi nu cred eă va avea mal mulţi, căci avem un angajament de onoare ea nimeni din partizanii noştri! să nu intre în cabinet. — Nici d. general Berendeiu ? — D-sa e numai general. Cu toate aceste cred că nici d-sa nu va intra în cabinetul d-lul Dim. Sturdza. 0 identică declaraţie a făcut azi şi d. Take Giani. * * * D. Dim. Sturdza nu se poate înţelege însă nici cu amicii săi în privinţa formării ministerului. Stătesciştiî cer două portofolii, pentru d-nii Stelian şi Djuvara, precum şi preşedenţia Corpurilor Legiuitoare pentru d-ivî Eugen Stâtescu şi An. Stolojan. Stnrdziştiî însă sunt grozav de porniţi în contra stătesciştilor şi mai ales in contra d-lui Al. Djuvara. Pe de altă parte, d-nii C. Nacu şi Ionel Brătianu refuză să intre în minister. Deci d. Sturdza rămâne numai cu d-niî Gogu Cantacuzino, Poni, Ferechide şi Stoicescu. * * * Dacă d. Sturdza va îndrăzni să se prezinte Luni Camerelor cu un minister pur sturdzist, i-se va da un vot de blam. Aurelianiştiî eoiuptează pe 30 voturi sigure, la cari se mai adaogă 23 tleviştl şi 12 vernes-caiiî. cari toţi vor vota fu contra d-luî Sturdza. D. Caton Leca îşi va da denii-siunea d in postul de prefect al poliţiei capitalei, îndată ce se va forma un minister pur sturdzist, CĂUŞELE IPENTRU CARI SECERATO ARELE - LEGATOARE | DEERING-PONY Sunt preferabile retor-V alte sisteme I Pentru că, atl lagăre pe valţurl şi bile. Pentru că, sur.t cele mal uşoare. Pentru că, durabilitatea e de nesocotit Pentru că, aduc economie Ia sfoară. I Pentru că, atl capacitate de lucru mare | Pentru că. sunt uşor dt mtnuit (toate tuburile la indămană). I Pentru că, supraveghierea este perfectă. [Pentru că, balansarea maşineî este studiată şi fixată. [Pentru că, la transport, micşorarea JţgşgJ platformei permite trecerea el Vi* pretutindeni. [ Pentru că, lucrează perfect pe locuri rlpoase. SECERATORILE SIMPLE --- mpeemming mumia i>------- !!! Indiscutabil c«*n mai bună eeeerătoare existentă !!! COSITOARE DEERING-IDEAL> [din nnuaărnl totul al cositorilor vludnte In lumea întreagă [ -E JUMĂTATE AWJ JFOST „MMEEttlJAG-inEAE” |WATSOM & YOUELL, Agenţi generali şi depositarţl Bucuresel, Str. ACADEMIEI, 14. (Fost Raşca). Uamm PAPIER FAYARD & BLAYN Mal mult de l/i de secol succes proclama superioritatea sa [in tratamentul de guturai, IritaţinneK peptulul, influenţa, dureri reumatismale? scrîntlturî, răni, vărsături, bătă-| tari.—Topic exeelent contra bătăturilor. Se află în toate farmaciile „STEAUA ROMÂNA" ! SOCIETATE AUONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEULUI CAPITAL SOCUL: Ici 10,000,000 din care 7,000,000 deplin vărsaţi Fabrice de Petroleu fi Derivate: BUCURESCI, MOINESCI, MONTEORU Produsele Fabricelor: Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de acea stă artă, cn cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda) ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI IN CALITĂŢI SUPERIOARE Şl ANUME: Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru magine, Valvolina pentru cilindre Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710 PARAFIA albă de o calitate superioară Fabricâ speciala de LUMÎNĂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. WATSON J TOIIELL [MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALA; BUCUBESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl MARSHALL SONS & Co., GAINSB0R0U6H j LOCO MOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite ! TREERATOARELE unice care treeră cel ma! mult şi scoate cel mai curat. | BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mal mare scoţînd boabele curat, j STABILE pentru puterile cele mal mari, cu saă fără coudensaţiuue, orizonta.e safl verticale. , CAZANE multitubulare, cazane Cornwall co unn saă donă tnbnrl de foc. ' CAZANE tubulare cu stabilă suprapusă. CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt. [MAŞINI de macadamisat (presat) şosele. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloatue ilunlrate grafi« £# franc-o. mmmmii ■minai i Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingetoare de acea" stă artă, cu cea mal mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografiei. Bucureşti. - No. 3.-Bueure,U