SERIA IL—ANUL UT, No. 412. Ediţia a treia VINERI, 28 MARTIE, 1897 NUMĂRUL^IO BANI A BONAJ1ENTFXE [ncep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se pl&tese tot-d’a-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni . . . 15 » > » 25 » Trei luni . . . 8 » > » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 EPOCA NUMARUL^IO BANI ANVNCI1JRILE In Bucureşti şi judeţe se vrimesc numaiila Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciarI la pag. IV.0.30 b. linia > » > ITI . . . . . 2.— lei » > » » II .... . 3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul Un numâr vechii 30 bani REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEÎ No. 8 CRIZA (ziua 2-a seria 3-a) Duminică, 30 Martie Ora 2 p. in. Partidul Conservator VA ŢINEA 0 mare întrunire publică IX SALA DACIA GUVERN DE COTCARI Oamenii aceştia—fie-cine înţelege de cine e vorba—ad ajuns în adevăr scandaloşl. Am crezut, faţa cu ridiculul situaţiei lor, ca este suficient a face glume şi a ne bate joc de el. Ridiculul dezarmează. Ne-am închipuit că şi colectivistul, ca orl-ce om, cînd se vede expus la rîsui tuturor, caută să iasă din acea poziţie neplăcută. Am aşteptat o lună, două, trei, patru. Aşi!.. Colectivistul nu’I ca omul, obrazul Iul e făcut din altă piele de cît acea pe care o purtăm eu toţii. Văzînd că facem haz de starea in care se află, colectiviştii aQ prins curagid. El şi-aQ închipuit că noi rîdem de abilitatea, de diplomaţia şi de iscusinţa pe care o desvollă de pe cînd noi rîdeam în realitate de şiretenia cusută cu aţă albă, de diplomaţia copilărească şi de iscusinţa neroadâ a unul mocan şi a unui avocat transformaţi in oameni de Stat. Ca oameni cari iubim spectacolul, chiar şi circul din cînd în cînd, ne-am amuzat cît-va timp privind ceva unic în felul sad; o trupă de clownl schimbaţi în oameni de gu-vernămînt. El nu ad simţit ridiculul cu care îl acopeream. Credem că vor simţi mal bine loviturile de picior pe care li-le vom aplica. Gluma a durat prea mult. Era şi timpul ca ea să se sfîrşească. Acesta nu mal era guvern, era batjocură. Noi înţelegem că un guvern parlamentar trebue să aibă oare-care diplomaţie şi tactică pentru a înconjura unele din dificultă ţile regimului. Nu am văzut încă guvern a cărui activitate să nu tindă de cît a evita toate, dar toate dificultăţile, a fugi de toate responsabilităţile, si a se deroba de la rolul săd principal, acela de a guverna. Acestlucru l’au făcut d-nil Aurelian şi Lascar de luni întregi, căci nu mal vorbim de cele-l’alte trei fantoşe care poartă numele de Porumbarii, Şendrea şi Mârzescu. In adevăr: La început, d. Aurelian prezintă la Cameră legea Casei rurale, iar tovarăşul săd de minciuni, d. Lascar, se duce la Senat cu legea a supra exproprierilor. Unul face să se voteze la Cameră legea lui; cel-l’alt la Senat. Dar pe urma ? Pe urmă, d. Aurelian îngroapă proectul săd la Senat, iar d. Lascar la Cameră. A-ceste două legi dacă ar avea suflet ar putea să facă triste reflecţii, autorii lor cel puţin nu le’ad lăsat să moară în locul lor natal, ci le’ad trimes ca să moară pe pă-mînt strein; legea exproprierilor la Cameră şi a Casei rurale la Senat. Tot acest guvern, prin organul ministrului de finanţe, a prezentat Camerei un proect modificator al legel patentelor, timbrelor şi în registrărel. Acest proect de lege a-vea un caracter urgent, căci era în strînsă legătură cu bugetul pe anul viitor. Ce s’a întîmplat ? Budgetul s’a votat, dar proiectul de lege a căpătat onorurile înmormîntărel în... groapa comuna. Este întrebarea: pentru ce guvernul a adus în Parlament aceste proiecte de legi ? De sigur fiind că erad necesare. Pentru ce, atunci, ad fost părăsite ? Pentru ce guvernul nu stăruie a fi votate ? Şi ce fel de guvern este acela care aduce cu mare alai proiecte de legi, pe cari cu mare ruşine le îugroapă pe jumătate votate ? Nu merită asemenea oameni oare-carî lovituri de picior in direcţia scărilor de eşire pentru ca să înţeleagă ce înseamnă a fi la guvern şi a guverna? Alta : Aceşti indivizi făcîndu-se miniştri ad ştiut, ne închipuim, că membrii Parlamentului ad prerogativa neînlăturabilă de a anunţa şi des-volta interpelări. Ştiad, prin urmare, că vor fi nevoiţi de situaţia lor de miniştri ca să râspunză la asemenea interpelări. Cum pun măna pe putere, ce credeţi că fac aceşti domni ? Un lucru care li se pare lor foarte di-bacid: prin toate mijloacele, dar absolut prin toate, evită de a răspunde la interpelările care le sunt adresate, fie în Cameră fie în Senat. Se fac că nu aud sad că nu li s’a comunicat de biurod interpelările ; se prefac că sunt bolnavi, simulează că sunt ocupaţi aiurea, fug din Parlament când oratorul se scoală în picioare ca să’şl des-volte interpelarea, corup pe uşieri ca aceştia să declare că d-nil miniştri nu ad sosit încă. Comit, cu un cuvînt, toate degradările numai şi numai să evite de a răspunde, de multe ori la interpelări inofensive. Cum să calificăm pe asemenea indivizi ? Nu mal departe de cât alaltăerl, scandalul a ajuns la culme cu generalul Budişteanu — toată lumea ştie ce idee avem de acest domn— de mal bine de o săptâmîna voeşte a-şl desvolta interpelarea sa relativă la puşca Mannlicher. Imposibil, însă, să pună mina pe ministrul respectiv. Mocanul şi mincinosul l’au sechestrat, nelăsîndu-1 să se arate pe la Senat. Aceste manopere sunt adevărate pungăşii de eoţcarl. Prin cafenele de coţcarl se poate întîmpla să vezi asemenea diplomaţie la cel cari joaca cu cărţi măsluite. Dar să-ţi închipui că un guvern a putut cădea la atîta de gradare, acest lucru n’am crezut că ’l vom vedea chiar şi sub colectivişti. Şi totuşi l’am văzut. Afară cotcarilor ! CAUZELE CRIZEI Izbucnirea crizei. — Frica d-lul Aurelian.—Amendamentul d-lul Cio-cszan.—Concentrarea colectivistă. OAMENI DE AFACERI—OAMENI POLITICI Credincioşi sistemului lor de a socoti politica ca o industrie şi Parlamentul ca o tarabă. colectiviştii aii pus candidatura d-lul Băicoianu pentru colegiul întîifi de Senat din Ilfov. Cine e d. B&icoianu? Directorul creditului urban—va b& zică un slnjbaş al guvernului. Cine e generalul Mânu ? Fruntaş între fruntaşii conservatori. Şi cînd comit colectiviştii neobrăzarea de a opnne candidatnrel nnnl om politic candidatura anul om de afaceri ? Tocmai în timpul cînd pe binronl Camerei aşteaptă o lege care interzice accesul Parlamentului zarafilor cari aii slujbe pe la instituţiunile de credit I Dar pentru o majoritate compusă de samsari şi de oameni de afaceri, candidatura nnnl funcţionar de la creditai nrban era indicată. Cel puţin de astă dată colectiviştii sânt logici cu năravurile lor. Izbucnirea crizei Criza. care era foarte acută înainte de a se începe discuţia budgetului, acum, după ce budgetele sunt votate, a izbucnit cu toată puterea. înainte de budget, sturdziştii păreau hotărîţl a da un asalt guvernului, dar în ultimul moment aii socotit alt-fel: au ho• tărît să suspende ostilităţile pînă după votarea budgetului, căci le era teamă de fleviştî, de vernescani şi mal ales de d. Em. Costinescu, cari desigur ar fi zădărnicit asaltul lor. In special le era frică de d. Costinesau, care dacă sturdziştii ar fi izbutit în Lupta lor înainte de budget, şi-ar fi dat demisiunea din însărcinarea de raportor al budgetului şi ar fi produs ast-fel o nouă criză foarte primejdioasă în sinul colectivităţii. Armistiţiul oferit de sturdzişti a convenit foarte mult d-lul Aurelian, care spera un moment că va scăpa de dînşil şi va închide Corpurile Legiuitoare. Frica d-lul Aurelian Aproape toate cercurile parlamentare condamnă atitudinea fricoasă pe care a ohservat’o d. Aurelian în tot cursul Iun-gei crize. Incontestabil că d-sa avea majoritate atât la Senat căt şi la Cameră, şi aceasta i-s'a dovedit în dese rînduri. D-sa a fost oare cum invitat să facă a-pel la bile, să pună odată cestiunea pe faţă. N'a făcut’o. A tergiversat mereu, a umblat cu minciuni şi cu şiretlicuri, i-a lipsit mereu energia, şi sturdziştii, profitînd de această slăbiciune morală a guvernului, aii devenit tot mal tari, mal pretenţioşi şi mai gălăgioşi, pe cîtă vreme aure-lianiştii nu îndrăzneau nici măcar să se manifeste pe faţă ca guvernamentali. De ce această frică ? Lumea începe a crede că d. Sturdza are o armă puternică în contra d-lul Aurelian. din care cauză acesta n’a îndrăznit să ia o atitudine pe faţă. In ce priveşte pe cel-l alţl miniştri şi pe aurelianiştl, el de asemeni sunt pînă în gît vîrîţl în fel de fel de daraverl pendinte de instituţiunile financiare stăpînite exclusiv de o-cultiştl şi din această cauză n’a îndrăznit să rupă cu sturdzişti. Amendamentul d-lul Cio-cazan Aceasta era starea spiritelor pînă Luni seara, cînd de odată, — asupra discuţiei budgetului ministerului de răsboiu, — intervine un amendament al d-lul Ciocazan, prin care cere să se desfiinţeze previziunea budgetară în privinţa înfiinţării unul post de inspector sanitar al armatei în gradul de general de divizie. Amendamentul d-lul Ciocazan a fost combătut de guvern şi cu toate acestea a fost votat cu 62 voturi contra 47. Care era rostul acestui amendament ? D. general Theodori, actual inspector sanitar al armatei, fiind general de brigadă, atinge în curînd limita de vîrstă şi prin urmare trebuie să fie pus la retragere din oficiu. D. general Berendeiu, în unire cu cel-l-alţl miniştri, hotărîse să-l înainteze prin o simplă previziune budgetară la gradul de general de divizie, ca ast-fel, — conform legel — numai după patru ani să împlinească limita de vîrstă. Şi dacă socoteala guvernului s ar fi îndeplinit, atunci un alt medic militar, d. dr. colonel Vercescu, medicul şef al corpului I de armată din Graiova, cel mai vechiu medic militar, ar fi rămas să fie pus anul viitor în retragere din oficiu. Ast-fel stînd lucrurile, toţi deputaţii cra-ioveni şi olteni au votat amendamentul d-lul Ciocazan, ca astfel d. general Theodori să fie pus la retragere din oficiu şi în locul d-sale să fie înaintat concetăţeanul lor, d. Dr. colonel Vercescu. Guvernul, şi în special d. Aurelian, n a înţeles acest lucru şi a luat cele 67 voturi exprimate în favoarea amendamentului drept un vot de blam indirect al sturdzi-ştilor, precum a interpretat şi Voinţa Naţională, şi de aici o frică enormă l’a cuprins. Concentrarea colecttrtslă Numai frica cea mare a trintit pe d. Aurelian. Şi acum căaurelianiştilnu mai însemnează mai nimic, sturdziştii vor să compună un cabinet clin toate nuanţele colectiviste, un cabinet de concentraţiune. Ba unii merg pînă a susţine necesitatea unei concentrări şi cu fleviştil, cărora li 8’ar oferi un portofoliu. Deocamdată se tratează formarea unul cabinet de concentraţiune şi în acest scop «’o d-lul Eug^iJ^ătescu spre a-’l întreba dacă e dispus să intre în minister. ® Ştirile de noapte asupra mersului crizei, cititorii le vor găsi la ultime informaţii. TRIBUNA POLITICA Suntem in ajunul unul guvern de vară. Ministerul prezidat de d. Aurelian s’a retras, după o viaţă penibilă pe care nimeni nu’I o invidiază, şi locul săti pare a fi destinat unul guvern Sturdza. Căzut sub presiunea opiniunel publice, ministerul Sturdza a stat In umbră pentru a se pocăi şi pentru ca păcatele-I, multe şi grele, să se uite, dacă nu să se şteargă. De alt-fel, însuşi d. Sturdza are conştiinţă de odiosul ce inspiră colaboratorii săi, de aceea se întoarce la guvern după bugete şi după închiderea Parlamentului. Ne învirtim, cum se vede, într’un cerc viţios: d. Sturdza pleacă, după ce in-sîngerează ţara, şi lasă loc d-lul Aurelian, care o frămîntă; acesta se retrage pentru a reveni cel dintîiă. Aceasta e ultima dovadă că colectivitatea nu poate să dea un guvern durabil—cel mult dă un provizorat sad un minister de vară. DISCURSUL D-LUIG. PANU Rostit la adunarea generală a «Cercului de Studii* CRIZA MINISTERIALI IN AUSTRIA Voinţa împăratului.—Majoritatea contelui Badeni. — Alianţa cluburilor politice. — Triumful junilor celil Voinţa împăratului Criza ministerială din Austria s’a sflrşit tn urma voinţei împăratului Frantz Iosif, care a ordonat contelui Badeni să reia frînele guvernului şi să guverneze după programul desfăşurat prin Mesaj. Cu toate acestea, Insă, criza uarlamontară continuă. Contele Badeni ţine şi acum ca numai cu concursul liberalilor să formeze o majoritate sad cel puţin cu marii proprietari liberali. Neizbutind îu această combinaţie. el a decis a guverna prin compromisuri cu diferite partide şi grupări, cum a guvernat timp de aproape 15 aul, contele Taaffe. Majoritatea contelui Badeni Partidul popular catolic sub conducerea lui Dipauli, a căutat să tialuiască o majoritate şi s’o ofere contelui Badeni. Şi această majoritate s’a şi format deja diu următoarele elemente: polonii, junil-cehl, partidul poporului catolic, marii proprietari conservatori şi slavii de sud. Această majoritate în fond ar fi pur conservatoare. D. Dipauli a făcut o vizită contelui Badeni şi i-a oferit concursul acestei majorităţi. Primul ministru a declarat, Insă, că fără marii proprietari constituţionali nu este dispus a a-vea o majoritate şi deci se va mărgini numai la compromisuri. Ast-fel staO, In acest moment, lucrurile, şi dată fiind situaţia parlamentară încurcată, nu se ştie ce complicaţii noul va aduce viitorul a-propiat. Cu atlt mal virtos, că din cele 17 partide şi grupări politice numai liberalii, social-demoeraţil şi democraţii ad un program bine definit, dar aceste partide sunt In minoritate. Impresiunea generală e că primul ministru Badeni nu se va putea ţine mult timp la guvern. Alianţa cluburilor politice Deputaţii marilor proprietari conservatori din Boemia ad dat un comunicat, după care toţi membrii clubului se învoesc cu ideea consti-tuirel uuel comisiunl parlamentare provizorii pentru alcătuirea unei majorităţi parlamentare din care ar face parte clubul polon, junii cehi, slavii creştini, marii proprietari conservatori din Boemia, centrul, partidul popular catolic şi clubul Rominilor bucovineni. Această ideie este aprobată de şefii tutulor grupurilor mal sus citate ; numai clubul polon şl-a exprimat dorinţa ca să fie primiţi In această majoritate şi marii proprietari constituţionali. Triumfal junilor cehi In Monitorul Oficial de erl ad apărut ordonanţele miniştrilor de interne, justiţie, finanţe, comerţ şi agricultură prin cari dispun ca cu Începere de la 7 Aprilie stil nod limba boemă in Boemia să se bucure. In toate ramurile administraţiei şi justiţiei, precum şi la toate autorităţile dependinţe de acele ministere, de drepturi egale cu limba germană. Numai corespondenţele dintre autorităţi şi guvernul central să fie purtate exclusiv in limba germană. O altă ordonanţă dispune cn toţi funcţionarii dependenţi de guvernăraîntul Boemiel să-şi însuşească pinfi la 1 Iulie 19(11 limba boemă atlt In scris cit şi in vorbire-contrar vor fi puşi în disponibilitate. Domnilor, Vă mulţumesc In numele iniţiatorilor a-cestul Cere de studii, şi aşi putea zice In numele singurului iniţiator, a d-lul N. Fili-pescu, căruia singur i-a venit ideia şi a lucrat pentru realizarea el (aplause); vă mulţumesc de modul cum aţi răspuns la apelul nostru, venind din toate unghiurile ţârei, de la MehediuţI şi plnă la Dorohoid, lucru care pe noi ne Incuragiază foarte mult, căci ceea ce voiam, era tocmai a-ceasta, să ne lnttlnim, să venim In contact cu d-v. să facem un schimb de idei între noi. Şi pentru că pentru Inttia dată ne Intll-nim cu toţii In acest Cerc, cea d’întîid datorie ce ni se impune este ca să arătăm care este scopul acestui Cerc, ce ne-a îndemnat să-l Înfiinţăm şi să facem apel la dv. D-lor, din faptul că Cercul nostru Îşi are X sediul la clubul conservator, el, pe lingă caracterul ştiinţific ce-1 are, va avea natural şi un caracter politic, adică al politicei partidului pe lingă care este Înfiinţat. Şi, d-lor, se poate face foarte bine ştiinţă, se pot foarte bine trata cestiunile din punct de vedere obiectiv şi In acelaşi timp să fii preocupat de ideile şi tendinţele unul partid. V Aceeaşi ideie se poate desvolta din m>( multe puncte de vedere ; noi cari facem politică militantă vom căuta să studiem cestiunile din acest punct de vedere, iar acel dintre dv. cari nu fac politică militantă sad cari nu fac politică de loc, pot fi siguri că vor găsi In Cercul nostru o satisfacţie deplină, căci vor putea să se dea la studiile şi la cercetările obiective, pur ştiinţific e Cu toţii vom fi deci In largul nostru In a-cest Cerc. Ce ne-a făcut pe noi, d-lor, ca să Înfiinţăm acest Cerc şi să faeem apel la d-v, la elementele tinere din partidul conservator şi ia elementele tinere cari nu sunt Înrolate Intr’un alt partid ? Două lucruri ne-ad făcut să facem acest demers : I-iu, o cestiune de actualitate, partidul liberal, şi al 21ea, desvoltarea enormă şi complexă pe care ştiinţa politico-socială o ia din ce In ce mal mult, aşa câ astăzi, fără o preparaţie prealabilă este greii, fdrte-greii, să fie cine-va om politie aşa cum desvoltarea ce a luat-o Statul şi nevoile sociale îl reclamă. Asupra punctului Intîl voi spune puţine cuvinte. Clnd vedem că un partid mare, numeros, după ce a făcut lu opoziţiune, ani întregi, agitaţiuni sterile, membrii lui, venind la pu, tere, sunt incapabili de orl-ce activitate rodnică, se pierd în intrigi şi In lupte ridi-cule, numai din cauză că sunt, de sus plnă jos, nepregătiţi ; lipsind partidului oameni instruiţi, lipsindu’l cu desăvîrşire acel substrat de tineri culţi cari fac şi forţa şi fala unul partid, atunci, natural, ne-am zis să ne păzim, să luăm măsuri ca nu cum-va şi noi să ne molipsim de această boală. In adevăr, e un obiceid la noi In ţară, tinerii noştri voesc să aibă succese facile, aspiră a deveni oameni politici după vre-o două campanii electorale, după vre o două Întruniri publice, după vre-o două articole de gazetă şi, cînd partidul din care fac parte vine la putere, atunci acel cari aii alergat mal mult prin mahalale, acel cari ad ţipat şi strigat mal mult pe la Întruniri, aceia sunt puşi In frunte, şi rezultatul tl vedeţi la partidul liberal cît de deplorabil este. ^ El bine, noi nu voim ca tinerimea din partidul nostru să aibă un asemenea rol; noi voim ca tinerimea, ca d-v. să luaţi o parte activă la politica acestei ţări, utilă pentru societatea noastră, onoratoare pentru d-v. şi pentru aceasta am crezut că înfiinţarea unul cerc de studii care să ne deprindă eu studierea cestiuuilor politice să ne ţină In curent, să impune. v La noi se va face diviziunea travaliului: noi nu vom zice numai: «al alergat prin mahalale, al strigat la Orfed, etc. eşti demn de deputat.» Dar vom ţine seamă mal cu seamă de acel cari aii luptat cu condeiul, cari ad studiat, cari s’ail specializat şi le vom zice acestora: d-v. aveţi meritul, aveţi valoare, aveţi cultura aveţi talentul. De sigur cel mal mulţi dintre d-v. o să intre In Car.-ieră, dar o să intre nu In virtutea numărului pupitrelor sparte cu pumnul, ci In virtutea meritului. (Aplause). Mult mal seiios este al 2-lea punct care ne-a făcut să Înfiinţăm acest cerc. Cestiunile economice, cestiunile politico-sociale ad ajuns aşa de complicate In cit, In ziua de astă-zl, după cuin am zis deja, fără o prealabilă preparaţiune, nu poate cine-va a răspunde ia multiplele nevoi politice şi sociale, Iu sensul Înalt al cuvlntulul. Si relativ la aceasta să ’ml daţi voe să ’ fac cîte-va reflecţiunl, ca să pun in vedere un lucru, care de altmintrelea nimeni nu ’l contestă, să T pun însă sub o formă mal palpabilă. Să ne întoarcem cu 100 de ani. In ce consta cultura şi 2 EPOCA studiile pe care un om de Stat putea să le aibă şi cu care putea să guverneze In o ţară cit de mare, şi pe urmă vom vedea ce cerinţe sunt acum pentru un om de Stat safl politic ? Acum 1 IO de ani nu erail propriii zis oameni politici, nici oameni de partid, ci bărbaţi de Stat. Ce li se cerea ? Li se cerea, capacitate, inteligentă, dibăcie, diplomaţie, abilitate. Cari erail cestiunile cari preocupau Statele mari şi cele mici ? In genere cestiunile exterioare, siguranţa Statului şi raporturile diplomatice. Pentru Statele mari preocuparea mijloacelor cum să acapareze pe cele mici, pentru cele mici preocupaţiunl de tot felul cum să nu fie mlneate de cele mari. Politica exterioară era dar preocuparea principală. Dovadă că toţi marii cancelari s’afl ilustrat mal cu seamă prin politica exterioară, dlnd o situaţiune mare tărel, safl scăplnd de complicaţiunl esterioare. Cu ce se ocupa un om de Stat safl ministru în interiorul ţărel sale ? Cu foarte răstrînse lucruri în general. Cu bugetul în prima linie. Pentru ce ? numai pentru un lucru, ca să poată avea armată să se apere, safl să atace—ceea ce revine tot la cestiu-nea exterioară. Apoi mal făceafl puţină justiţie şi puţină administraţie, de aceea diplomaţia, abilitatea era suficientă, pentru ca cineva să fie un consilier al Tronului. Era suficientă cu atît mal mult cu cit atunci nu erafl partide ; nici chiar Englitera nu a avut partide bine formate înainte de începutul veacului al 18-lea. M’am uitat să văd virsta oamenilor de Stat al Engliterel şi rămăl surprins de vîrsta lor tînără; aşa Pitt avea 23 ani, cînd a devenit prim ministru Fox a fost ministru la 21 ani, Robert Peel şi Palmerston 24—25 ani cînd s’a făcut miniştrii, pentru ;ce ? pentrueă calităţile mari, inteligenţa vie şi vorba ţineau loc de tot. In ziua de azi ar mal putea un băiat de 23 ani să fie prim ministru ? Nu. Pentru ce ? voia spune îndată pentru ce. De altă parte, este ştiut că partide politice în Europa nu s’afl întemeiat, de cit după ce regimul libertăţilor, acela reprezentativ, s’a cercat ca să fie introdus şi pe continent. Ce rol aveafl partidele la începutul des-voltărel constituţionale, în toată Europa? Partidele aveafl un singur rol: unele de a apăra principiul, libertăţile, silindu-se prin toate puterile a-le introduce şi a le lărgi şi altele de a le combate. De sigur că prin aceasta elemente noul de discuţie şi de luptă afl fost introduse. Dar ele nu complicau prea tare viaţa politică nici a partidelor, nici a oamenilor de Stat. In adevăr, toată lupta constituţională pentru şi contra se poate reduce la cîte-va formule. Libertatea individuală, libertatea presei, a întrunirilor, libertatea couştinţel şi sistemu representativ. Adversarii ce combăteafl? natural că combăteafl libertatea care putea să ia torma anarhiei, noua formă de viaţă politică care putea da loc la abuzuri, la slăbirea moravurilor, la viţiile regimului parlamentar. De sigur că cu a-ceasta, s’a complicat rolul vechilor oameni de Stat. Pe lingă calităţile de abilitate, de inteligenţă şi de diplomaţie să cerea ca să aibă şi acelea de om politic, de om de partid. Ba ceva mal mult. Această sferă nu e lipsită de merit. In sfera constituţională pură s’a desfăşurat de către fruntaşi o activitate enormă, un talent oratoric neîntrecut, — căci nu e uşor lucru a produce agitaţii, a provoca curente, a grupa oameni, a captiva prin puterea elocuenţel, a convinj gereî, prin talentul parlamentar pentru care se cer calităţi şi serioase dar şi factice. Y- Astă-zl, d-lor, toţi ştiţi că era luptelor constituţionale cu privire la cucerirea safl păstrarea libertăţilor este aproape terminată ; nimeni nu mal contestă libertăţile constituţionale, era revendicărel libertăţilor constituţionale este închisă, este închisă fiind-că marele principii ca libertatea presei, a întrunirilor, a conştiinţei, nimeni nu le neagă. Că se găsesc încă azi oameni cari îşi fac o specialitate din agitaţiuni pe tema libertăţilor, se poate, dar aceia o fac mal mult din deprindere. Această materie fiin-du-le mal bine cunoscută, el simt o plăcere ca să o manieze. (Aplause). Că ce însemnează azi să vorbim că luptăm pentru libertatea individuală şi a întrunirilor, fiind-că cîţl-va bătăuşi poate să bată pe cine-va la întrunire ? Este o exageraţie, nu mal e vorbă de FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 3 PENTRU MOŞTENIRE PHOIjOGUMj La primele lovituri de puşcă, în adevăr, aceia îşi părăsiseră instinctiv locurile pentru a alerga spre tabără. El nu văzură deci uciderea tovarăşilor lor. Auzind tunul el se opriră, înţelegînd că trupele naţionale ’î-afl atacat puternic şi că Sabarof va fi zdrobit, fără dor şi poate. Ştiind bine că dacă alergafl în ajutorul lui, vor fi trataţi nu ca soldaţi al unei cauze înfrînate, ci ca bandiţi, nu se mal gîndiră de cît să se scape de măcel prin fugă. Dar, spre a fugi, nu mal aveafl nevoe să scoboare pînă la vadul de la Drava. O rîpă care se prelungea pînă la o pădure de stejari, le permitea să se depărteze mal grabnic şi să alerge fără primejdie de a fi zăriţi. O luară deci la fugă, pitulindu-se, prin acea rîpă. Barbu şi Sava aşteptară două safl trei minute, şi ne auzind nici o şuerare h -V . pe dc-asupra lor, se sculară şi alerg p incipiul libertăţilor, ci de abuzuri care se pot face cu lucruri-e cele mal admise. Sftrşitul fazei luptelor pentru clştigarea libertăţilor constituţionale, a produs o tulburare şi o criză în partide şi în programul lor. Vechiul program care separa partidele fiind realizat, s^fl mal bine devenind programul comun, partidele se încearcă a-şl căuta o altă asietă, alt program. Partidul conservator peste tot locul s’a adaptat foarte uşor la noua stare de lucruri. Pentru ce? Pentru că el nici o dată nu-şl făcuse din chestiile parlamentare, unicul săfl rezon de a fi. Din contră, partidul liberal care nu a avut altă raţiune de a fi, nu numai că trece prin o criză, dar chiar e ameninţat a peri. Aţi observat că în toată Europa azi, partidul liberal este în absolută decădere şi absolut discreditat, pentru ce? pentru că după cum v’am spus afl avut un program care l’afl epuisat: în Anglia el este divizat In Belgia este aproape distrus, în Austria ultimele alegeri l’afi decimat; partidul naţional-liberal din Germania trăeşte o viaţă mizerabilă, în Franţa liberalismul nu stă mal bine. Să mal vorbesc de partidul liberal al nostru?... (Aplause). Cu părăsirea terenului pur cdlistitutional, în luptele dintre pari'de s’afl făcut importante modificări în chestiile de la ordinea zilei şi s’afl lărgit enorm atît cercul de preocupare ale partidelor pre cît s’a îngreuiat mult şi rolul oamenilor politici. In a-devăr, cit afl luptat partidele ca să capete asemenea libertăţi, nu s’afl gtndit, safl chiar dacă s’afl gîndit, afl pus pe planul al doilea celelalte cestiunl. Azi însă s’a făcut o schimbare în preocuparea alegătorilor. El, ’şl-afl zis : din suveranitatea noastră nu tre-bue oare să tragem nici un profit ? Şi a-tuncl s’a întlmplat un lucru: partidele afl început a-şl formula nemulţumiri sociale şi economice, şi era revendicărilor, formulărilor de dorinţe şi de programe economice, s’a stabilit. Forţamente, oamenii de Stat văzând că partisanil să pun pe acest teren nofl, afl trebuit să’I urmeze el. — Cu aceasta, dificultatea de a fi om politic s’a mărit, căci rolul simplu de la Început, a Început a deveni complicat prin toate cliestiele multiple puse la ordinea zilei—şi cu aceasta încep a justifica necesitatea acestui Cerc de studii. D-lor, în situaţia actuală politică cu partide variate, cu programe sociale şi economice, deosebite, cu curente de toate soiurile, de sigur că un om politic poate şi tre-bue să’şl aibă ideile şi tendinţele sale proprii, safl mal bine acele în comun cu partidul săfl. Are însă o datorie, aceea că să cunoască cu aprofundime toate aspiraţiile, toate soluţiile, etc. Poţi să nu aprobi revendicările cutărul curent, dar trebue să le cunoşti, căci numai aşa le poţi combate safl aproba. ’Ml aduc aminte că era un tînăr care nu vrea să facă licenţa în litere şi zicea că acest studiu e ridicul; era de faţă un bătrîn licenţiat în litere care ’i răspunse : «Ca să faci pe lume să crează că criti-«cele d-tale sunt desinteresate, trebue mal «întîifl să faci licenţa şi apoi să dovedeşti «că nu e nimic de dînsa». Cam aşa vine şi cu toate cestiunile cari sunt la ordinea zilei, să le critici, să le combaţi, dar să le cunoşti mal lntiifi. Una din tendinţele şi scopul acestui Cerc este să studiem toate cestiunile economice, sociale şi de Stat. D-lor, mal este încă ceva. Ştiinţele economice şi sociale afl luat o desvoltare atît de colosală în cit nu mal poate cine-va să facă politică—vorbesc în general—fără ca să fie versat In aceste ştiinţe, fără ca să aibă cunoştinţă de ele. Şi aci fac o paranteză: talentele tot-de-a-una vor putea să plutească pe d’asupra acestor lucruri. Un talent extraordinar nu are nevoe de mari preparaţiunl, de profunde cunoştinţl pentru ca să joace un rol preponderent; un om de talent va avea tot-de-a-una succesul meritat; din nenorocire nu sunt mulţi talentaţi, noi cesti-l’alţl cari nu avem asemenea calităţi naturale, evident că trebue să ne ratrapăm de asemenea insuficienţe prin studifl serios şi prin specializare şi, pentru aceasta un teren admirabil ni se oferă prin înfiinţarea Cercului nostru de studii. Dacă acest Cerc este alipit pe lingă Clubul conservator, aeeasta nu va ză zică de Ioc că partidul conservator nu are oameni preparaţi şi chiar versaţi în aceste studii. A zice aceasta ar fi o copilărie. In Franţa de foarte puţin timp s’a înfiinţat catedre de Estetică. Cine însă poate zice că graţie a- locul unde zăceafl cel doul soldaţi ucişi. Unul din el, acela care purta banii, hî-rîia încă. Sava îl făcu de petrecanie, zdroţ>indu-I capul cu patul puştel, pe cînd Barbu îl scotocea şi punea mîna pe hîrtil şi pe fişicurile de bani. Spre a proceda într’un mod mal repede, îşi pusese puşca alăturea pe o grămadă de pietre. Cînd se sculă, Sava pusese mîna pe armă şi ’l privea cn un ochiţi ameninţător. — Să împărţim pe dreptate, nu-I aşa, iubite ? zise el cu un glas a cărui blîndeţe desmierdătoare contrasta ciudat cu expresia feţei sale. — Dar cum dragă ? răspunse Barbu. Asta se înţelege de sine. Tunul şi jocul puştelor duduiau mereu în partea taberei pe care cel doul oameni nu o zăreafl, dar d’asupra căreia vedeau întll-nindu-se nori groşi de fum alb. — Acum, hal s’o ştergem, repede, zise Sava, după ce Barbu 11 dăduse jumătate din bani. Şi trebue, deci, să trecem Îndărăt Drava. O să ne vadă de sus. Dar ce ne pasă, suntem departe. — De sigur, zise Sava. Să ne grăbim. Dar d’abia făcuse cîţl-va paşi că, uilînd prudenţa cu care stăruise să se grăbească, el se opri de o dată, isbit de un gînd. Apoi, după o clipă de gludire, o luă Îndărăt renp.ne. — Ce e ? întrebă Barbu. Unde dracu a] cestel catedre Francezii afl gustul, afl idealul de frumos ? Cine ar putea zice că graţie şcoalel comerciale de la Anvers, comerţul a luat In acea ţară atltjde mare desvoltare, cînd este ştiut că Belgia are o industrie şi un comerţ de mal multe ori secular ? Ori ce partid politic însă, are nevoe de un substrat puternic de tineri culţi şi de valoare, cari să înţeleagă, să ajute pe conducători în dificila lor sarcină, cari să con-slitue plrghia activităţel lor politice. Şi asemenea pepinieră de tineri de valoare nu se poate forma de cit printr’un studifl, prin comunicări reciproce, asta-zl dud, după cum am arătat, Sociologia şi E-conomia politică afl luat o aşa de înspăi-mîntătoare desvoltare. In adevăr, luaţi cestiunile economice cari se tratează de Adam Smith şi comparaţi-le cu cestiunile economice pe cari le tratează economiştii de astă-zl, şi veţi vedea cit de enormă este deosebirea. Pe cînd Adam Smith tratează numai despre diviziunea tra-va'iulul, despre monedă, despre capital, buget, datorie publică şi balanţa comercială, astă-zl economiştii tratează o mulţime de chestiuni noul: statistica, legi privitoare la populaţie, toate doc!rinele economice şi sociale, cestiunea uvrieră, asigurările publice şi private, cooperaţiunile, legile privitoare la îmbunătăţirea şi întregirea proprietăţii, instituţii de credit şi economie, case de a-sigurare publice şi private, pauperism, uti-lagifl naţional, lucrări publice; afară de a-cestea legislaţii întregi asupra minelor, metalurgiei, etc. toate cestiunile financiare, cari afl luat o colosală desvoltare, toate marele servicii ale Statului, cari s’afl centuplat, etc. etc. El bine, toate aceste cestiunl nu poţi să le cunoşti, de cât studiind şi analiztnd. A trecut de mult epoca aceea în care toate cestiunile politice se rezolvaţi numai cu ascuţişul inteligenţei. Astă-zl, pe lângă oamenii de un adevărat talent, trebue oameni de muncă, de studii, specialişti care de şi fără mult talent, pot deveni utili ţărel, utili partidului. Numai prin muncă şi prin studii se poate forma falanga oamenilor de convingeri, cari rezistă la toate ten-taţiunile, cari nu se iafl după primul declamator de fraze. Noi la aceasta ne-am gîndit când am înfiinţat acest Cerc, şi dacă am făcut apel şi la oameni cari nu sunt în partidul nostru,> este că noi primim ideile de ori unde, noi recunoaştem munca şi valoarea tuturor. Astăzi oamenii se plîng că nu mal există bărbaţi de Stat în senzul mare al euvîn-tulul, că avem miniştri, avem ministere, partide, dar bărbaţi de Stat nu avem. De ce ? preocupările afacerilor interioare afl luat o dezvoltare aşi putea zice mal mare de cât chiar cele exterioare., In tot cazul astă-zl un om politic de frunte trebuie să ducă şi politica exterioară şi cea interioară. Aceasta arată îndestul importanţa Cercului nostru de studii. ’ Cînd fie-care din noi vom căuta ca din modesta noastră muncă să aducem o reflecţie, un studifl, o mică cercetare, în secţia respectivă să rezolvăm o eestiune care nu era încă bine cercetată, cu aceasta ne vom instrui reciproc,ne vom forma un stok de idei şi convingeri comune şi ast-fel vom putea deveni utili ţlrel. Şi aceasta o vom face nu numai cât vom fi în opoziţiune, sper că o vom face şi când vom fi ia guvern, pentru că partidul conservator are un element puternic, pe care nu-1 are partidul liberal, are în sînul lui un tineret studios şi muncitor care Înţelege să facă nu numai vociferlnd şi gesticullnd, dar şi gîndind şi studiind. (Aplause prelungite). ALE6ERI SUPLIMENTARE 4 Maiii 1897 Colegiul I electoral pentru senatori diu judeţul Vaslui spre a împlini, prin o nouă alegere, vacanţa declarată în Senat, In locul d-lul Stoicescu Petre, care a încetat din viaţă. Colegiul II electoral pentru senator,, din judeţul Vlaşca, spre a împlini, prin o nouă alegere, vacanţa declarată în Senat, in locul d-lul Mănescu Apostol, care a încetat din viaţă. Colegiul I electoral pentru deputaţi — Mergi înainte. Te ajung acum. Numai o secundă. Barbu îl văzu, cu o adîncă mirare, aple-cîndu-se peste cadavrul căruia II zdrobise capul, şi strecurlnd o hirtie în buzunarul mortului. După care se rentoarse frecîndu-şl mtinile ca un om încîntat de ceea ce făcuse. — Iacătă-mă! zise el, voios. ’Ml asigu-ra-I, poate, viitorul mea. — El, pace ! şi cum asta ? întrebă Barbu. — Mal citeşte biletul pe care ţi l’a dat Sabarof. El începe cu vorbele astea ; «Barbu vine din partea mea, etc...»Al mefl Începea la fel. Numai că în loc de Barbu era Sava. De unde urmează că atunci cîud se va găsi biletul ăla la cadavru, o să se creadă că e cadavrul lui Sava! — Bun! Dar, între noi, Sava e doară un nume de războia. — Da, ca şi Barbu, nu ’1 aşa ? Dar cîte-va motive să crez că toată lumea ştie cum se chiamă în realitate Sava. O să trec deci drept mort, ceea ce o să ’ml a-sigure un traifl tihnit şi fericit. — Bine chibzuit! Eşti un om cu minte. — Mă mîndresc de asta. înţelept la povaţă, hotărîl la fapt. — Cu desăvîrşire în stare să faci să ţi se isblndească... visurile, nu-I aşa ? întrebă Barbn, cu intenţie. — Poate zise rîzînd Sava. — Atunci, atacul ăsta al taberei?... Tu www.dacoromaoica.ro din judeţul Prahova spre a împlini, prin o nouă alegere, vacanţa declarată în A-dunarea deputaţilor, In locul d-lul G. Ionescu, care a Încetat din viaţă. OFORMAŢ1I Intre cauzele cari ati determinat pe d. I. Bianu, deputatul de Tecucifl, să atace cu ocazia discuţiei budgetului instrucţiei în Cameră, pe d. Mirzescu, ministrul şcoalelor, este şi aceea că ilustrul profesor de la liceul S-tul Sava a fost supus unei amende de 180 lei pentru absenţe nemotivate de la curs în timpul lunel Ianuarie. Se ştie că la această epocă, s’a ţinut în Iaşi concursul pentru catedra de Istoria limbel şi literaturel romine de Ia Universitatea din Capitală. La acest concurs s’a presentat şi d. Bianu. După ce a prezintat ministerului o cerere de concediu, ilustrul bărbat a plecat la Iaşi, fără, însă, să-şi pună un suplinitor, după cum fusese condiţa, pentru ca catedra să nu sufere. De aici amenda de 180 lei şi tot de aici atacurile contra d-lul G. Mirzescu, minislrul şcoalelor. Ast-fel se explică loqnaeitatea neobicinuită a representantulul de Tecuciu, cu ocasia discuţiei budgetului instrucţiu-nel publice. Dragoste de mărire. Consiliul comunal de R.-Sărat s’a întrunit pînă acum de cinci ori pentru a alege un ajutor de primar. De cinci ori s’a procedat la alegere şi de cinci ori nu s’a putut face nimic. Toţi consilierii comunali sunt atît de avizi de a ocupa locul de ajutor de primar, în cit n’a fost chip să se înţeleagă între dînşil şi la toate cinci alegerile ş’au dat fie-care votul pentru sine. Toţi doresc mărirea, dar pînă acum încă nu s’a ales ajutorul de primar. E probabil că la viitoarea întrunire a consiliului, ciad se va procede la o nouă alegere, vor eşi din urnă tot zece candidaţi de ajutor de primar, din zece consilieri votanţi. E nostim ! Ultimul aliniat al art. 98 din legea judecătoriilor de pace va fi modificat precum urmează: «Recu^nţjl^contra cărţilor de judecată s§ vfcr judecţi ^le*> tribunal în complect de trei judeiăforl. Dacă tribunalul găseşte recursul fundat, casează cartea de judecată, însă nu trimite afacerea în cercetarea altei judecătorii, ci, evocîud fondul, o judecă în prima safl ultima instanţă, după regulele de competinţă proprii ale tribunalelor.» D. I. D. Rîpeanu, actual judecător al Ocolului UrzicenI, jud. Ialomiţa, a fost trecut în aceeaşi calitate în locul d-lul V. Vesti-neann, judecător al ocolului Pâtărlagele, din Buzăfl. care a fost permutat în locul d-lul Rîpeanu. D. D. C. Ştefănescu, ajutor de grefă la trib. Ilfov, a fost înaintat grefier la acelaşi trib. secţia comercială, în locul d-lul Ciulei, demisionat. Comunităţile israelite Un proiect de lege pentru organizarea comunităţilor israelite din ţară, a fost depus în Cameră, din iniţiativă parlamentară. Iată trăsăturile principale ale acestui proiect : Intr’o comună, nu poate funcţiona mal mult de cît o singură comunitate israelită, sub controlul autorităţel comunale. OrI-ce comunitate se va compune din cel puţin 1,000 israeliţl, cari afl dreptul de a-legere şi de eligibilitate. Pentru aceasta el trebuie să împlinească condiţiunile de a fi născuţi în ţară şi de a fi stabiliţi in comuna respectivă de cel puţin 3 ani. Comunităţile vor fi administrate de epi-tropil, alese pe timp de 4 ani. Ele se vor compune din cinci membri pentru comuni- — El! care va să zică, prevăzuseşl că n’o să fii acelo ? — De loc ! Dar eram cu totul botărîf să nu fifl, şi dacă nu m’ar fi desemnat pentru escortarea prizonierilor, tot aşi fi dispărut. Noi am trăit în tot-d’a-una în bună înţelegere, şi m’am gîndit să te scap de primejdie. Pentru asta stăruiam... — Mulţumesc! Dar în sfîrşit cu ce scop al dat de veste ?... Ţî-a plătit pentru asta ? — Oh ! atît de puţin că nici nu merită să ne mal dăm în pomeneală ! Se Înţelege de la sine, bună-oară, că mă asigura din punct de vedere al participărel mele la revoltă, o iertare de care nu mal am nevoe, căci am murit. D’almintrelea, nu puteam suferi pe Sabarof. Era un şef neplăcut, hain şi aspru, Dar să vorbim despre alt ceva. După ce trecură vadul Dravel, se opriră o clipă spre a se orienta. Ne avînd nici o cunoştinţă precisă a re-giunel, merseră drept înaintea lor la întîm-plare, căutînd o potecă cu greii de găsit dar care afiind-o, II duse la coliba unul ţăran tînăr care se oferi să le slujască de călăuză pentru o mică plată. El primiră cu grăbire această propunere şi, în amurgul serei, trecură hotarul fără nici o altă întîmplare. Pe lingă suma învoită mal dădură călăuzei şi armele lor, şi se îndreptară că-tr<* un «at unde zăre^ifrişte lumini nu departe de el. Premiile foiletonuluidinEPOCA PENTRU MOŞTENIRE Premiul I-ifi.—Patru-zecI lei se va da celui care mai ’nnainte de capitolul XVI Idea a părţei întîi, va fi ghicit soarta celor mai multe personagii din cele mai jos arătate. Premiul II-lea. — Două zeci lei pentru acela care, între capitolele XVII şi XVIII, va fi ghicit soarta aceloraşi personagii. Toate răspunsurile trebuesc să le semneze trimiţătoni cu numele lor, cu adresa lor exactă. Pseudonimele se resping. Plicurile cu răspuns trebuesc să aibă aceste cuvinte: „Pentru Moşteni re-Concurs." Aşa dar, ce se va alege de SA VA ? BARB U ? FLORE A NU? BOERUL ZAMFIR PORESCU? BĂLAN? CIOBANUL PĂSĂRICĂ ? ADRIANA PORESCU? lăţile de 1000 alegători şi din 7 membri pentru comunităţile pînă la 5000 alegători. Cele cari trec peste această cifră vor avea 11 epitropl. Contele Alexandru Teleki, membru al Camerei magnaţilor din Buda-Pesta, se află in Capitală. D-sa a fost primit astă-zl în audienţă de M. Sa Regele, Care l’a reţinut la dejun. Ministerul de interne a autorizat comuna Bucureşti să acorde d-lul Anton Kaiser concesiunea instalărel pe stradele oraşului a unor chioşcuri metalice, care să aibă dublă întrebuinţare de reclame schimbătoare şi vînzare de ziare, timbre şi tutun, după proectul şi in condiţiunile admise de consiliul comunal prin decisiunea sa de la 15 Martie 1896. Mersul Crizei M. Sa Regele a primit aseară de la orele 5 pînă la 7 rînd pe rînd pe d-niî P. S. Aurelian, Dim. Sturdza şi Take Giani, cu cari s’a întreţinut asupra crizei. Se vorbeşte că d. Dim. Sturdza, consultat de către M. S. Regele ca preşedinte al Senatulni, şi-ar fi exprimat dorinţa să se formeze un cabinet de concentraţiune liberală, fără ca să desemneze persoana, care să fie însărcinată cu formarea cabinetului. D. Take Giani, preşedintele Camerei, a recomandat M. Sale chemarea conservatorilor la putere. * * * Prin cercurile slurdziste se a-firmă că d. Dim. Sturdza ar ti fost deja de aseară însărcinat cu formarea cabinetului. Mulţi cantacuziniştî refuză însă o da crezămînt acestei ştiri şi cred că revenirea d-luî Sturdza în capul guvernului este imposibilă, căci numai d. Aurelian ar putea La cîţl-va paşi de primele case Barbu se opri. — Dragul mefl, zise el lui Sava, socotesc că în interesul nostru comun, trebue ca să ne despărţim chiar de acuma. împrejurările care ne-afl adunat, îutîmplările la care am luat parte, trebue să fie uitate. O să păstrez tot d’auna despre tine cea mal bună amintire. Dar crez că facem înţelep-ţeşte despărţindu-ne. — Asta e şi părerea mea, aprobă Sava. Intimitatea şi chiar numai întîlnirile noastre prea dese, ne-ar stingheri. Adio deci, Barbule! Dacă întîmplarea ne pune faţă în faţă, să ne facem că nu ne cunoaştem. Asta o să fie cel mal bun mijloc să ne ferim de prilejurile de a ne aminti un trecut primejdios de evocat. Adio, Barbule, şi noroc să-ţi dea Dumnezeii. îşi strînseră mîinile cu dragoste şi intrară în sat pe drumuri osebite. Cîte-va zile în urmă, Barbu sosea la Bucureşti. Sava era la Ploeştl, unde se făcu repede cunoscut prin norocul ce avea la jocul de cărţi. SFÎRŞITUL PROLOGULUI A se citi urmarea şi Ultimele Telegrame în pagina a 4-a. forma un cabinet în care s’ar face loc şi d-lui Dim. Slurdza. * * * Eri după amiazl Ia orele 4 s’a întrunit la mlutaterul de Interne consiliul de miniştri. Se spune că toţi miniştrii Împreună cu d-nii Tache Olani şl Fin. C'ostineNcu, au luat augaja-mentul să nu intre cu nici un preţ Intr’un minister prezidat de d. Dim. Slurdza. Această liotărîre indică ruptura definitivă dintre sturdzlştl şi au-rclianiştî. Aurelianiştll cred că d. Dim. Sturdza nu va fi In stare să formeze un minister din elemente pur sturdziste. * * * D. Eugen Stătescu, se întoarce diseară în Capitală venind di/n Veneţia. * * * Ntnrdzitjtii spun că în cazul cfud <1. ttturdza ar forma cabinetul, d. Eugen Stătescu va fi ales preşedinte al Senatului, iar d. Stolo-jan al Camerei. * * * Aseară s’au întrunit la d. Dim. Stur-dza cîţi va din membrii comitetului e-xecutiv al partidului liberal, anume d-nii Ferechide, Nacu, Stolojan, Dju-vara, Oogu Cantacuzino, C. Stoicescu §i P. Poni. Pînă la orele 12 din noapte conciliabul nu se sfîrşise. M. S. Regele n’a însărcinat pînă aseară încă pe nimeni cu formarea cabinetului. Suveranul va aviza abif azi asupra crizei. Prin cercurile parlamen tare se crede că situatit este extrem de gravă, îi urma părerilor diametral' mente opuse ale preşetlin ţilor Corpurilor Legiuitoa-re asupra crizei, păreri expuse M. Sale Regelui. Părerile opuse ale d-l. primar cu consiliul comunal; D-nii prim-preşedinte, preşedinţii, d. procuror general şi procurorii curţel de apel; D-nii prim-preşedinte şi prim-procuror al tribunalului Ilfov. D-nii secretari generali şi directori al ministerelor, d. comandant al corpului 2 de arma'ă cu d-nii generali şi d-nii colonell-şefl de corpuri, presenţl in Capitală. La orele 11 ‘/n două trăsuri regale vor fi în curtea SIntel Mitropolii, la disposiţiunea I. I. P. P. S. S. MitropeliţI şi a P. S. Archiereu, ales Episcop. La orele 11 şi jumătate înalt Prea Sfinţitnl Mitropolit Primat şi înalt Prea Sfinţitul Mitropolit al Moldovei şi Sucevei vor lua loc intr’o trăsură şi Prea Sfinţitul Archiereă, nod ales Episcop, in cea l’allă. Cortegiul va porni de la Sfinta Mitropolie in ordinea următoare; 1) D. prefect al capitalei; 2j Două plutoane de cavalerie ; 2) Protoiereil Capitalei; 4) Trăsura regală cu I. I. P. P. S. S. Afitro-poliţl; 5) Trăsura regală cu noul Episcop; 6) Alte două plutoane de cavalerie. La dreapta şi la stingă trăsurilor regale cu înalt Prea Sinţiţil MitropoliţI şi P. S. Episcop se va ţine cîte un maior. La intrarea înalt Prea Sînţiţfior MitropoliţI Episcopului în curtea Palatului, garda va i presentind arma, şi musica militară va in-na spre rugăciune. FLa peron, înalt Prea SănţiţiI MitropoliţI şi Preaiftnţitul Episcop vor fi lntlmpinaţl de d. adjutnt de serviciu, şi in capul scărel de o-noaride către d. prefect al Palatului, iar de acolwor fi conduşi de către d. prefect al Palatul şi de d-nii adjutanţi regali in salonul de pmire. Aoiţindu-se sosirea Prea Sănţilor Prelaţi, M. S Regele, d’impreună cu A. S. R. Principele erdinand, precedaţi de toţi d-nii adju-tanţşi de d. prefect al Palatului, fac intrarea In sa Tronului D»ă ce Majestatea Sa Se va sui pe Tron, avîn la dreapta pe Alteţa Sa Regală, d. mi-nisti al cultelor şi instrucţiunel publice va conr.ce pe Prea Sânţitul Archiereu Ioanikie Baoanul, noul ales al Scaunului episcopal de Ronn. din salonul de primire pină in ţaţa Troalul. Aoto archidiaconul Sîntel Mitropolii, care ţimclrja noului ales, il îmbracă cu mantia ; iar. P. S. S. Mitropolit al Moldovei, lulnd cir,, o remite in mina Majestăţel Sale, iar d. mi.stru al cultelor dă citire diplomei noului alt Majestatea Sa Încredinţează cirja Prea Sfiţitulul Episcop de Roman, care mulţumeşte Miestăţel Sale. upă ce M. Sa Regele se va retrage, P. S. Escop va fi recondus la Slnta Mitropolie in a. Stăncescn, La gura sobei (Basme) D. Stăncescn, Poveşti de Crăciun R. 1). Ro*ettl, Proză şi Epigrame. Deparaţeami, Doruri şi Amoruri (Poesil) Adamescn Gh., Elocuenţă Romină » » Elocuenţă Streină Dr. Urecliia, Duşmanii noştri (Ştiinţă) A. Vlaliuţă, Din goana vieţel (Poesil şi Nuvele) Radu O. Rosetfi, Din Inimă (Poesil) Caragiale, Schiţe uşoare D. R. llosettl, Trotuarul Bucureştiulul (Nuvelă) D. C. Olănescu, Satire şi Theatru. CoNtin. Spre primăvară (Fl*esil) P. Dulfn. Legenda Ţiganilor Const. Stăncescn,’ Ce este frumuseţea (Artă) Buzoiann, Egyptul (Geografie) * A. Vlahnţă, Dan (Roman) A. Sihleanu, Armonii Intime (Poesil) A. Pann, Nastratin Hogea (Legende) » » O şezătoare la Ţară sad poves- tea lui Moş Albu Filimon,fCiocoiI noi şi vechi (Roman) Adamescn, Din biografiile scriitorilor Romtnl G. T. Bnzoianu, Berberii. Hesperidele, (Geografi) H. G. Uecca, Poeme Radu I>. Rosetti, Sincere (Poesil) G. T. Buzoiann, Cartagena, Cyrena (Geografie) Ureche, Dicţionar Francez-Romin Th. M. Stoeuescn, Poesil A. Stavrl, Pe demult (Poesil) 1). Teleor, Alte Schiţe Umoristice In preparaţie: Scrieri originale de : Vlahnţă, Caragiale, dr. Ureche, De-lavrancea si D. R. Rosei!i. MINISTERUL JUSTIŢIEI PAPIER HIGH-LIFE FUMEZ LE PANA PANAMA PANAMA On ne fumez pas Deposit general Creangă & C. Bucureşti Strada Piuzarl Xoo 10-14. SOCIETATEA RdMÎICA de Asigurări Generale din Bucureşti Avem onoare de a aduce la cunoştinţa onor Public că de astă-zl chiar, am început operaţiunile de asigurare pentru transporturi : maritime, fluviale şi pe uscat şi că îu eurînd vom începe şi operaţiunile pentru cele Tal te ramuri de asigurări. Pentru toate cercurile de asigurări rugăm de a se adresa, pînă la alte disposi-ţiunl, la sediul nostru la Brăila. Direcţiunea. Brăila, 25 Martie 1897. Pour avoir de ia Yeritable Eau deVichy La vogue si justement meritee de Teau de Vichy dans notre pays a suscite de nombreuses imitations qu’on cherche â lui substituer. Pour Mre certain d’avoir de l’eau de Vichy natu-relle et authentique, il faut toujours reclamer Tune des trois sources qui appartiennent ă l’Etat francais: Vichy-C C le st ins, Vichy-H opital ou Vichy-Gratuie-Grille. L’eau de ces sources embouleîllee, sous le controle et la garanţie de l’Etat frangais, se conserve parfaitement, sans perdre de ses qua-lites par le transport. Exigez donc toujours Tun des noms : C6lestins, Hdpital ou Grande-Grille, imprimes eu lettres blanches sur fond noir, sur Tetiquette et sur la capsule. Dinţi cu 7 lei unul Se pune în catdchuk în strada Cempineanu No. 16 Publicaţie D l Şerban Tănase, telegrafist, din comuna Fălciu, judeţul Fălciu, a făcut cerere la a-cest minister pentru adăogirea la numele sătî patronimic de «Tăuase» a celui de «Hu-şanu», spre a se numi «Şerban Tăuase Hu-şanu». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. ACADEMIA ROMÂNA AJIUACW In noua stradă ce se deschide pe terenul caselor Otteteleşanu între strada Teatrului şi strada Sărindar, sunt de vînzare trei locuri cu următoarele dimensiuni : Locurile No. 1 şi No. 2 cu cîte 19,40 metri lăţime, 30 lungime, suprafaţa de cîte 582 metri pătraţi. Locul No. 3 cu 19,40 m. lăţime în stradă, 27,80 metri lăţime în fund, 30 metri lungime, suprafaţa de 659,90 metri pătraţi. Doritorii se vor adresa Academiei Ro-mîne, in Bucureşti, calea Victoriei, 135. Ammcin De vinxare sau de închiriat o casă elegantă în strada LucacI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stăpînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz. AJVUJVCIU Din cauză de plecare se vinde una pereche cal murgi închişi, în vîrstă de 6 ani, sănătoşi, înalţi 16 pumni. Doritorii se vor adresa, Str. Batiştel, 15. UOIflAI! DE VENZARE SAtÎDE ÎN-amdlH CHIRIAT în total saâ in parte o proprietate, în str. Monastirel No. 5. la cea mal frumoasă posiţie (vis-â-vis de poarta Monastirel), compusă din : O casă din două mari apartamente, cu 14 camere mobilate pentru stă-piuT, 3 pivniţl, conducte de apă, etc.; două grădini, una de (lori şi alta mare de legume şi arbori fructiferi; două grajduri de 12 cal cu 4 camere pentru servitori şi curte in care apa este introdusă. ACI ÎN BUCUREŞTI Proprietate în str. Isvor, No. 56. compusă din: Un mare atelier mecanic, cu abur, pentru spălătorie de rufe, şi un grajd de mal mulţi cal, construite din zid masiv cu temelie de piatră, apă introdusă, canal de scurgere, magazii, şoproan şi UN MARE TEREN CU O SUPRAFAŢA DE 2100 Metri Pâtr Doritorii pot avea informaţii in Bucureşti strada Covaci, No. 3. nC i^&JIDSAT Casele din fatA BJl filfuilSINBHI strada Popa-Tatu No. 24, cu 8 camere, bucătărie, spălătorie, pivniţă. Informaţiunl la proprietar în curte. UN BUN GRĂDINAR Sd^S p*. sedînd cele mal bnne eerlificate doveditoare, doreşte a se angaja în condiţiunl avantagioase A se adresa -.Strada Spătar 12, sub iniţialele M. C. MOBILE FĂRĂ CONCURENŢA! DIN FABRICELE IAC0B & I0SEF KOHN (VIEtfA) Aranjamente complecte de odăi, cu ornamente în relief şi imprimaţinnî technice, cea maî nonă invenţiune. ELEGANTE, FOARTE DURABILE ŞI DE TOT DEMONTABILE. SE GĂSESC la toate magasinele mai bune de MOBILE Recomandabile pentru orî şi cine, în SPECIAL PENTRU HOTELURI. Fie-care bucată de mobilă poartă firma incrustată lnformaţiuni se dau la representanţii generali. Ani im p n.ir bucurkbut I BLAU Ci U 2, STRADA SMÎfiDAN J. J. K. www.dacoromanica.ro EPOCA EDIŢIA a 3 a DIVERSE DJN CAPII ALA Copil găsit In stradă.—Sergentul de strada, postat în dreptul bisericeî Sf. ton Moşi, a găsit astă-noapte în curtea bisericeî un copil mic de sex femenin. De la secţie, micul abandonat a fost trimes în îngrijirea spitalului Maternitatea. Asupra lui s’a găsit un bileţel pe care se spunea că fetiţa-I botezată şi că se numeşte E-lisabeta. Prinderea nuni lioţ de cai.—Iancu Io-niţS, un vestit hoţ de cai. care de mal bine de un an a speriat întreg judeţul Ilfov prin hoţiile sale, a fost prins erl în Obor cu o pereche de cal de valoare furaţi din comuna Tăricenî, Ilfov. Luat de scurt de către agenţii poliţiei, hoţul declară că acel cal sunt cumpăraţi din comuna arătată mal sus. In urma informaţiunilor luate telegrafic de la primăria acelei comune, se constată că Iancu Ioniţă furase acel cal de mal multă vreme şi că autorităţile comunale îl urmăresc de atunci. Nebun furios. — Erl după ainiazl. populaţia din strada Antim a fost emoţionată de faptele unul nebun furios. Un oare-care Th. Vlădescu. do mal mult timp bolnav de alienaţiune mintală, cuprins erl de un atac puternic, a eşit în stradă şi urlîud cu ţoală puterea, ataca pe trecători, se năpustea asupra femeilor şi spărgea cu pietre geamurile caselor, ameninţind de a lovi şi pe cel cari se siieaă să-l prindă. Mulţimea, speriată, aleargă spre a înştiinţa poliţia, al cărui agenţi după multă greutate ati reuşit a prinde pe furiosul nebun şi a-1 conduce la secţia respectivă. DJN JARA mm fu Spărgător de biserici. — Astă noapte, biserica din comuna Băneasa, a fost jefuită de multe obiecte de valoare şi de banii ce se a-flau în cutia aşezată în altar. Pungaşii, rămaşi piuă acum necunoscuţi, aft spart uşa bisericeî şi introducîndu-se în altar aQ luat tot ce credeaţi că este de valoare. Sub-prefectul respectiv şi primarul comunei att luat măsuri de urmărire şi descoperire a hoţilor. De asemenea s’a avizat şi poliţia Capitalei, unde se crede că s’aQ refugiat hoţii. Inundaţinnî. — De două zile apele Dunărei cresc în mod simţitor. O telegramă din Craiova ne anunţă că astă-noapte, Dunărea 'şl-a eşit din albie în dreptul comuueî Beehet, inundîud o maro parte din pla-nuriie după ţărm, Pînă acum stricăciunile nu sunt mari şi s’ad luat măsuri pentru a se evita nenorociri mal mari. DIN^STRmNATATE Corsetul şl razele Roentgen.—Regina Portugaliei este pasionată de ştiinţele fizice. De la descoperirea sensaţională a doctorului Roentgen nu face de cit experienţe de fotografie cu razele Roentgen. Damele, din anturagiul săO, îl serveau ca subiecte de fotografie. Mare fu stu-pefavţiunea reginei cînd ea observă, în fotografiile busturilor damelor sale de onoare, difor-maţiunile enorme produse asupra organelor interioare de către corset. Ea arătă fotografiile doctorului sătl şi apoi damelor în cestiune : a-cestea se spăimintară atît de mult în cit toate hotăriră imediat ca să renunţe la corset, ast-fel că azi nici una din damele curţeî reginei Portugaliei nu mal poartă corset. Un duel Intre fraţi gemeni.—Un duel a avut loc la Mooris Hill (Indiana Statele Unite) Intre doi tineri de 22 ani. fraţii gemeni George şi Calvin Holmes, aparţinînd unei familii foarte bogate. De mal bine de un an, George Ilolmes făcea curte unei fete numită Higgs. Fata acceptă avansările lui George, pină în ziua cînd Calvin sosi în timpul vacanţelor şi se îndrăgosti nebun de Higgs. In zilele din urmă miss Higgs a declarat lui George că ea prefera pe Calvin. 0 ceartă violentă a isbuenit Intre fraţi, după care el ati hotărît un duel cu revolvere. Mal multe g'oapţe aii fost schimbate George a fost omorît, iar Calvin foarte grav rănit în regiunea inimii. Memoria peştilor.— Revista «Etangs etl Rivieres» publică o notă interesantă asupra memorii peştilor. Peştii crescuţi în eleştae, cunosc foarte bine persoanele însărcinate cu dis-tribuţiuuea hranei lor. Dortorul Warwick vorbeşte de o ştiucă care rănindu-se la cap, fusese îngrijită de el şi îl arată recunoştinţa el, venind spre dînsul ori de cîte ori il vedea şi nu ÎI era teamă să mă-nînce chiar din mina lui. D. Franelin citeză de asemeni peşti cari veneai! în fie care zi sâ-şl ia porţia de hrană din mina pazniciler. şi se lăsat! să fie prinşi de către aceştia şi soţiile lor. De sigur aceşt peşti recunoşteau persoanele de cari nu mal aveatt teamă de fel, căci îşi aduceai! aminte că e văzuse mal înainte. SENATUL Şedinţa de la 27 Martie Şedinţa se deschide la orele 3. Presidează d. D. Sturdza. Presenţl 97 d-nl senatori. Pe banca ministerială d. Gh. Mâr-zescu. Se fac formalităţile obicinuite. D. Gâlcă cere cuvlntul. D. Preşedinte spune că de oare-ce ministerul este demisionat, nu se poate ţine şedinţă... D. Gîlcă. — Nu se poate anunţa o interpelare? Toci. — Cui ? Publicului ? D. Preşedinte declară că ridică şedinţa şi anunţă cea viitoare pe mline. DOTE INF0RMAT1UN Mersul crizei întrevedere cu d. Şt. Şeudrea Astăzi, la 9 ore dimineaţa, unul dintre redactorii noştri a avut o întrevedere cu d. St. Şendrea, fost ministru al justiţiei în cabinetul Aurelian. întrebat asupra mersului crizei, d. Şendrea a declarat că pînă astăzi nu s’a putut ajunge la nici o înţelegere. In faţa discuţiunilor, cari domnesc în partidul liberal, M. Sa Regele nu a luat încă nici o hotărîre. Părerea fostului ministru al justiţiei e că numai tnîine, Vineri 28 Martie, criza va lua sfîrşit. Asupra persoanei care va fi însărcinată cu formarea mulul cabinet, d. Şendrea ne-a declarat că nu poate să afirme nimic. — Tot ce se caută adualminte e formarea unul minister «le concilla-ţinne. N’aşl putea, însă, să spun cine îl va forma, dacă d. Sturdza va fi însărcinat cu compunerea noului cabinet sau d. Aurelian. La sfîrşit. d. Şendrea a adăugat redactorului nostru : — Pot să ’ţl declar că nu sunt de loc ahtiat după putere. De cînd sunt în minister n’am avut de cît două zile liniştite : ((prima, cînd am depus jură-mîntul, şi ultima—cea de ieri, cînd cabinetul şi-a dat demisia*. In cercurile sturdziste de asemenea nu se ştie nimic pozitiv asupra modulul cum va fi rezolvitâ criza actuală. D. P. Poni, pe care l’am întîlnit azi dimineaţă, ne-a declarat că nu poate să afirme nimic pozitiv. — Nu s’a luat încă nici o hotărîre, a fost răspunsul senatorului de Iaşi. Totuşi intimii d-lul Sturdza exprimă speranţa că, în cele din urmă, M. Sa va face apel tot la preşedintele Senatului pentru formarea noului cabinet. In acest caz, d. Sturdza va lua numai prezidenţia consiliului, rămîind ministru fără portofoliu. In cazul cînd preşedintele Senatului ai refuza însărcinarea de a forma cabinetul, Regele—afirmă aceleaşi persoane—nu poate să mal cheme de cit pe unul dintre devotaţii d-lul Sturdza, Prin aceasta se dă a înţelege că d. Gogu Cantacuzino va fi preşedinte al consiliului în viitoarea formaţiune ministerială. * * * Amănunte asupra crizei Combinaţiile cele mal fantastice circulă prin toate cercurile şi prin toate localurile publice. Sturdiştit şi aurelia-niştil dau ca sigure fel de fel de ştiri, cari în realitate sunt lipsite de temem. Şi mal ales liste ministeriale din cele mal imposibile trec din mină in mină insoţite de ştiri contradictorii. * * * Adevărul e că M. Sa Regele n’a însărcinat, pînă la orele 12, pe nimeni cu formarea cabinetului. D. P. S. Aurelian a fost chemat la orele 10 şi jumătate de la A-cademie la Palat. M. Sa l’a consultat timp de o jumătate de oră asupra situaţiei. înainte de a se întreţine cu dînsul, M. Sa Regele a lucrat cu d. Şendrea rezolvind afacerile curente ale ministerului de justiţie. Afară de aceştia, Suveranul n’a primit pe nimeni pînă la orele 12. * * * Prin cercurile guvernamentale agitaţia este foarte mare. Mare parte a sturdziştilor nu pot să-§i închipue de cît un cabinet prezidat de d. Sturdza în care ar intra d-nii Gogu Cantacuzino, Ferechide, Nacu, Ilaret, Ionel Bră-tianu şi C. Stoicescx. Cantacuziniştii sunt prea porniţi în contra d-luî Dim. Sturdza şi nu admit de cît un minister concentrat sub preşidenţia d-luî P. S. Aurelian. Iar aurelianiştiî au dispărut; nu se mai aude de ei nimic. * * * Sturdziştil au o frică mare de d. Em. Costinescu. Mulţi spun că dacă dînsul va face opoziţie unul cabinet Sturdza, atunci criza ministerială va fi înlocuită prin o violentă criză ministerială. Aceasta dovedeşte că d. Costinescu are o situaţie puternică în Dealul Mitropoliei. ♦ * * Ini presiunea general» e că nn cabinet «le concentraţie sub preşedinţia d-lui Sturdza este imposibilă şi eu atât mai mult este imposibilă o reconciliare între sturdzi.şti şi unreliuuiştî. Asupra întrevederii preşedintelui Camerei cu M. Sa Regele, mai aflăm următorul detaliu interesant : Suveranul punîndu’i în vedere că ar trebui să se pună în înţelegere cu preşedintele Senatului şi cu preşedintele consiliului demisionat, pentru a prezenta o solu-ţiune asupra crizei izbucnite, d. Giani a răspuns : — Pentru ca întrunirea celor trei preşedinţi să nu iasă din caracterul pacinic şi conciliant ce trebuie să aibă, ar trebui să fie prezidată de M. Voastră. Răspunsul e semnificativ pentru relaţiile preşedinţilor Corpurilor legiuitoare. El arată, în acelaşi timp, cît de zadarnică este speranţa formărei unui cabinet de conciliaţiune. La Cameră înainte de deschiderea ^şedinţei, un mare număr de deputaţi discută in incintă fazele crizei. Dintre miniştri se află prezenţi d-nil V. Lascar şi G. Mirzescu. La ora 2 şi 10 şedinţa se deschide. D. Giani anunţă Camerei că, guvernul nefiind constituit încă, ridică şedinţa. Voinţa Naţională de a-seară păsrea-ză o profundă tăcere asupra demiiunel cabinetului. Ea—care a făcut atâta caz de ţinerea în minoritate a guvernului în bestia amendamentului Ciocazan, revuind asupra el, atât în darea de seamăpar-lamentară cât şi la informaţiunî, se mărgineşte astă-zî a înregistra demisinea ministerului numai în curierul prla-mentar. In colo, par’că nici nu s’ar fi pţre-cut faptul. «Rotaţiunea planetei Veus» ocupă acelaşi Ioc de onoare, alăture cu «Lepra» şi cu «Generalităţile asupr a-limentărei oraşului cu apă». Cititorii Voinţei nu se pot plîngecă nu sunt bine serviţi ! D. Costantinovicl, guvernatorul Baa-rabiel, a inspectat, în cursul săptămîel trecute, trupele ruseşti din Scule ni, şi lucrările pentru construirea podurhr plutitoare pe Prut, începute de servicii de geniu al corpului VIII de armoă din Chişinău. Unele ziare, induse în eroare, aQ pis în legătură vizita făcută erl de d. Foi-ton la Palat, cu criza ministerială. Di următoarea notă apărută în «Monitori Oficial» de azi se va vedea obiectul 6 cestel vizite : M. Sa Regele a primit din partea M. S. Im pârâtului Nieolae II al Rusiei o scrisoare prh care ’I notifica că A. S. I. Marea Ducesă X6uiî Alexandrowna, soţia A. S. I. Marelui Duce Alexandru Miballovitch, a dat nascere unul Principe. Exc. Sa D. de Fonton, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Rusiei, a avut onoare a remite M. S. Regelui scrisoarea de | notificare. Ziarul rus Nevoie Vremia anunţă că guvernatorul Basarabiei, generalul Cons-tantinovicl, a fost chemat de urgenţă în Pelersburg. O telegramă din BacăO anunţă Încetarea din viaţă, erl, a colonelului Ra-coviţă, comandantul regimentului de dorobanţi din localitate. ţite: Nu este vorbă de loc de rechemarea sa şi nici nu va părăsi comanda de şef al flotilei internaţionale. Canea, 26 Martie. 2.000 de insurgenţi s’aii strîtis în jurul Iul Sitia. Comandantul vaporului Chanzy o debarcat 5 tunuri. Insurgenţii districtului Kissamo aii adresat amiralilor o scrisoare prevenin-du-1 că vor ataca fortul Kissamo. Garnisona turcească cere să fie degajată. ULTIMA ORA Pînă la orele 3 p. m., M. Sa Regele n’a conferit cn nimeni a-supra situaţiei, prin urmare nimeni nu este încă însărcinat cn formarea cabinetului. * * ♦ Erl s’a făcut în Galaţi alegerea a doul consilieri comunali. înscrişi 1430 alegători; ad votat 238. S’ad anulat 10 buletine. S’afl ales d-nil doctor Const. Gal in cu 217 voturi şi Teodor Ştefănescu cu 220. D. inspector şcolar Petru Fîntînariu din I'aşl—a sosit in Capitală. D-sa va susţine, înaintea consiliului permanent, acuzaţiunea în contra mal multor profesori din circumscripţia sa, daţi în judecată pentru abateri de la îndatoririle lor. DIN ORIENT SERVICIUL NOSTRU SPECIAL Viena, 27 Martie. Ştirile după cari ar mal ti posibil ea cestiunea cretană să fie «lusă la o soluţiuue paeiiiieă, nu se mai bucură «le ulei o crezare. l>eclaraţiunea marilor puteri, luminată la Atena, înseamnă ultimul demers diplomatic. M. Ring Situaţia în Creta Roma, 26 Martie. Se anunţă din Caneea «Agenţiei Ştefani» că ştirile In privinţa amiralului Canevaro sunt cu desăvîrşire desmin- Senatul nu s’a deschis pină la orele 3. D. Dim. Sturdza şeade foarte abătut pe un scaun din sala bibliotecel. Împrejurul său un gol mare, deşi sala e plină de deputaţi şi senatori. D-sa aşteaptă dintr’un moment în altul să fie chemat la Palat. * * * Comitetul executiv al colectivităţii s'a întrunit azi «lupă amlazi la orele 5 la ministerul de interne. ♦ * * Diseoră la orele 9 e convocată la Senat majoritatea parlamentară la o consfătuire. * * * La orele 3 şi jumătate d. Dim. Sturdza a dat ordin la Senat să se rupă afişele prin care majorităţile parlamentare sunt convocate la consfătuire pe diseară. D-sa a spus : — Consfătuirea n’are nici o raţiune de a fi, de oare-ce n’am ce să comunic majorităţilor. * * * In momentul cînd punem zia-ml sub presă, d-niî P. S Aure-ian, Dim. Sturdza şi Take Giani in o consfătuire în cabinetul preşedintelui Senatului. Declaraţia d-lui Giani D. Giani fiind consultat, ca pre-gdinte al Camerei, de către M. «. Regele asupra soluţiuneî crizei, c făcut următoarele declaraţiuni ti căror autenticitate o garantăm: