SERIA IL—ANUL m, No. 411. Ediţia a treia JOI, 27 MARTIE, 1897 NUMĂRUL^IO BANÎ ABoirAMEirmE încep la 1 şi 15 ale ile-cărel luni şi se plăteae tot-d'a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei; tn streinătate 60 lei Şase luni ... 15 > > » 25 * Trei luni . . . 8 » > > 13 > Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELEJW SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 NUMĂRUL_10 BANI ANTNCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numalila Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV..0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr vechiă 80 bani' REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI — No. 8 Demisiunea Cabinetului DiSOLVARE? Printre speranţele baroce pe cari le hrănesc grupurile colectiviste, este şi aceea a obţinere! unei di-solvărl, într’un moment dat, a Parlamentului, în favoarea lui Sturdza —speră sturdziştil—a lui Aurelian - nădăjduesc aurelianiştil. Să ’şl pue pofta în cui, şi unii şi alţii. O disolvare de asemenea natură nu o vor avea. Colectiviştii de toate nuanţele trebuesc să se deprindă după acum cu ideia că: ori pot merge cu Parlamentul actual, şi în acest caz vor avea viaţă pînâ la sfîrşitul legisla-1 urel, ori dacă nu vor putea merge, din cauza certelor ridicule la cari asistăm, în acest al douilea caz, vor fi trimişi să se plimbe saQ vor reintra in naţiune. serviudu-ne de o expresie din vocabularul lor burlesc. Disolvare nu vor pupa ; cel mult se pot pupa ca să rămînă acolo unde sunt. Căci pentru ce Suveranul le-ar mal da o disolvare ? Iată un partid care acum un an şi jumătate a fost chemat la putere. El s’a prezentat compact, disciplinat, cu un şef recunoscut şi necontestat. Nici o diviziune, nici o ncdnţelegere. nici o grupare satl nuanţă deosebita. Acest partid se adresează, prin guvernul lui, ţârei— se ştie în ce mod—şi ţara (!?) le acorda una din acele unanimităţi fenomenale al căror secret îl poseda numai colectiviştii. lată-I dar la guvern, avînd de preşedinte al consiliului pe şeful lor, de membri pe o parte din fruntaşii partidului, iar în Parlament restul fruntaşilor, toţi oamenii lor de valoare, toţi agenţii lor electorali, întreg partidul cu un cuvînt. Ce a putut şi poate spera un partid politic mal frumos, mal de dorit, mal ideal ? De sigur că nimic. Să al în guvern pe şef şi oameni ca Stătescu, Eleva, Cantacu-zino, etc; să al în Parlament toată chintesenţa partidului, cu excluderea celui l’alt partid, ni se pare că aceasta este idealul pentru oameni ca colecth iştil, cari nu văd mal departe de cît lungul nasului lor, nas care de altminterea este foarte scurt. Cum profită aceşti domni de situaţia lor unică de bună? O ştie toată lumea. De a doua zi încep a se certa ca ţiganii. D. Fleva este alungat de pe banca ministeriala, în mod nedemn. Şeful, Sturdza, dovedeşte de a doua zi că este de o incapacitate patentă şi^e o răutate la înălţimea căreia numai Stătescu, Cantaeuzino şi Bu-dişteanu pot să ajungă. Partidul se transforma într’o turmă intrigantă, turbulenta şi nedis-ciplinată. Peste cîte-va luni toga fără cusături a colectivităţel este ruptă în bucăţi. Partidul se divizează în grupuri şi grupuleţe şi lupta... teribila luptă pentru preponderenţă, porto-foliurl şi afaceri, ia caracterul cel mal acut. In asemenea situaţie, cum s’ar putea justifica o disolvare acordată altora de cît nouă ? Ţara (?!) ’l-a trimes uniţi, el s’atl desimii. Ce rost ar avea un apel la alegători? In ce scop? Ca alegătorii să aleagă poate între Sturdza şi Aurelian ? SaQ între sturdziştl şi aurelianiştl? Dar ce le pasă alegătorilor de unul saQ de altul ? Ţara (!? ) alege între partide, iar nu între oameni. Ţara (?!) ’l-a ales odată pe colectivişti să rămînă la guvern dacă pot, să guverneze dacă sunt capabili. îndată, însă, ce un partid chemat la putere se arată nedemn şi incapabil, el trebue alungat de acolo şi înlocuit prin altul. Incapacitatea la un partid se poate arăta în mal multe feluri. Printre acestea de sigur că este şi diviziunea, lipsa de disciplina şi de direcţie serioasă. Colectiviştii cumulează toate felurile posibile ale in-capacităţel. Nu aQ nici oameni de valoare, nici oameni culţi, şi nici sunt uniţi între el. Atunci? Colectiviştii aQ o situaţie politică de drept, aceea că sunt la guvern ş în Parlament. Să o păstreze dacă pot. Pentru gustul d-lul Aurelian de a avea preşedinţia consiliului şi pentru disperarea d-lul Sturdza că a perdut ori ce prestigiu şi autOg ritate, nu se convoacă colegiile electorale. Voesc să trăiască pînâ la sfîrşitul legislaturel ? Să bine voiască a se înţelege între el. Nu ? Atunci afară cu toţii. BUGETUL PRIMĂRIEI Pentru a arunca praf in ochii opiniei publice, d. C. F. Robescu anunţase o inovaţie: în viitor, să se modifice legea comp-tabilităţeî generale a Statului în sensul ca anul bugetar, pentru comună, să înceapă la 1 Ianuarie. Şi motivul pentru care cerea d. Robescu această schimbare în orînduiala comunală, era că, avînd bugetele, primăria să pregătească, de la 1 Ianuarie şi pînă la începutul primăverii, lucrările pentru campania de vară. A făgăduit d. Robescu dar, ca în tot d’auna, nu s’a ţinut de vorbă. In schimb, însă, bugetul pe care ’l voia obligatoriu la 1 Ianuarie, nu e gata de cit abia azi, 26 Martie. Şi mai e ceva• înainte de a-l pune în aplicaţie, primăria trebue să’l trimiţi ministrului de interne spre aprobare. Or, cănd îl va cerceta d. Lascar ? Apoi, după legea comunală, bugetul trebue să fie gata în cursul sesiunei de Ianuarie, şi primarul, după săvîrşirea lucrărilor, e dator să facă o dare de seamă asupra situaţiei generale a comunei. D. C. F. Robescu n’a făcut această dare de seamă— şi de astă dată a fost cu minte, căci a cruţat publicul de citania unor baliverne fără miez şi fără rost. De cât să făgăduiască inovaţii, d. C. F. Melisiano ar face mai bine să respecte legea comunală. COLECTIVIŞTII LA UNIVERSITATE Sistemul procopselil, practicat de colectivişti în administraţinnea publică, începe a fi aplicat cu multă neruşinare in învăţămînt. E destul să se ivească o vacanţă, să fie nevoie de un concurs, pentru ca numai de cât să fie scandalul gata. Concursurile sunt amânate, ori casate, de îndată ce favoritul colectivist are concurenţi serioşi ori dacă n’a izbutit. Se cuooaşte scandalul cu concursul pentru catedra de economie politică şi finanţe de la facultatea din Bucureşti. Reuşind la acest concurs un adversar al regimului, ministrul instrucţiunii publice a tot tărăgămt lucrurile şi la urmă a casat concursnl fără absolut nici un motiv. La 15 Martie urma să se ţie la Iaşi concursul pentru o altă catedră de la facultatea de drept din Bucureşti. Dar, neplăoândn-î guvernului numele candidaţilor, concursul a fost a-mânat telegrafic, fără motiv şi fără să se spuie când se va ţinea. Pricina acestei amânări ni se spune că ar fi dorinţa ministerului de a prelungi însărcinarea suplinitorului catedrei, protegiat colectivist care n’a îndrăznit să se prezinte la concurB. Neruşinarea cu care procedează guvernul liberal în aceaBtă materie o revoltătoare. Nu le ajunge colectiviştilor că aă degradat aproape toate funcţiunile* publioe, vor ca şi universităţile să lo batjocorească prin cel mal neruşinat favoritism, respingînd talentele şi capacităţile şi procopsind, in ciuda legilor şi a celor mal înalte interese, pe toate secfiturilo din partidul lor. Colectiviştii sunt, se vede, hotârîţî să mineze totul în ţara asta. CERCUL DE STUDII Ecoul puternic şi primirea călduroasă pe care a avut'o în lumea cultă şi inteligentă instituirea Cercului, de studii pe lingă clubul conservator ne scutesc de sigur de a releva stupidele aprecieri pe care şi le permite ziarul celui mai decăzut şi degradat partid ce s’a văzut vr’o dată. Numeroasele felicitări şi adesiuni pe care le-am primit şi le primim zilnic comlitue pentru iniţiatori un îndemn şi o încurajare. Atmosfera senină, nivelul ridicat al discuţiunilor, solidaritatea şiprieteniile manifestate la prima adunare generală a Cercului de studii,—adunare organizată în pripă,-^sunt de sigur foarte încurajatoare pentru succesul viitoarei întruniri. Asistenta Pentru ca publicul să judece din cine se compunea asistenţa Cercului de studii, dăm aci o listă, încă necomplectă, a persoanelor cari au luat parte fie la şedinţa din timpul zilei, fie la banchetul ce a avut loc seara: - N. Ganea, profesor, V. Arion profesor, general Algiu, Ion C. Grădişteanu, M. Vtădescu profesor universitar, C. Disescu profesor universitar, Barbu Păllineanu, Dum. Ceeianu, general Tamara, I. L. Caragiale, C. Hiotu, G. Panu, Al. Flo-rescu, iV. Cosăcescu profesor, dr. C. Is-trati profesor universitar, Dim. Neniţescu, dr. Oceanu profesor. T. Ii. Speranţa profesor, G. Vlahuţi, M. Dancovicî, Ion Ba-calbaşa, G. Rădulescu, Em. Pantazi, V. Ionescu, C. Lahovari, dr. N. Tomescu profesor universitar, Alex. Ciurcu, Angel Demetriescu profesor, M. Lugomirescu, I. Bărbătescu, NiciHeseu-Dorobanţu, N. Ath. Popovici, N. Papadat, St. Cihoski, Take Ionescu. Chr. D. Staicovici, P. Greceanu, Ioan Chiftea , Constantin Dristorian , George Vasiliu, N. Drossu, I. MiHlineu, P. Ionescu profesor, Gh. Bădescu, P. Sfe-tescu, C. Ghiţă-Ion, Al. Pândele profesor, Dr. Albescu, Ed. Mavrocordat, Dr. Emil Puşcariu prof. universitar, C. Rădulescu (avocat T.-Severin), Gh. Dimitrescu (Brăila), I. Brabeţeanu, Luca Elefterescu, D. Greceanu (Iaşi), L. Ghica, F. Corlătescu, Dr. Şaabner-Tuduri, I. G. Emandi, Vir-giliu Popescu profesor, Radu Rădulescu (Caracal), N. Nicolaidi (Iaşi), N. Guran, N. Căpităneanu (R.-Vîlcei), Nae Deme-trescu (Vîlcea), Serghiescu (Ploeşti), B. Spirescu profesor, N. Răşcanu (Ploeşti), C. Colibăşanu, N. Procopescu, C. Ghica-Deleni, N. Filipescu, C. M. Cornea, D. Stătiescu profesor, P. Brătăşanu, Ulrici (Giurgiu), Dr. Fior ea Theodorescu profesor universitar, M. Balş, H. Catargi, M. Rachtivan, colonel Alexandrescu, Const. Bacalbaşa, Barba Ştirbei, Florian Crasăn, Se. Arion, Bum. Comşa, I. Georgian profesor, C. Marinescu George, Niculescu Brăilăţeanu profesor, Bărăscu, Vladimir Athanasovici, Dinu Golescu, I. Berceanu, N. Lahovari, C. Hagi ludorache. M. Alec-sandrescu, I. Rădoiu, D. Alexandrescu prof. universitar, G. Lascar profesor, Pa-risianu (Girrgiu), Arghirescu profesor, T. Policrat, Şt. Zarifopolu, C. Melinte, Bă-dulescu profesor (Călăraşi) V. Niculescu profesor (Călăraşi), P. Brătăşanu, Purcă-rianu profesor (Brăila) Lazoroneanu pro-' fesor (Brăila), dr. Chricescu prof. universitar, Marcel Brînsă profesor, N. Rosetti-Bălănescn, N. Mânu, Nicolescu, N. Băr-cănescu. Discursurile Am început încă din numărul trecut şi continuăm azi cu publicarea în ex-tenso a discursurilor rostite la această adunare generală a Cercului de studii. Pentru ca cititorii noştri să fie oare cum orientaţi asupra obiectului tratat de fiecare orator, dăm aci această indicare, D. Cf. Pa nu a arătat scopul urmărit de fundatorii Cercului de studii. Clara d-sale expurene va fi de sigur citită cu mult interes, D. Sfiim, twt’eeeann a arătat cît de mult a fost preţuită în provincie ideea înfiinţărel Cercului. Frumoasa d-sale cuvîntare o publicăm în chiar numărul de azi al Epoeel. D. IV. I'Hipescu, al cărui discurs l’am publicat în întregime în numărul nostru trecut, a făcut oare-aum o descriere generală a lucrărilor cercului, insistînd cu deosebire asupra în-semnătăţel ce trebue să se dea unei bune reforme a învăţămîntulul. D. IM. Stal# a făcut şi d-sa cîte-va observaţii generale foarte bine apreciate, asudra menirel cercului de studii. D-nii Sfir. C. Msirati şi 71. Ilătlesca, profesori universitari, an făcut cîte o savantă disertaţie asupra reformei învăţămîntulul primar şi se-cuadar. D. St. JPlăttneaaU, urmînd se\ ria disertaţiunilor asupra unor ma- www.dacoromanica.ro terii speciale, a stăruit asupra unor chestiuni administrative. D. Ionel Gratii şt cana a relevat importanţa ridicărel sentimentului naţional. D. Take Ionescu, încheind şedinţa, a arătat, care aii fost caracteristicile discursurilor rostite şi le-a redus la trei : 1) libertate complectă în formularea ideilorfoi Intocmirel lucrărilor Cercului de studii; 2) războiţi minciunel ori sub ce formă s ar ivi ; 3) dragostea de patrie. * D. N. At. Popovici a salutat apoi pe toţi oratorii şi pe fundatorii Cercului, declarînd că de 30 de ani de cînd a-sistă la tot felul de întruniri, încă n'a văsuţ una cu un (caracter aşa de nobil şi patriotic ca acea a Cercului de st udii. In aşa condiţiunl, Cercul de studii va trăi şi va da roade strălucite. BUGETUL iii Se poate numi buget, o aliniare de cifre la venituri şi cheltuell, fără nici un rost şi fără nici o justificare serioasă ? Credem că de când există regimul parlamentar, nu s’a prezentat un buget în condiţii mal anormal de ridicule, de cât acesta. Nimenea nu’l ia la serios, toată lumea rîde de el, chiar raportorul! Să vedem. Pe ce s’a bazat fostul ministru de finanţe când a urcat cheltuelile Statului cu mal bine de «cinci milioane,» pe auul bugetar 1897—98? Pe un singur lucru : pe veniturile care trebuiai! să decurgă din urcarea patentelor, timbrelor şi inregistrărel. A! aici şiritenia colectivistă se vede cât de colo. D. Cantaeuzino, pentru a nu speria lumea, a trecut ca spor rezultând din legea modificatoare a patentelor, timbrelor şi Inregistrărel, modesta sumă de 1,100,000 lei. * In realitate, pentru toţi cari îşi dafi sama de urcarea colosală, la care tindea fostul ministru prin modificările pe cari le propunea, este sigur că patentele, timbrele şi Înregistrare, dacă acele modificări eraO votate de Parlament, trebuiau să dea un venit nod de cel puţin patru Milioane. Pe aceste câte-va milioane de noul impozite s’a rezemat d. Cantaeuzino, când a urcat, la cheltuell, bugetul ţărel cu mal bine de cinci milioane. Ingroşarea cifrelor de pe la- diferite resurse existente, precum la vămi, la tutunuri, contribuţii directe, etc., era din partea ministrului de finanţe o simplă manoperă. D. Cantaeuzino Işl zicea : «de sigur că voi avea deficit la multe «capitole ale veniturilor budgetului; prisosul, «însă, pe care noile impozite de la patente şi «timbre Îmi vor da, va compensa deficitul cu «belşug». Pe această bază de duplicitate şi de neones-titate financiară, se reazămă bugetul de care vorbim. Se aduc în Cameră legile modificatoare a patentelor, timbrelor şi inregistrărel şi din motive cunoscute, ele sunt înlăturate. însăşi ministrul de finanţe e nevoit să r.e retragă. Acum e întrebare* : care e golul lăsat în bugetul întocmit prin retragerea proiectului de lege în chestiune ? Raportorul, d. Costinescu, ne spune foarte serios, că golul e numai de 900.000 lei ! Simplă comedie. Golul este de mal multe milioane, care, o repetăm, se compta să se tragă numai din urcarea impozitului patentelor şi timbrelor. Prin retragerea noilor impozite propuse, toate cifrele stabilite d) fostul ministru In bugetul săli, rămîn fără bază, toate evaluările în plus faţă cu actualul exerciţift sunt în aer, căci ele, am spus'o deja, nu eraQ umflate de cit în vederea volărel legilor modificatoare a patentelor. trimbrelor şi Inregistrărel. Faţă cu această situaţie desperată, ce face comisiunea bugetară pentru a acoperi golul mărturisit de 1.100.000 lei? Un lucru foarte simplu. Ridică evaluarea veniturilor patentelor şi a timbrelor cu 300.000 lei, sub pretext că mersul ascendent al acestor impozite va da această suină. De allă parte, mal adauge la venitul vămilor şi la acela al tutunurilor, deja umflat peste măsură de ministrul de finanţe, Încă 900.000 lei! Şi... festa este jucată! Cu această procedare avem să ne trezim la sfirsitul anului budgetar cu un deficit de clte va milioane! Probe : Vămile aO fost evaluate, pe anul care este în curs de exerciţiu, la cifra de 32,500,000 lei. Ele vor produce, faţă eu încasările efectuate în primele zece luni, un total de 32,400.001» lei, adică vor da un deficit probabil de 100,000 lei. La ce cifră credeţi că este fixat venitul vămilor pe anul viitor budgetar ? I.a 34,000,000 lei, adică cu un apor de 1,600,000 lei în raport eu încasările anului prezent. Venitul tutunurilor a fost evaluat pe acest an la cifra de 36,700.000 lei; el va produce 37,000,000 şi ceva. Cu tonte acestea, marii şi îuţelepţil financiari colectivişti nu se sfiesc a'l fixa, pentru anul viitor, la cifra de 38,000,000 ! Şi aşa mal departe. In schimb, pe cit sunt de galantoni în fixarea evaluărel veniturilor, pe atlta sunt de a-varl în fixarea cifrelor cheltuelelor. Această sgîrcenie este încă o manoperă pentru a putea, pe hlrtie, echilibra budgetul. Aşa, fondul pentru deschiderea de credite extraordinare şi suplementare. comisia budge-tară l’a fixat pentru anul viitor la 600,000 lei ! Care este cifra creditelor acordate pentru exerciţiul 1896—97 ? Modesta sumă de 1,301,124 lei. Apoi este serios, faţă cu aceste credite a-cordate pe auul prezent, să reduci cifra la 600,000 lei pentru anul viilor ? Vădit că procedînd nst-fş)',' liberalii îşi promit singuri un deficit de cel puţin 700,000 lei sigur numai de aci. Dar, să ’! lăsăm nial bine în plata Iul D-zeO! DISCURSUL D-LUI D, GRECEANU Boetif la adunarea generală a *C«r&ulu't de fftuâif* D-lor, Infîinţînd acest cerc de studii, aţi dobindit douC foloase, toarte însemnate, pentru ţară şi pentru partidul nostru: mal întîiă ?ţi rfispuns unei nevoi reale a tinerimel studioase, care se indeletniceşte cu interesele obşteşti, procurîndu’1 prilejul de a fi cunoscută, apreciată şi a de a se folosi de contactul bărbaţilor noştri de Stat, fericiţi, Ia rîndul lor, de a uşura calea acelor tineri, cari sunt chemaţi să joacg un rol, în luptele noastre politice. Ast-fel vom putea asigura tol-odatâ, fără co-moţiunl periculoase sau dureroase pentru partidul nostru, recrutarea normală şi hrească a cadrelor nostre. Un al douilea folos, d-lor, ce'l vom datora acestor cercuri, este că prin a-ceste studii în comun, prin aceste schimbări şi ciocniri de iiîfel, vom căpăta unitatea de vederi, care este temelia cea mal puternică şi cea mal roditoare a unul partid. Vom dobîndi o direcţiune hotărîtă, neşovăitoare, urmînd calea cea largă, a unul conservatism deschis oamenilor şi ideilor noul, fără a per-de însă din vedere, principiile noastre fundamentale, cari trebue să fie pietrele hotarnice ale gîndirilor şi năzuinţelor noastre. Şi d-lor, dacă am răspuns astă-zl, din toate unghiurile ţărel, apelului d-voas-tră, mobilul care ne-a mişcat nu a fost numai dorinţa ca să vă aducem laudele noastre pentru iniţiativa ce aţi luat, înflinţînd acest cerc de studii, dar mat ales pentru că am simţit cu toţii nevoia de a Înzestra toată ţara cu o or-ganizaţiune similară. Vom întîmpina poate mal mari greutăţi de cît d-voastră, cari aveţi aci un stat-major strălucit ce face mîndria noastră, quintesenţa partidului nostru, aveţi o presă prea bine uneltită pentru luptă şi pentru propagandă, totuşi, cu micile noastre mijloace, vom şti a stabili concordanţa necesară, pentru ca in organisaţiunea noastră orl-ce vibraţiune ori de unde ar pleca, fie de la centru, fie de la capătul cel mal îndepărtat al ţărel, să nu fie perdută, convinşi că numai ast-fel vom alcătui o lucrare bine coordonată şi rodnică. Ţara noastră, d-lor, nelnchegată încă, în stare de vecinică fermentaţiune, oferă un cîmp întins pentru semănătorii de idei, cu condiţiunea însă ca noi plugarii, muncitori şi sîrguitorl, să deschidem brazdele, cari vor fi cu atît mal mănoase, cu cît vor fi mal adinei. Avem de stîrpit mal întil unele prejudecăţi cari există în contra noastră, chiar după aceşti şeapte ani de o clr-muire înţeleaptă şi fecundă a partidului nostru sub conducerea iubitului şi respectatului nostru şef, d. Lascar Catar-giu, prejudecăţi cari persistă şi astâ-zl, alimentate fie de către duşmanii noştri fireşti, fie de către toţi acel interesaţi de a exploata în potriva noastră credulitatea şi nevirstnic.ia corpului nostru electoral. Trebuie deci să Întrebuinţăm toate mijloacele de propagandă, pentru a complini educaţiunea morală şi politică a concetăţenilor noştri, să arătăm că nu eticheta face marfa, ci că bunătatea mărfeî dă o valoare certă etichetei; că politica nu mal consistă astăzi numai în discuţiunî academice sau metafizice, în programe cari nu sunt, precum s’a zis cu drept cuvint, de cit viitoarele bilanţuri ale falimentului făgăduinţelor făcute în timp de oposiţie, ci in studiul şi în deslegarea problemelor cari frâ-mîntă societăţile noastre de astăzi. Conservatismul inteligent consistă tocmai în cercetarea soluţiunilor ce trebuiesc aduse acestor chestiuni, avînd ca fir călăuzitor, lanţul generaţiunilor trecute, simţimlntul continuităţel poporului nostru, ştiind Insă tot odată a recunoaşte formaţiunile noul a drepturilor şi desvoltarea lor neîncetată. Şi, pentru ca să nu ne mărginim la o Irazeologie stearpă cînd nu e mincinoasă, aceste cercuri de studii ne vor da prilejul de a concretiza în anumite lucrări aceste idei, luptind fie-care după însuşirile noastre, unii, pentru desvoltarea şi propagarea principiilor de asociaţie şi de cooperaţie , procurîud astfel neamului nostru o uueltă puternică pentru a lupta cu arme egale în contra elementului strein, care ne-a cotropit, —ne zugrumă aproape, pe noi Moldo- s EPOCA venii, alţii pentru educaţiunea naţională, civică şi morală, menită a ridica poporul nostru la înălţimea instituţiunilor de cari nu ştie şi nu este astă-zl în stare a se folosi. Nu cred în farmecul imediat al legilor, totuşi am realisa un progres însemnat, reformînd legea noastră electorală, care face imposibilă la noi reuşita unul oposant. pentru raţiunea foarte simplă că numărul funcţionarilor din toată ţara covărşeşte numărul alegătorilor cari nu afl vre-o funcţiune. Este chiar straniu, ca o luptă serioasă să mal fie necesară pentru a ne lepăda de acest atavism, care împinge pe partidele noastre a se nimici cu totul, ca hordele barbare, cu strigătul de vae vin-tis şi cu drept cuvînt, zice Laffite, este un paradox din cele mal ciudate, ca un deputat să represinte nu numai pe acel cari afl votat pentru dînsul, dar şi pe acel cari aii votat contra, nu numai pe toţi votanţii dar şi pe acel cari nu ah votat de loc. Prin reprezentarea minori l&lel, parlamentul nostru, care astă-zl nu este de ctt o minciună constituţională, va putea deveni ceea-ce era menit să fie, cheia bolţel edificiului nostru social, şi ne va da maximul ce ’l poate produce pentru binele obştesc. Prin atarl lucrări, vom reuşi a vul-garisa adevăratul înţeles al numelui nostru de conservator. Gambetta, d-lor, idealistul şi utopistul de odinioară, cuminţit întru tirzifl, mal ales prin farmecul a-tot-puterniciel la care ajunsese, zicea că legea omului se rezumă în trei cuvinte: ştiinţă, voinţă şi acţiune. Nu voi face parafraza acestor cuvifite, le las meditaţiunilor d-v. Cred însă că nu am putea pune o mal frumoasă deviza pe întîia pagină a lucrărilor noastre. Ţara noastră, a eărel desvoltare politică o dovedesc, Intre altele, vizitele puternicilor mo-narchl al Europei, dar chiar din punctul de vedere artistic Romlnia a căpătat o importanţă pe care n'o avea plnă acum. Ast-fel, am avut plăcerea de a saluta în cursul anilor din urmă pe scena Teatrului nostru Naţional celebrităţi europene ca Sarah Bernhaid, Patti, etc. şi azi numai cîte-va zile ne dpspart de un eveniment artistic de ci a mal mare însemnătate. E vorba de reprezentaţiile ce se vor da pe scena Teatrului nostru naţional de către membrii cel mal distinşi al teatrului imperial din Viena. E un lucru cunoscut în toată lumea artistică că teatrul acesta este modelul teatrului german şi că scena din Viena e unica care dispune de artiş'I în adevăratul înţeles al cuvin-tulul. Aceşti artişti vin la noi şi vor juca în piese ca «Nathan Înţeleptul», «Faust»,«Ulranda», «Lupta Femeilor» şi «Cana spartă». Reprezentaţiile vor avea loc în zilele de 1, 2 şi 3 Aprilie. Preţul locurilor va fi eu 25 la sută mal ef-tin de cit cele anunţate. * * * In cursul săptămînel viitoare, soseşte în Capitală trupa de comedie francesă, cu renumiţii artişti Baron şi Marcelle Lender. Judecind după artiştii cari compun trupa, se poate prevedea un complect şi strălucit succes. Prima representaţie va avea loc Vineri, 28 Martie, cu frumoasa comedie Le Fiaore 117, jucată la noi — acum ciţl-va ani — de Baron şi Judic. Miercuri 26 Martie curent, ora 1 p. m., Academia Romînă va ţine şedinţă publică. Se vor face următoarele comunicări: D. I. Kalinderu, August şi literaţii. D. V. A. Urechiă, Administraţiunea ţărel Ro-mîneştl între 1812-1818. D. Gr. Ştefănescu, Geologia şi legenda. * * * In editura librăriei D. I. Benvenisti, din Cra-lova, va apare în curînd: Paradoxe sociologice, celebra carte a lui Max Nordau, tradusă din limba germană de d. B. Marian. REZUMATUL DISCURSULUI D-LUI CONST, ESARCU La întrnnirea majorităţilor de Vineri seara în sala Senatului D. C. Esarcu începe prin a arăta că d-sa s’a abţinut plnă acum de a lua o parte directă şi activă In luptele intestine între diversele fracţiuni ale partidului literal. Deşi atlt d-sacît şi mal mulţi din vechil săi coreligionari politici din fostul partid liberal-conservator au luptat în opoziţiune cu fruntaşii partidului liberal, totuşi, opoziţiunea a-junsă la putere, d-sa s’a mulţumit cu rolul de cantitate neglijeabilâ ce aceşti fruntaşi afl bine-voit a l încredinţa. Situaţiunea astă-zl, însă, este ast-fel în cît crede că este o datorie elementară pentru orl-care mandatar al naţiune! să ’şl exprime cugetarea sa lămurit şi fără şovăire. Trebue să avem curagiul, a zis d. Esarcu, să mărturisim că spectacolul ce prezintă In momentele de faţă partidul liberal, frămtn* tările ce se săvîrşesc în sînul săfl, sunt de natură — de se vor prelungi — a face ca opiuiunea publică să crează că acest partid nu are nici instrucţiunea, nici educaţiunea politică necesară unul partid de guvernă-mint, iar pe de altă parte că el nu este un partid omogen, dar un partid compus de grupuri diverse avînd tendinţe, aspiraţii şi mal cu seamă interese diverse. Ţara, într’adevăr, aude neîncetat vorbin-du-se de grupul sturdziştilor, de grupul au-relianiştilor, de grupul fleviştilor şi — dacă lucrurile vor continua ast-fel — poate chiar, într’un viitor nu depărtat de un nofl grup, de grupul lăscăriştilor. Ar fi orl-cine în drept a crede că nu se află în faţa unul partid care are ambiţiunea de a avea în guvern pe membrii săi cei mal capabili, cel mal meritoşl, cel mal morali, dar în faţa unei coaliţiunl de grupuri ce se ceartă pe portofoliurile ministeriale şi a căria preocupare nu este alta, de cit a avea în minister pe reprezentanţi al săi ce poartă stampila grupului. Sturdziştil cer un număr determinat de portofolii, aurelianiştil le acordă un număr mal mic, se acordă şi fleviştilor un portofoliu satt două etc. etc. Nu în asemenea condiţiunl, a zis d. Esarcu, un mare partid guvernă o naţiune, nu în asemenea condiţiunl se formează un guvern capabil, un guvern tare, respectat, cu preş -tigiu în ţară, nu ast-fel se conduc cu destoinicie afacerile Statului. D. Esarcu caută a-şl da seamă de cau-sa răului. Nu cercetează această causă în condiţiunile permanente care residă în starea mintală a conducătorilor partidului, cercetează cauza ocazională, imediată, pe care d-sa o indică într’o neînţelegere a adevăratei teorii constituţionale, în neaplicarea adevăratului regim parlamentar, Într’o con-fusiune şi într’un echivoc, confusiune şi echivoc care s’afl accentuat mal cu seamă cu ocaziunea alegerii preşedintelui Senatului în persoana d-lul Sturdza. D-sa aminteşte condiţiunile în care s’a făcut această alegere. Arată că în acea zi în care erafl adunate majorităţile din ambele corpuri legislative nu a fost atlt în joc alegerea preşedintelui Senatului cit soarta guvernului. Intr’adevăr, d. Sturdza a zis că nu primeşte a fi preşedinte al Senatului de cît cu cele două condiţiunl următoare : 1) Să fie bine înţeles, bine stabilit că d. Sturdza înţelege a fi şeful şi şeful efectiv al partidului. D. Esarcu arată ce senmificaţiune are a-cest cuvînt de şef efectiv al partidului. După teoria constituţională, — bazată pe natură şi pe logica lucrurilor — primul ministru nu este numai şeful cabinetului, dar este încă şeful majorităţilor, prin urmare e încă şeful partidului. Intr’adevăr acela care este In capul afacerilor publice, care conduce direct aceste afaceri, acela are toată răspunderea: răspundere înaintea Parlamentului, răspundere înaintea ţărel, răspundere înaintea Coroanei. Cum poate primi o asemenea răspundere un prim ministru, dacă în conducerea afacerilor In capul cărora se află, el este silit să primească direcţiunea de la o altă persoană, care nu este responsabilă, care nu se află pe banca ministerială, pe care Corpurile Legiuitoare şi Coroana nu o pot trage la nici o răspundere. Asemenea combinaţii nu intră în funcţionarea regulată şi normală a regimului Parlamentar. A cere dar a fi şeful efectiv al partidului, este a cere a fi şeful guvernului. A doua condiţiune impusă de d. D. Sturdza are acelaşi sens. Să vă declaraţi solidari, a zis d. D. Sturdza membrilor majorităţilor, cu tot ceea ce am făcut efl ca şef al partidului atlt. în o-poziţiune cât şi la guvern, să aprobaţi în alte cuvinte, toate actele mele, chiar prin urmare actul final al detronărel Mitropolitului, care a fost cauza depărtării de la puterea ministerului d-lul Sturdza. O asemenea a-probare însemnează desaprobarea depărtării de la putere a d-lul Sturdza, însemnează desaprobarea înlocuirel sale cu d-nul Aurelian, însemnează reîntoarcerea d-lul Sturdza pe băncile ministeriale ca şef efectiv al partidului, ca prim-ministru al ţârei. Situaţiunea dar este cea următoare: Ori d. Sturdza ia puterea franc şi lămurit şi devine şeful guvernului luând asupră-şl tfltă răspunderea, şi în acest caz d. Aurelian să se coboare după banca ministerială şisăintre înrîndurile colegilor săi deputaţi din Cameră, ori d. Aurelian rămîne şeful cabinetului cu toţ prestigiul şi autoritatea cuvenită, şi în acest caz d. Sturdza trebue să se mulţă-mească cu înalta sa posiţiune de preşedinte al Senatului, înconjurat de tot respectul şi de toate onorurile, consultat, cum se cuvine, de către guvern ca şi preşedintele Camerei, în toate chestiunile importante. In acest sens trebue limpezită situaţiunea. De se va mal menţine confusiunea de as-tă-zl, de nu se va înlătura echivocul în care trăim, fatalmente Parlamentul şi Ţara vor fi expuse la frămîntărl sterile şi dăunătoare; mersul normal şi prosper al afacerilor va fi compromis, regimul parlamentar desconsiderat. ■— ——' ■ ................. CTFOKMAŢII Ceaiul parlamentar al necum comic—aii întimpinat noua societate cu surisul cel mal sarcastic. Vinuţul a găsit in decursul unei săptăminl numai, un puternic aderent, faţă cu uu duşman despre cure nu se poate spune incă nimic. Aderentul e repausul de Duminică al d-lul Aurelian — duşmanul e societatea de tempera nţă. In repausul d-sale, d. Aurelian face din cir-ciuml, nu numai o clasă de ueguţătorie a parte, dar şi privilegiată. După cum în anume State numai coboritoril de nobili pot ocupa demnităţi de seamă, în Romiuia numai circiumele pot debita—Dumi-uicele. Aceasta e o favoare dată eirciumarilor şi o protecţie—iubitorilor de vinuri. Guvernul, aşa dar, se erija în protector al alcoolului şi vă puteţi imagina cit de palidă stă, la o parte, asociaţia coulra guvernului, — «societatea de temperanţă!» Vom vedea care pe care şi ve voi comunica rezultatul. Neuio. Italia în Orient Roma. 24 Martie. Pasagiul discursului Tronului pentru deschiderea parlamentului relativ la a-facerile străine, zice în privinţa turbu-rărilor din Turcia că înţelegerea puterilor tinde să garanteze liniştea Europei, să împedice măceluri între popoare de rasă şi de religiune deosebite şi să asigure populaţiunilor binefacerile civi-lisaţiunel şi ale dreptăţii. Credincios alianţelor noastre, fericit de amiciţia cordială în care ne aflăm cu toate puterile, guvernul meu, zice Regele, uneşte opera sa cu acea a concertului european, care face parte, cum îl dictează datoriile sale, dînd un concurs leal pentru menţinereai păcii şi paza intereselor italiene. Bine-facerile păcii vor permite parlamentului de a se consacra studiului unor probleme care aşteaptă o solu-ţiune de mult timp. Atitudinea Greciei Londra, 24 Martie. Se anunţă din Corfu Agenţiei Reuter că trei corespondenţi al unor ziare germane afl fost expulsaţl de pe teritoriul grecesc, pentru că a ti criticat politica guvernului elen. Larissa, 24 Martie. Prinţul moştenitor a publicat uu ordiii de zi, cu oeazia aerba-rfi naţionale, ordoufnd tutulor trupelor puse sub eomauda sa de a da dovadă de cea mai re-servată atitudine şi de a uu se lăsa al! tirităde suvenit urile unei zile glorioase. înarmările Turciei Constanliuopol, 24 Martie. După o ştire din sorginte rusească s’a confiscat în Caucas o expediţie de arme destinate se zice armenilor. Constanliuopol, 24 Martie. După un comunicat oficial, subscripţia pentru armată a atins ţifra de Ororile din Creta Canea, 21 Martie. 20 de focuri de tun s’aii auzit la Bul-sumaria, ocupat de un detaşament francez. Insurgenţii ascunşi în dosul vîrfu-rilor munţilor, îndreptează focurile lor asupra Iul Butsumaria. Consulul Rusiei a cerut guvernatorului Ismail, explicaţiunt în privinţa atacurilor başbuzucilor în contra Iul Akrotiri. Guvernatorul a răspuns că circularea de la 8 Martie pune poliţia din Creta şi din împrejurimile sale, la dispoziţia comandanţilor Europei. Prizonierii greci sunt conduşi în baia Suda. Caneea, 24 Martie. Başbuzucil aii mutilat cad<.vrele creştinilor omorîţl într’o luptă de la Akrotiri. Besarmarea başbuzucilor continuă. Un batalion francez întreg va merge la Sivas îndată după ce vor sosi trupe noul. Acţiunea marilor puteri Londra, 24 Martie. «Camera Comunelor».—D-nul Curzon declară că guvernul n’a primit nici o declaraţie oficială asupra motivelor care au [împins Germania să nu trimeată vr’un detaşament de trupe Iu Creta ; totuşi trimiterea unei corăbii de resbel germană in apele eretane, dovedeşte că Germania este de acord cu concertul european. Constantinopol, 24 Martie. Poarta speră că circulara ce a trimes ambasadorilor săi in străinătate, o să accelereze acţiunea puterilor în afacerile Greciei şi Cretei. Această circulară nu s’a remis încă ambasadorilor la Constantinopol. Roma, 24 Martie. • Discursul Tronului relevează condiţiu-nile în care se află acum Eritrea, şi care vor permite să se ia hotărirl asupra destinelor coloniei, care să fie în mal bună armonie cu interesele Italiei. Evenimentele ce se desfăşoară aclual-minte în Mediterana, precum şi emigrarea crescîndă, impun Italiei obligaţiunea de a întări marina sa în limitele resurselor sale disponibile, ceea ce-l este cu putinţă acum, mulţumită echilibrului bugetar care trebue menţinut in orl-ce chip. Londra, 25 Martie. Camera comunelor. D. Balfour anunţă că guvernul englez a recomandat Turciei rechemarea trupelor din insula Creta şi că fără îndoială se va obţine retragerea lor. Dacă ar fi nevoie, pentru menţinerea păcel, de participarea Englitereî la blocarea Greciei, atunci Englitera va participa. Puterile au făcut reps*ezeuta-ţiuut la Atena şi la Constanti-nopol, zielud eă, iu cas de conflict Ia graniţa greeo-tureă, agresorul va fi causideral ea răspunzător de toate consecinţele ce ar putea să rezulte de aei. Puterile uu vor admite ca agresorul să tragă nici cei mai mic beneficiu diu atacul săft. (aplause.) Sir V. Harcourt anunţă o propunere tiu-zind să protesteze, lutr’o adresă către regina Victoria, în contra întrebuinţării trupelor engleze tn Grecia safl în insula Creta. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţiune Domnul Alexandru Wechsler din Iaşi, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui său patronimic de Wechsler cu acela de Valeriu, spre a se numi A-lexandru Valeriu. Ministrul publică această cerere, conform disposiţiuuilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, In termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. SOCIETATEA R«>Mf JTA de Asigurări Geuerale din Bucureşti Avem onoare de a aduce la cunoştinţa onor Public că de astă-zl chiar, am Început operaţiunile de asigurare pentru transporturi : maritime, fluviale şifpe uscat şi că în curind vom Începe şi operaţiunile pentru cele l’alte ramuri de asigurări. Pentru toate cercurile de asigurări rugăm de a se adresa, pînă la alte disposi-ţiunl, la sediul nostru la Brăila. Direcţiunea. Brăila, 25 Martie 1897. Aimnciu W)e einzare saQ de inchtrial o casă elegantă in strada LucacI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru st&pinl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz. ACADEMIA ROMÂNĂ AAixar In ziua de 18 Aprilie a. c., ora 2 p. m., se va ţine licitaţie publică prin oferte sigilate în localul Academiei Romine, Calea Victoriei, 135, pentru arendarea pe un period de şeapte ani, cu începere dela 23 Aprilie 1808 pînă la 23 Aprilie 1005, a următoarelor moşii: 1. Fiiudii-Cluselei cu balta şi mura el din jud. Ilfov. 2. Roşiorii cu morile el din jud. Suceava. Condiţiunile de arendare se pot vedea în orl-ce zi de lucru de la orele 2—5 p. m. in cancelaria Academiei. Vinul Baef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinquină [şi fosfat de calce. Acest vin care in Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriHunea oculul, nervilor şi a cărnel musculare. Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiinent, şi represintă valoare a 50 grame de carne ptiu ‘/« pahar de vin. £1 pe lingă că este folositor copiilor, este indispensabil ane-mteilor şi persoanelor vrîstuice. Intrepo»it: Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Thiiringer şi la ţoale farmaciile din ţară. Biscuiţii d-ru!ui Qllivier din Paris Vindecarea radicală a boalelor sifilitice recente sau învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat in raportul său către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirel. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de me diicnă şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii OÎlivier sunt adoptaţi în toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit generat: str. Rivoli No. 3 iu Paris. In detail : Farm. Brus, Altin, Roşu Thiiringer şi în toate farmaciile din ţară. Papier High-Liffe FUMEZ UF. P A X A i* A X A M A S» A X A M A Ou ue fumez pas Deposit general Creangă & C. Bucureşti Strada Piuzari Ao« 10-14. 6I0VANNI B, GRONDA Furnisorul ^ Voehea si p™ ::: Fabrică de uin- ___ MgfP brdo f | Fondată în a. 1880 A J bucureşti Bucureşti Corpi Regale 24, str. Şelari, 24 1394 Recomandă atît onor. sale clientele, cît şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricaţiunei sale precum : llBltELE şi UMBRELUŢE fantesie de tot felul. Specialitate Umbreluţa AGO, ultima noutate. Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu siş TO-LUDO. Se primesc or-ce comande şi repara-ţiunî. Serviciul onest şi prompt. Rog a nota bine adresa mea, numai: Strada Setări, 2S. A SOSIT :la CroitoriaCentrală 5, Pasagiul Roman, 5 Un bogat asortiment de stofe engleze pentru comande. Croială elegantă. — Preţuri moderate. IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucurescl, slr. Smârdan, 2 Brăila. Bulevardul Cuza,17 Craiova, str. Cogătnicdnu 1(> A. FÎALKO¥SKY SALĂ DE CONSUMAŢIUNI Piaţa Teatrului BEBE «ie BRABAMltlI Paharul mare 45 bani, Paharul mic 20 bani Grăbiţi-vă ! Grăbiţi-vă! Grăbiţi-vă ! Azi a Început vânzarea La lOOO Articole Vls-a-vis de Magaslnul Unlverael (fost Satianu) 10.000 bucttţt sifon metri 36,50 bucata, numaî fr. 12.50 10.000 duzini liorapi fll d’ecosie numai I fr. perechea. 10.000 4 4 dubli numai cu 50 bani perechea. 5.000 perechi mănuşi extra-llne numai 2,75 perechea. 1'olOKtii n«ort ltiicnf «le M.VGEUIE peutria Hume fabulos «Ic ofili». 10.000 duzini Gulere» şi Manşete do olandă pură numai cu fr. H duzina. 5.000 duzini Ciiniăşi harlmteştf de noapte şl de ai nu- mai ou fr. 2,75 bucata. 10,000 bucăţi Br«»^EAPTA specială fâs centimetri lungime 1 ■nif /irpmvrrin 150 vliiduie In ;sj)5: 19S vândute In 1896 — /Mc- LISolVilLl IIA18V» Secejăţoare smiplă cea mal respindită. CHICAGO L0C0IVÎ08|LE Model noB pentru 1897 cu cilindru demotau-bil aşe..at pe o de oţel. Extra tă, 6 almosfe siune w «UOSITOARE DE FFN No. 4» complect de oţel. > (America) PLUGUTI universale de orl-ce fel şi număr, — PLUGURI cu 2\ Rud-Marh brăzdare Z. H. 9 N. complecte do oţel.-SEMĂNĂTOARE în rîudurl./ j Cele mal apreciate — singurele maşini admise pentru fabrica de eali Cereţi cntaioeul ilustrat, se va trimite gratuit şi Ir Pingwltz (Upsoft zahăr. Chitila rauro 4 EPOCA EDIŢIA a 3-a TELECtEAME Belgrad, 25 Martie. Iu cercurile politice se declara că textul con-venţiunel alrbo-bulgare publicat de «Swjictinna» este o născocire fantesista. Roma, 25 Martie. «Camera deputaţilor». D. Zanardelli este ales preşedinte şi trei ministeriali vice-preşedinţl; este şi un balotagiă intre un membru al opoziţiei constituţionale şi un radical. Viena, 25 Martie. La Chodorow in Galiţia, s'aO comis exeese mari In contra Evreilor de către lucratorii drumului de fer. Pagubele suDt considerabile. De ambele părţi sunt clţl-va răniţi. O comisiune judiciară, o companie de infanterie şi un escadron de cavalerie a fi sosit noaptea. Ziua de azi s'a petrecut in mod liniştit. Viena. 25 Marlie. «Camera deputaţilor.» D. Kalhrein — clerical — este ales preşedinte. Cavalerul d’Abrahamo-vriei — polonez, şi d. Kramarz — tinâr ceeh— sunt aleşi vice-preşedinţl. D. Eugen Abrahamo-wici, polones, desvoltă o interpelare asupra a-facerel Zodorad. X>I DIN CAPII ALA A dona mnglstratnră. — D. Nicolae Dumitru, proprietar In strada Ţăranilor, alegător la colegiul lntliti de Senat, fiind bănuit că va vota In contra colectiviştilor la alegerea de la 3 Aprilie, a fost somat să-sl dărime imobilul ca insalubru, de şi numitul proprietar a şi adus materialul necesar pentru ca imediat după Sf. Gbeorghe să facă construcţie nouă. Pe de altă parte, primăria a dat voie unul colectivist, anume Petre Gheorghiu, să construiască o maghen iţă de scindurl peste drum de d. Nicolae Dumitru. Incendiari bănuiţi. — Poliţia a arestai erl pe I. Popa. G. Tecucianu şi Atanasiu, cîte şi trei băieţi în prăvălia d-lal Petheu din str. Ptnzarl, fii»d bănuiţi ca autori al focului care a cauzat pagube enorme alaltăieri noaptea. DINJARA O crimă mtaterloaaă. — In zitia de 22 curent, pe la orele 3 după arniazl, o crimă misterioasa s’a sâvtrşit tn Buzâfi. Femeia Ioana Negulescu din strada Pasului, a fost găsită moartă In locuinţa sa, avind două răni adinei la cap. Lucru curios că toate mobilele din casă eraţi la locul lor şi nici un indiciu de furt sail de sforţare nu s’a putut descoperi. Parchetul, fiind avizat, a Început cercetările. Pinâ acum nu s’a putut afla nici care a fost mobilul crimei şi nici nu s’a putut da de urma criminalului. Cercetările urmează. Ucis de fini săii. — Ni se comunică din Piteşti, că acum ctte-va zile locuitorul Ion Fio-roiu. din comuna Valea Ungureni judeţul Argeş, a Încetat din viaţă In urma unei teribile bătăi ce a suferit de la fiul săil. Parchetul a fost însciinţat despre acest lucru şi s’afi început cercetările spre dovedirea faptului. DIN STREINATATE Dinamită tn şcoală.;— In comuna Kar-ten din Austria, s’a petrecut zilele acestea o grozavă scenă de panică. O şcolăriţă, fiica unul pietrar, a adus în şcoală o patroană de dinamită şi a scobit’o cu un ac pinâ ce a făcut explozie. O detunătură groaznică sgudui şcoala şl o învălui de o data într’un fum grefi şi de nepătruns. După ce fumul se risipi şi panica se mal potoli, şcolăriţele observară cu groază, că Învăţătorul e întins jos, fără simţiri şi plin de siuge. Dinamita ÎI rupsese trei degete. Fiica pietrarului şi colegele el scăpară neatinse de explozie. Cercetarea făcută, a constatat, că copila a furat dinamita de la tatăl sâtî. CAMERA Şedinţa de la 26 Martie ţ. Şedinţa se deschide la orele 2. e Prezidează d. D. Giani. s, Prezenţi 114 deputaţi. IŞ Pe banca ministerială toţi miniştrii, afară de d. Porumbarii. D. P. S. Aurelian anunţă Camerei demisi-unea Întregului cabinet, mulţumind Adună-rel de concursul leal pe care i l’a dat. D. D. Giani preşedintele Adunărel, declară că faţă cu deniisiunea cabinetului, Camera numai poate lucra şi cere trecerea In secţiuni. Se trece tn... Calea Victoriei. SENATUL Şedinţa de la 26 Martie Şedinţa se deschide la orele 3 fără un sfert. Presidează d. D. Sturdza. PresenţI 86 d-nl senatori. Pe banca ministerială toţi d-nil miniştri. Se fac formalităţile obicinuite. D. P. S. Aurelian. D le preşedinte, d-lor senatori, daţi-ml voie să vă mulţumesc pentru concursul bine-voitor ce-mi aţi acordat In scurtul timp cit am condus guvernul; acum, împrejurări din cari unele parte din d-voastră le cunoaşteţi, mă Împiedică de a mal conduce cabinetul. Am dat astă zi deniisiunea mea în inti-nele M. S. Regelui. Suveranul va aviza. Toţi d-nil miniştri părăsesc banca ministerială. Şedinţa se ridică. ULTIME iNFORMATIUNi Demisia cabinetului D. P. S. Aurelian a fost primit azî la orele 12 în audienţă la Palat. Preşedintele consiliului a pre-zintat M. Sale Regelui demisiunea cabinetului. Această demisiune este rezultatul tratărilor decon-ciliare intre sturdzişti şi aure-lianişti. D. P. S, Aurelian a avut angajamente faţă de colegii săi, că nu va face nici o remaniare în senz sturdzist şi nu va sacrifica pe nici unul din miniştri, afară poate de d. Mîrze8cu, de hatîrul d-lni Sturdza. Atunci d. Aurelian în înţelegere cu d. Sturdza, an hotărît azi dimineaţă să demisioneze întreg cabinetul şi ast fel angajamentele primului ministru faţă de colegii săi dispar. D. Sturdza a făgăduit că în acest caz, d-sa ca preşedinte al Senatului, va recomanda M. Sale Regelui tot pe d. Aurelian cu formarea cabinetului. Pe baza acestui angajament al d-lui Sturdza, a demisionat d. Ani relian. * * * Azi înainte de amiazl s’a întrunit consiliul de miniştri la ministerul de interne. D. Aurelian a comunicat colegilor săi hotârîrea de a demisiona. Mai mulţi din miniştri şi-aii exprimat temerea ca nu cum-va d. Dim. Sturdza, cedînd curentului anii xurelianist al partizanilor săi, să tragă pe sfoară pe d. Aurelian. In adevăr, afară de cîţi-va can-tacuzinişti, sturdziştii nu admit cu nici un preţ preşidenţia d-lul Aurelian, ci numai pe aceea a d-lui Dim. Sturdza. * - * * Se vorbeşte că ministerul va fi ast-fel constituit: P. S. Aurelian, preşedinte şi domenii ; Gogu Cantacnzino, interne; Dim. Sturdza, externe; Stelian, instrucţie ; General Berendeiii, răsboiu; C. Nacu, finanţe; Tache Giani, justiţie ; Djuvara, lucrări publice. Această listă nu pare a fi verosimilă, căci ci. C. Nacu nu e de loc dispus a părăsi pe d. Hallier şi numeroasele sale afaceri cari îi raportează peste 100.000 lei pe an. LA CAMERĂ înainte de deschiderea şedinţei, ştirea despre demisianea cabinetului s’a răs-pîndit la Cameră. Sturdziştii, în mare număr, discută şansele cbiemăril d-lnl Dim. Sturdza în capul guvernului. Pe banca ministerială iaăloc d-nii miniştri, V. Lasear, G. Mârzoscn, General Berendel şi St. Şendrea. Imediat deputaţii înconjoară pe miniştri. La ora 1 şi 45 minute, d. Tache Giani deschide şedinţa, odată cu apariţiunea primului ministru, d. Aurelian. * 4c * Îndată după consiliat de miniştri ţinut azi dimineaţă şi depunerea demisiunel în mâinile Regelui, preşedinţii Corpurilor Legiuitoare au fost chemaţi la Palat. D. Giani. întrebat asupra situaţiei, a fost de părere ca M. Sa să mai încerce încă odată cu chiemarea d-lni Sturdza pentru formarea cabinetului. Dacă nici această încercare nu reuşeşte, d. Giani a declarat că numai rămâne Suvearnulut de cât să cheme la putere pe conservatori. * * * • La deschiderea şedinţei, d. Aurelian cere cavîntnl. Primul ministru mulţumeşte Camerei pentru concursul bine-voitor şi leal ce i l’a dat, în Bourtul timp de cînd se află la guvern. — Ştiţi cu toţii situaţia în care ne găsim. In asemenea împrejurări, spune d. Aurelian, nu rămînea cabinetului de cît să se retragă, oeea-ce a şi făcut, de-punînd demisia îu mima le Regelui. M. Sa va aviza, încheie primul ministru. • * * Declaraţia primului ministru este ascultată în cea mai profundă tăcere. Deputaţii sunt în picioare. Nici o dată guvernul (1-luT Aurelian nu a putut să iixeze mai bine atenţia deputaţilor ca in momentul acestei declaraţiuni. îndată după scurta—dar substanţiala— declaraţie a primului ministru, şedinţa se ridică. Duminică 30 Martie, ora li p. m. partidul conservator va ţine, tn itala Dacia, o mare Întrunire publică, tn vederea alegerilor de la 3 Aprilie. Marţi seara un prînz a avut loc la d. senator Poroineanu, tn onoarea d-lul Sturdza. O consfătuire a avut apoi loc asupra situaţiei. Colegiul I deSenat al judeţului Vlaşca este convocat pentru ziua de 8 Mai O ca să aleagă un senator in Jocul decedatului A. Mănescu. Tot pentru ziua de 8 Maifl sunt convocate colegiile II Senat de Vaslui şi Cameră de Prahova pentru a alege un senator in locul decedatului P. Stoicescu la Vaslui şi un deputat in locul repo-satulul G. Ionescu la Prahova. Intransigentul colectivist din T. Severi», descriind o manifestaţie ce s’a făcut in localitate cu ocazia aplicării egel repausului duminical, scrie urmă-oarele nostimade; Manifestaţia a traDversat încă clte-va st rade In cea mal frumoasă ordine şi la casele d-lul Cutcudaehe, d. Mihu Anastasiu a rugat pe d-na Cutcudacbe, căci distinsul deputat al Mekedin-’ ulul era In Bucureşti, să fleinterpreta recunoştinţei şi mulţumirel ce Severinul comercial îl poartă bărbatului dftnsel — pentru izbânda re-paosulul Duminical. D-na Cutcudaehe a mulţumit aşa de frumos şi aşa de sincer, în cât a uimit pe toţi cu modul frumos şi clar de expunere. O singură observaţie : «Distinsul deputat al Mehedinţulul» a votat în contra repausului Duminical ! D. Tache Protopopescu a demisionat din postul de director general al regiei monopolurilor. E probabil că acest post se va încredinţa d-lul Km. Culoglu, de şi este foarte mult solicitat şi de d. Paul Stătescu. D. Dincă Scbileru a fost primit ieri tn audienţă la Palat. D-sa a expus Suveranului lucrările de exploatare a minelor de antracit din Schela (Gorj) şi a insistat mult asupra necesităţii aplicării legel privitoare la căile ferate de interes particular. La ceaiul parlamentar de la d. A. Stolojan, a luat cuvîntul şi d. B. Stefă-nescu -Delavrancea. D-sa a zugrăvit situaţia partidului şi a guvernului liberal in culorile cele mai negre, conchizînd la retragerea partidului de la putere, în caz cînd nu se poate găsi o soluţiune. De asemenea a fost foarte vehement faţă cu acel cari împedică rezolvarea crizei prin care trece partidul liberal. Guvîntarea d-lul Delavrancea a produs o profundă impresie asupra asistenţei,—toţi recunoscind justeţa observa ţiunilor sale. Simbătă seara liberalii aă ţinut o Întrunire, în localul şcoalel primare din strada Clemenţei, în vederea alegerel de la 3 Aprilie. S’a aclamat candidatura d-lul Băico-ianu. Din eroare, am publicat, in numărul nostru de Marţi, că Dimitrie de F’ranck a subscris suma de trei mii lei, pentru statua lui Alexandru Lahovari. Această sumă a fost subscrisă de «Banca Ro-mîniel*. DInIjIE H T SERVICIUL NOSTRU SPECIAL Vaporul Simeto pe care s'a imbarcat corespondentul nostru, d. T. Pisani, pentru a se duce în Turcia şi Grecia, s’a oprit, cite-va ore la Sulina. De aci d. Pisani ne-a trimis următoarele rin-durt : Sulina, 25 Martie. Vaporul «Simeto» cu care am plecat, Duminică, spre Constantinopol, a acostat portul Sulina la orele 2‘/« p. tn. In vapor sunt 77 de rezervişti şi voluntari greci. De alungul cheului o mulţime enormă staţionează aclamînd pe rezervişti, cari răspund cu strigătele: Trăiască Romî-nia! Trăiască poporul romîn ! Zito o polemos ! Zito i elefteria! Un rezervist suit pe catargul vaporului, strigă, de odată, cu o voce puternică ; Trăiască Majestatea Sa Regele Carol ! Urale nesfîrşite aii acoperit glasul rel zerviştilor. De alungul cheului vre-o o steamere, greceşti şi vre-o 50 de şlepur- greceşti romîne şi austriace, salută pe reserviştl cu aclamaţiunl şi scoborîrea steagurilor. Se aud şi detunături de puşti şi pis-oale. La trecerea noastră prin portul Tul-cea s’aă petrecut aceleaşi scene. La marginea sudică a portului Tul-cea, unde este cazarma dorobanţilor, aii apărut şi vre-o sulă de soldaţi stri-glnd ura şi filfîind batistele. De aci din Sulina s’afi mal îmbarcat cîţl va rezervişti greci. La orele 5 plecăm spre Constanţa, unde vom ajunge mline dimineaţă. Timpul este frumos. Marea este puţin agitată. T. Pisani. Evenimentele din Creta Londra, 25 Martie. «Camera Comunelor». D. Curzon declară că guvernul prepară publicarea a două documente asupra Cretei, dintre care unul va apare înainte de Paşti. Ambasadorii anunţă că este temere de desordine la Bitlif, unde s’a arestat, mal mulţi mabometanl, pentru că au manifestat Menţiunea de a măcelări creştini, şi la Behusie, unde Kurzii atî ameninţat satele din împrejurimi. Circulă ştirea că dacă Regele ar amina iar executarea mandatului ce i-a încredinţat naţiunea, atunci se va produce o explozie de patriotism. Indignarea populaţiunel în contra ne-aotivităţil Regelui şi a deputaţilor creşte mereă. O corabie englezească staţionează între Alexandreta şi Mersino. — Consulul englez stăbate districtele unde sunt temeri de tulburări. Ambasadorii continuă să facă repre-zentaţiunl pe lingă Poartă. — Poarta a adresat ordine toarte severe ofiţerilor întregului imperiu; se speră că aceste ordine se vor executa. D. Balfour declară că. cit timp propunerea făcută erl de sir W. Harcourt nu conţine nici un blam în contra conduitei guvernului saO Menţiunilor En-gliterel, ea nu poate fi pusă in discuţie. (Aplause pe băncile ministeriale). UJLTXMA Criza ministerială Azî după amiazl a circulat la Senat următoarea listă ministerială : D. Dim. Sturdza, preşedinte fără portofoliu; Ferichide, interne; Gogu Cantacnzino, flnance ; V. Lasear, justiţie; General Berendeiii, răsboiu ; C. Stoicescu, externe; Ionel Brătianu, lucrări publice ; P. Poni, instrucţie; Al. Djuvara, domenii. * * * D. Dim. Sturdza va fi primit diseară la orele 6 !n audienţă la Palat. Se crede că pînă mîine dimineaţă cabinetul va fi definitiv format. * * * D. P. Aurelian a declarat azi la Cameră că e plictisit şt sătul ptnă tu gtt de politică iji numai aspiră la ulei uu porto* foii*. *** Sesiunea Corpurilor Legiuitoare va ii preluugită pînă la 5 Aprilie Inclusiv. CELE MAI BUNE STOFE PENTRU COSTUME SI PARDESIURI DE BARBAŢI LA OMP, BRUN & C DEPOUL FABRICELOR de POSTAV I A O BUCUREŞTI AAÎ CO STRADA ŞELARI lO! A se observa bine firma numărul 9G, VÎNZAREA ÎN DETALIU pe preţurile originale ale fabrioelor I Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi In urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştî, îu ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare in Bucureşti vechea şi, prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; Mu inegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u eonţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor rominştl, ca alte hirtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-lalhîrtiel «Panama* : Bucureşti str. Plnzarl No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandole din Romînia. N. Grig-orescu 48, Calea Victorie*, 48 | vis-ă- vis de cofetăria Capşa, Bucuresd Aduce la cunoştinţa onorabilului pubhc, că ferf in atelierul meQ se con-fecţionează incălţămin I lEl^ le pentru dame, copil, din materialele cele | pb, , mal fine. Comandele se j 1 efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata eu preţuri moderate. N. B. Pentru conservarea încălţâmlntelor re-1 j comand veritabila Qrenta-tneUonianb neagră şi | | culori din fabrica «BROITO şi SON | din Londra: Feriţi-vă de contrafaceri Le Paradis de Nice 136,—Calea VictorieL-186 Annonce ă sa gracieuse clientele qu’il a reţii la provision de gazon anglais pour la saison du printeinps i\ 1 fr. le kilog., il l’informe 6galement qu’il pos-s£de un grand choix de couron-nes t\ des prix mod£r6s. M. KOSIAW Galaţ! şi Brăila REPRESENTANT ŞI DF.POS1TAR PENTRU FABRICELE RENUMITE ÎN TOATE ARTICOLELE PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE V A Ml li M* O VMM TMi Ut, Viena Aparate de Ape Gazoase, Syfoane, Umplutoare, Sticle, etc. etc. S. R.EICH & C-ie, Viena Sticle pentru sifoane din Bohemia, Sticle pentru limonada, Sticle pentru vinuri, pentru bere, şampanie, cognac, etc. etc._ BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manchester Aparate de fabricat Apa Gazoasă, UinplutorT englezeşti «Monarch». Sticle, etc. D IN RYLAHiDS Limited Barnsley STICLE englezeşti pentru limonada UMPLUTOR englezesc cunoscut [,a cel mal bnn, zis şi «Rapid Paragon»,etc. Mtarnaley SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEŞTI CELE MAI SOLIDE eorewete tlu/td cerere giraţi* tei franco PRIMA INDUSTRIE ROMÎNĂ PENTRU Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos VICTOR SOCEC-CÂMPULUNB UNICA FABRICA care produce varul In furnale sistematice cu tocuri continue, garantînd produsele de calitate superioară fără piatră. IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencuell şi lucrări do artă. * , Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipcl şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă între traverse de fer, ziduri uşoare, despărţitoare, cel mal bun material pentru construc-ţiunl de spitale, vile, barace, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn sail fer, absolută siguranţă în contra incendiului. Preţurile cele mal moderate, furniture prompte şi exacte. Comenzile se pot adresa la DEPOU, Calea Griviţel, 138, şi la Fabrica din Cîmpulung. Deposit permanent de toate aceste produse, ('alea Griviţel, 13S. Guturaie, Tuse Bronşita Grippe, Influenţa • ___ Astmă LIQUEUR * CAPSULE A se cere adresa JACQB, Bubbie B61e de Piele in tfite farmaciile Catare băsicei „PATRIAW Societate romînă de asigurare §i de reasigurare Capital social vărsat lei un milion Bucurescl, str. Smlrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru ca* de moarte şi de mâţă, asigurări mixte, asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor in cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 85 la sută din beneficii. Branşa Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă saă trecătoare (indemnisare zilnică), de asemenea primeşte: Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este represiulatâ prin agonţî în localităţile mal însemnate din ţară. Dlrecţinue» ÎNTREPRINDEREA BAROiETRIGA 1G, Ntrada Doamnei, 1G Singura anlreprisă avantagioasă pentru onor. public, care se poate controla foarte uşor. Preţul este numai Iei & metrul cub garantat. Direcţiunea este numai în strada Doamnei No. 16.________________ La Typograila EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîte lOkil. BucuretţU. iţei No. 8.—Bucure*!!