SERIA II.—ANUL D3, No. 404. Ediţia a treia MARŢI, 25 MARTIE, 1897 NUMĂRULUI) BANI ABONADIEOTEXE încep Ia 1 şi 15 ale fle-căre! luni şi ae plătesc tot-il’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an Iu ţară 30 lei; In streinătate 50 lei ?ase luni ... 15 > » > 25 » rel luni . . . 8 » > » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELEJTU SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA No. 8 - 8TRADA CLEMENŢEI - No. 8 NUMĂRUL_10 BANI ANTUM CIURII»E In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV . . . , . 0.30 b. linia > > » III.......2.— lei > > » » II........3.— > » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr vechili 80 bani' REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - Ne. 8 întrunirea şi Banchetul de ieri LISTA DE SUBSCRIPŢIE PENTRU STATUA LUI Al. LAHOVARI Alt subscris pînă astă-zi pentru ridicarea unei statui regretatului Alexandru Lahovari, pe lista încredinţată d-lui Al. C. Catargiu: P. S. Sa Ghenadie, fostul mitropolit primat 1000 lei D. Lascar Catargiu 1000 » « G. Gr. Cantacuzino 5000 » « General G. Mânu 1000 » « C. Ghica Deleanu 300 » « Al. C. Catargiu 500 » « Const. Stoenescu 300 » « Ghiţâ Niculescu 200 » « N. Amira 1000 » € Iancu Lens Slătineanu 500 » « M. Blanek 2000 » « St. Zarifopol 100 » « Ion Mitilineu 200 » < Iescheck 1000 » « Tem. V. Alexandrescu 100 » « Milone Lugomirescu 20 » « Al. Dristorian 200 » « Th. Şabeca 50 » * Dini. Apostolescu 100 » « St. Velescu 20 » « Ion N. Alexandrescu 1000 » « Al. Sc. Ghica 200 » Familia Eliad Rădulescu 100 » D. Dimitrie de Franck 3000 » « A. Tirnoveanu 200 » « I. Halfon et fils 500 » « Gr. Cantacuzino 200 » « N. Procopescu 200 » « N. Drossu 200 » « Ioan Mânu 50 » « Mihail Balş 500 > « Dinu Golescu 100 » Un înalt funcţionar 200 » Total 21.040 » Anunţăm cu această ocazie că d. Milone Lugomirescu a fost ales secretarul comitetului pentru ridicarea monumentului. CALISTRAT ARCHIEREUL Oportet Episcopum irreprehensibilem esse..,. Acta Apost.— Calistrat, Popescu, Constandinescu, Orleanu, Archiereu Bărlădeanu, este unul dintre prelaţii noştri de care s’a dus vestea de mult, ca de Popă Tuns ! Să nu se creadă, că şirul de numenl ce’I dăm este o glumă, din potrivă, P. S. S. le-a purtat pe toate foarte serios, ilustrîndu-le chiar ca un Erostrat degenerat. Şi iată cum : fiu de preot din Ploieşti, a fost dat la şcoală sub numele de Popescu, mal in urmă, imitlnd pe fraţii săi, cărora le era ruşine de origina popească, a adoptat numele de Constandinescu ; iar după ce a ajuns la maturitate, deşi se dedeatl în tot-d’auna de libertonl-democraţl înfocaţi, s’ati lepădat de numele Constandinescu, părîndu-li-se prea mitocănesc şi şl-aO inventat numele de Orleanu, care sună mal boereşte, dupe Valea Oriei, unde tatăl lor popa, avea o viişoară de cite-va prăjini !... După ce a trecut foarte mediocru cele 4 clase seminariale, părintele Calistrat fu hirotonisit în 1866 diacon şi preot pe seama unei biserici din Ploieşti. Re-mlind văduv, după stăruinţele fratelui său mal mare pe lingă guvernul conservator din 1873, a obţinut o bursă de la Stat spre a învăţa Theologia la Atena, unde in scurtă vreme căpăta licenţa cu titlul de tKalbs»: bun pentru export, neştiind nici astă-zl cum să cade elineşte. întors In ţară, fu trimes preot la capela romină din Paris, unde a rămas de pomină prin cuartierul latin, pentru viaţa deşuchiată ce ducea In cafenele. In sfirşit Ia 1880, ast-fel pregătit, izbuti a se hirotonisi şi arhiereii cu titlul de Bărlădeanu. Cum s’a văzut in Sf. Sinod, se apucă de cele mal josnice intrigi şi delaţiuni, turburînd pacea sacrului corp, prin cea mal neruşinată şi a-roganlă ţinută in scopul, de a se impune la cea d’intîl vacanţă de Episcop. In public, se afişa ca un reformator radical al Bisericel, bătlndu’şl joc de anticul nostru ritual lithurgic; suprima ceT trăsnea prin cap din rinduiala serviciului divin; refuza cu ostentaţie a intona evanghelia cu cele-l’alte invocaţii lithurgice după tipicul ortbodox şi făcea paradă prin a declama după moda lulherană slujba bisericească.] Aceasta urmare destrăbălală . i-a a-tras mal multe dojeni aspre din partea Sf. Sinod, dar părintele Calistrat in loc de a’şl veni în fire, răspundea cu o cutezătoare aroganţă intimărilor sacrului corp şi între anii 1882—83, se puse în revoltă făţişă contra Sf. Sinod. Ast-fel, scoase o gazetă bisericească în care ataca cu vehemenţă constituirea Sf. Sinod, aşezămintele canonice ale bisericel ortodoxe şi toată sfinţita ierar-cbie; cerînd reforme radicale şi făgăduind preoţilor de mir intrarea în Sinod, a doua căsătorie, ba chiar însurătoarea Episcopilor după reforma anglicană ! Şi mal presus de toate, lefuri grase pentru toţi neofiţii, ce se cifrau la zecimi de milioane !... Cu aceste utopii, domnul Calistrat izbuti a rezvrăti clerul secular contra E-piscopatulul, produclnd o turburare generală peste toată ţara, care culminâ prin scandaloasele manifestaţiunt ale aşa ziselor congrese preoţeşti. Sf. Sinod, adine emoţionat, interveni cu energie la Tron şi guvernul lui Ioan Brătianu fu nevoit a reprima cu forţa mişcarea revoluţionară a clerului secular. Iar printr’o enciclică rămasă celebră, Episcopatul veştezi dezordinea, indicând tot o dată îmbunătăţirile neapărate de adus soartel clerului In general, cum şi mijloacele prin care se vor putea realiza. Strîns între uşe, părintele Calistrat într’un acces de aberaţie refuză a semna enciclica, dîndu-se astfel Însuşi vinovat de erezie şi apostazie. Pentru aceasta, cu un exces de mărinimie, Sf. Sinod se mărgini a ’I aplica pedeapsa suspensiei pe termen de doul ani, din archierie, spre pocăire. împins la rezistenţă de nişte politi-cianl al căror instrument inconscient era, părintele Calistrat făcu recurs în Casaţie, de unde eşi zdrobit, şi ceru cu cea mal josnică umilinţă iertare sf. Sinod, pe care o şi obţinu. D’aluncI se puse din resputerl pe chiverniseală, alergînd pe toate căile şi mijloacele spre a cîştiga bani cu o lăcomie degrădătoare. Obţinu mal multe slujbe de profesor de religie, cu toate că la un concurs fusese bătut de un simplu seminarist cu 7 clase. Cu totul necredincios, nu ţine seamă de nici o prescripţie canonică întru îndeplinirea sacerdoţiului: oficiază nepregătit duhovniceşte şi profanează cele sfinte cu o îndrăzneală neînchipuită. Ast-fel, nu de mult, ca să nu piardă ciş-tigul de la un parastas, a săvîrşit două liturghii într’o zi: una la Biserica Zlătari, pe care a celebrat’o cu un singur preot, fără diacon, In mal puţin de 20 minute, de unde a dat fuga la Biserica Albă, unde ’1 aştepta parastasul, şi a să-virşiL a doua liturghie! Mal mult, In complicitate cu protectorul săă Episcopul săii Parthenie, pe un seminarist văduv de un an şi jumătate, insurat a doua oară, a îndrăznit să’l hirotonisească la 15 Ianuarie 1894 diacon şi la 16 ale aceleiaşi luni şi an preot, contrar celor mal precize prescripţiunl canonice care zic : «iVu se poate hirotonisi preot cine-va care a intrat în a doua nuntă, iar făcîndu-se unuia ca acesta să i se ia darul preoţiei şi Episcopul care a săvîrşit hirotonia, să se caterisească...» Lacom de bani, cere fără ruşine să fie plătit cit de mult la orl-ce slujbă la care ia parte, din care cauză provoacă adesea scandale; o pildă dintr’o mie va fi de ajuns spre a’l zugrăvi: luînd parte cu toţi Episcopii ţărel la două servicii divine orînduite de Stat, dintre care un parastas oficial întru pomenirea împăratului Rusiei Alexandru al III, a îndrăznit a cere ministrului prin petiţii formale, în chipul cel mal arogant, spre a fi plătit. Ministrul, consternat, a încercat a’l atrage atenţia asupra gravităţel necuviinţei cererel sale, iar domnul Calis-strat, Înfuriat, răspunse cu obrăznicie : “.dacă nu mă plătiţi d-v. voiu cere legaţiei Rusiei să fiii plătit, căci eu nu înţeleg să fac rugăciuni gratis /» (textual). Voind să’şl arate erudiţia, dar mal cu seamă spre a cîştiga parale, a dat acum un an la lumină, sub signatura sa ca autor, Istoria sacră a vechiului testament, admisă ca text didactic de sf. Sinod şi de ministrul instrucţiei. Nu credem să se mal fi văzut o plagiatură mal îndrăzneaţă, ca această pretinsă o-peră a părintelui Calistrat: Lucrarea constă îHÎr’o copie din cuvlnt in cuvlnt pînă şi in punctuaţie şi gravuri, după textul german al eârţel : *Biblisdie Oes-chiehten» de d-nil Berthelet, Jăkee, Pe-termann şi Thomas, editată la 1892 In Lipsea. Cînd a fost dat In judecata sf. Sinod la 1883 pentru erezie şi apostazie, cel mal călduros apărător al părintelui Calistrat, care a cerut şi obţinut să i se acorde circumstanţe uşurătoare, a fost Episcopul Ghenadie al Argeşului, de al cărui generos prieteşug a ştiut a se folosi şi cînd a ajuns mitropolit, fiind a-jutat în belşug cu bani, haine şi slujbe bine retribuite ; ceea ce nu’l a împiedecat a fi cel rnal sălbatec acuzator al fostului mitropolit!... Sub lunga domnie a regimului Ion Brătianu, s’aO făcut nenumărate promo-ţiunl In Episcopatul nostru, se Înţelege că domnul Calistrat s’a dat de ceasul morţel ca să apuce o eparchie şi a pus toată lumea pe capul a tot puternicului prim ministru să ’I primească candidatura, care însă răspundea invariabil : Calistrat să se mulţumească, că a scăpat archiereil necaterisit şi atîta tot e mult !... Intr’adevăr, ar fi o adevărată ruşine pentru Biserică şi ţară, ca un asemenea om să ajungă Episcop, mal cu seamă In aceste vremuri de decădere şi de res-vrătire bisericească. Baba-NoTak ÎNTRUNIREA si banchetul de ieri întrunirea cercului studiilor La invitaţia cercului de studii înfiinţat pe lingă clubul conservator din Capitală, a răspuns un imens număr de tineri din toate unghiurile ţării. Cu mult înainte de orele 2—ora fixată pentru reuniune—saloanele clubului nu mai încăpeau de membrii cercului studiilor. D. dr. Istrati a fost rugat să prezideze. Au vorbit d-nii G. Panu, D. Greceanu, N. Filipescu, M. Balş, dr. Istrati, M. Vlădescu, B. Păl-tineanu, I. Grădişteanu, Take Io-nescu şi Ath. Popovici. Vom da, succesiv, în extenso, discursurile rostite cu prilejul a-cesteî interesante întruniri. Banchetul de erl La orele 7, cea mai mare parte dintre membrii Cercului de studii s’au întrunit la un banchet, la Capşa. In timpul banchetului a domnit cea mai mare cordialitate. Au ţinut toaste d-nii Take Io-nescu, Em. Pantazi, C. Bacalbaşa, G. Panu, V. Ar ion, dr. C. Istrati, N. Filipescu, A. tlorescu, \C. Di-mitrescu, C. Disescu, Guran, 1. L. Caragiale, Al. Popovici, M. Vlădescu, Victor Ionescut Angel Deme-triescu, Ganea, general Tamara, G. Rădulescu, etc. BUGETUL ii Ceea ce colectiviştii aă făîut din politică, acelaşi lucru vor să facă şi din finanţele ţărel. Incapacitatea lor se vede şi aici în mod scandalos. Pe lingă acestea sunt aşa de mincinoşi, în cit vezi îndată că aă învăţat la aceeaşi şcoală cu V. Lascar. D. Stolojan, în Cameră, Intrerupînd pe un orator, cu ocazia discuţiei bugetelor, a strigat cu emfaz: Bufretul curent va da un ex-cedeut de 5.200.000 lei! Iar Voinţa, cu toate că e plouată-Văă, totuşi are încă eu-ragiul de a lăuda pe stâpînul el, G. Can-tacuzino;,afi'rinInd următoarele : «După doi «ani de deficite bugetare care însumează «27 milioane, am obţinut prin economii, «evaluări drepte şi bună administraţie, «am obţinut anul curent, care e fără defi-«cit, ba şi cu excedent /» Minte Voinţa, safi nu ştie ce spune. Care este aşa numitul excedent al bugetului In curs de exerciţiă? D. Stolojan ne a spus’o. Sunt 5.200 000 lei. Este aceasta un excedent real ? Este el produs, după cum are curagiul Voinţa să afirme, prin economii, evaluări drepte şi bună administraţie ? Ia să vedem. Deschidem proectul de lege pentru fixarea veniturilor şi cheltuelilor Statului pe anul 1896—1897 şi la pagiua 11 citim următoarele: Resursele noui cari nu /igureaeă în bugetul curent (bugetul conservator) sunt: Resursele casei de amoirtisare.... 5.900000 lei. www.dacoromanica.ro D. Cantacuzino, anul trecut, ca să cârpească bugetul săă şi să’l dea o aparenţă de e-chilibrare, a pus mâna pur şi simplu pe capitalul şi venitul casei de amortisare, inscri-indu-le In veniturile ordinare. Acest act, luarea unei sume rezervata pentru altă destinaţie şi introducerea el în mod brutal în sumele de cheltuit zilnic peutru exigenţile Statului, constitue el uu act de economie, de evaluare dreaptă, safi de bună administraţie cu care un ministru se poată lăuda? Pentru ca un ministru să aibă dreptul a zice că a scăpat de deficit bugetul unul an, şi a avut chiar excedent, trebue să dovedească că a scos acel excedent din economiile, evaluările drepte şi buna administraţie a sa, şi că nu’şl echilibrează bugetul prin alocaţii anormale. Clnd însă se ştie că In mod anorganic d. Cantacuzino a introdus anul trecut suma de 5,900,000 Iei, luaţi de la casa de amortizare, atunci Întrebăm ce valoare poate avea excedentul de 5,200,000 lei de care ni se vorbeşte? Nici una. Suma pusă la început, reapare la sflrşi-tul anului. In realitate bugetul anului present se Încheie cu un deficit de cel puţin 700,000 lei. Adică diferenţa Intre 5,900,000, şi aşa numitul excedent. Iu tot cazul, când uu guvern echilibrează cu bani streini bugetul şi la sflrşitul auu-lui are excedent, dacă are obraz, nu să laudă cu ast-fel de excedente. Aceasta este Întocmai ca o persoană care ar fi clştigat 10.000 lei în un au şi s’ar fi Împrumutat Încă cu alţi 5.000 lei, şi care ar pretinde la finele anului că, graţie economiei, muncel şi bunel administraţii a a-verel sale, a clştigat 15,000 lei pe an! Apoi dacă guvernul conservator ar fi voit să echilibreze cu ast-fel de mijloace cele două bugete din urmă, astă-zl nu ar avea colectiviştii ocazie ca să’şl imbăloreze necontenit gura cu deficitele finanţelor conservatoare. Aşa, deficitul anului 1895-96 a fost de 14.000.000, se pretinde. Dacă, Insă, ministrul de finanţe conservator ar fi înscris în acel an venitul şi capitalul casei de amortisare, de odată deficitul ar fi scăzut la 8.000.000 lei. Şi dacă ar fi recurs şi la emisiuni de rentă pentru toate reformele safi îmbunătăţirile anuale — aşa cum colectiviştii afi făcut de la 1884 piuă la 1888 — de sigur că şi deficitul de 8.000 000 ar fi dispărut safi ar fi fost minim. Şi fiind-că suntem în această ordine de idei, Întrebăm pe d. Cantacuzino : dacă predecesorul săfi ar fi întrebuinţat, el, milioanele de la casa de amortizare, cu ce ar fi echilibrat d-sa bugetul pe anul 1896—1897? Trebuia, fatalmente, ori să facă să se voteze noul impozite, ori să recurgă la rentă amortibilă, ori să prezinte bugetul neechilibrat. Numai graţie cuminţeniei şi spiritului de prevedere al guvernului conservator, d. Cantacuzino a găsit în lăzile Statului o sumă de aproape 6,000,000 lei, pe care a pus repede mîna ca pe o pradă. Şi astă-zl tot dtnsul, tot dînşil se laudă, cu ce ? Cu excedentul de 5,200,000 lei, cari nu sunt de cît cele 5,900,000 ale d-lul Ghermani. A echilibra bugetul cu economiile lăsate de conservatori şi a te lăuda la sflrşitul a-nulul cu ele, calificîndu-le cu numele de excedente liberale, este o culme. Prin urmare: Deficit, da. Cel puţin 700,000 lei. Excedent, Insă, în nici un caz. TRIBUNA POLITICA Orl-cum s’ar fi votat budgetele sub conservatori, liberalii erau în tot-d’a-una nemulţumiţi şi ţipad cît le lua gura că budgetele se expediază cu iuţeala aburului şi că Camera e un simplu biurod de înregistrare. Acum i-am văzut pe liberali cum votează budgetele şi ori cine poate face comparaţiune Intre procedarea noastră şi a lor. . Nici o dată, sub administraţiunea conservatoare, budgetele n’ail trecut fără discuţie, deşi eraţi serios pregătite de guvern şi îndelung cercetate de comi-siunea budgetară. Acum, sub liberali, un budget de cir-peală, croit pe alte baze de cit acele pe cari va funcţiona, discutat în goană de comisiunea budgetară, a trecut prin Cameră fără cea mal mică discuţiune. De cind avem regim parlamentar nu s’a pomenit ca într’o singură şedinţă să se ia în consideraţiune budgetul general şi să se voteze şi patru budgete departamentale ; numai sub liberali s’a putut vedea asemenea lucru in anul acesta. Fie voia liberalilor, căci aă puterea. Dar să ţie minte onorabilii ce aă făcut şi să mal poftească, cînd vor fi iarăşi In opoziţiune, să ne caute nod in papură ca altă-dată. Pedeapsa unei asemenea încercări va fi straşnică. TRIBUNA LITERARA DISCURSUL D-LUI N, GR. FILIPESCU Citit Ia adunarea generală a cuiul de Studii» Domnilor. Ştiţi cum în mijlocul celei mal Încordate agitaţiuni a spiritelor, toamna trecută, s’a întemeiat în linişte, pe lîngă clubul conservator din Bucureşti, un Cerc de studii care să cerceteze problemele politice şi prin chibzuire nepripită să Ie pregătească dezlegarea ce nu se poate căpăta numai prin rivalităţile sgomotoase pentru putere. Putem fi încredinţaţi că această iniţiativă va fi salutată cu bucurie de toţi acel cari nu pot găsi în frămlntărl sterpe o deplină satisfacere. Aceştia, o dată atraşi în sfera senină a controverselor de principii, vor trebui, fără a sta la Îndoială, să dea preferinţă tendinţelor noastre, convingân-du-se că formula liberală se înfăţişează ca o soluţie insuficientă pentru nevoile de astăzi şi mal ales pentru cele de inîine. El ştifi că, de o potrivă ca liberalii, suntem credincioşi libertăţilor noastre constituţionale. Dar dacă, în ce priveşte libertăţile publice, nu există deosebiri de vederi Intre partide, această înţelegere se opreşte aci. Mai departe, formula liberalismului, «a Romîniel deplin fericite cu dobîndirea libertăţilor publice», nu poate căpăta o tot atît de unanimă adesiune. Din parte-ne, trebuie să-l fim potrivnici hotărîţl: nu pentru că o găsim prea largă, ci pentru că o găsim insuficientă. E insuficientă mal ales pentru că abstracţiunile liberale nu se reazemă pe forţele morale ale ţării, pe cari le nesocotesc cu desăvîrşire. Formula liberală, departe de a-şl fi împlinit făgăduielile, ne-a dat numai următoarele rezultate : forme liberale tără libertate,—parlamente lipsite de încrederea ţării ; de la ele, guverne fără prestigiu,—justiţie fără nepărtinire, — Biserică iără credinţă,— şcoală fără educaţie,— aspiraţiunl măreţe fără adevărat sentiment patriotic. Această smintire a vieţii publice şi private ’şl are isvorul In nesocotirea desăvîr-şită a conştiinţei noastre naţionale, iar cauza acestei nesocotiri stă în exclusiva pasiune liberală pentru cultivarea formelor goale şi frazei seci. De la obîrşie dar să urmărim răul. Din adînc să smulgem minciuna pentru ca, în locu-I, să înfigem în însuşi inima poporului nostru adevărurile iniţiale de la cari trebue să purceadă orl-ce îndreptare : regenerarea conştiinţei naţionale să redeştepte bunele însuşiri de rasă, aprinzînd din noii patriotismul stins şi reînsufleţind energiile a-morţite. Reforma omului cată dar să Însoţească reforma instituţiunilor. Temelia dar a orl-eârel încercări de îndreptare trebue să fie Şcoala. Şcoala trebue să ne dea oameni desvol* taţi şi la minte, şi la inimă, şi la trup, oameni nu numai instruiţi, dar mal ales întregi. De aceea actuala organizare a învăţă-mîntulul nostru secundar, care lasă în totală părăsire educaţiunea morală şi fizică şi care în toate privinţele lasă de dorit, cu programele el prea Încărcate, cu liceele lui diferenţiate încă din anul d’iutliă şi lăsptn-dite după voia întîmplăril, cu gimnasiile cari nu sunt de cit crlmpeiurl de şcoală, cu profesori recrutaţi fără pregătire pedagogică, cu prea marea specializare a profesorilor, trebue după părerile unanime exprimate în secţia noastră a învăţămtntului să fie Înlocuită cu un alt sistem, care să fie ferit de aceste neajunsuri. Universităţile noastre, reduse aproape la un fel de fabrici de diplome, trebue din ce în ce să devie focare de adevărată ştiinţă. In acest scop nu numai cursurile trebuesc înmulţite şi variate, dar o mal mare libertate trebue dată studenţilor In combinarea obiectelor de studifl. Iar recrutarea corpului didactic al tnvâţămtntulul superior trebue să înceteze de a attrna, ca azî, de la jocul orb al întîmplăril şi să fie aşa întocmit în cit să aducă, cu adevărat, lu fie-care loc, pe cel mal pregătit. Această operă de regenerare morală are nevoe de sprijinul Bisericii. Din nenorocire, relele pe cari ni le-a desvelit recenta criză din Biserică nu ne autoriză a pune, cel puţin d’o cam dată, mare temeia pe impuisiunea bine-făcătoare ce s’ar cădea să porneassâ de la clerul nostru. De aceea se simte nevoia unei participări mal active a puterii laice la lucrările sinodale. Faţă cu greutatea de a schimba elementele din cari e alcătuit azi St. Sinod, ar fi de folos ca organele Statului cărora le e încredinţată supravegherea afacerilor bisericeşti, să capete o Însemnătate de care ele sunt azi lipsite şi o participare mal activă la lucrările sinodale. Azi, ministrul instrucţiunel publice e, In primul rînd, titular al departamentului instrucţiunel şi în mod secundar numai, ministru al cultelor. El are de fapt, Jr> sinul Sinodului, mal mult un rol de represouta-ţiune. După ministru, e special însărcinat cu afacerile bisericii; uu biurocrat sub al- tern, care resolvă numai afacerile curente. Pentru a schimba această stare de lucruri, cercul nostru studiază modul In care s’ar putea adapta, la noi, organizarea din alte ţări ortodoxe, In cari interesele cultului sunt Încredinţate unul Înalt demnitar al Statului, inamovibil şi piuă la un punct de de sine stătător. Acesta nu numai ar represinta Statul lu sinul Sf. Sinod, dar ar lua şi o parte activă la lucrările Sinol le. ar exercita un control de tot momentul asupra afacerilor eclesiastice şi mal ales ar da impulsiunea reformelor de sâvlrşit. Şcoala, avtnd drept ţintă educaţiunea, iar* Biserica drept menire prefacerea morală a ţării, putem nădăjdui o ridicare a nivelului moral In diferitele direcţiuni ale activită{il publice şi private. Ideea morală, susţinuta de un ideal superior interesului personal, ya avea, fără îndoială, şi o Inrlurire bine-făcătoare asupra resolvirel cestiunilor sociale. Această idee morală va infiltra, de sigur, In toate clasele societăţel noastre un sentiment de solidaritate şi va face ca puterile publice să devie conştiente de Îndatoririle lor către clasele desmoştenite. Ferindu-ne de a amorţi energiile individuale cari, oţelindu-se sub un regim de libertate, constituesc factorul cel mal puternic al progresului, voim ca individualis-mul Întărit prin asociaţiune să îndrumeze energiile rezleţe şi egoiste spre acţiunea solidară. Călăuziţi de aceste idei, ne am ocupat «tn secţiunea socială» de orgauizarea libertăţii de asociaţiune. In primnl rîud ne-am ocupat de acele asociaţiunl cari afl prins deja rădăcini In ţară. Printre acestea se cade să cităm asocia-ţiunile cooperative de credit şi societăţile de ajutor mutual. Societăţile cooperative de credit, adică Băncile populare, cărora alte popoare da-toresc propăşirea lor economică şi cari sunt In parte elementul de rezistenţă al Romi-nilor din Transilvania, afi Început a Înflori şi In Rominia. MeDite prin încurajarea economiei a a» juta constituirea şi difusiunea micelor capitaluri şi prin înlesnirea creditului a fi punctul de plecare a o sumă de mici întreprinderi comerciale şi industriale, aceste asociaţiunl afi un scop prea lăudabil pentru a nu le fi dat toată Însemnătatea ce trebue să capete. Deja 8’afi Înfiinţat nenumărate Bănci populare In toate oraşele noastre şi chiar In clte va comune rurale. Capitalul lor covir-şeşte deja suma de 15 milioane. Aceste resultate sunt uimitoare faţă de nepriceperea care mal adesea presideazâ azi con-stituirel lor, In afară de regulele salutare ce ar trebui statornicite într’o lege specială şi faţă de lipsa de încredere ce inspiră aceste asociaţiunl din causa lipsei orl-cărulcontrol. E o datorie de a protege micele capitaluri angajate în aceste societăţi şi de a sprijini Înflorirea acestor Bănci prin o le-gislcţiune care să lngădue privilegiile de mult doblndite în alte ţări şi pe cari nu încuviinţează la noi codul de comerţ. Ast-fel, ateste utile creaţiunl înmulţin-du-se şi căpătînd încrederea micelor capitaluri şi marelor instituţiunl de credit, cari vor putea intra în relaţiunl de afacere cu dînsele, în loc d’a înlesni prea adesea-orl ca azi camâta, se va democratiza creditul şi Băncile populare vor deveni un isvor de prosperitate. O altă formă a asociaţiunel care a început a se vulgariza la noi sunt societăţile de ajutor mutual. Aceste asociaţiunl sunt menite a asigura, prin prevedere, pe om în contra urmărilor unor Împrejurări neferite ale vieţii, cum sunt boala, bătrâneţea, moartea. In privinţa lor am întocmit un proiect de lege care dă societăţilor noastre de ajutor mutual protecţiunea de care se bucură a-ceste aseciaţiunl In alte ţâri. Ele vor lua ast-fel avîntul ce trebue să capete. Mal departe, în ordinea îmbunătăţirilor materiale, să cade să punem reforma im-positelor. Discuţiunile ce s’afi urmat in anii din urmă cu privire la cestiunea axizelor, afi făcut ca secţiunea financiară să-şi înceapă lucrările sale cu această cestiune. Am studiat şi studiăm încă problema înlocuirel a-xizelor prin alte taxe cari să se poată percepe In condiţiunl mal lesnicioase şi mal just*. Pe lingă desfiinţarea barierelor, sistemul pe care l’am cercetat, tinde a scuti FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 1 PENTRU MOŞTENIRE PHOIjOGUE, CAPITOLUL I Războiul lăuntric care sflşiea cumplit jh unul din Statele vecine cu noi, era pe sfb j şite în toamna anului 187.... Forţele care aleătuiafi oştirea pretende tulul la tron, — care aţîţase rezbelul — er; t sfârlmate. Pe la hotar, trupe singuratice mal se ţine înarmate, sub pretext de a lupta penii tron, dar în realitate, dintre aceşti soldaţi puţini se îngrijafi de soarta prinţului pretendent. Aparţinlnd la deosebite naţionali ta dar avînd mal toţi motive să fugă de ţii turile în care justiţia funcţiona regulat, ace vîntură-ţară, fără credinţă, fără morală, fă patrie, câutafi să făptuiască cu vre-uu moi politic jafurile şi uciderile lor. Se fereafi în , cu îngrijire, de a săvîrşi cel mal mic act s potriva legilor, pe teritoriul romînesc, ‘ cotit de el cu un loc de adăposlire, căci cînd se vedeufi strînşl cu uşa, hărţuiţi p a de aproape, giăjmafi să treacă peste hol cu desăvlrşire de taxe unele obiecte cari constituesc hrana celor săraci, precum făina, carnea, peştele, etc. Datele pe cari le am adunat mă fac a crede că soluţiunea pe care am cercetat o va fi nu numai satisfăcătoare, dar că va putea tucă să fie aplicată prin măsuri succesive, iar nu numai d’antre-gul de o dată. In cît repeţite experienţe ne ar pune la adăpostul decepţiunilor. Aceste îmbunătăţiri trebue să se com-plecteze cu reforma administrativă. Legile administrative afi lndouita ţintă de a regula mal înttifl organisarea puterilor publice şi apoi în raporturile dintre puterile publice şi cetăţeni a statornici garanţiile de drept ale acestora faţă cu repreziritanţii autorităţii. Până acum, silinţele tutulor partidelor s’afi îndreptat aproape exclusiv spre organizarea puterilor administrative. Aşa s’a mărit ori s’a micşorat necontenit numărul sub-prefecţilor, s’afi mărit safl s’afi micşorat merefi comunele rurale. Ne am îngrijit însă prea puţin de ceea ce e mal de seamă, adică de raporturile dintre autorităţile administrative şi cetăţeni. Pentru ca aceste relaţiunl să fie pătrunse de un spirit de strictă legalitate, trebue ca personalul administrativ să fie ferit de în-rlurirl streine administraţiunel. De aceea, situaţia funcţionarilor trebue să fie mal bine garantată şi depărtarea lor din slujbă să nu atîrne de cît de la vinovăţia lor. Trebue dar să se meargă şi mal departe pe calea apucată de partidul conservator şi să se asigure mal bine stabilitatea nu numai a funcţionarilor Statului, dar şi ai judeţelor şi comunelor. Ast-fel se vor distruge clientelele electorale ce mişună lu jurul ad-ministraţiunilor municipale. Apoi, funcţionarii căpătînd putinţa d’a se ocupa numai de serviciul lor, trebue încă, ca, în exerciţiul fuucţiunel să-şl îndeplinească îndatoririle potrivit legilor şi reglementelor. Ţinta ce cată să urmărim e ca administraţia să se facă cât mal puţin prin oameni şi cât mal mult prin legi. Azi, însă, o sumă de legi, precum cele fiscale, vamale, sanitare, administrative, şi cele care autoriză funcţionarea unor instituţiunl de credit, dafi mână prea liberă represintanţilor autorităţii cari rezolvă afacerile prin bunul plac şi adesea fără nici un drept de apel, în loc d’a le da deslegare potrivit condiţiunilor statornicite prin lege. Călăuziţi de ideea de a slăbi puterea discreţionară a agenţilor publici, am studiat revisuirea a o sumă de legi însemnate safi de amănunt, în scop de a micşora arbitrariul administrativ. In fine, pe lângă că trebue să răstrîngem hotărîrile, ce afi un caracter contencios ale funcţionarilor în limite mal strimte şi statornicite chiar prin lege, e încă nevoe ca, aceste hotărîrl, pe cât se poate, să fie supuse unei serii de apeluri, fără, bine înţeles, a răpi tribunalelor ordinare nimic din corn-periuţa lor actuală. Am voi să se introducă îu administraţie un spirit de legalitate care să restaureze adevărata şi înalta noţiune a ordinel. Ordinea nu trebue să se mal confunde cu străş-nicia arbitrarului, ci trebue să garanteze apărarea dreptului fie căruia. Măsurile acestea suut menite a exercita o înrlurire bine făcătoare şi asupra sistemului nostru electoral, care înbunătăţit, şi prin represintarea minorităţilor introdusă fără de nici o revisuire a Constituţiei, va da mal multă libertate corpului nostru electoral şi mal multă vază Corpurilor noastre legiuitoare. EVENIMENTELE DIN ORIENT Corespondenţă specială a *Epocei» Convorbire cu consiliul Greciei Galaţi, 22 Martie. Azi la orele 10 dimineaţa m’am anunţat la d. Chimbritis, consulul Greciei In localitate. Am fost primit imediat. D. Chimbritis este tînăr încă, între 35-40 de ani, cu figura severă. După obişnuitul schimb de cuvinte ceremonioase, i-am făcut cunoscut obiectul vi-sitei mele : voiam să aflu unele amănunte asupra mişcărel voluntarilor şi reserviştilor Greci, cari pleacă în Grecia. — Numărul persoanelor cari afi plecat din România în Grecia, ea să ia loc înrln-durite armatei greceşti, îmi zise consulul, la noi, unde oştile vrăjmaşe nu îndrăzneaţi să-I urmărească. 0 dată în Romînia, se înfăţişafi la autorităţile locale ca dezertori dintr’un partid safi dintr’altul. Aci erafi primiţi, cu condiţie de a deveni oameni paşnici. In momentul cînd începe povestirea noastră, într’o dimineaţă de Iunie, pe la zece ore, una dii> • Ic trupe, compusă din vr’o sută de oameni, en tăbărîtă într’un luminiş de pă-d < e !.] coi be de crăci, la cîţl-va paşi de o cn>a ..re uărăsită, şi la poalele unor stîncl, | înalte. In faţa acelei case, o pădure de stejari verzi acoperea un platofi îngust, sub care | se lu tindea o cîmpie ondulată, al cărui pă-i mint se cundea sub tufişuri de lăstari. | in e r , tn fel de şapcă albă, încălţaţi cu rizno îmbrăcaţi cu tunici de lînă, de un | t ’ cf rm, aceşti oameni purtafi pe faţa lor. ir i ostenelel şi lipsurilor de tot soiul care însoţeaţi existenţa lor primejdioasă. Uni) .ilimbafi, cu ţigarea în gură. Alţii •>: -d pe scai va pietroaie îşi curăţeafi car- . luşierelc Iţii, în sflrşit, dormeafi culcaţi pe iarbă. 1 i i ia, rămasă pustie de la apropierea j 1 ’ ’ vi om de vr’o patru-zecl de ani stătea | într’.i -o o eră pardosită cu pietre, cu păreţil I varm: . cărei mobilă se coinpuneafi din j patru .ic: ne de paie şi din o masă de lemn alb. LI a portul ofiţerilor din armata pre-' ieade’ , pautalon roşu, şi tunica verde să urcă pînă azi la vre-o 700, din cari cea mal mare parte reserviştl. El aparţin diferitelor arme, unii din el chiar marinei. Reserviştil să presintă de bună voie la consulat şi par voioşi. — Mi se pare, întrebai efi, că Grecii de aci nu să mulţumesc numai cu plecarea reserviştilor şi voluntarilor, ci Încă trimit şi ajutoare băneşti, ba chiar, o casă comerciala din Brăila, casa Teofilatos, să zice că a pus la disposiţia guvernului Grecesc vre-o două sleamere pentru transport. — Ultima versiune nu să adevereşte, îmi răspunse d. Chimbritis. De lipsa de vase de transport nu să poate plînge, aşa că ajutorul numitei casa diu Brăila ar fi fost cu totul superflu. — Cu toate acestea marile pregătiri militare din Grecia, fac necesar orl-ce ajutor, căci evenimentele să succed cu mare iuţeală şi războiul pare inevitabil. — A! nu. Efi nu cred că va fi răsboifl. Se va găsi în cele din urmă soluţia care să aplaneze dificultăţile în mod pacinic. — Şi soluţia ? — Nu poate fi alta de cât anexarea Cretei la Grecia safi o situaţie analogă cu acea a Bosniei şi Erzegovinel. Autonomia este inadmisibilă. Să dă ca pildă insula Samos ; să uită însă că diferă condiţiile. Insula Samos are a populaţie esclusiv creştină. Acolo nu să pot naşte neorlnduell. Iu Creta însă lucrurile stafi cu totul alt-fel. In cifre rotunde populaţia acestei insule se compune din 250 mii creştini şi 60 mii Turci. El bine, o administraţie locală autonomă nu va mal avea autoritatea morală, nici puterea ca să pună capăt duşmăniilor dintre creştini şi turci. Nerînduelile vor continua, şi scopul de a se pacifica definitiv insula nu se va fi atins. Acest scop nu poate fi dobîndit de cit instituindîn în sulă puterea şi autoritatea guvernului grecesc. — Ce credeţi despre numirea prinţului Nicolae ca guvernator al Cretei, ştire venită eri din Viena ? — Nu cred că se va adeveri. Un prinţ grec să se pună sub suzeranitatea M. S. Sultanului, e greii. Prin presă am văzut şi efi despre o asemenea eventualitate, dar să vorbia despre prinţul George. — O întrebare încă şi asta cam indiscretă: cu toţii ştim că starea financiară a Greciei nu este înfloritoare: de unde banii cu cari face faţă enormelor cheltuell de azi ? — Grecii de pretutindeni, ’ml răspunse zîinbind consulul, afi declarat câ’şl pun averile la dispoziţia statului grecesc. Banii de azi nu afi alt isvor. Grecii îşi dafi şi ultimul ban pentru nevoile patriei. In Atena, cele mal mari şi mal frumoase clădiri publice suut construite de Grecii din afară de regat. Aşa este şcoala militară, teatrul, Academia, etc. etc. Plecarea rezerviştilor greci Curtea consulatului grecesc era plină de rezervişti; m’am apropiat de un grup şi am întrebat: — Pentru Grecia, copil ? — Da, Domnule. — Şi nu vă e teamă de răsboifl ? — De murit, tot o să murim, ’ml răspunse unul. Şi, de cît să murim în ţări sriăine, mal bine luptind In contra turcilor. La un colţ văzul un bătrln cu barba mare albă de tot, faţa vie. — Şi d-ta pleci la războifi ? — Nu, d-le, sunt prea bătrîn. Dar ml-am trimis pînă acum doul fii şi astă zi înscriu încă trei nepoţi: fac cinci cu totul. — Şi d-ta ce faci ? — Sunt pilot la compania maritimă Fraia-sinet & Co. * * * Aci în Galaţi peste tot locul nu se vorbeşte de cit de politica externă. Pe stradă ca şi în cafenele, la băcănii ca şi la friseril nu auzi discutîudu-se de cit asupra acţiunel marilor puteri, dacă sunt unite safi nu, care din marile puteri face intrigi safi ajută pe sub mină pe Greci safl pe Turci şi în fine toate conjecturile posibile şi imposibile a-supra consecinţelor unul eventual răsboifi între Grecia şi Turcia. T. Pisau! P.S. Miine dimineaţa, în zori de ziuă, plec cu vaporul Sineto al companie! italiene reunite Florio e Kubatino. Acest vapor ajunge Marţi 25 curent, 10 ore dim. la Constantinopole şi se opreşte aci 30 de ore. Dacă Insa timpul nu va fl favorabil şi vaporul nu poate ajunge Marţi la Constantinopi le, atunci se îndreaptă direct spre Pyreu. ■ • mm.f r \ VU- — ■ ■■ .-.11 T -tt» . şi galonată. Supt şapca dbă, fat u aspră şi fie- roasă, zîmbea batjocorite. Acest ofiţer era ş.Tu! i căpitanul Sa* barof. înaintea lui, un rau i x cortat de doul soldaţi înarmaţi stetea ; p, ioare, cu căciula în mină. — La un-spre-ztc \ tocmai, zicea ţăranul, omul o să fie iiigur, la Vculul de la Drava, cu patru-zecl ie mii do franc ■ pentru Laza-rovicl şi Vladirair. Ci1 pentru celă-l’alt, mal cere răgaz t n sat patru ile; n’a avut vreme să adune ba nil. Sabarof avu un rlsel di-; i ţuitor şi se ridică dînd din umeri, i oi r Iverul de pe masă, făclnd semn c i-. T 1 soldaţi şi ţăranului să-l urmeze. Ajuns la li iiş, schimb te-va cuvinte, cu jumătate glas, cu un tină care purta pe tunica Iul insigniiln i loco’ uent. După ce a primit poruncile şcf.iîul motenentul luă opt oameni cu cl si ograda casei părăsite. La ordinul iul Sala f daţii se Înarmară toţi şi m! j ) ; v p* do â rlndurl, In faţa casei. Locotenent' ir : 1, mergind în- naintea oame lor -ai. neon jur afi pe trei prizonier , u p». ! n lanţuri şi eu mîinile legate la spate,. Cu opt zile io ; o ndn jefuise o diligenţă şi adusesem prize .ori trei oameni, pentru fie-care cmiiiu < umpărare de 20.000 de franci. IXPOHVlAŢlf Criza colectivităţii Atât anrelianiştii cât şi stur-dziştiî au profitat de vacanţa de eri ca să-şi strîngă rîndurile pentru lupta decisivă ce se va da azi la Cameră cât şi la Senat. Se afirmă că d. FerechHe la Senat şi d. general Catargiu la Cameră vor depune câte o moţiune de blam în contra guvernului. La Senat se crede că sturdzi-ştii vor fl în majoritate, avînd şi concursul băncii prelaţilor. Daria Cameră situaţia este foarte încurcată, căci nimeni nu poate şti cum vor vota fleviştii şi vernes-canii. Pînă aseară d. P. S. Aurelian n'a făcut nici un demers pe lângă flevişti să obţină voturile lor. In ce priveşte pe vernescani,— cari sunt în număr de opt, anume d-nii Enacovici, Gh. Dem. Theo-dorescu.I.şi Th. Buzdugan, Iarca, C. G. Vernescu, Burileanu şi N. Catargiti,—ei au fost solicitaţi eri şi de sturdzişti şi de aurelia-nişti, dar au refuzat să dea un răspuns definitiv. Funcţionarii comerciali afi ţinut ieri după amiazl la orele 3 o Întrunire la «Orfeu». Afi vorbit d-nil Nădejde, Miile, Vin-tilă Roseti, Kogălniceanu, etc. conchi-zînd că vor trebui să continue lupta pentru a obţine repausul pentru întreaga zi de Duminecă şi de sărbători. Lumea, in număr de vr’o 1000, s’a format apoi in cortegii! şi strâbătînd mal multe strade ale Capitalei a făcut manifestaţii înaintea caselor d-lor P. S. Aurelian, Take Gijni, V. Lascar, Em. Costinescu, Vintilă Roseti şi clubul Muncitorilor. Mîine, Marţi 25 Martie, la o-rele 2 p. m. se va ţine în sala Dacia, o mare întrunire publică convocată de Comitetul naţional studenţesc pentru a se discuta a-supra situaţiei nenorocite în care se află scoalele romîne din Macedonia. In şedinţa de Slmbătă, preşedintele Camerei, d. Giani, a anunţat deputaţilor convocarea marelui colegiu pentru alegerea episcopului de Roman, pe ziua de Luni, 24 Martie, ora 1 p. m. Şedinţa se va deschide, conform uzului, printr’un te-deum, care se va oficia la mitropolie. Candidatul guvernului, la această a-legere, este archiereul Ioanichie Floru Bâcăoanul, actualul locotenent al epar-chiel. Mai mulţi din cititorii noştri pierzînd suplimentul de eri, în care era începutul noului nostru roman senzaţional Pentru moştenire, îl reproducem astă zi în corpul ziarului si vom continua zilnic cu publicarea lui. La 6 Aprilie viitor va avea loc adunarea generală a acţionarilor societăţel de asigurare Naţionala. Tot atunci se va procede la alegerea a trei membri In consiliul de administraţie, în locul a doi ieşiţi la sorţi şi a Familiile fuseseră vestite că dacă această sumă nu era vărsată, într’un loc şi o zi anumită, în condiţiunile arătate într’o scrisoare trimisă, prizonierii vor fi împuşcaţi. — Camarazi, zise Sabarof, adresîndu-se oamenilor săi, războiul are cerinţe crude! Am onoare să vă comand. Trebue să îngrijesc cit mal bine de cele trebuincioase vouă şi cauzei noastre. Nici o sumă ueputindu-ni-se trimete în acest moment, sînt silit să iafi contribuţii de la vrăjmaşi, sub formă de răscumpărare. — Aceşti oameni continuă el, arăttnd pe prizonieri, sunt liberali, adică nişte vrăj niaşl al noştril. Starea lor bănească ’mi e cunoscută, ’l-ani taxat cu foarte multă mo-deraţiune şi dreptate. Pentru doul din el, răscumpărarea o să ne fie numărată numai de cît, se cere un răgaz pentru cel de al treilea. A lăsa un răgaz, va să zică, a te primejdui să fii înşelat eum-va. Şi noi nu vrem să cădem în primejdii căci, In starea noastră, cînd poruncim trebue să fim ascultaţi numai de cit. Nu crez de cuviinţă să dăm vr’un răgaz. Un murmur aprobător se auzi In rîndurile soldaţilor, pe clnd prizonierii tremurat! ca varga de spaimă şi de groază. Cruzimea rece a lui Sabarof era prea cunoscută peutru ca el să se mal poată îndoi că uuut din el era aproape de ceasul din urmă. Sabarof se făcea că nu-I vede. El ţinea revolverul cu o mină şi se re- unuia retras; a trei cenzori şi a trei supleanţi pe anul 1897. Colonelul bulgar Agora, fost adjutant al principelui Alexandru de Batenberg se află de cite-va zile In Iaşi. Militarul bulgare găzduit lad.Gavril Muzicescu, profesor la conservator. Atragem atenţia cititorilor a-supra eon vorbire! pe care a nvut’o corespondentul nostru, d. T. Pi-suni, eu consulul Grecie! din Galaţi, — convorbire pe care o publicăm tu numărul de az! al JiJpooeî sub titlul «Evenimentele diu Orient». Pensia fostului mitropolit D. G. Scorţescu, deputatul colegiului al 11-a de Iaşi,a interpelat guvernul In şedinţa de Slmbătă, asupra pensiei fostului Mitropolit Ghenadie. Când d. Scorţescu şi-a anunţat interpelarea, colectiviştii afi izbucnit în sbie-rete la adresa înaltului prelat. Scandalul a durat câte-va minute. Numai cu mare greutate a putut preşedintele restabili liniştea, pentru a da cuvîntul d-lul Aurelian. Acesta, conform obiceiului săfi de a temporiza, a rugat Camera să aştepte pe colegul săfi de la instrucţie, care cunoaşte mal bine chestia. D. Ion Grădişteanu aminteşte atunci primului ministru că şi-a luat personal angajamentul de a pune să se voteze pensia Mitropolitului. D. Aurelian tăgăduieşte că ar fi luat vre’un angajament. Se produce din nofi sgomot, se aud vociferări. Când liniştea se restabileşte, d. Aurelian cere d-lul Grădişteanu să depună o interpelare in scris. — Atunci veţi vedea ce angajamente am luat efi, încheie primul ministru. Bătrânul din fruntea guvernului a dovedit ast-fel că ştie să minţă tot cu atâta neruşinare ca şi tovarăşul săfi de la interne, Vasile Lascar. Un exemplu bun Sîmbătă s'a judecat înaintea Curţii cu juraţi din Bucureşti, acţiunea publică deschisă de parchetul de ilfov contra revistei săptămlnale Jartiera, peutru atentat la bunele moravuri. Curtea a fost prezidată de d. Corn. Răm-niceanurManolescu, consilier la Curtea de Apel diu Bucureşti. Erafi doul acuzaţi : unul Dimitriu, «student In drept şi filosofie» şi redactor al revistei, şi Lictblau «fabricant de băuturi gazoase», şi cel cari procuraţi foudurl peutru imprimarea el. In timpul interogatoriului ce li s’a făcut, interogator condus cu energie de prezidentul Curţii, ambii acuzaţi au recunoscut faptele ce li se imputafl, scuztndu-se cel d’lnltifi cu pretextul că afi făcut şi alţii aşa, iar cel d’al douilea că n’a luat parte de cit la n. 1., adică tocmai la acela ale căruia articole erafi încriminate. D. procuror Victor Antonescu, (care a susţinui acuzaţiunea, a pronunţat im rechi-ziloritt foarte sever, stigmatizîud pe acel cari abuzează de libertatea presei, pentru a escita pasiunile cele abjecte şi a cerut o condamnare exemplară, promiţtnd juraţilor că dacă şi ’şl vor face datoria de apărători al societăţii, va urmări imediat şi pe cele-l’alte ziare pornografice ca Kikireeul şi Kixul. Rechisitorul a făcut o bună iinpresiune asupra publicului, care era indignat de murdăriile ce se scriseseră In revista incriminată. D. avocat Cancicov şi-a făcut cu demui-tate datoria ; a dezaprobat înjosirea la care s’afi scoborlt ambii acuzaţi, dar a rugat pe juraţi să fie indulgenţi din cauza răului exemplu care a încurajat pe redactorii Jartierei cînd vedeafi că de 4 ani apare în Capitală un ziar ca Kikirezu, fără ca nimeni să ’l supere. Trebue să notăm că articolele incriminate erafi de o brutalitate şi de o murdă- zema cu cea-l’altă pe minerul săbiei. — Camarazi, reluă el după o scurtă pauză, văd că împărtăşiţi părerea mea. Ca şi mine, găsiţi că o pildă trebue făcută. Se va face. Şi Intorcîndu-se către prizonieri: — D-le Vladimir, zise el, rogu-te, lnain-tea-ză! împins de doul oameni unul din prizonieri se apropie: un bătrîn slăbănog, a! cărui dinţi clănţăneett de groază. — Domnule căpitan... bolborosi el,... Iertare... Nu înţeleg. Lăsaţi mă să mal şerifi.. — Linişteşte-le, domnule, zise cu poliţeţe Sabarof, ceea-ce doream s’a făcut, întru cît te priveşte... O să fii liber! Bătrîuul scoase un ţipăt de bucurie, şi În culmea emoţiei ar fi căzut leşinat dacă nu-sprijinea. — Domnule Pîrvan! chemă Sabarof. Un tînăr de v’o 25 pînă la 30 de ani tn-naintă, pe cit de repede II îngăduiafl lanţurile de la picioare, convins că ’l-se va anunţa, ca şi tovarăşului săfi, apropiata punere în libertate. Cel d'alpatrulea prizonier, ne mal Indoin-du-se de soarta c are ’l aştepta, lăsă să-I cază capul pe piept scoţînd un gemăt surd. Dar Ia troznetul unei lovituri de revolver ridică brusc capul, şi văzu pe tînăr căzîud, cu capul zdrobit. Sabarof îl risipise creeril. Această execuţie era necesară, zise el, ui-tînd-se lu cel doul prizonieri. Am vrut să fiţi martori. Acum o să fiţi duşi la vadul de la www.dacoromanica.ro EPOCA 3 rie atlt de joasă, în cit citirea lor s'a făcut In şedinţă secretă. j După rezumatul preşedintelui, juraţii om intrat in camera de deliberare şi s au întors cu un verdict de culpabilitate fără circonstanţe atenuante, atlt pentru Dimi-triu, cit şi pentru lAchtblau. In urma u-nui verdict atît de categoric, Curtea a condamnat pe Lichtblaă la 6 luni Închisoare, iar pe Dimitriu la 1 an, adică maximul pedepsei. Printre juraţi era şi d. dr. A. Ureche. Noi felicitam pe jurat! pentru verdictul ce aii pronunţat, căci credem că şi In presă trebue să fie o margine peste care mal e permis să treci fără a cădea subt pedeapsa legel. Adăogăm că e trist să se vadă că astfel de publicatiunl obscene sunt redactate de tineri relativ instruit!, cari ar putea să 'şl exerciteze talentul In alte publicatiunl folositoare. întrunirea de la Dacia Ert s’a tinut, de la orele 2 la 4 jumătate, in sala Dacia, Întrunirea convocată de liberalii democraţi. I.ume multă. Iutre lumea care era pe estradă, am remarcat pe următorii d ni deputat! ! N. Fleva, C. T. Grigorescu, N. Ceaur-Aslan, G. Scortescu, C. Politimos, Arghir, Gogu Ştefănescu, N. T. Popp, Buzdugan, EnacovicI, Pitişteanu şi Apostolu. Este aclamat preşedinte d. C. T. Grigorescu. Lulndu şl locul, d-sa spune că aceasta este a doua Întrunire publică pe care o pre-sidează In Capitală ; Întâia era cu d. Sturdza, dar aceasta este fără el, pentru că de atunci d. Sturdza a apucat pe o cale rătăcită şi nu numai că n’a aplicat programul partidului, n’a abrogat legea maximului şi acea a minelor, dar acum mal vine Încă cu legea patentelor şi a timbrului. Asistenta cheamă cu stăruinţă la tribună pe d. Politimos ; d-sa vine şi se scusează că nu poate vorbi, fiind indispus, dar promite câ-şl va arăta părerile Intr’o întrunire viitoare. I.egea patentelor D. Anton Bacalbaşa, care a fost Însărcinat de club cu studiarea legel patentelor, spune că liberalii democraţi nu cer suprimarea patentelor, dar cer ca să nu se aducă printr’o lege nouă vătămare tuturor intereselor comerţului. Lulnd Iu cercetare toate dispoziţiuuile proiectului de lege al d-lul Gogu Cantacu-zino, oratorul arată cum acum taxele se împătresc şi se Incincesc şi cum ele cresc eu cit te scoborl de la negustorii mari la cel mici. O lege nouă a patentelor, cu urcarea taxelor, se justifică prin progresiune regulată, prin propăşirea comerţului; dar comerţul nostru este departe de a fi înfloritor, el sufere nu numai concurenţa din afară, dar şi concurenţa străină din năun-tru—şi cu toate acestea liberalii noştri voesc să urce taxele asupra Iul de zece ori. Este Insă o necesitate pentru care se creazâ aceste taxe cari vor apăsa şi asupra consumatorilor, adică a ţărel întregi, este necesitatea intreţmerel unei clase noul de paraziţi care s’a creat de clt-va timp la noi, cari nu se mulţumesc pînă nu afl clte 15 lefuri. Afi amanetat la Credite Camera, Senatul, tot. şi acum voesc să amaneteze şi ţara. Pentru a-şl ilustra afirmaţiunea cu exemple, d. Bacalbaşa citează pe d-nil: Bianu, care are 26,000 lei pe an fără să fi făcut nimic în această ţară; Ionel Brătianu, care Încasează 40,000 lei pe an pentru că este feciorul tatălui sflfi ; pe primarul Capitalei, care Încasează 61,000 lei pe an pentru că să chiamă C. F. Robescu; pe unul care ia 60,000 lei pe an peutru ca să se scheme numai Porumbaru; pe d. Gogu Cantacuzino, autorul legilor patentelor şi a timbrului, care are 60,000 lei pe an ; pe d. Tache Piotopopescu, care primeşte 106,000 lei pe an; pe d. Dim. Sturdza cu 110,000 lei pe an; şi In fine, ca Mitropolit al Ocultei, care se pretinde a fi cel mal mare economist, pe d. P. S. Aurelian, care nu primeşte mal puţin de 160,000 lei pe an. Şi toţi aceştia nu plătesc nici o patentă ! Eată pentru ce nu isbutesc la nimic certurile dintre el, pentru că este între dlnşil o legătură, o solidaritate de interese. Locul fruntaşilor liberali de odinioară, cari-şl făceaţi o mândrie din a se pune in capul comerţului, a fost luat de aceste pa- razite : şorţurile verzi s’afl transformat In burte-verzl. Discursul d-lul Bacaluaşa a fost des întrerupt de aplausele adunărel. Budgetul Statului D. N. T. Popp, deputat şi mare comerciant din Craiova, se ridică In contra risipei banului public, şi arată că liberalii sporesc necontenit datoria publică şi sporesc budgetul, fără a face nici o economie In cheltuell, dupe cum fâgăduiserâ 2n opo-ziţiune. D-sa spune apoi că legile d-lul Cantacuzino se datoresc Indiferentismului represen-taţiunel naţionale şi faptului că budgetele se votează prin surprindere, In ultimele zile ale anului financiar, fără ca să se dea timp deputaţilor şi ţârei se iea cunoştinţe de ele şi să le studieze. Terminlnd, oratorul spune că, dacă libe ralil afl dat faliment politic şi moral, să nu-I lăsăm să ducă {ara la falimentul financiar. I.egea timbrului D. G. Stroescu, advocat, combate proiectul de lege al timbrului. D-sa spune că, după ce că sunt deja destul de simţite astăzi taxele de timbru, apoi s’a găsit un ministru pretins liberal care să le Indouiască şi In multe cazuri să le facă de cinci şi de zece ori mal mari. Deosebit de urcările mari de tot ale taxelor, pe cari le enumeră oratorul, s’a mal prevăzut că în procesele de o valoare de la 3,000 de lei In sus să plătească Împricinaţii o taxă proporţională de 25 bani la mia de lei Înaintea tribunalelor, de 50 bani la mia de lei înaintea Curţilor de Apel şi de un leii la mie Înaintea Curţel de Casaţie. Taxa aceasta este absurdă, pentru că Curtea de Casaţie, înaintea cărei este mal urcată, nu te face să clştigl nimic, ci cercetează numai dacă s'afl îndeplinit Lrrnele legale de către instanţele înaintea cărora al plătit deja asemenea taxe. Dar prin această lege se calcă şi un principiu de drept, căci tribunalele judecând •contestaţiile ministerului de finanţe In pri* vinţa quautumulul la care urmează să plăteşti taxă, prejudecă asupra fondului, sfătuind asupra valoarel procesului. Situaţiunea politică D. N. Fleva vine la tribună, vifl aclamat de adunare. D sa spune că nu va mal putea face discursul ce a avut intenţiunea, pentru că orele sunt Înaintate. D. Sturdza—zice oratorul — a spus mal alaltă-erl la Senat că m’a adus la putere ca să dovedească că sunt un om de nimic; efl l’am răsturnat ca să arăt că el este un om de nimic—şi să se ştie că cel ce-1 vor urma, ca dînsul vor păţi. V’am chemat aci d-lor, pentru că In Dealul Mitropoliei nu se mal poate vorbi, acolo nu se poate discuta budgetul, pentru că afl cerut votarea Iul în 24 de ore, fără să lase timpul necesar ca să fie studiat; d-voastre sunteţi acum Parlamentul ţârei. Vorbind despre guvernul actual de căptuşeli, oratorul spun# că acesta «este in-treţinuta Ocultei, dacă nu sora el.» Prin cel întlitt mesaj guvernul liberal a promis descentralizarea, modificarea legel comunale, a legel judeţene, a organizaţiu-neî exterioare a ministerului de interne, şi vedeţi bine că n’afl făcut nimic din toate acestea, că sunt nişte şarlatani. Afl făgăduit că vor regula situaţiunea financiară a Statului prin exacta evaluare a veniturilor şi prin economii — şi acum afl umflat prevederile la venituri şi într’un an afl urcat budgetul cu 6 milioane : şarlatani! Cu cât cifrele din budget sunt mal mari, cu atât Ii se sporesc lefurile, diurnele şi ghelirurile. Oratorul arată apoi bizantinismul ministrului de finanţe, d. Gogu Cantacuzino, care văzînd că nu poate echilibra budgetul, pentru că era un deficit de 9 milioane, a umflat veniturile şi pe de altă parte a prezentat proiectul de lege al patentelor ziclud că va da un spor de 400,000 lei, şi acel al timbrului—comptînd Insă pe ele în realitate pentru a acoperi cheltuelile prin încasări. O dovadă patentă că nu se ţin de făgă-duiala de a face economii, este aceea că afl urcat budgetul datoriei publice cu 9 milioane, de la 70 la 79 de milioane, pentru că cu budgetul ordinar nu pot plăti cheltuelile ordinare şi afl ajuns de cumpără chiar şi cămăşi şi medicamente pentru soldaţi prin emisiune de rentă. Acum afl urcat budgetul cu 5 milioane peste anul trecut, pentru că au am avut o recoltă excepţional de abundentă şi preţuri bune—aşa că urcarea factice şi prin urmare deficitul viitor va fi de 9 miloane, dacă ţinem compt că anul trecut afl găsit aproape 4 milioane la casa de amortisare, strlnşl şi puşi de o parte de conservatori, pe cari le-afl cheltuit el. Urcările le-afl făcut fără socoteală, numai ca să iasă la totalul ce le trebuea; aşa au urcat venitul din vlnzarea tutunului, care n’a produs nici o dată mal mult de 36 milioane şi jumătate, la 38 milioane, venitul vămilor de 34 la 35 de milioane; au urcat venitul din vlnzarea sărel şi altele. Acest guvern precum şi cel anterior lui —spune oratorul—şi-afi calcat angajamentele şi cred că opinia publică-I va infiera, şi nu va aproba pe acel cari una spun şi alta fac. Nu şi-afl ţinut angajamentele financiare, dar nici pe acele politice, şi d. Fleva promite, terminlnd, că va arata aceasta într’o întrunire viitoare, clnd va desfăşura şi programul liberalilor democraţi. Oratorul se retrage de la tribună în mijlocul aplauselor asistenţilor. moţiunea D. A. Bacalbaşa citeşte şi adunarea a-probă în unanimitate o moţiune, prin care cetăţenii capitalei se declară nemulţămiţl de situaţiunea financiară ce a creat ţărel regimul liberal, de politica sa financiară nechibzuită; declară că se vor opune împotriva unor noul dări, în special a legel patentelor şi timbrului, şi, amintind angajamentele luate de liberali pe cîud erafl în opoziţiune, Invită pe guvern să le respecte. (Serviciul Agenţiei Romîne) Berlin, 22 Martie. împăratul a acordat, d-lul Nansen modalia de aur pentru ştiinţe. D. Nansen a fost obiectul ui or ovaţiunl în cercurile ştiinţifice. Alger, 22 Martie. Marele duce moştenitor al Rusiei n’a părăsit odaia de trei zile. Viena, 22 Martie. Starea crizei ministeriale nu s’a schimbat. In cercurile parlamentare bine informate, se aşteaptă la o soluţiune a crizei înainte de viitoarea şedinţă, a Camerei deputaţilor, ce va avea loc Marţi. Turcia şi puterile Constantinopol, 22 Martie. Comisiunea de anchetă trimisă la Tokat a făcut să se aresteze 140 musulmani şi 4 armeni. Constantinopol, 22 Martie. Hassan Paşa a fost numit valid din Si-vas şi a plecat să ocupe postul săfl. Ambasadorii au protestat în mod colectiv în contra numirei lui Hassan paşa şi aşteaptă retragerea acestei numiri. Constantinopol, 22 Martie. Ambasadorii afl ţinut ieri o întrunire în privinţa autonomiei Cretei şi alegerel guvernatorului săfl. Consiliul de resbel s’a întrunit în ultimele zile de mal multe or! la Yldiz Kiosk. Răsboiul cu Creta Canea, 22 Martie. Insurgenţii din Akrotiri cari, cu auto-risaţia amiralilor coborau înălţimele cu familiile şi vitele Iar, au fost atacaţi de 2000 de başibuzuci, eşiţi aseară din Canea. Insurgenţii aii răspuns la atac şi aii omorît 60 de başibuzuci. Un detaşament de soldaţi europeni au primit ordin de a desarma pe başibuzu-cii cam au depus fără resistenţă armele şi muniţiunile lor. Caneea, 22 Martie. In momentul clnd s’a dat ordin de a se bombarda başihuzucil, marinarii afl zărit pe Înălţimile lui Akrotiri, pe maiorul Bor şi doi ofiţeri italieni; în acelaş timp sosea şi generalul Tewfik paşa care a reuşit să astlmpere pe başibuzuci. Discursul d-luî Hanotaux Paris, 22 Martie. Camera deputaţilor. D-nu Gauthier întreabă pe ministrul afacerilor străine asupra evenimentelor din Orient şi regretă că Francia s'a unit cu Turcia în contra Greciei. D-nul Hanotauxdeelară că planul adoptat pentru regularea afacerilor cretane a intrat în cale de execuţiune. Nu trebue să judecăm afacerile cretane după părerea insurgenţilor cari sunt in contra autonomiei, aşa de necesară. Puterile vor lua măsuri noul pentru protejarea oraşelor acestui teritoriu. Pînă acum nu s’a produs nici un fapt grav la graniţa Tesaliel. Totuşi d-1 Hanotaux nu ascunde că concentrările de trupe greceşti şi turceşti dau motive serioase de nelinişte, însă sunt \atenuate prin declara-ţiunile guvernelor din Athena şi Constau* tinopol. de a evita or-ce act ofensiv. Pe de altă parte diferitele State balcanice, par merefl dispuse să conserve atitudinea lor Înţeleaptă şi reservată care a contribuit mult la menţinerea păcii generale. Puterile examinează condiţiunile cum s’ar putea efectua blocarea mai mult sau mai puţin aspră a Greciei continentale. Intr’uu cuvînt, puterile rămîu Înţelese pentru a sili să împedice evenimentele actuale de a aduce după sine consecinţe mai grave {tentru pacea generală. Acesta este scopul or principal, care s’a atins pînă acum; conflictele locale n’afl adus nicăieri vr’o stare de ostilitate. Se poate spera că nici un conflict nu se va produce din altă parte. Guvernul urmăreşte în Creta aplicarea autonomiei prin măsuri noui, în privinţa cărora puterile vor delibera prin organul ambasadorilor lor la Constantinopol. Guvernul crede că în această sarcină dublă ce şi-a asumat Europa, timpul o să vie în ajutorul sfaturilor de înţelepciune şi temerel ce insipiră tutulor primejdia unul conflict slngeros. (Aplause). D-nul Hanotaux face cunoscut Camerei măsurile luate în privinţa afacerel din Tokat şi adaogă că Francia îşi dă toate silinţele pentru a face să isbutească reformele. Faptele regretabile din Scutari (Albania) n’afl avut urmări deplorabile, mulţumită in-tervenţiunel ambasadorilor. Camera aprobă în unanimitate politica urmată la Madagascar, şi adresează felicitări armatei care asigură pacificarea insulei. Senat. Această adunare aprobă declara-ţiunile d-lul Meline care declară că guvernul va şti să taie pofta acaparărilor clerului. SERVICIUL NOSTRU SPECIAL înarmările Greciei Sulina, 23 Martie ora 2.50 p. in. Au sosit 77 rezervişti greci care se îmbarcaseră de la Galaţi pe vaporul Sirneta. întreg oraşul le-a făcut o primire entuziastă. ______Inserţii şi reclame0 Calomniile contra JEpitro-piei Nifon De clt-va timp unele ziare şl-afi făcut o ocupaţiune din a calomnia Epitropia Nifon. Calomniile ce se aruncă acestei instituţiunl sunt însă aşa de vage, în cît nici măcar nu li se poate răspunde. Ce poţi, în adevăr, răspunde unei acusa-ţiunl formulate cam în modul următor : Aflăm că la Epitropia Nifon se petrec neregularităţl mari, astăzi atingem cestiu-nea numai în treacăt, în eurînd ne vom ocupa mal pe larg, trebue să înceteze odată A se citi: Camera, Senatul, Ultimele Informaţiunî şi Ultimele Telegrame, în pagina a 4-a. 1) Redacţia nu răspunde de cuprinsul acestei rubrici. jaful în averea publicului» şi altele de acelaş fel. Nimic lămurit, nimic la care să se poată replica Aşa că domeniul calomniei rămîne Întins la direcţia paraponiştilor safl a clevetitorilor interesaţi. Pentru a se tăia scurt aceste porniri a unora de a specula o instituţiune de caritate,—Epitropia face cunoscut că : sfidează să i se afirme anume de ce neregularităţl este aeusată, şi că ea cere anchetă spre a se confunda calomniatorii. Aceasta însă odată pentru tot-d’a-una, căci administraţia unul aşezămînt pios, nu are nici timpul necesar, nici mijloacele pecuniare indispensabile, ca să astupe nişte guri însetate după clştig. Fondurile destinate milelor nu pot fi întrebuinţate pentru potolirea unor asemenea pofte. Epitropia Nifon ”MINISTERUL JUSTIŢIEI Publicaţiune Domnul Mihail Ştefănescu, proprietar din Bucureşti, Bulevar'dnl Elisabeta No. 64, a făcut cerere Ia acest minister pentru adăogirea la numele săfl patronimic de «Ştefănescu», a celui de «Zânoagă». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. ACADEMIA ROMÂNA AHtmciu In noua stradă ce se deschide pe terenul caselor Otteteleşanu între strada Teatrului şi strada Sărindar, sunt de vînzare trei locuri cu următoarele dimensiuni : Locurile No. 1 şi No. 2 cu cîte 19.40 metri lăţime, 30 lungime, suprafaţa de cîte 582 metri pătraţi. Locul No. 3 cu 19,40 m. lăţime în stradă, 27,80 metri lăţime în fund, 30 metri lungime, suprafaţa de 659,90 metri pătraţi. Doritorii se vor adresa Academiei Romîne, in Bucureşti, calea Victoriei, 135. ADMINISTRAŢIA REVISTEI «KIKIREZU» Avis Revista Kikirezu încetînd d’a mal apare, să face cunoscut, că abonamentele încasate cu anticipaţie să vor restitui, la cerere, cu începere de astăzi înainte. A se adresa : Calea Victoriei, 29. MZHaI ceekez AYOCAT Brăila. Strada Regală No. 1. Avis folositor Credem de datoria noastră să reamintim din timp in timp cititorilor noştri că pentru a repara forţele slăbite, a combate anemia şi starea febroasâ, a grăbi convalescenţa, cel mal bun mijloc este de a bea după fie-care masă un pahar de liquer de vin de quininn Labarraque. Formula acestui vin a fost aprobată de Academia de Medicină din Paris şi se recomandă cu foarte mare succes de cel mal celebrii doctori din toate ţările. CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand îu medicină Paris, Boulevard Montparnass, 162, Paria Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale diu Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cea consultaţiune şi prin corespoadenţă' Doctorul Galimir de la facultatea din Paris Special pentru boalele de stomac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 Dinţî cu 7 leî unul Se pune în cautchuk în strada Cempineanu No. 16 Drava unde trebue să fiţi liberaţi. Spune-ţl la oraş ceea-ce aţi văzut, spre a se şti că ţiu de o potrivă, făgăduelile ca şi ameninţările inele. Cale bună! domnilor, cred că nu vă place să vă zic: la revedere. II Trupa rupse rîndurile. Doul oameni luară cadavrul şi se duseră să ’l arunce în rîfl, la cîte-va sutimi de metri depărtare. Lanţurile care legafl picioarele prizonierilor fură luate, spre a putea face drumul lung ca de vr’o trei kilometri, pe care aveafl să-l facă pînă la vadul numit, unde avea să se facă răscumpărarea. Dacă întreaga trupă s’ar fi dus la locul înţeles, putea prea bine să cază în vr’o cursă. De unde, necesitatea de a trimite numai un mic număr de oameni, pe cît se poate de restrîns. Dar cum Sabarof cunoştea ce poame îl sunt oamenii, se gîndi că cel însărcinaţi cu primirea sumei, puteafl să aibă vr’o idee ca să ia fuga după ce vărsarea era făcută în infinite lor şi de aceea procedă în chipul următor : Sabarof fixase întîlnirea la un loc în care situaţia topografică îl îngăduia să posteze soldaţii săi din distanţă în distanţă, doul cîte doul, spre a se spiona unii pe alţii. Se făcea ca un fel de lanţ care lega locul de schimb cu tabăra. In aceste condiţiunl, nu putea veni nimft- ia, credea Sabarof, gîndurî piezişe, căci n’ar fi putut scăpa de gloanţele grupei celei mal apropiate, şi de cele-l’alte care ar fi alergat imediat. Sabarof nu mal repetă instrucţiile pe care practica îndelungată le făcuse familiare bandei. Şi ast-fel, cel zece oameni de pîndă, erafl să se depărteze cu prizonierii cîud el îl opri cu un semn. — Mal staţi! zise el. Sava şi Barbu, veniţi încoa! Am să vă dafi ordine particulare. Doul soldaţi se apropiară : unul bălan, în-nalt de stat; cel-i’alt, ceva mal mărunt, slab şi foarte oacheş. Trăsăturile lor dispăreai! sub o barbă deasă, care de multă vreme trebuia să nu mal cunoască briciul, după cum şi părul lor lăţos, nu ’şl o fi mal adus aminte de foarfeci şi de pieptene. Toluşî, după mers, după vorbă, ghiceai în el, cu toată înfăţişarea lor nespălată, şi hainele lor prăpădite, pe nişte oameni de o condiţie socială, dacă nu înaltă, cel puţin superioară aceleia a majorităţeî tovarăşilor lor. In cîte-va cuvinte scurte Sabarof, le explică ceea-ce aveafl să facă. In loc de a reveni la tabără, după primirea rescumpărărel, el se vor despărţi de escortă, vor trece gîrla şi se vor duce, fie-care în cîte o parte, la două sate vecine în care banda avea prieteni şi spioni. Sabarot aştepta veşti de la alţi şefi de Irupe, cu care vrea să şi unească mişcările. Trebuia să aibă niscaiva scrisori adresate în acele sate, sub numele unor locuitori cărora le dete numele. Era vorba să meargă spre a căuta scrisorile şi să i le aducă cît mal repede. — Căpitane, să mă erţl,zise omul oacheş, dar nu o să ni le dea, aşa numai pe cuvînt. Poate n’ar fi răfl ca să avem scrisori? — E drept! răspunse Sabarof. Scoase un carnet din buzunar şi scrise repede cu creionul cele două rîndurl următoare: «Sava, înfâţişătorul, vine în numele mefl. Să T se dea toate lămuririle verbale şi să ’I se Inmîneze scrisorile la adresa mea». Rupse foaia, o dete celui mal mărunt, din cel doul, şi scrise un al doilea bilet, cu această singură deosebire de cuprins, că numele lui Sava era înlocuit cu acela de Barbu. Acest de al doilea bilet fu dat omului cu barba gălbue. — Duceţi-vă acum, zise Sabarof, şi fiţi cu cu ochii în patru! Escorta şi prizonierii, la care se adăoga ţăranul care fusese trimis la Sabarof, de către purtătorii banilor, pornind la drum, străbătură luminişul, scoborîră coasta dealului pe care se ridica acea casă în care s’a petrecut cele arătate. Pe la jumătatea drumului, doul oameni se opriră şi se Înfundară într’un desiş. Alţii sedeslipu-ă succesiv, la poalele coastei şi pe cîrnpie, adăpostind u-se după arbori, stîncl şi prin vîlcele, avînd tot-d’a-una grijă de a păstra înaintea lor un spaţii! deschis destul de larg spre a nu pierde din vedere pe cel cari urmai! să meargă mal departe. Trei sferturi de ceas aproape după plecarea de la tabără, Barbu, Sava şi alţi doul soldaţi rămîneafl singuri cu prizonierii şi ţăranul. — Uite oamenii! zise acesta, arătînd ca la 500 safl 600 metri doul oameni în picioare pe o colină. Supt de cea-l’altă parte a Dravel. Mica trupă se opri o clipă. Se auzi nelămuritul murmur al apel. — O să fiin foarte bine colo, zise Barbu către Sava, arătlnd albia unul rit! secat ale cărui maluri făceai! un minunat adăpost. (A se citi urmarea în numărul viitor). PREMIILE FOILETONULUI DIN „EPOCA” Premiul l-iu— Patru-zeci lei se va da celui care mal ’nnainte de capitolul XVII al părţei întîia, va fi ghicit soarta celor mai multe personagii din cele mal jos arătate. Premiul II-lea.— Doul-zeci lei pentru acela care. | între capit. XVII şi XXIII, va fi ghicit soarta aceloraşi personagii. Toate răspunsurile trebuesc să le semneze trimiţitoril, cu numele lor, cu adresa lor ec-xactâ. Pseudonimele se resping. Plicurile cu răspuns trebuesc să aibă aceste cuvinte: «Pentru Moştenire-Concurs.» Asa dar, b 7 Ce §e va alege «le: SAVA? BARBU? FLORE ANU? Boerul ZAMFIR PORESCU? BĂLAN? CIOBANUL PĂSĂRICĂ? ADRIANA PORESCU? www.dacoromardca.ro EPOCA EDIŢIA»3» ECOUAt ,** Vineri 21 curent, Pâr. V. Pocitan, ba c&laureatjşi student In drept, şi-a susţinut Înaintea juriului facultăţel de teologie, teza sa de licenţă in teologie, Intitulată: Rudenia şi afinitatea ca impediment la căsătorie în dr roman, romîn şi bisericesc. Reverentia sa a fost călduros felicitat de către membrii juriu'ul, proclamându-1 licen• ţiat în teologie magna cum laude. «•*« Amintim cilitorilor noştri, că astă-searâ, Luni, la circul Regal Sidoli, se va da sub înaltul patronaj al M. S. Reginei reprezentaţia de gală In folosul tondulul li lantropic al societâţel pe sionarilor, repre zentaţie care va fi onorată cu prezenta în tregel Curţi Regale. Nu ne îndoim că la această excepţională reprezentaţie, cu program foarte bogat şi variat şi în scop filantropic, publicul se va grăbi să participe în număr mare. JOI VERSE DIN CAPITALA Focul din strada Pînzarî.—ErI, la orele 12 din zi, un incendiu colosal a izbucnit la depositul de producte chimice al d-lul G. P. Peteu, unul din fruntaşii comerţului din capitală. Iată împrejurările în care s’a produs focul: Un băiat din prăvălie, ducîndu-se In pim-niţâ cu o luminare se scoată benzină din-tr’od amigeană, a întlrziat acolo, probabil, ju-clndu-se; un alt băiat, tot servitor, Gheor-ghe Tecucianu, ducîndu-se să-l cheme, i-a făcut brîncl peste Iade unde era i-a pusă luminarea, care, câzînd peste vasul în care deşertase benzină, imediat făcu axplozie şi flăcările se comunicară şi la cele alte bu-toae cu uleiuri. Stăpînul fu îndată înştiinţat, dar, în zadar, cînd intră în pimniţă, toată era cuprinsă de flăcări. La ora 12 şi jum. sosiră pompierii. Mal lutăl se luară toate precauţiunile ca focul să nu se comunice prăvăliei, astupîn-du-se toate intrările în pimniţă şi udlndu-se continuă. De la orele 12 şi jumătate de cînd afl venit pompierii şi ptnâ la 5 s’a pompat atlta apă în cit pimniţă era aproape plină. Toţi curioşii se adunaseră şi erafl îngroziţi de sinistrul ce era în faţa lor. Nori groşi de fum, produşi de uleiul a-mestecat cu frunzele unei plante, Scumpia, se ridicaă la o aşa înălţime, în cit din depărtare ori cine putea vedea că un foc mare e în Capitală. La ora cinci, văzînd că nu se poate domoli fumul care cu furie isbucnea pe ferestrele pimniţel, se hotărî ca pompa cu aburi să pompeze o aşa mare cantitate de apă, în cit inundlud pimniţă, să localizeze focul. In zadar. Cu cit presiunea apel era mal mare, cu atlt focul In năuntrul pimniţel se arăta mal furios prin fumul ce’l scotea pe ferestre. Foarte tîrzifl, pe la orele 11, s’a putut stinge. Copilul care, din inprudenţă, a răsturnat luminarea în vasul cu benzină, a fost transportat la spital, fiind puţin, ars, iar cel alt la secţia respectivă. Prăvălia era asigurată. Graţie neobositei activităţi a d-lul Eusta-ţiu, locotenentul pompierilor, s’a putut localiza focul şi a scăpa pe d. Peteu şi Creangă de nişte pagube colosale, prăvălia fiind plină cu mărfuri şi cu un depoă de hîrtie de ţigară Panama. Astă-zl se va pompa apa din pimniţă, care este plină. Pagubele sunt evaluate la 60.000 lei. Biserică spartă. — Astă noapte, la orele 1, pungaşi de meserie s’atl introdus, spărgind uşa intrărel, In biserica Bradului, din strada Boteanu. furlnd două cutii in cari eraO depuşi banii bisericel şi alte obiecte sfinte de valoare. Poliţia urmăreşte pe îndrăzneţii pungaşi. Pungaşprlng.— Agenţii siguranţei publice, aă prins astă noapte pe individul N. Georgescu, cunoscut pungaş, in momentul cînd spărgea prăvălia de berărie a d-lul Tomek, situată in scuarul bulevardului din faţa Universităţel. Pungaşul, arestat, a fost Înaintat la prefectura poliţiei. Furt cn spargere. — Asta noapte s’a spart prăvălia d-lul Stere Marinescu din strada Belvedere 10. Pungaşii, după ce ati spart uşa prăvăliei, o dată Înăuntru, aU spart tejgheaua şi aă furat toţi banii cari eraO depuşi lutr’lnsa. Autorii acestui furt nu aO fost Încă descoperiţi. Poliţia cercetează. încercare de «lnncldere.-Ghiţă Nuţu, fost funcţionar poştal, voind a-şl pune capăt zilelor, a Încercat a se spinzura astă-noapte in latrinele caselor sale din strada DudeştI 104-Din norocire Insă, în momentul clnd Nuţu isl regulase ştreangul de glt şi era gata să-şl pună in execuţie planul stal funest, un vecin al săfl, cîrciumarul T. Teodorescu, prinzi id de veste, intră In latrină şi găsindu-1 bălâbănind-se şi cu laţul de glt, ’l-a tăiat repede fringhia şi ’l-a scăpat ast-fel viaţa. Pină acum nu se pot cunoaşte cauzele ace: tel încercări de sinucidere. Accident nenorocit.—Azi, la orele 9 şi un sfert, vagonul tramvaiului noă No. +1 a călcat, in dreptul caselor d-lul Sfetescu. strada ' Mireoa Vodă, pe un copil. In virstâ de zece ;1 • LJj, Regele şi Regina aii am&a;. ;>J ;area în străinătate pe 2ma iU 4 Aprilie. Cu toate acestea, plecarea Suveranilor i u este de loc sigură, căci ea a rnă de desfăşurarea e-veninjantelor din ţară şi din 0-rient. Cu privire la marele incendiu din strada Pinzarl, ale cărui amănunte le-an îdiţia noastră precedentă, a> i cu toată sirguinţa dată de pompi- induşi cu o neobosita acti- vita’ dt d. locotenent Eustaţiu, focul i"’ a pui fi localizat de cît azi dimineaţă, pe ia orele 5. ■J.a or--!' li incendiul nu era stins uorl : roşi eşiaft Încă pe ferestrele pivniţei. __________________________ Sunt mari temeri ca tocul să nu se comunice prăvăliei. Azi se va citi decretul prin care se-siunna Corpurilor Legiuitoare va fi prelungită pină Simbătă, 29 Martie. D. C. Sărăţeanu, primul procuror al tribunalului Ilfov, a citat la parchet pe redactorii revistelor pornografice «Kiki-rezul» şi «Kixul». O acţiune penală de atentat la bunele moravuri se va deschide în contra numitelor fol. Era şi timpul. In urma morţel lui Al. Lahovari, s’a constituit la R. Vilcea un comitet pentru ridicarea unei statul în localitate marelui bărbat. Publicăm astăzi procesul verbal pentru constituirea comitetului: Proces Verbal Aslă-zl 9 Martie, 1897, sub-semnaţil cetăţeni şi membri al parlidulul conservator din Judeţul Vilcea, în urma morţel regretatului preşedinte al comitet ului executiv local, marele patriot şi ilustrul bărbat de Stat, Alexandru N. Lahovari, ne-am constituit in comitet pentru a lua iniţiativa ridicârel unei statul, în oraşul Rîmnicu Vilcea, acestei măreţe figuri, căruia judeţul Vilcea in special îl datoreşte in cea mal mare parte propăşirea sa, aclamind ca preşedinte al acestui comitet pe N. ţGr. Fili-pescu, care in numele nostru va lua toate dis-posiţiunile ce va crede necesarii pentru atingerea scopului dorit. Const. N. Heresen, I. Sinesen, A. P. Bottea, I. Dumitrescn, C. Golescn, Nicolae R. Capită-neanu, N. Dumitrescn, Gr. V. Pleşoianu. Dezarmarea başbzuucilor Canea. 23 Martie. Pentru liniştea oraşului este urgent de a procede la desarmarea başbuzuci-lor şi de a împedica guvernul de a trimite arme turcilor refugiaţi in oraşe. Canea, 23 Martie. Desarmarea başbuzucilor a început de dimineaţă. Oamenii din satul Kelieni ati refusat de a preda armele şi ah reclamat un ordin al guvernatorului. Colonelul austro-ungar Guzek, care conduce operaţiunile, a ordonat chiar In presenţa lui Edhem-paşa de a începe perchisiţiunile. Edhem-paşa a decis să facă să inter-vie şi consulul austro-ungar, şi odată a-cesta sosit cordonul trupelor s’a strîns în jurul başibuzucilor, cari ad început să predea puştile lor în mod liniştit. Edhem-paşa a fost făcut răspunzător de operaţiunea desarmărif. Mîine se vor restitui 500 de puşti. Mal mulţi ofiţeri turci sosiţi din Cons-tantinopol ad debarcat pentru a lua comanda batalionului turc venind din Candia. Canea, 23 Martie. Cu toate ordinele amiralilor, -autorităţile turceşti ad refusat de a pune în libertate trei prisonierl greci din Akro-tiri. Soldaţii turci prisonierl al colonelului Vassos refusă de a părăsi lagărul. El vor fi îmbarcaţi la Platania şi tri-mesl in Turcia. In ajunul războiului Alena, 23 Martie Ştiri precise lipsesc, totuşi blocarea se consideră ca iminentă. Declaraţiunile d-lul Hanotaux îa privinţa acceptării autonomiei de către cre-tanl provoacă protestările indignate ale ziarelor. Un meeting mare s’a organizat pentru Marţi, zi de serbare naţională, spre a protesta în contra puterilor şi pentru a încuraja guvernul grec în linia sa de conduită. Roma, 23 Martie «Agenţia Ştefani» află din Suda că toate puterile au ordonat amiralilor lor de a procede la blocarea pacinică a golfului Egine. Amiralii studiază modul de a procede acolo. Londra. 23 Martie. D-nul Cu rjn a p-o nţat un discurs la Sutl :id <,'& norii li- nul renbel iii mur-.t Ia orizont, dar puterile spe>r :ncă să înlăture de-sastrul. Nu se poi - e per niţe Greciei de a lua o parte a U li o rar'ui otoman fără con-simţimintuL ■>. ’* r< întîi trebuie să se creeze itate guverna- mentală şi 4 > . pacific:' Creta. Noul guvernator . ji < e.p ■ t şi numit de puterile maţi. Greci» nu ar puf «a comite o rima urni mare de cit atacind Tu- Este de datoria JSttg, erei de a ră-mîne în concertul eu- < "an care formează cel mai ut a. ■ p ’res al dreptului public şi (l. morală al acestui secol. Atena, 23 Marlie. Un decre' al guvern, !ul interzice Întrebuinţare.. depeşilo’ ' rate In serviciile intern şi internaţional. Luptele >r ■ ml l indiei continuă. SAL SACHS BUCUREŞTI, Str. Sinîrdan. 23. — BRAILA, Bulevardul Cuza, 114. — YAKNA. general al renumitelor fabrice: AVELIAG 4* A*OIlTEIt, ROCHESTER (Anglia) Plano 71 a n uf aclurl n// C-itie, CHICAGO (America) RECOMANDĂ: Loco mobile şi Treerătort Cele mai perfecţionate maşine de secerat şi legat snopi. „PLANO“ previîziite cil „Roata Voiantft**—Tăişul 195 din. DEPOSIT de TOT FELUL DE UNELTE si UTENS1LE AGRICOLE RUSIA RASROIUL greco-turc Petersburg, 23 Martie. Journal de St.-Peierebourg blamează cu energie atitudinea agresivă şi provocatoare ce păstrează Grecia cu o înră-păţînare regretabilă silind asl-fel puterile la blocarea golfului Egine. — Lă-sînd trupele sale în Creta, guvernul grec impune populaţiei toate inconvenientele blocărel şi împiedică pe amirali de a restabili o stare de lucruri pacînice şi de a cunoaşte adevăratele aspiraţiunl ale locuitorilor insulei Creta. Actele colonelului Vassos sunt destul de cunoscute ; a mers pînă să declare resbel tutulor puterilor. — /Jarul nn admite cu Grecia să poată *ă comită nebunia de a declara resbel Turciei. — Dar dacă ar face-o, Grecia va fi fără îndoială agresoarea şi ar fi răspunzătoare de declaraţia de resbel aruncată în faţa Europei, care îşi dă toate silinţele pentru menţinerea păcei. Ar fi timp pentru guvernul eleji de a renunţa la ilusiile sale, cari n’ar putea fi urmate de cit de decepţiunl dureroase. Dacă Grecia precipită resbe-lul, ea n’ar putea să se baseze pe sprijinul nici unei puteri. Ori care ar fi rezultatul luptei provocată de Grecia, nici o dată puterile mari nu vor admite ca agresorul să tragă nici eel mai mie profit. Concertul unanim al puterilor ră-mîne nestrămutat şi oferă garanţia cea mal sigură pentru triumful final al principiilor de ordine de drept şi de echitate şi cel mal bun gagiu pentru menţinerea păcii generale. SERVICIUL NOSTRU SPECIAL Viena, 21 Martie. 8e afirmă că la lupta de alal-tăerl de la C’aueea, la care au luat parte trupe Italiene şt aus-tro-uiigare, aceste diu urmă aii avut patru oameni morţi, printre cari un căpitan; au fost şi şeapte răniţi. Viena, 24 Martie. Se depeşaxă azi din Alena ziarului «]%7cue& Wiener Taf/blalt» că Grecia e hotă-rilă să declare războia Turciei* |M. Sting Biblioteca pentru toţi a 30 bani muuărnl A. Vlahnţă, Icoane şterse (Nuvele) Jj. Bttchâlin, Castelul Peleş (Descriere) M. Duoiitrescu, Novele !>. Teleor, Schiţe Urmoristice A. Panii, Povestea Vorbii Ionescu ©ion, Istorice ©oetlie, Werther (Homan) 'tVildeubrucli, Doul Trandafiri (Nuvele) lîourde, Patriotul Kadu D. Ko&etti, Din Inimă (Poesil) Pecand şi Bande, Convorbire despre Artă Tennyson, Enoch Arden (Poemă) Angler d fiaiideau, Ginerile lui Poirier (Teatru) CONST. HAMANGIU Scriitori şi Artişti Studii! asupra dreptului lor. De vlnzare la toate librăriile. NiICOI.AE lOIEUl) Economie Politic ăi Voi I. lei 4,50.—Voi 11, lei 4. Editura CAR0L MULLER. Papier High-Life FUMEZ US A j¥ A M A JP N -A i* A .1 A M 1 Ou ne funi^z pus Deposit general Crrangă & C. Bucureşti Strada Plnzari No» 10-14. CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur. argint şi pietre fine, de brilianle, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl .comemorative de aur. argint şi a-raină, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. La cerere mă voiu prezenta la domiciliul d-ior cumpărători şi vinzătorl. Eijouterie, Horologerie & Argintărie laKOX WEI^HBLUTH 40, Calea Victoriei, Bucureşti !*piitru logodne şl nunţi Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasiuul meO in tot-de-auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argini, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase. Bogat asortiment în diferite argintării (Riolz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE, FRUCTIKRE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI. DE CAFEA etc. * Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Primeşte iu scltiuib orl-ce obiecte uzate _ Avem onoare a aduce la cunoştinţa d-lor amatori, că de la Sf. Dumitra 1897, avem de închiriat localul cafenelei şi partea din etagiul I-ifi şi al Il-lea care vine d’asupra cafenelei din palatul nostru, str. Doamnei No. 12. Pentru ori ce informaţiunl, a se adresa la Direcţiune îu orele de biuroă, adică de la 10—12 a. m., şi de la 2—5 p. m., în fie care zi de lucru. Direcţiunea generală a Societăţii de asigurare «Naţionala». MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucurescî, str. Smârdan, 2 liu AtflfirlPPkpr Brăila, Bulevardul Cuza,17 VIL OludUuLăul Craiova str Cogălnicdnu lo I>© închiriat In pasagiul D. Ghicii, Str Lipscani No. 10 Prăvălii şi locuinţe In Palatul Dacia, Strada Lipscani, No. 1 Uocuinţe. In Strada Regală, No. 16 şi 18 Prăvălii şi locuinţe Informaţiunile se pot lua la Direcţiunea Societâţel «Dacia-Romania», Str. Vămel, 3. iVOf/f Din cauză de pieeare se vinde una pereche cal murgi închişi, în vîrstă de 6 ani, sănătoşi, înalţi 16 pumni. Doritorii se vor adresa. Str. Batiştel. 15 MOBILE FALA CONCURENŢA! DIN FABRICELE IAC» & I0SEF K9H Aranjamente complecte de odăi, cn ornamente în relief şi imprimaţiunî technice, cea maî nouă invenţiune. ELEGANTE, FOARTE DURABILE ŞI DE TOT DEM0NTABILE. SE GÂSESC LA TOATE MAGASINELE MAI BUNE DE MOBILE Recomandabile pentru orî şi cine, în SPECIAL PENTRU HOTELURI. Fie-care bucată de mobilă poartă firma incrustată J. J. K. Bucure, ti. — Tipografia EP< V» Str i Clementei ttu. a, -- Hutwvm. Informaţiunl se dau la. represenlanpii generali. A. BLAU & 0IE 2, STRADA 8MÎRDAN www.dacoromanica.ro