SERIA II.—ANUL m, No. 409. CMiţia a treia DUMINICA, 23 MARTIE, 1897 |j NUMĂRUL 10 BANI A BOMAIHMTEXE încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; in streinătate 50 lei ase luni ... 15 > » » 25 » el luni . . . 8 » » > 13 » Un număr in streinătate 30 bani Sas Tre MANUSCRISELEJTO SE ÎNAPOIAZĂ ADMINISTRAŢIA Io. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 NUM ÂRUL^IO BANI ANfTNCIURILE In Bucureşti şi judeţe «e primesc numai .la Administraţie In streinătate, direct la aaministrafie şi la toate oficiile de publicitate Anuncinrl la pag. IV...0.80 b. linia > » » III.....2.— lei * » » » II......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr yechiă 30 bani REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 RÂSBOiUL DINTRE Cerinţe absurde Alaltaerl s’a petrecut în Cameră un incident foarte dureros. Nu e vorba, multe icidente dureroase s’aQ petrecut în Camerele colectiviste ; dar, după părerea mea, cel de alaltaerl e cu atât mal dureros, cu cât nu atinge numai pe colectivişti, ci şi pe un eminent conservator, pe unul dintre cel mal distinşi fruntaşi al noştri, pe d. Take Ionescu. Trebue 1 sa mărturisească însuşi d-sa că a păţit-o destul de bună. Cu multte-melQ, d. Mârzescu l-a acuzai, în plină şedinţă a Cameril, că a făcut o lege absurda pentru învăţâmîntul primar. Iată cum s’a petrecut lucrurile. D. Bianu, cunoscutul secretar intim al d-lul Sturdza—pe cum e ştiut că orice secretar intim care se respecta împărtăşeşte, ba chiar exaltă sentimentele şi resentimentele şefului s6Q.—a aruncat o săgeată ministrului cultelor cer&ndu’l sâ’I dea explicaţiunl: pentru ce numeşte numai cu titlu provizoriei inspectori, revizori şi chiar directori de şcoli primare ? D. Mârzescu a avut curajul lăudabil să rQspunză imediat la interpelare şi să satisfacă pe deplin, sper, curiosilatea d-lul Bianu. Ministrul cultelor a declarat câ anomalia pentru care este interpelat se datoreşte d-lul Take Ionescu: acesta, în legea înveţămîntulul primar, a pus, pentru recrutarea personalului inferior, nişte condiţiunl de capacitate aşa de grele, în cât d-sa, d. Mârzescu, cu toată bunăvoinţa d-sale, «n’a găsit pe nimeni in partidul colectivist capabil să poată fi numit cu titlu definitiv». Respunsul franc al d-lul Mârzescu a stîrnit din partea majorităţii Camerei mormăell, grohăell şi protestări de sigur, contra ministrului reacţionar, autorul absurdei legi. El! Cu toată stima ce am pentru d. Take Ionescu, cu tot respectul ce datoresc acestui general, printre soldaţii căruia am onoarea i sa me numfir, nu me pot opri să * mărturisesc că, de data aceasta, sunt cu totul de părerea d-lul Mâr-zescu şi a colectiviştilor... Dacă aQ dreptate oamenii, n’am ce le face— aQ dreptate. Cum ? D. Take Ionescu, după atâtea şi atâtea studii cu oameni competenţi aleşi, tace o lege a înveţămîntulul primar şi nu ia seama că această lege nu poate fi aplicata de cât pe jumătate ? Zic, pe jumătate, căci nu trebue sa se uite niciodată că suntem o ţară constituţională, în care două par-f tide politice trebuesc să se perin-I» deze la guvern şi să aplice, când unul, când altul, legile. Şi dacă unul e pus în imposibilitate de a aplica, la rîndul lui, o lege, va să zică că aceasta lege nu se poate aplica de cât pe jumătate. I D. Take Ionescu a uitat oare că, afară de partidul conservator, mal r e în ţară uh alt partid care trebue să vie şi el la rîndul seQ la _ putere ? Şi dacă n’a uitat, ÎI era *permis d-lul Take Ionescu, un om |jpolitic aşa de pătrunzător, să nu ştie că partidul colectivist nu dispune de forţe intelectuale şi de elemente de cultură suficiente pentru a satisface exigenţele grele ale legii d-sale ?... Da ; e o mare gre- Işeală din partea unul om politic să nesocotească forţele brutale ale adversarului, dar, crez că e o greşeală tot atât de mare sâ’I exagereze valorile intelectuale. Dar eQ îl cunosc bine pe d. Take iooascu; ştia ce e capabil sâ răs- punză la aceasta învinuire; o să ’ml spună că n’a exagerat deloc capacitatea adversarilor, dar câ a-semenea nu voia să exagereze insuficienţa lor. D-sa ştia, mal nainte de d. Mârzescu, că nu uşor s’ar găsi în tot partidul liberal capacităţile şcolare cerute de lege; dar că nu se gândea cum că un ministru colectivist, voind să aplice legea, va căuta sa nu numească în funcţiunile şcolare de cât colectivişti. Mal la urmă, va zice fostul şi viitorul ministru conservator, eQ am avut o buna intenţie; am vrut să tac o lege care să garanteze şcoala contra năvălirii secăturilor inculte, non-valorilor pretenţioase şi nulităţilor intelectuale. Insă la aceasta îl răspunz eQ d-lul Take Ionescu. Bine, secături, non-va-lorl şi nulităţi, cât pofteşti; astea le ştim noi; dar nu trebuia d-ta, bărbat de stat, să uiţi că nu poţi îndrepta lumea cu umerul; cănu poţi schimba pe adversarii d-tale politici. Aşa i-a făcut DumnezeQ şi Brătianu; nu poţi d-ta face cu o trăsură de con-delQ căpşuni din mere pădureţe. D-ta trebuia să ştii câ partidul colectivist nu vede în cauza publica de cât interesele sale particulare; că pentru colectivişti, aparatul şi funcţiunile statului sunt nişte iesle, cari trebuesc să aibă o anumită înălţime şi lărgime de gratii, ca să poată ajunge orice partizan cu capul la ele. Pentru ce n’al avut d-ta prevederea aceasta ? Căci, din două una: ori n’al cunoscut. pe colectivişti, când al pus în legea d-tale condiţii de capacitate, pe cari dînşil nu le pot împlini; ori i-al cunoscut, şi atunci al făcut din legea d-tale o armă politică. D-ta, care va să zică, al voit, cu un cusur subţire, să osîndeştl un partid întreg la neputinţa de a ocupa dignitaţl publice, din cauză de incapacitate. Care va să zică, dacă numai în partidul d-tale se găsesc oameni capabili, şi între colectivişti nu se află de loc, precum a declarat, cu o francheţâ care T onorează, d. Mârzescu, atunci aceştia n’or să poată fi numiţi de cât provizoriu... Dar ce fel de politică e aceasta? Cu sistema aceasta de a cere condiţiunl serioase de capacitate, mâine-poimâine, conservatorii sunt în stare să facă pe colectivişti imposibili pentru mal toate ramurile administrative. Şi m6 întreb: ar fi un bine aceasta pentru instituţiunile noastre constituţionale? Un partid întreg să nu poată guverna, fiincă nu va găsi în rîndurile sale, cum foarte bine a spus d. Mârzescu, pe nimeni capabil a îndeplini nişte covîrşţtoare condiţii de capacitate? Nu. In urma declaraţiei d-lul ministru al cultelor, atât de francă şi de categorică, legea d-lul Take Ionescu trebue modificată în economia el totala, temperându-i-se cerinţele absurde; şi lucrul nu e atât de greO pe cât s’ar părea: un singur articol adiţional poate face din aceasta lege, absurda după experienţa colectiviştilor, o lege bună convenabilă. Legiuitorul n’are de cât să adaoge la sfârşitul el, următoarele : # «Partidul colectivist eventual la putere, negăsind în rîndurile sale pe nimeni capabil să îndeplinească condiţiile de capacitate cerute de legea de faţă, va putea dispensa de ele pe partizanii sei.» Numai astfel legea d-lul Take Ionescu va fi o lege binefăceloare pentru ţara întreagă, adică şl pen- Ti SI iURELIAHIŞTl tru colectivişti, nu numai pentru şcoala. Amlnterl, orice ministru colectivist care se va respecta pe el tot atât cât respectă principiile partidului, de a nu numi în serviciile şcolare de cât partizani politici, nu va putea face de cât ceea ce a făcut d. Mârzescu: prin respect către principiile Colectivităţii va numi colectivişti, dar ÎI va numi, prin respect pentru sine însuşi, numai în mod provizoria. D. Mârzescu a ştiut mal bine de cât oricine să concilieze cele doue respecte, şi, mărturisesc, e mare lucru din partea d-sale, mal ales când me gândesc la cel din urmă. Caragiale. reia avea să se consume cea mai urîcioasă faptă «lin cfte au să-vîrşit colectiviştii. N’a fost ckip, insă, pentru eă guvernul, care are toate îndrăznelile, n’o are şi pe aceea de a-şi mărturisi pe faţă păeătoşia. Publicul n’a fost admis Iu tribune şi murdăria s’a petrecut fu familie. Mcandalnl, cu toate acestea, u’a fost mai mic. Aceşti cetăţeni, colectivişti ei înşişi, aii fost tmbrtuciţi de poliţie şi goniţi diu sulă — pentru eă d. Yasile JLascar nu vrea să fie turburat de mojici fu combinaţiile sale de adincă politică. Pentru ast-fel «le colectivişti, ast-fel «le guvern trebue ! BUGETUL i Faimosul V. Lasear, omul cu cinci funduri Ia litră, dupft expresia unul confrate, s’a ilustrat inul alaltă-erl şi in finanţe, după cum se ilustrează deja la interne. — «VoiO face din administraţie a doua magistratură» striga acum cite-va luni mincinosul. Astă-zl şi clinii rid de această fanfaronadă ! — «VoiO face. a zis el alaltă-erl, ca acest buget anoi'nial pe care vi’l prezentăm să devină normal în rezultatele lui. — Da, att adăugat d nil Costinescu, Cantacu-zino, Stolujan şi toată Camera, însă numai după ce vom vota noul resurse (citiţi imposite.) — Nu, de loc, a replicat fanfaronul, fără resurse, fără imposite, fără nimic! Bravo, Tartarin ! Tristă soartă aa colectiviştii! Le’u fost dat— graţie neghiobiei şi indrăznelel lor—ca in curs de abea de un an şi jumătate să se desmin-ţeasră în tot ce aC spus, dindu-şl singuri palme formidabile pe ambele buci ale obrazului! Cine era de o aroganţă, cum numai ignoranţii pot să o aibă in materie de intocinire a bugetelor ? Voinţa Naţională. Cine şi-a plecat astăzi urechele In jos ca un dine de vînat bătut de stăpin pentru neghibăcie ? Voinţa Naţională. Dacă nu credeţi, citiţi în acel ziar articolul : «Bugetul pe 1897—98» de erl, Vineri. Cine plină mal erl scria o serio de articole cu intenţie de a fi tendenţioase, şi in care, de-nunţind neînţelegerile din partidul conservator, respingea cu indignare afirmarea cum că partidul liberul n’ar fi unit ? Voinţa Cine însă, erl Vineri, scrie că dacă bugetul presentat este şchiop, apoi aceasta se datoreşte «împrejură-«rt/or nenorocite prin cari trecem şi cari n’au «permis ca legile de resurse (citiţi impozite) să fie discutate şi votate la timp»? Tot Voinţa!! Cine nu voia acum un an să recunoască că situaţia economică aie o decisivă Inriurire asupra realizărei evaluaţiilor bugetare ? D. Canta-cuzino. Cine usta-zl recunoaşte acest adevăr elementar, in expunerea sa de motive? Tot d. Cantacuzino. Cine declara cu emfaz că nu va pune nici un impozit, şi că va echilibra bugetele liberale numai prin economii ? Cantacuzino. Cine a pre- sentat, sub pretext de modificare, cele mal Im-povârcătoare imposite : patente, Umbre şi înregistrare? Tot Cantacuzino. Cine in raportul săO general, de an, asupra bugetului, declara că partidul iiberal, trebuind să aleagă, pentru echilibrarea bugetelor, calea impositelor safi aceea a economiei, a hotărlt să ia pe cea din urmă respinglnd pe cea dintlia? D. Costinescu. Cine in raportul săO general asupra bugetelor din anul acesta, declară că este imposibil ca bugetele să se elibereze prin economii şi că este absolută nevoe de punerea de noul imposite pe ţară ? Tot d. CosUnescu, Cine ne acuză pe noi conservatorii că am umflat cifrele şi am Îngroşat evaluările bugetare ? Toţi colectiviştii iără deosebire. Cine insă astăzi umflă evaluările bugetare în mod scandalos, recunoscind el însăşi că le umflă ? Miniştrii, comisia bugetară, toţi colectiviştii. Cum meritaţi a fi calificaţi ? E drept că operaţia din urmă fiind prea scandaloasă, toţi sunt obligaţi ca să o scuzeze. D. Costinescu recunoaşte câ cifrele aO fost umflate, insă dă ca scuză golul pe care l-a lăsat retragerea legel modificatoare asupra patentelor, timbrului şi înregistrârel. Voinţa recunoaşte că «s’att urcat evaluările «veniturilor, mal cu seamă la vămi şi la vin-«zarea tutunurilor, Insă aceasta din cauza Im-«prejurârilor tii >te prin care trecem». D. Stolojan declară că bugetul care este prezentat Camerei spre votare e un buget provi-zor, pînă clnd Parlamentul va avea timpul să voteze noul impozite. însăşi d. Costinescu zice la finitul raportului safi : «Bugetele nu se pot vota de cit aşa pre-«cum sunt aşezate pe resursele vechi, de oare-ce «noul exerciţiu bugetar incepe peste puţine zile «şi pînă atunci nu e timp să se voteze şi pro• •mulge legile relative la resurse nouţ». Toţi sunt nevoiţi să recunoască faptul brutal, afară de Tartarin, locţiitor la finanţe, care Îşi merge maestuos drumul săă, lăsînd în urmâ-I o diră de fanfaronade şi minciuni ! Este un animal in America de Sud — nu ne aducem bine aminte numele — un animal mic ca şi Vasile Lasear, cu botul lungueţ ca şi al d-lul Lasear, care drept armă in contra duşmanilor săi puternici are... în momentul cind e atacat, el aruncă din partea posterioarâ ema-naţiunl aşa... de puturoase, in cit duşmanul fuge pestiferat. Tartarin al nostru şi el îşi are mica lui armă ofensivă şi defensivă, este acea cunoscută emanaţie de minciuni fenomenale şi de fanfaronade groteşti cu care improaşcă pe amici ca şi pe inamici, pestiferînd atmosfera luptelor noastre politice. Cînd Tartarin al nostru deschide... gura, este cum semenul săa din America de Sud ar deschide... punga de dinapoi... Lumea fuge desgus-tată şi indignată! In momentul acesta Tartarin nu e sur Ies Alpes, dînsul e sur Ies hudgets! ALTE SCANDALURI Acum nu se mai întreabă : „Fost-a scandal azî?“—ci: „Cîte scandaluri att fost ?“ Sala Senatului a fost, erl, teatrul unei lupte fratricide. Fracţiunea sturdzistă, pentru a face dificultăţi fracţiune! aureliamste, a cutreerat mahalalele săptamîna trecută şi a adns, erl, la Senat, o legiune de oborenî, cari sub conducerea lui Ionel Antonescu, să ceară guvernului înfiinţarea găreî de la Obor. Auzind că a venit lumea să manifesteze, d. Vaşile Lasear, enervat de prima manifestaţie făcută în contra generalului Budişteanu, a crezut că e vorba de o demonstraţie ostilă din partea opoziţiei—şi a dat poruncă poliţiei să alunge pe manifestanţi. Be aci încărcătura : inspectorii poliţieneşti şi Cantnniaril comunali îmbrinceatt mniţimea, pe cînd pnblicnl şi Ionel Antonescn, îmbrinceatt poliţia. D. Lasear, ministru de interne, striga în gura mare că va revoca pe d. Sulacola- şeful bandei —şi acesta vocifera că va asvîrli, cu haidamacii lui, banca minis erială. Abia tîrzitt, cînd a intervenit d. Proeopie Di-mitrescu, s’att recunoscut bandele, s’a lămurit încărcătura — căuzaşiî s’att sărutat şi naţia, luată pe chezăşie, a fost, în fine, admisă în tribune. Nu se potolise, însă, acest al douilea scandal, şi începe al treilea. D. Foni pune mina, în incintă, pe d. Mîrzescu şi ’î trage, în gura mare, o săpun eală pentru declaraţia făcută, alaltă-erl, la Cameră, cînd a zis că nu găseşte ia partidul naţional-liberal oameni destoinici pentru a-î numi definitiv în funcţiunile importante dependinţe de ministerul sătt. D. Mîrzescu, atins, lasă la o parte rezerva ce se impune omului politic şi ripostează d-lul Poni în nişte termeni cari ar fi stîrnit gelozia unul staroste de birjari. Parlament-obor! GARA DE LA OBOR (O manoperă colectivistă) Cetăţenii din părţile Oborului semnează din noQ petiţiunl către guvern şi Corpurile legiuitoare pentru facerea gării. Noi am spus că făgăduelile colectiviştilor sunt mincinoase şi drept dovadă am citat faptul că, de îndată ce aQ venit Ia guvern, au suprimat creditul votat de conservatori pentru gara de la Obor. Dacă doreau ca lucrul să se facă, n’aveaft de ce să anuleze acest credit. Acum putem să dăm cetăţenilor o nouă dovadă că guvernul II păcăleşte. Agenţii colectivişti fac de cltă-va vreme propagandă prin culoarea de albastru pentru construirea unei gări la DudeştI. PRINCIPELE NICOLAE nonl gnvernator al Cretei al treilea fiu al regelui George al Greciei născut în anul 1872 SIMPTOME ÎNGRIJITOARE Politica Rusiei.—Masacrele «le Ia To-kat.—Coiiiplicaţiiinî In Trans-vaal.—Agitaţiuni iu Hul-garia. Ştirile pe cari le primim din streinătate devin din ce în ce mai alarmante. Chiar oamenii cari, pînă deună-zi, vedeau în trandafiriii situaţia Europei, încep să peardă din încrederea lor în pace. Politica Husiel In Rusia sunt două curente cari îşi dispută, pentru moment, influenţa. Contele Muraiviev, adeptul politicei lui Lobanof, voeşte stătu quo în Turcia; împărăteasa mamă, de altă parte, nu admite sacrificarea Regelui Greciei. Intre aceste două influenţe se crede că a împărătesei mame este cea mai puternică. Iflasacrele tle la Tolsat De altă parte, masacrele de la Tokat şi altele despre care încă nu s’a vorbit, au îngreunat sarcina puterilor care se încearcă să susţie încă pe Turci. Vomplieatiun l in Transraai O altă greutate care se poate ivi anul acesta este o nouă complicare în Africa de Sud. unde Transvaalul creează o situaţie pe care Anglia n’o va putea suferi multă vreme. 0 anexare a Transvaalului, singura soluţie firească, ar înăspri, de sigur, raporturile dintre Anglia şi Germania. Agitaţiuni in ISutgaria Ştirile despre nervozitatea vecinilor noştri Bulgari şi ingratitudinea lor faţă de noi, din nefericire se confirmă. SCANDALUL DE LA SENAT Alarmaţi «le purtarea incalificabilă a «1-liii general lindişteanii fn chestiunea armamentului ţârei, un mare număr «le eetăţenî din toate partidele se duseseră erl la Senat ea stă va«lă pînă muie va merge incouseieuţa aeesttui om. D. general Hudişteanu, ministrul care fn tot timpul <*ît a ţinut portofoliul răstboiului n*a făcut «le cît Intrigi şi scandaluri, iar armamentul oştirel l’a lăsat fn părăstire, anunţase, «lupă cum ne ştie, o Interpelare fu chestiu-nea pusicel Muinilichar. Publicul, fugrijat de faptul «să ţară stă atiă desarmată, a voit Hă asiste, din tribune, la această şedinţă în timpul că- www.dacoromanica.ro s EPOCA Scopul acestei propagande e lesne de Înţeles. Clnd se vor duce cetăţenii din Negru să reclame mult făgăduita gară de la Obor, guvernul le va răspunde : — Noi vrem bucuros să construim gara. Dar ce să ne facem cu cetăţenii din Albastru, cari cer să se facă la Du-deştl? Dacă vă mulţumim pe d-voastre, nemulţumim pe cel-l’alţl. Da, ne pare râfi, dar n’avem ce face, Sunt şireţi colectiviştii! TRIBUNA LITERARA CE NE-AU DAT SLAVII SI 6RECII *) II Nu e de mirare, c& Cihac a găsit atâtea mii de vorbe slavone în limba noastră. Cine vrea poate găsi şi mal multe, dacă va lua de prin toate hrisoavele vechi si de prin toate zapisurile şi de prin Dumnezeu mal ştie ce, mulţimea de vorbe străine, şi le va da ca «elemente» slavone ale limbii noastre. «Elemente» ? De ce ? Scriitoraşii de prin sutele trecute, grămăticii cari nu şliail româneşte, slnt el autorităţi In ce priveşte limba ? El Întrebuinţau vorbe slavone, fiindcă nu ştiott pe cele româneşti; şi acum vin filologii, fie Români, fie străini, şi, ca orbul de gard, să ţin morţiş de năzdrăveniile grămăticilor şi-a tuturor plrliţilor de traducători din slavoneşte. Aberaţiunile grămăticilor sînt elemente ale limbii romlne ! Ci-că aşa vorbea Romlnul odată cum a 3cris grecul Coresi; şi monstruoasele vorbe slavone—pe cari nici atunci nici acum Ro-mînul nu le-a Întrebuinţat—slnt toate dovezi de graiul viu al poporului de pe-a-tuncl! Adecă, dacă va găsi peste vr’o trei sute de ani vr’un filolog scrieri romlne in limba cea mal latinisată, să va apuca să susţie că acesta era graiul viu al poporului P Clnd te Îneci, te apuci şi de un paiU; şi clnd n’al alte scrieri romtneştl de prin veacurile trecute, te agaţl şi de zapisurl scrise de oameni cari abia o rupeafi pe romîneşte. E bine şi asta, dar să le ial sintactica şi dicţionarul lor ca model, şi de aici să scoţi conclusiunl — asta e prea copilăreşte. Aşa e uşor să dovedeşti ce vrei, dacă toate păcatelor copiştilor slavoni le încarci în capul Romlnulul. E interesant caşul, cum Cihac imputa d-lul Hasdefi, că în «Cuvinte din bătrînl» a primit ca autoritate toate greşelile şi igno-ranţele traducătorilor slavoni — ceea ce, Intr’adevăr, d. Hasdefi n’o tăcuse — că d. Hasdefi stabilise ca lege : «fie-care zapis, scris de ori şi cine trebue luat drept regulă şi lege In ortografie şi gramatică, numai să fie scris în veacul XVI **)» că d. Hasdefi susţinea că: «acel scriitori, lipsiţi de orl-ce cultură ortografică îşi dedcafi silinţa de a transcrie în tocmai pronunţiaţiu-nea cea poporană ***).» Dacă d. Hasdeii s’ar fi ţinut orbeşte de vorbele acestea, Cihac ar fi avut tot dreptul să-l critice, pentru * că, zicea Cihac : «Ca să sprijini o asemenea Intlmpinare, ar trebui dovedit mal Înainte de *oate că ortografia texturilor se potriveşte Intru adevar cu glăsuirea limbii din acel timp... că aceste texturi aii fost scrise de autori cu nume bun, vrednici de toată credinţa şi cunoscînd limba lor din talpă.» Avea toată dreptatea Cihac: texturile vechi nu sunt autorităţi In ce priveşte limba, cită vreme nu sunt scrise de Romlnl, ci de străini cari abia bllbliati romîneşte. Şi mare era greşala d-lul Hasdeu să creadă că acel scriitori «fără cultură ortografică»— şi fără să ştie limba !—transcriaii întocmai rostirea graiului via. Asta ar fi, ca şi cînd am lua ca autorităţi, lu rostirea cuvintelor romlne de astă-zl, pe cismaril unguri din Bucureşti .• nici el nu ştia limba romlnâ, şi nici el n’afi cultură ortografică — deci cu toată strădania lor de a scrie vorbele romlne tocmai pe tocmai cum le rosteşte Romlnul, el ne-ar duce unde şi-adus mutul iapa şi surdul roata 1 Am zis că e interesant cazul acesta: d. Hasdeu, care a emis părerea, că trebue să ţinem ca la biblie la textele vechi, nu şi-a pus nici o dată în practică teoria şi-a mers pe calea cea dreaptă, iar Cihac care bătuse toba că d. Hasdeu greşeşte, tocmai el s’a lnămolit cu totul în această greşală şi în «Dicţionarul» săfi, partea II, ne-a hărăzit ca elemente ale limbii romlne cele mal monstruoase vorbe slavone pe cari Ie-a găsit la grămătici şi prin zapisurl, şi ni le-a dat plocon—nu atît nouă, cît străinilor—ca vorbe ale graiului vid «numai fiind-că se găsesc scrise în veacul XVI !» Vezi, să faci ce zice popa, dar nu şi ce face el. Goana asta după «texte vechi», după fel de fel de zapisurl de vînzare şi de cumpărare şi acte de danii şi alte mărunţişuri de acestea, ca să scoţi din ele eele mal ridicole vorbe străine, vorbe isolate, ale nevoiaşului de scriitoraş grec ori bulgar, şi să le aduni şi înşiri după alfabet şi să le îndesueştl lntr’un dicţionar al elementelor străine în limba romlnă şi să ne scoţi ochii cu ele—iată o nouă manie şi un nou gen de şarlatanărie literară de a ajunge «savant». S’adună vorbe, cari nici atunci nici după aceea n’au existat în graiul viu al poporului şi nu vor exista nici odată, cari aii fost trlntite în vr’un înscris de scriitorul străin care nu ştia echivalentele romîneştl; scrise îngrozitor de falş şi după bunul plac, şi iatâ-ne! Val de noi şi de noi Romlnil, că n’avem vorbe să ne înţelegem, şi-am fi perit dacă nu venea Udrea şi Gudrea şi Effendi şi Agatoclis să ne înveţe cum să vorbim. Sunt curios să ştiu, dacă se va afla vr’unul să adune bunăoară «elementele franceze» în limba romlnă şi dacă o să ne dea ori nu ca «element» pe antrenat, ambalat, de-asând, trişează, mori (năravuri, moeurs) etc. indcâ le-a găsit scrise prin «Monitorul O-ficial» în discursul vr’unul deputat care ştie româneşte tot atât de mult cât ştie mocanul ce e şofrauul, ori piin vr’o serie- *) Vezi articolul I No. 403 **) Convorbiri literare XIII, pag. 82. ••*) Cuvinte din Bătrînl, p. 2. re a vr’unul distins jurist, a vr’unul distins medic ori a altor dinstinşl strică-limbă ? Toţi înţelegem că asta ar fi o prostie ;.dar cu ce ar fi asta mal oarzănă de cât adunarea elementelor slave şi greceşti ori a elementelor turceşti şi ungureşti In limba romlnă ? Ca rezumat: cel ce va cerceta serios elementele străine In limba noastră, va fi silit să-şi calce pe inimă şi să renunţe la ispi-titoarea grandomănie a «savantltculul» şi să nu dea goană după toate năroziile Îngropate In pergamentele pe cari şi-a pus talpa glştii vr’un biet de scriitoraş bulgar sad grec. Această goană, pe lingă că e o rătăcire ştiinţifică, e o isbire făţişe şi o păl-muire a Romlnilor. Aş vrea să mă lămurească cine-va : Ce rost aii textele vechi — nu toate, dar cele mal multe—ca să se înşire cronologic şi să se dea şcolarilor să le citească ? înţeleg, de ce Şincal şi Maior, şi după el şcoala lui Cipa-riu cu Laurian şi Maxim în vîrful suliţil de luptă, afi voit să latiniseze limba : voiad să ne dovedească şi nouă şi străinătăţii latinitatea noastră. Azi, cînd acest lucru e axiomă, încercarea de a mal latinisa limba ar fi o prostie. înţeleg de ce facem cas mare cu vr’un «torua, torua fratre», căci şi acesta e un paid de care ne legăm ca să nu ne Înecăm : cu el voim să dăm dovadă că şi prin suta cutare şi cutare a existat limbă romlnă. Dar cu textele vechi ale scriitoraşilor bulgari şi greci, ce voim ? Să dovedim poate că şi pe atunci exista limba romîuă ? Dar nimeni nu cere dovada asta. Dacă e dovedit istoriceşte, că noi am trăit în veacul XVI, şi dacă azi trăim şi asta e altă dovadă că şi acum trei sute de ani am trăit, ce mal alergăm la jargoanele bulgaro-greceştl ?OrI fi avînd ele fără îndoială vre’o importanţă pentru istorie, dar pentru limbă ? Cartea de cetire a lui Lambrior şi crestomaţia lui Casier ad intenţiunea să facă pe studenţi să cunoască toate aberaţiunile textelor vechi. Cu ce scop ? De ce nu s’ar vlrl atunci într’o carte de cetire şi jargonul Ovreilor din Iaşi şi a simigiilor din Bucureşti şi a bivolarilor din Giurgid? Că aşa vorbead pe atunci Romlnil ? Cum se tace că mal tot pe aceeaşi vreme Gri-gore Ureche scrie aşa de frumos româneşte şi aşa de apropiat de limba de astâ-zl?Sim-plu de tot: Ureche era român şi scria româneşte, iar zapisurile, etc. sunt scrise de străini Într’o limbă care nu e nici una dintre limbele pămîutene. G. Coşbne. O M A Gri î LA MOARTEA LUI AL. LAHOVARI Improvizare Tu ce treci, din lumea noastră, colo ’n sferă ’nseninată, Unde stelele, de-apururl, au lucirea admirată De acel de pe pămînt; Al fost om cu 'nalte visuri, cu menire mare ’n lume Şi-a ta muncă, a ta luptă, ale tale fapte bune, Monument sunt pe mormînt! Tu, atlet în lupta care o dă omul prin vorbire; Tu, atlet pentru-un caracter rezemat pe-o simţire Nobilă, cum rar a fost; Tu, atlet, pentru iubirea ce o poartă ţăreî sale Luptătorul, care merge tot pe-a datoriei cale, N’aî lipsit de l’al t£u post !... Şi-a ta voce resunat-a, ca un ecou al gîn- direl, Spre-a aduce bine ţăreî şi alt bine omenirel, Cît al mers pe-al vieţei drum!... Iată pentru ce, la moarte-ţî, zicem c’a apus un soare Romînieî, ce’ncunună—ţie recunoscătoare— Fruntea-ţl rece ’n veci de-acum ! 1897 Martie. Alecsandru I. Şonţa. „EPOCA" IN PROVINCIE 20 Martie. IAŞI O interesantă Jurlsprndenţă Curtea de Apel din Iaşi, sec. Il-a, a judecat erl pe preotul Mihal Zahareanu, din comuna RinghileştI jud. Botoşani, dat în judecată pentru că ar fi perceput taxe ilegale, prin aceia că pentru înmormîntărl cerea mal mult de un lefi, taxa prevăzută în legea asupra clerului. Iu fapt, s’a stabilit că preotul făcuse două categorii de Înmormîntărl: CI. I, îr.mormîn-tărl cu pompă ; adică cu plimbarea mortului prin sat, pentru care cerea cel puţin 3 lei, şi cl. II, îmormîntare căreia i-a pus numele de îmormintarea după legea maximului, care consistă numai în citirea la groapă, pentru care se mulţumea cu taxa de un lefi. Curtea, pe baza art. 17 din legea asupra clerului, şi-a declinat competinţa, fiind chestia de atribuţia consistoriulul bisericesc. Un semn de sărăcie Îngrozitoare Sute de acţiuni penale intră de cât-va timp în judecata tribunalului Iaşi. Toate sunt la fel. Noii cumpărători de loturi rurale u’afi plătit la timp ratele. Statul i-a deposedat, vlu-ztnd aceste locuri pe socoteala primilor cumpărători şi apoi afi pus pe aceştia lu urmărire pentru ratele neplătite. Cu ocazia urmărirel, perceptorii negăsind mal nimic de sechestrat—căci dacă ar fi avut ceva ar fi plătit ratele—afi făcut un proces-verbal de formă, prin care declară sechestrată, în mod general, recolta anului de pe acele locuri. Anul fiind răfi, mulţi n’afi făcut mal nimic şi perceptorii, neavlnd ce vinde, i-afi dat In judecată pentru substragerea de sub sechestru a unor recolte ce nici n’afi e-xistat. De şi tribunalul a fost revoltat de atarl procedeurl odioase, n’a putut de cât să satisfacă legea, condamnînd pe inculpaţi la 5 lei amendă şi respingtnd cererea Statului, care se constituise parte civilă, mal cerînd încă odată suma datorită ca rezultînd din delictul înstrăinării recoltei. Diverse Comitetul clubului conservator a ţinut azi şedinţă şi între alte chestiuni a discutat şi admis Înscrierea a 10 membri noul, printre cari şi fostul prim-procuror S. Mânu. jnEAMTfU Construirea unui palat administrativ Consiliul general al judeţului Neamţu, în şedinţa sesiunel sale ordinare de la 8 No-embre 1896, a hotărît construirea unul palat administrativ. Un asemenea palat, în care să se poată instala diferitele servicii judeţiane, este absolut necesar, de oare-ce actualmente, de şi se plătesc chirii destul de însemnate, nu se poate găsi în oraşul de reşedinţă nici un local în bune condiţiunl. Din restrînsele venituri însă de cari dispune judeţul, abia se poate face faţă ehel-tuelilor celor mal de căpetenie a cărora suportare cade In sarcina lui, Intru cît, după cum resultă din prevederile budgetare ale exerciţiului curent, atît veniturile cît şi cheltuelile judeţului sunt evaluate la suma de lei 231.109, bani 27. Singurul mijloc la care se poate recurge pentru obţinerea fondului, cu care să se suporte cheltuelile ce se vor face cu construirea zisului palat, este acela de a se lua cu mod de împrumutare suma necesară. In budgetul zecimelor judeţului penrtu exerciţiul viitor 1897—98 se află deja prevăzută suma de lei 30.000 pentru plata cuvenitelor anuităţi ; de aceea s’a decis ca judeţul să fie autorisat a contracta de la casa de depuneri, în condiţiunile şi cu procentele cu cari împrumută acea casă, uu împrumut pe suma de 350.000 lei. - Brzi)t -Construcţia unul palat comunal — Guvernul a depus în Cameră un proiect de lege prin care oraşul Buzăfi să contracteze un împrumut de 600,000 lei. Iată ce motivează acest împrumut al edililor BuzoienI: Comuna simte în adevăr o mare necesitate pentru construirea unul local propriii pentru primărie, In care să se instaleze, în condiţiunl satisfăcătoare, toate serviciile comunale, evitîndu-se cu modul acesta şi chiriile exagerate ce cată să plătească comuna prin închinarea de localuri particulare, ce nu corespund mal nici o dată des-tinaţiunel şi confortului cerut. Pentru acoperirea costului unor asemenea lucrări, comuna ar avea a plăti în cifiă medie următoarele sume, pe cari însă nu le-ar putea acoperi numai cu resursele sale ordinare : Lei 200.000 expropriarea imobilelor particulare pentru lărgirea pieţei pe care urmează a se clădi palatul municipal; apoi lei 400.000 pentru construirea palatului municipal. In şedinţa sa de la 6 Martie, 1897, consiliul a decis a se contracta în acest scop de la casa de depuneri şi consemnaţiunl, safi de unde va găsi, un împrumut pe suma de 600.000 lei, cu procentele cu cari împrumută obicinuit zisa casă şi plătii il prin anuităţi în termen de 25 ani, cari se vor înscrie în fie-care an în budgetul comunei printre cheltuelile obligatorii. Adaog tot odată că veniturile oidinare ale comunei urbane Buzăfi fiind de 683.578 lei, iar cheltuelile de 580.126 lei, comuna dispune de un excedent de venituri ordinare asupra cheltuielilor obligatorii în sumă de 103.452 lei, din care urmează a se face faţă plăţel anuităţilor noului împrumut ce se propune. IMFOMMAţlt Camera continuă cu votarea automatică a budgetului pe anul viitor. Milioanele ţăreî trec cu o repeziciune vertiginoasă pe dinaintea ochilor inconştienţilor din majoritate. Nimenea nu ia cuvîntul pentru a prezintă cea mal mică observaţiune. Numai ieri, la discuţia budgetului ministerului domeniilor, s’a produs un incident, care ese din acest cadru monoton: d. B. Misir a prezentat un amendament cerînd înfiinţarea unei pepi-nierl viticole la Focşani. Cînd veni vorba însă să se dea un vot asupra lui, Camera era deja descompletată. Marele colegiu pentru alegerea episcopului de Roman, se va convoca pe Luni. «Le Temps», care ne-a sosit ieri, confirmă depeşa noastră de alaltăieri, după care regele Carol este hotărît a reîntoarce, în cursul acestei veri, vizita pe care regele Alexandru al Serbiei i-a făcut-o în Septembrie trecut. Partidul liberal-democrat va ţine Duminecă, 23 Martie, orele 2 p. m., o întrunire publică în sala «Dacia». Se va discuta : legea patentelor, budgetul Statalul şi situaţiunea politică. Interpelarea generalului Budişteami asupra armei Mannlicher, a fost fixată la ordinea zilei Senatului pentru Luni, imediat după alegerea episcopului de Roman. Joi seara a avut loc Ia d. Solacolu, ajutor de primar, o întrunire a cetăţenilor din Negru, în scopul de a se con-sfâtui asupra mijloacelor de a obţine de la guvern construirea cît mal neîntîr-ziată a gărel de la Obor. S’a luat următoarea rezoluţiune: Noi, cetăţenii din culoarea de Negru, în Întrunirea ce am avut astâ-seară, 20 Martie, 1897, cu privire la gara ce este a se construi la Obor, în legătură directă cu gara de Nord : Avînd în vedere greutăţile ce comerciul şi industria acestei părţi a Capitalei suferă din cauză că dificultăţile de transport afi ajuns a împedica orl-ce desvoltare comercială şi industrială; Avînd în vedere că încă din timpul marelui bărbat de Stat, nemuritorul I. C. Bră-tianu, necesitatea acestei gări s’a simţit şi că pînă astă-zl toate partidele şi toate guvernele ţării afi recunoscut-o ca necesară; Avînd în vedere că de atunci şi pînă astăzi în fie care ocaziune, în care partidele afi avut nevoe de sufragiul cetăţenilor, a-ceastă cestiune a fost exploatată reînoin-du-se în mod solemn aceste promisiunlfări ca pînă astă-zl vre’un guvern să le îndeplinească, şi că suntem prin aceasta îndreptăţiţi a crede că cestiunea Gărei de la Obor se reservă încă pentru mult timp numai ca o armă politică, despreţuindu-se cele mal sfinte interese ale Capitalei; Avînd în vedere că chiar actualul guvern recunoaşte necesitatea Gărel de la O-bor în legătură directă cu Gara de Nord, ceea-ce se probează, pe de o parte prin primul act al d-lul fost ministru de lucrări publice, C. Stoicescu, care a fost de a ne convoca spre a se consfâtui cu noi în a-ceastâ prinvinţă, iar pe de alta prin vizita ce actualul ministru al lucrărilor publice, d. Pornmbaru, a făcut chiar la faţa locului acum 3 săptâmînl; Avînd în vedere că proectul de lege din iniţiativă parlamentară, ce face onoare d-lor Senatori, cari l’aii depus, pentru a schimba legea votată în 24 Martie 1895, destinlnd foudul de 3.600.000 pentru facerea unei Gări la obor în legătură directă cu Gara de Nord, întîmpiuă greutăţi în realisarea lui, Avînd, în fiue, în vedere că ocaziunea se va prezenta la 3 Aprilie pentru ca alegă torit să fie din nofi momiţi cu această cestiune, pentru a da Capitalei un senator la colegiul I In locul regretatului Principe D. Glii ca: Noi, cetăţeni al Capitalei, alegînd pe domnii B. şi G. Assan, C. Solacolu, Con-stantinescu, dr. Kiţu, I. P. Creţu, pentru a merge cu acestă a noastră resoluţie înaintea d-lul Prim Ministru, a d-lor Preşedinţi al Senatului şi Camerei, cu rugăciunea de a face să se realiseze aceste promisiuni, co-municlndu le în aeelaştimp hotârîrea noastră de a nu mai da sufragiul nostru nimănui mai ’nainte de a se vota şi decreta legea ce s’a prezentat onor. Senat din iniţiativă parlamentară. Urmează mai multe sute de semnături. O veste bună pentru Galaţi şi pentru Brăila. Maestrul Peters şi orchestra sa va merge săptămîua viitoare să dea în acele o-raşe câte-va concerte clasice cu program ales: Baethowen, Mozart, Haydu, Liszt, Goldmark, etc. De sigur succesul acestei întreprinderi artistice este de pe acum garantat. Valoroasa orchestră va fi înttmpinată cu căldură de societatea celor două bogate oraşe, după cum merită. ]>e la Coiuuuă Consiliul comunal al capitalei, convocat în sesiune extraordinară, a ţinut a-seară prima şedinţă. După ce s’aQ rezolvat cîte-va chestiuni de alinieri şi altele de mică Însemnătate, s’a intrat în cercetarea bugetului pe exerciţiul 1897—98. In discuţiunea veniturilor, afară de observaţiunile făcute de mal mulţi d-nl consilieri, d. Procopie Dimitrescu s’a arătat mirat de faptul că pe cînd con-sumaţiunea alcoolului creşte conţinuţi, venitul din taxa pe spirt este staţionar. D-sa nu-şl poate explica aceasta decit prin faptul că s’ar face o straşnică contrabanda. D. consilier G. Assan a întrebat ce se face cu fondul pentru construirea unul pavilion in cîmpul Moşilor, care să servească la expunerea permanentă a produselor naţionale, despre care nu vede nici o urmă în budget. In fine d. dr. Petrini-GalaţI a atacat în mal multe rindurl administraţiunea comunală cu vehemenţa-! obicinuită. La toate aceste interpelări agresive d. C. F. Robescu, primarul, n’a putut de cît îngăima răspunsuri nesatisfăcătoare. Cu toate acestea, budgetul veniturilor s’a votat nemodificat, în cifră totală de lei 13,528,843 bani 45, remănind a se continua discuţiunea asupra budgetului veniturilor în şedinţa viitoare. Şedinţa s’a ridicat la orele 11 şi un sfert, anunţîndu-se cea viitoare pe Luni seara. ULTIMA FAZA A CRIZEI Declaraţiile d-lul Oogu (’autacuzîcio Din darea noastră de seamă asupra consfătuirel ce s’a ţinut Jouî seara la d. G. Nacu, am omis a releva importantele declaraţii făcute de d. Gogu Cantacuzino. D. Cantacuzino a rugat pe cei adunaţi să comunice deputaţilor şi senatorilor sturdziştt că, toate zvonurile răs-pîndite de d-nil Aurelian şi V. Lascar asupra crizei ce durerează deja de o lună, sunt falşe. Sturdziştit n’au cerut nici odată un număr hotărît de portofolii şi nici n’au desemnat persoanele cari trebue să intre în minister, şi au cerut şi au stăruit ca ministerul să se remanieze cu elemente mai bune şi mai serioase, ca ast-fel guvernul să se prezinte unit şi cu un prestigiu mal mare înaintea ţării. i Asupra acestei stăruinţl a sturdziş-tilor a venit cînd d. Aurelian, clnd d. V. Lascar să facă propuneri. Cînd d. Lascar propunea patru ministere pentru patru sturdziştt, a doua zi venia d. Aurelian să declare că nu ştie nimic de angajamentele luate de colegul său şi în consecinţă făcea alte propuneri. Amîndoui însă aii fost uniţi şi înţeleşi să poarte cu minciuna pe sturdzişti. Şi iacă de ce durează criza de mai bine de o lună. * * Consfătuirea majorităţilor întreg statul major şi toţi miniştrii, afară de d. general Berendeiu, s’au întrunii la orele 9 seara în sala Senatului. D. Vilner a ocupat preşedinţia consfătuirel. D. Gh. Esarcu-Racău a luat cel întăt cuvîntul şi a spus că ne apropiem $ de sfîrşitul sesiunel Corpurilor Legiuitoare şi poate şi de sfîrşitul partidului. D-sa deplînge situaţia anormală în care se găseşte partidul şi guvernul şi cere ca să se pună odată capăt fră-mîntărilor dintre şefi, frămîntări cari compromit partidul întreg. Face apoi apel la concentrarea tuturor nuanţelor. D. Kacoviţii, mai accentuat de cît d. G. Esarcu, după ce descrie situaţia desperată de azi, spune că partidul şi guvernul se compromit şi înaintea alegătorilor, prin legi cum este cea privitoare la patente. In ce priveşte pe d-sa personal, nu va avea îndrăzneală să se prezinte înaintea alegătorilor săi, dacă leg°a patentelor s’ar vota. Această lege trebue înmormîntntă. Cere apoi să se sfîrşească odată cu acest scandal, care ţine în enervare spiritele cetăţenilor. D. Const. Psarcu spune că acţiunea guvernului şi a partidului este stînjenită de nişte in rigl meschine, din pricina cărora partidul liberal se face de rîsul ţării. D-sa propune să se limpezească odată situaţia, fie in favoarea d-lul Sturdza, fie în favoarea d-lul Aurelian. D. P- Gorgos a început a fac« procesul d-lui Sturdza tntîl cu cestiunea naţională, apoi cu izgonirea d-lul Fle-va, cestiunea macedoneană şi cestiunea mitropolitană. Sfîrşind, d-sa declară că revenirea d-lui Sturdza ar fi o nenorocire nu numai pentru partid, ci şi pentru ţară. D. Di ui. Stnrdlza contestă tntîl d-lui C. Esarcu autoritatea de a se pronunţa asupra Gestiunilor intime ale partidului liberal, căci d-sa nu face parte din organizaţia partidului, nu cunoaşte evo-luţiunile prin cari a trecut, nici n’a luat parte la luptele întreprinse de acest partid; prin urmare nu poate vorbi despre intrigi, cari, în ce-l priveşte pe d-sa, nu există. Apoi polemizează cu d. Gorgos, înjur înd pe d. Fleva, numind falii pe d. Ceaur-Aslan, care a agitat cestiunea macedoneană, şi declarînd cu mîndrie că în cestiunea mitropolitană a lucrat corect, căci fostul mitropolit primat e un escroc, un pungaş, un hoţ, un om fără Dumnezeu. D-sa ţine la biserica şi religia strămoşească, se spovedeşte şi se împărtăşeşte regulat de două ori pe an, prin urmare nimeni nu-l poate acuza că a vioit să lovească în biserică. Trece apoi la actuala situaţie şi se plînge de lipsa de unitate în direcţiunea partidului. Aşa d. Mirzescu a trimis proiectul învăţămîntulnl secundar elaborat de d. Foni, proiect care e bazat pe proiectul d-sale din 1885, profesorilor din ţară, şi a lăsat ca această lucrare, care a fost admisă de fostul consiliu de miniştri, să fie masacrată de toţi profesoraşii. Apoi d. Porumbarii vine cu legea drumurilor de fer particulare, lege care e în contra principiilor liberale. Şi după ce trage o săpuneală d-lor Mirzescu şi Porumbarii, spune că partidul trece prin grea încercare. D. P. S. Aurelian a declarat pe conştiinţă că nu ştie ce vrea d. Dim. Sturdza. «Dacă astăzi mă alia pe acesta bănci, —spune d. Aurelian,—singurul vinovat e d. Sturdza care a stăruit din toate puterile să iafi preşedinţia consiliului. Ce vrea acum d. Sturdza ? Spuneţi, d-le Sturdza, ce poftiţi ? Vroiţi să veniţi la putere 1 Spuneţi categoric, căci sunt gata să mă retrag dacă partidul o cere». D. Gogu Cantacuziao spune că s’a retras din minister, de oarece nu s’a putut înţelege cu colegii săî. D-sa contestă d-lui Aurelian şi guvernului dreptul de a reprezintă partidul naţional-Ub'" al şi declară că va esplica iii cameră înaintea ţării întregi motivele cari l’au determinat să se retragă. Deocamdată spune că retragerea sa a fost o protestare în contra guvernului şi va continua să protesteze,cu mai multă tărie capînă acum, pînă cînd d. Aurelian nu va ceda puterea d-lui D. Sturdza. g In cursul cuvîntăriî, d-nii P. S. Aurelian, Ştefan Şendrea şi Po-rnmbarn părăsesc ostentativ sala Senatului. ’ 1 I www.dacoromarrica.ro EPOCA 8 A se cere odată cu numărul de azi al EPOCEI, suplimentul gratuit care cupi'inde începutul noxdul foileton : PENTRU MOŞTENIRE Un roman de cea mai mare senzaţie. L. G. ntr/eicu răspunde d-luî Sturdza, în special la învinuirea ce i-a făcut că-i masacrează legea învăţămîn-tului, şi aminteşte mişcarea ce s’a ridicat, la 1885, contra proiectului d-lul Sturdza. Relevează faptul că între acei cari au protestat mai energic în potriva acelui proiect aii fost d-nii Poni şi Tzoni, cari alăturea cu întreg corpul profesoral de la Iaşi, au semnat protestul. Termină spunînd că pînă acum nu s’a născut încă geniul în faţa căruia un partid întreg să se decapiteze. Or, ce crede d. Sturdza că proiectul d-sale şi al d-lul Poni sunt nişte moaşte sfinte de cari nu se poate atinge mînă de om? * * * Impresiunea generală e că cn începere de azi se va declara nn răsboitt de exterminare între sturdziştî şi anrelianişti. *** In culoarele Senatului d. Dim. Gianl protesta cu energie în contra modului scandalos al votăreî budgetului. — Au luat d-nii sturdzişti—ţipa preşedintele Camerei—un angajament de a vota budgetele şi nici nu se prezintă la Cameră. Se discută şi se votează în faţa băncilor goale ! E o scîrboasă şarlatanie ! Textual! *** Cnvtntul de ordine al stnrdzl-ştilor, la despărţire, a fost ca mli-ne chiar să se zădărnicească lucrările Camerei prin descoiuplec-tare. CAMERA Urmarea şedinţei de la 21 Martie Tot fără discuţie şijfâră nici o modificare se votează şi budgetul ministerului afacerilor streine. D. Gr. Em. Gradişteanu, raportor, dă cetire raportului eheltuelilor budgetului ministerului de domenii. D. B. Missir, la capitolul III, propune un amendament pentru înfiinţare de pepiniere viticole la Focşani, unde mal toată regiunea este filoxerată. In acest scop d-sa cere a-dâogirea în budget, la capitolul acesta, a sumei de 125.000 lei. D. P. S. Aurelian roagă pe d. Missir a şi retrage amendamentul, de oare ce a-ceastă sumă introdusă în budget l’ar dezechilibra cu desăvîrşire, şi toţi ştia cu cîtă greutate el a fost Întocmit. D. Prim-minis-tru promite că ministerul domeniilor se va îngriji de acest lucru şi va studia înfiinţarea de pepiniere şi la Focşani şi la DrăgăşanI. D-nii I. Mincu şi St. Filipescu susţin amendamentul d-lul Missir. D. B. Missir declară că ar retrage a-mendamentul dacă ar li opera d-sale personală, dar el fiind semnat de 60 din deputaţi, este dator să-l susţie. In urma unor explicaţiunl a d-lor raportor, Gr. Sturdza şi St. Filipescu, amendamentul se pune la vot cu bile şi întruneşte 26 voturi pentru, şi 33 contra. Votul fiind nul, Camera descoroplectată, şedinţa se ridici la orele 4. SENATUL Urmarea şedinţei de la 21 Martie La orele 3 se intră în ordinea zilei: dis-cuţiunea generală asupra proiectului de lege pentru monopolul ce se crează în favoarea fabricel de hîrtie de la Letea. D. Dim. Sturdza ocupă fotoliul prezidenţial. D. P. Grădişteanu spune că dacă legea este bună în principifl, partidul liberal însă n’o poate admite, pentru că prin ea so face o lucrare centralisătoare şi se suprimă autonomia comunelor şi a judeţelor; apoi d-sa găseşte că nu este protejare de industrie naţională, clnd se crează un monopol pe un termen asa de lung, 15 ani, în favoarea fabricilor existente, adică acelor ce funcţionează acum, dar nu şi acelor ce s’ar mal putea crea lntr’acest lung interval. D-sa spune că avem deja o lege pentru protejarea industriei naţionale şi că, dacă aceasta nu satisface şi trebuinţele fabricilor de hîrtie, să i se aducă îmbunătăţiri, dar nu să se creeze un monopol pe un timp îndelungat, favoarea cîtor-va şi în dauna contribuabililor. D. Mănescu-CălăraşI, raportor, se crede dator a da cite-va explicaţiunl, şi lace o mărturisire preţioasă : aceea că prin această lege se face o concesiune şi că nu se poate face nici o concesiune fără a se violenta ceva, o lege safl un principia. D. V. Lascar, ministru de interge, spune eâ nu s’afl adus legel de cit două obiee-ţiunl: aceea că atinge autonomia comunelor şi a judeţelor şi aceea că monopolul se crează numai în favoarea fabricelor existente astă-zl, excludlndu-se acele ce s’ar mal înfiinţa In lungul interval de 15 ani. In amlndouă aceste puncte d. ministru face concesiuni. Declară că dacă s’a pus în lege că Statul să contracteze In numele comunelor şi judeţelor, s’a fâcuî pentru a se evita o dificultate practică, aceea ca fabricile să contracteze cu prea multe autorităţi şi 3000 de comune rurale— şi că este gata să primească modificarea în sensul ca ju-deeţle şi comunele urbane reşedinţe de ju- deţe să fie autorizate a se furnisa independent. De asemenea d. ministru va primi un amendament prin care să se stipuleze că din cinci în cinci ani, clnd se va face revizuirea preţurilor, să fie admise ca furnisoare şi fabricile ce s’ar mal fi Înfiinţat în ţară. D. Nic. Ionescu se ridică In contra proiectului, pentru că el are numai partea o-dioasă a taxelor, pe cari le vor plăti consumatorii; dar nu este o lege care să protejeze industria hârtiei, aşa ca să o pună în poziţiune a concura cu cea străină. Fabricile existente nu oferă destule garanţii, In special acea de la Letea a dat rezultate nenorocite în încercările ce s’afl făcut cu ea. Această lege este numai o favoare ce se acordă de guvern şi se cere şi de la majoritatea liberală, pentru simpaticii acţionari al fabricel de la Letea. Pentru aceste cuvinte, roagă pe d. ministru să ’şl retragă pentru un moment proiectul, amânînd această lege pînă la sesiunea viitoare, când să se aducă o lege studiată, care să protejeze în adevăr industria naţională a htrtiel, fără a lovi în nimeni. D. Petre Carp. Domnilor senatori, din-tr’Intlfl o observaţiune generală. Este bine safl nu să dăm o protecţiune cît de mare industriei noastre născlnde ? In această privinţă m’am pronunţat tot-d’a-una pentru a-firmativă şi orl-cari ar fi teoriile economice ale unora şi ale altora, efl am fost tot-d’a-una de părerea că Statele cu industria înaintată trebue să fie liber schimbiste, iar Statele cu industria înapoiată trebue să fie protecţioniste. Acum chestiunea dacă noi avem industrie înaintată safl înapoiată, aceasta cred că nu se discută. Insă toate lucrurile aii o limită, şi în privinţa protecţiunel care o acordăm noi industriei noastre născânde, trebue să ne întrebăm care este limita'pesţe care nu e bine să trecem. Şi în această privinţă, lntr’un raport prin care am înaintat guvernului de atunci, ca preşedinte al comisiu-nel de tarif, lucrarea acelei comisiunl, am căutat să stabilesc această limită şi am stabilit-o, nu ştiu dacă cu cuvînt s’ati fără cuvlnt. dar am stabilit-o în modul următor : Protecţiunea nu trebue să meargă aşa de departe în cât să creeze monopoluri de aşa natură în cât să împiedice nu numai concurenţa străină faţă cu pămîntenil, dar să împiedice chiar concurenţa pămlnteană faţă cu pămîntenil. Acolo e pericolul şi limita aceasta nu trebue trecută. Acum, domnilor, aplicînd teoria aceasta la acest proect de lege, teorie pe care eh o cred justă, trebue să ue întrebăm : legea cum e ea împedică concurenţa cu produc-ţiunea străină?—Da. Dar împedică ea mer-gînd mal departe, tot de o dată şi concu-îenţa cu producţiunea indigenă ?—Eh susţin că da. Şi aci este o greşală, pe care d-voastre trebue să o îndreptaţi cu modificările legel, cari nu ştifl cari vor fi ele, dar pe cari In principia le admite d. mi] nistru. Căci să luăm cifrele ce ne-a presentat d. ministru de interne adineauri şi avlnd aceste cifre ele vin în favoarea obiecţiunel fundamentale ce fac acestei legi. Se zice că fabricile actualmente existente nu pot produce de cît 4 milioane de kilograme, cerinţele consumaţiunel însă sunt de 8 milioane. Admit cifrele eu exacte, nu le discut, dar admiţîndu-le ca exacte trebue să trag învăţăminte din ele. Care sunt acele învăţăminte P Intiia, cum că parte din consumaţiunea internă are să se indestuleze numai cu hîrtia din străinătate negăsind-o în ţară, şi prin urmare al să al jumătate din consu-maţiune cu un preţ mal mare şi jumătate cu un preţ mal mic. S’ar putea zice, dar aceasta este uşor de îndreptat, pe lîngă eele patru fabrici se vor mal înfiinţa altele. Şi atunci se naşte întrebarea : se mal pot înfiinţa fabrici ? Atunci cînd voi crea fabrici noul, efl nu am foloasele cari le afl fabricile existente, căci la mine nu are să vie Statul şi comunele să ’ml ofere preţuri exorbitante, ah sk< vie acel cari neputîndu-se îndestula aiurea trebue să cumpere din străinătate şi cari văzind că etl nu pot produce mal ieftin decît în străinătate afl să continue a lua din străinătate. Prin urmare putem afirma de mal înainte că în asemenea condiţiunl crearea din noă a unei fabrici nu e posibilă. Vra-se-zicâ legea aceasta va fi nu protejarea industriei naţionale a htrtiel, ci crearea unul monopol în favoarea fabricilor existente astăzi şi oprirea pe loc a industriei acesteia. Afară de acestea, domnilor, cuvintele «... şi comunelor» trebuesc şterse, pentru că Statul ar atinge autonomia comunală, ar atinge chiar drepturile ce are comuna prin legea sa constitutivă. Consiliul comunal îşi întocmeşte budgetul şi ministerul înscrie în el numai cheltuelile obligatorii cari afl fost omise. Aşa comuna Bucureşti, spre exemplu, înscrie în budget 10,0(10 lei pentru hîrtia ce-I este necesară, pe baza convenţiunel sale cu o fabrică străină, dar ministerul ar înscri 12,000 lei, pe baza preţurilor din contractul sâfl cu fabricile din ţară şi pe baza legel ce ni se cere astă-zl să votăm. Ett cred că aceasta nu se poate şi nu cred că o lege de încurajare a unor fabrici poate să modifice legea comunală, care conferă consiliului comunal acest drept. Prin urmare, în cazul acesta are să fie discuţie între comuna Bucureşti şi ministerul de interne. Ministrul de interne are să vie cu legea aceasta şi comuna cu legea comunală şi are să fie nedumerire asupra chestiunel de a se şti care lege se aplică. Este evident că legea comunală trebue să se aplice; pentru că o lege care iese cu totul în afară de organizaţia comunală nu poate abroga dispoziţiunile legel comunale, în virtutea cărei însăşi comuna a fost înfiinţată. O altă obiecţiune de amănunte : Ziceţi că veţi da furnitura htrtiel la patru fabrici; — Iu ce condiţiunl are să se facă distribuţiunea furnitureî latre aceste fabric)? Legea n’o spune. Poate guvernul, de exemplu, 9 zecimi din furniturile Statului şi ale judeţelor să le acorde fabricel de la Letea şi numai o zecime celor Tal te 3 fabrici? După lege poate. Este bine să se facă aşa? — Efl cred că nu, căci legea aceasta, după ce dă facultatea de a crea monopol pentru aceste 4 fabrici, apoi mal dă şi în mina guvernului facultatea de a crea monopol în monopol şi de a protegui una din aceste fabrici în detrimentul celor-l’alte. Vedeţi dar că şi aci este o lacună în lege care trebue îndreptată în mod absolut. Domnilor, veţi lua ori sistemul d-lul Gră-dişteauu, care are părţi bune în sine; veţi zice cum se zice aiurea : Statul şi judeţele cînd dafl în licitaţiune hîrtia de care afi nevoe nu pot să admită la licitaţiune de cît fabricile indigene, se Înţelege cînd ele pot s’o furnizeze; ori veţi găsi un alt sistem— mie indiferent, eu nu mă opun. Dar ast-fel cum ni se prezintă legea aceasta, fără nici un spirit de opoziţiune—nu am făcut nici o dată în materie de asemenea natură opo-siţiune; oposiţiunea mea a fost tot-d’a-una oposiţiune de principii şi în chestiunile cele mici nu am căutat să fac nod în papură— în asemenea condiţiunl, chiar de aş fi amicul cel mal devotat al guvernului, efl n’aş putea-o aproba. D. V. Lascar, ministru de interne, îşi apără proiectul şi spune că prin această lege nu se face alt-ceva de cît se asigură eficacitatea protecţiunilor acordate fabricilor de hîrtie prin urcarea drepturilor de vamă şi taxa transportului htrtiel de fabricaţiuue străină în ţară. Se cere închiderea discuţiunel. D. dr. Petrini-Paul, în contra lnchiderel, spune că trebue să se aducă în discuţiune legea generalăp entru protegiarea industriilor naţionale. D. G. Exarcu, pentru închidere, spune că este urgenţă a se vota această lege pentru că la 5 Maiu urmează să se ţină licita-ţiune pentru hîrtia necesară Statului. Discuţiunea se închide. Legea se ia în considerare. La art. 1, D. M. Tzony depune un amendament în sensul ca fabricile ce se vor înfiinţa pe viitor să profite de această lege. D. El. Vergatti propune o redactare cu totul nouă a acestui articol. D. dr. Petrini-Paul vrea să depună şi d-sa un amendament, dar nu sunt' 5 senatori cari să-l iscălească. Comitetul delegaţilor modifică articolul în sensul că comunele şi judeţele să contracteze direct cu fabricile. După o mică discuţiune, amendamentele sc resping şi articolul se votează ast-fel cum a fost modificat de comitetul delegaţilor. Art. 2 se votează fără discuţiune. La art. 3 se depun mal multe amendamente, cari se resping, afară de al d-lul M. Tzony, care prevede ca Statul să ţină compt din 5 în cinci ani, şi de fabricile ce s’ar mal înfiinţa. Legea în total se primeşte cu 46 voturi pentru şi 16 contra. Şedinţa se ridică la orele 6 fără un sfert. A se cere odată cu numărul de azi al EPOCEI suplimentul gratuit care cuprinde începutul noului foileton : PENTRU MOŞTENIRE Un roman de cea mai mare senzaţie. Evenimentele din Orient Războiul din Creta Colonia, 21 Martie. Se anunţă din Kissamo, «Gazetei de Colonia» cu data de 1 Aprilie că un atac al Grecilor sprijiniţi de artilerie, a fost respins de mateloţil austro-ungarî, cari n’au suferit nici o pierdere. Grecii trag în fie-care zi asupra torpi-loarelor care se află în baia Kissainos. Constantinopol, 21 Martie. S’a părăsit în mod definitiv ideia de a trimete pe Karatheodori-paşa în misiune specială la Atena. Londra, 21 Martie. «Agenţia Reuters zice că guvernul a decis să trimeată în Creta o baterie de munte compusă din ofiţert, 180 oameni şi 6 tunuri. SERVICIUL NOSTRU SPECIAL Declaraţiimi grave Larissa, 21 Martie, ora 3.45 Principele moştenitor al Greciei, răspnnzînd unei cuvîntărî a primarului, a zis că nld tlupă aneaearea Cretei la Gre-cia, războiul nu va fi terminat,căci atunci Grecia va trebui să libereze Ma-cedonia de sui) jugul sălbatic al Turcilor. I>emisiuiiea Cabinetului Austriac Viena, 21 Martie, ora 6,45 Ministerul a demisionai din cauză că înţelegerea dintre nona majoritate parlamentară cu grupul liberal german s'a rupt. Mmrobabtt că tot d. Radeni va fi însărcinat cu formarea noului minister. In acest caz, noul gurern se va vezi-ma in viitor numai pe partidul dreptei. A se citi urmarea şi Ultimele InformaţiunT în pagina a 4-a. AGENCES DES GRANDS MAGASINS DU 0UYRE DE PARIS Bucnre*« ,2,— Strada Xouă, 2.—lineare ud DIN CAUSA MĂR1RE1 ŞI SCHIMBĂREI LOCALULUI CE OCUPA pentru moment Agenţia a pus în vinzare Fără adaus de 25°|0, şi cu preţuri reduse Toate Mărfurile şi Esantilonele ce posedă Este în interesul publicului şi clienţilor de a profita de acestă ocasiune adevărat avantagioasă. Vînzarea va dura patra săptămînf, cu înoepere de la 20 Februarie 1897. ACADEMIA ROMANA A>om: In ziua de 18 Aprilie a. c., ora 2 p. m., se va ţine licitaţie publică prin oferte sigilate în localul Academiei lîomîne, Calea Victoriei, 135, pentru arendarea pe un period de şeapte ani, cu începere dela 23 Aprilie 1898 pînă la 23 Aprilie 1905, a următoarelor moşii: 1. Fundn-Uhiselet cu balta şimora ei din jud. Ilfov. 2. Roşiorii cu morile ei din jud. Suceava. Condiliunile de arendare se pot vedea în orl-ce zi de lucru de la orele 2—5 p. m. în cancelaria Academiei, Cu cîneperea primăverel recomandăm suferinzilor precum şi celor sănătoşi pen tru menţinerea sănătătei: “ Si»UA ŞTIINŢA de Vindecarea tuturor boalelor fără medicamente şi fără iperaţiunf de I.OtIS KCIINE.-Eipsea Operă tradusă in romineşte şi care formează un volum elegant 8 mare de 450 pagini in care se găsesc sfaturi pentru toate cazurile de boală. Cel interesaţi să bine-voiască a trimite editorilor Ralian şi Ignat Samitca—Craiova, prin mandat postai’Lei 5 şi vor primi volumul broşat, sati Lei 7,50 şi vor primi volumul legat e-legant in pinză, aurit, franco recomandat prin poştă. Volumul se află de vinzare şi la toate librăj Jiile din ţară. CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecto uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur. argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voiîi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl. Bijouterie, Horologerie & Argintărie LIOX WEINKBIil TH 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne $i nunţi Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul mefl în tot-de auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase. Rugat asortiment în diferite aigintăril (Riolz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA otc. Rugat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Primeşte lu schimb orl-ce obiecte uzate încercaţi şi vâ veţi convinge de ieftină-tatea preţurilor magazinului IX Polikangasse—No. 10. Viena ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand în medicină Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cea consultatiune şi prin corespondentă1 Papier High-Life l i n i:z le PANAMA PANAMA PANAMA Ou ne fum&z pas Deposit general Creangă & C. Bucureşti Strada Pînzarl Xo, 10-14. MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale WBucurescî, str. Stnârdan, 2 Af33flPPkPr Brăila, Bulevardul Cuza,17 . OlddUOUâOl Craiovctt str Cogălnicdnu lQ Un leac eftin In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte de cel mal bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tuşea, bronşitele, catarele este întrebuinţarea Gudronului Guyot.— Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de orl-ce alt medicament. Auz Buveurs d’Eau de Vicii; On sait combien l’eau minerale fran-caise de Vichy est precieuse contre Ies maladies du foie et de l’estomac, si nombreuses dans notre pays, le rhu-matisme, la gravelle, le diabete, etc. Les sources de Vichy appartenant â l’Etat franşais qui portent les noms de C 6 le stins, Hâpitat ei Grande-Grllle sont les meilleures et les plus connues. 11 faut donc se garder des imitations et exiger toujours l’un de ces trois noms sur les etiquettes et les capsules des bouteilles. On est ainsi assure de boire de l’eau naturelle authentique, embouteillee â Vichy, sous le contrhle et la garanţie de l’Etat et supportant facilement le transport. Les noms C6 le stins, Hâpital ou Grantie-Grille, sont imprimes en lettres blanches sur fond noir dans le bas de l’etiquette. Dinţi cu 7 lei unul Se pune în cautchuk în strada Cempineanu No. 46 în vîrstă de _ ___________________38 de ani, po- sedînd cele mal bune certificate doveditoare, doreşte a se angaja în condiţiunl avantagioase A se adresa :Strada Spătar 12, sub iniţialele M. C. UN BUN GRĂDINAR Axnraciu Moşia Curtişoară, avînd o întindere de 2700 pogoane, situată în comuna Tezliu, districtul Olt, în apropriere de jumătate oră de oraşul Slatina, proprietatea Domnişoarei Zoe Vladoyano, este de arendat pe un period de cinci ani începător de la 23 Aprilie 1897. Amatorii cari ar dori să cunoască condi-ţiunile şi preţul arendel sunt rugaţi a se adresa la d. Ioan C. Barozzi, avocatul d-şoarel Zoe Vladoyano, domiciliat în Bucureşti, str. Sălciilor No. 14. AAUACIU Din cauza de plecare se vinde una pereche cal negri In vîrstă de 6 ani, sănă-toşl, înalţi 16 pumni. Strada Batistei No. 15, W. STAADECKER Maşine agricole şi industriale de orl-ce fel Strada Smârdaii; 12. — BUCUREŞTÎ. — 12, (Strada Smărdan. BRAILA Bulvadul Cuza, 79 L0C0M0BLE Modal noă pentru 1897 CRAIOVA St. M.Cogălnicănu,10 TREERATORE Model noii pentru 1897 tâj ti' âliiiD'.lc |orj mal puternice siune din cunoscuta fabrică 1UJSTON, l»K0. Stăneeseu, La gura sobei (Basme) J>. Slăncescii, Poveşti de Crăciun R. D. Rwsettt, Proză şi Epigrame, lleparaţeami, Doruri şi Amoruri (Pcesil) Adamescu Gli., Elocuenţă Romînă » » Elocuenţă Streină Dr. Urechi», Duşmanii noştri (Ştiinţă) A. Vlahuţă, Din" goana vieţel (Poesil şi Nuvele) Radu D. Rosei ti, Din Inimă (Poesil) ('aragiale, Schiţe uşoare D. R. Rosetti, Trotuarul Bucureştiulul (Nuvelă) D. C. Oiănescn, Satire şi Theatru. Costin. Spre primăvară (Poesil) P. Duifn, Legenda Ţiganilor Const. htiiucescu,' Ce este frumuseţea (Artă) Buzomnu, Egyptul (Geografie) A. Vlahuţă, Dau (Roman) A. Sihleami, Armonii Intime (Poesil) A. Panii, Nastratin Hogea (Legende) » *0 şezătoare la Ţară saâ poves- tea lui Moş Albu Filimon, Ciocoii noi şi vechi (Roman) Adamescu, Din biografiile scriitorilor Rornînl G. T. Huzoiuuti, Berberii, Hesperidele. (Geografi) II. G. Vecea, Poeme Rada i>. Rosei ti, Sincere (Poesil) G. T. Ruzoiauu, Cartagena, Cyrena (Geografie) Ureche, Dicţionar Francez-Romin Tli. M. Sioeuescti, Poesil A. Mavri. Pe demult (Poesil) D. Teleor, Alte Schiţe Umoristice In preparaţie: Scrieri originale de : Vlahuţă, Uaragiale, dr. Ureche, De-lavrancea si D. R. Rose iii. CONST. HAMANGIU Scriitori şi Artişti Studii! asupra dreptului lor. De vînzare (a toate librăriile. SICOLAE IDIERU Economie Politica Voi;i. lei 4,50.—Voi II, lei 4. Editura CAROL MULLER. A mm ci ii MMe vi uzare safi de închiriat o casă elegantă în strada LucacI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stăpînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă curte spaţioasă, apă şi gaz. 8.—Bucureşti. Bucureşti. — Tipogrih* lPuCa tr radi Clementei No. www.dacoromanica.ro Doctorul Galimir de la facultatea din Paris Special pentru boalele de stomac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 MîHal OERKEZ AVOCAT Brăila, Ni rada Regala No. 1. Grâbiţi-vă ! Grăbiţi-vă ! Grăbiţi-vă ! Azi a Început vânzarea La lOOO Articole Vls-a*v!a de Mag&slnnl Unlvţrsei (fost Sat'.ann) 10.000 bucăţi sifon metri 30,50 bucata, numai fr 12.50 10.000 duzini Ciorapi ni dVuosie numai 1 fr. perechea. 10.000 4 4 dubJl numai «>u 50 bani perechi». 5.000 perechi inifcnnşl extra-ibi*» numai 2,75 perechea. CoIohaI uHortiuiunt