SERIA n.—ANUL D3, No. 405. NUMĂRUL 10 BANÎ JEdiţia a treia MERCURI, 19 MARTIE, 1897 NUMĂRUL 10 BANÎ A HOÎVA ÎI K.\TFLi: încep la 1 şi 15 ale fle-cârel luni şi se plătesc tot-d'a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30 lei; in streinătate 501el Şase luni . . . 15 » > > 25 > Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8. AXUXCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numalila Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV.0.30 b. lini» » » » III........2.— lei » > » » II .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un nnmăr vechili 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DTN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI NICI MACAR COLECTIVITATE I In apogeul mârirel lui I. Bra-tianu şi a guvernului săQ, d. Eug. Slatescu, întrebat în Senat de un adversar: ce sunt şi ce reprezintă oamenii de la putere, a răspuns : «Suntem o colectivitate a careia cea «mal înalta expresie este d. I. Bră- tianu». Un mare adevăr. Deja atunci înjghebarea din jurul lui I. Bră* lianu pierduse dreptul de a se numi partid, adică cetăţeni grupaţi în jurul unor idei. D. Statescu a simţit acest lucru cfind, căutind sa dea o definiţie potrivita cu noua situaţie a partidului său, l’a numit oco-lectivitate cu un şef. Partidul dispăruse cu retragerea, plina de amărăciune, a lui C. A. Boselti, cu disidenţa, plină de indignarea lui Dim. Bră ti an u şi cu apucaturile fără scrupul şi lipsite de ori ce preocupare de idei a guvernului I. Brătianu şi a partizanilor sai. Locul partidului îl luase o colectivitate, lacomă şi îndrăzneaţă, care, pentru a domina ţara, avea nevoe numai de oameni mulţi şi hotărîţl, cu un şef care şă nu fie alt ceva de cît expresia mal înaltă a fire! acelei colectivităţi. Aceasta întreprindere politică s’â prăbuşit în 1888 şi atunci participanţii cei mal principali al el, s’aQ gândit. să ridice starea, căzută în balul de colectivitate, iarăşi la valoarea de partid politic. In acest scop, au făcut apel la elementele liberale disidente, la d-nil Dim. Brâtianu, N. Eleva şi alţii. Pentru ca sa înşele mal bine lumea, s’aQ grăbit a face sa dispară numele lor compromise din fruntea firmei. I. Brătianu a cedat şefia lui Dim. Brălianu, iar în ziarele lor anunţară, ca facînd parte din comitetul executiv, cu caractere groase, numele d-lor P. Grădişteanu, Eleva, Pallade, etc. Mal tîrzifi, după moartea fraţilor Brătianu, pentru a tace sa se uite de lume definiţia defăimătoare prin care d. Statescu îl calificase admirabil, colectiviştii căutară sa’şl dea un şef şi un program politic, iar nu numai un şef cum avusese pînă atunci. E drept, ca le a fost ruşine să facă aceasta ceremonie în Capitala. El s’aQ dus la Iaşi, oraş clasic, cu deprinderi liniştite, • pentru ca să investească acolo, în mijlocul indiferenţei publice, pe d. Sturdza cu puterile de şei şi sa înzestreze, spre mirarea tuturor, partidul cu un program pe care a doua zi ni* minea nu l’a luat în serios. Ori cum fie, în cel trei din urmă ani de opoziţie liberalii s’aQ înfăţişat ca un partid compact, avînd un şef ascultat, iar la nevoe chiar şi un program în buzunar. Aceasta tactică — dacă tactică a fost — a isbutit a înşela o parte din opinia publică, ba îndrăznim a zice că ea a produs impresie chiar şi asupra Suveranului. Aparenţele eraQ că liberalilor li se poate da puterea. Iii s’a dat !... Iar după cîte-va luni, lumea a văzut ca : şef, stat-major, disciplină, partid, program, etc, nu a fost de cit sau o inscenare sau o înjghebare factice, ceva artificial, Iară nici o consistenţa. Şeful ? Un om râO, îngust la minte şi la suflet, şi mal pre sus de toate incapabil. Un om nedemn a dirige o clasă de şcoala rurală. Statul-major ? Mediocrităţi pline de ambiţie, saQ preocupate de interesele lor; oameni cari se sfîşie între el, falşi unii ca alţii, ipocriţi cari ani întregi an arătat un devotamen mincinos şefului al cărui loc fie-care din el îl invidia în sufletul lor. Disciplina ? Disciplină nu a oamenilor politici, cari urmăresc un scop superior, acela al lustrului partidului şi al ideilor ce reprezinţă. Nu. Asta-zl este dovedit că disciplina liberalilor, faimoasa lor disciplina atît cîntata de el şi invidiată fără rezon de chiar adversari, nu era de cît disciplina făcătorilor de rele ascultători şi supuşi cît timp şeful le promite a-l duce la cîşti-gurl ilicite saQ criminale. Şi după cum la făcătorii de rele o asemenea disciplină încetează sau e forte zdruncinată ciad succesul încoro-nînd întreprinderea, vine momentu împărţirel «pradel», a cîştigulul, tot aşa s’a întîmplat cu colectiviştii, cînd după ce au luptat disciplinaţi în opoziţie, chemaţi la guvern, s’aQ găsit în faţa spoliilor Stalului de împărţit, în faţa pradel. Cum era, deci, cu putinţă ca colectiviştii sa rămîna disciplinaţi în faţa portofoliurilor. a funcţiunilor, a diurnelor grase, a gheşeftarii r şi a afacerilor? Program ? Programul colectiviştilor la putere conţine un singur punct: fie-care caută să se folosească mal repede de situaţie ; fiecare caută să ia locul mal gras al altuia. Partid ? Partidul a dispărut ca prin farmec, nu’l mal găseşti nică-ierea, de vreme ce şeful a dispărut. slatul-major s’a risipit, unitatea s’a pulverizat. In loc vedem o grămadă de oameni cari să înjură între el, se agită şi se lovesc. Colectivitatea ? Chiar colectivitatea d-lul Statescu, adică cel mal jos grad la care ajunsese acum 10 ani partidul liberal, chiar acea colectivitate nu mal este, nu mal are expresia nici înaltă nici joasă. Colectivitatea s’a rupt în mal multe bucăţi. înainte eraQ numai bratieniştl: astâ-zl avem : sturdziştl, statesticl, aurelianiştî, cantacuzini-ştl, vernesciştl, beizediştl, etc. Mîine e posibil să mal avem : lascariştl, costinesciştl, stolojaniştl şi poate chiar djuvariştl! Răsboiul de partizani, lupta între fracţiuni, combaterea de la corp la corp, ca la sălbateci, iată în ce s’a transformat colectivitatea, una şi nedespărţita. Acum doul ani de sigur ca liberalii nu erau un partid, dar erau cel puţin o colectivitate. Acum nu sunt nici macar attta!... HALIMA Ceeace se petrece, de cită-va vreme, in tara romînească, ese cu desăvîrşire din cadrul lucrurilor de crezut. Scandalurile la cari asistăm de cîud ne a invadat colectivitatea, par basme,—de aceia şi publicul le periveşte cu greaţa cu care se privesc spectacolele groteşti de la Moşi. Se alungă mitropolitul tilhăreşte—şi mitropolii ul revine în toate demnităţile ; se retrage d. Sturdza, pentru a face loc vre-melnieeşte unul guvern care să-l repare greşelile—şi acest guvern rămlne dar nu repară nimic, se alege d. Sturdza prezident al Senatului, şi a doua zi demisionează— pentru ca a treia zi să-şi retragă demisia. . Se ceartă d. Aurelian cu d. Sturdza, dar se declară pe fată războifl Intre aurelia-nişll şi sturdziştl. Demisionează miniştrii, se declară criza pe faţă, deputaţii cer lămuriri— şi ministrul preşedinte recomandă răbdare, drept orl-ce explicaţie. Se fură pretutindeni ; administraţia îşi face de cap, antreprenorii sunt tovarăşi cu primarii; deputaţii sunt samsari şi miniştrii gazde, tripotagiile se fac pe faţă, toată lumea le vede dar nimeni nu se mal emoţionează—par’că nu le crede, căci atît sunt de fenomenale. Nu sunt, oare, din domenul basmelor, faptele acestea ? Şi pe clnd tara merge ca triburile părâ-ginile din continentele seini barbare, guvernul se săcătueşte în tocmeli meschine pentru a rupe Încă un portofoliil de la samsarii cari ÎI pfndesc să le ia locul. Hotărit lucru: colectivitatea s’a încăpăţînat să se sinucidă. CRIZA INJUA 18-A Nliirilzislii contra el»ntnl generalului Bndiateami. Asaltul de doi. Slurtlxişfii contra tf-ful S fur «Iau Neastâmpăraţi şi grozav de iritaţi cum sunt, sturdziştii au fost pregătiţi ieri să dea la Cameră şi la Senat un atac în contra băn-cei ministeriale. D. Ferekide era să întrebe la Cameră pe primul ministru dacă este adevărat că guvernul a renunţat la proiectele d-lul Gogu Cantacuzino privitoare la patente şi la timbru; şi dacă este adevărat, cum crede guvernul să echilibreze budgetul anului viitor, care este întocmii pe aceste două proiecte P D. Mişti Schina, la Senat, era să întrebe pe guvern cînd şi cum crede să complectese cabinetul ? Asupra acestor două întrebări s’ar fi deschis o discuţie in cursul căreia sturdziştii ar fi prezintat la Senat şi la Ca meră cîte o moţium de neîncredere în guvern. D. Dim. Sturdza a contramandat, însă, ieri după amiazi, înainte de deschiderea şedinţelor Camerei şi Senatului, asaltul acesta, fără a-şl motiva hotârîrea. Această împrejurare a iritat a-tît de mult pe sturdziştii de nuanţa cantacuzmistâ, incit mulţi au mers pînă a gratifica pe şeful lor cu cele mai triviale înjurături. Abia pe urmă s’a aflat că motivele cari au îndemnat pe d-nul Sturdza să contramandeze asaltul au fost: întîiii teama că nu va reuşi, şi al doilea o înţelegere luată cu d. general Budişteanu. Debutul f/enerafului tiu tfinfeunu m Rechemat de către d. D. Sturdza din străinătate, d. general Budişteanu s’a întors Duminică în Capitală şi ieri, înainte de amiazi, a avut o lungă întrevedere cu şeful său. Rezultatul acestei întrevederi este că sturdziştii vor readuce cestin-nea puşteî Mannlicher la Senat, ca armă în contra guvernului. Fără scrupul, fără pic de pudoare şi fără cel mai elementar sentiment de patriotism, domnii Sturdza şi general Budişteanu vor pune din noii armamentul ţârei în discuţie publică. Şi aceasta numai spre a se putea răsbuna în contra guvernului, în contra d-lul general Berendeiu, care a declarat la Cameră, de pe banca ministerială, că arma Mannlicher este cea mai perfectă şi nenorocite au fost cuvintele predecesorului său, generalul Budişteanu, care de pe a-ceiaşi bancă ministerială a spus că arma noastră e un ciomag. Anal ful «le Joi Deci, Joi se va da asaltul sturd-ziştilor în contra aurelianiştilor. La Senat asupra armei Mannlicher şi asupra modificării legei căilor ferate particulare, iar la Cameră asupra unei întrebări a d-lul Fe-recliide şi asupra unei interpelări a d-luî I. N. Iancovescu. Pînă atunci se fac pregătirile în ambele tabere. TRIBUNA POLITICA Strigoii ! Generalul Budişteanu, faimosul minis-n de războia încabinetul d-lul Sturdza, care a spus în Parlament că arma oştirii noastre e un băţ, s’a reîntors din congediu şi şl-a reluat scaunul de senator. Cită vreme a stat în congecfia actuali www.daeoromaiiica.ro rendeiu, a căutat să îndrepte nebuneasca prostie a predecesorului său redind armei prestigiul său, regretînd zminteala generalului Budişteanu şi destăinuind că complectarea armamentului a suferit o primejdioasă Intirziere. Şi iată că acum nenorocitul care a dat ţărel sale cea mal grea lovitură slâ-bindu-I forţa de apărare, generalul Budişteanu, interpelează pe guvern asupra armei Mannlicher model roraînesc şi a-supra complectărel. armamentului... O mal mare obrăznicie nu se poate ; e atît de mare, în cît nu poţi crede că vine de la un om sănătos la minte. Se putea crede că generalul Budişteanu a murit politiceşte în urma crimei pe care o făcuse şi că nu i se va mal auzi glasul. Dar el revine, ca strigoii. Acum, nu mal lipseşte de cît ca Stâ-tescu să interpeleze pe ministrul justiţiei pentru ce Camera de punere sub acuzare a sfărmat ordonanţa de neur-mărire a Voinţei Naţionale în afacerea plastografiilor, Poni să interpeleze pe ministrul cultelor cum Sinodul şl-a sfăr-mat singur sentinţa în afacerea Mitropolitului, iar Sturdza să interpeleze pe preşedintele consiliului pentru ce «monahul Ghenadie» a fost reînlronat Mi-tropolit-primat. Sunt nebuni colectiviştii şi pace ! tratabile urmeazA... Guvernul Slurdza-Stătescu-Budişteanu maltrata ; guvernul Aurelian-Lascar tratează... D. Aurelian a venii la preşidenţia consiliului în urma unor tratări. Nevoind sâ-şl desmin-tească origina, el crede că singura sa datorie este de a trata : a trata cu îndărătnicie, a trata cu loată lumea. In adevăr, a doua zi după ce d. Aurelian iu-locueşte pe d, Sturdza, acesta este cuprins de o mare nemulţumire. — Eşti nemulţumit, întreba cel inliiîl pe cel al doilea? Am un mijloc de aplanare... hal să tratăm. Era tratărilor începe. D. Sturdza pleacă în streinătate pentru ca la rîndul sătî să trateze cu marile puteri.. Sturdziştii, în lipsă, se hotărăsc a da răsboiu contra noului guvern. Hărţiielile încep. Imediat d. Lascar, aghiotantul primului ministru, se duce la d-nil Ferechide, Nacu, etc, pentru a le zice : — Am auzit că voiţi să începeţi lupta... Nu zic ba. dar oare nu ar fi mal bine să tratăm V — Hal să tratăm, răspund slurziştil. — Cu atît mal mult să tratăm, adaogă d. Aurelian, cu cît noi tratăm cu toată lumea : tratăm cu d. Fleva, tratăm cu conservatorii în chestia mitropolitului, suntem tn stare să tratăm cu Turcii pentru Greci şi cu Grecii pentru Turci. Se Întoarce d. Sturdza furios pe Europa şi... pe d. Aurelian. — Voese să înă aleg preşedinte al Senatului şi în acelaşi timp să fiu reintegrat şi în drepturile mele de şef. — Nu am nimic de obiectai, răspunde d. Au-relian, de cît... nu ar fi mal bine mal întîiii să tratăm — Nu, răspunde cel-l’alt, voe3c să mă aleg fără nici o conditiune. — Foarte bine,’îl replică primul ministru, te vel alege, însă este bine înţeles că a doua zi vom trata ?... Alegerea făcută, cele două tabere— sturzlstâ şi aurelianistă—încep a se înjura teribil şi a se invectiva cu furie. — După cit văz, răsboiul este declarat între d-voastre, iutreabă un interesat pe d. Aurelian. — De loc, răspunde acesta, tocmai în aceste momente noi tratăm mal cu stăruinţă. Primul-ministru este somai în regulă a se retrage de la guvern cu Mărzeseu, cu Şendrea, cu Porumbaru, cu Lascar cu lot, adică cu căţel, cu purcel. — Domnilor, ori cîtă dreptate aţi putea avea, trebue să recunoaşteţi că nu pot să mă retrag mal Înainte de a trata cu d-voastre, răspunde d. Aurelian. D-voastre ştiţi bine că tratările nu aQ fost un moment întYerupte. Slurdziştil încep a pierde răbdarea şi pentru ca să ’1 înfunde pe d. Aurelian. fac ca d-niî Cantacuzino şi Stoicescu să ’şl dea demisiunile din minister. Trec mal multe zile şi d. Aurelian tot nu se decide a anunţa Parlamentului aceste demisiunl. —D-le pritn-ministru, pentru ce nu comunici Camerelor demisiunile d-lor Cantacuzino şi Stoi-cescu ? — îmi pare râfl că ’ml faceţi aşa Sntrebre, răspunde d. Aurelian cu un aer supărat. D-voastre ştiţi prea bine că tratativele urmează. Sturdzişlil, însă, îl silesc in fine pe d. Aurelian ca să’ anunţe demisiunile celor doul miniştri. Ruptura aşa dar e făcută, răsboiul deci va iucepe... I). Aurelian îndată ce a citit în Cameră decretele in chestie, se repede la d. Sturdza, la Senat, şi îî zice: — Acum că ruptura este făcută, crez că putem continua in linişte tratările noastre. — Nu, d-le, nu mal vreaă să tratez... îl replică d. Sturdza. — Foarte bine, se grăbeşte primul ministru a replica. Dacă nn voeşll a continua tratativele vechi, efl sunt dispus a Începe altele noul... Imediat se respindeşle vestea că cu toată ruptura, sad mul bine din cauza rupturel, trata-tivelo urinează mal persistente ca ori cînd. O Întrunire mare are loc, a foastel unanimităţi parlamentare, se spun lucruri crude.se iad hotărir! energice şi războinice, D. Aurelian ese de la întrunire radios. EI zice d-lul Lascar: — Am avut un moment de spaimă, m’am temut că nu vom mal putea trata... mtine Încep a trata.. Dar noi V Noi ce trebue să facem în faţa acestora ? Să-I tratăm pe toţi fără deosebire cura li se cuvine. TRIBUNA LITERARA INSCRIPTIUHILE MONUMENTALE din BUCOVINA de lîIONISIE OLIXESCI! (Urmare) Crisceafev (Districtul Coţmanulul) Biserica Clădire de zid de 8° lung şi 3» înălţime, este aşezată pe mijlocul malului înalt şi pieziş al Nistrului, ptnă unde duce o cărare de peatrâ de la marginea malului. Din porticul bisericel se ridică un turn înalt şi lăngă biserică se află o flntină făcătoare de minuni, care să fi însănătoşat pe mulţi bolnavi. Pe pereţii flntlnel sunt zugrăvite mal multe icoane sfinte. Plutaşii de pe Nistru desgolţsc capul şi se roagă spre mănăstire. Pe uşa turnului bisericel se aftă următoarea inscripţie: «In anul Domnului 1765». Deasupra uşel bisericel inscripţia sla-vonnă : «Această uşă este dedicată mormlntulul Domnului, rugătorul Teodor Preda, ctitorul». Pe o tablă de fier lăngă uşa bisericel se află inscripţia latină: «Această casă sfială a vizitat’o Francisc I împăratul Austriei la 4 August 1827». In lăuntrul bisericel mormintele familiei Mocranschi, major austriac şi mormăntul ctitorului bisericel cu inscripţia slavdnă : «Aci zace corpul drept credinciosului Hagi Teodor Preda, ctitorul». Iiiijem (districtul Cernăuţilor) Biserica Este o clădire de piatră. In pronausul bisericel se află pe păreţi portretele sfinţilor loasaf, Varlaam, etc. iar deasupra lor scene din viaţa s. Niculaiu cu inscripţia slavoană: «Sf. Niculaiu se arată lui Evlavie în somn.» «Sf. Niculaiu se arată Împăratului Con-stanliu în somn.» «Sf. Niculaiu împarte aur în taină.» cum şi scena uciderii sf. Ştefan cu inscripţia : «Uciderea sf. Ştefan.» Lîngă usa bisericel inscripţia : «Boskowsky 1695.» Pe peretele spre răsărit este zugrăvit un cavaler, cu păr încărunţit, şezînd călare pe un cal alb, îmbrăcat în zale, ţinînd un scut, care T apără pieptul. De desupt inscripţia slavoană: «Efl Domnul (pan) Teodor numit Vitolt, robul lui Isus Cliristos şi al prea curatei de Dumnezefi Născătoare, şi ctitorul acestui sfînt locaş.» Pictura păreţilor este deteriorată cu lovituri de săbii şi suliţe. In altar se află pe părete lîngă locul unde se anină cădelniţa, inscripţia : «V. B. Donkoff 1690». Xloldovlţa (districtul Câmpu-lungulul) De asupra uşel de intrare a bisericel inscripţia slavoană: «Cu voinţa tatălui, cu ajutorul fiului şi cu împlinirea dQchulal sfînt. lată, ett robul domnului meu Isus Christos, evseviosul lo Petru Voevod, din mila Iul Dumnezeii Domnitorul ţării Moldovei, fiul bctrînuluî Voevod, am făcut biserica aceasta în numele născătoarei de Dumnezefi şi pururea fecioarei Maria şi am isprăvit’o în anul 7045 (1537J. Sfinţită în luna Septembrie 10 sub egumenul Ştefan şi zugrăvită in anul 7050 (1542J sub egumenul Abraam». In curtea bisericel se află o casă cu 2 etaje cu următoarea iscripţie slavoană: «Cu voinţa tatălui, cu ajutorul fiului şi cu împlinirea duchulul sfânt. Eată, eft robul Domnului meii Isus Cliristos, Efrim, episcopul de la Rădăuţi, am făcut locuinţa aceasta ; început în zilele lui Io Constantin Voevod şi isprăvit în zilele lui Io Ştefan Voevod, a. c. în luna Martie 26 anului 7118 (1610) începută şi în luna August 26 anului 7120 (1612) isprăvită». In lăuntrul jrisericel Inscripţia mormîn-tală : «Mormântul acesta l’a ff.cut şi l’a înfrumuseţat venerabilul nostru părinte, Domnul (pau,) Efrim, episcopul de la Rădăuţi In zilele evseviosulul şi iubitorului de Cliristos Domnul Io Radu Voevod în anul 7127 (1619).» Sf. Ounfrl (districtul Şiretului) Biserica Este o clădire de peatră. Deasupra uşel de intrare a bisericel este iugravat în peatră un cap de bofi şi inscripţia slavoană : «Această biserică a făcut’o Ştefan Pe-triceico Voevod, din mila lui Dumnezefi Domnitorul ţării Moldovei, împreună cu Doamna sa Maria în anul 7180 (1673)». In curtea bisericel se află o fâutînâ cu următoarea inscripţie : «Această fântiuă a făcut’o prea sfinţitul Iuoniehi, episcopul de la Roman, In anul 7273 (1765), Iunie 12». Petr&nţl (districtul Sucevei) Biserica Este de peatră şi a fost mănăstire de călugăriţe. EPOCA Deasupra uşel bisericel Inscripţia sla* voană: «Io Ştefan Voevod, Domnitoiul ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, a început a zidi biserica acea: ta In numele sfăntel Cruci In anul 69% (1487), luna Iunie 13», In templul bisericel se află zugrăvit pe perete Ştefan cel Mare, fără barbă, cu faţă plină, in costum bizantin roş şi cu coroana pe cap, ţinlnd biserica în mina stingă, ce o oferă lui Isus Cliristos, condus de sf. Petru. Isus Christos şeade pe un scaun şi ţinlnd mina stingă pe evanghelie binecuvântează cu mflna dreaptă pe Ştefan cel Mare. Apoi urmează Bogdan, fiul lui Ştefan cel Mare, cu mîinl ridicate la rugăciune, Doamna lui Ştefan cu mina stingă pe capul fiicei celei mal mari, pe cînd a doua mal mică stă in dosul el. Doamna .şi amlndouă copilele aii costum bizantin roş cu guler negru. Epitrafil Este deteriorat. Pe epitralil este desemnat Ştefan cel Mare, fără barbă, cu faţa plină şi păr blond, şi cu o cruce în mina stingă, şi Doamna lui Maria cu crucea pe piept. fnscripţiunea slavoană : «Io Stefanos Voevod şi Kyra Maria». Featră mormentală In curtea bisericel se află o peatră mor-mfintalâ cu inscripţie slavoană în parte stearsă : « . . . . Maria, fiica, mamei sale mult iubite . . . Cristoae din Suceava, care a răpaosat în anul 7103, luna Decembre în a 14 $ Ş* s’a îngropat... (Va urma) OMAGII LUI AL. LAHOVARI Reproducem după «Prutul», din Botoşani, următoarele omagii din entusia-atul articol ce acest ziar publică, cu prilejul morţel lui Lahovari: Nu poate încăpea aici o biografie a lui Lahovari, căci ar fi să scrii toată istoria ţărel începind de la 1866. Fruntaş intre fruntaşii partidului conservator, densul a luat parte, şi parte hotărltoare, la toate actele partidului, fie ca ministru, fie în timp de opoziţiune, de la venirea pe tron a lui Carol I şi pînă astă-zl. învăţat, deştept, e-nergic, privind cestiunile de sus şi rădicîn-du-le pînă la el, eloquent cum nici unul! Cu Lahovari, în adevăr, eiocinţa romlnă a fost lidicată adese-orl la înălţimi adevărat sublime. Discursurile lui înflăcărate, aii tot o dată o ordonanţă perfectă, clasică, şi sunt pline de vehemenţă, de imagini strălucite, de antitese minunate, cînd înveselite prin ironia cea mal muşcătoare, cînd vibrînd de o emoţiune grandiloquentă. Este o datorie către literatura romînă — nu vorbesc de marele interes istoric — să s’adune şi să se tipărească acele cuvîntărl pentru ca iubitorii de graifl frumos şi de elocinţă în tot deauna sinceră şi ferbinte, adesea-orl sublimă, să le poată citi şi reciti. Cit despre acel cari aă avut fericirea să-l audă pe monstrul însuşi, nu e teamă să uite vre-o dată emoţiunile simte, dumnezeeştl, prin cari aii fost răpiţi şi sguduiţl. Par’că îl văd. Adversarul încă vorbea, şi Lahovari pe banca sa nu’şl mal afla locul. Se frămînta, se scula, iar se punea jos, iar se scula şi prindea a cutreera hemiciclul, nervos, nerăbdător, ferbînd de focul sacru ce ardea în el. Venia îndărăt pe bancă. ’I se da cuvîntul. Tăcerea se făcea generală. El se ridica în picioare ; dar de unde până acum nu se putea opri, par’că de odată ar fi fost legat, împedicat. începea să vorbească, dar vorbele eşiail anevoios, glasul displăcut, pe nas. II vedeai că era muncit, şi, privindu-1, cu dînsul munceai şi necăjal.Dar încet încet venea aproape de cestiune. Vorbele se făceaţi mal dese, glasul sonor. Ochii priveaţi mal hotărît, cântail spre cer, spre flacăra ce tot mal tare îl coprindea. Şi, de odată, ca un taur superb în mijlocul arenei, s’asvîrlea, ataca, se apăra, cu un foc, cu un avînt, cu o semeţie cari nu să în-fricoşafl nici de întreruperile, nici de înţepăturile matadorilor, cu basmaua roşie! pînă ce resturna tot ce se spusese în potriva partidului săli, pînă ce din tăcerea adversarilor încremeniţi, din aclamările ce isbucneail, înţelegea că’şl răsbunasc steagul şi amicii. feg..................................... Al crede că s’a dus dintre noi pentru că a socotit că de astâ-zl înainte lupta e prea uşoară. Nu mal sunt asalturi eroice de dat. Nu mal e uevoe de trîmbiţa măreaţă ca să cadă cetatea inamică. Nu mal există cetate: şi de şandramale putrede, uriaşii nu se leagă. I. 6. Mlelescii. * * * Se ştie că partidul conservator din Vilcea a scos cu ocazia morţel lui Al. Lahovari o foaie comemorativă. Reproducem din acest număr unic, clte-va pasagil din articolul «LacrămI», regretînd că lipsa de spaţiu nu ne permite a’l reproduce în întregime: Lahovari era fala ţărel, era podoaba parlamentului, dar pentru noi Vilcenil el era înainte de toate mîndria şi sprijinul cel lare al judeţului nostru. Care din noi, în momente de grea cumpănă, nu ne-am adresat la Lahovari şi care n’ain găsit la el nu favoruri nemeritate, dar dreptate, sprijin şi ajutor ? Originar din Vîlcea, Lahovari iubea această mîndră şi încîntătoare lloare a Olteniei şi nu puţine sunt răspîndite în judeţ binefacerile lui, îmbunătăţirile cari dovedesc dragostea ce purta acestor locuri de care el era atît de legat. Adese-orl natura dă hotărirl atît de bizare şi de nedrepte, iar soarta ne rezervă lovituri atît de crude şi de neaşteptate, în cit nu stil dacă mîna nevăzută care conduce universul este a unul Dumnezeii drept, bun, or a umil demon crud şi lăfl făcător. Intr’adevăr te îndoeştl daca nu trebue se blasfeml şi să te revolţi împotriva hotă-rîrilor neînţelese ale dumnezeirel, cînd vezi că un om ca Lahovari moare în puterea vîrstel şi în plina activitate a geniului sâti neîntrecut! Vom merge cît mal mulţi să petrecem la ultima locuinţă corpul ilustrului răposat, să depunem flori şi lacrimi adevărate pe mormîntul lui, dar recunoştinţa noastră va consta In amintirea Iul veşnică, în venerarea memoriei marelui bărbat care a lăsat în mijlocul nostru un gol pe care numai veacurile poate vor 11 în stare să-l umple vre o dată. Amicii politici ori adversari al Iul Lahovari, toţi cari avem dragoste de ţară şi visăm mărirea el Iii viitor, să ne dăm obolul spre a turna în bronz figura acestui romhi, al cănii caracter de bronz a fost, pentru ca copil noştril şi generaţiile viitoare să-l aibă drept pildă de patriotism luminat, de cins*e politică desăvîrşilă. I* FOII.VIA Ţii D. V. Caligari, prefectul de Fălcifi, a sosit în capitala, chemat de d. Gogu Cantacuzino, fostul ministru de finanţe. Se atribuie d-lul Caligari intenţia de a demisiona din postul ce ocupă, în cazul cînd ruptura dintre aurelianiştl şi sturdzişt! va izbucni in mod oficial. D-sa nu se slieşte a critica purtarea guvernului actual, pe care o califică de neagră ingratitudine faţă cu d-nil D. Sturdza şi Cantacuzino. Prefectul de Vgsluifi, d. Neron Lu-paşcu, — slurdzist înfocat — se găseşte exact în aceeaşi sitfiaţie ca şi d. Caligari şi a manifestat aceleaşi intenţii de retragere, ca şi ispravnicul de Fălciu. Pentru prima dată, de la expulzarea lor din minister, d-nil G. Cantacuzino şi C. Stoicescu aii asistat erl la şedinţa Camerei, în calitatea de simpli mandatari al naţiunel. Ambii aii luat loc* alături, ca doul buni tovarăşi de nenorocire. In şedinţa de ieri a Camerei, d. D. Giani— care prezida — o anunţat că raportul general asupra bugetelor a fost depus la biuroiî şi că a ordonat trimiterea sa la tipar. S’a remarcat, cu oare-care surprindere, că d. G. Cantacuzino, fostul ministru de finanţe a sprijinit cererea guvernului de a se admite urgenţa asupra acestui raport. D-sa a arătat că proiectul de buget e gata de la 28 Ianuarie trecut. In timpul de atunci şi pînă astăzi,—o lună şi jumătate, — întreg parlamentul a putut să ia cunoştinţă de dînsul, să’l studieze chiar de aproape. Din acest punct de vedere, d. Cantacuzino găseşte nedrepte cererile d-lor Fleva, care a reclamat cele 3 zile reglementare, şi M. Ghermani care s’a mulţumit numai cu două, pentru studiarea budgetelor. Z. Camera a primii cererea de urgenţă a guvernului. ♦ Intervenţia d-lul G. Cantacuzino în favoarea guvernului se interpretează ca o chestie de amor propriii, de oare-ce budgetele pe anul viitor sunt opera d-sale. Prefectul Arapii din Botoşani a ocupat ieri, timp de a oră, atenţia Camerei. Discuţia asupra acestui înalt funcţionar a fost provocată de d. deputat V. Ienăşescu, care a cerut — nici mal mult nici mal puţin — de cît destituirea sa, pentru rea administraţie, înlocuiri ilegale de funcţionari, şi alte abuzuri. Tot în aceeaşi chestie a luat imediat cuvîntul un alt deputat de Botoşani, d. I. Buzdugan. Departe de a cere destituirea sau ma-car înlocuirea d-lul Arapu, d. Buzdugan a cerut din potrivă menţinerea la postul săQ a prefectului de Botoşani. — D. Arapu, — a încheiat deputatul de Botoşani— nu are de cît un singur defect : acela că nu ’şl dă mal degrabă demisia din postul ce ocupă, pentru a face loc altora. Ultimele cuvinte ale d-lul Buzdugan, sunt subliniate de rîsetele deputaţilor. Ministrul de interne, în răspunsul săli, a arătat că se găseşte într’o poziţie delicată, de oare-ce un deputat proclamă bun pe prefectul de Botoşani, iar altul îl găseşte răii. Promite, însă, că va cerceta faptele denunţate de d. lenă-şescu şi —cel puţin cu d. Arapu, — d. î.ascar va şti să’şl facă datoria. S’a remarcai că, de astă dată, ispravnicul de Botoşani n’a mal venit în Bucureşti ca să asiste la execuţia sa în Cameră şi la cel de al douiiea avertisment pe care i l’a dat d. Lascar, în şedinţa de ieri. Erl urma să se discute la Cameră interpelările d-lor Ciocazan şi Iancovescu asupra crizei ministeriale şi a cauzelor cari aă determinat-o. Ambele interpelări erau fixate la ordinea zilei. In momentul, însă cînd urma să se înceapă discuţia asupra lor, d. Au-relian, caie pîndea’acest moment, a cerut Camerei să treacă în secţii. In zadar d. Ciocazan a relevat că e vremea să-şi desvolte interpelarea, dc oare-ce a fost amînată pînă acuma de trei ori. Intr’un comun acord, sturdziştil şi aurelianişti! aii primit cererea guvernului de a trece în secţii, evitînd ast-fel momentul penibil al explicaţiunilor. Desvoltarea interpelărel d-lul Ciocazan s’a fixat la ordinea zilei pe astă-zl, Marţi 18 Martie. Concursul de patologie internă pentru universitatea din capitală, care urma să se înceapă la Iaşi, în ziua de 15 Martie, s’a aminat pentru cinci zile. D. profesor dr. Cernea a fost delegat să pregătească chestionarul concursului. Faptul acesta singur constitue o ilegalitate, de oare-ce întreg juriul trehuoa să colaboreze la facerea chestionarului. In afară de aceasta, însuşi termenul de cinci zile—prea lung pentru această o-peraţiune—dă multe de gîndit. La 9 Aprilie viitor, Curtea de Casaţie va judeca recursul d-lul G. Itusu Cornaciil, deputatul din Botoşani, care a fost şters din listele electorale de către tribunalul din localitate, pentru motivul că ar fi supus rus. CRIZA IN ZIUA A 18-A Şedinţa de azi a Camerei promite a fi foarte zgomotoasă. D. Ciocazan îşi va desvolta interpelarea sa asupra cauzelor demisiunel d-lor Qogu Cantacuzino şi C. Stoicescu, precum şi asupra situaţiei anormale ce durează de 18 zile. Despre această interpelare suntem in măsură de a da următoarele amănunte : D. Ciocazan va critica de o potrivă pe aurelianişti şi pe slurdzişll, va lăuda activitatea d-lul Gogu Cantacuzino, va stărui asupra cinstei personale a unul ministru, a d-lul Oh. Mirzescu, va demasca pe intriganţii din ambele tabere, va critica pe d-nil Sturdza şi Poni, şi în sftrşit va cere revenirea d-lul Gogu Cantacuzino la ministerul de finance. * * D. Harlm Delavraucea a declarai a-seară unui redactor al nos-trn, câ <1. P. 8. Aurelian va trece eu multă facilitate asupra interpelării d-lni Ciocazan. Se poate. Dar va lua cuvîntul şl d. Fleva eu liofărîrea de a ataca pe d. €logu Fautacuziuo pe tema patentelor şi pe d. Dini. Sturdza şi amicii năi pe tema exuberanţei de npetitnri minister ia le. * * ★ Interpelarea d-lai Iancovescu asupra inconstituţionalităţii actualei stări de lucruri e pusă azi la ordinea zilei. D. Iancovescu nu este încă sigur dacă-şi va desvolta azi interpelarea, căci se poate ca în ultimul moment să-l împiedice d. D. Sturdza. * * ♦ Trei din cinci secţinni ale Senatului aii respins ieri Casa Rurală. Secţiunea d-lni Diiu. Sturdza a adoptat-o în principii! dînd latitudine delegatului, d. Dim. Sturdza, de a susţine ori-ce fel de modificări în sînul comitetului delegaţilor. * 4c ± In grupul sturdzist intrigile au luat proporţiune atît de mare, în cît ameninţă divizarea în trei a grupului. Ciţi-va sturdziştî în cap cu dd. Stolojan şi Epurescu sunt hotăriţi a sta în espedativă din causa ne-mulţumirei lor în contra d-lor Ve-rekide, Nacu. Palladi şi Poni, cari împing pe d. Sturdza la cele mai mari neghiobii,—după cum spun eî; canlacuziniştiî pe de altă parte împing pe d. Gogu Cantacuzino să rupă cu d. Dim. Sturdza şi să caute o apropiere cu d. Aurelian. Cei întii insultă pe amicii, adică camarila d-luî Sturdza, iar ceilalţi pe însuşi d. Dim. Sturdza. * Dai mulţi deputaţi aturdzlşti şi aurelianişti atribue il-lui Au. Stolojan veleităţi de şelie* Ori cit de ridicolă s’ar părea aceasta, dar fapt e că d. Stolojan are dese consfătuiri la <1-Na acasă cu stăteşcişlii şl cu alţi 3-4 deputaţi, printre cari d-uii Titu Friimuşanu, VIrvoreann şi C.Oir-leşteanu. fjfi apropos de asta, se spune că fncă lu 1887 o persoană infimă a il-liii Stolojan trafa cu un fruntaş deputat liberal, d. C< D., spre a face propagandă pentru şeiia conului Năstase. EDIŢIA a 3* ECOUIti *** Azi dimineaţă, între orele 10—12, s’a ţinut un consiliu de miniştri la Ministerul de interne, sub preşedinta d-lni P. S. Au-reli&n. *% «Circul Ilegal Bomîn» Cesar Sidoli va da, iu seara de Miercuri 19 Martie, o represeutuţie lligh-life, in beneficiul «So-cietaţel Studenţilor în Medicină Veterinară». DIVERSE DIN CAPITALA Poliţist bătut dc pungaşi. — Agenţii poliţie! urmăreau încă de rnuil timp pe un vestit bandit, Radu Matei Cărnu în contra căruia aveau un inundat de deimnore. Erî seara, sub-eomisarul secţiei 40 zăreşte |pe banditul urmărit, în raionul secţiei sale şi însoţii de alţi doul agenţi îl iafi în urmărire. Poliţiştii reuşesc a’l îucolţi intr’o cârciumă din calea Moşilor şi eraţi gata să’l aresteze. La un* moment dat însă banditul se înarmează cu un ciomag pe care l’a găsit in curte şi se năpusteşte asupra agenţilor. Cu trei lovituri puternice, trlntoşte ta pămînt pe Jsub-comisar, zăpăceşte pe ceM’allI doul agenţi şi dispare. Unul din agenţi, dă alarmă şi continuă a urinări pe Matei Clrnu pe care îl prinde după o jumătate de oră. Sub-comisarul secţiei este grav rănit la cap şi are mal multe alte leziuni pe corp. Incendiu. — Un incendia violent s’a declarat astă noapte la grajdurile d-lul Marin Te-odorescu, comerciant din strada Lirei. Focul s’a intins cu o repeziciune uimitoare şi în foarte puţin timp întreaga clădire, grajduri, soproane şi prăvălie, erail In flăcări. Pompierii, de şi au lucrat cu destulă sîrgu-inţă, conduşi cu multă dibăcie de d. locotenent Eustaţiti, n’aii reuşit de cit să apere clădirile vecine şi să localizeze focul. Ati ars cu desăvîrşire grajdurile şi prăvălia d-lul M. Teodorescu, un deposit de peste 5.000 kilograme fin, o gabrioletă şi alte multe mobile şi unelte. Pagubele sunt Însemnate. DIN ŢARA Incendiu.—Ni se comunică din Craiova că In noaptea de 12 curent, un incendia puternic a consumat fînăria d-lul G. Vasileseu, arendaşul moşiei Piseu, Doţj, situată in citnp la o depărtare de 10 chilometri de comună. Flăcările afl distrus 12 mari şire de fin. Se bănueşte că focul a fost pus. Autorităţile locale afl deschis o anchetă pentru a descoperi pe incendiari. Finăria era asigurată. Pagubele sunt mari. DIN STREINATATE Kx|»lo7.iunea unei torpile.— O explo-ziune care ar fi putut să aibă cele mai grave consecinţe, dacă ar fi avut loc în interiorul co-răbeil, s’a întimplat zilele trecutefia Malta, pe încrucişătorul «Thoseus». Vaporul «Theseus» tăcea exerciţii de torpile în afară de portul Malta; în momentul cînd se scobora o torpilă într’o şalupă, torpila făcu ex-ploziune şi răni 30 oameni. Unul din răniţi a murit in urmă la spitalul marinei unde afl fost transportate toate victimele. Fosta principesă şl ţiganul Rigo iu Bucureşti. — Zilele* trecute, mal mulţi ziarişti parizieni s’afl prezintat la M-me de IIi-quet, care le-a istorisit cn multă volubilitate şi inconscienţă diferitele lase ale vieţel sale. Se ştie că in urmă, d-na Rigo, soţia ţiganului, intentase principesei o acţiune de daune interese, eorînd suma de 150 000 Iei. Iată ce răspunde dinsa la întrebările ziariştilor in această privinţă : «Dq acum înainte d-iia Rigo, care îmi ceruse 150.000 lei de despăgubire, şi căreia II oferisem 20.000 lei, sumă pe care a avut stingăcia să refuze, poate să-mi facă toate procesele din lume. «Nu va clştiga nimic. «Peste două zile plec la Rerliu, nude sunt angajată cu 30.000 lei pe lună pentru poze plastice. Apoi voi trece In Londra, \ lena şi Bucureşti. «Vedeţi dar că n’ani timp ca si mă ocup de procese». CAMERA Urmarea şedinţei de la 17 Martie D. Preşedinte al Adunărol, anunţă depunerea raportului proiectului de budget. D. V. Lascar, ministru de interne, roagă Camera să admită urgenţa pentru discu-ţiunea budgetului. D. N. Fleva, este in contra urgenţei ; a-ceasta ar equivala cu votarea iu bloc a budgetelor. B. M. Ghermani roagă Camera, ca cel puţin două zile libere să se acorde parlamentului de la depunerea raportului general, pentru ca deputaţii să poată vota în cu-noscinţă de. cauză. F. neapărat câ acum fim pul e prea scurt pentru a încerca o diseu-ţiune amănunţită căci şi efl vă declar că trebue ca budgetele să se voteze piuă la I Aprilie. D. G. Cantacuzino spune câ budgetele sunt de mult depuse pe hiuroul Camerei şi cel cari voiai! să le cunoască aveaO destul timp. Roagă şi d-sa Adunarea ca să voteze urgenţa. Se pune la vot urgenţa şi se admite. D. Prim Ministru, Aurelian, roagă Camera să treacă în secţiuni pentru a se o-cupa cu proiectele de lege în legătură cn budgetul. D. Ciocazan spune că pe azi avea la ordinea zilei interpelarea d-lul Prim ministru cu privire la deinisiunea d lor Stoicescu şi Cantacuzino din minister. Acum, d. prim ministru cere trecerea In secţiuni, vă rog amînaţl pentru mtiue interpelarea mea, şi dacă nici mline nu se va putea, puneţi-mi-o pe poimîine, dar vă declar că treime să o desvolt o dală. Camera trece in secţiuni pentru o oră, urmind ca la 4 ore să se deschidă şedinţă publică. Şedinţa de la 18 Martie Şedinţa se deschide la orele 2 şi 5 minute. Prezidează d. D. Giani. Prezenţi 97 deputaţi. I). 1. Poenaru-Borilea cere ca Adunarea să ia în discuţiune chiar astă-zl proiectele de lege pentru acordarea de pensiuni la doul foşti consilieri la înalta Curte de casaţie, d-uil Prodan şi Populeanu, şi a unul consilier al Curţii de apel, d. Costescn. Se intră în ordinea zilei. I). Ciocazan Işl manifestă regretele d-sale că d. prim-ministru lipseşte şi nu poale să’şl desvolte interpelarea adresată. Roagă pe d. preşedinte al Adunărel să comunice d-lul prim-ministru ca să vie la Cameră, şi d-sa să’şl poată desvolta interpelarea aceasta pentru cinstea Camerei şi a ţărel întregi. 1). Preşedinte al Adunărel. Decideţi d-voastre; aveţi dreptul, voiţi să lăsăm interpelarea la ordinea zilei sau să o nmî-naţl pe mline? Voci. Nu, să se desvolte azi. Interpelarea se lasă pentru mal tlrziil. D, Iancovescu constată câ ceia ce se petrece în Cameră este fără precedent în Parlamentul romţn. Este pentru întîia oară că guvernul se derobează de a răspunde la o inlerpelare, la o cestiune de un interes general. Erl, prin surprindere Camera a trecut in secţiuni pentru a împiedica desvoltarea interpelării d-lul Ciocazan. Azi, sul» pretext că d. prim ministru lipseşte, iarăşi se caută amtnarea. D. preşedinte al Adunărel, nu sub pretext, ci sub cuvint. (aplause). D. Iancovescu, terminlnd, roagă ca să se respecte drepturile, parlamentare. I). N. Fleva constată că majoritatea calcă drepturile minoritâţel eind este vorba de interpelări trectud în secţiuni. Roagă Adunarea să uu se mal repete aceste lucruri. D. Preşedinte al Adunărel spune că şi majoritatea are aceleaşi drepturi ca şi minoritatea. D sa se îufurie In contra d-lul Ffeva. trinteşte cu pumnul în biuroiî şi părăseşte fotoliul, prezidenţial. D. Perekide se urcă la fotoliu. (Aplause). I)-sa declară că este convins că nu în contra preşedintelui a protestat Adunarea, ci în contra «pasivităţel liăncel ministeriale. D-sa roagă pe d. preşedinte sâ-şl ia locul, (aplause) D. D. Giani. Nu voia să mal viii, faţă cu indiferenţa aceasta. Şedinţa se suspendă pentru 10 minute îu mijlocul unul sgomot infernal. SENATUL Urmarea şedinţei de la 17 Martie D Micescu interpelează pe d. ministru al lucrărilor publice asupra mai multor chestiuni de resortul săi! privitoare la judeţul Argeş. D. general Anghelescu profită de faptul că d. ministru al lucrărilor publice este prezent, pentru a cere să se pună la ordinea zilei proiectul de lege pentru drumurile de fier de interes local. D. Em. Porumbarii, ministrul lucrărilor publice, spune că după alcătuirea raportului a intervenit o înţelegere între guvern şi comitetul delegaţilor pentru a se introduce mal multe modificări îu proiect şi roagă Senatul să aştepte pînă Joi, pentru că d. M. Tzoni, care este raportorul acestei legi şi care are toate notiţele necesare relative Ia modificările de introdus, lipseşte şi nu va veni de cit Miercuri. D. Costescu Comăneanu consimte a se pune proiectul la ordinea zilei pe Joi, declară Insă că şi d sa are notiţele necesare şi, ca unul ce face parte din comitetul delegaţilor, se oferă a lua locul d-lul raportor, în cazul cînd ar lipsi, numai să nu se mal amîne discuţiunea. Senalul încuviinţează punerea la ordinea zilei de Joi a proiectului de lege pentru drumurile de fier de interes local. La orele 3 şi 20 se intră în ordinea zilei : recunoaşteri şi indigenate. Se m?! votează proiectul de lege prin care se aprobă convenţiunea sanitară internaţională incheială în Aprilie 1897 la Dresda şi apoi ordinea de zi fiind epuisată, şedinţa se ridică la orele 4.25 şi d-nil senatori trec în secţiuni. Şedinţa de la 18 Martie Prezidează d. Dim. Sturdza. Pe banca ministerială d-niî P. S. Aurelian, general Berendei şi V. Lascar. Se fac formalităţile obicinuite. 1). Dim. Sturdza comuni‘ă Senatului moartea membrilor stil Apostol Mănescu şi Petre Stoicescu; face elogiul defuncţilor, în deosebi a celui din urma, şi declară vacante colegiile: I de Vaslui şi II de Vlaşea. D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, spune că şi banca ministerială se aşo-ciează la durerea ce a cuprins pe membrii familiilor răposaţilor. D. G. Exarcu propune să se adreseze familiilor Mănescu şi Stoicescu complimentele de condoleanţă ale Senatului şi să se ridice şedinţa în semn de doliu. Senatul aprobă, după ce hotărî să mal în-tîifl ca să fie ropresentat la ambele înmoi-militări prin biuroul sefl. Şedinţa se ridică la orele 3. ULTIME iNFORMATIUNi Culise politice Fleviştii, la consfătuirea lor de aseară, au hotărît, în mod irevocabil, să convoace o întrunire publică pe Duminică, la Dacia». * * * Legea asupra zahărului propusă de d. Em. Costinescn în vederea echilibrării exerciţiului viitor budgetar, a fost retrasă în urma stăruinţelor d-lni P. S. Aurelian, căreia îl e frică de ori-ce impozit. *% Aurelianiştii au deschis deja o subscripţie pentru întemeiarea unui ziar guvernamental. S'au subscris pînă acum, dar nu s'au vărsat, 25,000 de lei. Ziarul e fixat a apare la 1 Aprilie sub direcţiunea d-lul Em. Costinescu. * * * Remaniarea ministerială s’a hotă rit a se face în ziua de 25 Martie, înainte de plecarea MM. LL. Regele şi Regina în străinătate. Se vor complecta cele două lo- www.dacoromanica.ro EPOCA curi vacante şi va fi sacrificat d. Gli. Mârzeucu. Pînă acum nici nu s au discutat persoanele cari vor intra în minister, fieviştiî insă au mari speranţe că vor obţine două portofolii. * * * D. senator Alipi Schina a declarat aseară că nu i va urma ped. Sturdza, de oare-ce nu ştie ce vrea să facă şi nu ’l înţelege de loc. Aseară, la 7 ore, a încetat din viaţă Apostol Mănesc'u, senator de Vlaşca, fost ministru plenipotenţiar al Romtniel la Atena. D-nil G. Manii, inspector telegrafo-poslal din Iaşi, şi căpitanul de stat-ma-jor Georgescu aQ fost însărcinaţi de ministerul de răsboid cu elaborarea unul regulament telegrafo-poştal pentru timp de campanie. Regulamentul a fost supus ieri la a-proberea ministerului de răsboid. Din laşi ni se anunţă că mal mulţi bancheri din Moldova ad luat iniţiativa pentru înfiinţarea, in Capitala Moldovei, a unei societăţi de asigurare. Numai din judeţul Botoşani s’ad subscris 600.000 Iei pentru capitalul nouel societăţi. Printre suhscriitoril din această din urmă localitate, găsim pe d-nil AI. Eua-covid, llie Ciolac, loan Arapii, loan Filat, B. Fisclier şi alţii. Astă noapte o încetat subit din viată Petre Stoicescu, suh-dircotorul creditului rural din Capitală. Petre Stoicescu suferea de o veche boală de inimă. El e fratele fostului ministru de externe. Moartea sa lasă vacante atît postul de sub-director al creditului rural, cît şi mandatul de senator al colegiului T din Vaslui. Paza liniei de frontieră a Prutului, din partea Rusiei, se face în mod foarte riguros, de către cazaci şi trupe de linie. Sentinelele se schimbă de trei ori pe zi şi de cinci ori pe noapte. Generalul Volupesehi şi guvernatorul Basarabiei aO inspectat, în cursul săplamînel trecute, pichetele de pe malul Prutului, începînd de ia Reni (malul Dunărei) pîna la Boian (frontiera austriacă). Bogătaşii greci din Brăila ad pus la disposiţia guvernului grecesc toate vapoarele ce posed, pentru transporturi de trupe şi muniţiunl. După cum ni se comunică, vapoarele d-lul Teofîlatos, mare armator din a-ceastă localitate, ad şi plecat spre Grecia. Primarul din Iaşi, d. Gane, care şi-a ridicat, prin viitorul buget, leafa de la 1200 la 1500 lei pe luna, a găsit un (idei imitator în d. Malda-rescu, primarul Craiovel. Acest stâlp al colectivitate! a găsit cu cale a’şl ridica şi dînsul leafa de la 800 la 1000 lei pe luna. Fostul primar conservator, d. Ulise Boldescu, se mulţumea numai cu 500 lei pe lună. Obrazul subţire al lui Mâldăres-cu-Bolovan nu se poate ţinea (ara 1000 lei. Voinţa Naţională, care de cît-va timp se ocupă mal mult de chestiile Jinguis-tice, cuprinde în numărul său de Luni seara şi un articol politic. EI se intituleză Alegerea de la 3 Aprilie. Ziarul liberal-naţional observă cu regret că partidul ce reprezintă lucrează foarte puţin, pentru reuşita în această alegere şi’ găseşte această inerţie netolerabilă. Condusă de aceste sentimente, Voinţa Naţională pune alegătorilor colegiului I de Senat din Ilfov chestiunea alegerel de la 3 Aprilie, cu invitaţia de a ieşi din indiferentismul ce arată. Nu ştim cum vor primi alegătorii colegiului I de Senat sfaturile Voinţei. Teamă ne e însă că, atunci cind se vor hotărî să iasă din indiferentismul ce arată, vor da tocmai dovada contrarie de ceia ce aşteaptă ziarul liberal-naţional. Budgetul Statului Veniturile Statului pe exerciţiul 97—98 afi fost fixate la 214,841,000 lei. Ele prezintă asupra bugetului anului curent o sporire de 4,913,000 lei. S’a înscris la fonciere un plus de 300.000 lei, fixîndu-se prevederile imposibilul fonciar la 15,500,000 lei. Căile de comunicaţie afi fost înscrise în viitorul budget cu 5,900,000 lei, cu 200.000 lei mal mult, prevăzindu-se şi la licenţe un spor de 200,000 lei. Legea patentelor a fost înscrisă la venituri cu suma de 400,000 lei, iar ze-ciniele de percepere cu 110.000 lei. AGENCES DES GRANDS MAGASINS DU 0UVRE DE PARIS lliicnrescl,—2, Ntrada Noua, 2.—HucureKCÎ DIN CAUSA MĂR1RE1 ŞI SCHIMBĂREI LOCALULUI CE OCUPA pentru moment Agenţia a pus în vînzare Fără adaus de 25 °|„, şi cu preţurî reduse Toate Mărfurile şi Esantilonele ce posedă Este in interesul publicului şi clienţilor de a profita de acestă ocasiune adevărat avantagioasă. VînzsirAA va diira nnlrn KuiiOtniînl mi înfţfinoro A o Ia 2(1 Februarie 1897. Evaluările contribuţiunilor directe sunt cu 1.200.000 lei mal mari ca in anul trecut, urcindu-se după prevederile bugetare la suma de 33.910 inii lei ; iar vămile sunt înscrise cu totalul de 33.600.000 lei, cu 1,100.000 lei mal mult. Timbrele afi fost evaluate la 7.600.000 lei, cu 400.000 iei mal mult, prin urmare, prevăzîndu-se următoarele urcări : 200.000 lei la vize de timbre, 800.000 lei la taxele de înregistrare. lO.(MX) lei la amenzi şi eontraventiuul. Contribuţiunile indirecte s’afi estimat la 61.300.000 lei, iar Monopolurile Statului s’afi sporit cu t.320.000 lei asupra bugetului anului curent, înscriindu-se cu totalul de 49.670.000 lei. Veniturile ministerelor au fost fixate, după cum urmează : Domeniile 25.383.0IM) spor 388.000 Lucrări publice 16.826.000 » 1.526 000 Interne 10.242.000 » 160.000 Finanţe 4.210.000 » 1.155.000 ltesbei 1 325.000 » 35.000 Externe 160.000 in minus 45.000 Instrucţie 200.060 » 550.000 Justiţie 200 000 în plus 144.000 Numai taxa băuturilor spirtoase a fost menţinută ca în bugetul anului curent. Cheltuelile în plus asupra anului curent se repartizează ast-fel: 2.757.972 lei Ia datoria publică care se urcă la 79.235.109 lei şi 2.064.175 lei la ministerul de răsboifi, care are un total de cheltuell fixat la 44.473.335 lei. In aceste două plusuri de cheltuell intră întreg sporul bugetar prevăzut pentru anul viitor 97-98. Situaţia în Orient Atena, 17 Martie. Azi s’a ţinut un consiliu lung de miniştri în privinţa măsurilor de coerci-ţiune ce voesc să ia puterile mari. Un detaşament de ofiţeri eng-ezl şi ruşi s’aii dus să notifice insurgenţilor proclamarea autonomiei insulei Creta. Insurgenţii au trimes un parlamentar, dar baş-buzucii aii tras asupra lui. O împuşcătură vie a isbucnit atunci între turci şi insurgenţi. Ofiţerii an trebuit să se întoarcă înapoi. Larissa, 17 Martie. Prinţul moştenitor, Prinţul Nicolae, Principesele Maria şi Sofia aîî sosit şi afi fost primiţi de o mulţime imensă. Oraşul este împodobit. De la catedrală Prinţii şi principesele s’afi dus la palat. Constanlinopol, 17 Martie. Ştiri din Canea anunţă că amiralii aii arătat guvernelor lor necesitatea de a spori ţifra trupelor destinate pacificării insulei Creta şi pentru a îndepărta pe musulmanii cari s’afi refugiat în porturile insulei. Aseară a fost la Yldiz-Kiosk, im’prînz în onoarea misiunel persane. Agentul diplomatic bulgar care a asistat, a fost primii în urmă in audienţă de Sultan. Cetlinge 17 Martie. In urma violării unei moschee de catolici la Scntari, o mare fierbere domneşte între musulmani şi catolici. Situaţia este foarte încordată, bazarul şi ma-gasinele sunt închise. Valinl face tot ce poate pentru a împiedica vărsare de sînge. Sofia, 17 Martie. Vorbind de ştirea dată de ziarele franceze şi care zice că d. Delyannis ar fi declarat, unui deputat al Tesaliei că în cas de o declarare de resbel greco-turc, Bulgaria şi Serbia fiind în înţelegere cu Orecia, vor intra în acţiune pentru împărţirea Macedoniei, «Agenţia Balcanică» zice că în ceea ce priveşte Bulgaria, cercurile bine informate declară că această ştire este lipsită de temeiu şi că guvernul menţine cu desăvîrşire politica sa pacinică, de oare-ce are deplină încredere în resul-tatele acţiunei comune a puterilor. Londra, 14 Martie. «Camera Comunelor». D. Gurzon dă amănunte asupra luării lui Malaxa. Toulon, i7 Martie. Incrucişătorul «Bugeaud» a plecat în insula Creta. «Sissoi Veliki a sosit; răniţii săi afi fost transportaţi la spital. SERVICIUL NOSTRU SPECIAL In vederea gravelor evenimente ce se petrec în Orient, evenimente care nu esclud eventualitatea unui răsboiu sîngeros,— cu începere de azi, în afară de serviciul . Iată acum primele ştiri importante pe cari le-am primit azi dimineaţă : Viena, 18 Martie. Pasagiul din discursul tronului cu privire la chestiunea Cretei e considerat, în cercurile politice de aci, ca un avertisment serios adresat atît Turciei cît şi Greciei, de a se supune cît mai cu-rînd hotărîrilor marilor puteri. In cazul, însă, nu numai al unui refuz, dar chiar al unor şovăiri de natură a impacienta lumea, Europa va lua imediat măsuri coercitive împotriva ambelor State balcanice. Cercurile politice de aici cred că înţelegerea între marile puteri e deplină şi va fi durabilă. Viena, 18 Martie. «Politische Correspondenz află că M. S. Regele Carol al Romî-niei va întoarce, în cursul verei, vizita Suveranului Serbiei la Belgrad. ULTIMA ORA SCANDALUL DE LA CAMERA Deinisitiuea «1-1 ■■■ D. Olani Cu toate interpelările asupra crizei la ordinea zilei pe astăzi şedinţa se anunţa liniştită. D. D. Giani, mai in verbă de cât orî-cînd, avea riposte spirituale, care provocau risul Camerei. Totuşi, un mic incident a provocat un eveniment neprevăzut de nimenea, demisia d-lul Giani din preşedenţie. Iată cum s’aii petrecut lucrurile : D. Ciocazan, a căruia interpelare a-supra crizei şi a cauzelor cari o pro-vocaserâ, era fixată ta ordinea zilei, constată cu regret că primul ministru lipseşte. D-sa roagă pe preşedinte ca pentru cinstea Camerei şi a ţârei întregi să cheme pe d. Aurelian la Cameră, pentru ca să şl poată desvolta interpelarea. După d. Ciocazan i’a cuvîntul d. Aurelian. Depntatul «le Vllcea declară«*ă acela ce se petrece tu Camera este fără precedent. Guvernul a dovedii că se «lerobează de a răspunde la Interpelări. Ieri Camera a trecnt prin surprindere tn secţiu ni... II. Oiani întrerupe: .Vn prin surprindere, ei prin votul Camerei. IL lancovescii eontinnind : Azi, sub pretextul eă «I. prlm-ministru lipseşte, iarăşi se caută a se a-mtna interpelarea. I>. Oiani întrerupe diu nou : Nn sul» pretextul, ei sub cuvîntul. D. Iancovescu încheie cerînd Inurou-luî respectarea drepturilor deputaţilor. * Nimic nu părea încă să se prevadă evenimentul despre care vroim să vorbim, cind d. Fleva cere cuvîntul. Şi d-sa interpelase guvernul asupra crizei de odată cu d-nil Iancovescu şi Ciocazan. Interpelarea d-sale însă fiind fixată la ordinea zilei pe Sîmbătă 15 Martie, cind lipsea de la şedinţă, biu-roul o ştersese. 1>. Fleva protestează iu contra apucăturilor «lespotiee ale rnajo-rităţel, care nu respectă drepturile minorităţel şi acuză’birouri-le <‘ă fu ii apără tn «leajuns prerogativele deputaţilor din minoritate. * Aici izbucneşte scandalul. D. Olani se supără «le cuvintele <1-1 uî Fleva şi cere Camerei să*I răspnnză «Iacă «t-sa a comis vre-o încălcarea regulament ului. l*reşe«liutele este toarte furios. Bate eu clopoţelul în biurou, gesticulează cu vehemenţă. In Cameră e un sgomot internai. La, cuvintele d-lnî Giani nimeni nn răspnnde. Depntaţiî păstrează o tăcere semnificativă. Atunci d. Giani declară că interpretează această tăcere ca o dezaprobare pentru d-sa. Aceasta îl face să părăsească fotoliul presidenţial şi să anunţe Camerei că ’şî dă demisia. Sturdziştiî aplandă eu frenezie declaraţia preşedintelui. In Ca- meră e nn zgomot infernal. * înainte de a părăsi fotoliul, d. Giani chiamă pe d. Ferekidi să prezideze. Acesta, luînd preşidenţia, ţine să dedai e că d. Giani tiu are dreptate să demisioneze, de oare-ce imputările ee r-uiî făcut nu sunt Iu adresa «l-sale, ei la adresa bănceî ministeriale. In contra pasivităţi lmn-cet ministeriale, care refuza a răspunde la interpelă- rile ee i s'aiî făcut, aiî protestat iuterpeiatorii» termină d. Jferichide părăsind imediat fotoliul prezidenţial în mijlociii aplaiiselor sturdziştilor. In acest timp, d. Giani se plimbă ner\ vos prin incinta Camerei, cu mâinele in buzunar. Cind d. Ferechide termină, d. Giani declară din nou că numai poate ocupa fotoliul presidenţial. «Nu mă reîntorc înapoi,—nu /». Atunci preşedintele suspendă şedinţa pentru zece minute. * De remarcat că banca ministerială nn s’a simţit de loc atinsă de cuvintele blesante ce i s’aii adresat de d. Ferechide. Erau patru miniştri prezenţi la Cameră : dd. Lascar, Mîrzescu, Porumbaru şi Şendrea. Nici unul însă n’a îndrăznit să releveze vorbele vice-preşedinteluî. Toţi patru au înghiţit insulta, tăcînd ca peştii. D-mi şi d-na Theodor Vâcărescu, d-nu şi d-na Constantin Bâlăeeanu, d-nu general şi d-na Iacob Lahovaii cu copiii, d-na Olimpia Lahovari, d-nu maior şi d-na M. Ghica cu copiii, d-nu şi d-na Paul Catargi, d-nu Radu Vâcfirescu, cu fica, d-şoara Ana Văeăreseu, d-nu Grigore Bâlăeeanu, d na Maria Lalio-vari, d-nu şi d-na Dimitrie Ghica-Comâ-neştl, d-nu şi d-na George Em. Lahovari, d-nu şi d na Alexandru Em. Lahovari, fa.-miliile lvretzulescu, Odobescu, Caracaş, Ja-covenko, Grădişteanu, Darvaris, Filiti, afi durerea a vă face cunoscut cruda perdere, a prea iubitului lor frate, cumnat, nepot, unchifi şi văr APOSTOL NIANESCU Senator, fost ministru plenipotenţiar, mare ofiţer al Coroanei Romîniei, comandor al Stelei Romîniei, mare cruce al ordinelor Ernestina de Saxa-Coburg, etc, etc. încetat diu viaţă în etate de 58 ani, şi vă roagă să hine-voiţl a asista la ceremonia funebră care se va face Mercur! 19 Mar tic la orele 2 d. a. la locuinţa răposatului, 20 strada Regală, de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodă ANUNCIU Moşia Curtişoară, avînd o întindere de 2700 pogoane, situată în comuna Tezliu, districtul Olt, în apropriere de jumătate oră de oraşul Slatina, proprietatea Domnişoarei Zoe Vladoyano, este de arendat pe nn period de cinci ani începător de la 23 Aprilie 1897. Amatorii cari ar dori să cunoască condi-ţiunile şi preţul arendel sunt rugaţi a se adresa ia d. loan C. Barozzi, avocatul d şoarel Zoe Vladoyano, domiciliat în Bucureşti, str. Sălciilor No. 14. Dr. STER ie n. ciurcu IX Polikangasse—No. 10. Viena Consultaţiunt cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Vien». Aumiciii MMe vînzare sau de închiriat o casă elegantă în strada LucacI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stăpînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz. ACADEMIA ROMÂNA AXUXVMKJ In noua stradă ce se deschide pe terenul caselor Otteteleşanu între strada Teatrului şi strada Sărindar, sunt de vînzare trei locuri cu următoarele dimensiuni : Locurile No. 1 şi No. 2 cu clte 19,40 metri lăţime, 30 lungime, suprafaţa de cîte 582 metri pătraţi. Locul No. 3 cu 19,40 m. lăţime în stradă, 27,80 metri lăţime în fund, 30 metri lungime, suprafaţa de 659,90 metri pătraţi. Doritorii se vor adresa Academiei Romîne, în Bucureşti, calea Victoriei, 135. it’ADEMIA ROMÂNĂ AXOCIl In ziua de 18 Aprilie a. c., ora 2 p. iii., se va ţine licitaţie publică prin oferte sigilate în localul Academiei Romîne, Colea Victoriei, 135, pentru arendarea pe un period de şeaple ani, cu începere dela 23 Aprilie 1898 pînă la 23 Aprilie 1905, a următoarelor moşii: 1. Fiiiidu-f'liiaelet cu bolta şi mora el din jud. Ilfov. 2. Roşiorii cu morile el din jud. Suceava. Condiţiunile de arendare se pot vedea în orl-ce zi de lucru de la orele 2—5 p. m. în cancelaria Academiei. m BUN GRĂDINAR sedind cele mal bune certificate doveditoare, doreşte a se angaja în condiţiuuî avantagioase. A se adresa : Strada Spătar 12, sub iniţiatele C. M. OU PIIMDADA o cabrioletă de o-o£ llUmrfUlA cazie Şi SE VINDE un armăsar negru catifelat, preţ a-vantagios. A se adresa str. Săgeţel 11, colţ cu Italiană. Un leac eftin In timp de frig, de inglieţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte de cel mal bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tuşea, bronşitele, catarele este întrebuinţarea Gudronului Quyot.— Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de orl-ce alt medicament. ’ Fumători! Cu hârtiele de ţigară: BIZ-ABADÎE (bucata 25 b.) I*AHTAMA (bucata 20 bani) CRJEAHTOA ( < IO şi 5 b.) am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze ABADIE-Pnris. Fumaţi-le eu încredero S! Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşificărel! Depozitul general CREANGA & Corn. BUCUREŞTi. — Strada Pînzarî, No. 10 si 12 Dinţî cu 7 leT unul Se pune în cautchuk în strada Cempineann No. 46 W. STAADECKER Maşine agricole şi industriale de orl-ce fel Strada SniArdan. 12. — BUCUREŞTI. — 12, Bfrada Nmurdan. CRAI0VA BRAILA Bulvadul Cuza, 79 L0C0M0BILE St. M.Ccgălnic^nu.10 treeratOre Model notî pentru'1897 cu elevator de a-lamă, site mal lungi şi mal late, Vînlura-tor! mal puternice Model nod pentru 1897 cu cilindru demonta-bil aşezat pe o de oţel. Extra tă, 6 atmosfe siune din cunoscuta fabrică BUSTOHT, PKOC’TOlt A Oiiie, Mţ IAI> B I il TSToun seeerfitoaro cu leg-at .. SRaK fl T 'Ş®1 1 A RREvI*FA jjlvUniiun 183 centimetri lungime — 150 Yiutltite in "895 s 198 viudnte iu 1890 — «BAlsY» Secerăloare simplă cea mal respîndită. «COSITOARE RE FKN No. I» complect de oţel. PLUGUTI aniversate de orl-ce fel si număr. — PLUGURI cu 2\ Rud-Nack brăzdaro Z. H. 9 N. complecte do oţel. —SEMANAT0ARE în rîndurî./ piagwttz (UpBca) Cele mai apreciate — singurele maşini admise pentru fabrica de sahăr. Ghitila _____ Pereţi catalogiil Ilustrat, ne va ir)mito gratuit şl Irauoo IANCOL.Hr Idin prima fabrică specială M- C0RMIC CHICAGO ) (America) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Ftnl la 10 publicaţii 80 bani linia pentrm fle-oara dată. al 4a la 10 tn ana 20 bani linia. Spectacole eatrul Asll-«p»r* Luni U Marti? 1»'J7, ac T Sola Eforiei. MAP.K BAL MASCAT, după rcpreaentaţie, ou oonrmraal intregel Trupe de balet el de BATALION I»E DAME. reatrn Hii(i>. Baluri maaoate. Jlrcul ilegal li o ut i n C’ettar tfldolt. 5ala Bragadlru. In fle-oare acar* concert de orokea-trl aub conducerea d-lnl Petera. Tinerea oonoert Hl#h Life lafo An [ionaia. Orcbeatra Bnblnşleln Închirieri şi arendări De arondat. -Moşia Beooa, din Judeţul Teleorman, lîngl Turnu-Migurele, avînd suprafaţa de 6,200 pogoane, se dă ou arendă pe un period de 5 ani, începători dela 28 Aprilie 1808. Orl-ce InformaţlunT ae pot lua, fle de la D-nul N. N. Ză-dărlceanu, domiolllat în Bucureşti, Oalea Victoriei No. 171, fle de la D-nul Ion Calinderu, strada Benaşterel No. 2, dela 0—12 ore dimineaţa, sad la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Ştlrbey-Vodă No. 3, în orl-oe zl de lucru de la 12-6 ore seara. De fachiriAt Hotelul Buşteni din oltunul Buşteni lîngl Sinaia se dă cu chirie pe termen de 5 ani, începători de la 23 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori oe in formaţiuni de la Admuiistraţia Domeniului Ooroantif, Strada Ştlrbey-Vodă No. 3 Bonurestl. De închiriat. Sunt de închiriat* cu începeri de la 23 Aprilie 1897, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile : Vllla Leopold, Vllla Antonia şi vllla Olga, Amatorii se vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei. Strada Ştirbel-Vodă No. 8, în orl-oe zl de luoru de la 12—G ore seara, unde pot vedea planul fle-cărel Viile, cum şl orl-oe alte Informaţlunl. De Arendat ou tnoepere chiar de acum moşia «îanoa» din judeţul Brăila, în întindere de zece mii po ,ane toate arabile, avînd două mii pogoane grîfi arate cu sămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Rachtlvan, avocat, strada rînttnel 29, Buoureştl.________________________ Vînz&rl şi cumpărări De Tlnmare spre tlere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi-gala Jud, Ilfov. Amatorii aă se prezinte str. Scaunele 48. CĂŢEA PREPELICARĂ DE VÎNZARE „Flttl4< polnteră, rasă mare, certificate de origină, perfect dresată englezeşte, nas perfect. Înscrisă în cartea Franţei. A se adresa, stxada sf. Spiridon, 37, Buoureştl. De rlnuAre lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după calitate, 66 şl 80 franol. A se adresa: Str. Batişte! 15 Hotelul PieţeI banale* Camere mobilate fibeoeu» Yodfî, lingă Cameră şl Trl- Cereri şi oferte de servicii O niciintfcrti caută un loo într’o familie. Cunoaşte bine menajai casei. Doritorii se vor adresa la administraţia acestnl ziar. Informaţiunl utile Un planÎNt routlnat oferă serviciile sale la solrele dansante şi baluri pentru un honorarlu modest. S. Iarosiav, Oslea Moşilor No. 90. Franţalse dlplomee deşire leşons particali&rei. Ad. bure au du Journal. LăjplArla Arenda Ungă grădUia lierăatrKfl, Lapte de vaeA specialitate pentru copil si cură ou lapte, 50 bani litrul. Lapte de blTOll|ă Oo bani litru). Unt auperfln 6 lei kilo. Cremă o jumătate litru 1 led. I.aple bătnt 80 bani litrul. Transportul la domiolliti e ooprlns în acesta preţuri. A se adresa prlntr'o cart* poştală la Direcţiune a Lăpfeă-rlet Aronda, iu BncurescI, Dionisie 40. Adrese Advocaţi Mihalţ A. liaehtftrann Advocat 28 Strada Frumoasă. D. A. 47. Plorencu, avocat, strada KcmanI, 75 bis. /. A. Priitemeu. Popa-Tstn, 93. /. Ij» Hr*an, strada Buzeştilor, 40. G. Mor [un, Str. Fundătura Leului, 2. Bibliografii A apărut: Gar.eta Săteanului, Revistă enciclopedică bilunară, No. 8, din 5 Martie 1897, avînd un sumar foarie variat şl coprinzînd 14 llustraţlunl, între cari şl portretul Iul Alex.r Labovarl. A apărut: I.egfca Electorala însoţită de Jurlspmdenţa înaltei Curţi de casaţie şl de Justiţie, pe anii 1884 — 95 exolusiv, şi adnotată de Const. D. Ţlncu-Ştefănescu, avocat. Preţul 2 lei De vînzare la tipografia Gutcnberg, strada Doamnei, 20. Bucureşti. Ziarul va reapare la 1 A-Aprilie. Porestea rorbrl, revistă Uterară-săptămînală, 'ş!-a a-sigurat colaborarea d-lor I. Teodorescu, G. Ranettl şl 8. SanlelevicT. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCUHESCI Ho. 6 Strada Lipscan! No. K CumpirS şi vinde efecte publice şi face orl-e schimb de monezi. Cursul pe ziua de 17 Martie 1897 Cump. Viiid *•/. Renta Amortisabita. . . 87 88 6»/o » Amortisabilă. . . 99 V. 100 «•/. Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 102 96 102 96 */» 6 •/« » » » 1890 97 — 97 74 */* s/« *•/» Scrisuri Funciar Rurale . 92 V- 92 5*/. » » Urbane . 88 88 S */. * » » Iaşi. 84- */. 85 */• Acţiuni Banca Naţională. 1780 1800 » » Agricolă . 218 — 220 » Dacia Romînia asig. 452 — 455 _ » S-tea Naţionala asig. 490 495 — S-tatea de Construcţiunt . 18'» — 195 «4 Florini valoare Austriacă. 9 11 î 13 Mărci Germane .... I 13 1 35 Bscnote Franceze . . . 100 101 » Italiene. . . . 89 — 93 _ » rable hîrtie . . 2 05 2 70 Imprimarea cu maşiuele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C1», Frankenthal. şi cm caractere din fonderia de litere Elinsch diu Franh-furt A. AI. „EPOCA‘^ziar cotidian CUPON 18 Martie 1807 Orl-olnî' \n «Ala «ml cupon «lin -KPO. CA. al *1 va Irlinlle, «aii 11 va preaenta la llbrArlIle arAtale mal Joa, are drept la nnnl din premiile CU PHETIIBI KE-IIESE din Uatele reapecllve. Cnponnl aceala e valabil ptnA la al Martie ora 7 aeara. Cititorii din provincie pot trimite cos. tnl In mărci poytale adăogi nd porto. m Premiile „EPOCEI" I.a Librăria IG. 1IAIMAS, Bucureşti Hadu D. Rometti. Fără Iubire, ediţia 1- lustrată ------ 0.50 0.30 Caleudarul Familiei, Ilustrat, I89T. • 1.— o.65 Li cernu. Cerşetorul, dramă-ldilă originală I.— o,85 * Floarea din Flrenze, comedle-i- dilă originală...................1.— 0.65 IVeculal iorqa* Poezii (1890—1893) - - 2.— 1.20 Sldnceacu Unm. Snoave. - - * 1.50 1 — HdduleNcu-Alger. Scriitori, cititori, critici 1.— 0.05 Condiencu. Conducerea şl întreţinerea maşlntlor de vapor. - 2.— 1.2 Cooder M. Fentmore. Ciorap-de-plele, poveşti americane, I voi. în 4-o Ilustrat. 6.— 8.- Cupoanele se vor trimete direct librăriilor respective. Comitetul Teatral din laşî Societatea dramatică din Iaşi, avînd a face angajamente de artiste şi artişti, pentru stagiunea 1897—98, se aduce la cunoştinţa Doamnelor şi Domnilor artişti, ce doresc a fi angajaţi, a’şl presenta cererile pînă la 31 Martie a. c., însoţite de titlurile ce vor li posedind, arătînd tot o dată rolurile pentru care aă înclinare. Preşedinte, N. (lane. Secretar, Voia eseu. No. 1026. 2 Martie 1897. In^tiinaţre l)o oare-co cartea întitulata «Prohodul Domnului şi Mintuitorulul nostru Isus Christos» scrisă pe notaţie orientală şi liniară de sub-seranatul şi pentru care am făcut liste de abonamente, a început a se tipări, aşa că coala I şi II sunt şi eşite de sub tipar; rog pe toate persoanele ce aii primit liste de abonament să se grăbească a'ml trimite banii încasaţi ca să pot merge cu tiparul mal departe, aşa că pină la 1 Aprilie să poată avea cartea ori care abonat şi a se folosi de ea chiar în viitoarele sărbători (Vinerea patimilor). Cu stimă lilarilnri Glieorgliin Cantor I la Biserica Sf. Spiridon din Iaşi Cea mal bună AP MINERALĂ PURGATIVA este aceea de la: BREAZlvIaşi premiata cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d-niî medici. Efect prompt si sigur. j>©să mică, gust plăcut. Cereţi ilar numai Apă minerala ile BREAZU care se găseşte la toţi vînzătoril de APE MINERALE din Ţară. Higiena dinţilor şl a gnrel Medalie de aur, Yiens, 1883; Medalie de argint, Bucureşti 1893; MedaUe de bronz, Parts 1893. Autor but dt consiliul de big iertă ji salubritate publică. DEJÎTÂLIÎfA ESESŢi pentrn Si lii şl PULBERE VEGETALA pentru DINŢI alo doctorului S. KONYA Simt două dentifrice recunoscute în ţară şi in străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor,curăţeniei şi higieneî gurel, dîndu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: Un llacon Dentalini fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposile: în Iaşi, la Farmacia Fraţi lionya; în Bucureşti, la Farmaciile F. W. ZUrner şi F. Bruss, la Drogueria I. Ovossa şi la Parfumeria „8tellla“. Les Veritables Eaux Minerales de VICHY tont les Sources VICHY- £TAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Exioeb le nom sur la Capsule et l’Etlquette. Les Seules Veritables Pastllles de Vlchy sont les Pastilles VICHY-ETAT labriquCes aveo les sals naturels extraits des Eaux Vichy-IStat ComprimIsde Vichy aux sele naturels VICHY-ETAT pour prCparer l’eau artiilcielle de Viohy iteemt. Agent Olntral nour ta R0UMANIE, BULGARIE, SERBIE: A. O, CARX8SY, Bucarcst TURNATORIA DE FIER ÎAIÎIMCA COMETUL” ÂDOI.F SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depositul: Str. Dicmnei No. 14 Bucureşti w In depozitele fabrice! se găsesc : Sobe Meidlinger, parigine, &obe «Cornetul» (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Tuleau (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşine de bucate, Mobile de fier, I ncălziri centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă caldă şi de abur. ■ML- Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovid, strada L&- j puşneanu 37 ; Craiova, la d. 1 cirache Andreeecu. de Fii str. Lipscani. (III Ckampagne Representanţ pentru Romînia WATSON ti YOIIELL jMAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI BUCUEESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENIANtT GENERALI At FABRICEl CrA N Z &. Co. Maşin! de Morărie din cele mal moderne Tot felul de maşini de curăţit şi spălat grîO. Valţurl. Burate obicinuite şi! '■ _ centrifugale. Burate orizontale (Plansichter). Maşini de curăţit grişurl, de amestecat făina, j etc. etc. Maşini pentru fabricaţiune de ciment, var şi ipsos Maşini pentru fabricaţiune de celulosă şi hârtie. Turbine verticale şi orizontale după patentele proprie, pentru orl-ce cantitate şi orl-ce cădere de apă Motor! de gaz si de petroliu Pluguri de aburi.—Maşini de electricitate Maşini dinamo-electrice de curente continue, alternative şi alte sisteme. Electromotori. Transfomnlorl şi ori ce maşini de electricitate pentru Mine. Elevat, etc. Toate obiectele pentru luminatul electric Vagoane de căi ferate, de lux, de persoane şi de mărfarl Turnătorie specială de fontă tare şi de oţel Boale complecte pentru vagoane de drumuri de (ier principale, viciuale ] si industriale. Inimi pentru încrucişări de şine. Instaiatiimî rnmnlprtp dp mobisistematice complecte. Illbldldţium UUmpiUUlU UL FABRICI de CELULOSa şi de IiARTIE! LUMINA ELECTRICA.—CAI FERATE ELECTRICE. - TRANSMISIUNI de! pu'ere ELECTRICA după sistemul propriii, METALURGIE ELECTRICA Prima SBMÎMŢEB.IE Română Str. Cârtii, 23. - BUCUREŞTI. - Slr. Carol, 23. Recomandă: SEMINŢELE NOU A'ENITE, aduse de la grlnarl specialişti diu Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitate superioară, precum arată succesul care l’am avut în 27 ani. Recomand: LUCERNA, qualilate superioară, cu certificate. CAZON, qualilntea cea mal grea, de 28 libre ele, etc. Diferite scule pentru grădină. Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere. Rog pe onor. clientelă a mă onora şi auul acesta ca în anii trecuţi. Cu toată stima: Friedrlcli Pildner, Succesor; Eugen Amuţim. ■MBBHK» OTTO NARNISCH Bucurescl I Galaţi 41—Strada Academiei—411 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC AiBEiT Furtuni pentru apă, vin, spirt, eic. Tat>le — Cord.©— Fir© CURELE DE TRASMISIUNE Hanometri—Robinete—VentUe—Sticle pentrn nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu ____________Muşamale Ni medicament piiobphatic 11¥ DE VIAL VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului In caşurile de: ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 §i în toate farmaciile. Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneşll, In ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi, p. ea bine cunoscuta hrlie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; tu înegre.şte ţigara absolut do fel, u stinge ţigara de loc, u eonţme un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romtnşl.t, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon hUjh-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel «Panama» : Bucureşti str. Plnzart No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandele din Romînia. Dentistul M. BACHER Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele salo în arta dentistică ia expoziţia din Bruxelles, Bordeanx şl Lyoii etc. Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. ConsultaţiunI 9—12 a. m. şi 2—5 p. m. ÎNTREPRINDERE A BAROMETRICA 1(>, Strada Doamnei, IO Singura anlreprisă avantagioasă pentru onor. public, care se poate controla foarte uşor. Preţul este numai lei 8 metrul cub garantat. Direcţiunea este numai In strada Doamnei No. 16. 99 MAGAZINUL HELIOS 21 Sli’.Tda Doamnei 21 Sobe americane veritabile «sinics. cu patent regulator model 1896. «Sirius» sunt de o construcţiune solida şi elegantă, cele mal bigieuice dlnd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin «pa-tent-regulator», care le deosebeşte de cele i’alte produse similare. Încălzitul se face prin orice fel tle cărbuni de piatră. Muşine şi Site sistem cel mul perfecţionat, pentrn lumina incandescentă de ga» aerian şi de spirt. Mare asortiment de lămpi de petrol. Depozit general : A. RECHENBERG Bucurescl. Slr. Doamuel 21 TEIRICH & C 0. BUCUREŞTI 1).—Strada. Berzei,—O. INSTALAŢIUNI TELEGRA GAZ li APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecto.- BiuroO de construcţie. - Export Le Paradis de Nice lb6,—Calea Victoriei.—136 Annonce ;i sa gracieuse clientele qu’il a recii la provision de gazon anglais pour la saison du printemps â 1 fr. le kilog., il Tinforme egalement qu’il pos-s6de un grand clioix de couron-nes ă des prix moderes. Hîrtie fină de tipar D© vlnzur© 61 de topuri ă 1000 coaie fie-care şt In greutate do 2i leii., hîrtie gălbiniă, bine satinată, format 4-8cin./72ein. A se adresa: Strada Polonă No. 100. „STEAUA ROMANĂ" SOCIETATE AUONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEULUI CAPITAL SOCIAL: lei 10,000,000 «lin car© 7,000,000 «lepliu văi-MUţî Fabrice de Petroleu §i Derivate: BUCURESCI, MOINESCI, MONTEORU JHT' Produsele Fabricelor: PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda) ULEIURI MINERALE pentrn UNS MAŞINI IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME: Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru maşine, Valvolina pentru cilindre Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina RAFINATA Şl RECTIFICATĂ DE 650-710 PARAFIA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMÎNÂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. „PAT»IA“ Societate romînă de asigurare §i de reasigurare Capital social vărsat lei un milion Bucurescl, str. Smirdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de via(ă, asigurări mixte, asigurări de eestre cu scutire de plata premiilor în cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital gar.-ntat şi cu 85 la sută din beneficii. Branşa Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor umil accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (indemnisare zilnică), de asemenea primeşte: Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este represintată prin agenţi îu localităţile mal însemnate din ţară. DIro©ţtnii©a Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paria, Boulevard Jfontparaasa 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi " lebrităţilo Medicale din Paris, pot o C6- ’oferi serviciile mele persoanelor cari vin Ia Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondentă. _______ Litografia Grassiany s’a reinstalat Bncnrescl 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magaslnul de musică Gebauer) Execută orl-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie. TTTHKGÎmT (din Palatul Eforiei) Bnlevardnl Ellisnbeta Aduce la cunoştinţa Onor. Public că eu începere de Iu 1 Martie a. c., se va servi B&i <1© alun* CI. II Pentru bărbaţi în zilele de; Marţi, Joi, Si in bală şi Duminecă; pentru femei; Lunea, Mercurea şi Vinerea. Preţurile sunt: 1 left, iar Vinerea şi Dumineca 50 baul. BirceţluncB. Bucureşti. 1 ,poWMIâi^)l!biîM!ffif8f•, No 3.—Bucureşti,