SERIA II.—ANUL HI, No. 403 NUMĂRUL^IO BANÎ A BOIAHEBnrfXE încep Ia 1 şi 15 ale fle-cărei luni şi se plătese tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţara 30 lei; tn streinătate 50 lei Sase luni ... 15 > » » 15 > Trei luni . . . 8 » » » 13 * Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8. Ediţia a, treia CA DUMINICĂ, 16 MARTIE, 1897 NUMĂRUL^IO BANI AMIJMCIITRIL.E In Bucureşti şi judeţe se orimex numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anuncinrl la pag. IV..0.30 b. linia > » >111........2.— lei > > > > II........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rtndul Un număr vechili 30 bani No. 3 ADMINISTRAŢIA STRADA CLEMENŢEI - No. 3 f-* rjg^ Consfătuirea Maj ori taţilor Si cu toate acestea, colectiviştii stau .şi vor sta la putere piuă la sfirşitul ciudatei lor legislaturi, ca sft dovedească că ceeace pare anormal poate deveni şi o stare normală. Insă, deşi le cunosc pielea, sper că atunci când vor cădea, tot or avea atâta omenie să nu se mal plângă de altcineva decât numai şi numai de ei Inşii. Şi tare îmi vine a crede că tocmai pentru asta sunt îngăduiţi. Căci, mal îngăduiţi decât aă fost ei din toate părţile, nu s’a pomenit vreodată partid într’o ţară constituţională. Ia să recapitulam scurt actele lor politice din urmă. După o serie de agitări in opoziţie, şi infructuoase şi caraghioase, cu tăm-bălăurl de stradă, sătul ei inşii de răs-câcărări retorice şi de pantalonade, se hotărăsc să ţină, pe la sfirşitul lui Septembrie ţ>5, un mare congres pentru a decide asupra unei directive mai serioase in luptele lor de opoziţiune. Se a-dună în Capitală spuma paraponelor provinciale, şi congresul se deschide in sala dela Hugo. Aci, d. Dimitrie Stur-dza, cu aeru’I cunoscut de dihor pocăit, jurat să nu mal mănânce carne de pasăre, desfăşură o cuvîntare plină de a-mărîciune, îndemnând strînsura să se îmbărbăteze pentru lupta grea care tre-bue să înceapă. Bietele mutre es dela congres foarte lungi şi toarte plouate: veniseră să auză un semnal de dat iama la budget, şi când colo, şeful le arătase numai o perspectivă onorabilă de bravură. Insă, oameni norocoşi ! nu trece o săptămână după congres, şi colectiviştii sunt chemaţi la putere în urma retragerii de bună voe a conservatorilor. Dă’mi, Doamne, ce n'am gândit... De-acu începe seria actelor mari politice. D. Sturdza, prezidentul consiliului, care in opoziţie exploatase fără cea mai mică rezervă cuminte chestia naţională, merge de grabă la Iaşi şi face celebra platitudine a scuzelor. Peste câtva timp apoi, d. Sturdza ia de piept pe colegul săft de la interne, d. Eleva, îl scutură bine şi’l aruncă afară de pe banca ministerială în plină şedinţă a Cameril. Ceva mal târziu, caracâtiţa necăjicloasă, care ţinea departamentul răsboiulul, declară de pe banca ministerială că puşca model a armetel române plesneşte în mâna soldaţilor la orice încercare, aşa că soldaţii au groază a se mal servi cu ea, şi astfel arma aceasta nu e de cât un bastonaş ciocoiesc de promenadă. Si nu numai atât — opreşte comanda tfe arme făcută cu aprobarea înaltului consiliu de răsboifl. Nu trece mult, şi guvernul provoacă un scandal ne mal pomenit, care ţine vreo şeapte luni şi care cât p’aci ameninţă să ia proporţiile unei revoluţiunl. Scandalul începe cu călcarea Mitropoliei şi cu brutalizarea Mitropolitului şi merge crescând piuă la calcarea Universităţii, unde bătăuşii, entusiasmaţl de basamac, sub comanda prefectului de poliţie, fratele ministrului de justiţie, atacă pe studenţi in şalele de studii, Je sparg capetele şi ’I stîlcesc cu parul. In acelaş timp, la poliţie câţiva haida- maci unor vălm A poi n cât d ca it de aiuriţi colectiviştii in or, inexplicabil aminterl de rin răutate sluj idft, in cât, stifice tot scandalul acesta gratuit, publică u vas' miţa Naţională-'' nişte închipui: e acte compromiţătoare pentru victime lor at vinovată. Mal târziu recunosc el Inşii că acelea era; numai e p astogratil, că el aii , în ol au luat drept îăscocirile unui biet avea nimica de pler-a si ii să recu- fost atât de erbiţ dov:/.l temeinice ocnaş, care nu n dut. Dar • munte noasc.. arfa. i celebra tăgadă d< se dovedeşte ■ tiţie mai fac ncS icăloşie : de dreptate. Ma în urmă, • Iiimişi mmist il de jus-nemirocite unelte omeneşti, făurise, ulterior provocării scan-dalu actele de nft; isîuire con- tra Miti lini: după ce l-au pedepsit, s'at) gândit să'I găsească şi o vină. Atunci, d. Stătescu, i./.ândca lucrul nu foati merge mal di parte In faţa răscoale generale, seri şui ud de ciudă, consi d 'se retragă de la puter -abil <• de adevărul cănd na mul poate'împungi altceva, se frâng dă înţjloi şi se fmpungv-singură cu co Ife îd ceafă 31 uşureze de venin Şi cu tot îndemnul d-lul Stătescu, colectiviştii rămân la putere. Pentru decor însă, schimbă, cu intenţie de provizoriii, firma guvernului; in loc de Sturdza-Stătescu-Poni: Aurelian-I.ascăr-Mârzescu. Firma nouă colectivistă încearcă în zadar să lichideze falimentul lăsat de firma veche şi multă vreme se sbate neputincioasă. Toată lumea crede că s’a sfîrşit cu colectiviştii; dar noua firmă face apel la creditul şefului opoziţiei conservatoare, la d. Lascăr Ca-largiu. Chcsiunea e rezolvată prin conservatori şi prin şeful lor, scandalul se curmă, şi bogatul nostru dicţionar de formule politice mal sporeşte cu una nouă: «Graţie concursului fruntaşilor ferit... şei». Aşa ţară constituţională, înţeleg şi eă! Iată un partid exclusiv, care, 1n momentul când se convinge că ’l este absolut imposibil a deslega o chestiune foarte primejdioasă, ce singur, prin răutate stupidă, şl-a suscitat-o, face apel la adversari, le dă soarta afacerii în mână, li se lasă umiliţi la discreţie, iar adversarul, din opoziţie, resolvă chestiunea spre potolirea unei fierberi publice, a cărei urmări nu se puteau socoti. Şi după aceea ?... După aceea, colectiviştii rămân la putere. Acum, după ce aă sărit hopul cel mare, dd. Aurelian şi Lascăr se iaă la serios, şi beati possidentes, accentuează categoric veleitatea de a preschimba o stara de provizorat într’o stare definitivă. Dar dd. Sturdza, Stătescu şi Poni, această sfîntă treime de cocleală, combinată din negru, verde şi vînăt, denunţă partidului actuala formaţiune ca usurpatoare şi încep să urzească pe de desubt. Atunci, începe în colectivitate o mişuială şi o clocoteală surdă asemenea activităţii viermilor intrun buştean vechio, pe care ’l rod pe dinnă-untru ca să ’l prefacă cu vremea în făină de cari. Dd. Aurelian şi Lascăr nu se lasă. Insă, potrivit sistemei fruntaşilor, de-acii toate secăturile, toţi avo-căţeil neisprăviţi, toţi politicastril trepăduşi de cafenele de provincie, puţintel la minte pe cât de nemăsuraţi la pretenţii, se apucă să crează că Parlamentul şi politica sunt o arenă unde pot sft se ia la întrecere toate neputinţele intelectuale şi toate putinţele imorale, spre gloria regimului constituţional. Conciliabule peste conciliabule, tratative şi negoţierl, unde fiece loază îşi permite a accentua de aproape nota sa personală, ochindu’şl de departe da-raverile şl mal personale. Din toate acestea, resultă la un moment o proclamare teatrală a d-lul Sturdza ca şef efectiv al partidului, pe temeiul căreia a doua zi se face alegerea d-sale ca prezident al Senatului, a-legere pecetluită printr’o solemnă săru-tătură cu d. Aurelian. Dar zadarnică paradă! Scopul d-Ior Sturdza-Stătescu-Poni nu se poate ajunge: dd. Aurelian-Lascar se ţin bine. D. Sturdza atunci tia o hotărîre mare. Ştergendu-se de rămăşiţele sărutatulul cu d. Aurelian, scrie plin de parapon puerila’! demisie din prezidenţia Senatului şi declararea de retragere în viaţa privată pentru motivul că a împlinit tocmai: 64 ani, câteva luni, câteva zile... Cu aceeaşi gură cu care ’l pupase alaltăieri pe d. Aurelian, acum s’apucă să’l scuipe; iar peste trel-patru zile, când trebuia măcar cu atâta să aibă mal multă serio-sitale, cu aceeaşi gură sărută pe veteranul Nicolae lonescu. Şi ast-fel din scuipat in pupat şi din pupat în scuipat, colectiviştii o’ duc... şi rămân la putere. La fiece răspîntie n’auzl de cât strigăte contra acestei absurde stări de lucruri. Cine strigă ? Tot colectiviştii. Faţă cu bâeţil de la gazete, cu cel mal tineri reporteraşl, colectiviştii nu se stiesc a bârfi unii contra altora şi a înfieră păcătoşenia partidului lor. El citesc cu delicii! gazelele opoziţiei in cari se înregistrează cancanurile lor triviale de mahalagioaice ţîfnoase. Sunt perfect convins că de la cel d’întâiil colectivist pe care ’l voiu întâlni, după ce vor fi apărut aceste rindurl, voiă căpăta pentru ele un zîmbet de mulţumire şi o strlngere de mână cordială. Cine vrea să se bucure de trataţie seara la Capşa, din partea colectiviştilor, n’are de cât să scrie un articol, în care s’arate nemernicia lor; cu cât o va arăta mal ' 1 scorpia, frumos şi mal bine, cu atât trataţia va fi mal însemnata. De pildă efi, pentru un articol destul de mediocru, in care Încercam a schiţa fiziologia d-lul Sturdza, am fost festivat de nişte colecti- tortnrel contra ir are in in- viştl cu şampanie la Capşa. Onoarea ac’eâsta se înţelege că trebuia să mă încurajeze. Tot acolo, alaltă-searâ, unde erai! foarte mulţi de-al lor adunaţi, unul dintre el, om glumeţ, ne-a spus: «înainte de votarea budgetelor, e o nebunie să ne gândim a elimina pe Sturdza din organismul partidului nostru ; am face ca un imprudent, care, pentru a’şl întări pofta de mâncare, s’ar lăsa să i se extirpeze din corp tocmai băşica de fiere, atât de necesară digestiunil.» De trei luni de zile doi miniştri îşi dau demisia continuând a gira afacerile ; de cincisprezece zile criza e declarată, şi prezidentul consiliului refuză a da în Cameră explicaţiunl. Alaltăieri în fine, el declară că s’a primit demisiile celor doi miniştri, pe cari d. Sturdza ii pusese iscoadă şi d. ’ Aurtîtian îl luase zălog in actuala formaţiune, şi că s’au îndeplinit fotoliurile prin două interi-murl. Asta însemnează că starea de criză tinde a deveni stare normală... Şi cu toate astea, colectiviştii rămân la putere. Toată lumea se întreabă: cum se poate şi cât o să meargă aceasta ? Ciudate întrebări ! Răspunsul e toarte uşor de dat. Câtă vreme sunt lăsaţi la putere, pentru ce să nit’şl facă de cap ? Dacă o legislatură ar fi să ţie, nu patru, ci zece ani, colectiviştii aă pielea destul de tare şi buzele destul de deprinse, ca s’o poată duce tot aşa, fără altă ispravă politică de cât alternarea, când ridiculă, când greţoasă, a pupăturii cu scuipătura. In starea în care ne aflăm, rolurile puterilor politice s’au răsturnat: partidul la guvern e in deplină anar-chie—ordinea, rămâne s’o păstreze cine nu guvernează. Dacă puterile din afară aceleia unde se produce scandalul, nu intervin să restabilească ordinea, dacă toată lumea stă cu mâlnele încrucişate şi priveşte, unul rizănd, unul mâhnit, unul nu şliâ cu ce alt sentiment, la a-cest spectacol extravagant, de ce colectiviştii n’ar rămânea la putere ? Starea noastră nu se poate ilustra mal bine de cât cu o veche şi înţeleaptă anecdotă orientală... Un om mergea cu pepeni la tîrg; la o culme de deal, i se rupe căruţa şi se răstoarnă pepenii, cari pornesc unul după altul, care încotro, la vale. Omul, văzănd catastrofa, îşi încrucişează mâinele începând să fluiere şi, ultându-se lung la prăvăleala nebună a pepenilor, cari se burduşesc lovindu-se unii de alţii, sărind unul peste altul, fără altă raţiune de cât fatalitatea mecanică, zice cu un zimbet filosofic : «Uite mă ! cum se duce fiecare după capul lui!» Apoi, după un moment de reflexie, adaogă, fără a mal zimbi: «Bună vorbă, dar pagubă mare!» Caraglale. PROGRAMA ÎNMORMÂNTARE! LUI ALEXANDRU LAHOVARI I Translaţiuuea remâşiţelor mortuare de la gara de Nord la Biserica Albă, se va face Sîmbătâ la ora 9 dimineaţă. II Publicul va fi admis in biserică, Sîm-bâtă de la ora 10 dimineaţa, pînă seara. 1ÎI Coroanele se vor depune la Biserica Albă, Sîmbătă, toată ziua. IV Duminică 16 Martie, ziua înmonnîn-tărel, la amiazl, biserica, din cauza spaţiului foarte restrîns, va fi accesibilă familiei, demnitarilor Statului, doamnelor şi delegaţiunilor. V In biserică, Doamnele vor bine-voi a ocupa partea stingă a Naosului, iar domnii partea dreaptă a Naosului şi amindouă laturele Cathechumenului. Jurul catafalcului urmează a fi lăsat cu totul liber pentru desfăşurarea serviciului bisericesc. VI Serviciul divin al înmormîntăreî se va începe la ora 1 foarte precis şi va fi celebrat de I. P. S. Mitropolit Primat, a-sistat de Prea Sfinţitul Nifon Ploeşteann şi de clerul Capitalei. vii După cuvînlări şi după ce T. P. S. Mi-tropolit-Primat va fi dat cea din urmă bine-cuvintare răposatului, pe cînd corul va intona cânticul : «Spune-mi Doamne sfirşitul mefl> ee vor face omagiile repo-satului de la dreapta la stîngp cata- www.dacoromamca.ro falcuhii şi în măsura defilărer asistenţa va părăsi Biserica. VIII Cortegiul se va forma hi ordinea următoare ■ 1) Jandarmii călări. 2) Colivele, 3) Carele cu coroane, 4) I-iul cor bisericesc, 5) Clerul oficiant, 6) Decoraţiunilc, 7) Coroanele purtate, cu dolegaţmnile respective, 8) al Il-a cor bisericesc, 9) Carul funebru, 10) Familia şi asistenţii. 11) Trăsura regală. 12) Trăsurile familiei. 13) Armata, 14) Trăsurile invitaţilor. ■ IX Cortegiul va străbate următorul parcurs : Calea Victoriei. Strada Lipscani, Strada Şelari, Calea Rahovei, Strada 11 Iunie, Şoseaua Filaret la Cimitirul Şer-ban- Vodă. X In parcursul săii cortegiul va face două stări: l-a în respântia Bulevardului Academiei, unde va vorbi un delegat al Studenţilor Universitari; şi a II a stare în faţa Palatului Justiţiei, unde va vorbi un delegat al Baroului Capitalei. XI La cimitir, in faţa mormîntului, se vor rosti cuvîntările. XII Ordinea solemnUăţeî va fi dirigeată de Comitetul tnmormîntărei; iar ordinea cortegiului, pe lingă poliţia capitalei, va fi ţinută de membrii clubului conservator însărcinaţi cu aceasta, cari vor purta un semn distinctiv. TRIBUNA POLITICA Cincisprezece zile ne nial despart de începutul anului bugetar şi Camera colectivistă nici gând n’are de asta. D. Gogu Can-tacuzino. fostul ministru de finanţe, şi unul din sttlpil d-sale, d. Tache Protopopescu, directorul Regiei, vor să pună toate piedi-cete guvernului la votarea bugetelor; se spune însă că Joia viitoare în sfîrşit vor începe desbaterile asupra proiectelor de bugete, şi că s’a luat liotărirea ca, Iăslndu-se de o parte toate certurile, proiectele acestea să se voteze fără discuţie în câteva zile. Pentru a potoli ori ce veleitate de des-batere din partea secăturilor colectiviste, şi guvernul şi d. Sturdza aă împrăştiat vorba că M. Sa Regele pretinde a nu se ajunge 1 Aprilie fără bugete votate. Nu e vorba, asta e o minciună demnă de d. Lasear, ministrul de interne, dar tot slujeşte la ceva. Oricât ar fi de netrebnici, tot e bine că vor vota bugetele, pentru a nu provoca şi desordiue finanţiare după atâtea scandaluri politice. NECUVIINŢELE jBUVERNULUI Lipsit de autoritate în propriul său partid. guvernul a adoptat un sistem vinovat pentru a-şl impune voinţa. Se amestecă numele Suveranului în toate chestiile dificile, şi se amestecă cu o stăruinţă caro, dacă n’adaugă de cât foarte puţin la creditul miniştrilor, complică foarte mult situaţia deja deplorabilă a guvernului. L'înd se cerea, do către Cameră, limitarea dreptului de a emite rentă pentru Casa Rurală, guvernul n’a scăpat de amendament de cât minţind că M. S. Regele e în contra lui. Acest necuviincios amestec al Suveranului în lucrările Âdunărel deputaţilor a făcut pc d. Stolojan, raportorul lege!, să continuo a o susţine de şi declarase că va demisiona dacă se va respinge amendamentul. Cănd au văzut cu membrii comisiunel bugetare nu se întrunesc şi că guvernul e ameninţat să rămână fără bugete, miniştrii ui! minţit că este dorinţa Majestă-ţil Sale să se grăbească lucrările comisiei. Dacă presa colectivistă va indrăsni să desmintă aceste afirmări, vom spune pe nume cine, când şi iu faţa cărora martori s’a spus că Suveranul cere cutare saă cutare lucru. Pentru a scăpa de desininţirile cari Ie primeşte ori (le câte ori invoacă numele câte unul particular, d. Vasilo Lasear şi complicii săi se referă, acum, la MS. Regele, care nu se poate cobori până a da desminţiri publice contrafacerilor de miniştri cu cari ne a hărăzit colectivitatea. TRIBUNA LITERARA La moartea Iul Alex. Lahovari din partea COLONIEI MACEDO-ROMÎNE DIN CAPITALA Işl cletină coama Carpaţil, şi Pindul se cletiaă’n loc, Şi bubue norii de-asupra, că scapără pietrele foo! Iar munţil’n peraie de lacrimi, adâncile văl le inundă, Şi jalea lor fără de margini în stare nu snnt s’o ascundă. Din ceruri putea să trăzneascâ, saă focul să ne-ardă putea... A corpului rană deschisă pe lume un leac tot avea, Dar azi, când s’a stins uu luceafăr, rămâne un gol şi mal mare In inima noastră zdrobită, ş’aventul speranţei ne moare. 0, plângeţi şi voi petricele. căci frunza şi ea s’a mişcat Şi iarba din Pind ca şi floarea amarnic pe cîmp aă oftat; Că cel ce le dete lumină şi lor le lucea ca uu Soare, De astă-zi le lasă cernite şi ’n groapa cea neagră dispare. Ih jurul meă uite, Românii, cum plâng a ta moarte, jeliţi La groapă pornit-aă sicriu-ţl, tăcuţi şi îu suflet cerniţi, Căci moartea ’ţi închide azi gura întregului nostru popor... 0, bună să-ţl fle-a-ta cale şi somnnl veciei uşor! Petru Vnlcan CE NE-AU DAT SLAVII GRECII ŞI Studiind vorbele slave şi cele greceşti din limba noastră, din capul locului observi că popoarele slave ad avut asupra noastră o influenţă culturală eu totulul-tot deosebită de-a poporului grec. Câte vorbe greceşti avem în limbă, mal toate se referă Ia biserică şi şcoală, la eomerciu şi industrie. Nici un cuvînt, nici macar unul singur, dintre vorbele împrumutate de la Greci nu se refera la elobănie, la creşterea vitelor şi la lucrarea păinîntulul. Cuvintele slave, dimpotrivă , se referă mal ales la a-cestea. Fără îndoială Grecii ne-afl adus eomer-ciul şi industria. Asta o vădeşte uu numai dicţionarul, ci şi poesia poporală *.) Şcoală ne-au dat de opotrivă Slavii şi Grecii. Religie noi am avut: religia creştină, înainte de-a veni în atingere cu Grecii şi Slavii, căci noi aveam pe Dumnezeu, credeam în cruce, iveam legea creştină şi aveam rugăciuni, deosebeam creştinul de păgân, credeam în suflet şi ne feream de păcat. Toate acestea vorbe de origine latină dovedesc că n’am primit creştinismul de la Slavi, pentru că de-odată cu noţiunile—dacă le-am fi primit de la Slavi—am fi primit şi vorbele slavone pentru acele noţiuni **) Slavii şi Grecii ne-au stâpînit şi poli iceşte şi bisericeşte, şi ast-fel am fost siliţi să primim numirile «oficiale> ale lucrurilor. Dar şi aşa, lot le răinîue Slavilor şi Grecilor un merit destul de mare. E adevărat, că după mulţimea cuvintelor străine îutr’o limbă poţi judeca starea înapoiată In cultură a poporului pe vremea cîud le-a primit,— iar noi avem foarte multe !— şi e adevărat, că popoarele primesc de o-biceiil vorbe străine cari numesc noţiuni necunoscute lor pîn’atuncl. In acest fei cuvintele străine sunt. studiind filologiste, cel mal nepărtinitor şi mal adevărat istoric al cullurel popoarelor. Aşa dar studiind care cuvinle străine, cînd şi cum aă intrat In limba noastră, reconstruim stările sociale şi culturale ale vremurilor trecute. Dar această studiere trebuie să fie făcută cu o rezervă. Şi anume: Noi n’am luat de la străinlnumai de acele cuvinte earinumeaăuoţiunl necunoscute nouă. Am Împrumutat vorbe In două feluri: am împrumutat vorba cu noţiunea de odată, şi am împrumutat vorba singură, o vorbă pentru care avem echivalent In limbă. In cazul din urină, Împrumutul, e de importanţă mal *) Pe cine-1 interesează eestiunoa, să studieze căntecele bâtrineştl din colecţia d-lul G. D. Teodorescu. *•) Lămuriri mal multe in această privinţa vezi In columna lui Trajan, anul 1883, articolul lui G. Cliiţu despre cuvintele creştine in limba romănă. 5 EPOCA pu(ioă. De multe ort pe lângă cuvlntul nostru romanic întrebuinţam şi cuvlntul străin —precum s’a Intîmplat tot-d’auna şi'n toate limbile—şi une-orl cuvlntul străin a biruit pe cel moştenit. Aşa de exemplu, cine poale zice, că noi am luvâtat plugăria de Ia Slavi, fiind că vorba plug e slavă ? Sad ciobănia de la străini, pentru că cioban e vorbă neromlnească ? Ori cit ar ti plugul Împrumutat de la Slavi, uol am luvâtat a ara de acasă din Roma, căci alt-fel In loc de vorba latină a ara am fi zis .slavoneşte a plugul. Şi chiar dacă ciobanul e străin de origine, noi avem păcurarul (In Ardeal şi In Macedonia) care e tot una cu pecularus al Latinilor. Intr’adevâr e de mirat, cum aii biruit cuvintele străine pe cele ale noastre moştenite. Dacă bagi de seamă, că numirile pârtilor corpului sunt mal toate latine (cap, păr, frunte, ochiil. nas, gură, fată, dinţi, limbă, barbă, glt, piept, mină, deget, picior, etc. etc.), că tot aşa sunt numirile de* rudenie (tată, mamă, frate, soră, fia, fecior, fată, cumnat, ginere, noră, socru, unehiti, nepot, etc.), tot aşa numirile animalelor şi ale copacilor (bod, vacă, cal, iapă, câne, porc, oaie, berbece, lup, urs, vulpe, iepure, etc. fag, prun, nuc, alun, teifi, etc.) şi numele zilelor (Luni, Marţi... etc.)—Iţi vine să zici: toate aceste cuvinte sunt latine, pent u că Romiuul cunoştea noţiunile şi avlnd cuvinte pentru ele, n’a simţit nevoia să schimbe numirile noţiunilor. Se poate. Dar atunci cum răminem cu numirile lucrurilor cari se raportă la ciobănie şi la plugârie ? Dacă vorbele lapte, caş, chiag, ser slut latine, de ce slnt străine vorbele brânză, urdă, smîntînă ? Nu cunoştea Ro-mlnul aceste noţiuni ? Omul care să ocupă viata Întreagă cu laptele, să nu ştie ce e smlntîna ? Şi cine ştie ce e caşul şi chlagul să nu ştie ce e brânza ? Noi am moştenit de la Latini noţiunile şi vorbele oaie, berbece, păşune, mulsoare, şi uu cunoşteam noţiunile stînă, tîrlă, baciu, găleată ? Adică să ştii ce e mulsoarea şi să uu ştii ce e găleata P Să te vjcupl veacuri cu pregătirea brâuzel şi să u’al nume nici pentru hrâuză, nici pentru cel ce o pregăteşte ? Ori: să ştii de la Latini ce tusemnea/.ă a ara şi « semăna, şi să n'al ideie de plug, de grapă şi de brazdă ? Să ştii ce e moara şi făina şi să nu pricepi ce Însemnează a măcina P Nu. Aici avem dovadă, că vorbele străine ad omorît vorbele moştenite. Daeă există In limbă amintitele vorbe străine, nimeni nu poate susţinea ca ele ad intrat în limbă de odată cu noţiunea pe care o arată. Ca să d ti o tristă pildă de omorîre a vorbelor moştenite, eti întreb : uu cunoştead Românii, ca muncitori de pâmîut, sapa P Nu cunoş-teati, înainte de-a cunoaşte pe Slavi şi pe Greci, lopata ? Şi cu toate acestea, sapa e vorbă grecească, şi lopata e vorbă rusească! lată o ironie amară : Ruşii şi Grecii pregătind prin veacuri pentru Români sapa şi lopata ! tar omorlrea vorbelor noastre moştenite prin vorbele străine dovedeşte şi alt-ceva, dar numai în ce priveşte poporul slav. Dove-de. te intimitatea traiului, amestecul de ţară şi de stnge al poporului romlu cu popoarele slave : alături a ciobănit şi alături a plngărit Romlnul veacuri întregi cu Slavul, şi e natural, ca el să-şl fi amestecat şi vorbele. Slavul şi-a părăsit multe cuvinte şi în loc a luat cuvinte romtneştl, Romlnul tot aşa. Dacă Bulgarii vechi şi Ruşil-micl ad In limba lor ciobănească vorbele romîneştl clag (chiag) şi berbeci şi multe altele, asta nu vrea să însemneze că el ad împrumutat noţiunile de chiag şi berbece de la Romlnl, ci, prin intimitatea traiului cu Romînil, ad părăsit vorbele lor şi ad primit pe-ale noastre, precum noi am primit de la ei vorbele găleata şi stînă etc. Am învăţat, oare-cum, unul apucături d’ale celul-l’alt, dar fie-care a rămas ce a fost: nici Slavul nu s’a făcut Romln, nici Romlnul Slav. A fost o tovărăşie încheiată, de silă, cu Slavul; cu cele-l’alte popoare, cari ad cuvinte în limba noastră, n’am avut tov răşie nici o dată. Noi am luat multe de la Slavi, am luat obiceiuri şi credinţe (Yilfa, Vija, Ielele, cîn-lecul cu Lado la nunţi, etc.) le-am împrumutat portul şi jocurile (chindiile şi sîrbele) am împrumutat felul lor de a cîuta—musicâ şi poesie— iar tradiţiuuile şi poveştile ni le-am amestecat In mare parte. Şi cu toate acestea tocmai acolo unde credem că ne-ati isbit Slavii mal tare tocmai acolo nu ne-ati isbit aproape de loc.Toate reduteleni le-adluat dar fortăreaţa n’ati putut s’o cuprindă. Si această fortăreaţă e limba. Străinii se leagă tot de punctul acesta şi se silesc să ne dovedească Slavi pe temeiul că limba noastră e aproape slavonisată. Mare minciună! — limba noastră n’are nimic slav afară de vorbe. Nu-mi pasă clte sunt; pot să fie jumătate şi mal mult. Şi ce-l asta ? Limba engleză e latină, fiind-că jumătate din vorbele el sunt latine ? Limba spaniolă e arabă, pentru că are atltea cuvinte maure ? Ori limba ungurească e şi ea slavonă, fiind că aproape jumătate din vorbele el sunt de origină slavonă? (Va urma,) ti. C'oşbnc. Luni, 17 Martie curent, ora I p. in., Academia Română va ţine şedinţă publică. Se vor face următoarele comunicări: D. D. C. Ollănescu, Datlne, jocuri, spectacole la Români, premergătoare teatrului. D. V. A. Urechiâ, Justiţia intre anii 1812— 1818. A apărut «Foaie Interesantă» eu un prea bogat sumar şi splendide ilustraţiunl. Un uumâr 20 bani. înnFOBMAŢlt Fleviştil ad hotărît la consfătuirea lor de aseară sâ dea tot concursul lor guvernului. Fleviştil speră că după includerea Corpurilor Legiuitoare d. Aurelian va încredinţa un portofoliu d-lul N. Fleva. D. căpitan Catargiu din armata austriacă, avansat erî la gradul de maior, a fost numit comandant al jandarmeriei rurale din Bucovina. Neues Wiener Tageblatt primeşte din Solia următoarea telegrama : Norodna Prava, organul lui Ba-doslavov, scrie că Romînia concentrează forţe mari la hotare; pină acum ea a concentrat 20.000 soldaţi cu scopul ca să ocupe la un moment dat quadrilaterul Si-listra- Vama. Gonsfâtuirda de la Senat Peste 200 de deputaţi şi senatori s au întrunit aseară In sala Senatului. D-nii Şendrea, Mîrzescu şi Porumbaru se aflau de asemenea printre grupurile de senatori, dar văzînd că preşedintele consiliului nu vine, au părăsit repede Senatul. El nu ştiau încă nimic pozitiv despre reluarea tratărilor de împăcare, dar simţeau că vor fi traşi pe sfoară şi în curind sacrificaţi. D. Şendrea s’a înttlnit In faţa universităţii cu d. Lascar şi după cîte-va cuvinte ce aii schimbai, cuvinte cari aii pus in bănuială pe d. Şendrea asupra intenţiunilor colegului său, d-sa a plecat împreună cu d. senator Sturdza, iar d. V. Lascar s’a dus la Senat. D-sa a fost singurul ministru pe banca ministerială. * * * Presidează d. deputat Lupaşcu. I). D. Nturdza urcîndu-se la tribună face istoricul partidului de la Tu-dor Vladimirestru, apoi a început să se plîngă că n’are destulă autoritate în partid, că foarte mulţi continuă a-t contesta şefia, ba ce e mat mult, îl critică şi îl ponegresc prin ziarele duşmane partidului şl vroesc să-l tu morminte ze politiceşte. De aici afi urmat divisiunile tu grupuri ale partidului, care acum e attt de slăbit tu ett se afla la marginea prăpastie!. Şi din cearta aceasta a celor două grupuri principale cine va ciştiga P Vorba strămoşilor noştri: Inter duos liti-gantes tertium gaudet; vor cîştiga vrăjmaşii partidului, duşmanii neamului romtnesc: ciocoii, fanarioţii, reacţionarii. De la aceste caragliioslt-curl spune cu uu glas milogilor de ţîreo viile,d. Sturdza a trecut la politica înalta igi a făcut atent partidul, ca marile State vecine abia aşteaptă ca dezbinarea îu partid să fie dezăvîrşltă ea apoi za Înghită Romînia. D-sa face apel deci la unire şi cere de la partid o supunere necondiţionată, căci numai aşa poate fi o direcţiune sănătoasă in partid. Şi să nu-i-se impute că se închide în casă şi toată ziua stă în bibliotecă, căci d-sa numai din bibliotecă poate conduce partidul, de-oare-ce nu e un om atit de perfect ca Ioan Biătianu. Ameninţă apo' că ze va retrage din nou zi îu mod irevocabil «lin preşedinţia Senatului, daeă nu-i ze va da ascultare. La urmă face apel să se voteze budgetele. * * * D. 91. Ferechlde a făcui apel să se voteze ett mai curîud budgetele, cu alU mai vîrtos că d. P. S. Aurelian a intervenit personal pe lingă d. Sturdza pentru restabilirea vechei armonii în partid. Negocierile de împăcare s’afi şl luceput deja şi vor continua şi mline după amlazi. D-sa deplinge apoi neînţelegerile din partid şi spune că zizania aceasta ameninţă a inmormînta de veci întreg partidul. D. Fonstautlnescu-Buz&u : Cine a provocat zizania ? Noi nu ştim nimic de cele ce aţi făcut d-voastre care ne-aţl compromis. D. Dini. Sturdza : Nu permit d-lui Constantinescu să apostrofeze pe d. Ferechlde, c&ci aceste apostrofe mă privesc şi pe mine. D. foustautinescu ştie prea blue de unde viue zizania ; d-sa îu-suşi este dintre acela cari pe sub mină complotează cu vrăjmaşii lu contra partidului... D. Constantinescu-Buzău : tyunt vechili liberal, d-Ie Sturdza, şl uu permit ulmăuui ca să suspecteze credinţele mele... D. D. Sturdza : D-le preşedinte... Se produce uu zgomot enorm. D. 81. Ferechlde roagă partidul să se unească împrejurul şefului sâă, căci contrar partidul se va distruge. * * * D. Yasile Lascar se asociaeă la apelurile d-lor Sturdza şi Fere-chide, exprimîndu-şl speranţa că bătrînii vor salva partidul de peire. * * * Impresinnea generală e că în cursul săptămîneî viitoare se va produce o remaniare ministerială. D. Aurelian e dispus a da pa* tru portofolii sturdziştilor. EDIŢIA a 3 * (Serviciul Agenţiei Romîne) Paris, 11 Martie. Camera deputaţilor a discutat modificările aduse bugetului de Senat.—Camera a votat cea mal mare parte a acestor modificări. Marchisul de Salisbury a făcut d-lul Hauo-taux o visită care a ţinui o oră. D. Hauotaux a inapoiat după amiuzl visita sa marchisulul de Salisbury. Întreţinerea Intre aceşti doul oameni de Stai a ţinut mult timp. Marchisul de Salisbury a plecat apoi la Nisa. DIVERSE DIN CAPITALA Accident nenorocit.—Alaltă erî după a miazl. pe cind conductorul Panait Vasile trecea cu uu camion Încărcat pe strada Guten berg, un copil In virată ca de 12 ani, numit Carol, atîr-nîndu-se de camion, a alunecat şi, câzind, roatele greoaiel căruţe i-ati trecut peste corp. Sărmanul copil a fost transportat intr’o stare desperată la spitalul Colţea, unde după o oră a şi incetat din viaţă. Vizitiul a fost condus la secţia respectivă, unde se face ancheta. Incendii.— 0 telegrama din T. Măgurele ue anunţă că astă noapte un incendii! violent a distrus două pătule pline cu porumb de pe moşia Seara, Teleorman, proprietatea d-iul N. Zădărniceanu Ajutat de un vîut puternic, focul luase dimensiuni colosale şi ameninţa inlreaga proprietate. După multă muncă, locuitorii din comună ad reuşit a localiza incendiul. Nici pătulefe, nici porumbul nu erati asigurate. Pagubele sunt mari. O telegramă din Ploeştl ne face cunoscut că erî dimineaţă, satul Ariceşti diu plasa Fiii-peşti era In flăcări. S’ad trimes ajutoare şi pompele diu Ploeştl. Către seară uumal focul a fost localizat. Şease case ale locuitorilor ati fost cu totul distruse de flăcări, şi altele multe ad acoperişurile arse. ,% Tot erî, pe la orele 10 dimineaţa, un incendiu puternic a izbucnit in VîrcioroVa. Imediat ati fost chemaţi pompierii diu T. Se-verin, cari după o muncă stăruitoare ati reuşit a localiza focul către seară. Afi ars cu desăvlrşire casele, grajdurile şi toate dependinţele locuitorilor Ilie Ispas şi N. Piţiga, şi alte 10 case ale altor locuitori. Pierderile sunt Însemnate. SENATUL Şedinţa» de la 15 Martie Şedinţa se deschide la orele 2. Presidează d. Dim. Sturdza. Prezeiiţl 70 d-nl senatori. Pe banca ministerială numai d. V. Lascar. Se fae formalităţile obicinuite. D. V. Lascar, ministru de interne, depune proiectul de lege prin care Statul este autorizat a da iu întreprindere fabricilor de hîrtie existente tu ţară, furnitura birlici şi cartouagelor necesare autorităţilor — adică lege pentru procopsirea acţionarilor fabri-cel de hîrtie de la Letea; mal depune şi proiectul de lege pentru rescumpârarea tîr-gulul Rădăuţi din judeţul Dorohoifi. Asupra celul]d’lntll proiect se admite urgenţa. Se iutrâ în ordinea zilei, Incepîndu-se cu votarea unul indigenat şi a două recunoaşteri. CAMERA Şedinţa de la 15 Martie Şedinţa se deschide la orele 2 şi un sferl. Prezidează d. D. Giani. Prezenţi 135 deputaţi. D. Gârboviceanu, roagă Adunarea să in-tervestească ordinea zilei şi să voteze recunoaşterea d-lul Ouciu, profesor de istoria naţională la Universitatea din Bucureşti, a ceastă recunoaştere fiind deja trecută In u-nanimitate la Senat. Se aprobă. Se intră In ordinea zilei. D. I\ 8. Aurelian citeşte mesagiul regal pentru prelungirea sesiuuel parlamentare pină la 25 Martie inclusiv. In aeelaş timp, d. prim ministru cere A-dunărei să treacă în secţiuni pentru studierea mal multor proiecte de lege. Voci: Care legi? D. Preşedinte, D. Giaui. Intre altele este şi legea posiţiel ofiţerilor. Voci: Şi legea patentelor. Aducerea rămăşiţelor lui ALEX. N. LAHOVARI Fe drum Plecat diu Paris Vineri, 7 Martie, ora 6.50 seara, cosciugul n’a fost in Viena de cât Marţi, 11 Martie, in timpul zilei. La Buda-Pesta, unde a sosit Miercuri seara, vagonul francez—No. 7059 D. D. F.—, care ’l aducea, a fost schimbat şi corpul aşezat în vagonul unguresc No. 120901 G. R. N. Joul, 13 Martie, la ora 12 noaptea, era în Orşova, iar a doua zi Vineri la 11.15 ore dimineaţa, vagonul funerariu a intrat pe teritoriul romînes: la Vîrciorova. $ * * In tot timpul drumului, de la Paris piuă In ţară, corpul lui Lahovari a fost însoţit de d. Amedce Ferrand, funcţionar al socie-tăţel pariziane de pompe funebre, Borniol, căreia familia se adresase îu această tristă împrejurare, pentru transportarea ilustrului defunct in Romlnia. Aceiaşi societate a fost Însărcinată cu aducerea îu ţară a rămăşiţelor păinlnteştl ale generalului I. Em. Florescu, mort, după cum se ştie, tot in Paris. * * * La Vîrciorova s’a deschis vagonul funerariu de către autorităţile noastre. Rămăşiţele pămînteştl ale lui Lahovari erau aşezate îutr’un sicriu de stejar, colorat în galben deschis. Totul era cuprins într’o ladă mare de scîndurl de brad înşu-rupate, de asupra căreia se observai! patru panglici late: una de crep negru de mălase, cu inscripţia â mon mari; a doua de mălase mauve cu inscripţia â notre pere; a 3-a cu culorile naţionale ale Romîuiel diu partea legaţiunel noastre la Paris, şi In sfîrşit cea din urmă, mal îngustă de cît cele-l’alte, liliachie, — probabil din parlea servitorilor francezi al familiei, de oare-ce purta inscripţia : â notre mâitre — regrets. * * * In vagon erad 5 coroane: una din partea d-nel Milla şi a d-lul Charles Mitiliueu— regrets sinckres; a 2 a cu inscripţia iubitului meu frate ; a 3 a purta pe panglică inscripţia A mon frhre bien aimd ; o alta splendida diu partea studenţilor romlnl diu Paris cu inscripţia lui Alexandru Lahovari şi ultima diu partea d-lul C. Sordoni — d mon chef vdnere el regreta. Ad mal fost depuse la Paris numeroase coroane de flori naturale. La deschiderea vagonului îusă îu Viena, autorităţile aus* triace le-au sechestrat, sub cuvîntul că introducerea florilor naturale In imperiu esle prohibită. Dintre acestea putem cita pe a doamnelor I. Halfon şi C. Bengescu ; a d-lor N. Ghica, secretar de legaţiune la Paris, H. Catules-cu şi M. Marghiloman. La gara diu Buda-Pesta. după cum m’a asigurat d. Annidde Ferrand, o doamnă s’a prezentat, pe cîud trenul staţiona în gară, şi a cerut să i se deschidă vagonul. După ce a privit uu moment cosciugul, doamna l’a presărat cu flori naturale, pe care Ie adusese îutr’uu coş. I era a tot puternic şi uiinenl nu s’a putut Îndoi vr’o data de cuvintul lui. Ca Ministru de justiţie, atunci cînd practica codului era încă întunecată de vechea rutină, a depus o muncă uriaşă pentru a desăvîrşi acea reformă mare ce s’a făcut în ţara noastră : reforma judecătorească. Ca Ministru de externe, prin tactul, autoritatea şi inima lui de bun roiniu, a ţinut ridicat In faţa streinătăţil prestigiul ţârei a cărei una din cele mal frumoase podoabe ei a fost. Din Craiova o coroană va fi depusă şi din partea clubului conservator de către delegaţiunea care va asista la înmormîntare. L'ele-I-alte «lelegaţluui Numeroase delegaţiuul s’ail urcat în tren fn tot timpul parcursului plnă la Bucureşti. In gara Piatra, se sue o nouă delegaţiu-ne a Vllceuilor, compusă din d-nil I. Siuescu, G. Oprescu. 1. Dumitrescu, G. Giulescn, N. Bonciu, Ştefan Creţeanu, G.Vlădeseu, G. Io-niceseu, T. Gorgan, N. Augeleseu, băcan, A. Zugrăvescu, St. Georgescu, pielar, L.-colonel Iurescu, D. Ionescu şi G. Şerbănescu. In gara Slatina, ia loc In Iren delegaţiu-nea conservatorilor din OII: Ud. C. Mânu, tzvoranu, Colibâşanu, Munteanu, N. Veleanu, Hrist Eliad, P. Dragoescu şi G. Ilaşcovicl. *** Din Focşani va azista la îumormîntare următoarea delegaţiune din partea conservatorilor putnenl: Negri, Apostoleanu, Iu-raşcu, Câiulescu, Coleşiu şi G. Constanţi-nescu. * >» # Comitetul societăţel centrale agricole din Bucureşti a decis a depune o coroană pe mormlntul lui Al. Lahovari. Ea va fi reprezentată la ceremonie printr'o delegaţiune compusă din d-nil: C. Colibâşanu, vice-preşedintele societăţel. maior Obede-naru, doctor Darvari şi C. Borcescu. * ♦ * Consiliul de administraţie al societăţel pesionarilor a delegat pe d-nil I. C. Pe-trescu, Gr. Mânu, maior Vasilescu şi G. Ste-lorian să depue o coroană şi să asiste, din Eiartea societăţii, la ceremonia inmormtn-ărel. *** D. Constantin 1. Nenişoru face parte din delegaţiuuea conservatoare, care va asista la Înmormântare, din Călăraşi. Sosirea in Bucureşti Trenul soseşte tn Gara de Nord Ia ora 6 jum. a. in. Totuşi corpul defuuctulul a rămas lu vagon piuă la 9, ora fixată In program pentru conducerea la Biserica Albă. La orele 9 se deschide vagonul. Pe pe-rou, In faţa vagonului, luaseră loc, membrii familiei şi un mare număr de amici şi cunoscuţi al reposatulul. Un servicifl divin a fost oficiat de preoţii de la Biserica Albă. Cînd clerul a intonat «Veclnica Pomenire», ecliil tutulor a-sistenţilor eraiî in lacrimi, şi durerea era îutipărită pe toate figurile. După terminarea serviciului divin, sicriul a fost dus pe braţe de rudele şi amicii defunctului, piuă la carul funebru care aştep-ta la eşire. Cortegiul a pornit apoi prin calea Grivi-ţel şi calea Victoriei plnă la Biserica Albâ. ♦ • » Ceremonia iuinornitntărel va avea loc mâine, la ora 1 p. ni. ULTIME 1NF0RMATIUNI Azi după amiazi, la orele 3 şi jumătate, s’au întrunit la ministerul de externe d-nii Dim. Stur-dza, P. S. Âurelian, Vasile Lascar, Tache Giani, Ferechide şi Al. Djuvara. S’ati reluat negociaţiunile întrerupte a-seară în privinţa unei remanieri ministeriale. * ♦ * Ori cit ar dori d-nil Âurelian şi Sturdza o împăcare, totuşi ea se va face foarte greii, căci în grupul sturdsist există un curent destul de puternic, care nu admite nici o împăcare de cit numai revenirea d-lor Sturdza şi Stătescu la putere. Iar în grupul aurelianist se accentuează foarte mult curentul, care în caşul unei inevitabile remanieri ministeriale nu admite cu nici un preţ; revenirea la guvern a d-lor Poni şi Djuvara. Impresiunea generală e că o disidenţă este inevitabilă în partid, chiar în caşul unei împăcări. Din Sulina ni se telegrafiază, că vaporul englezesc «Trex», carevenia spre Galaţi încărcat cu mărfuri, s’a Inămolit în dreptul Palatului Comisiuneî europene a Dunării. Ni se comunică din R.-Vîlcea că substitutul tribunalului acelui judeţ, d. Po-licrat, este dat în judecata Curţel de către d. Megliaridis, pentru faptul că l’a bătut în localul parchetului. întrebăm pe d. ministru de justiţie dacă are cunoscinţă de acest fapt şi ce măsuri a luat în contra substitutului în chestie ? I. P. S. Ghenadie, fost al Ungro-Vla-hief, va asista la inmormîntarea lui Alexandru Lahovari, ca prieten al defunctului. Conservatorii din R.- Vâlcea au scos, cu prilejul înmormîntăreî lui Lahovari, o foaie comemorativă, intitulată Partidul conservator din VUcea Iul Al. Lahovari. Toţi tinerii de valoare din localitate aii colaborat la această foaie, din care transpiră cea mai sinceră^durere, pentru ireparabila pierdere ce sufere neamul românesc. Vilcenii, cari aii putut aprecia de }nroape înaltele calităţi ale lui Lahov resimt în special această durere. Această foaie comemorativă se . gratuit abonaţilor noştri, cu tun astă seară al Epocel. Telegrame de condoleaiaţA Din R.-Yilcea : D nel Simona Lahor Rlmuicenil-Vilceul, fără deu„ tid politic, văd In moartea soţului u>. xandru N. Lahovari, perderea celui mal valoros bărbat politic, care făcea mtndria Vll-cenilor şi fala ţării unind întristarea lor cu a lntregel ţări, vă roagă respectuos să primiţi ca mlugăere din parte-le expresiunea celei inal sincere şi mal profunde dureri ce simt pcutru această mare şi ireparabilă perdere. AI. G. Mariuescu avocat, N. G. Dobriceauu avocat, I. Siuescu avocat, M. Talangescu, Colonel lvanovicl. Ion I. Bunesca avocat, Nieulae Ion, Frantz Eitel, G. Moşoiu proprietar, D. Mo-şoiu proprietar, D. Iaacovescu, N. Ion Băcanii, Grigore Ionescu, G. M. Vlădescu, C. Lehliu, Mihalache Predescu, Ion Săndtilescu, Nae Săn-dulescu. M. Săndulescu, Ion Miliăescu avocat, N. Al. Stoicescu, I. Dicutescu. Al. I. Pirtianu, Ştefan G. .Ştefănescu, Ion Ionescu comersant, Ion Bratu, I. Creţeanu. Matacbe Constanţi-nescu, Gheorgbe Şerbănescu, Ion Muntenescu, D. Ionescu proprietar, Petcu Ion proprietatar, C. Bărcan, C. Speck, Pr. Ion Panaitescu, I. Ra-ciolT, Al. H. Zugrăvescu, G. Grigorescu. A. Tran-dafirescu, N. Ionescu, P. Georgescu, I. Chiso-resru, I. D. Ogrezeanu, D. Ogrezeanu, N. G. Angelescu, D. Georgescu, C. Georgescu, Auas-tase Ion, Dumitru Constantinescu, Ghiţă Pe-trescu. * * * Din T. Măgurele : D-nef Simona Al. Lahovari Paris Trista ştire, despre perderea fostului ministru Alexandiu Lahovari, ne-a făcut să resimţim o adtncă durere. Distinsul om de Stat lasă adinei regrete in partid şi mare gol tntre fruntaşii ţârei. ŞJNoI mărturisim acest adevăr din inimi sineere, rugtndu-vă a primi ca semn de con-doleanţă asigurarea distinsei noastre consi-deraţiunl. G. Ionescu, T. Spirescu, I. Stefâuescu, N. Isaia. * * * In ultimul moment, primim următoarea telegramă diu Călăraşi : CouscieuţI de enorma pierdere, ce partidul conservator şi ţara Întreagă încearcă, prin moartea marelui bărbat, Alexandru Lahovari, uuiru regretele noastre cu ale tuturor bunilor Români şi depunem o lacrimă pe mormlntul iiustrulul defunet. Ghiţă Demetrescu, Ilaralambie Nicotescu, 1. Bădulescu, Vasile Nicoleseu, Petrache Petrescu, Alexandru Bădulescu, Ion Georgescu, George Petrescu. EVENIMENTELE DIN ORIENT Canea, 14 Martie. 0 companie rusească de 120 tiraliorî, venind din Odesaa, a debarcat azi. Contra-amiralnl Sami-paşa a debarcat o mare cantitate de muniţiunl si iarbă de puşcă, 0 luptă a ţinut toata ziua în jurul satelor Tsicalaria, Nerkuron şi Daxan. Grecii afi tras tnnurl de pe micnl fort Malaxa asupra flotei turceşti care se află în baia Suda. Englezii afi debarcat la Candia; 400 de Ruşi ati descins la Retymno. Londra, 14 Martie. Gazda de Colonia anunţă că insnrgenţil aB tras asupra torpilorului austro-ungar Elster, Coustantinopol, 14 Martie. înlocuirea valiului din Adana prin Hussein Iubilmi, fost guvernator din Maan în Siria, a satisfăcut pe ambasadorii puterilor. Patriarchatul armean a trimes pe ei ca ■ rul episcopului din Sivas la Tokat. Ştirea după care nişte ofiţeri germani şt ruşi se află pe lingă trupele turceşti de la graniţă este falşă. Tot aşa şi cu ştirea care anunţă preşenţa unor ofiţeri germani pe corăbiile escadrei turceşti. Escadra turcească a sosit în baia Be-sika, unde va r&mîne concentrată pentru a executa manevre. Atena, 14 Martie.. Miniştrii puterilor au primit la 4 ore o notă protestînd în contra blocărei insulei Creta. Această notă zice că din causa blocării, pe viitor va fi cu neputinţă de a importa cereale în Creta. Pe de altă parte populaţia acestei insule se aprovisionează in tot-d’a-una din afară, şi e de datoria guvernului grec, în vederea legăturilor ce unesc pe Greci cu populaţinnea creteană, de a face cunoscut aceste consideraţiuni representanţilor puterilor, căci consecinţele ce ar putea să resulte de aci nu ar corespunde de loc sentimentelor umanităţii. Bombardarea insurgenţilor la Malaxa a provocat emoţiunea cea mal dureroasă. Ziarele de seară protestează cu indignare. Delegaţii cretanî publică o broşură protestînd în contra autonomiei, preferind mai bine jugul otoman ca după răscoala de la 1868. Europa nu va putea înăbuşi sentimentul naţional al poporului cretan şi singura soluţiune ce poate să primească Creta este unirea sa cu Grecia. Prinţul moştenitor a amânat în ultimul moment plecarea sa; nu va pleca probabil de cât peste trei zile. Ştirile privitoare la nişte negociări între puterile mari şi Grecia,par neîntemeiate. Londra, 14 Martie. Camera Comunelor. — D. Curzon declară că se prea poate ca puterile să ia în consideraţie propunerea Greciei în privinţa retragerel de odată a trupelor turceşti şi greceşti din insula Creta. Guvernul britanic este pentru rechemarea îndată a trupelor turceşti. D-na Simona A. Lahovari, d-uul ' î A L: bovari, d-şoarele Ana şi Simona A d nul şi d-ua Ion N. Lahovari cu . ele im-, d-nul General şi d-na Iaeob N. Lah< pi! r d-uul Constantin N. Lahovari, .1 , Einil N. Lahovari cu Gul lor, d-nol şi d-ua P : d-fa Olsra Bengescu cu 1 Elisabeta C. Lahovari d-nul Grigore I. Lnlio* vâri cu copil săi d-nut George . Lahovari cu copil sflî d-ua Elisa P. Cerkez -ol şj ,i-na C. budi.Meantl. d-nul si d-na Ion —>iT I 941, 0*1j d*ns Gnsţc re Cer 0 :ii »r, 1 oul | d-Dul şi d-ua 1 Maior A . Cor şi d-C:i r tsa .nffl si 1 d-na N. I SuUu ei iol CU «Op I lor. «Lnu I li»r, 1 Co uî "si a P. . Rus- 1 Jjrskv r a cop il lor. d-v iu\ tf ‘i anoscu, d-na E . Srhina şi d-n ir 1 .*’• ISO ’.. Schîna. | J r..J S( efan 5. Givicean u ct eO - M, d-uul şi em G ier mani cu COI?»1 * d-uul şi d-un 1 Di mi trie murai cu c opi d-nul Menelas Giiema adinc& d irt! e onoare a va face cuiio^' ’.i nilului lor 30^ părinte, frate cuinna^ u ie£ot şi vflr ALEXANDRU V LAHOVARI FOST UI !-VI I C MAUL CRUCE AI, ORDIN. CCKOAWA ROMANIRf MAKK OFICEII AL OROI' I'I A U A . LEGIUNEA OK ONOARE. I ' CRUCI A r LKOPOLD DIN AU6THI ' • L. . CORDON AL ORDIN LVPKRIAi, ■ -y ETC. KT TC. | încetat din viaţă In ziua Li ' (IC) ” , la Paris lu virstă, do sui bine-voiţl a asista la ceremonia se va oficia în ziua de Dumirii, ora 1 p. m. lu sf. Biseric a Albi tegiul va porni la cimitirul Şeri Rugaţi-vâ pentru nesul. rebiruM t« (SŞ) . un anJVndii www.dacoromanica.ro AGENCES DES GRANDS MAGASINS DU OUVRE DE PARIS Biicnresol,—3, Strada Nonă, 3. —Bucure sc-î DIN CAUSA MĂR1RE1 ŞI SCHIMBĂREI LOCALULUI CE OCUPA I pentru moment Agenţia a pus în vînzare Fără adaus de 25 °|„, şi cu preţuri reduse Toate Mărfurile şi Esantilonele ce posedă Este in interesul publicului şi clienţilor de a profita de atestă ocasiune ! adevărat aVantagioasă. Vînzarea va dura patru săptămlnf, cu începere de la 20 Februarie 1897. iWWMWimiM—IIIIItl'IHMIUUâill I H ii'lilll li lill ll'ADE.tl IA KO.nÎNĂ AMUCIWJ In noua stradă ce se deschide pe le-renul caselor Otteteleşanu intre strada Teatrului şi strada Sărindar, sunt de vînzare trei locuri cu următoarele dimensiuni : Locurile No. 1 şi No. 2 eu cile 19.40 metri lăţime, 30 lungime, suprafaţa de clte 582 metri pătraţi. Locul No. 3 cu 19,40 ni. lăţime tn stradă, 27,80 metri lăţime tn fund, 80 metri lungime, suprafaţa de 659,90 metri pătraţi. Doritorii se vor adresa Academici Uo-mine, în Bucureşti, calea Victoriei, 135. Aimiicin iPe vinzare sau de inehtrial o casă elegantă în strada LucacI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stăptnl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz.____ MINISTERUL JUSTIŢIEI Pub’r'caţie Domnul Ion Dumitrescu comercialii din Bucureşti, strada 24 Ianuarie No. 30, a făcut cerere la acest Minister, pentru adăugarea la numele său patronimic de «Duuii-trescu» a cpIuî «de la TeişanI», spre a se numi «Ion Dumitrescu de la TeişanI». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiunile în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. MINISTERUL JUSTIŢIEI Puhlfcnţiiiue Domnul Gheorgbe Nicolau diu Bucureşti, strada Şepcarl No. 10. a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sâil patronimic de «Nicolau» tn acela de «Ilaralambie», spre a se numi «Gheorgbe Ha ralambie». Ministerul publică aepastă cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţinne în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol,_ 8, STRADA SĂRINDAR,—8 Prelungirea stradel Nouă IN FABRICA LI I PAUL MILKER Se găseşte în tot timpul un Jiu re asortiment DE Articole de Voiagiu Pielărie fină Porte-monaie, Porte-visit. etc. Grăbiţi-vă! G^ăbiţi-vă ! Grâbiţi-vă ! Azi h început vinziirea JLa Articole Vis-a-vin de Mugasinul Uni vergel (fost Hutlana) 10.000 bucăţi sif >n metri 36,50 bucata, numai /r 12 54» 10.000 duzitil Ciorapi fii dVonste uumaî 1 fr. perechea. 10.000 « « .-iubii numai cu 60 b<*nl perechea. 5.000 perechi mu muţi ext^a-lin»* numai 2.75 perechea. Colosul asortiment «le l.l.\GFIUi; pentru Dani• Inimi oh «le el lin. 10.000 duzini taiil«*re mi Manşete de olandă pură numai <*u fr. H 'luztiia 5.000 duzini Cămăşi burlmteştf de noapte ţi de zi uu- m;d ou (>■ 2.75 bucata. 10,000 bucăţi JBro«lerie fabulos de eftlu. 1.000 duzini otrepe de b atfirle de olanii numai ou tr. 4,50 duzina Oravale batiste, Prosoape, Parfuinerle. Raa-toaue, Umbrele u- mal pom-nlt de efttu. • 31, CĂLIM VICTORIEI, 34 Vig-a-viade Magastftut Onlversel Fumăitorl! Cu hârtiele de ţigară: 1UZ-ABADIG (bucata 25 b.) PAJTAMA (bucata 20 bani) CREANGA ( < IO şi 5 b.) am angajat onoarea uoastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze ABADIE-Paris. Fumaţi-le eu încredere!! Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşifieărel! Depozitul general CREANGA & Corn. BUCUREŞTi. — Strada Pînzarî, No. 10 $i 12 Dinţi cu 7 leî unul Se pune în cautchuk în strada Cempineanu No. 46 IMPERMEABILE CELE MAI EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Indastrial* Bucuresd, str. Smârdan, 2 Brăila, Bulevardul (viza,17 Craiova, str Cogâlnicânu l(j Cu cineperea primăverel recomandăm suferinzilor precum şi celor sănătoşi pentru menţinerea sănătătel : ' NOUA ŞTIINŢA ■ de Vindecarea tuturor boalelor fără medicamente şi fără iperaţiunî de LOllS KXHNE.-L.lp8c» Operă tradusă în romineşte şi .-are formează un volum elegant 8 mare de 450 pagini în care se găsesc sfaturi pentru toate cazurile de boală. Cel interesaţi să bine-v<>ias>-ă a trimite editorilor Ral ian şi Ignat Samitca —Craiova, prin mandat postai Leî 5 şi vor primi volumul broşat, safl Leî 7,50 şi vor priini volumul legat e-legant în plnză, aurit, franco recomandat prin poştă. Volumul se află de vînzare şi la toate fibră] Jţile din ţară. Un leac eftin SACI CU NFCESAIRE 0E TOIIETA de la 40 până la 350 leî ANUMCIU " Moşia Curtişoară, avînd o Întindere de 2700 pogoane, situată în comuna Tezliu, districtul Olt, In apropriere de jumătate oră de oraşul Slatina, proprietatea Domnişoarei Zoe Vladoyano, este de arendat pe un period de cinci ani Începător de la 23 Aprilie 1897. Amatorii cari ar dori să cunoască condi-ţiunile şi preţul arendel sunt rugaţi a se adresa la d. Ioan C. Barozzi, avocatul d-şoarel Zoe Vladoyano, domiciliat in Bucureşti. slr. Sălciilor No 14. In timp tle frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte de cel mai bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tuşea, bronşitele, catarele este întrebuinţarea Gudronului Guyot.— Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de orl-ce alt medicament. A. FIALKOVSKY SALĂ DE CONSUMAŢIUNÎ Piaţa ’Oatriiliiî BEBE «le ISKAOAmUlT Paharul mare 45 bani, Paharul mic 20 bani înainte de a cumpăra orî-ce Maşină agricolă sau industrială, cercetaţi Marele De->sit ’ tot felul (le Muşine şi Unelte agricole sau cereţi Catalogul ilustrat al casei: v- K i GENIU IEHLES REPRESENTAN.T SI DEP0SIT4R AL RENUMITEI FABRICI AX. FLOTHEI1 dim aermauia Bucureşti, Strada BibcNCU-Vodă, I, 3 şt 4. IJr OMOBILEşiTBJEItÂTOKK l'remială «*n MEDAUA I»E AIR I» n«‘tirMiil «Ic I» IferaHfran 1891 C iai mare rieposif de: PLUGURI UNIVERSALE, de otel, perfecţionate |g l*X Municipale din 1883 * » » 1890 Scrisuri Funciar Rurale . » > Urbane , » » * Iaşi. Acţiuni Banca Naţională, > » Agricoli . * Dacia Rominia asig. » S-tea Naţionala asig. S-tatea de Construcţiunl . Florini valoare Austriacă. Mărci Germane . . . . Bacaote Franceze . . > Italiene. . . . » ruble blrtie . . Cump. Vind 87 88 — 99 V. 100 V. 102 102 *, 96 - 96 V. 97 — 97 ’/t 92 •/. 92 •/. 89 % 88 5/» 34 V. 85 */» 1780 1800 218 — 220 — 452 — 455 — 4°0 — 49» — 18» — 195 - î 11 2 13 1 « 1 25 100 — 101 — 89 — 93 — 1 P5 2 70 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cli, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch diu Franh-furt A. M. KWi'tmv'tmmmKmmMsm ,,EP0CA‘ ‘ ziar cotidian cupon 15 Martie 1807 Orl-xlnK va tăia acest cupon din .EPOCA. şl '1 va trimite, sad 11 ra presento la llbrltrllle arătate mal Jos, are drept la nnul din premiile CD PRE’fDBI BK* DURE din listele respective. Cnuonnl acesta e valabil plită la IR Marile ora 7 seara. Cititorii din provincie pot trimite costal in mărci po,tals adăogtnd porto. Premiile „EPOCEI" La Librăria IG- HATM AN, Bucureşti Hadu D. Homeltt, Fără iubire, ediţia 1-lustrată ------- Calendarul Familiei, ilustrat, 189T. • Eive&vu, Cerşetorul, dramă-idllă originală « Floarea din Firenze, oomedie-i- dilă originală................ Neculal Morga, Poezii (1890 —1893)-Stâncrneu Dnm, Snoave. HtldulentU"Niger, Scriitori, cititori, aritlol Condieacn, Conducerea şl întreţinerea maşinelor de fapor. -Cooder t, Fenimore, Oiorap-de-plele. poveşti americane, I voi. în i-o ilustrat. 0. 50 1. -1.— 1.— 2.- 1.60 1.- fi.- 0.30 0A6 0.66 0.65 1.20 L- 0.65 1.2 8» — Cupoanele se vor trimete direct librăriilor respective. ÎNTREPRINDEREA BAROMETRICA 1 ti. Mtrada Doamnei, IO Singura antreprisă avantagioasă pentru onor. public, care se poate controla foarte uşor. Preţul este numai leî 8 metrul cub garantat. Direcţiunea este numai in strada Doamnei No. 16._______________ „PATRIA“ Societate romînă de asigurare fi de reasigurare Capital social vărsat lei un milion BucurescI, str. Smîrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de viaţă, asigurări mixte, asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor în cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 85 la sută din beneficii. Branşa Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă saă trecătoare (indemnisare zilnică), de asemenea primeşte: Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este represintală prin agenţi Ici localităţile mal Însemnate din ţară. IMrecţlnne» Le Paradis de Nice Ib6,—Calea Victoriei.—136 Annonce ;i sa gracieuse clientele qu’il a reşu la provision de gazon anglais pour la saison du printemps â 1 fr. le kilog., il rinforme ^galeinent qu’il pos-stkie un grand clioix de couron-nes â des prix moderes._______ Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind tn relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari viu la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondentă. "1 PRIMA INDUSTRIE ROMÎNĂ PENTRU Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos VICTOR SOCEC-CÂMPULUKG UNICA FABRICA care produce varul în furnale sistematice cu locuri continue, garantlnd produsele de calitate superioară fără piatră. IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencuell şi lucrări de artă. Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipcl şi pentru Înlocuirea boitelor de cărămida Intre traverse de fer. ziduri uşoare, despărţitoare, cel mal bun material pentru construc-ţiunî de spitale, vile, barace, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn saii fer, absolută siguranţă in contra incendiului. Preţurile cele mai moderate, furniture prompte şi exacte. Comenzile se pot adresa Ia DEPOU, Calea Griviţel, 138, şi la Fabrica din Cîmpulung. Deposit permanent enjuin......7 de 10.000 ■ en aofit. ... 12 de 5.000 Jenoctobre. . 30 de 1.000 ) en d^oembre, 900 de 100 soit 955 par an. La plus Pratique des Encyclop6dies 1. Parte qu’elle ne renferme que oe qu'll est neoiSssalre de savolr; 2. Par la olarte de son texte, compre-hensible pour tous; 3. Par rimmense etendue de ses ma-tidres ; 4. Par ses gravures compl£tant rintell-genoe de ses deserlptions. Le plus Populaire de* Oictionnaires 1. Par son caractere lislble pour tontes les vues et pour tous les uges; 2. Par la modicitd de son prix, eu Igard au nombre considerable d’ouvrages dont 11 tlent llou; 8. Par son mode de vente qul le met â la portee de toutes les bourses. Dentistul M. BACHER Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale in arta dentistică la expozi- iia diu Bruxelles, Bordeaux şi j«n etc. Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. ConsultstinnT 9—12 a. m. si 4-5 p. m, Lu Typogrnfla EPOCA se află de vin zare hirtie maculatură cu 50 bani ki-Inyr. în pachetede cîtelrt ki-lnirrame. Societatea anonimă a hlrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi in urma unei analist foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, tn ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus in vinzare în Bucureşti vechea şi. prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hirtie de orez de Panama care; Mu inegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hirtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hlrtiel «Panama» : Bucureşti str. PinzarI No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandole din Romînia.____________________ ~BAIA REGALA (din Palatul Eforiei) Bulevardul Eltsabeta Aduce la cunoştinţa Onor. Public că cu iucepere de la i Martie a. e., se va serva Băi de abnr €1. II Pentru bărbaţi în zilele de: Marţi, Joi, Simbătă şi Duminecă; pentru femei: Lunea. Mercurea şi Vinerea. Preţurile sunt: 1 leu, iar Vinerea şi Dumineca 50 bani. __________________Dtrecţlnnea. Litografia Grassiany 8’a reinstalat BucurescI 43 Calea Victoriei 48 (lîngă magaslnul de musică Gebauer) Execută orl-ce lucrare de artă şi de lux îu Litografie şi Tipografie. Hirtie fină de tipar I>C vinzare 61 de topuri ă 1000 coaie fie-care şt in greutate de 24 kil., bîrtie gălbiniă, bine satinată, format 48cm./72cin. A se adresa: Strada Polonă No. 100. 4VATSOA A YOI ELL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE] BUCURESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICE! |H. F. ECKERT SOCIETATE PE ACŢIUNI] I PLUGURI DE OŢEL pentru cultura obicinuită §i cultura adîncă PLUGURI DE OŢEL pentru cultura de sfeclă. {[PLUGURI DE OŢEL cu 2, 8, ţl mal multe brfizrtare. | PLUGURI DE OŢEL pentru cultivat p&mînturl virgine. PLUGURI DE OŢEL pentru locuri muntoase. [RARIŢE DE OŢEL pentru porumb. Grindeiul, Bârsa, Cormana, Roatele, în fine tot corpul j | pinguini ECKERT este lucrat din OŢEL. Semănătoare în lat N. Ctrig'orescu 43, lalea Victoriei, 43 vis-ă-vis de cofetăria Capşa, BucurescI Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că în atelierul meQ se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. N. B. Pentru conseivarea fncălţ&mintelor recomand veritabila OrtHa-ineltoniană neagră ţi culori din fabrica •BBOWK şl SON K din Londra : Feriţi-vă de contrafaceri IŞ‘5OiîaP \,,IiEHOEIJVAil semănătoare în rinffuri,\ TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage itamtrate gratia al franco. Prima SEMINŢERIE Română. Nlr. Car ol, 2S. BUCUREŞTI. - Slr. Carol, 2*. Recomandă: SEMINŢELE NOU VENITE, aduse de la grînarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitate superioară, precum arată succesul care 1’ara avut In 27 aul. Recomand: LUCERNA, qualilate superioară, cu certificate. CAZON, qualilatea cea mal grea, de 28 libre etc, etc. Diferite scule pentru grădină. Cataloage so trimet gratis şi franco după cerere. Rog pe ouor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca în auil trecuţi. Cu toata stima: Friedrlch Pllduer, Succesor; Eugen Aiunian. UZINA DE 6AZ FIL1BET COR l-a CALITATE Tona de 1000 Kiigr. 45 LEI Transportaţi la domiciliu în SAClcon-{inînd fie-care 40 KILOGRAME Sacii sunt PECETLUIŢI cu plum-buri. COMPANIA IE GAZ BUCURESCI COfiAPAGNIE OE COCS 6, Strada Isvor, O Pontru înlesnirea publicului ain aprovizionat Depozitul nostru din Strada Isvor •>, cu COACS atît va şi onor. Prima calitate, care oferim chei noastre clientele cit Publicului ou 46 LEI 46 Tona în SACI DUS la DOMICILIU Tot o dată se află în depozit : COACS MĂRUNT anume pentru sobe parigine si belgiene. CĂRBUNI CARflIF l-a qualitate. Antracit Englezesc prima qualitate pentru sobe Helios şi .Sirius. Comenzile trimise prin poştă se efectuiază imediat in acea zi. ExpediţiuDe de Coacn şi (!ăr-buni iu vagoane complecte din porturile Romîne la orl-ce staţiune de Căi ferate din ţară Adresafi-vă la Cnmpagnle de Coucs Str. Isvor, 6. BucurescI TEIRICH & C 0. BUCUREŞTI D. —Strada Berzei,—1). 1NSTALAŢIUNI TELEGRA GAZ v APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate tio gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - Biurou de construcţie. - Export La Typograiia EPOCA se afla de vinzare hirtie maculatură cu 40 baiu kilogramul în pachete decîtcIOkil, Agenţia de comisionari de stradă ţi de vînzătorl de ziare Strada Carugheorgheviol Mo. 5 Agenţia de Comisionari de strudă uni-formaţl cu şepci roşii, după o funcţionare de mal multe luni, puţind recruta oameni de încredere şi cu garanţi! de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii si bani plnă la concurenţa sumei de tOO lei, pentru care agenţia ’şl asumă răspunderea. De asemenea ca agenţie de vînzătorl de ziare, prin ajutorul viuzătorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciuri, Avize, Reclame, etc. Tot prin intermediul acetdel agenţii ori cine ar avea nevoe de publicitate i se Înlesneşte tn modul cel mat avantagi-os anunciuri safi reclame In ziarele cu cel mal mare tiraj. Agenţia procură de asemenea după mamrn ro1 <**' “ « ■ G „STEAUA ROMAEA SOCIETATE AUONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEULUI CAPITAL SOCIAL: Iei 10,000,000 diu care 7,000,000 depila vărsaţi Fabrice de Petroleu gi Derivate : BUCURESCI, MOINESCI, MONTEORU Produsele Fabricelor: PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda) ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME: Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru magine, Valvolina pentru cilindre Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710 PARAFI A albă de o calitate superioară Fabrica specială de LUMÎNÂR1 Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. Bucureşti. — Tipografia KPOCA Strada Clementei No. 3. —Bucureşti.