SERIA n.—ANUL HI, No. 402
Ediţia a, ti*eia
SAMBATĂ, 15 MARTtE, 1397
NUMĂRXJL^IO BANI
ABOWAMEKTFXE
Incnp la 1 şi 15 ale ile-căral luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţie!
In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară	30 le!;	în	streinătate 50	le!
Şase luni ...	15 »	»	» 26	»
Trei luni . . .	8 »	»	> 13	»
Un număr In streinătat# 80 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3.
——	1 —"^3
NUMĂRUJ^IO BANI
AIVICICRILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnunciarI la	pag. IV.0.30	b. linia
»	»	» III	....	.	2.—	lei	»
»	»	» II.....3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele	3 lei	rtndul
Un număr vechili 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
URMAREA CRIZEI (A 13-a zi)
Publicitatea desbaterilor
O inarc cucerire a parlamentarismului englez a fost publicitatea desbaterilor ; o tot aţa de mare cucerire ar fi? îuRomfnia, suprimarea acestei publicităţi.
Ceea ce se face ţl ceea ce se spuue Iii Parlamentul colectivist e atit de ruşinos, lu cit ar trebui oprit de a ajunge la cunoştinţa ţărel.
tL’a pentru procesele al căror fond c trivial, ar fi bine ca des-baterilc tu A'amerile colectiviste să se urmeze cu uşile incliise, pentru a nu ajunge la cunoştinţa publicului urîtele pilde pe cari le dau aţa zişii reprezentanţi ai naţiunei.
(jiloala d-lni Aurelian Iţi scurge viaţa mtiictud, digerlud ţi In-drugînd necuviinţe—ţi ţara nr fi recunoscătoare celui care ’i ar cruţa priveliştea aceasta.
Parlamentul colectivist e o pedeapsă pentru Romlnia—ţi o pedeapsă pe care u’a meritat-o*
LIBERALII IN OPOSIţIE
E netăgăduit că în mare parte datorim ticăloşiile vieţii noastre politice amestecului excesiv al Statului nu numai în afaceri publice de cari ar trebui să ramîe strein, dar şi în interesele private adeseori cele mal intime.
I)e aceea timpul de oposiţie, pentru un partid, constitue pentru dînsul e epocă de restrişte. Dacă oposantul e avocat, îşi pierde procesul ; dacă e medic îşi pierde clientela : dacă e slujbaş moare de foame.
In mare parte, liberalii, şi mal ales fracţiunea sectarilor Sturdza-Statescu-Gogu Cantacuzino, aQ contribuit a perverti luptele noastre politice, făcînd din putere un mijloc de înavuţire a partisanilor şi de distrugere a adversarilor.
D-nil Sturdza-Stătescu-Gogu Cantacuzino trebue să simtă azi urmările acestui nenorocit sistem. El fac apel la partisanil lor şi aceştia se daţi toţi de partea puterii, din causa foloaselor materiale ce aşteaptă. Un om mărginit ca d. Aurelian, dispunînd de budget şi de favorurile puterii, a fost Î11 stare, în cîte-va zile, să distrugă pe şeful partidului liberal.
Şefii partidului preţuesc că ar fi mal folositor să se retragă libei*a-lil de la cîrmă; d. Stâtescu a şi declarat public aceasta. Dar groaza de opoziţie face că nu numai generalii nu mal sunt în stare să ofere o retragere care să nu fie o debandada, dar soldaţii se întorc chiar în contra şefilor lor şi isbesc în-tr’înşit, numai fiind-că pomenesc de .retragere, întocmai ca armatele de mercenari cari îşi ucid şefii cînd nu li se plătesc regulat soldele.
Hrăniţi cu făgăduell de procop-seală la putere, liberalii nu mal sunt capabili de nici un act de* sinteresat, şi mal bine ar lăsa partidul lor să ajungă la complectă descompunere, de cît să se retragă înainte de a fi goniţi, şi ast fel să piară fie chiar o lună de putere.
Cind liberalii vor trece, de ne-voe, în opoziţie, am fi în stare — dacă ghidul nostru ar fi să distrugem partidul liberal — să cumpărăm pe cea mal mare parte din-Lr’Inşil şi pe cel-l-alţi să-l distrugem
irin mijloacele d-lor Sturdza şi Stă-;escu.
Dar n’aQ de ce să se îngrijască. Sistemul conservator a exclus In ot-d’a-una asemenea mijloace de uptă şi dezastrul liberal ne va a-utoriza cu atît mal mult a întrebuinţa la putere un sistem civilizat şi un procedeu moderat de guvernă-inînt.
Ne e atâta milă de liberali, în cît vrem de acum să le liniştim emerile, să le potolim spaima. Guvernul conservator va fi milos cu dînşil. El pot fi încredinţaţi că nu vor îndura persecuţii. Am fi şi ri-dicull de a întrebuinţa asemenea mijloace în contra unor ridicull ca oamenii ce aQ fost în fruntea guvernelor liberale.
Inchipuiţi-vă că am persecuta pe Şendrea, ori că am da în judecata pe Porumbiţa! A face una ca asta ar fi să ne cufundăm nu sub odiosul, ci sub ridiculul unor asemenea fapte.
DEMISIA D LUI G06U CANTACUZINO
De cinci zile a demisionat d. Gogu Cantacuzino.
De eil s’a şi primit demisia lui.
Totuşi stăruim în cele ce, în repeţite rânduri, am spus, anume că o demisie a d-lul Gogu Cantacuzino e imposibilă. Am arătat că cestiunea fondului monumentului lui Brătianu, care efectiv nu e întregită, ci acoperită numai prin sume ce oameni bine voitori din partid aă consimţit a depune la Bancă, nu permite d-lui Cantacuzino să se despartă de portofoliul lui.
Ministrul de finanţe a mărturisit că-şl deduse demisia încă de la 24 Decembrie. Atunci am spus că demisia Iul nu e serioasă. Afirmările noastre s’ati a-deverit.
Azi d. Cantacuzino îşi reînoieşte demisia şi noi repetăm că demisia e o glumă.
Ministrul de finanţe vrea numai să sperie pe d. Aurelian, care-i cunoaşte, însă, partea vulnerabilă. Dovadă*că vrea să sperie numai lumea, e modul straniu cum se retrage. Cu dînsul demisionează secretarul general de la finanţe ; membrii comisiei budgetare a-meninţă cu greva. Ne mirăm cum d. Cantacuzino n’a isbulit să obţie denii-siunea tutulor impiegaţilor de ia finanţe şi de la regie.
Cu aceste mijloace, d. Cantacuzino crede că sperie pe guvern şi speră astfel sâ-şl recapete portofoliul, căpătînd pe d’asupra şi alte mici foloase.
Dacă nu i se va ceda, d. Gogu Cantacuzino de la sine se va reîntoarce la portofoliul săă. Urma va dovedi că am profetizat just.
cu neputinţa
Combinaţiile d-luî Aurelian aii ajuns ca ale legendarului meşter Manole : regulat se surpă noaptoa schelea ridicată, cu multă trudă, in timpul zilei.
Sunt două săptămînl de cînd a isbncnit criza pe faţă—căci criza latentă s’a declarat în sinul colectivităţii de cum „a răsuflat naţiunea" Şi de două săptămînl toate afacerile publice sunt lăsate îu părăsire, căci puterile tuturor se istovesc în socoteli şi combinaţii pentru a îndrepta sitnaţia.
Se fac tot felul de aranjamente; se tocmesc, se înjosesc colectiviştii unii pe alţii, şi iBbînda nu se vede nici de cum.
Această lungă dar zadarnică muncă ispiteşte pe naivi să creadă că de ambele părţi se pun condiţii grele, ceea ce ar îusemna că amîndouă taberlle ati ambiţie, aB amor propriB.
Greşală, adîncă greşală.
Colectiviştii se urăsc aşa de sincer, în cît, chiar cn primejdia propriilor lor interese, găsesc o voluptate în şicanele şi încurcăturile ce ’sl fac unii altora. Afară de aceasta, firea vicleană a colectivistului n’o cunoaşte nimeni mal bine de cît însuşi colectivistul. De aci, teama unora de a fi înşelaţi de cel-l’alţî, de aci sfiala de a primi ohiar condiţii avantajoase.
Această neîncredere, absolut justificată la a-mîndouă taborile, este pricina pentru care nn se poate şi nn se va putea ajnnge la o înţelegere sinceră între cele două lagăre de prăş-tiaşl.
Şi chiar dacă, oonstrînşl prin foamo, se vor preda unii în mîinile celor-l’alţî, armonia va fi aparentă şi trecătoare—căci colectivistul n’are duşman mal neîmpăcat de cît j>e colectivist.
E cu neputinţă să roază doui cîinl din acelaşi os fără să so mîrîe între el - dar-mi-to cînd osul e numai în ghiarele unuia!
RUPTURA IN
PARTIDUL LIBERAL
Frica de d. T>ini. S tur d/.n.—Consfătuirea de deseară.—Planul de luptă.—
Frica de d. Miimitrte Sturdza
Nu curajul, dar nemărginitul dor de putere a făcut pe d. Aurelian să rupă negocierile de re-conciliare cu d. Dini. Sturdza. Dovadă despre aceasta este faptul că guvernul nn îndrăzneşte să se angajeze în discuţia proiectelor de legi pe cari hotărîse a le trece în sesiunea aceasta, dar cari n’au aprobarea d-lui Sturdza.
Acum două săptămîni, guvernul, profitând de absenţa d-lui Dim. Sturdza la Academie, a pus la ordinea silei proiectul de lege privitor la modificarea leg ei căilor ferate particulare, lege care n’are aprobarea d-lui Dini. Sturdza. In urma acestui truc, d. Sturdza şi-a dat demisiunea din preşidenţia Senatului.
Eri, când ruptura dintre stur-dzişti şi aurelianişti s’a declarat în mod oficial la Senat şi la Cameră, d. senator colonel Obedeanu a cerut să se pună odată la ordinea zilei legea căilor ferate particulare, dar d. V. Lascar, uitîn-du-se cu frică spre d. Sturdza, a hezitat, spunînd că se va hotărî mai tirziu dacă trebuie să se voteze această lege.
Tot ast-fel şi cu modificarea le-gel minelor, care trebuia să vie în actuala sesiune înaintea Parlamentului; ea a fost amînată la calendele greceşti de frica d-lui Sturdza.
Şi tot aşa şi cu Casa Rurală, care întîrziează prea mult la Senat, deşi secţiunile—afară de a doua— au adoptat-o deja de 10 zile.
Guvernul n’are nici un curaj faţă de d. Dini. Sturdza, dar vrea să rămînă la putere înşelînd şi pe unii şi pe alţii şi făcînd un apel desperat să-i se dea budgetele.
Atît aşteaptă d. Aurelian, ca să se poată lăfăi cu Mîrzeştiî săi pe fotoliile ministeriale pînâ la 15 Noembre viitor.
Consfătuirea de deseară
Sturdziştii şi stătesciştii cred că d. Aurelian nu va izbuti în socotelile sale şi în 24 de ore de la darea primului asalt de răsturnare, guvernul se va prăbuşi.
D. Senator Mişu Schina spunea ieri la Senat:
—	La consfătuirea de Vineri seara vom pune cestiunea in mod lămurit:
Ştim că d. Aurelian va putea să obţină un vot de încredere şi la Senat şi la Cameră; dar vom întreba la consfătuire pe majorităţi, dacă se poate un guvern naţional liberal fără d-nii Sturdza, Stătescu şi Gogu Cantacuzino, sau fără unul din aceştia ? Şi nu cred că se va găsi unul care să răspundă afirmativ.
Pianul de luptă
Un membru marcant al grupului sturdsist a declarat ieri unui fost ministru liberal-con-servator :
—	Dacă guvernul nu va capitula, atunci îl vom sili întii să-şi schimbe eticheta de liberal-na-ţional, apoi cu tot apelul săă la patriotismul Camerei, vom face obsrtucţionisrn la budgete şi-l vom
www.dacoromanica.ro
sili ori să se retragă de la putere, ori să se asvîrle în braţele fleviştilor. Cestiunea e acum să salvăm partidul liberal, ceea ce nu se poate, de cît numai prin zdrobirea sau cel puţin eliminarea tutulor elementelor eterogene.
TRIBUNA POLITICA
Meseria de cronicar politic a ajuns de nesuferit sub guvernul d-lul Aurelian.
Ţara vrea să ştie cum e guvernată, ce se face pentru apărarea intereselor el externe şi îngrijirea celor interne. Dar n’al ce să’I spui fiind-că n’avem guvern şi prin urmare toate stai! baltă. Ooinenil cari deţin puterea sunt absorbiţi de criză.
Atunci, ţara vrea să ştie ce e cu criza ? Cînd şi cum are să se rezolve ? Dar nici atîta nu-i se poate răspunde, pentru că... nu e în interesul partidului.
In fie-care zi eşti silit să repeţi ce al spus in ziua precedentă: «criza continuă şi nu e nici o perspectivă să se termine.»
S’o fi plictisit ţara; dar ce să’I facem ?
Colectiviştii nu sunt încă in putinţă să’şl dea ultima sărutare.
Să mal aşteptăm.
GENEZA CRIZEI
La început era colectivitatea şi colectivitatea era partidul naţional-liberal.
Şi zis-a Sturdza : «Să fie alegeri libere!» şi au fost. Gheorghe Muscalul Kornaciu a intrat în Parlament pe fereastra pe care l-a urmat, mal tîrziă, Paraschevas Sechiaris.
Şi a devenit cu zizanie, pe urmă: preşedintele consiliului a isgonit, din cabinet, pe ministrul de interne, iar ministrul de interne a isgonit, cu biciă de foc, pe preşedintele consiliului.
Şi colectivitatea s’a întărit : Sturdza a zis că Aurelian duce partidul de rîpă, iar Aurelian a spus că Sturdza e peirea colectivităţii.
Şi poporenil ’l au huiduit pre el.
Dar tocmai în toiul zaverei, primul ministru s’a pupat cu preşedintele Senatului— şi potaia colectivistă a leşinat de bucurie.
Pe urmă iar s’au huiduit şi iar s’au pupat—şi poporenil iar ’î au huiduit pre el.
Şi cînd a văzut guvernul că nu poate merge fără Sturdza, întinsu-i-a lui ramura de măslin ; dar Sturdza, rău şi cărnos la suflet, înhăţat-a ramura şi plesnita cu ea, peste bot, pe preşedintele consiliului—şi s’au întunecat ochii lui.
Atunci, însă, liota care trăeşte din fărâmăturile cari pică de la masa lui Sturdza, năvălit-a asupra lui şi zisu-I-a lăcrămînd :
Dar noi, cum rămînem, Doamne al pu-terel ?
Atunci s’a îmblinzit Sturdza, şi, luînd ramura de măslin cu care orbise pe Aurelian, ’l a întins-o în semn de pace ; dar Aurelian, apucînd craca, a lovit, aşijderea, pe Sturdza peste mutră—şi iar fâcutu-s’aîn-tunerec înaintea ochilor lui.
ŞI văzînd Cel de sus că a intrat duhul necurat în turma-I cuvîntătoare, chemat-a la el pe cel ce se duşmăniaă şi le a zis lor: «Nici peatrâ pe peatră nu va rămîne din seminţia voastră daca nu ostiaţl cu vrajba!»
Atunci, leviţiî, înţelegînd că nu vor mal avea ce păstori daca vor fi goniţi din staul, datu-’şî-au mîna în semn de înfrăţire. Dar cînd s’au desprins, aâ băgat de seamă că li se frînseseră degetele—atît de frăţească fusese strînsoarea. De aceea iar s’au ocărit, iar s’au huiduit, şi, pe urmă, iar s’au sărutat.
Şi cînd a fost la a două-spre-zecea zi, coDorîtu-s’a asupra lor duhul sfint şi s’aâ împăcat—dar iar s’au învrăjbit, iar s’au huiduit şi iar ’şl au spus vorbe grele.
Atunci, Cel de sus, amărît de netrebnicia lor, ’şl a întors faţa de la el şi T a lăsat, ca pe nişte nevolvid, să se prăpădească în stirpiciune—ca smochinul cel lără de roade.
Căci scris este că unde nu e cap, e val! de picioare.
Y n mm.
TRIBUNA LITERARA
INSCBIPTIUNllE MONUMENTALE
din
BUCOVINA
de
DIOXISIE OLINESCC
Profesor, membru corespondeut al comisjel c. r. centrale pentru arte şi monumente istorice din Viena şi al societăţii geografice romine.
(Urmare)
Garalinmorulul
Biserica
Deasupra uşel de intrare a biserieeî se află următoarea inscripţie slavoană:
«Cu voinţa tatălui şi cu ajutorul fiului şi cu Împlinirea duchulul sfânt. Cu îngăduinţa şi ajutorul evseviosulul Domn Petru Voe-vod, fiul Iul Ştefan Voevod, s’a început biserica aceasta Î11 numele mult iubitei stă-pîne, a noastrel născătoare de Dumuetjeti şi pururea fecioarei Maria şi s’a isprăvit cu eheltueala şi îngrijirea robului Iul Dumnezeii, jupînului Teodor vornie şi a soţiei sale Anastasia îu anul 7038 (1530), luna August 15, sub egumenul Paisie».
Iu templul (naosul) biserieeî se află pe peretele din dreapta portretul Iul Petru Voevod, Doamnei sale Elena şi fiului lor Ştefan. Petru Voevod îu costum roş bizantin şi cu coroaua pe cap oteră biserica Iul Christos, ce şeade pe tron şibiuecuvintează biserica. Deasupra portretelor lui Petru Voevod şi a Doamnei Elena inscripţia slavoană :
«Io Petru Voevod».
«Doamna Elena».
Portretul lut Ştefan n’are inscripţie.
In porticul (pridvorul) biserieeî, pe perete următoarea inscripţie:
«Măntuesce-ue, o Doamne, şi milostivesce-ne pe noi robii tăi, pe călugărul : Victor (!), Crestove, Costachi, Sanupra (Ouufrl ?) şi Ion, In anul 1705».
Iuscripţiunl mormîutale slavoaue:
I.	Iu portic: Î11 dreapta.
1)	. «Această peatră mormâutala o în vi-eaţă fiind pentru sine însuşi Domnul ipan) Dan hatman şi pârcălab... care a fost lu-mormîntat in vednicul locaş în anul 7... luna...»
2)	. «Aci este mormîntnl prea Sfinţitului nostru părinte Eftimie, episcopul de la Rădăuţi, care aci, unde a chirotonit, este lu-inormîntat şi s’a pus în veclnicul locaş. Lui veclnică amintire. In anul 7 ..»
In stânga.
3)	. «Această peatră morintntală a fâcut’o şi a Infrumuseţat’o domnul Dimitrie căpi-tau cumnatului săfl, domnului Solomon vornic,care s’a înmormântat în veclnicul locaş îu anul 71... (15)»
II.	In pronaosul biserieeî.
I11	partea stingă.
4)	. «Mormântul acesta l’a înfrumuseţat Teodor vornic, doamnei sale Nastasia, care s’a înmormîntat în veclnicul locaş în anul 7035 (1527), Septembre 29 zi».
Pe peretele d’asupra pietrei mormântale se află portretul Nastasieî. Ea este îmbrăcată în costum verde bizantin cu flori ţesute de aur, avînd pe cap o pălărie depae cu doul traudafirl de aur.
In partea dreaptă.
5)	. «Această peatră a înfrumuseţat’o pe când Irâia pentru sine Însuşi jupanul Toa-der vornic, în zilele Domnitorului Petru Voevod când şi-afl gătit singur morinlntul săfl. Şi a fost înmormîntat în veclnicul locaş în anul 7047 (1539), luna Ianuarie l».
Deasupra pietrei mormîutale se află portretul lui Ttodor, cu barba mare, şi cu o căciulă şotică pe cap. El ţine în mina dreaptă biserica, care o oferă sfintei Maria şi copilului Isus Christos; în mâna stîngă îusă un sul de hîrtie, pe care se află inscripţia slavonă :
«O, Domnule Isus Christos, primeşte rugăciunea robilor tăi, acest dar şi milostenia ta sfîntă mîntueşte-ne de păcatele noastre».
Jertfelnic
Inscripţia slavonă :
«Mtntueşte, Doamne, sufletele robilor tăi, Io Ştefan Voevod şi fiului săfl Petru Voevod».
Evaugelle
Evangelia este ferecată in argint şi scoarţele sunt legate de reţea de sirine. Pe scoarţa primă a evangeiiel este ingravată învierea Domnului, iar pe scoarţa de de-subt Adormirea Maicel Domnului.
Inscripţiuuea slavoană de pe scoarţa e-vangeliel:
«Io Ştefan Voevod, din mila Iul Dumue-(Jett, Domnitorul ţării Moldovei, fiul Iul Bogdan Voevod, a ferecat această evangelie In intnăstirea Homor, tu anul 6995 (1487), Noembre 20».
La începuiul evangeliilor sunt desemnate portretele evangeliştilor. La sfirşilul evangeiiel din urmă se află portretul Iul Ştefan cel Mare, eare Î11 genunchi oferă evangelia ştiutei Marin, care şeade pe un tron. Ştefan cel Mare are cisme roşe şi haine înguste, peste cari o manta deschisă, faţa este plină şi fără barbă şi pârul blond cade pe umeri. Portretul acesta se deosa-beşte de portretele Iul din cele-l’alle bise-
2
EPOCA
m
ricl mlQâstireştl, şi mal ales de acela de la n’lnăstirea Putna şi se aseamănă mal mult cu portretul de la mluăslirea Voro-neţi, unde este desemnat cu barbă. Fără Îndoială portretul acesta este mal autentic de cit cele murale mlnăstireştl, căci acestea att fost relnoite mal după fie-carc devastare.
De desubtul portretului următoarea inscripţie slavoană:
«Evseviosul şi iubitorul de Christos Ţar, Io Ştefan Voevod Domnitorul ţării Moldovei, a dat să scrie tetraevangelul acesta călugărului Nicodim. Si l’a dat mănăstirel diu llonior pentru sufletul său, părinţilor săi şi copiilor săi atunci, cftnd Pop Gerondie a fost egumen».
Inscripţii postume slavăne In evangelie:
I
«A fost in anul 7040 (1538) in dilele Domnitorului Petru Voevod, cftnd impera-tul Turcilor a intrat in această sărmană ţară Moldova cu tută puterea ţărilor resă-ritene, cu Tătari şi Ungrovlachi. Tătâ ţara a dat in frică şi spaimă şi noi călugării am trimis tetraevangelul acesta in terorea astă vinită asupra ţârii In ţara ungurească, iu cetatea Cieeu. Şi s’a Intămplat, că Domnitorul Petru Voevod a eşit din cetatea sa Suceava. El s’a dus in ţara ungurească in cetatea sa Ciceu, a aflat acolo tetraevan-geliul şi-l ţinu la sine, cât timp a stat In cetatea Ciceu. Şi atunci Încă, când se duse in ţara turcească, luă el cu sine evangelia aceasta in oraşul împărătesc. Şi nu trecu mult timp, că a fost In ţara turcească. Se milostivi prea curata mama şi i redă coroana domnească, spre a fi ear Domnitorul ţării Moldova şi a Creştinilor. El se reîn-torse din Turcia, luă domnia ţării Moldova, adecă steagul, sosi sănătos in vestita sa cetate, reşedinţa Suceava şi dedu sfântul tetraevangel sfâutel mănăstiri Homor pentru sufletele părinţilor săi. Atunci a fost Paisie egumen-şi s'a trimis de către dinsul».
II
«Iu cursul anului 7162 (1654) a venit o-mul (muy) Cbmeleuski cu Cazacii In ţaia noastră Moldova, la cetatea Sucevei ; căci Chmelenski a fost ginerilelul Vasili Voevod. Şi el a venit cu armată, spre a lua Doamna (Jiu cetate. Atunci Cazacii au prădat şi devastat biserica şi mănăstirea Homor şi s’ail purtat duşmăneşte cu dlnsa. Mâuăstirea a-vea fel de odoare şi de haine şi nimica n’a rămas din aceste toate sfintei mlnăstirl. Şi atunci s’a întîmplat, că Cazacii aă luat te-traevangeliul acesta sfîut. Cu ajutorul lui Dumnezeii însă am sosit noi cu armata noastră şi cu priucipele George Racoei din Ardeal. Venise la bătae cu Cazacii şi armata ungurească i-aîl luat toate lucrurile. Tetra-evangeliul acesta luat generalul superior Kimini Ianoş, de la care am rescumpărat Noi Georgi ŞteLn, din mila lui Dumnezeii domnitorul ţârei Moldovei. Şi domnia mea s’a miluit şi a dat tetraevangeliul acesta amintitei sfinte mlnăstirl Homor, ca să fie o amintire de la Domnia mea şi uu sprijin dacă va fi de trebuinţă, pentru mlntuirea păcatelor. Şi clnd am răscumpărat a fost cursul anului de la Adam 7165 (1657), luna Sept. 25 zile.»
Horecea
(districtul Cernăuţilor)
Biserica
Iu biserica din Horecea se află două clopote cu următoarele inscripţiunl:
1)	In limba latină :
«M’a făcut Iolianu Christian Valentin de la Sadogora în anul 1773».
In limba rusească:
«In onoarea treimel, prea sfântel fecioare Maria, îu loeaşul el numit Horacea, s’a făcut clopotul acesta la Sadagora sub generalul Petru baron de Gartenberg cu spesele venerabilului egumena la cestel mănăstiri, Artimon Chiniţchi îu anul 1773».
2)	In limba rusească:
«M’a făcut maistrul Iohann Christian Valentin în anul 1774».
«Iu onoarea nascerel prea curatei fecioare s’a făcut clopotul acesta de părintele Artimon în mănăstirea Horacea, egumenul a-cestel mănăstiri, sub ocrotirea domnului Baron Gartenberg.»
(Va urma)
Iu astă-seară, la Teatrul Naţional, se va da o representaţie extraordinară în" beneficiul d nel Maria Vasilescu, sub înaltul patronagiă al M. S. Regina. Se va representa: In ziua scaclen-(el, dramă originală lutr’un act de Carmen Sylva, şi Soacra dc deputat.
*
* *
Simbătă, 15 Martie, va avea loc, in sala Bra-gadiru, un mare concert sub conducerea d-lul Peters.
informaţi!

Guvernul a propus d-lul Băicoianu, directorul creditului urban, ca să primească a fi candidatul săfi la colegiul I de Senat din Ilfov, în locul prinţului Dimitrie Gliica.
D. Băicoianu a opus cel mal formal refuz acestei propuneri.
Contrariu ştirei date de un confrate, numai săptămîna viitoare se va întruni comitetul conservator pentru a hotărî, in înţelegere cu comitetul de la Ploeşti, candidatura la colegiul I de Prahova.
Raportor al budgetului ministerului de interne a fost ales d. An. Stolojan.
Comisia budgetară a Camerei a admis în noul budget al ministerului de
interne sporirea numărului jandarmilor rurali, cari vor fi măriţi cu un număr de 320.
Se ştie că anul trecut colectiviştii au redus la jumătate numărul jandarmilor.
Cu toată opoziţia consiliului profesoral al universităţii din Capitală, d. Gh. Mlrzescu a declarat că e liotărit a aplica noul regulament privitor la facultatea de medicină.
Faţă cu această declaraţie studenţii In medicină se vor Întruni în curlnd spre a decide asupra unei eventuale greve.
D. Eugen Stâtescu şi-a amînat întoarcerea sa în ţară pînă Miercuri.
€Iriza f/urernamen-talilor
Voinţa Naţională relevează în următorii termeni ruptura declarată erl în mod oficial la Senat şi la Cameră:
La începutul şedinţei de astă-zl a Camerei, d. preşedinte al consiliului a dat citire decretului regal prin care se primesc demisiunile d-lor G. Canlacuzino, ministru de finance, şi C. 1. Stoicescu, ministru de externe, şi se însărcinează d. P. S. Aurelian cu inter imul ministerului de externe şi d. V. Lascar cu a-cela al ministerului de finance.
D. preşedinte al consiliului de miniştri a terminat citirea în mijlocul tă-cerel generale. Unul singur, numai unul a încercat să aplaude, şi acala era d.
N.	E'leva—însă a fost energic ţtstuit.
Tot ast-fel s’au petrecut lucrurile şi la Senat.
In urina acestor demisiunl, ministerul rămâne compus din d-nii: P. S. Aurelian, G. Mârzescu, St. Şendrea, V. Lascar şi general Berendet.
*
* *
D. Ştefan Şenclrea a insistat mult eri în culoarele Senatului pe lingă d. Ştefan Sihleanu, secretar general cil ministerului cultelor, să ’§l retragă demisiunea.
— Impăcaţi-vâ şi mi-o retrag, a răspuns d, Sihleanu.
*
* *
Se atribue d-lul Coton Lecca, prefectul poliţiei Capitalei, intenţia de a demisiona in curînd.
In acest caz, vor demisiona şi doui inspectori de poliţie.
*
* *
D. Conslantinescu, inspector financiar, şi-a dat erl demisiunea.
*
* *
Aflăm că budgetul exerciţiului viitor nu numai că nu este echilibrat, dar prezintă un deficit de
un milion 200,000 lei.
*
* *
Aseară s’au întrunit la d. Ferechide toţi deputaţii şi senatorii sturdziştl în număr de vr’o 55.
Consfătuirea s’a prelungit pînă la orele 12 din noapte.
» *
*
Aurelian iştii, ca să-şi salveze budgetele, aă comis ieri un falş in comisia budgetară.
Iată cum s’au petrecut lucrurile :
La început, sturdziştii, în urma unei lozince ce le-a dat şeful, erau hotărîţi să discute budgetele şi să le dea guvernului. Şi în consecinţă comisia budgetară s a întrunit sub preşedinţia d-lui An. Stolojan. La orele 2 soseşte, însă, d. Ferechide şi, în numele d-luî Sturdza, comunică d-lui Stolojan că lozinca s’a schimbat. In urma acestora d. Stolojan se retrage.
D. Aurelian, însă, imperturbabil ca tot-d’a-una, stârue să se continue desbaterile, deşi comisiu-nea nu era în număr ; în pro-cesul-verbal s’a trecut, însă, că comisia era în număr în urma prezenţei d-lui Ionel Brătianu, care a fost falş trecut ca prezent, căci d-sa a venit numai să depună budgetul ministerului lucrărilor
publice şi apoi a plecat imediat.
*
* *
Se vorbeşte, că tu cazul clini Mturriziţtil ar Împiedica prin obs-frueţiouism votarea budgetelor, guveruu e liotărit,—conform unul artlcdl din I'onvtitiiţle,—a merge uaiute cu actualul budget ţi pentru exerciţiul viitor.
*
* *
Aflăm că d. P. S. Aurelian a isbutit să-şi asigure o majoritate la comisiunea budgetară a Camerei.
Din 24 membri, guvernul contează pe concursul a 14.
Se zice că această afacere costă pe guvern jumătate din fondurile secrete.
*
* *
C'OiiNftttuirea tle la tl. Fe« recii ide
Consfătuirea de la d. Ferechide s’a sfîrşit la orele 12 din noapte.
Aii luat parte d-nii Sturdza, Gogu Canlacuzino, Stolojan, Nacu, Palladi, Sturdza senator, general Catargiu, Procopiu, Iancovescu, Tăke Protopopescu, Gîrboviceanu, Bianu, Iulian, etc.; în total 55 senatori şi deputaţi.
*
« 4c
D. Dini. Sturdza a luat cel iutii cuvîntul şi a vorbit aproape două ore, pînă la orele 11.
D-sa a arătat tot ce a făcut cit timp a fost prim-mimstru, precum şi tot ce a făcut decind s’a retras guvernul. Apoi a atacat cu violenţă pe guvern, arătînd motivele atitudinei sale.
Pe urmă a lăsat să se înţeleagă că dorinţa M. Sale Regelui este ca să se voteze budgetele cît mai curînd.
Această parte a cuvîntăreî a fost primită cu murmure din partea celor prezenţi.
Conchizînd, d. Sturdza a declarat că asaltul în contra guvernului trebue să se dea imediat după votarea budgetelor.
t.	*
4c 4c
D. A. Stolojan a spus că votarea budgetelor nu însemnează o capitulare. Din contra, la fie-care ocasiune şi mai ales la Senat trebue să se manifeste oare-cari oşti lităţî faţă de guvern şi ast-fel să se pregătească terenul pentru a-saltul decisiv.
*
# *
Impre8iunea generală e, că o* dată ce budgetele vor fi votate, sturdziştii nu vor mai avea nici o armă puternică ca să poată da un asalt cu succes în contra guvernului. Dimpotrivă, guvernul se va grăbi a închide Corpurile Legiuitoare imediat după budgete.
*
4» *
Allăui că guvernul a renunţai de a mai prezintă dezbaterilor Camerei proiectele d-lui Gogii Cantaciizino privitoare la patente ţi la timbru.
*
* *
D-nii Tahe Protopopescu, Dini. I. Ghi-ca şi St. Sihleanu, secretari generali, şi-au retras demisiunile.
Publicul este foarte încurcai clnd vrea să aleagă un tonic pentru sînge şi nervi, incitant vital, aşa de căutat în epoca noastră de slăbiciune nervoasă. Un bun sfat în această privinţă: nu consultaţi o publicitate adesea înşelătoare : adre-saţi-vă la oameni competenţi. In momentul de faţă corpul medical acordă favorurile sale, mult disputate, vinului şi elixirului Bravais, singurele cari con-siitue reconstituante în adevăr complecte şi eficace.
EDIŢIA»3»
(Serviciul Agenţiei Uomîne)
Berliu, 13 Martie.
Prinţul de Bismarck e suferind de cile-va zile. Este atins de o răceală uşoară care nu dă nici o nelinişte.
Paris, 13 Martie.
£ Judecătorul de instrucţie, însărcinat cu afacerea Panamalei, a dat un mandat de arestare în contra d-lul Siinl-Martin fost deputat.
Alger, 13 Martie.
Starea sănătăţii marelui Duce moştenitor al Rusiei s’a înrăutăţit.
EOOD&l
»** D-ra Olimpia Orgkidan a fost numită profesoară definitivă la catedra de limba germană de la şcoala normală de institutoare din Capitala.
*** Erl seară s’a ţinut un consilii! de miniştri la ministerul de interne, sub prezidenţia d-lul P. S. Aurelian, între orele 6—7 şi jumătate.
A* D. ministru de justiţie a dat un ordin circular lutulor autorităţilor judecătoreşti din ţară prin care opreşte ca avocaţii cari afl suferit condamnaţiunl corecţionale să mal pledeze Înaintea instanţelor judecătoreşti.
*% Ministrul de interne va depune azi pc biuroul Camerei un proiect de lege prin care judeţul Botoşani este autorizai a contracta un împrumut de 1.000.000 lei pentru construiri de cazărmi şi alte edificii publice.
*** Simbătă, 15 Martie, se va da, în sala teatrului Dacia, o serată dansantă, pentru a veni in ajutorul unei familii sărmane.
DIVERSE
DIN CAPITALA
Răpire «ie minoră.—Astă noapte, pe la orele 11, poliţia Capitalei a fost avizată că un tînăr, numit Clinceanu, a răpit pe copila Maria, în vîrstâ de 14 an*, fiica d-lul Amirel Birt.
Cu toate măsurile luate de poliţie, fugarii n’au putut Încă fi descoperiţi.
Pungaşi «ie cafenea.—Agenţii poliţiei de siguranţa ad prins erl pe doui cunoscuţi pungaşi, C, Munteanu şi V. Fraugopul, In mo meniul clnd voiau să vtndă uu pardesiu.
După ce aă arestat pe cel doui pungaşi, lu-ind in cercetare cazul, s’a constatat că furlul a fost săvirşit in cafeneaua «Naţională», îu paguba d lui Pragher din calea DudeştI, 37.
In acelaşi timp antreprenorii mal multor mari cafenele din Capitală aă reclamai poliţiei că zilnic sufăr asemenea furturi şi că, in iarna asta, serii întregi de paltoane ati dispărut clienţilor de cafenele.
In urina cercetărilor minuţioase făcute, se adevereşte că aceşti doui puugaşî ad operat toată iarna îu cafenele şi că aQ vîndut toate hainele furate.
IJn Niirces al «l-l»î «Ir. Severeanii.—
O întîmplare cu totul extraordinară a dat prilej. ieri, d-lul dr. Severeauu, pentru un noQ succes chirurgical.
D na Elena Marinescu, din strada Gabroveni, se înecase cu un os, găsit, printr’o neexplicabilă minune, înlr’o bucată de pline.
Medicii chemaţi în grabă opinară că trebue neapărat făcută o operaţie pentru a se extrage osul. Familia, îngrij ită—căci operaţia punea lu primejdie viaţa pacientei tot atita cît şi accidentul însuşi—chemă pe d. dr. Severeanu înainte de a se hotărî la măsura extremă.
Cu abilitatea extra-ordinară pe care ’i a dat-o lunga sa experienţă, eminentul practician extrase osul fără nici unul din mijloacele eroice care îngrozead pe pacientă.
Recunoştinţa familiei e cu atît mal mare cu cît distinsul profesor universitar a salvat viaţa bolnavei într’un mod absolut desinteresat.
DIN ŢARA
nsnoansn
Fratricid. — Ni se comunică diu comuna Drăganu Băscovil, judeţul Argeş, că zilele trecute locuitorul Ion Tudor, luiudu-se la ceartă cu fratele săO Dumitru, T-a tras o puternică lovitură de par în cap şi lăsîndu-1 lungit la pă-mint s’a dus de a declarat singur primarului comunei această crimă.
După re a arestat pe criminal, primarul, însoţit de notar, s’aO transportat la locuinţa lui Dumitru, unde 1’aQ găsit în agonie .şi scăldat în sînge.
A fost cu neputinţă să scoată o singură vorbă şi după cîte-va ore de suferinţă nenorocilul a şi murit.
Pod riij»t. — Apele Jiului, venind mari, ad rupt podul de piatră diu dreptul comunei Co-moşteni, prin surparea malului pe care era sprijinit.
Comunicaţia este restabilita printr’un pod provizoriu, plutitor.
Uu bandit prins.—O telegramă din Slatina ne anunţă că autorităţile ad prins, Miercuri, pe un cap de bandă. Marin Dumitru Ni-chersea, din comuna StornicI (Argeş) care acum un an, In Decembrie, a jefuit şi torturat pe preotul Marin Dumitrescu Văeariu, din comuna Potcoava, Olt.
Un monstru. — Ni se comunică din Isac-cea că, în ziua hramului mouastirel «Cocoşid», un oare-care Fărcâşanu, verificator la serviciul de cultură a tutunului, a introdus cu forţa în-tr’una din chiliile monastirel pe o biată femee pe care, după ce a bâtut-o tilhăreşte, a neci î-stit-o.
Faptul a indignat atita pe închinători, în cit monstiul ar fi primit o exemplară pedeapsă daca nu intervenead cîte-va persoane cu greutate din partea locului.
DIN STREINA TA TR
Cel mal gros sorţar din Franţa. —
Zilele trecute s’a făcut la Paris revizuirea tinerilor înscrişi la sorţ, din I-iul arondisment. Printre aceştia figura tinârul Flomout, membru al societăţii de «O sută kilograme», care pînă acum ţine recordul de greutate a clasei anului trecut.
Flomont, care la intrarea sa in sală, a fost obiectul unor ovaţiunl nesfîrşite, din pur!ea camarazilor săi, nu a putut, cu toată insistenţa iul ca să fie admis în armată. In magazinele şi depozitele armatei, nu se găsesc haine de uniformă pentru corpul tinărulul Flomont.
Regele Xnluştlnr. — Marţea trecută, un individ care se mîsgăliss pe faţă cu vopsea neagră, şi care, probabil, era cam sărit, trecînd prin strada Packăco, din Paris, începu a striga, ameninţînd pe trecători, că el e regele zuluşilor. Patrula de servicid, avizată, imediat areslă pe acest pretins rege şi ’1 duse la secţia din apropiere. unde medicul însărcinat cu constatarea sănătăţel mintale îşi dădu părerea că e desichi-librat cil totul.
Nefericitul rege fu internat îu asilul alienaţilor din spitalul Saint-Jean.
Oribil» «lraiuă de mizerie. - In slr. Lavoir, din Paris, locuiafi un anume W... in vîrstă de 37 ani. femeea sa, de 31 ani, şi cinci copil, dintre cari cel mal mare avea ţetatea de 10 ani.
W... se găsea de cltâ-va vreme fără de lucru. Acum două zile, cînd se reîntoarse acasă desis-perat, nevasta şi copiii săi îl spuse că n’ad mîncat ziua întreagă nimic. Două ore după a-ceea, pe rând copil săt dormead, soţii W... se sflituiră ca să se sinucidă. In acest scop el luară mal mulţi cărbuni pe cari ÎI aprinseră în grabă cu gaz.
Pe cftud dormead, copilul cel mal mure, înăbuşit fiind de accidul carbonic care se degajase, sare din pat, şi, speriat, deschise fereastra, cerînd ajutor.
Vecinii alergară în grabă, curioşi a vedea ce e. Soţii W... uu dădead semne de viaţă, iar cel-l’alţl copil muriseră.
Poliţia îndată veni la faţ» locului, trimiţînd pe cel morţi la Morgă, iar pe părinţii criminali, din cauza mizeriei, II arestă.
SENATUL
Urmarea şedinţei de la 13 Martie
D. V. Lascar, ministru de interne, depune proiectul de lege pentru organisarea burselor de comercifl.
După aceea se votează trei recunoaşteri.
Se votează legea prin care cătunul Cio-roiţi Nou se deslipeşte de la comuna Siliştea Crucii din judeţul Dolj, iormînd comună separată.
Se ia in desbatere proiectul de lege pentru repunerea Iu vigoare a art. 89, 90 şi 135 din legea electorală de la 9 Iunie 1884 adică legalizarea bandelor de bătăuşi.
D. colonel Budişteanu.—Sunt convins că vom vota această lege In unanimitate, pentru că ea este una din lâgăduelile ce am dat alegătorilor noştri şi din cari puţine am ţinut.
Se ia legea in considerare; se votează fără discuţiune cele două articole cari o compun ; apoi legea în total pusă la vot cu bile, se primeşte cu 66 voturi pentru şi 1 contra (aplause).
Se votează legea prin care Eforia Spitalelor civile din Bucureşti este autorizată a uimpăra pe preţ de 1,140,000 lei partea indiviză a d-lul Alexandru Lenş din moşia Luţu-GiurgenI diu judeţul Ialomiţa, pentru a cărei plată va afecta întreg imobilul la creditul rural pentru această sumă.
^edinţa publică se ridică la orele 4 jumătate şi d-niî senatori trec lu secţiuni.
Şedinţa de la 14 Martie
Şedinţa se deschide la orele 3 fără un sfert.
Presidează d. Dini. Sturdza.
Prezenţi 92 d-nl senatori.
Pe banca ministerială d-nii V. Lascar, G. Mlrzescu.
Senatul ascultă în picioare clte-va cuvinte pe cari le citeşte d. Dim. Sturdza, cuvinte cari i-aii fost inspirate de aniversarea proelamărel Regatului şi prin cari face apologia fruntaşilor ţărel, citind In deosebi pe Ion Brătianu şi pe M. S. Regele Carol I. Clnd se pronunţă numele Suveranului Senatul aplaudă
Se fac formalităţile obicluuite.
Se intră in ordinea zilei, începindu-se cu votarea unul indigenat şi a două recunoaşteri.
CAMERA
Urmareaşedinţei de la 13 Martie
Proiectul este luat in considerare şi votarea pe articole se face fără nici o discuţiune.
Pus la vot cu bile, proiectul de lege este primit în total cu 61 voturi pentru fiind şi 8 contra.
Se votează apoi o pensiune viageră de 300 lei pe lună d-nel Maria Sebastian, văduva răposatului sena'or Sebastian.
Camera se descompleetează şi şedinţa se ridică la orele 3 şi un sfert.
Şedinţa de la 14 Martie
Şedinţa se deschide la orele 2 şi 10 minute.
Prezidează d. D. Giani.
Prezenţi 108 deputaţi.
D. colonel Cazimir amintind că astă-zî este a 17 aniversare a proelamărel regatului romîn, propuue uu proect de lege din iniţiativă parlamentară pentru ridicarea unul monument naţional în memoria ofiţerilor şi a soldaţilor morţi pe clmpul de luptă în răsboiul independenţei, (aplause).
Se admite urgenţa.
Se intră în ordinea zilei.
D. Ienaşescu îşi desvoltă interpelarea a-diesată d-lul ministru al justiţiei asupra modulul cum d. procuror general şi-a susţinut acuzaţia înaintea juraţilor de Ilfov In procesul Fiseher, pentru dare de foc.
D. interpelator spune, că atlt procurorul general cît şi d. Palladi, care reprezenta pe d. ministru al finanţelor, In acuzaţiunea lor ad adus cuvinte injurioase la adresa martorilor, printre cari erau mal mulţi deputaţi şi senatori din Moldova.
ULTIME msirof
Rămăşiţele pămîntestî £ale lui Alexandru Lahovari vor sosi. îu gara de Nord, mîine, la orele 9 dimineaţa. De la gară vor fl transportate imediat la Biserica Albă.
A. S. R. Principele Ferdinand se va întoarce in primele zile ale săptăminel viitoare în Capitală.
Delegaţiunea clubului conservator din Galaţi care va sosi în Bucureşti pentru a depune o coroană pe morinîntul regretatului Alexandru Lahovari, se compune din d-nii Plesnilă, Poenaru, Chi-riac, Macrj, Nicolescu, Flondor, Pacu, Nebunelii, Hociung, Conslantinescu, Garanţii şi Doici».
MM. LL. Regele şi Regina vor pleca la 27 Martie la Abbazia pentru trei săptămtnl.
Corespondentul nostru din Bruxelles ne trimite următoarea telegramă :
14 Martie, ora 9.30.
Următoarea soluţie se poale produce lu afaecrea eretană :
Numirea prinţului George al Utreelei ea guvernator sub suzeranitatea .Sultanului. N’aft Snee-put lu acest sens negoeiallunlle Intre puteri şl Utreela.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
Moartea Iul Al. I/ahovari
Comitetul naţional nl studenţilor universitari a lansat azi următorul apel călduros :
Colegi,
O sfintei dalone, datoria de a slăvi pe marii oameni al Romlnilor — ne cliiamă a plăti slabul nostru tribul de admiraţiune, către cel ce a fost şi nu mal este, dar care va rămtne pururea o figurii măreaţă a Romlnilor, către Al. Lai io vâri.
Cestiunea Dunărei, protestarea con-tra txpulsăril Bănăţenilor, intemeerea consulatelor şi Eforiilor In Macedonia, şi mal presus de toate cestiunea Ro-ininilor subjugaţi şi graţierea conducătorilor de peste munţi, sunt cite-va din multele acte frumoase pentru reuşita cărora Alexandru Labovari n’a cruţat nimic.
Aceste titluri de glorie dau drept la respect şi admiraţiune, şi studenţimea romină, luptătoare convinsă in cestiunea naţională, va şti să onoreze pe cel ce luptă desinteresal şi romlneşte, va şti să dea aceea ce se mal poate da şi ce se cuvine lui Al. Labovari.
Coleg), veniţi în corpore, şi ca un slab omagiu adus ilustrului patriot să însoţim piuă la ultima locuinţă rămăşiţele păminteştl ale celui ce a fost: puternicul sprijinitor al intereselor romî-neştl.
Comitetul naţional ■ (iidenţese.
*
* *
Conservatorii din Tirgu-O.na aU trimis d-nel Siinona Al. Labovari următoarea telegramă :
Lulnd o vie parte la durerea ce aţi indurat prin pierderea iubitului vostru soţ; asocilndu-ne la regretele unanime ale ţării pentru ireparabila pierdere a ilustrului şi valorosului cetăţean Al. Labovari, care a fost gloria neamului ro-mtnesc, rugăm respectuoşi a primi con-doleanţele noastre.
Semnaţi: Lupu Krupenski, doctorul Gheor-ghian, N. Tom iţa, G. Borison, Hristodor Gheorghiu, Iancu Enescu, G. Kozoni, I. Flo-rescu, Angplescu, Gr. M. Gbeorgbiu, Hris-tea M Cerkez, I. Anastasiu, I. Stoenescu,
M.	M. Cbristea, Preotul Gr. Goga, G. Slo ianu, Cbristea A. Sandu, Enachi Teodora, Marderos Cerchez loniţă M. Cerchez, Avi-die Gbeorgbiu, Garabet Gheorghiu, M. M. Ştefânescu, I. P. Antimiu, V. Vartenianu, 1. Pândele si Biaconescu.
Trimisul nostru special ne telegrafia să, că o numeroasă delegaţie din R. Vîlcea a sosit astă noapte la Vîrciorova să primească corpul regretatului Al. Laho-vari.
Delegaţii comitetului central al partidului conservator, d-nil G. Gr. Cantacuzino şi general Mânu precum şi d-nil Ioan şi EmilLa-Uovari, şi reprezintanţiî mal multor ziare din Capitală, au sosit astă noapte la Sever in. La amia-sl au plecat la Vîrciorova la re-cepţiunea corpului.
La gara Vîrciorova se oficiază un serviciu religios.
ăli ne telegrafiază «lin Vireio-rovn că rămăşiţele pămlnleşti ale regretatului Alexandru Un liovari nu sosit acolo azi dimineaţă, la orele 11 şi un sfert. Au lost primite la gară «le ««ălre «Iclega ţin nea vt-lceană, compusă diu d-niî Const. Herăscu, Grlgore Pleşoianu, IV. l>uiultrescii7 II. Tălăugeseii, 4'ăpităneanu ijl Petru Bon, oare au «lepus pe sicriu o cunună «le lauri.
Kleriul e înfăşurat eu trei pau-giice mari. Una, neagră, poartă iuserlpţia : «Moţului meii» ; alta nutitve, Cil inscripţia : «Părintelui nostru»; şi la mijloc una tri-eul«>ră, pe care serie: «legaţiiinca Itoniîii «lin Paris».
In vagon craii («inel coroane, «liutre ««are, una, splemlidăţ a studenţilor roiului «liu Paris. Coroauele «1c Hori naturale au fost oprite la Viena.
Vagonul e presărat cu flori na-turuie aruncate, la Budapesta, de o doamnă.
La «>ra 1 aii sosit, «lin Meveriu, fruntaşii partidului «1-uii gene-nil iTIaiiii, G. Gr. 4'autacuzino, familia şi conservatorii melie-diuţeul.
N’a oficiat un servietă religios şi la 4 şi 50 de minute trenul a plecat spre Bucureşti.
Circula astă-zl cu persistenţă svouul că guvernul nu vrea să ia parte la consfătuirea majorităţilor de astă-seară; în-nainte insă de deschiderea şedinţei Senatului d. V. Lascar a avut o lungă conversaţie cu d. Dini. Sturdza, care se zice că ar fi avut de rezultat că cel din urmă ar li convins pe d. Lascar despre necesitatea participărel guvernului la consfătuire.
Ceea-ce este fapt, e că la orele 3 s’afl lipit pe uşele Senatului, din ordinul d-lul V. Lascar, afipte în cuprinderea următoare:
D-nil senatori şi d-nil deputaţi din majoritate sunt rugaţi a se Întruni In sală Senatului astă seară, 14 Martie, o-
rele 8 jum. pentru o consfătuire intimă.
Cu numărul nostrul de mâine vom da, în supliment gratuit, un frumos portret al Iul Alexandru Lahovari.
Numiri şi permutări în mngls-tratură
Pe ziua de eil a’afl făcut următoarele numiri şi permutări In magistratură.
D. Al. Filostrat, procuror la tribunalul Tecuci a fost numit jude instructor la ace-laş tribunal, îu locul d-lul P. N. Părăianu, demisionat.
D. 1. Stamate, procuror de secţie la tribunalul Covurlul, a fost Înaintat procuror al tribunalul Tecuci.
D. I. M. Zabaria-Furuică, adjutor de judecător la ocolul H, Buzăfl, Înaintat procuror de secţie la tribunalului Covurlul.
D. Gh. L. Dimitriu a fost numit ajutor de jude de ocol la ocolul II, Buzăfl.
l/i contra Casei Jiarate
Aproape toţi proprietarii mari din Dolj, conservatori şi liberali, afl trimes preşedintelui Senatului următorul protest in contra Casei Rurale :
Domnului Preşedinte al Senatalu',
In decursul veacurilor prin legi şi Constituţie am păstrat şi respectat proprietatea, baza societăţii, singura noastră avuţie, de veacuri am ştiut să păstrăm existenţa noastră de Stat şi o adevărată organizaţie socială, ceea ce a făcut să prosperăm cu paşi repezi.
Legea Casei Rurale votată de Cameră fi-iud o inslituţiune socialista, distruge marea proprietate, temelia ţărel, distruge legile şi instiluţiuuile existente care pîuă astă-zl afl constituit uu complex i’e armonie în organizaţia socială.
Legea Casei Rurale pune direct pe ţăran In raport cu proprietar, aceasta însemnează ura şi vrajba; de uevoe şi teamă proprietarul îşi va vinde moşia şi lu scurt timp marea proprietate va fi parcelată la uu maximum (le la 5—12 hectare pentru fiecare proprietar; uu dezastru financiar, e-conomic, un dezastru social şi naţional.
Noi, proprietarii, protestăm contra acestei legi, căci ne atinge dreptul nostru de proprietate, dreptul nostru cel mal sacru şi rugăm şi pe d-nil senatori a nu vota această lege periculoasă existenţei noastre sociale.
N.	Eecouornu, T. N. lsvoranu, Sterie Stai-cu, C. N. Georoceanu, Gh. C. Vrabiescu, V. Tarnoveanu, N. Staicu, D. Viişoreanu,
N.	Cărăuloanu, Uiysse Boldescn, Ştefan Ple-şia, N. Guran, Tom i Maroeneanu, Gheorghe Ganea, I. Strîmbeauu, C. A. Brăiloiu, Doctor Atanasescu, Căpitan Atanasescu, Căpitan Bălănescu, N. C. Câncea, loniţă Ge-blescu, D. G. Stâncescu, G. I. Feraru, N. Diculeseu, D. I. Boicescu, Const. I. Prej-beanu, M. Rudâreanu, Ion Bănciou, Paul Lazăr, G. I. Pleşea, C. Pleşoianu, S. S. Ru-senescu, A. Vlrlan, C. Dinulescu, Răduţu Geblescu, M. M. Brănzanu, I. Pessiacov, Ca-risie Strîmbeanu, M. Dunăreauu, P. Teianu, Ştefau Anghelescu, Ioa Quintescu, A. Firu-lescu, N. Veleanu, I. Budurascu, Vasile Mi-rică, A. Tli. Veleanu, Tb. D. Dimitrescu, D. Pleşoianu, Ştefan Geblescu, N. I. Feraru, Ştefan Prejbeann, Petre Bucureşteanu, Const. D. Dimitrescu, Const. Carianopol, D. S Prej-beanu, Gr. Stăncescu, Dr. Christescu, G. I. Vlădescu, Ion Grădişteanu, I. M. Zomon, N.
N.	Măldărescu, G. G. Ciouea, C. Mărăscu, Tacbe P. Dianu, St. Pleşoianu, Z Ţecovicl, G. 1. Persicu, Grigorie S. Stoenescu, Căpitan G. Baicoianu, I. Săulescu, Ştefan Del-cescu, P. M. lonescu, Emil Drăgoescu, G. Caletzeanu, N. Poroianu, N. Cioroianu, Const.
C.	Gtrdescu, Anton G. Mărăscu.
viitor la venituri, va produce un deficit de aproape două milioane de lei.
Luptele sîngeroase din Creta
Colonia, 13 Martie.
Se anunţă din Caneea «Gazetei de Colonia» că Grecii aii atacat erl avant-posturile turceşti şi mal cu deosebire micul fort Malaxa, pe care l’afl bombardat mult şi năvălit. Fortul a fost evacuat de mica garnisonă turcească ce-l apăra şi care a avut HO de morţi şi răniţi.
La trei ore după amiazl, corăbiile de resbel străine au început să bombardeze pe Grecii cari se aflau pe coastele băii Suda. N’aii tras aproape ÎOO «le tunuri.
Malaxa este cu desăvirşire distras. Pare că grecii afl fost siliţi să se retragă.
Luptele în jurul lui Malaxa continuă, cu toate invitaţiunile amiralilor de a incela.
Canea, 13 Martie. Amiralii comandanţi al escadrelor străine afi adresat o ordine de zi trupelor internaţionale debarcate in insula Creta. Amiralii urează bună venire trupelor, învitlndu-le ca prin purtarea lor să dea exemplu poporului cretan, de ce puterile mari afl însărcinat să protegeze pe cretan! şi să-I scape de ororile resbelu-lul civic. Fste vorba de o misiune grea, adesea penibilă, dar amiralii se bazează pe trupe pentru binele umanităţii şi onoarea pavilioanelor puterilor.
Vieua, 13 Martie.
Se anunţă din Canea lui «Correspon-denz-Bureau» că Incrucişălorul austro-ungar «Satellit» a prins pe coasta sudică a insulei Creta j e sleamerul llera avînd pe bord muniţiunl şi nutrimente. Acest steamer trecuse pe linia blocării.
«Satelit» a găsit apoi lingă cap Gra-vosa o corabie grecească cu pînze, al cărui echipagiu era cu desăvirşire sleit diu causa lipsei de nutrimente şi de apă. Cele două bastimente afl fost conduse in baia Suda.
D-nil Romas, fost preşedinte al Camerei elenice, şi Romanos, deputat, cari se aflifl pe bordul lui «Hera», afl fost trataţi cu cea mal mare politeţă, apoi conduşi pe teritorul grec, după un consilii! ţinut de amirali.
Criza guvernamentalilor
Ideia de a se da guvernului budgetele fără nici o opoziţie, uu cîştigă de loe nici un teren între sturdziştî.
Odată budgetele votate, sturdziştix sunt siguri că nu li se vor mai prezintă nici o ocazie să dea un asalt decisiv guvernului.
Mulţi sturdziştî sunt deci hotărîţl să dea primul asalt în contra guvernului la consi’ătuirea de diseară, apoi la Senat a-supra Casei Rurale, şi săptăntina viitoare la Cameră asupra unei interpelări.
*
* *
D. I. N. Iancovescu îşi va transforma mîine interpelarea anunţată în privinţa inconstituţignali-tăţil faptului că guvernul n’a rezolvat demisiunile d-lor Gogu Gan-tacuzino şi Stoicescu.
D. Iancovescu va interpela pe guvern asupra următoarei cestiunî: Crede oare guvernul, că reprezintă partidul naţional-liberal în contra d-lor Sturdza, Stătescu şi Gogu Cantacuzino P
Asupra acestei interpelări se crede că se va da primul asalt
in contra guvernului.
*
* *
Următorii prefecţi au demisionat cri: d-nil Cătuneanu-Buzău, Calligari-Huşl şi Al. Culoglu-Brăila.
*
* *
D. P. S. Aurelian s’a întreţinut azi înainte de amiazl aproape o oră cu d. N. F.eva.
D. Pleva a renunţat la campania de întruniri, în urma promisiune! d-luî Aurelian de a retrage legea patentelor şi legea timbrului.
Retragerea acestor două proiecte, pe cari se întemeiază o parte din prevelerile bndgetnlnl
AGENCE DES GRANDS MAGASINS DU LQUVRE DE PARIS
Bucuresel,—2, Strada Nonă, 2.—ltiicurcud
DIN CAUSA MĂR1RE1 Şl SCHIMBĂREI LOCALULUI CE OCUPA pentru moment Agenţia a pus în vînzare
Fără adaus de 25 "Io, şi cu preţuri reduse
Toate Mărfurile şi Esantilonele ce posedă
Fste in interesul publicului şi clienţilor de a profita de acestă ocasiune
adevărat avantagioasă.
Vînzarea va dura patru Năptănitni, cu începere de la 20 Fobruarie 1897.
Doamna Aurelia Filolti cu copiii: Mircea şi Fugeniu ; Doamna Maria Lupaşcu, D na Victoria Brfleseu cu copiii, domnii Constantin, Ioan, Anastase, Nestor Filotti cu familiile lor; căpitanul Traian Filotti; doamna Elisa A. Filotti cu copiii ; domnul Dr. I. Felix şi doamna Adela Felix; maiorul Lupaşcn, domnul Grigore Brăescu ; locotenentul C. Felix, domnul Dr. E Felix; domnul D. I. Roşu şi domnul Dr. S^belier cu famiiile lor, afl durerea a vă face cunoscută perderca ce afl suferit In persoana prea iubitului lor soţ, tată, fraţe, ginere şi cumnat
NICOLAE N. FILOTTI
FARMACIST Încetat din viaţă în ziua de 13 Martie, ora 12 din zi, în vîrstă de 36 de ani, şi roagă pe amicii şi cunoscuţii defunctului ca să bine voiască a asista la ceremonia religioasă, care se va oficia Stmbătă 15 Martie 1897, la orele 2 p. m., la biserica EuiI (str. Col ţel) de unde cortegiul va porni la cimitirul Şer-ban-Vodă.
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Anunciu
lle vînzare sau de inchivlat
o casă elegantă în strada LucncI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stăpînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz.
GIOVANNI B. BRONDA
Furniaorul	Vechea şi prima	Medali* de Aur
	Fabrică de um-	
t«ns	brele	O
	Fondi) tă în a. 1880	V J
	BUCUREŞTI	V—/ BuoureşM
Cărţii Regale	24, Str. Şelari, 24	1894
Acţiunea Puterilor
Atena, 13 Martie.
In cercurile bine informate, aplicarea măsurilor coercitive se consideră ca foarte probabilă.
Puterile vor cere Greciei, printr’o notă colectivă, să retragă trupele sale de la graniţă. In cas de re fus din partea Greciei, puterile vor face o demonstraţie navală şi vor procede la blocarea porturilor elenice situate lingă graniţa turcească.
Guvernul grec neagă că ar fi supus vr’o dată puterilor o propunere tin-zînd la ridicarea Cretei la rangul de principat, sub dominaţiunea prinţului George.
Toţi insurgenţii cretanl, în conferinţele ce au avut cu delegaţii amiralilor, au «lcclarat <«ă resping autonomia şi nu pot să primească «le olt nutrea eu Grecia.
Londra, 13 Martie.
Camera Comunelor. — D-l Curzon declară că d. Filip Currie a fost însărcinat să nu neglijeze nici o ocasiune pentru a cere rechemarea trupelor turceşti din insula Creta; această cerere ar fi fost foarte mult înlesnită prin retragerea trupelor greceşti.
Starea de resbel nu există nici între Grecia i Englilera, nici între Engtitera şi Turcia. Blocarea este un fel de măsură de poliţie destinată să împedice luptele ce s’ar putea produce.
Nu există nici o cestiune de contrabandă de resbel in Creta.
Londra, 13 Martie.
Mc anunţă «Uu 4'oustautiuopol /.iacului «Mtamlur«l» eă raliul «Un Erzerum a telegraliat guvernului turcesc Mîmhătă ca «louă «livisi-uni ruseşti au ocupat graniţa turcească a provinciei Haro.
Consulul general rus ur fi declarat că a primit or«liu «le a protege graniţa ruseas««ă iu contra invasie! ciumei.
Yaliul adaogă că coushleră a-ceastă explicaţie ca nesuficleută, şi cere ordine spre u putea lua măsurile ne««esare.
Recomandă atit onor. sale clientele, cît şi onor. p. t. public, pentru sesonul actual, produsele fabricaţiunel sale precum :
VMBRELE şi UMBREGUTE
fantesie de tot felul. Specialitate Umbreluţa AGO, ultima noutate.
Mare asortiment de tot felul de bastoane. Specialitate bastonul cu siş TO-LKIMt.
Se primesc or-ce comande şi repara-ţiunl. Serviciul onest şi prompt.
Rog a nota bine adresa mea, numai:
2-1, Strada Şelari, 21.
Vinul Beef Lavoix
pregătii de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinqnină "şi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriţiunea ocxdui, nervilor şi a cărneî mus-cutare. Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment, şi rcpresinlă valoare a 50 grame de carne prin j» pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-mtcilor şi persoanelor vristnice.
Intrepo»it: Aveneua Victorie, 5,1a Paris. De-lail: la far. Bru, Altiu Roşu, Tbflringer şi la ţoale farmaciile din ţară.
Biscuiţii d-ruluT Ollivier din Paris
Vindecarea ra ’icală a boaleior sifilitice recente safl învechite la bărbaţi, femei si copil Academia Naţională de medicină din î’aris. a declarat in raportul săli către guvernul frau-cez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de me diicnă şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi In toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 iu Paris. In detail: Farm. Brus, Altiu, Roşu Thiiringer şi în toate farmaciile din ţară.
mHÂTâEEKSSS
AVOCAT
Brăila. Mtrada Regală No. 1.
M*tiblioa{iunc
D. Valeriu Dumitrescu, din Bucureşti, strada Fminescu No. 2, a făcut cerere la acest minister pentru schimbarea numelui săfl patronimic, de «Dumitrescu» în acela de «Bărbescu», spre a se numi «Valeriu Bărbescu».
Ministerul publică această cerere, cou-form disposiţiunilor art. 9 din legea îa-supra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţie în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
CUMPĂR
CURft* AR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre tine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, deeoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde.
La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzătorl.
Bijouterie, Horologerie & Argintărie
Li:Oi\ WEIfcSBLUTH
40, Calea Victoriei, Bucureşti
iVntrii logodne igi minţi
Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul mefl în tot-de auua bine asortat eu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase.
Bogat asortiment în diferite aigiutăril (Rinlz) precum: SERVICII UE MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA ele.
Bogat asortiment cu lanţuri (uurnite Pauter) de aur," argint, fasoanele cele mal noul.
Mare «lepou «te ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garautînd pentru exactitatea lor.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.
Primeşte in schimb orl-ce obiecte uzate
încercaţi şi va veţi convinge de ieftină-tatea preţurilor magazinului
A SOSIT
LA
CroitoriaCentrală
5,	Pasagiul Roinău, 3
Un bogat asortiment de stofe engleze pentru comande.
Croială elegantă. — Preţuri moderate.
Fumâtori!
Cu hârtiele de ţigară :
RIZ- lIUME (bucata 25 b.) I*AJÎAMA (bucata 20 bani) URKAXWA (	« IO şi 5 b.)
am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze ABÂDIE-Parls.
Fumaţi-le cu încredere !!
Sunt singurele hărţii de orez deplin garantate contra falşificărel!
Depozitul general CREANGA & Com. BITCUREŞT*. - Strada Pînzari, No. 10 «i 12
ANUNCIU
Moşia Gurlişoară, avînd o întindere de 2700 pogoane, situată îu comuna Tezliu, districtul Olt, in apropriere de jumătate oră de oraşul Slatina, proprietatea Domnişoarei Zoe Vladoyano, este de arendat pe un period de cinci ani începător de la 23 Aprilie 1897.
Amatorii cari ar dori să cunoască coudi-ţiunile şi preţul arendel sunt rugaţi a se adresa la d. Ioan C. Barozzi, avocatul d-şoarel Zoe Vladoyano, domiciliat în Bucureşti, str. Sălciilor No. 14.
Doctorul G-alimir
de la facultatea din Paris Npecial pentru boalele «le ntouiac
27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4
Pregătiri suspecte
Coustantinopol, 13 Martie.
Legaţiunea Serbiei a remis Porţii o notă in urma unei violări de graniţă ce s’a făcut lingă Galibrodo.
Transporturile de trupe în Tesalia se vor termina peste cite-va zile.
Cuirasatele turceşti vor staţiona la Smirna, Salonic şi alte posturi.
Coustantinopol, 13 Martie.
Se telegiafiazâ din Tokat că s’a restabilit ordinea in această localitate.
MORI LE FĂRĂ CONCURENŢA!
DIN FABRICELE
IAC0B & I0SEF KOHN
(V IEST A)
Aranjamente complecte de odăi, ca ornamente în relief şi imprimaţiuni technice, cea mai nouă invenţiune. ELEGANTE, FOARTE DURABILE ŞI DE TOT DEMONTABILE.
SE GÂSESC LA TOATE MAGASINELE MAI BUNE DE MOBILE
Recomandabilo pentru ori şi cine, în SPECIAL PENTRU HOTELURI.
Fie-care bucată de mobilă poartă firma incrustată
J. J. li.
lnformaţiuni se dau la representanţii generali.
Ani JMI o n-|F	IIUCITBESCI
I DLhU OL U 2, STRADA SMÎRDAN
www.dacoromanica.ro
._ 1 _______________
*
na
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pici U 10 publicaţii 80 bani linia peut.ro fla-oar* <îată, ţl da la 10 tn am 20 bani linia._
Spectacole
Teatrul Naţional Astă-7.I Vineri, 14 Martie 1#‘j7, se vor representa în beneficiul d-nel Maria Vasailezcu, sub pa-truuagiul M. 8 Beglnel, piesele: In ziua teadtnţol, dramă de Carmen Sylva ţl Soacrti de Deputat, comedie de Blsson.
Sala Eforiei. MARE BAL MASCAT, după reprezentaţie, ou con'ursul întreg’I Trupo de balet ţl de BATALION DE DAME.
T
«airu Htijţo. Baluri mascate.
Mrcial Ilegal Domin Vcaar Sidoli,
5ala îtragadiru* In fle-care seară concert de orchestră aub conducerea d-lu! Peters. Vloerea concert Hlgh Life ri a fe Naţionala» Orchestra Rubinţtein
0
Închirieri şi arendări
l>« arendat. -Moşia Seaca, din Judeţnl Teleorman, lingă Turnu-MIgurele, avînd suprafaţa de G,2o0 pogoane, se dă cu arendă pe un period de 5 ani, înocpătorl dela 23 Aprilie 1898.
Ori ce lnformaţlunl se pot lua, fie do la D nul N. N. Ză-dărlceanu, domiciliat in Bucureşti, Calea Victoriei No. 171, fie de la D-nul Ion CalJndtru, strada Renaşterel No. 2, dola 0—12 ore dimineaţa, anfi 1» Administraţia Domeniului Coroa-nil, strada Ştirbey-Vodă No. 3, în orl-ce zi de lucru de la 12—6 ore s*?ara.
De Închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu chirie pe termen de 6 ani, începători de la 23 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori ce informaşiun! de la Admuilatraţla Domeniului Coroanei, Strada Ştirbey-Vodă No. 3 Bonurestl.
De Închiriat. Sunt de închinat, ou începere de la 23 Aprilie 1897, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile : VUJa Leopold, Villa Antonia şi vllla Olga,
Amatorii ae vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Şttrbel-Vodă No. 8, în orl-oe si de lucru da la 12—6 ore aeara, un ie pot vedea planul fie-oărel Viile, cum şi ori-oe alte informaţiunL
De arendat cu înoepere chiar de moum moşia «xanoa-din judeţul Brăila, în întindere de soce mii po ,ane toata arabile, avînd două mi! pogoane grîfi arata cu săminţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Ba^btiv ar», avocat, strada
yîntfnel 28, Bucureşti.______________________
Vînzărl şi cumpărări
De vlnsare spre tăere pădurea de pa moşia Orăştî-Piţl-gala jud, Ilfov. Amatoni să ae prestate str. Scaunele 14.
CĂŢEA PREPELICARĂ
DE YixZAltE
„Fini4* pointeră, rasă mare, certificate de origină, perfect dresată englezeşte, nas perfect.
Lăptăria Arenda lingi grădina Herăatrăd, Lapte de rară specialitate pentru copil şi cură ou lapte, 09 bani litrul. Lapte de blvollţA oo bani litrul. IJnt nnperfln
0 lei kilo. i remă o Jumătate litru 1 lefi. Lapte b&tnt 80 bani litrul. Transportul la domlolllfi e coprtas in acesta preţuri.
A se adresa prtatr'o cartă poştală la Direoţiune a LăptX-rlel Arenda, in Buoureacl, Dloulsie 40.
Adrese
Advocaţi
Stlhail A. RachtUaun Advocat 28 Btrada Frumoasă. D. A. O, Fioreacu. avocat, strada Bcmană, 70 bis. /. A, Brăleacu, Popa-Tatu, 93.
M. Ij. liuan, strada Buzeştilor, 46.
U. Morţun, Htr. Fundătura Leului, 2.
înscrisă în cartea Franţei.
adresa, strada sf. Spirldon, 37, Bucureşti.
A se :
Bibliografii
De vlusare lemne din pădurea Paşcani. Btînjenul, după
calitate, 06 şl 60 franci. A se adresa; Bir. Batlţtel 16
Camere mobilate
Hotelul Pieţei ltibt'*rru- Vodă, lingi Cameră şl Tribunale*
Cereri şi oferte de serviciu
O nieiing-erA caută un loo într'o familie. Cunoaşte bine menajul cas-I.
Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar.
Inform aţinnl ntile
Un plsinffst routtaav oferă serviciile sale 1» sotrele dansante şi baluri pentru un honorxrio modest. 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90.
Franvaise diplome© deşire letone psrtloull&rea. Ad. bu-reau du Journal.
A apărut:
Gazda Săteanului, Revistă enoiolopedică bilunară, No. 8, dlu 6 Martie 1897, avînd un sumar foarte variat şi ccprlnzînd 14 llustraţiunl, între cari şi portretul lui Alex. Lahovarl.	____
A apărut:
L<*gra frllectorald însoţită de Jurisprudenţa înaltei Curţi de casaţie şl de justiţie, pe anii 1884 — 96 exclusiv, şi adnotată de Coust. D. Ţlneu-tftefftnesou, avocat. Preţul 2 ieL
De vînzare la tipografia Qutenberg, strada Doamuel, 20. Bucureşti
*Semaphorc de Brăila► este titlul unui ziar csre apare ia Bâlla şi oare 'şl propune a apăra interesele» maritime şi ale oomerciulul de cereale.
Poceotea rorbeţ, revistă literară-săptămînală, anunţă fă a hotârît o’şl aduce Îmbunătăţii, pentru oare fapt Povestea vorbei ’ş!*a asigurat colaborarea d-lor I. Tcodorescu, G. R metil şi 3. Sanielevicl.
7	CASA DE SCHIMB
IÎESKIA k SAMUEL
BUCURESCl
Ko, & 8t»&dn Lipsc&ui *S«. % Cu&pirt ţi vindo efecte publice ţi fsc& or!-t Bchimb de moner.J.
Cursul pe r.iua de 13 Matt‘9 1897
1		Cump.		Vînd	
	Renta Amortisabilâ. . .	87		87	L.
	» Amortisabill. . .	06		96	H
e»;s	ObligaLdeStat (Cov. R.) . » Municipale din Î883	ÎU2 »f>	•l.	102 J6	7» •1*
	» » * 1880	97	>/•	97	•li
b*u	Scrinuri Funciar Rurale ,	02	’/i	93	•b
6*/o	* » Urbane .	89	S	89	•U
4»/.	* » » laşî . Anţiun'! Banca Naţională,	S4		84	•ii
		S7V0		1800	
	» » Agricolă ,	m	■ ■	223	—
	!> Dacia Romiaia aeig-	450		454	—
	► S-tea Naţionala aaig.	4?0		494	—
	S-tatea de Coustrucţiunî	19)		194	
	Fiorin! valoare Austriecii.	?	• 2	t	13
	Măre! Germane . .	1	l.i	1	Î5
	Bnccote Franceze	«to	—	>01	—
	» Italiene. . .	83		33	—.
	* ruble hîrtie . ,	2	f-5	i	70
„EP0CA“ ziar cotidian
cupon
14 Martie 1897
OrI-otnfe vi» (lila aeesi enpon din -EPOCA» Ht ’l va trimite, «aă II va prezenta la librăriile arătate inal Jom, are drept la unul «lin premiile C(J PKETKJR1 KC-DUNE din Hulele respective.
Cnponnl acesta e valabil plnA la 17 Hârtie ora 7 neara.
Cititorii din provincie pot trimite contul Iu mărci poştale adăogi ud porto.
Premiile „EPOCE!
.i
Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C‘«, Frankenthal. ţi cu caractere din fonderia de litere Elinsch diu Franh-furt A. AI.
tx-H	i
FOIŢA ZlAKULUl «EPOCA*
204)
L9UI8 JACCOLLIOT
AHCATORI
OUS FOC
CAVAJLERll XEGKI
CAPITOLUL V
Maşina infernala. — Ora justiţiei
Intr’un minut toţi descălecară; Tabunci-cul se strecura în mijlocul ruinelor, singur. Odnowort rămase de faţă tremurînd, simu-lănd frica.
Hatchim-Baclii se asvftrli asupra Iul şi îndreptînd revolverul săii spre pieptul, îl zise:
—	Răspunde, dacă ţii la viaţă... Cine a tras asupra noastră ?
—	Tovarăşii lui Ivouovicî, răspunse bal-bîind Odnowort.
—	Unde sunt el?
—	Nu ştiu.
—■ Spuue safi eşti mort?
—	Sunt în subterana mănăstirii.
—	Mă îndoian,zise şeful Cavalerilor Ne-
gri, şi adre îndu-se către cavalerii le dădu ordin ca o parte din el să ocupe toate eşirile.
—	In subterane, zise Menko, care spumega de mlnie, el nu trebue să fie departe şi nu trebue să le dăm răgaz pentru ca să se refugieze în vre un loc secret preparat de el.
După cum prezisese Holloway, atacul .‘ătt brutal făcu imprudenţi pe Cavalerii negri, cari se precipitară în urma lui Menko, fără a se glndi la pericolul care II ameninţa.
Fie care din el îşi aprinsese lanterna şi cind ajunse în o mare escavaţiuue pătrată, unde tunelul se bifurca, Menko ÎI opri şi hotărî ca jumătate din el să apuce la dreapta şi cealaltă jumătate la stînga, eînd de o dată o detunaţiune spâimîntâtoarc se auzi. Lanternele se stinseră şi un mare curent de aer, traversînd subterana ca un uragan, trînti pe toţi la pămînt.
—	E ciue-va rănit! strigă Menko.
—	Nu, nu, răspunseră toţi.
—	Bunul meii prinţ, domnule conte, nu aveţi nimic ?
—	Nu, nu, bravul meii Menko, răspunseră amîndoul.
—	Mizerabilii ne afi întins o cursă ! trebuia să ne aşteptăm la aşa ceva.
Lanternele fură reaprinse şi Menko dispuse ca toţi să rămlnă pe loc pînă ce el cu patru oameni va explora subterana.
Câte-va minute după plecarea sa cel rămaşi îl auziră scoţînd exclamaţiunl lungi, urmate de chiemârl puternice.
Cănd alerga spre Menko cu multă oroare ochii lor se îndreptară spre un zid din fund, pe care Menko l’arăla eu mâna. Zidnl întreg era acoperit cu fâşii de carne omenească... două capete aproapestrivite, smulse din trunchiu, zăceaţi pe pămînt... erafi capetele lui IvanovicI şi Holloway.
—	Justiţie s’a făcut, deşi coatele Olivier
d’Lntraygues, cu o voce tremurînd de emo-ţiune... şi miiuele noastre sunt curate de sîngele acestor mizerabili.
Din ordinul prinţului rămăşiţele lor fură îngropate în subterană chiar.
Cîteva cuvinte numai vor fi destule pentru a explica deşncdămîntul acestei teribile drame.
Oamenii pe cari îl trimesese IvanovicI în stepă pentru a anunţa pe afiliaţi să se strîngă la Ierinoslav, se apucară să jefuiască satele în drumul lor şi la vestea că cavalerii negrii veneai! la Ierinoslav îl făcură pe toţi afiliaţi, să nu-şl mal părăsească vetrele lor.
Menko, cu ajutorul a trei călugări credincioşi, sosind ia Ural, însărcină pe unul cu paza la Voroneje, iar pe cel-l’alţl doul ÎI trimise la mtnăstirea din Ierinoslav ca să supravegheze pe IvanovicI. Aceşti din urmă, cari urmăriseră îu subterane pe Iva-novicl şi Hollovay, afi mutat maşina infernală In locul chiar unde cel doul mizerabili trebuiai! să pue în contact acumulatorii. Inlr’un consilia ţinut se hotărî ca Cerni-Şug să fie ertat, şi mare le fu supriza cînd ajunşi la Voroneje întîlniră pe Gilping călare pe Pacific însoţit de Tom şi cîntînd din clarinetă. Cu toţii, mulţumiţi de victoria repurtată, luară drumul spre Astrakan.
Graţie prinţului Westcbine, prinţul Wa-sileski fu declarat inocent şi ertat de ţar, şi după cîte-va zile s’a sâvîrşit cu mare pompă căsătoria contelui Olivier d’En-traygues cu prinţesa Maria Fedorowna în marea catedrală diu Kazan.
Dick se întoarse în Australia, petrecut pînă în Englitera de toţi amicii săi Gilping ajunse mare orator in Camera Lorzilor, iar Luce şi Froler îucepură să ducă un trai fericit Într’o frumoasă proprietate ce el
cumpărase pe marginea Marnei. Prinţul Westchine fu numit, de împărat, ambasador la Paris.
FINE
ÎNTREPRINDERE
BAROMETRICÂ
SISTEM PERFECŢIONAT
Sir. Academiei, 2
(Casa Steiner)
Primeşte comande pentru curăţitul hasnalelor de Ia Latrine şi Rticepiente; executa prompt şi fără miros orl-ce comande şi cu preţul de 10 lei Vasul mare Pneumatic.
DIRECŢIUNEA.
Ă V 1 S
Avem onoare a aduce la cunoştinţa d-lor amatori, că de la Sf. Dumitru 1897, avem de închiriat localul cafenelei şi partea din etagiul I-ifi şi al Il-lea ca e viue d’asupra cafenelei din palatul nostru, str. Doamuel No. 12.
Pentru ori ce informaţiunl, a se adresa Ia Direcţiune în orele de biurofi, adică de la 10—12 a. m., şi de la 2—5 p. m., in fie care zi de lucru.
Direcţiunea generală a Societăţii de asigurare «Naţionala».
► L,a Iitbrârla I>. A. ROB1N DFPOXT
Bu-urejtl, Oa’e» Vlotorlel 10
Bogdan* Vtohlle cronic! Moldoveneşti,	6 00	a.co
Boieriseu, Oent il nervoţî -	8.—	a.—
Valon, Oplntnne asn?ra reformei fnvăţfi-
mintamT liceal -	-	-	-	0 60	0.10
Cogăiniceanu, LetopUlţole Moldovei II 10 —	2 55
Criuoatom, Litnrgia sânicuul Iuu -	-	2 —	0 60
CbriatodulOf Stadlfi asupra taotloef focurilor de infanterii -	1.60	0 59
Vomau, Sintaxa iimbel germane -	•	1 60	0 50
Vottache, l.usinnl perdata. poosri -	-	2.—	0 50
Curierul de ambe ae.ee, V. -	-	3.—	o 40
«	4	4	4 IV, -	•	3 —	0.40
Depăratianu, Grigore Vod*. dramă	-	1.50	0 60
Droc Barcian, Literatură generală	-	1.—	o.5o
Dumitreucu, Paharnici* de 3 zile -	*	1.—	0.30
Unrjan, Frederio oel mare	-	-	-	2.—	0 40
Eăxăreetnn, Stroe Corbeana	-	-	-	2.—	0,60
Mania, Şoapte anişori deschise r-gelnî
Carul -	-	-	-	-	-	-	2.—	0,40
Teleor, Durere, navele -	-	-	-	1 50	0.70
Vartic, cinele şl lupul............. 0 30	0,10
Stetnberg, Dicţionar de buzunar pentru
cuvinte radicale -----	2.—	0.75
Ver&lfleaţluni umoristice -	-	-	2.--	0 50
Na cu, D'tptul privat româa -	-	-10—	5.—
Dumau, Joseph Bahamo, tradusă In ro-
n.îueş'.e, 5 volume. -	15.—	6.—
La Iimiitatiil de Edilnră Midlen şi Iguttf Samitea CBAÎOFA
Tratau Demelreacu Privelişti din viaţă	2.60	,o0.
—	Subtta ---	-	-	-	2.00	1.25
Dumitru Teleor Realiste	-	-	-	1.50	0.95
Vlrgitiu N. Vlsman Diu anH tineri -	1.60	0.93
Sofia Vădetfde Fie-oare ia rîndul să fi -	2.00	1.25
Dumitru Stăncesvu Glume şl Poveşti	2.C0	125
Zamfir V. Arbure In Exil	-	-	-	2 50	1.50
Mfliuil N\ Belador Istoria teatralul
romîn............................ 1.50	0.95
MjOuIh Nuhno Noua ştiinţă de vindecare	5.00	0,00
La Librăria IO. IIALUAX, Bncureştî
Radu D, Roteetti. Fără iubire, ediţia i-
lastrată........................ 0.50	0.30
Vatvudarul Familiei, ilustrat, 189T. •	1.—	0.65
Livencti* Cerşetorul, dr*mă-!dllă originală	1.—	0 65
* Floarea din Firenze, oomedie-i-
dllft originală..................  1,—	0.85
Neculat lor ga. Poezii (1890-1893)-	-	2.—	1.20
Stăncescu Dnm• Snoave. ...	1,50	1,—
Bădnlescu-Niycr» Scriitor!, cititori, oritiol	1.—	0.65
Vondie&cu• Conducerea şl întreţinerea
maşinelor de vapor -	-	-	-	2.—	1.2
Cooder I. Fenlmore• Ciorap-de-piele,
poveşti americane, I voi. în i-o ilustrat.	5.—	8.—
Fa Fibr&rl» ©. SFUTJEA
(Sf. Gheorgbe)
Vatra, anul I	■	S4.G0	11.09
—	anul II................-	-	20.00	iO.OO
Caragiale, Note şi	8ohiţe-	•	•	•	2.00	1.G6
Theodorevcu 6/»	Denut	Cronica	di*
Nurnberg......................... 1.50	0.78
Flamarion, Uranla •	•	•	•	1.00	0^C
Augiar, Aventiariera •	3.00	J.OC
SE CAUTA
EUGENIU
o farmacie de cumpărat safi de arendat; a-dresa farmacia Coleşiu, Focşani.
mmm
Administraţia eiaruluI nostru primind zilnic numeroase cereri ăs premii pe cari le oferim cititorilor Epocei, anunţăm acestora că cererile lor trebuise adresate direct librăriilor »= rălsî» tu josul cnpoaalni însoţite de preţul redus ou care se oferă acele premii.
îlepre^eutant general al renumitei fabrici TM. FLOTIIIM din Crerimmiii
Bucureşti. — Strada Bibescu-Vodă,, 1, 2 şi 4. — Bucureşti.
,	MI'FZ_
" vmffRwo *


tai
. j
"BM

pl!:i :«i«
iiam
'	îkTiEâA <838:
€ F Mj UIAl MARE BEPOSiT RE:
L0C0H0BILE $1 TREER&TORI
de 6, 8, IO şi 12 cai putere.
premiate cu cea mai tualtă distlucţiune, adică cu unica
BV MARE MEDALIE DE AUR '*S
(La concursul de Treerătorî de la Herăstrău la 1891)
Aceste Maşine Îndeplinind toate cerinţele agricullurel din ţară, o asemenea garnitură, adică: Locomobiiâ şi Treerătoare, s’a cumpărat de onor. minister de Agricultură pentru şcoala centrală de Agricultură de la Herăstrău.
PLUGURI U NIVER»AU E
DE OŢEI., PERrtCŢIOMTE
Pluguri cu 2, îl, şi 4 brăzdare, tot-d’a-una 400—500 pluguri în deposit.
linguri cu semănător «le PorimiR». — Pluguri formale.

Semănători, Trlori Vinturdtorî, Greble de E&n \ Ha foxe de Porumb Manine de tăiat pae .si Een Rari fi, Cu Iile al o r I, Tara lud Grape de fer fie.ribile si diagonale Păr fi de reservd M u $ a m ale
¥


îfi/wi



Curele de transmisiune Pietre de moară franceze M o rl transportabile
l>c |M»Nt;tiiM iit do Ier si lemn.
Instalaţiuni de mori perfect automatice
eu vulţuri.
Motoare de petrol, ele.
M*o m p e
pentru spîllatul cazanelor de incendii! şi de grădini.
MAŞINE DE SCĂRMĂNAT LÎNĂ. - PIVE DE P0STAVURÎ, etc.
Secerătoare simple „Contiiaental99 şi Cositoare I
PRECUM Şl RENUMITA
ece rotoare 21 „ R O A I¥ 1 E ”
sar CU APARAT DE LEGAT SNOPI ŞI CLT TĂIŞUL LA DREAPTA Cea mai simplă, uşoară şi solidă, eoiiMlriiiia cu toiul «liu oţel t llima perfecţiune, Model M8&7
I>IN RENUMITA FAURII A
JOHNSTON HARVESTER C0mp
'. Batavia (America)
Ci^araiiţie pentru buna funcţionare şl material molii!
Bucureşti. — Tipografia fcPOCA Strada CJeuţcaiei No. 8. —Bucureşti,
www.dacoromamca.ro