SERIA II.—ANUL III, No. 401 NUMĂRUL 10 BANÎ Kdiţia a treia VINERI, 14 MARTIE, 1897 NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fle-cărol luni şi se plâteso tot-d’n-unu înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei in judece şi strein/Mate prin mandate poştale Un an in ţară 30 le); in streinătate 50 lei fuse luni ... 15 « » > 25 » rel luni . . . 8 » » > 13 > Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ ANUNCII7RILE In Bucureşti şi judeţe «• orimeac numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anuncinrl la pag. IV........0.30 b. linia » » » III........2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul Un număr vechifi 30 ban! REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - Ne. 8. ADMINISTRAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 8 URMAREA CRIZEI (A 12-a zi) DOMNIA TELALILOR (ieamliaşii cari se tocmesc pe l>»uca ministerialii cum se toc-mese samsarii tu btlcluri, uu mai cunosc nici o ruşine. Tlrg»al se lace pe faţă: se cumpără ţi se vinde cu sgomot ca la bursă—ţi gcambiiţii, ci Iuţiţi a-Irag ateuţia publicului asupra meseriei ruşinoase pe care o exercită. Nu mai e Constituţie, nu maî lege, nu mai e omenie. Se înjură, se sărulă, se fâr-guiescţ apoi iar se Înjură, iar se pupă şi—iar se Înjură. Samsarii cari precupeţesc portofoliile ministeriale sunt aţa de fără obraz în cit uu se vor re-truge piua nu’l vom alunga — ţi uu ştim de e mai marc vina lor că şed la putere de cit a noastră că’i tolerăm să necinstească ţara. ALEXANDRU LAHOVARl Cum că guvernul conservator a avut iubire faţă cu noi, cum că în general întreaga Românie a documentat deosebit interes faţă cu soarta noastră In cel 10 ani din urmă, aceasta o am văzut cu toţii iu şirul desvoltărilor t venimen-telor din aceşti ani. La locul acesta vom accentua mal ales posi-ţiunea de tot delicată şi dificilă a guvernului, pe timpul cînd afacerea cu memorandul roinîhi-nilor de la noi agita spiritele, şi ea. durere, se folosea ca armă de partid contra acelui guvern. Atunci a fost pus mal ales la probă caracterul catonic al reposatulul fost ministru de externe, atunci a fost pusă la probă romanitatea lui, şi dacă el a ştiut afla momente din domeniul politicei mal înalte, ca să intervină pentru bărbaţii, cari zăceaţi în temniţa de la Vaţ, numai încape îndoială, că motivul principal al acelor momente a fost inima lut cea caldă, care batea pentru toţi romînil, prin urmare şi pen-tiu noi. Istoria e chemată să facă lumină, şi să pre-sinte caracterele în toată intregiiatea lor. Ea treime să fie scrisă fără patimă de partid şi în Romînia. Urmaşii noştri vor avea ocasiune să cunoască în toată înlregitatea sa acest caracter catonic, şi nu ne înşelăm, cînd susţinem încă de acuma, că iubirea de neam, rorotnismul va forma nota principală în caracterul acelui bărbat. «Telegraful Itouiiu». DOUÎ ŞEFI De la moartea lui Ion Brâtianu, partidul colectivist a intrat in cea mal grea criza pentru dînsul. CU trăiseră batrînil şi în deosebi Ion Bratianu, colectiviştii n’avusesera ne-voe sa cugete nici sa muncească în trebile publice ; gîndeaQ şi munceaţi batrînil, iar colectiviştii puteau sa se ocupe cu tot din’a-din-sul de procopseala. Soarta şi vremea aQ făcut ca batrînil partidului liberal sa dispară curînd-curînd unul după altul, şi ast-fel colectiviştii, învăţaţi numai să gheşeftâreasca şi sa mănînce, s’aQ văzut fără veste în necesitatea trista pentru el să cugete şi sa muncească— adica sa facă ce n’aU învăţat în viaţa lor. Rezultatul s’a văzut. Partidul care alta data a guvernat ţara doui-spre-zece ani, a ajuns sa nu poata guverna nici măcar trei luni în ticluia ; cad de la Ianuarie anul trecut şi piua acum traiul la putere al partidului colectivist a fost un trai câinesc, pe care nişte oameni cu cît de puţin simţ şi energie nu l’ar fi îndurat nici în ruptul capului. Partidul în care domnea alia data o disciplină exagerata, a ajuns astăzi un adevărat balamuc, în care om cu om nu se înţelege, nu se recunoaşte. Partidul care a putut suporta o-dinioară cu anii disidenţe ca ale lui Dumitru Bratianu şi G. A. Rosei ti, nu se mal poate mişca de îndată ce s’a ivit cearta pentru di- recţie între un d. Sturdza şi un d. Aurelian. Cad ăsta e tot buclucul. D. Sturdza pretinde ca regimul nu poate merge subt conducerea d-lui Aurelian. D. Aurelian se jura că regimul nu poate merge sub conducerea d-lul Sturdza. Fie-care pretinde despre cel-l-alt ca duce partidul liberal la peire, fara sa vada ca partidul e mort gata şi că el nu mal pot avea de cît rolul de ciocli. In adevar. orl-ce om de bun simţ vede ca nici unul din cel doul şefi n’are cea mal mică îndreptăţire. Pe ce se bizuie d. Sturdza, în pretenţiunile sale, pe ce se bizuie d. Aurelian? Pe trecui lor? N'ati de ce. D. Sturdza, e drept că s’a învârtit ani îndelungaţi în treburile publice ; dar nimic de seama nu s’a văzut nici o data pe urmele sale. Ba, în momente grele pentru ţara, d. Dumitru Sturdza a dat greş ; de pilda, d-sa a scris o broşura, înainte de răsboiul ruoo-romtno-turc. sfătuind retragerea armatei noastre la munţi; în ajunul răsboiulul, d-sa a combătut convenţiunea cu Rusia şi cooperarea Romtniel; cînd cu chestiunea Basarabiei, d-sa, trimes în streinătate de Ion Bratianu ca sa sondeze terenul, raporta necontenit ca nu trebue să avem nici o grija, pe cînd soarta Basarabiei era liotarîta de mult. lata pentru trecutul d-lul Sturdza. Cît pentru prezent, e imposibil ca chestiunea mitropolitană, ori chestiunea armei Mannlicher, ori neglijarea armamentului, ori sdrun-cinarea justiţiei, — e imposibil zicem, ca toate aceste ruine rămase pe urma guvernărel d-lul Sturdza în timp de numai un an, să-l îndreptăţească a pretinde ca d-sa e singurul care poate conduce un regim. In ce priveşte pe d. Aurelian, nici în trecutul, nici in prezentul satl nu găsim vr’o legitimare pre-tenţiunil d-sale. Om mediocru, a cărui viaţă s’a strecurat în condiţiunl cu totul mici, adîncit in studii economice al cărora rod l’am văzut în nenorocitul proect al «Casei Rurale», d. Aurelian n’are nimic remarcabil în trecutul d-sale. Cit pentru prezent, d-sa a asistat impasibil la ţoale greşelile şi nebuniile regimului Sturdza şi numai nişte împrejurări şi nevoi pe cari de sigur nu le pricepe, 1’aO împins la locul unde se alia. Iar ce-a făcut de cînd are puterea în mîna, se ştie ; a făcut de rls puterea ; şi guvernul şi Parlamentul a fost compromis şi continua a li din pricina inepţiei acestui om. Dovada cea mal buna a insuli-cienţel ambilor şefi, e că de alâta vreme se hârţuesc fara a se putea trlnti unul pe altul. Luptătorii sunt demni unul de altul. Nesfirşita aceasta hărţuială, care pune în evidenţa bicisnicia ambilor pretendenţi la şefie, arată în aceeaşi vreme starea de complecta decădere a partidului lor. Vede bine a-cest partid ca se cufunda mereO şi ca nu e departe momentul când se va îneca, dar n’are ce face; el nu se poate lipsi nici de Sturdza, nici de Aurelian şi nici nu-l poate împacă. Şi ceea-ce e mal grav, partidul simte ca şi daca s’ar învoi cel doul pretendenţi, tot pierdui este. Administraţia d-lui V. Lascar Destrăbălarea la culme Mal ruşinoasă administraţie ca a d-lul Vasile Lascar nu s’a mal văzut nici sub Radu Mthaiu : pretutindeni cea mat mare destrăbălare, legile şi regulamentele se calcă fără nici o sfiială, funcţionarii se inlocuesc fără nici un motiv şi se numesc alţii înfieraţi de justiţie, toate lepădăturile societăţii îşi găsesc azil în administraţie, gheşeftu-rile cele mat îndrăzneţe se ţin lanţ şi se fac la lumina zilei. Nimic, dar absolut nimic, nu se respectă, şi toate ilegalităţile, toate scandalurile sunt aprobate şi patronate de d. F Lascar. 0 anarhie complectă domneşte in toate ramurile administraţiei, atit în Capitală cit şi în provincie. Spre ilustraţie să cităm cîte-va e-xemple: Tarabele de fjheşe/turi ia Bucureşti ln Bucureşti se oftă deschise tarabe pentru numire în funcţiuni, tarabe patronate în ultima instanţă de d. V. Lascar. Şi ministrul nerespedînd condiţiile de admisibilitate, dă aprobare celor mal scandaloase numiri. Dar nu numai atît, ci aprobă chiar şi cele mal scandaloase afaceri. Iată una recentă în cestiune de ex-propiere : Sub fosta administraţie comunală au fost expropiate în mod parţial numai două imobile în capul calei Victoriei pentru bulevardul Colţea, imobilele d-lor Al. Filipescu şi Ghica, din cari au fost expropriate numai părţile strict necesare pentru bulevard. Ast-fel valoarea celor două imobile s’a ridicat, de oarece prin exproprierea parţială au căpătat, o nouă faţadă. Şi fosta administraţie comunală a expropriat terenul cu 22 tel metrul pătrat. In aceeaşi condiţie a expropriat actuala administraţie numai o parte din locul d-lui Ispas Bolintineanu, alături de cde-l’alte imobile expropriate sub fosta administraţie comunală. Acest loc, a-fiindu-se într’o fundătură şineavîndde cît o faţadă de 5—6 metri, îşi înzeceşte valoarea prin deschiderea bulevardului şi prin exproprierea parţială, căci capătă o faţadă de 100 metri patraţl. Era, deci, natural ca partea expropriată să fie cumpărată de primărie mul eftin de cît părţile expropriate de fosta administraţie comunală. Şi totuşi ce se înfîmplă ? Prin petiţia Nr. 4450 din 5 Februarie 1897, d. Bolintineanu cere 28,000 lei, ceea ce face 38 tel metru patrat. I-mediat, în aceeaşi zi, consiliul comunal nu mimat aprobă exproprierea d-lul Bolintineanu, dar îl dă 40 lei pe metrul pătrat, adică 29,980 lei; deci mal mult de cît a cerut însuşi d. Bolind-neamţ. Samsar în această afacere scandaloasă a fost ilustrul escroc şi martor falş, Sărăţeanu, procuror general la Curtea de Casaţie. Creări Uef/ale ăe fu neţi uni * De unde pină azi fie-care consiliu comunal nu putea avea de cât un ajutor de primar şi numai printr’un vot special un al douilea ajutor, —s’a început în toată ţara un sistem de a se numi delegaţi plătiţi, din sinul consiliului comunal, creindu-se ast-fel în mod indirect al doilea ajutor de primar. Să cităm un caz : La comuna Brăila s’a desfiinţat postul de director al accizelor, înlocuindu-se ast fel un funcţionar vechili. In schimb, însă, un consilier comunal a fost delegat, avînd leafă, de a dirija accizele. Bine înţeles că el va dirija nu conform legilor, ci după cum îl dictează interesele electorale ale colectivităţi din localitate. Alte scandaluri La Focşani, primarul N. Săveanu cumpără pentru localul pompierilor o casă veche, o ruină a consilierului comunal Sobieski-Georgescu, cu 00.000 lei. Această casă a fost cumpărată de d. Sobieaki-Georgescu, acum cîţi-va ani, cu 3.600, adică trei mii şase sute de lei, i acum o vinde primăriei, fără a-l fi făcut nici o reparaţie mal mare, cu 60.000 de lei. Lumea spune, şi cu drept cuvlnt, cd jumătate din această sumă a intrat ln buzunarul primarului şi deputatului N. Săveanu. www.dacoromanica.ro E şi mat semnificativ, însă, că nici d. N. Fleva, nici d. Slolojan, nici d. Cantacuzino, cari aii trecut pe la ministerul de interne sub acest regim nefast, n’au aprobat acest gheşeft şi a trebuit să vie d. F. Lascar ca să aprobe o afacere atît de ruşinoasă. La Galaţi un vechiu funcţionar, a-numc d. N. P. Nicolau, neavînd altă vină de cît că cumnatul său, d. I. St. Martin, a votat la alegerea din Ianuarie pentru d. N. Filipescu, a fost ameninţat de primarul Plesnilă cu destituirea dacă nu-şl dă demisiunea. Bietul funcţionar a fost silit să demisioneze, dar imediat a telegrafiat d-lul Vasile Lascar, că demisiunea ‘‘-s’asmuls şi cere ministrului s’o considere ca nulă şi neavenită. Ministrul însă, nu ia în seamă pltngerea d-lul Nicolau, ci îl primeşte demisia, numind în locul Iul pe un oare-care Dim. Mitrofan, fost subaltern al d-lul Nicolau, care a fost destituit de d. Stolojan în urma raportului prefectului Zorilă No. 6790 din 11 Noembre 1896, pentru «neglijenţă desăvârşită în serviciu şi insubordonare faţă cu şefii săi.» Aceasta este a doua magistratură a d-lul V. Lascar. MOMENTUL OPORTUN Mezelicciil cari se bat pe banca ministerială a& trecut, Marţi, printr’o ridiculă situaţie. Era vorba să se limpezească o dată nelămurita chestie a crizei ministeriale. Preşedintele consiliului şedea, ca de obi-ceiu, ghemuit în colţul băncel; deputaţii umblau forfota, iar d. Ferechide se căznea să zică, cu un accent cretan : «Şedinţa e deschisă!», cînd se aude de o dată glasul d-lul Ciocazan strigînd : — Cer cuvîntul, domnule preşedinte. — Ave<;I covwntul,respunde d. Ferechidi. D. Ciocazan: Pentru a înlătura o nedumerire care ştirbeşte prestigiul guvernului, am onoare a ruga pe d. preşedinte al consiliului să bine voiască a comunica Parlamentului: ce e cu criza, şi cum s’a rezolvat—daca s’a rezolvat? D. P. S. Aurelian : Pentru a înlătura orl-ce nelămurire care ar alimenta incertitudinea în care se află Parlamentul, rog pe onor. reprezentant de Doljiii să bine voiască a avea puţintică răbdare. D. Ciocazan: Am răbdare mai multă de cît trebue, domnule preşedinte al consiliului; dar ce e cu criza ? D. P. S. Aurelian : Nu este în interesul partidului să dab amănunte asupra situaţiei, dar fiind-că d. Ciocazan e nerăbdător, sunt silit să mă execut: nu e oportun, domnilor, să discutăm acum chestiunea arzătoare care ne preocupă. D. Politimos : De şi cu desăvîrşire lămurit din răspunsul categoric al d-lul ministru preşedinte, am onoare, totuşi, şi eh de a întreba respectuos pe d. Aurelian : ce e cu criza ministerială, şi cum s’a rezolvat —daca s’a rezolvat ? D. P. S. Aurelian : Domnilor, pentru că această supărătoare chestiune ameninţă să ne ocupe şedinţa întreagă, răspund scurt şi lămurit : aveţi puţintică răbdare ! D. Politimos : Pătruns de cuvintele patriotice şi de explicaţiile amănunţite ale d-luî ministru preşedinte, mă declar mulţumit ; de aceea nu mal întreb de cît : ce e cu criza ministerială ? D. P. S. Aurelian : Domnilor deputaţi, adînc respectuos pentru prerogativele Parlamentului, vă declar—după cum am avut onoarea s’o fac cu ocazia interpelării d-lul Ciocazan... D. Eheca : Că nu e oportun... D. P. S. Aurelian : Da, că nu e o-portun... D. B. Iepurescu : Să staţi pe acea bancă. D. P. S. Aurelian: Da... ba nu, asta e oportun. D. A. Djnvara: Se poate, dar nu e în interesul partidului. D. Mărgăritescu : Dar noi nu suntem partid, ce suntem ? Foci : Voi sunteţi turmă... Alte voci: Şi voi sunteţi cireadă, daca e treaba p’aşa ! D. Fenchidi : Domnilor, ori cît de întemeiate ar fi opiniile d-voastră, nu este în interesul partidului—ca să mă servesc de o fericită expresiune a d-lul prim-ministru— să daţi, în gura mare, arme adversarului. Voci: Să se intre în ordinea zilei. Pe cînd se fac comunicările Ia biurob, în incintă se aude alternativ: — Ce e cu criza ? — Nu e momentul oportun! — Turmă! — Cireadă ! Ywauu. TRIBUNA LITERARA INSCRIPTIUNllE MONUMENTALE din BUCOVINA de mOMSIE OLINESCII Profesor, membru corespondent al comisiei c. r. centrale pentru arfe şi monumente istorice din Viena şi at societăţii geografice roinine. Bucovina făcea acum o sulă două-zecl de anî parte integranta din Moldova. Ea a fost anexată prin jocul soaitel la Austria, spre a lega de ea ţările clştigate la împărţeala regatului vast polon Intre cele trei State mari ale Europei. La Începutul voevodatulul Moldovei pre-ponderanţa culturală a Bucovinei a fost târle mare. La Suceava din Bucovina a fostreşedinţa Voevodulnl şi a Mitropoliei moldoveneşti, ia Rădăuţi Episcopia cea mal vechiă a ţârei, unde sunt mormintele domnitorilor primi al Moldovei; la Şiret, oraşul cel mal vechio moldovenesc, Episcopia catolică cumană şi la mtnăstirea Putna mormîntul lui Ştefan cel Mare şi al familiei sale. Urme epigrafice se vor găsi deci ln Bucovina foarte multe. Eraţi numai la anexarea Bucovinei 21 de mănăstiri, ln cea maî mare parte clădiri de zid, In cari se allaQ inscripţii fuudaţionale şi mormtntale. Majoritatea inscripţiunilor monumentale bucovinene este scrisă în limba medio-bulgară eclesiastică, care pe vremea aceea era limba bisericească şi oficială la popoa rele ortodoxe, întocmai cum a fost cea latină la popoarele catolice. Din cauza spaţiului, inscripţiile le publicăm numai în traducere romlnească. Arbore (districtul Rădăuţilor) Biserica Este o clădire de zid. Deasupra uşel de intrare a bisericel se afla următoarea inscripţie slavoauă: «Cu voinţa tatălui şi cu ajutorul fiului şi cu împlinirea duchulul sfînt. Eatâ, în zilele evseviosulul şi iubitorului de Christos Io Ştefan Voevod, din mila Iul Dumuezeb Domnitorul ţării Moldovei. Domnul Luea Arbure, părcalab de la Suceava, fiul bâtrîuulul Arbure, pârcălabului de la Neamţ, cu voinţa sa bună, cu inimă curată şi luminată, cu a-jutorul lui Dumnezeii şi al Domnitorului a găsit de bine şi a început să zidească a-ceastă biserică întru numele slăvitulul profet Ioan. S'a început Iu anul 7010 (1502), luna Aprilie şi s’a sfîrşit în acelaş an în luna August 29.» Iu lăuntrul bisericel se află următoarele pietre inscripţionale: a) Chivotul acesta şl-a făcut Domnul Luca Arbure, părcalab de la Suceava, fiul bătrî-nulul Arbure, pârcălabului de la Neamţu, în anul 7011 (1503), August 29 » b) «Această piatră mormentală...a înfru- museţai... doamnei sale luliana. care s’a mutat la vecinicul locaş In anul 7... luna....» c) . «A'-eastă peatrâ mormentală a făcut domnul Luca Arbure, mare vornic şi părcalab de la Suceava... care s’a mutat în locaşul vecinie lu anul 7... luna... Hadenţf (districtul Rădăuţilor) Biserica Este o clădire de peatră. Deasupra uşel de intrare a bisericel următoarea inscripţie slavoauă: «In anul G989 (1481), luna Iulie 8, în ziua sfâutulul şi marelui mucenic Procop Io Stefau Voevod, din mila Iul DumnezeQ Domnitor al ţârii Moldova, fiul Iul Bogdan Voevod, cu fiul sâfl iubit Alexandru şi cu Dinu Basarab Voevod a dat o luptă la Romiâc lui Ţepeluş Voevod, Domnitorul ţârii Românesel. Acesta n’a putut învinge pe Ştefan Voevod, a Învins tuşă pe Dinu Basarab Voevod şi a căzut Elexi (?) Liov (?) Basaraba. De aceea Ştefan cu a sa bunăvoinţa, cu a sa chibzuinţă a găsit de bine şi a zidit această biserică în numele sfâu-tulul şi marelui mucenic Procop in anul 6995 (1487) s’a începui în luna Iunie 8 şi s’a sfirşit ln acelaşi au Nopinbrie 13». In templul bisericel se află portretul Iul Ştefan cel Mare, ln costum roş, cu coroana pe cap, mic la stalurâ, cu faţă ovală plină, şi barbă mică, care oferă biserica Iul Christos; sf. Procopie ţine în mină un sul de hârtie; apoi Doamna Iul Ştefan cu o fiică şi naintea Iul Stelau cel Mare fiul sâă Bogdan cu coroana pe cap. Ltngă fiecare icoană se altă inscripţia corespunzătoare : «Ştefan Voevod» «Sfântul Procopie» «Bogdan Voevod» «Roxandra». KiiImh Orinn (pe teritoriul oraşulnî Cernăuţi) In apropierea ruinei Cecina s’a găsit in anul 1839 un tesaur de 17 obiecte de argint, Intre cari un inel cu inscripţie. Te-saurul se află ln păstrare ln cabinetul imperial de antice din Viena. Inscripţia : II APIA 2 EPOCA Drftgoeţtf (districtul Sucevei) Pe ruinele unei biserici de zid se află o peatră mormlntală cu următoarea inscripţie slavoană: «Robul lut Dumnezeu pârcălabul Dra-goiu s’a lomormlntat In anul 7028 (1519), luna Oclombre 16». Dragoniirna (districtul Sucevei) Minăstirea Dragomirna este inconjuraUt cu un zid cu metereze. Deasupra po ţii de intrare se afla o clopotniţă In trei etaje şi părgurl cu odăi. Iu lăuntrul bisericel se află lingă păreţi coloane sculplate de peatră, cnri se împreună In boltă. InscripţiunI mormtmtale : 1. Aeeastă peatră niormăntală a făcut’o şi a Infrumuseţat’o Domnul (pun) Dumi-traşcu tatălui sOQ.... s’a mutat la vecinicul locaş şi ş’a înmormântat in (Jilele Domnului nostru Io Dumilraşcu Voevod, din mila lui Dumnecjpfi Domnitorul ţării Moldovei, in anul 7188 (1680), luni 4. 2. Această peatră mormentalâ a făeut’o şi a infrumuseţat’o Domnul (pan)... pârcălab mortului... s’a mutat Iu vecinicul locaş şi s’a înmormântat in dilele Domnului nostru Io Dumitraşcu Voevod, anul 7181 (1678), luna Ianuarie 4. Kvaugelic Evangelia este scrisă pe pergament şi ferecata cu argint. Pe scoarţa evangeliel este ingravat în relief Ştefan Tomşa In haine domnesel, tngenunclnat şi cu corona pe cap, rădicând o carte. Inscripţia slavonă : «Io Ştefan Voevod Tomsievicl in Holercă se întorceau din laşi intr’o căruţă spre locuinţele lor. Pe drum, el fiind cam beţi. s’afi luat iarăşi Ia ceartă şi în dreptul viei d-lul G. Crupenschi, pe drumul ce merge spre schitul Iul Tăriţâ, cearta ajuogînd la cuhne. Gheorghe Munteanu sare jos din căruţă şi dinpreună eu băetanul Holercă se năpustesc asupra fratelui lui şi vro-esc să ’l bată. Acesta însă apărindu-se, el ii aruncă in jurul gîtulul o friughie, o fac în formă de laţ şi sprijinindu-se lie-care cu cîte un picior în faţa victimei trag de capetele fringhiel pinâ ce ’I ucid. In urmă îl trîntesc la pămînt, şi cu călcîele U sfărtmă craniul. După săvîrşirea crimtl, aiuncă cadavrul in-tr’un şanţ şi dispar. Asasinii însă afl fost prinşi şi arestaţi, iar a-facerea o la instrucţie. DIN STREINATATE l'u Mieriii «lin iluipiil Koiuuiiilor.— Zilele trecute, eu ocaziunea săpăturel fundamentului unei case tu comuna Cinci biserici, din Trausilvajia, s'a descoperit un sicriu din timpul Romanilor. Laturile şi partea de jos a sicriului este de o materie similară cu cimentul, iar partea de sus este de marmură. In sicriu s’afi găsit mal multe obiecte antice de o mare valoare şi uu schelet, care se crtde u fi de femec, de oare-ce intre alte obiecte, s’a găsit şi o pereche de cercel şi un lanţ de aur. Lingă schelet s'a găsit şi o urnă pentru lacrăml, uu vas pentru jertfă, uu inel de aur, uu ban, un vas de bronz şi un ulcior de sticlă. In ulcior s’au aflat bani. cari se crede a fi din timpul împăratului Adrian. Iu apropiere s’au mal găsit o lance, şi se speră că se vor mai găsi şi alte obiecte de însemnătate, de oare-ce se crede că în acel loc a fost un cimitir Roman. O crimă oribilii.— O crimă oribilă s’a comis acum cîte-va zile la Belfort. Un servitor al d-lul Lehiuann, negustor de cal. veniud spre seară acasă, zări corpul uuel copile, pe jumătate gol, rezemat de palisada locuinţei stăpinulul sâfi, copilă pe care o recunoscu că este o fetiţă in virstă dc 4 ani a unul vecin al lor. Copila părăsise domiciliul părinţilor săi pe la orele (J seara cînd a eşit să se joace in faţu casei. Victima avea la gît urme de sGangului, iune. Piciorul drept, ridicat în sus era legal de gît cu un fular, iar corpul era înfăşurat într’un şorţ. Parclielul a început imediat cercetările. De altminteri este aproape sigur că crima s’a sâvîrşit în vecinătate. in momentul în care s’a săvirşit crima şi acela în care copila eşise diu casă abia era un interval de o oră. Circumstanţele in cari s’a perpetral această crimă, lasă de bănuit că asasinul locueşte aproape de locuinţa victimei. In aceeaşi seară, a şi fost arestat un băcan din vecinătate, Tbalmann, îu virstă de 40deanl. Thalmann are cele mal urite antecedente. Anul trecut a fost condamnat la două luni închisoare pentru atentat Ja bunele moravuri. Cu toate indiciile doveditoare, Thalmann protestează cu energie. Mulţimea era furioasă in contra acestui monstru şi ugeuţil cari erafi însărcinaţi cu conducerea lui la închisoare, aii avut foarte multă greutate pentru a ’l apăra de furia vecinilor cari voiafi să ’l sllşie. Din cercetarea făcută se constată că mizerabilul, înainte de a ’şl ucide victima, o violase. SENATUL Urmarea şedinţei de la 12 Martie D. colonel Obedeanu Îşi des voltă interpelarea adresata d-lul ministru de reshel, pentru aşezarea pe un piedestal a bustului generalului Ion Em. Florescu care s'a executat la Paris, prin suhscripţiuul, benevole printre ofiţerii cari au avut onoarea a servi sub ordinele sale—care bust a sosit de mal biue de uu au şi stă Închis iutr’o ladă la comandamentul corpului II de armată, din Bucureşti. Reaminteşte meritele întemeietorului armatei moderne a Iiomî-niel, precum şi acele ale bărbatului de Stat, ale caracterului nestrămutat ce a fost defunctul general. I. Em. Florescu. L terpelatorul se adresează guvernului fără spirit de partid, fără seutimeut de ostilitate, şi cere ridicarea bustului generalului Florescu ca un omagifi de recunoştinţă pentru ilustrul defunct. Prin aceasta nu înţelege a prejudeca întru nimic ridicarea unor monumente mal mari Iu memoria generalilor Florescu, Cernat şi dr. Da vila. D. General Beremleiă, ministrul de res-bel, răspunde că Iu adevăr uu comitet de iniţiativă a comandat şi adus bustul generalului Florescu, care era botărît să se a-şeze la comandamentul corpului II de armată ; dar predecesorul d-sale, d. general Budişteanu, a găsit cu cale să instaleze a-colo bustul generalului Ceruat. (D. Costescu Comăneanu aplaudă). Ne-am înţeles cu comitetul de iniţiativă şi acesta a consimţit ca bustul generalului Florescu să se ridice pe esplanada din faţa eazannel Sf. Gheorghe (Malmaison). Dacă aceasta uu s’a făcut pîuâ acum, este că era iarnă şi nu se putea construi piedestalul în mod eficace. D. ministru recunoaşte importanţa inter-pelărel şi promite că va îngriji ca legitima cerere a d-luî colonel Obedeanu să fie cât mal curînd satisfăcută. D. colonel Obedeanu, îu replică, declară că are încredere în d. ministru de resbel, şi-I mulţumeşte. Incidentul se închide. D. colonel Obedeanu îşi desvoltă interpelarea relativă la crearea unul institut de e-ducaţiuue pentru fetele de militar) şi spune că, cel puţin ca un început bun, să se destine o secţiune specială la asilul EleuaDoamna pentru aceasta. D. general Berendeiu, ministru de rezbel spune că se simte încurcat să răspundă la aceasta interpelare, pentru că recunoaşte-că ar fi foarte bine să se înfiinţeze un institut de educaţiune special pentru fetele militarilor, dar aceasta ar necesita mari clieltuell, cari crede că nu s’ar putea face cu înlesnire acum. In ce priveşte însă propunerea a doua a d-luî colonel Obedeanu, de a se primi fetele de militari în Azilul Elena Doamna, spune că va căuta să lea înţelegere cu d. ministru al iustrucţiunel publice. D. colonel Obedeanu, iu replică, spune că u’ar fi cheitueala tocmai mare pentru o secţiune specială la Azilul Elena Doamna şi insistă pentru înfiinţarea el. Incidentul se închide. Cele-l’alte iuterpelărl se amină, parte pentru că lipsesc interpelatoril şi parte pentru că lipsesc miuişjirl respectivi. La orele 3 jumătate, după cererea guvernului, Senatul trece în şecţiunl. Şedinţa de la 13 Martie Şedinţa se deschide la orele 2.50 Presidează d. Dim. Sturdza. Prezenţi 92 d-nl senatori. Pe banca ministerială d-uil V. Lascar, G. Mtrzescu, General Bereudeifi şi St. Şen-drea. Se fac formalităţile obicinuite. D. V. Lascar, ministru de interne, citeşte mesagiul regal prin care se aduce la cunoştinţa Senatului că priuiindu-se denii-siunile d-lor miniştrii de externe şi de finanţe, d. P. S. Aurelian a fost Însărcinat cu interimatul ministerului afacerilor străine, şi d. V. Lascar cu acel al finanţelor. (Nici un aplaus sad semn de aprobare;. D. Yalerian Urseanu cere să se aducă In discuţiunea SeuatuliiI proectul de lege pentru protegiarea industriilor naţionale. D. Y. Lascar, ministru de interne, cere ca să se pună la ordinea zilei pe Luni. D. colonel Budişteanu : Dar piuă Luni se închide sesiunea. D. Y. Lascar : Sesiunea Corpurilor legiuitoare se va prelungi şi se va citi decretul în această privinţă. D. colonel Obedeanu cere să se aducă de urgenţă în discuţiune proiectul de lege pentru drumurile de fier de interes local. D. Y. Lascar roagă Senatul să nu hotărască nimic hi privinţa acestei legi, ci să aştepte venirea d lui ministru al lucrărilor publice pentru a se decide dacă trebue să se pună la ordinea zilei şi anume cînd. Se intră în ordinea zilei, Incepîndu-se cu indigenate. CAMERA Şedinţa de la 13 Martie Şedinţa se deschide la orele 2.5 Prezidează d. D. Giani. Prezenţi 120 deputaţi. D. P. 8. Aurelian preşedintele consiliului, citeşte mesagiul regal prin care se primeşte demisiunile d-lor Stoicescu şi Cantacuzino din funcţiunile de miniştri de a-facerl străine şi finanţe şi dă interimat acestor ministere d-lor P. S. Aurelian şi Y. Lascar. (aplause slabe, amestecate cu ststiturt). D. Preşedinte al consiliului mai depune un proiect de lege pentru sporirea geand artileriei rurale. Se intră în ordinea zilei: Camera votează un proiect de lege pentru rescumpărarea ttrgulul Rădăuţi de către comuna cu acelaşi nume din judeţul Doroliol, şi contractarea uiiul Împrumut de 160.000 Iei pe seama acelei comune pentru plata rescumpârârel. 1). Pana Buescu, raportor, dă cotire proiectului de lege pentru Înfiinţarea unei societăţi naţionale de agricultură şi a c«-miţiilor agricole. www.dacoromamca.ro EPOCA 3 ULTIME INFORMATIUNI Una dintre greutăţile pe cari le în-timpinâ comisiunea bugetară a Camerei este şi împrejurarea că bugetul a fost întocmit în previziunea veniturilor ce urma să aducă aplicarea, chiar de la 1 Aprilie, a legilor asupra timbrului şi a patentelor. In afară de aceasta, se constată că mare parte din venituri aă fost din cale afară urcate, aşa în cit comisiunea se află in faţa unul buget întocmit pe baze falşe. Din toată această daraveră, guvernul este cel mal încurcat, de oare-ce data de 1 Aprilie se apropie. D. ministru de interne, V. Lascar, a trimes o adresă prin care cere ca prefectul judeţului laşi, împreună cu inspectorul jandarmeriei rurale, maior Du-mitriu, d. prim-procuror Caracaş şi căpitanul Zamfirescu, comandantul jandarmeriei rurale, să facă un raport prin care să arate avizul d-lor în privinţa formărel unul cordon de 300 de jandarmi rurali, care să păzească malul Prutului pe toată întinderea Moldovei. Din Berlin ni se anunţă că A. Sa Regală prinţul moştenitor al Romîniel a plecat Joul la Potsdam, unde are de gtnd să rămtnă cîte-va zile. Ziarele ungureşti din Buda-Pesta se plîng că la MohacI atl sosit 50 de şlepuri romine conţinind 100000 chintale grifi, spre a fi desfăcute în pieţele de cereale maghiare. In acelaşi timp, aceleaşi ziare, anunţă că alte 40 şlepuri romîne, cu o cantitate de 140000 chintale grîQ, sunt pe drum, cu aceeaşi destinaţie. Ele susţin că această invazie a griului romînesc pe pieţele de cereale ungureşti va produce o simţitoare scădere a preţului grîurilor maghiare. Mîine-seară majorităţile parlamentare vor fi convocate la o consfătuire în sala Senatului. Sesiunea Corpurilor legiuitoare a fost prelungită pină la 25 ale lunel Martie. Partizanii d-lul Dim. Sturdza ţine o consfătuire astă-seară la orele 9 la d. Ferechide, vice-preşedinte al Camerei. D. Ferechide a Invitat astă-zl, în timpul şedinţei de la Cameră, pe toţi partizanii şefului efectiv, la această întrunire. 1*i*enilile Academiei Romine lu sesiunea care s’a deschis Marti, 11 Martie, Academia Romînă va acorda 3 premii pentru opere publicate şi 1 pentru o lucrare, preparată In manuscript, asupra unul subiect pus la concurs : La concursurile acestor premii s’aîi prezentat următoarele publicaţiunl şi lucrări: 1. Marele Premiu Năsturel-Herăscu, de 12 000 lei, care este a se da unei cărţi scrise în limba romînă, cu conţinut de orice natură, care se va judeca tnai meritorie printre cele publicate de la 1 Ianuarie 1893 plnă la 31 Octombrie, 1896, — s’atl prezen-zentat următoarele publicaţiunl : Alexanclrescu (Gr. I.), Studia asupra o-biceielor juridice ale poporului romln, Galaţi 1896. Assan (G. B.), tudustriile stearinel, uleiurilor vegetale şi săpunurilor In Romînia, Bucureşti 1896. Industria inorăriel în Romluia, Bucureşti 1796. Coşbuc (G ), P. Virgilius Maro, Opere complecte. Partea 1, Aeneis. Traducere in formele originale. Bucureşti 1896. Dichter (Lupu), Ştiinţa dreptului, etc. Bucureşti 1896. Florantin (I. Pop), Principii de logică, Iaşi 1893. « Reforma metcadelor şi teoria consecu-lismulul universal, Bucureşti 1895. « Frumuseţea lineară şi frumuseţea o-mului, laşi 1896. « Anecdote poporane. Voi. I. Bucureşti f.a. Idieru (N. D ), Studii de economie politică :i finanţe, Bucureşti 1895. Morariu (C.), Părţi din Istoria Roânilor bucovineni, Cernăuţi 1893 — 94. Neniţescu (I), De la Românii din Turcia europeană. BucurescI 1895. leodor-Mandrea (D. N.), Cunoscinţc folositoare personalului de telegraf, BucurescI 1896. 2. La remiul PStatului FAiade-Rădulescu, de 5.000 lei, care este a se da unei cărţi scrise în limba română, cu conţinut literar care se va judeca mal meritorie printre cele publicate de la 1 Ianuarie 1895 piuă la 31 Octombrie 1896,—s’au presentat următoarele publicaţiunl: Broşleanu (P.), Istoria împăratului Trăiau de Dr. H. Francke. Traducere autori-satâ. Braşov 1895. 1896. Broşteanu (P.), Traista cu poveşti, Braşov 1896. Oeconomu (Ciru), Răsbunarea lui Anas-tase etc., Bucureşti 1896. Reteganul (I. Pop), Poveşti din popor, Sibiifl 1895. Ro8etti (R. D.), Sincere. Poesil. Bucureşti 1897. Valentineanu (I. G.). Exilul Romtnilor în Rusia, Bucureşti 1896. Vlalmţă (A.), In viitoare. Nuvele. Tlrgu-Jiti 1896. Zanne (lulifl), Proverbele Romînilor. Voi. I. Bucureşti 1895. 3. Premiul Adamachi, de 5.000 lei, care ste a se da unei cărţi scrise în limba ro- mînă, cu un cuprins moral de orl-ce natură, şi apărută în cursul anului pînă la 31 Octombrie 1896, s’afl presentat următoarele lucrări : Luca (Dr.), Procedee pentru explorarea reflexelor tendinoase, Bucureşti 1896. » » Băile de mare de la Constanţa, Constanţa 1896. Manliu ('!.), Povăţuilorul limbel romine în clasele primare. Bucureşti 1896. Radol (I ), Chestiunea agrară in Romînia, Bucureşti 1895. 4. La Premiul Statului Lazăr, de 5 000 lei, care este a se da celei mal bune lucrări ţin limba romînă asupra subiectului : «Studiul vinurilor din Romînia din punctul de vedere economic şi al composiţiunii lor chimice», s’aă prezentat 2 manuscripte cu următoarele devise : «Cunoaşte-te pe tine însuţi». «Prin răbdare şi stăruinţă tot-deauua se poate face ceva». CRIZA De dona zile toată lumea era convinsă că o ruptură definitivă s’a făcut între anrelianiştî şi stnrdziştî, ceea ce a confirmat erî la Cameră şi d. P. S. Aure-lian declarînd maî multor deputaţi că în şedinţa de azi a Camerei va anunţa că d-sa va lua interimul afacerilor străine, iar d. V. Lascar interimul finanţelor. Lucrurile au avansat deja atît de mult în cît se vorbea de de-misinnile tutulor prefecţilor şi înalţilor fancţionarî sturdziştî, precum şi despre un asalt decisiv al sturdziştilor în contra au-relianiştilor. Şi deodată se răspîndeşte azi la amiazî vestea că negociaţiunile de împăcare s’aiî relnat între d-niî Aurelian şi Sturdza. Svonul este inexact, răspîndit anume de a încurca şi maî mult o situaţie destrăbălată. * * * D. Dim. I. Gltica, secretar general \al ministerului afacerilor străine, şi-a dat azi demisiunea. Tot azi s’a înregistrat şi demisiunea d-lui Ştefan Sihleanu, secretar general al ministerului instrucţiei. * * * Azi au sosit la ministerul de interne demisiunile a 12 pre-fecţi. ■** * La Senat prezidează d. Dim. Sturdza, ceea ce e înregistrat ca un eveniment. D. Vasile Lascar, in mijlocul unei tăceri sepulcrale, citeşte decretul regal prin care d-niî Aurelian şi Lascar sunt însărcinaţi cu interimatele ministerelor afacerilor străine şi finanţe. Absolut nici un aplaus, nici un semn de aprobare sau dezaprobare şi Senatul trece la ordinea zilei. * 4c 4c Un incident semnificativ la Senat : D. colonel Obedeanu cere să se pună odată la ordinea zilei legea privitoare la modificarea legei drumurilor de fer particulare, cu atît maî vîrtos că ea a fost admisă de secţiuni. D. Dim. Sturdza face o mină semnificativă spre banca ministerială şi după o hesitare ele cîte-va secunde, d. V. Lascar spune următoarele . — Vă rog să aşteptaţi pînă va veni şi ministrul lucrărilor publice, când, apoi, de comun a-cord, vom hotărî dacă şi când trebuie să punem la ordinea zilei această lege. Ceea ce însemnează că guvernul are încă frică de d. Dimitrie Sturdza. EVENIMENTELE DIN CRETA Forţele THrclel.—Corpul «le ocupaţie frauoez. — Sosirea voluntarilor Mirelui.— I,l|»sn de liranA In Slltn, — Blocarea oraşului.—Protest are» Greciei. Constantiuopol, 12 Martie. jDupă ziarele turceşti, 44 batalioane de redifî din Asia Mică, destinate să com-plecteze corpul al II-lea, aii fost chemate la Andrianopol pentru o perioadă de instrucţie. Caiieea, 12 Martie. *Anvercjue» a sosit de dimineaţă la Si-tia cu 300 de soldaţi destinaţi acestui o-raş şi 100 marinari cari vor merge la Spinalunga. Situaţia dintre musulmani şi insurgenţi s’a incordat din noii. In fie care zi sosesc în lagărul căpitanului Korakas voluntari străini. Paris, 12 Martie. Se anunţă din Sitia «Agenţiei Havas» că populaţia musulmană e cu desăvîrşire lipsită de hrană. Insurgenţii blochează o-raşul şi tae orî-ce comunicaţie. Paris, 12 Martie. Se anunţă din Atena «Agenţiei Havas» că guvernul a decis să trimeată puterilor o notă protestînd în contra blocării insulei Creta şi anunţind că se degajază de ori-ce răspundere pentru urmările ce ar putea să aibă această măsură. Din Camera franceză Crearea tle mareşali.—MZari-lal reffInel tle NMatlaga&car Paris, 12 Martie. Camera deputaţilor. Adunarea discută proiectul de lege tinzînd la organisarea înaltului comandament al armatei. D. Mezieres, în înţelegere cu guvernul, cere urgenţa, care este respinsă. D. Clapins combate proiectul care creazâ un mareşalat noii. D. Mezieres apără proiectul, ca o preparaţie necesară pentru a asigura victoria. (Aplause). D. Montfort presintă un proiect de lege fixind insula Iieunion ca loc de exil al reginei Madagascarului. Această măsură s’a luat din causa unei conspiraţiunl In contra vieţel generalului Galbeni. Masacrul armenilor Constantiuopol, 12 Martie. Guvernatorul din Tokat, comandantul geandarmeriel şi un comisar de poliţie au fost arestaţi în mod preventiv. Coustanlinopol, 12 Martie. Ministrul afacerilor străine a făcut o visită tutulor ambasadorilor. Hassan Femi-paşa a fost desemnat, cu depline puteri extra-ordinare pentru a procede la o anchetă asupra evenimentelor din Tokat. Blocarea Cretei Atena, 13 Martie. Incrucişătorul austro-ungar «Satellit» a capturat steamerul grec «Hera», avnd pe bord pe d. Ronias, preşedintele Camerei, Ronianos, deputat şi 60 de voluntari, precum şţ o corabie grecească cu pânde, încurcată cu nutrimente şi muniţiunl. Comandanţii acestor bastimente zic că au trecut pe linia blocării din causa unei furtuni. Cele două corăbii greceşti au fost conduse într’un port al insulei Creta ; d-nil Ronias şi Romanos Ia Millo. Londra, 13 Martie. Marchizul de Salisbury, mergînd la Nissa va avea o conferinţă la Paris cu d. Hanotaux. ULTIMA ORA La Cameră astă-zi d. Aurelian a citit mesagiul regal pentru primirea demisiilor d-lor G. Cantacuzino şi C. Stoi-cescu. Interimatul ministerului de externe a fost luat de d. F. S. Aurelian, iar cel al ministerului de finanţe de d. V. Lascar. * * * Citirea mesagiulu! a fost primită de Cameră cu cea mai mare indiferenţă. Câte-va aplaoze răzleţe s’aă auzit numai. Restul Camerei a păstrat o prudentă dar semnificativă tăcere. La Senat pînă la orele 2 jum. na se deschisese şedinţa. D. D. Sturdza, preşedintele Senatului, venise încă de la orele 2 şi prezenţa d-sale se interpreta în senzul unei vil acţiuni care urmează să se înceapă contra guvernului, îndată după mesagiul interimatelor. D. general Catargiu. aghiotantul d-lui Sturdza, se preumbla nervos printre senatori. întrebat cum ^vor primi sturdziştii mesagiul, d-sa a răspuns: — Veţi vedea îndată după deschiderea şedinţei. * * * Pentru mîine seară— Simbătă— majorităţile din Parlament sunt convoi ate la o consfătuire intimă în sala Senatului. Atunci se vor da cărţile pe faţă, şi se va face ruptura definitivă. nintjtoanA ca BIBLIOTECA PENTRU TOTI a 30 bani numărul A IJ T O Bl ROMÂNI 8. FI. Marina, Pasările noastre (Legende) Milmil Zamtlrescu, Ctntece şi pllngerî (Poesil) A. Ylnlurin, Icone şlerse (Nuvele) I.eon Itarliiilln. Castelul Peleş (Descrierea Castelului Peleş) M. UenietrcNCii, Nuvele I>. ZauilIrcHcn, Nuvele Romane Gr. M. Alexau«lre»eu, Proză şi Poesil A. Panii, Povestea vorbii D. Teleor, Schiţe Umoristice D. Boliatlaennu, Legende Istorice P. Ilnanţennu, Din viaţa meseriaşilor (Roman) Creangă I., Opere complecte (Nuvele) Ioneseu-Glou, Istorice D. StâuccNcii, La gura sobei (Basme) I>. NtAneesca, Poveşti de Crăciun K I>. Rosetti, Proză şi Epigrame. l>epnrnţen>»u. Doruri şi Amoruri (Poesil) Adnuiescu Gh., Eţoruenţa Romînă » » Elocuenţă Streină I>r. Creoli ia, Duşmanii noştri (Ştiinţă) A. VI ulm ţa. Din goana vieţel (Poesil şi Nuvele) Radu D. Rosetti, Diu Inimă (Poesil) Caraglale, Schiţe uşoare I). R. Rosetti, Trotuarul Bucureştiulul (Nuvelă) I>. C. Olftuescu, Satire şi Tbealru. Fosilii, Spre primăvară (Poesil) P. lăulfii. Legenda Ţiganilor CoiimI. 8lăncescn, Ce este frumuseţea (Arlă) Biizoiaitn, Egyptul (Geografie) A. Vlalmţă, Dan (Roman) A. Nllileaiiu, Armonii Intime (Poesil) A. Panii, Nastratin Hogea (Legende) » » O şezătoare la Tară sad povestea lui Moş Albu “ Filimon, Ciocoii no) şi vechi (Roman) Şjf Adamescu, Din biografiile scriitorilor Romînl G. T. Buzoiauii, Berberii. Hesperidele. (Geografi) II. G. Leccn, Poeme Raţia l>. KokoIII, Sincere (Poesil) G. T. Buzoiann, Cartagena, Cyrena (Geografie) Freche, Dicţionar Francez-Romîn TIi. M. Ktoenesen, Poesil A. 8tavri, Pe demult (Poesil) I>. Teleor, Alte Schiţe Umoristice In preparaţie: Scrieri originale de : Vlalmţă, Caraglale, dr. Ureche, I>e-lavrancea şl I>. R. Rosctll. Biblioteca pentru toţî a 30 bauî numărul A. Vlalmţă, Icoane şterse (Nuvele) J£I.. Raeliăliu, Castelul Peleş (Descriere) M. Duinitrescu, Novele 1). Teleor, Schiţe Urmoristice A. Păun, Povestea Vorbii Ionescu Giou, Istorice Goetlie, Werther (Roman) VVildenbruch, Doul Trandafiri (Nuvele) Bonrde, Patriotul Radu I». RoMelli, Din Inimă (Poesil) Peeaud şl Bande, Convorbire despre Artă Tennyson, Enoeh Arden (Poemă) AugCer »V .Nandeau, Ginerile Iul Poirier (Teatru) CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubiue, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde. La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vîuzătorl. Bljouterie, Horologerie & Argintărie LEO^Î WEISS1ILUTH 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne igs nunţi Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul inefi în tot-de auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum: brdiante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase. Kogal asortiment in diferite aigintăril (Rinlz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc. Rugat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare (Icpnii de ceasornice de aur, argint şi metal din cele inal bune fabrici diu Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Primeşte iu schimb ori-ce obiecte uzate încercaţi şi vă veţi convinge de ieftină-tatea preţurilor magnzinulul Fumători! Cu hârtiele de ţigară: RIZ-ABADIE (bucala 25 b.) JPAJNAJHA (bucata 20 bani) OBEMOA ( < IO şi 5 b.) am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor tabrid franceze ABADIE-Paris. Fumaţi-le cu încredere !! Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşificărel! Depozitul general CREANGA & Com. BUCUREŞTi. — Strada Pînzarî, No. 10 şi 12 MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAÎ EPTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industrial*- Bucuresci, str. Smârdan, 2 W. Staadecker B^'erar‘J9il Craiooa, str Cog&lmceau 1q NICOLAE IDIERU Economie Politica Voi I. Iei 4,50.—Voi II, lei 4. Editura CAR0L MULLER. A. FIALKOVSKY SALĂ DE CONSUMAŢIIJNÎ Piaţa Teatrului BERE de BRACtADIBU Paharul mare 45 bani, Paharul mic 20 bani CONST. HAMANGIU Scriitori şi Artişti Studii! asupra dreptului lor. De vînzare Ia toate librăriile. Aumiciu I>e rinzare satl de închiriat o casă elegantă in strada LucncI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stăpînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz. MINISTERUL JUSTIŢIEI , » UOIHAIA DE VENZARE SAfl DE ÎN dISvBIn CHIRIAT în total sad în parte o proprietate, în sil- Monastireî No. 5. la cea mal trumoasâ posiţie (vis-â-vis de poarta MonasUreT), compusă din : O casă din două mari apartamente, cu 14 camere mobilate pentru stă-pînl, 3 pivniţl, conducte de apă. etc.; două grădini, una de flori şi alta mare de legume şi arbori fructiferi; două grajduri de 12 cal cu 4 camere pentru servitori şi curte în care apa este introdusă. AC ÎN BUCUREŞTI KySSftV Isvor, No. 55. compusă din: Un mare atelier mecanic, cu abur, pentru spălătorie de rufe, şi un grajd de mal mulţi cal, construite din zid masiv eu temelie de piatră, apă introdusă, canal de scurgere, magazii, şoproan şi UN MARE TEREN CU O SUPRAFAŢA DE 2100 Metri Patr Doritorii pot avea informaţii in Bucureşti strada Covaci, No. 3. Publicaţi une Domnul locotenent Gheorghe Subă, din Bucureşti, strada Sculpturel No. 3, a făcut cerere la acest Minister, pentru schimbarea numelui săfl patronimic de «Subă» cu acela de «Păncescu». Ministrul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 diu legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune, în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. COMITETUL SPITALULUI Elisabeta Doamna, Caritatea Gălăţeană Cnblteaţiune Se aduce la cunoştinţa publică că tragerea loteriei acestui Comitet, s’a aminul pentru ziua de 26 Octombrie a. c. No. 413. Galaţi, 12 Martie 1807. Dinţi cu 7 leî unul Se pune în cautchuk în strada Cempineanu No. 46 ANUNCIU Moşia Curtişoară, avînd o întindere de 2700 pogoane, situată în comuna Tezliu, districtul Olt, In apropriere de jumătate oră de oraşul Slatina, proprietatea Domnişoarei /oe Vladoyano, este de arendat pe un period de cinci ani începător de la 23 Aprilie 1897. Amatorii cari ar dori să cunoască eondi-liunile şi preţul arendel sunt rugaţi a se adresa la d. Ioan C. Barozzi, avocatul d şuurel Zoe Vladoyano, domiciliat iu Bu-cnrcsll. str Sălciilor No. 14. lIHaX CEEKE2! AVOCAT Brăila. .H. i complect de oţel. treeratOre Model noii pentru 1897 cu elevator de a-lamâ, site mal lungi şi mal laie, Vlntură-lori mal puternice LINCOLN \ diu prima fabrică specială Mc- C0RMIC CHICAGO ( America) PLUGUTI universale de orî-ce fel şi număr. — PLUGURI cu 2\ I{iari-8n<-lt brăzdare Z. H. 9 N. complecte do oţel. —8EMANAT0ARE în rîndurî,/ p,«g»nz (îipsoai Cele mai apreciate — singurele maşini admise pentru fabrica de zahăr. Chitila Cereţi eataloKal Haatral, «e va trimite gratait şl frauco www.dacoromanica.ro EPOCA MICI ANUNŢURI Pici U 10 pablloaţfl 00 b»nl Uni» p»utm fle*o»r# d»tt, |1 A» 1» 10 în un» 20 bânl lini». Spectacole Tmatrut Xaţionat. AiM-setră, Joul 13 Mart!-, 1897, se va repre^-nt* pentru a doua oară: FUNDAREA ROMEI, IfferuH Utorloâ In 6 ac t-In versuri, de a. Oonbt. Măr.uleMoa. Sala Bforimi. MARE BAL MASCAT, dapft reprezentaţie, oi oon 'ursal întreg el Trupe de balet ţi de BATALION Dl DÂMB____________________________________________________ ling o. Baluri mascate. 0 ir oul Bea ai Romin Cemar tAidoli. Îaia Brayadiru. In fle-oare seară oonoert de orohea-tră sub oondnoerea d-lu! Patera. Vinerea concert High Life | afv IVa [tonala. Orchestra Bublnţtetn Închirieri ţi arendări De arendat.—Moşia Seaca, din Judeţul Teleorman, lingă Turnu-Măgurele, a vina suprafaţa de 6/200 pogoane, Re (li cu arendă pe un period de 5 ani, înoepătorl dela 23 AprlUe 1896. Ori ce lnformaţlunl se pot lua, fie de Ia D-nul N. N. Ză* dărlceanu, domiciliat în Bucureşti, Calea Victoriei No. 171, fie de la D-nal Ion Callnderu, strada Renaşterel No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, s&â la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Ştirbey-Vodă No. 8, £n orl-oe al de lucru de la 12—6 ore seara. De Inehlrlnt Hotelul BaştenI din cătunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu chirie pe termen de 6 ani, începători de ia 28 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori ce lnformaşlunl de la Admullstraţla Domeniului Coroanei, Strada Ştlrbey-Vodă No. 8 Bcnurestl. Dc Închiriat. Sunt de Închiriau ou începere de la 28 Aprilie 1897, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile: Villa Leopold, Vllla Antonia şl vili» Olga, Amatorii se vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Stirbel-Vodă No. 8, în orl-oe si de lucru de la 12—6 ore seara, unde pot vedea planul fle-oărel Viile, cum şl orl-oe alte lnformaţlunl Do arendAl ou lnoepere chiar de acum moşia nano»» din judeţul Brăila, în întindere de seoe mii po >ane toate arabile, avind două mii pogoane grifi arate ou săminţa oea mal bună. A se adresa la d. M. BaohUv an, avocat, strada FSntlnel 28, BnoureştL________________________________ Vinzărl şi cumpărări D« vtnsare spre tăere pădurea de pe moşie Orăştl-Plţl-gaia Jud, Ilfov. Amatorii aă se prezinte str. Scaunele 46. D« vlusare lemne din pădurea Paşcani. Btmjenul, după calitate, 66 fi 60 franol. A se adresa : Str. Batlştel 16 Camere mobilate HotnlMl Pieţei Bibeeeu- Vodă, Unifi Oumeră Trt- l----- lbun.le* Cereri şi oferte de serviciu O nn'imgfrA caută un loc iutr’o familie. Cunoaşte bine menajnl oas»l Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. laformaţiunl utile liâplArln Areuda lingă grădina Herăstrâft, l.apledo vnoA specialitate pentru copil şl cură ou lapte, 59 bani litrul. hMpte de bivoli (A 6o bani litrul. Uni superfln 6 lei kilo. Cremfs o jumătate litru 1 led. Lapte bAlut 80 bani litrul. Transportul la domlolliâ e ooprius în aceste preţuri. A se adresa prlntr’o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-rlel Arenda, în BuourescI, Dlonlsle 40. Un pianist routlnat oferă serviciile sala la aolrele dan* ■ante şl baluri pentru un honorarlu modest. 8. Iaroslav, M< Lalea Moşilor No 90. Franţaiae diploma» deşire reau du Journal. leşons partlouliâres. Ad. bu- Adrese Advocaţi ■Ituill A. RaflhtlTauu Advocat 26 Strada Frumoasă. D, Ae G. Floreaci», avooat, strada Romană, 75 bis. Ie A» Brâtemcu, Popa-Tatu, 83. /. JLe I inan, strada Buzeştllor, 46. Ge Mor [un, Str. Fundătura Leului, 2. Bibliografii A apărut: Gazeta Săteanul ui. Revistă enciclopedică bilunară, No. 8, din 6 Martie 1897, avind un sumar foarte variat şl coprlnzind 14 ilustraţiunl, între oarl şl portretul lui Alez. Lahovarl. Piimlm No. 12 al Focul pentru to I, sub Direcţiunea d-lul Duml'ru Stâncesou, foae literară şl ştiinţifică pentru f-miile. Această revistă, avind uu tipar aiegaut, coprinde o materie Interesantă şl variată între alt-le o poezie inedită de V. Alexandri Intltuistă Jtalada Bardului Dac, preoum şl frumosul roman : Romanul unui Călugăr. llustr-ţ-uul; O. Cofbttc Şl Independenţa Bomtniri, (schiţă alegorică de M. Slmonlal). Se trtmfte grulH un număr de probă, orl-oul oere la administraţie, PaSaglul Bomin 12, Bucurase!. A apărut: fdCgen Electoralii însoţită de Jurlsprudenţa înaltei Curţi de casaţie şl de justiţie, pe aui! 1884—95 exclusiv, şl adnotată de Oonst. D Ţinea-Rieiânesou, avooat. Preţul 2 leL De vînz&re la tipografia Qutenberg, strada Doamnei, 20. Bucureşti. «ffemapAore de Brdita* este titlul unul star oare apare iu B ăila şl care 'şi propune a apăra Interesele maritime şi ale comercialul de cereale. Poreotea vorbei, revistă literară-săptămînală, anunţă că a not&rît a'şT udu'-e linbonătfiţtl pentru care fapt Povestea vorbei 'şi-» asigurat colaborarea d-lur I. Teodorescu, (J R*net.'i şi 8. SanielevlcT. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI K«. k Strada Llpseaal Ha. S Cumpără şi vinde efecte publice şi fac# orl-e schimb de monezi. Curaţii pe ziua de 13 Martie 1897 Cump. Vtnd 4 •/» Ttentă Âinortisabilă. . . 87 *<« 87 ‘li 5-/« » Amortisabilă. . . 96 96 7. «•/. 6*/, Obligat de Stat (Cov. R.) . > Municipale din 1883 102 96 102 96 7. 7* 5*/. > » » 1890 97 '/■ 97 7. 5*/. Scrisuri Funciar Ruralo . 92 7. 93 7* 5»/. > » Urbane . 89 89 7 4 6*/. » » » las!. Acţiuni Banca Naţională. 84 84 7. 1790 t800 » » Agricolă . 220 — 223 — » Dacia Rominia asig. 450 — 454 — » S-tea Naţionala asig. 490 — 494 — S-tatea de CoastrueţiunI . 19i — 194 - Florini valoare Austriacă. 2 *2 2 13 Mărci Germane . . . , 1 26 1 15 Bacaote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 93 — » ruble hirtie . . 2 C5 2 70 Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C|A, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch diu Franh-furt A. M. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 20* L0UI8 JACCOLLIOT , MANCAT DK FOC CAVALEBlI VKGIti CAPITOLUL V Sfîrţitul duelului— Subteranile din Ierino-slaw.—Maşina infernali — Ora justiţiei Ivanovicl şi Holloway sosise la lerino-slaw cu câte*va zile Înainte de epoca fixată pentru adunarea solemnă a Invizibililor. Continuă prudent, rusul prevăzuse cazul când aliaţii săi l’ar părăsi ; prezenţa prinţului Westchine putea să aibă influenţă a-supra lor. Pentru ca să nu fie surprinşi, el hotărlrft să se Incoroueze opera, stabilind o maşină infernală- In subteranele din Ieri-noslaw In care el hotărlseră să atragă pe adversarii lor. Cu ajutorul unul servitor credincios, el a-şezară maşina Intr’un loc ales al subteranei fără a observa că sunt urmăriţi şi, Întorşi tn odaia lor, prlnziră mulţumiţi. Cu toate a-cestea Ivanovicl era toarte neliniştit, căci nu primise nici o ştire de la Cerni-Şug. înainte de a se culca, Ivanovicl spuse Iul Hol-loway: — Ast-f'el, am convenit; la primul semn pătrundem In subterane pentru a Înşela mal bine pe adversarii noştri. Odnowort, servitorul meă credincios, va rezista cit va timp şi lu urmă le va arăta locul unde suntem noi retraşi şi în momentul cînd vor pătrunde în odaia mea, unde subterana se împarte In două, vor profita de ezitarea lor pentru a pune lu comunicaţie acumulatorii cel doi şi maşina infernală ’l va zdrobi pe toţi. — De sigur că aceasta se va Inttmpla şi noi nu avem să ne temem, de oare-ce vom fi la o distanţă de două sute de metri. Cu toate acestea Ivanovicl era posomorit, turburat; nici un respuns nu mal venea, şi perduse cu desăvîrşire încrederea în steaua lui. Cel doul oameni se separară pentru a se odihni clte-va ore. Puţin după aceea două umbre eşiră din mănăstire şi o luară Ia fugă prin stepă. Ivanovicl dormea; visuri groaznice Începu sâ’l tulbure; toate victimele sale veneai! grămadă spre el... deşteptîndu-se, el răcni: — Acesta este un avertisment ceresc : sunt perdut. Alunei o dorinţă nebună de a-şl scăpa viaţa ll cuprinse ; nu avea de cit să iasă prin subterane, să găsească pe cazacii săi şi lncăliclnd pe un cal să fugă spre Orenburg. El Insă ezită... In momentul cînd se revărsa de ziuă, Odnoworth se repezi lu camera sa, striglnd plin de veselie : — Stăptne, cavalerii negri sosesc; peste un sfert de oră vor fi aci. — Ah! strigi! cu bucurie Ivanovicl, suntem scăpaţi, şi alergă cu Hollovay pentru ca să privească sosirea de pe zidurile ml-năstiril. Un spectacol strania, neînţeles, se înfăţişă privirilor lor. Trupa cavalerilor negri înainta în goană, iar la un sfert de verstă Înainte un Tabuucic, călare, era urmărit de doul cavaleri negri. — Inlîiul călăreţ este un trimis al lui Cerni-Şug. Dar pentru ce oamenii lui Hacliim-Ba-chi ll urmăresc. Tabuncicul Insă distanţă cu mult pe cavalerii cari paraseră urmărirea lor, luîud loc în trupa din urmă. Tabuncicul pătrunse ca un uragan în mî-năstire şi dădu Iul Ivanovicl un bilet. Prinţul Vestchine şi contele d’Entraygues avertizaţi fără îndoială de un trădător, nu afl voit să se oprească la Voroneje, el s’afl dirijat spre tabăra Cavalerilor negri. Ilat-cbim Bachi ne trădează. Alergaţi la mine, veţi găsi un azil inviolabil. — Să fugim! Nu. Nenorocire trădătorilor! Săi distrugem. In subterane! zise Holloway. Tabuncicul însă oferi calul săîi lui Iva-novicl şi cînd mizerabilul voi 'să încalice, Holloway, care era lăsat ast-fel singur, îl opri să Îndrepte revolverul asupra Iul. — Nici o mişcare, nici un pas, strigă Holloway, dacă nu vrei să fii mort... Ah... vrei să mă părăsescl, Ivanovicl, să mal adaogl o infamie pe lingă toate laşităţile ce al comis! Nu te voi omori... In clte-va minute Cavalerii negri vor fi aci... Vino să vezi cum un American Îşi apără viaţa sa şi la trebuinţă cum ştie el să moară... — Şi făcu ctţl-va paşi spre subterane. — El biue, fie; să ne apărăm deci, zise Ivanovicl regăsind oare-care energie În a-ceastă oră supremă; cauza noastră nu este încă desperată. Atunci Hollovay luă carabina, viză, şi unul din Cavalerii negrii care nu mal eraţi de cit la două-sute de metri distanţă, căzu. — Atins, strigă Hollovay, cu bucurie. — Şi acum In subterane ! Ivanovicl ll urmă şi, de abia dispărură, cind Cavalerii negri pătrunseră In mănăstire. (Va urma) ÎNTREPRINDERE barometricâ SISTEM PERFECŢIONAT Str. Academiei, 2 (Casa Steiner) Primeşte comande pentru curăţitul basnalelor de la Latrine şi Recepiente; execută prompt şi fără miros orl-ce comande şi cu preţul de 10 lei Vasul mare Pneumatic. DIRECŢIUNEA. A V I S Avem onoare a aduce la cunoştinţa d-lor amatori, că de la Sf. Dumitru 1897, avem de închiriat localul cafenelei şi partea din etagiul I-iă şi al Il-lea care vine d’asupra cafenelei din palatul nostru, str. Doamuel No. 12. Pentru ori ce informaţiunl, a se adresa la Direcţiune In orele de biurott, adică de la 10—12 a. m., şi de la 2—5 p. m., in fie care zi de lucru. Direcţiunea generală a Societăţii de asigurare * Naţionala». „EPOCA" ziar cotidian CUPON 13 Marile 1897 Orl-elnfr va tAIu acest cupon din «EPOCA» nl *1 va trimite, mirt 11 va |>reieuta la llbrftrtlle ar&tnte mal Jos. are drept la anul din premiile CC PBtK|'(JKA KK-DUNE din liwtele renpectlve Cuponul acenta e valabil plnA Ia 16 Martie ora 7 neam. Cititorii din provincie pot trimite costul lu nifcrd peţtale ad&otfind porto. Premiile „EPOGEI" La Librăria L. A. ROB1N IHJPOXT Bu ’uregtl, Oa'ea Vlotorle! 40J Bogdan. Vechile oronlcl Moldoveneşti, Boivencu. Oentril uervoţl -Caian, Opintune asupra reformei învăţă-mîntaiu1 liceal ..... Cogeflniceanu, Letopl«iţeIe Moldovei, II CriNOHtotn. Liturgia sâutuiul Ion • Ctirintodnlo, rttudifl asupra tacticei focurilor de infanterii -Comnn. Sintaxa Umbri germene Cottache, Luslunl perdate. poeslî Curierul de ambe Nejse V, « 4 4 4 IV, Depfirrfţianu, Grigore Vodă, dramă Drac Barcian, Literatură generală Dumitreticu, Paharnici» de 8 zile -Gnrjan, Frederlo cel mare ... Isăzareanu, 8troe Corbeanu -Mania, Şeapte scrisori deschiie regelui Carul - ...... Teieor. Durere, nuvele - Vartic, cuiele şl lupul- - Steinberg, Dicţionar de buzunar pentru cuvinte radicale -VerHi/lea[iuni umoristice -A'acu. Drţptai privat român ... Duma*, Joseph Balsamo, tradusă in ro-mineţte, 5 volume. .... La Institutul (ie Editură Italian «) Ignat Nauiitca (JBAIOVA Troian Demetrescu Privelişti din viaţă — Subita .... - Dumitru Teieor Realiste Virgiiiu IV. Cisman Din anii tineri -/Sofia iVddeJde Fle-uare la rîndul Hău -Dumitru SStdncescu Glume §i Poveşti Zamfir C. Arbure In Exil Mihail IV. Belador Istoria teatrului romîn......................... IdOuim Kuhne Noua ştiinţă de vindecare G.00 8.- 0 50 10 - 2-- 1.50 1 50 2.-3.-3 - 1.50 1.— 1 — 2.— 2.- 2.-1 50 0 30 3.-2.— 10 - 15.- 8.00 8.— 0.10 2 54 0 50 0.56 0 50 0 50 0 40 0.40 0 50 0.5o O.iO 0 40 0.60 0,40 0.70 0,10 0.75 0 50 5.- 250 2.00 1.50 1.50 2.00 2.00 2.50 1.50 5.00 .o0. 125 0.95 0.95 1.25 1.25 1.60 0.95 8.00 I*a Librăria IG. HilHlV, Bucureşti Radu D. Bosetti. Fără iubire, ediţia i- 1 astrală....................... 0 50 0.80 Caieudarul Familiei, ilustrat, 189T. - 1.— o.05 hiccHcu. Cerşetorul, dramă-ldilă originală 1.— 0.65 * Floarea din Flrenze, comedie-1- dilă originală.....................1,— 0 65 ISeculai larga. Poezlî (1890—1893)- - 2.— 1.20 /Stdncescu Dnm. Snoave. - - - 1.50 1.— Rddutescu-IViycr. Scriitori, cititori, critici 1.— 0.65 Condiescu. Conducerea şi întreţinerea maşinelor de vapor. - 2.-- 1.2 Cooder I. Fentmore. Ciorap-de-plele, poveşti americane, I voi. în 4-o ilustrat. 5.— 8.— La Librăria C. 8FETEA (Sf. Qheorgh,) Vatra, »nnl I ..... 34.00 is.oo — anal II.......................... 30.00 10.00 Caragtale, Not» ţl Sohlţe* ... 8.00 1.00 Thaodoreact* O. Bem., Croaiefc din Nârnbsrg ...... l.f(j 0.76 Ptamarton, Dr»nl» ..... 1.00 0.50 Aagiar, Aventuriera....................3.00 100 Administraţia starului nostru primind silnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor jE|»ocai, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-r&tate tu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii. Tribunalul Dolj Secţia comercială şi de Notariat Ordonanţa No. 1440 1897, Februarie 28. Vâztnd cererea tăcută de către d. Ion zis şi Niţă I. Jianu, prin petiţiunea re-gul. la No. 3198, de a se declara anulate trei cambii ce avea de la d. N. B. Io-nescu, proprietar şi comerciant din Cra-iova. fie-care în sumă de cite una inie iei şi datate 25 Ianuarie a. c., din care una cu scadenţa la 1 Octombrie a. c. şi două la 1 Aprilie 1898. pe motiv că în ziua de 12 Februarie corent pe cînd se găsea în tirgul de sâptăininâ din acest 01 aş a perdut portofoliu] in care păstra zisele cambii; Vâztnd că petiţionarul a publicat pei-derea acestor cambii şi prin «Gazeta Craiovel» No. 25 din 26 corent; Vâztnd «-a dekitorele N. B. Ionescu, în urma somaţiei ce i s’a adresat prin corpul Port. acestui Trib. sub No. 931/897, declară că recunoaşte petiţionarului datoria de trei mii în 3 cambii; Văzlnd că faţă de aceste împrejurări rezultă că sus citatele cambii sunt per-dute şi că prin urmare cată a se proeede la Îndeplinirea disposiţiunilor diu art. 335 Cod. comercial; Pentru aceste motive, Noi Preşedintele, înştiinţăm pe orl-ciue ar poseda trei cambii acceptate la 26 Ianuarie a. c. de către N. B. Ionescu Iu ordinul d-lul Ion zis şi Niţă I. Jianu, fie care cambie de cite una mie lei, din care una cu scadenţa la 1 Octombrie a. c. şi două cu scadenţa la 1 Aprilie 1898. să le înfăţişeze In termen de 40 zile de la publicarea acestei ordonanţe la Grefa acestui Tribunal, cu-noscînd că in lipsă de înfăţişare, Tribunalul în ziua de 10 Aprilie a. c. pentru clnd se dispune citarea alit a petiţionarului cit şi a debitorului N. B. Ionescu spre a se decide in această privinţă, le va declara fără tărie faţă de posesorul lor. Această ordonanţă se va afişa în sala Trib., in sala Primăriei Craiova, la Camera de comerciO, in sălile burselor din Bucureşti şi Galaţi şi se va publica prin «Gazeta Craiovel», «Monitorul oficial», jurnalele «Curierul Olteniei» din Craiova, «Voinţa Naţională», «Epoca* şi «Curierul Judiciar» din Bucureşti. Preşedinte (s) B. Roman. p. Grefier (s) M. N. Finfescu. L» Typoţţrittiii EPOCA se află de vin-zare hirtie maculatură eu 50 bani ki-losrr. în pachetede «îtelO ki-lograme. Societatea anonimă a hlrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi in urma unol ana-tise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mtneştl. ta ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus in vinzare în Bucureşti vechea şi prea bine cunuscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hirtie de orez de Panama care; Nu lnegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor rominştl, ca alte hirtil, care iasă un miros foarte neplăcut pentru com* pania distinsă a unul salon higli-liff. Depozitul g-1 al hirtiel «Panama» : Bucureşti str. Plnzari No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandole din Rorolnia. _______________________ PRIMA INDUSTRIE R0MÎNÂ PENTRU Fabricaţiunea de Var alb, Ipsos şi Lespezi de Ipsos VICTOR SOCEC-CÂMPULUNG UNICA. FABRICA care produce varul in furnale sistematice cu focuri continue, garantlnd produsele de calitate superioară fără piatră. IPSOS de calitate superioară pentru ornamente, tencuell şi lucrări do nrtă. Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane fără şipcl şi pentru înlocuirea boitelor de cărămidă între traverse de fer, ziduri uşoare, despărţitoare, cel mal bun material pentru construc-ţiunl de spitale, vile, barace, cazărmi, fabrice, etc., cu schelet de lemn sail fer, absolută siguranţă In contra incendiului. Preţurile cele mal moderate, furniture prompte şi exacte. Comenzile se pot adresa la DEPOU, Calea GriviţeT, 138, si la lubrica diu Cnnpulung. Deposit permanent de toate aceste produse, Calea GriviţeT, 138. WATSON 4fc lOUELL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI BUCURESCI. — Srada Academie!, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢI GENERALI Aî FABRICEl LALL1ER, VERMOT & Co„ LA FERTe-SBUS JOUARRE I W PIETRE DE MOARĂ-** Adevărat fzanţuzeştl, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine legate şi foarte durabile SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA 0 cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţoluri! CALITATE RECUNOSCUTĂ Le Paradis de Mice lb6,—Calea Victorie!.—136 Annonce â sa gracieuse clientele qu’il a re^u la provision de gazon anglais pour la saison du printemps ti 1 fr. le kilog., il l’informe egalement qu’il pos-sede un grand choix de couron-nes â des prix modertts. Cuaii louditia im n.tui i^ii • laMUe lllinuu.T 'illiTjr Nn|i6rleu ''arte Blanche Cart* U’Or ■«« i'uv«e Special* Cxtr* dry \ De vinzare la principalele cofe-| tării şi uiagusine de coloniale. ivr.tutBISNTATf GENERAL PENTRU ROMÂNIA F. BASKEN BUCURESCI. INSTALAŢIIJNI DE Mori şi Fabric! de Spirt TOT FELUL DE MAŞ1NÎ AGRICOLE Cataloage iluatrate grafit, fi franco. Higiena dinţilor şi a goreî Litografia Grassiany s’a reinstalat BuenrescI 43 Calea Victoriei 43 (lingă magasinul de musică Gebauer) Execută oil-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie. Tipografie EPOCA execută tot felul de lncrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi cn preţuri foarte moderate. BAIA REGALA (diu Palatul Eforiei) Bulevardul EliMabeta Aduce la cunoştinţa Onor. Public că cu începere de la 1 Martie a. c., se va servi IS&2 de abur CI. II Pentru bărbaţi lu zilele de: Marţi, Joi, Simbată şi Duminecă; pentru femei: Lunea, Mercurea şi Vinerea. Preţurile sunt: 1 leii, iar Vinerea şi Dumineca 50 baiil. Dlrecţlnnea. Medall« de aur, Viena 1883; Medalie de nnrint, j Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. Autorizat de consiliul de higienă salubritate publică. DENTALfNA ERENŢÂ i»t‘iitrn GM(A şl PULBERE VEGETALA pentru DINţi ale doctorului S. KONYA Sunt două dentifrice recunoscute in ţară şi in străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dinţilor.curâţenie) şi higiene! gurel, dindu-t tot odată un miros plăcut. Preţul: Un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţi, fr. 2. Deposite: in Iaşi, ia Farmacia Frnţi lion.ya ; in Bucureşti, la Farmaciile F. W. Zttrner şi F. Bruss, la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stelila". UZINA DE 8AZ FILARET l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. Dentistul M. BACHER Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale tn arta dentistieă ia expozi- iin din Ilrnxelle«, Bordenx ţi ,3011 etc. 1 Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casu TOrek. CnnonHatiunl 9—12 a. m si ţ—5 ţ,_ m Constantin Simionescu Doctorand tn Medicină Paris, Boule vard Montp&rnass 152 Stabilit de mal mult timp in Paris şi fiind In relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi I prin corespondenţă. «*• 9 TEIRICH & O BUCUREŞTI G.—Strada, 13erzei,—I). INSTALAŢIUNI TELEBRA GAZ v APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - Biurofi de construcţie. - Export Transportaţi la domiciliu în SACI con-ţinlnd fie-care 40 KILOGRAME Sacii sunt PECETLUIŢI cu plurn-buri. COMPANIA DE GAZ BrCTBENUI Bucureşti. - No. ». -Bucurau.