SERIA II.—ANUL HI, No. 400 Kdiţla a treia JOI, 13 MARTIE. 1897 NUMĂRUL 10 BANI ABOWAMEÎfTEIiE încep Ia 1 şi 15 ale fie*eărel luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucttregtl In Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an Sn ţară 30 lei; Sn streinătate 50 lei Şase luni ... 15 > > > 25 * Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3. r? NUMARUL_10 BANI ANCNCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai ila Administraţie In streinătate, direct la administrare şi la toate oficiile de publicitate AnunciurI la pag. IV.0.30 b. linia , > » III.....2.— lei » » » » II......3.— * » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul Un număr vechiă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢEI — No. * APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI TOT RAU Cu mult mal înainte de a se pomeni de vr’o criză ministeriala, am spus că partidul guvernamental se găseşte înlr’o stare desperată, cu atit mal desperata că nu există din ea nici o eşire avantajoasă pentru partid. De atunci s’atl petrecut multe. Situaţiunea colectivităţii a mers în-curcîndu-se din zi în zi, pînă ce a ajuns sa ofere priveliştea unui adevărat balamuc. Toate sforţările făcute de partidul guvernamental nu 1’aO putut scoale din această situaţie mizerabila, ba l’au înfundat şi mal mult, căci sfişierile ab eşit din culise la ţaţa lumii ş’au complicat neputinţa cu scandalul public. Confirmarea aceasta a prevederilor noastre e suficientă ; dar nu strica întru nimic dacă observaţiu-nile noastre sunt confirmate şi din lagărul adversarilor prin mărturisiri preţioase. E o dovadă mal mult că &m fost nepărtinitori, că n’am fost orbiţi de patima politică. Iată ce scrie vechiul organ naţional liberal Romînul, subt iscălitura directorolul sân d. Vintilă C. A. Rosetti : «Majoritatea, neadmiţînd ideia d’a se retrage de la cârmă, sfătuind pe M. S. Regele d’a face apel la conservatori, nu sunt de cât trei com-binaţiunl posibile : «Un minister compus de d. D. Sturdza, excluzându-se din el persoanele cari formeazâ curentul opus. «Un minister Aurelia», cu liberalii cari formează cel-l’alt curent, şi în fine : «Un minister mixt în care să fie egal reprezentate cele două curente. In contra celor trei combina-ţiuni se ridică serioase obiecţiuni. «Ministerul Sturdza va nemulţumi pe d-nil Aurelian, E. Costi-nescu, V. Lascar, Em. Porumbarii şi pe mare parte dintre membrii Parlamentului. «Aceşti nemulţumiţi, împreună cu opoziţia d-lul N. Eleva, vor da naştere la noui complicaţiuni. «Ministerul Aurelian nu va satisface pe d-nil Sturdza, Cantacu-zino, Ferechide, Nacu, etc. şi pe partizanii lor. «Rămâne deci ministerul mixt. Putea-va însă d. Sturdza să lucreze în deplină armonie cu d. Aurelian ? «D. G. Cantacuzino cu d. V. Lascar V ffD. Ferechide cu d. Costinescu ? E greu de crezut că înţelegerea, chiar de s’ar stabili azi, ar ţine mult timp».. Prin mărturisirile de mal sus ale celui mal vechi organ naţional liberal, care în vălmăşagul de astă-zl sta ca simplu privitor simpatic partidului de Ja guvern, se întăresc in modul cel mal desăvîrşit cele spuse de noi încă de atîta vreme. Colectivitatea, din vina el ş’a nimănui altuia, a ajuns într’o situa-ţiune din cele mal primejdioase, din care teafâră nu mal poate eşi. Rominul, care e în mijlocul fra-mîntarilor fără a ti interesat în nici o coterie, care vede de aproape şi dezinteresat, mărturiseşte adevărul asupra situaţiei şi vede bine posomoritul viitor al partidului liberal. Trei ieşiri sunt din situaţiunea insuportabila de astăzi; dar la toate trei partidul liberal trebue să plătească groaznica vamă, trebue să lase o bun? parte din trupul şi sufletul săQ. On-ce ar face, colectivitatea e osîndita să^se sfărîme ; singura pu- tinţă a el, de ase mal menţine cltă-va vreme la guvern, e să nu-şl limpezească situaţiunea, ci să caute a prelungi încurcătura de azi, din care toţi colectiviştii profită personal şi numai ţara pierde. De îndată ce criza s’ar rezolva, ori în ce fel, ar pierde colectivitatea. Munteni în ÎSIflnrlie. Peste 19 zile se încheie anul financiar. In 19 zile «Iar trebuie să fie votat bmlgetul şi promulgată legea budget ară. Pînă azi, însă, nn singur bmlget nn s’a discutat ori votat «le comisia bu«lge-tară. Hal mult încă, acest bn«l-get nu se poate echilibra «le cât votîndu-se modificarea a două legi «le impozite din cele mai înseninate: patentele ţi timbrul. Ei bine, neruşinata Cameră pe care o avem, are pretenţia ea în 19 zile,«lin cari nu ştim câte se vor mai pierite cu criza ministerială, să treacă prin comisia bndgetară toate budgetele, să voteze budgetele şi să treacă prin Cameră şi Senat impozitele patentelor şi timbrului. Ar fi şi anormal ea adunătura «le gheşeftari care a lăsat timp «le un an şi jumătate armata fără armament să voteze, în alteeou-«liţiuni, cea mai importantă lege «tare aparţine parlamentului să o voteze, legea budgetară. PAHONTUL ROMIN Indală ce «salvatorii naţiune!» aii pus sfă-pînire, anul trecut, pe munca şi destinele ţfirel, a plecat la Botoşani d. Dimitrie Sturdza şi a improvizat un fel de Întrunire în-tr’un mic salon al treatrulul. Aci şeful patrioţilor cu patentă a ţinut o cuvîutare patetică al cărei rezumat era cam acesta : «Fraţilor, am venit la putere pentru a salva ţara de corupţia şi umilinţa în care aft aruncat-o conservatorii reacţionari, duşmanii neamului romînesc. Toate libertăţile dobîndite cu atîtea sacrificii de marele nostru partid ne-aft fost răpite. Fac apel la sentimentele d voastre patriotice ca să fim uniţi, mal cu seamă acum eînd focul arde la hotarele noastre». Apoi vorbind despre candidaţii pentru a-legerile generale, a recomandat pe cel cari au şi fost numiţi, iar pentru colegiul al treilea a propus, cu ardoare naţională, pe ţăranul romîn G. Rusu zet Cornacifl. Ordinul s’a executat întocmai. Şi deunăzi, Rusu Cornaeiii, fiul sufletesc al °d-lul Sturdza, s’a dovedit înaiutea tribunalului de Botoşani că este rus neîmpă-mîntenit şi a fost, prin urmare, şters din listele electorale. Vă închipuiţi cit de libere aii trebuit să fie alegerile din 1895, dacă aii pătruns în Parlamentul romtn piuă şi Muscalii! MAI AVEM GUVERN ? Am vrea să ştim dacă mal avem guvern. După Constituţiune, guvernul se compune de opt miniştri; de atîtea zile însă noi n’avem de cît şase miniştri şl d. A-urelian nici întoarce la toc pe cel duşi, nici nn pane alţii. Al doilea: Agronomul, pretins preşedinte al consiliului de miniştri, tratează ţara ca pe vre-una din moşiile cîştigate prin cunoscutele d-sale procedeurl; întrebat de re-presentanţi d ai naţiune! asupra crizei mărturisite chiar de d-sa, d. Aurelian răspunde că nu e «în interesul partidului liberal» să dea lămuriri. Dar ţara n’are nici un interes să fie lămurită ? Numai gaşca colectivistă există pe pă-mîntul Romîniel, şi numai de interesele el e vorba ? încă o dată : avem guvern, ori ce blăs-tămăţie e asta 1 SITUAŢIA COlECTIVITÂTIi Cestiiinea principală.-- Rupturii mau Împăcare? — Budgetele. Cestiunea principală Tratările de împăcare între au-relianişti şi sturdzişti au ajuns deja pînă acolo, că nu este om care să creadă că mai e posibilă o reconciliare a celor două nuanţe. Această observaţie corespunde perfect cu situaţia : D. Aurelian tratează cu d-nul Sturdza, iar partizanii lor se înjură. Tratările durează deja de cite-va zile şi totuşi nici o soluţiune nu este dată pînă in momentul cînd scriem aceste rînduri. Se zice că pricina tărăgănirilor este cestiu-nea :.Cine să aibă direcţiunea a-facerilor? Aceasta este cestiunea principală asupra căreia im se poate stabili un acord. Sturdziştii reclamă pentru dîn-şii direcţiunea afacerilor şi drept garanţie vor să impună pe d-nul Gogu Cantacuzino la ministerul de interne. Iar d. Aurelian admite şefia d-lui Sturdza, dar... d-nul V. Lascar nu mea să părăsească ministerul internelor. Buptură sa A împăcare ? Pretenţiunea sturdziştilor de a avea direcţiunea afacerilor lasă pe mulţi să întrevadă că se pregăteşte şefia d-lul Gogu Cantacuzino şi chiar această împrejurare face pe d. Aurelian să nu cedeze. Spiritele sunt atit de excitate în colectivitate din cauza acestei agonii lungi, în cît ori-ce soluţie s’ar da crizei, criza tot n’ar înceta, căci venind sturdziştii la putere, ar avea împotriva lor pe aurelia-nişti aliaţi cu fleviştiî şi vernesca-nii ; rămînînd aurelianiştii la putere, ar avea împotriva lor pe sturdzişti, băncile şi creditele ; un guvern dualist ar însemna o luptă permanentă de influenţă între cele două nuanţe. Aici au ajuns lucrurile în urma lungilor tratări de împăcare. Partid liberal nu mai există, ci există o colectivitate împărţită în două tabere. Budgetele Ceea ce întîrzie atit de mult o soluţiune a crizei, sau mai bine zis o ruptură între d-nii Dini. Sturdza şi P. S. Aurelian, este faptul că amîndoi dispun de forţe egale. D. Sturdza e în minoritate atit la Senat cît şi la Cameră, dar are budgetele în mină;d. Aurelian are majoritate dar n’are budgetele, cari sunt oprite de d. Gogu Cantacuzino la comisia şi la subcomisiile budgetare ale Ca ■»'erei. Şi d. Sturdza nu poate să guverneze fără majoritate, nici d. Aurelian fără budgete. NICI PESTE TREI ZILE Criza, care durează de multă vreme în partidul colectivist ş>‘ a izbucnit de cite-va zile făţiş * hiar In guvern, se Iră-gânează fără ca liberalii să fie în stare a o rezolva. A ajuns deja un scandal public şi o primejdie naţională, criza aceasta. Scandal public, căci nimeni nu înţelege cum liberalii n’aO măcar atîta demnitate în cit să simtă că ţara nu e întru nimic vinovată de păcătoşia lor şi prin urmare nu e datoare s’o suporte. Primejdie naţională, căci, Sn vremuri din cele mal grele, n’avem guvern care să ingrijească de interesele Statului romtn. Toată atenţiunea colectiviştilor, de la d. Sturdza, şeful | artidulul, de la d. Aurelian primul ministru şi pînă la cel din urmă ienicer liberal, e absorbită de sfişierile intestine. Colectivitatea a abuzat de răbdarea pubii^^w.'daCorlnMnca.ro Dar nu-şl dă seamă de aceasta. In loc să se grăbească a schimba —chiar cu preţul celor mal dureroase amputa-ţiunl—o situaţie nesuferită, pare că-I place starea asta zăpăcită. întrebat la Cameră de un deputat din majoritate, asupra cizel ministeriale, primul ministru Aurelian nu numai n’a dat nici un răspuns Ieri. dar nici peste trei zile—după regulament— n’a făgăduit să-l dea. Vra să zică, atit de gravă e situaţiunea, în cit guvernul nu crede că va putea rezolva criza nici peste trei zile. TRIBUNA POLITICA Camerile actuale sunt dupe tratate cum merită. Se produce o criză ministerială şi guvernul refuză a da orl-ce lămurire. Chiar în termenul reglementar de 3 zile, cînd ministrul e dator a răspunde interpelărilor, inconştientul Aurelian refuză de a vorbi. Nici măcar formele nu se mal păstrează. Doul miniştri aii demisionat. Lucrul acesta se anunţă în mod oficial în Parlament. Dar el nici nu sunt înlocuiţi nici nu se însărcinează alţi miniştri cu interimatul departamentelor lor. Aceasta dovedeşte o lipsă de jenă fără exemplu. Cind o demisie este oficial anunţată, imediat să inlocueşte titularul ori un interimar ÎI ia locul. Cind situaţia e aşa in cît locurile vacante să nu poată, nici provizoriu fi înlocuite, atunci e criză şi Parlamentul îşi suspendă lucrările, de oare-ce n’are in faţa lui un ministru răspunzător pentru fie-care departament, cărui să-I poată cere socoteală. Cu inconscientul Aurelian, insă, lucrurile să petrec mal comod. El o duce înainte rugind Camerile să nu să îngri-jască şi să aibă răbdare, căci el va regula lucrurile cum va fi mal bine. Cum zice Francezul: Unde e jenâ, nu-I plăcere. SOLUTIUNEA CRIZEI Lehuzia prin care trece colectivitatea de un an şi jumătate a adus lumea la convingerea că cea mal bună soluţie a crizei ministeriale este însăşi criza. Intr’adevăr, pentru balamucul colectivist nu sunt de cît trei alternative, de o potrivă supărătoare : ori se împacă sincer diferitele mădulare ale partidului—şi atunci, ne mai fiind nevoi de exploatat, pescuitorii în apă turbure nu ’şî ar mal putea exercita productiva-le meserie ; ori învinge d. Aurelian, şi în cazul acesta toate ghelirurile rămîn pe seama ermafrodiţilor săi politici, iar cohorta d-lul Sturdza rămîne pe drumuri; sau, în fine, birue şeful efvrtiv al partidului—şi, în ipoteza aceasta, plevuşcă pe care o hrăneşte d. Aurelian rămîne pe uscat, expusă să moară de foame. In toate cazurile, cum vedeţi, nici o soluţie a crizei—afară de criza însăşi—nu e folositoare turmei colectiviste în general. Pe cînd criza satisface toate trebuinţele partidului. Căci: In balamucul de azi, aurelianiştii exploatează calitatea lor de amici al guvernului ; sturdziştii, scontează pe aceea de viitori amici;—şi vice-veisa : aurelianiştii specu- lează, la credite, posibilitatea de a deveni sturdzişti; pe cînd sturdziştii sunt menţinuţi în caşcavalul Băncel de teamă să nu devie aurelianiştl. In aşa situaţie, de o singură eventualitate se îngrozesc rozătoarele : să nu cumva să se limpezească lucrurile. Acesta este şi motivul—de bună seamă —pentru care, de un an şi jumătate, toată suflarea colectivistă lucrează pe capete pentru a menţine starea de criză—ceea ce, în limbagiul negustoresc al samsarilor naţio-nali-liberalî, se traduce prin «buna stare a eleşteulul în care se bălăcesc cu folos am-fibiile marelui partid». Atit e de adevărat raţionamentul meu, în cît mă prind pe ce poftiţi că chiar daca s’ar ajunge—ceea ce nu pare probabil—la o altă soluţie, ea va fi numai aparentă, iar în realitate vom fi tot in criză, căci, în definitiv, alcătuirea colectivităţii este, ea însăşi, rezultatul unei crize prin care a trecut partidul care se numia odinioară liberal. Ywann. TRIBUNA LITERARA Politică şi Delicateţe Istoria e adevărată şi merită povestită. Intr’un oraş mare de provincie, safl mal bine într’o capitală mică, numele nu importă, este un negustor băcan foarte deştept, partizan hotârît şi neascuns al conservatorilor. Colectiviştii nu ’l puteaîi suferi personal, însă n’aveafi ce ’l face, de vreme ce băcănia lui este în localitate singura prăvălie de clasa întâia In această ramură, fiind asortată lotdeuna foarte bogat după modelul băcăniilor de lux din oraşele mari. Ce se întâmpla însă ? Acum câtva timp, un fost ministru conservator merge să se a-şeze pe toată perioada electorală în acel oraş, fiind hotărît să candideze acolo în oposiţie contra guvernului colectivist. Pentru aceasta, ia cu chirie rîndul întâifl al caselor negustorului conservator, pe strada principala, de-asupra băcăniei. Asta a înfuriat la culme pe liberali. O deputaţiune a lor se duce la băcanul nostru şi ’l interpelează foarte grav : — Aî dat casa cu chirie ciocoiului ? — Da. — Dă ’I arvuna înapoi ! — De ce ? — Fiindcă nu face tocmai d’un negustor, de unul d’al noştri, să ’ţl dai casa la ciocoi. — Da nu sunt d’al dv. deloc; mă iertaţi; ea sunt conservator. — O să te căeşll! In adevăr, numal-decat încep şicanele — la vamă, la accize, la drnmnl de fer, etc... şi nu numai atât: colectiviştii încep să facă propagandă între al lor, şi în două-trel săptămâni, câte unu-unu, nici unul nu mal calea în bacănia conservatorului. Negustorul, de şl se ştie boycotat. bagă de seamă câ vînzarea în toate privinţele rămâne aceeaşi ca totdeuna, afară, se înţelege, de ţuică şi pelin, unde constată o scădere de consum simţitoare. Dar în sfârşit, colectiviştii nu consumă numai ţuică şi amar, mal ales când nu sunt în oposiţie. Atunci, negustorul inteligent pricepe cum merge treaba : liberalii, pentru a nu’şl călca jurămlntul şi ♦ot de o dată a nu se lipsi de trutandalele şi delicateţele conservatorului, nu ’1 mal câlcail în prăvălie, dar trimeteafl om să le tîrguiască fără a spune pentru cine. Inir’o zi, din conversaţia mal multor muşterii la ţuică, află că seara e masă mare la cueonul Ianeu X.., un chiabur foarte col-ţat, iniţiatorul boycotulul. Cueonul Ianeu cinstei cu un mare dîner de gala pe un ministru şi vreo dol-trel oratori din Bucureşti, cari veniseră cu o -azia alegerilor să ţie o întrunire publică. Cucoana Iul cueonul Ianeu e tot alât de celebră pentru mesele’l de gală ca şi pentru eleganţa el. Negustorul nostru tocmai In ziua aceea primise un mare taxid de prospătură şi lipise pe geamurile mari ale prăvăliei: ICRI M0IU PRIMA—STRIDII PR0SPEŢI- S0M0NU DU II IUN, etc. Era duminică, pe la unsprezeze dimineaţa: prăvălia gemea de muşterii, cari îşi luaO aperitivul şi mezelicurl pentru dejun. Un ungurean intră cu sgomot: — Câte parale icrele mol? Dar negustorul, strîngăndu’şl sprîncenile, ca şi cum ar fi voit să facă o asociaţie forţată de idei depărtate, răspunde prin o altă Întrebare : — Câte’ţi trebue, drăguţă ? — ... Vreo două-trel chile. — Aşa?... Da de unde eşti d-ta? — De unde sunt, de unde nu sunt, câte parale ? — Dacă nu spui de unde eşti, nu ’ţl dafl: icrele sunt arvonite de boerl. Ungureanul stă un moment la gînduri şi pleacă. Peste vreun sfert de ceas, în timp ce icrele se vindeafl pe capete, intră o jupi-ueasă, o băbuţă bătrână, care, uitându-se în toate părţile, zice : — Sărut mâna, măiculiţă; aici e băcănia a mare ? — Ia vezi, ce pofteşte dumneaei, strigă negustorul la un baiat. — L re mol aveţi ? — E-te. — Cum daţi ocaua ? — ... O.raua?... Câte pofteşti să iei? — Vreo două-trel oca. — Da pentru d-ta ? — Aş! unde mănânc eti d’alea 1 ? Să mă ferească DumuezeO! ett postesc... Pentru boerl. — Care boerl? — Nu spulfl. — Dacă nu spui, n’am icre. Dar baba, mal deşteaptă de cât ungureanul, face un semn discret, trage la o parte pe negustor şi ’l şopteşte încet: — Măiculiţă. sunt dela conul Ianeu; da să nu care cumva să ’l spui câ ţi-am spus, că ml-a spus să nu care cumva să ’ţl spulfl. — Aşa?... Dela conul Ianeu ?... Atunci spuue’l Iul conul Ianeu că pentru dumnealui le fac cu 100 de lei ciulo. — Val de mine! unde s’a mal pomenit? Mi-a spus să daO, dac’o fi la o adică, pin’la 28 lei. — Dacă’ţl place; dacă nu, voia la dv., marfa la mine; dacă vrea să cumpere, să poftească conul Ianeu aici, că ne Invoim noi. A plecat băbuţa foarte mâhnită de ne-succesul misiunii sale diplomatice.—Înainte de amiazl, intră In băcănie un funcţionăraş 2 EPOCA foarte pirpiriii, deşi afară era destul de ger •, zice : — B ete, o drojdie. După ce bea drojdia şi’şî suflă In degetele degerate, funcţionăraşul Îşi face loc cu pardon prin Inghisuiala prăvăliei şi ajunge plină la taraba de marmură. Aci se opreşte să dea un tlrcol cu ochii la marfă. In momentul acesta, negustorul scoate capacul de la putinica a doua de icre. — El, bravo! zice tliifirul; ţi-a venit icre proaspete?... Cum dai cliilo? — Da de ce întrebi? — Vreai! să cumpăr. Atunci băcanul, gustând cu vtrful cuţitului o probă din putinicâ şi măsurând cu o-chil de sus pînă jos pe muşteriii: — Nu face pentru d-ta, zice... astea nu sunt de cosac. — Da ce’ţl pasă d-tale, dacă vreai! eO să cumpăr ?... Câte parale ? — Vezi că marfă de-asta nu pot da cu parallcul... Vrei să iei mal mult? Ttnărul, fără să şovăiască, răspunde hotărît: — Trei chile. — Cât ?... strigă băcanul, pufnind de rîs. El, vezi, aici mi-al plăcut: auzi fason de trei chile de icre mol! Apoi, Intorcendu-se către unul din băeţl: — Băete! încă o drojdie la domnul, că’l e frig. Dar funcţionarul supărat: — Mersi, domnule, nu’ml trebue; dar să ştii că nu’ţl mal calc în prăvălie. — Păcum eşti d-ta liberal, răspunse băcanul rtzăod şi mal tare, mă mir că al băut aici şi drojdia întâia. Tînărul a eşit trîntind uşa. E aproape de amiazi, când o călească mândră se opreşte în faţa prăvăliei. Feciorul sare repede de pe capră şi strigă în uşă: — Să vie un băiat afară! Băiatul ese repede şi se întoarce: — întreabă cucoana de icre mol. — Cucoana lui conul Iancu ?... Spune ’I că nu prea sunt proaspete... nu face pentru dumnealor... Dar, dacă pofteşte, dă’I să guste. Şi ’1 trimete cucoanei din putinica nouă o linguriţă plină pe o frunză curată de viţă. Băiatul se întoarce: — Zice că sunt bune. — Mă mir. Tocmai la mine să fie icre bune... 1 Zicând acestea, băcanul ese de grabă afară la caretă şi, după multe reverenţe, se adresează foarte miorlăit cucoanei: — Sărut mâna, madame X..., sărut mâna... De ce nu poftiţi jos ? Nu’i nimeni în prăvălie ; numai câţiva mitocani... nu vă cunoaşte. Poftiţi să vedeţi şi alte mezeluri... avem stridii, brâuzeturl proaspete, ne a venit o langustă vie... ...şi ’I înşiră, foarte volubil, toată lista prospăturilor sosite de dimineaţă. Cucoana stă un minut la gânduri, dar nu poate resista mult; coboară din caretă şi intra foarte înţepată în prăvălie... După o scurtă inspecţie şi o lungă tocmeala, în timp ce aspira cu nesaţiâ caracteristica atmosferă, îmbibată de atâtea parfumurl grase şi pofticioase, o atmosfera de care’I era dor de multă vreme, cucoana, îmbătată de a-tâtea bune emanaţiunl, se porneşte pe tîr-guială, şi negustorul scrie : două ihile de icre mol, trei bucăţi eainembert, un cliilo somon, una langustă vie, opt duzini stridii, un ananas, un flacon curaţao triple-sec... De mult nn mal intrase în băcănie cucoana ! Acum îşi scotea din capete, pe când muşteriii ceilalţi. între cari mal mulţi tineri ofiţeri, în curent cu afacerea boycotulul, privind-o cu admiraţie, îşi dedeail coate. Cucoana, foarte satisfăcută, vrea să plece: Apropo, cuconiţă, sărut mâna: şampanie ? Am ceva bun de tot; un Pemmery extra, garantat. — Cumîldal? întreabă cucoana, aruncând pe sub genele’l mal pudruite de cât ari- [iile unul fluturaş de noapte, o privire ga-eşă către tinerii ofiţeri. — Mal eftin de cât oriunde, cuconiţă. Dacă dv. găsiţi cu preţ ca la mine undeva, primesc să nu’ml daţi nielo pară. — Atunci, sâ’ml trimeţl şi şease sticle de şampanie... Bonjour! Şi cucoana, salutată piuă la pămînt de toţi tinerii, ese condusă pînă la caretă de băcan, care'l zice: ! — Sărut mâna, madane X... sărut mâna : nu ne uit 'ţl... avem totdauna lucru proaspăt ; imposibil să găsiţi in altă parte. | Careta a plecat. Bacanul, frecându’şl mâinile, se Întoarce înăuntru şi, pe când baeţil încarcă în coşuri marfa comandată—un con-delă de peste trei sute de lei,—zice, făcând cu ochiul către tinerii muşterii: — Uite, «i’aia îmi plac mie liberalii... oameni cilibii ! când e vorba de delicat* ţe, nu se mal încape politica. B iete ! un rîud de ţuici la domnii!.. fac eil cinste! <'ara|(la)e. DE LA ATENEU Duminică seara d. Ştefan Mihăilescu şi-a desvoltat conferinţa" sa : despre Radia-li uni. Public era mult in sală; cu toate că subiectul era bine preparat şi expus într’o formă sugestivă şi uşor de prins, totuşi nu s’a dat atenţia Îndestulătoare şi meritată. Conferinţa a fost o disertaţie ştiinţifică asupra razelor de orl-ce fel şi asupra naturii lor. Conferenţiarul a avut grijă însă ca să vestească pe auditorii săi că n’are să vorbească nici decum despre razele de speranţă, razele de noroc şi în genere despre acele de cari ne vorbesc poeţii, ci va vorbi numai despre razele cunoscute în fizică. Ce este o rază ? Orl-ce acţiune de transmitere în linie dreaptă este o rază. Raza deci este «o pi-păire depărtată, o incitaţiune la distanţă». Ea ne pune în contact cu un corp pe care nu’l putem cunoaşte prin atingere imediată. Şi, admiţlnd concepţia mecanică a univer- sului, după care totul e mişcare, urmează că sub acest raport o rază nu este de cit o linie dinamică, o undă vibratoare. Toate sensaţiunile pe care le avem nu sunt de cit efectele acestor vibraţiunl. a căror intensitate variază. Vibraţiile considerate sub raportul timpului sunt sunetele, cele considerate sub raportul spaţiului sunt culorile. Conferenţiarul insistă în deosebi asupra vibraţiunilor de sunet. Cum se radiază sunetul ? Razele sunetului, safl se calcbează, satt se contrazic, sau se adună şi se confundă. Contrazicerea şi adunarea se numesc interferare. Interferarea nu se întîmplă numai în lumea fizică, dar şi în cea psihică, şi aci e partea rea. In capetele oamenilor prea de multe ori se interferează ideile. Prea de multe ori vedem pe omul care admite mal tot ce spune altul. Prin aceasta se explică scepticismul. Şi, conferenţiarul aseamănă pe şceptic cu un căpitan de marină, care ar spune: «eil am o corabie minunată : o corabie fără pînze, fără catarg, fără ancoră, eţc...» Dar să revenim la fizică. . Ziclnd că nu putem cunoaşte natura de cit sub forma de mişcare, nu urinează că am înţeles adevăratul fond al el. Cum este natura In sine, nu putem şti ; toată ştiinţa se Întemeiază pe ceea ce con-ştinţa noastră ne dă, şi aceasta nu o putem admite ca fiind adevăratul adevăr. Acesta e rezumatul conferinţei d lui Ştef. C. Mihăilescu. Desele aplicaţiunl pe cari d-nia sa le-a făcut la viaţa morală a stîrnit multe aplauze dar a făcut să se piardă întru cît-va din consistenţa subiectului. Zara Exposiţiuuea de pictură a d-lul Grigorescu, care urma să se închiză Ia 9 Martie Duminică, va mal fi deschisă, în urma stăruinţelor mal multor amatori, încă o săptămînă, pînă la 17 Martie. Putem anunţa cu bucurie că, mare parte din tablourile expuse sunt deja vîndute. Ministerul cultelor şi instrucţiunel publice a făcut deja o fericită acbisiţie pentru galeria noastră de tablouri, cumpărînd pentru suma de 15.000 lei— între altele- două admirabile tablouri, din care unul înfăţişează o tinără ţigancă, iar cel-l’alt it» amator de estompe. De alt-fel, publicul iubitor de adevărate o-pere de arlă, nu are de cît să se grăbească. Ultimele zile în cari marele nostru artist a consimţit să rămlie încă expuse operile, sunt re-servate, după dorinţa amicilor de bele-arte, tocmai pentru educaţiunea artistică a publicului, căruia i se presintă ast-fel un fericit prilej de a admira o parte din lucrările cari fac mîndria şi fala artei noastre naţionale. * * * Profesorul de la şcoala superioară de râs-boiă d. dr. E. Grigoroviţi, cunoscutul autor al gramaticei şi al marelui dicţionar de limba rusă, a scos, din îndemnul Alteţei Sale Regale Principelui Moştenitor Ferdinand, o mică operă de cea mal iminentă importanţă, avind adică în vedere contactul militarilor noştri cu armatele puterilor învecinate la o eventualitate de războiţi. E un manual portativ cu titlul: «Lexicon de Companie romîn-rus-belgar-german». Cartea are la toate textele străine pronunţare figurată şi este aprobată de Marele Stat-Major. Se află de vînzare cu preţul de lei 3,75 la librăriile V. Socec si Carol Mfliler. Textele populare traduse în versuri şi citate de d. .Tules Brun în conferinţa sa asupra «Epo-peel Romîne», conferinţă ţinută la Ateneă şi la Fondaţiunea Carol I, sunt împrumutate din opera «Romancero Roumain», de arelaş autor, cu o prefaţa de d. Sully Prudhomme, de la Academia franceză. De vînzare la toate librăriile. Preţul 3 lei. Conferinţa d-lul Jules Brun se va publica în broşură. * * *■ Amintim publicului că Joul, 13 Martie, va a-vea loc, in sala conservatorului (vis-â-vis de teatrul Liric) primul concert de muzică de cameră, organizat de valorosul violoncelist Di-mitrie Dinicu. M. S. Regina va asista la acest concert. începutul la orele 8 jum. seara. *** A apărut ediţia a doua din «Cursul practic de limba germană şi Compendiul de gramatică germană» întocmite de d. Virgiliu Popescu profesor la liceul Sf. Sava, şi care s’atî aprobat de onor. minister al Instrucţiunel publice şi Cultelor cu No. 604 din 24 Ianuarie. 1897. OFORMAŢll Criza ministerială Toată lumea începe a se plutişi de această criză a colectivităţii şi mulţi deputaţi o găsesc atît de obositoare şi stupidă, în cit de necaz tratează acum cu cele mat graţioase epitete atît pe d. Sturdza cît şi pe d. Aurelian. Guvernul încă n’a demisionat şi deja lumea politică este scîrbită de spectacolul hidos pe care! dau fruntaşii colectivişti. * * # D. Gogu Cantacuzino a început deja atacurile sale deghizate în contra d-luî V. Lascar, la al cărui portofoliu rivneşte atît de mult. Intr’un articolaş scris de el însuşi şi publicat în Voinţa Naţionala de aseară d-sa scrie la adresa d-lul Lascar următoarele: Pe aceste timpuri de minciuni, cînd unii, cu o continuitate remarcabilă, caută să presinte lucrurile aşa cum le convine, iar nu cum sunt în realitate...» ♦ * * D. Ştefan Şendrea a declarat a-seară la orele 8 şi jumătate unei persoane, următoarele: — Nimic nu e hotărît. Probabil că nici mîine nu se va sfîrşi criza. * ♦ V Stăteşciştii au început deja, campania in contra aurelianiştilor prin Liberalul. D. Al. Djuvara a dat un articol violent în contra d-lul Aurelian. Articolul a fost cules deja, cînd cîţl-va stăteşdşti l an oprit pentru o altă zi şi l’aii înlocuit prin un atac în contra d-lul Mir-zescu, atac din care extragem următoarele : 4 Hi Misirul Instrucţiei publice a «lovrtlit fntr'o singură şedinţă «louă lucruri: inttiu, eă e tot aşa de străin de instituţia Teatrului Naţional ca de toate aşezăiuiu-tele cari Mint de resortul departamentului său; şi al douiiea, eă prin modnl d sale de a discuta nu onorează tocmai mult bauca ministerială». Wnmormintarea iui Ai. Etahovari Societatea macedo-romînă din capitală a înstinţat comitetul executiv al clubului conservator, că va lua parte la inmormîntarea regretatului Al. La-liovari. Societatea va depune şi o coroană pe mormîntul ilustrului bărbat. * * * Următoarea telegramă a fost expediată din Giurgiu : Doamnei Simona Lahovari Rue la Boâtio 130 Paris. In durerea ce v’a izbit, prin pierderea ilustrului vostru soţ, durere la care participă ţara întreagă, puteţi găsi consolaţia în legile fireşti ale omenirel. Ţărel însă, naţiuuel Romlne în doliu, nu-1 rămlne de cît a scălda în lacrăml ireparabila pierdere a valorosului om de Stat şi fiu devotat neamului, a stâlpului fâră seamăn sprijinitor al drepturilor Sale. Noi, orăşenii GiurgiuvenI, împărtăşind din inimă această profundă durere, permiteţi-ne, stimată doamnă, a vă exprima nemftrginitile noastre regrete. General Costa-Foro, N. I. Lăzărescu, Nb-olae M. îuca, Căpit. N. Marinescu, Niţă S. Bădulesi-u, M. Urbei, Th Grozovilz, ’Căpit. Malaxa, G. S. CoşoI, D. S. CoşoI, Gr. Grozovitz, At. Tanâsescu, C. S. CoşoI, D. Carvonide, Al. D. Profirescu, Van Saanen, I. Scărlălescu. V Naeu. P. George Pa-risianu, Mih. Stoianovitz, F. Batic. V. Dimi-trescu, G. Teoharidi, A. Mărgăritopol, D Ioan, Al. Mieulescu, M. Popescu Hodivoianu, Ilagi Hr. Miliail. C. IL-istu, Mih. Ionescu. C. G. Po pescu, Ghiţă I. Nicolaevicl, Ioan Popescu Ho-divoianu. S Teodorof, G. I. DrSgănescu, Ivan Gabroveanu. Iordan Ionescu, G. Z. Gheorghiu, A. Dimitrescu, D. Stefânescu, G. Nicuîescu, G. Gheorghiu, Şt. Paplica Ioan Brebenei, Eftimie Mieulescu, Arist. Pulopolu, N. Audreioviel, N. Căminişteanu, I. Stănculeseu, M. S. Baduiescu, I. KirovicI, Alexe Ioan, Iancu Marinescu, V Bă* răseu, Gr. Marinescu, A. Stoenescu, Teodor Teodorof, Anton Boşman, St. Stătescu, N. Baduiescu, Ioan Ivan. In şedinţa de ieri a Camerei, d. ministru de războiţi, general BerendeiO, a cerut deputaţilor să se ocupe de urgenţă cu studiul legel asupra poziţiei ofiţerilor. Pentru a proba necesitatea el, ministrul de războiţi a declarat că fără a-ceastă lege, nu se pot complecta cadrele armatei». O delegaţiune compusă din oameni technicl, membri al Uniunel drumurilor de fier germane, va sosi In capitală, în ziua de 5 Maiu viitor stil nou, şi va face două conferinţe asupra căilor ferate. D. inginer Puşcariu, şeful diviziei de mişcare, e însărcinat cu întocmirea programului pentru recepţiunea acestor oaspeţi. Marea preocupare a guvernului sunt bugetele. îngrijirea e atit de mare, în cît primul ministru s’a văzut ieri nevoit a aminti Camerei că trebuie să se ocupe serios cu studiul bugetelor, de oare-ce suntem la finele anului bugetar. Cuvintele mari n’aii lipsit primului ministru pentru a stimula Camera. Atît interesele Statului cît şi prestigiul d-voastre de reprezentanţi al naţiunel» reclamă ca discuţia bugetelor că se înceapă cît mai curtnd, a spus d. Aurelian. EDIŢIA . 3* (Serviciul Agenţiei Romine) Berlin, 11 Martie. Cortegiul burghezimel care a defilat pe dinaintea monumentului Iul Wilhelm I era impunător. Majestaţile Lor Imperiale. împărăteasa Friderich şi cel l’alţt prinţi invitaţi aii asistat la oeremonie. Cortegiul era închis de veterani, asociaţiunl şi corporaţiunl cu drapele şi număra 30,000 de ptrsoane. Nenumărate coroane s’afi depus la piciorul monumentului. O femeie, persouificind Germania, a pronunţat o alocuţiune terminată prin-tr’uu : Trăiască împăratul, repetat de toţi asistenţii. Seara a fost cortegitt cu torţe. Berlin, 11 Martie. «Norddeutsctie Aitgemeine Zeitung» anunţă că prinţul de Hobenlohe a primit marea cruce a ordiuulul Ludovic de Hessa şi ordinul Anon-ciadel. Paris, 11 Martie. Camera deputaţilor a adoptat emiterea a 40 000 obligaţiuni a 500 franci, 3 la sută, pentru a rambursa împrumutul Madagascar din 1886 şi pentru exeentarea de lucrări publice la Madagascar. Faris, 11 Martie. Senatul a terminat discuţia bugetului şi a adus mal multe modificări proiectului votai de Cameră. Paris, 11 Martie. Nu este adevărat că d. Faure ar fi primit vr’o invitaţie de a merge anul acesta în Belgia. Viena, 11 Martie. Alegerile de azi peutru Reichsrath d«fi ca aleşi 11 germani liberali şi progresişti, 2 italieni liberali ; un german al paitidulul poporului, un tinăr cech, un croat naţional moderat şi doul membri al comitetului central polon ez ECOURI *% Societatea studenţilor în medicină va ţine şedinţă publică azi, MercurI, la 8 ore seara. D. doctorand Gruiescu va experimenta cu aparatul Rântgen, va vorbi şi va prezintă mal multe piese din serviciul d-lul doctor Severeanu. In comunele V&culeştl, Vlrful Cimpu-lul. Zvorlştea şi Mitoc din judeţul Doro-hoiă s’a înfiinţat clte un post telefonic. »** Din T. Măgurele ni se anunţă că locuitorii din comuna MăldăenI, judeţul Teleorman, sunt foarte agitaţi contra primarului şi a notarului din localitate, pe socoteala cărora s’ar fi constatat numeroase falşurl şi luări de mită. Cu toate reclamaţiunile făcute, administraţia n’a luat nici o măsură contra acestor abuzivi funcţionari. Cu ocasiunea plăţel pensiunilor pe luna Aprilie a. c., direcţiunea comptabili-tăţel generale a Statului face cunoscut că pensionarii civili şi eclesiasticl trebue să prezinte certificate de identitate, liberate de primăria comunei unde domiciliază. Aceste certificate servesc pentru a dovedi că pensionarii sunt încă In viaţă şi nu ocupă nici o funcţiune salariată de Stat, comună safl judeţ. In certificatele văduvelor pensionare se va arăta că ele nu s’afi remăritat şi că copiii minori (dacă vor avea) sunt în viaţă şi nu s’afi căsătorit. *** Societatea anonimă pentru exploatarea tramvaiurilor din Galaţi şi din Romt-nia va ţine Slmbătă, 29 Martie viitor, adunarea sa generală ordinară. Adunarea va procede la numirea unul administrator şi a trei censorl. *** Societatea funcţionarilor publici va ţine Duminică, 16 Martie viitor, adunare generală ordinară în localul şcoalel de bă-eţl C. A. Rosetti din strada Clemenţei. La ordinea zilei alegerea unul preşedinte de onoare şi a consiliului central pe anul 1897. Se ştie că preşedinte de onoare al acestei societăţi era principele D. Ghica. *** Poliţia d-lul Vasile Lascar ameninţă să devie a doua magistratură... a lui Radu-Mihaifi. In seara de 8 Martie, un bandit, agent electoral colectivist, un oare care Nae Bă-duleseu, din şoseaua Basarab 144, a sărit, cu o ceată de dalhaucl, asupra d-lul Nae Nicuîescu şi, după ce l-a bătut pînă la sînge, ’l-a luat ceasornicul şi afi năvălit cu toţii să ’l omoare chiar în casă, unde f e refugiase. Comisarul secţiei poliţieneşti a privit scena en amateur, dar acte n’a dresat. *** Duminică, 16 Martie, la orele 8 jumătate dimineaţă, Societatea tuncţionarilor publici va ţine adunare generală ordinară, cu ori cîţl membri vor fi presenţl, în loca Iul şcoal-I comunale de băeţl No. 9, C. A. Rosetti, din strada Clemenţei. *** D. Stan Beizadea a fost ales adjutor de primar a! oraşului Brăila în locul d-lul Iordănescu, demisionat. DIVERSE DIN CAPITALA ('numai criminal.—O crimă oribilă s'a săvîrşit ori după amiazi in strada Inginerilor 5, in următoarele împrejurări: Enache Ion, conductor în serviciul de camio-najiu, s'a dus erl după amiazi să vadă pe un frate al sfiO care locuia In strada Inginerilor. Aci Enache nu găseşte a-casă de cît pe rum-.iata sa, cu care încă de mal multă vreme era în neînţelegeri de familie. Cum se văd. Enache şi cumnata sa se apucă din noii la cearta. La un moment dat. discuţiunea deveni atît de violenta, în cât Enache in culmea furiei, scoate un cuţit din buzunar si-1 înplintă în pieptul cumnatei sate, care cane in nesimţire şi scăldată în sînge. După ce a săvîrşit crima, Enache se face nevăzut. La ţipetele victimei, vecinii alergară în ajutor şi însciinţară poliţia. Rănita, a cărei stare este din cele mal grave, a fost transportată la spitalul Colţea. Poliţia a luat măsuri pentru urmărirea şi prinderea criminalului. DIN ŢARA Incendiu. — Ni se comunică din T.-Măgurele, că In noaptea de 3 curent, un incendia violent a distrus cu desăvirşire două mari pă-tule, Încărcate cu porumb, după moşia Sae* lele. Flacărilo, cu tot ajutorul dut de locuitori şi oamenii din curte, s'afi comunicat şi celor-l-alte clădiri, ast-fel că o magazie în care erad aşezate maşini ugricole a fost de asemenea arsă. Mal multe batoze, vînturătorl şi alte maşini afi fost transformate în cenuşe. Arendaşii moşiei, fraţii Cuclelis, afi, din acest incendii!, o pagubă de peste 50.000 lei. Sub-prefectul plâşel respective s’a transportat imediat la faţa locului şi a deschis o anchetă pentru a dovedi cauzele acestui incendii!. Frutrl«‘id prin imprudenţă. — Zilele trecute, ttnărul Ilie Nazaru, din comuna Epu-renl. Iaşi, voind să ucidă cu un pistol, nişte pasări ce şedeai! pe marginea unul coşar, trăgind focul, gloanţele aU deviat şi lovit pe o soră a sa, Lucreţia, In virată de 6 ani. Nenorocita copilă a rămas moartă pe loc. Spluxurat din drugoMe. — Aflăm din Rlmnicu Sărat, că zilele trecute individul Iosif Braunşlein. din comuna Măicăneştl, acel judeţ, a fost găsit splnzurat In locuinţa sa. Din cercetările făcute, rezultă că Braunşlein a luat această funesta rezoluţiune, din cauză că cu cîte-va zile mal nainte pierduse pe logodnica sa pentru care avea o nemărginită dragoste. DIN STREINATATR lin ginere bnu. — Agenţii însărcinaţi cu recensămintul oraşului Saint Petersburg aQ descoperit, intr’una din mahalalele capitalei, un bărbat de trei ori lovit In cele mal scumpe a-fecţiunl, adică de trei ori văduv. El locueşte sub acelaşi acoperămtnt cu cele trei soacre ale sale, care nu mal ştia cum să Ingrijască de gi-ii >rele lor. Mort In TlrittiT de 154. — Se anunţă din Guadalagara (Mexic) moartea bătrlnulul Jesus Catnpreche, care trecea ca fiind în vârstă de 154 de ani. El fusese născut In Valadolid (Spa-,nia) In 1742 şi emigrase In Mexic la 1762. In Guadalagara nimeni nu se tndoeşle de a-cest fapt, căci moştenitorii an actul de botez cutentic al bisericii din Valadolid şi pe de altă parte, un preot bătrln, în vlrstă azi de opt-zecl de ani, a declarat că atunci cînd el era copil, Campreche era deja bătrln. Pentru 4 timbre poştale. — Tribunalul corecţional din Constanţa, (Ducatul de Baden) a condamnat la patru luni de închisoare, pe un tinăr de nouă-spre-zece ani, care furase patru timbre în valoare de zece parale fie-care. SENATUL Şedinţa de la 12 Martie edinţa se deschide Ia orele 2.20 residenză d. V. A. Urechiă, vice-preşe-dinte. Pe banca ministerială d-nil V. Lascar şi St. Şendrea. Prezenţi 68 d-nl senatori. Se intră în ordinea zilei, începtndu-se cu votarea de indigenate. CAMERA Şedinţa de la 12 Martie Şedinţa se deschide la orele 1.55 Prezidează d. D. Giani. Prezenţi 115 deputaţi. D. I. Iancovescu interpelează pe d. prim ministru asupra stărei anormale şi neconstituţionale, în care se găseşte guvernul prin nerezolvarea demisiunilor d-lor miniştri de externe şi finanţe. D. B. Epurescu declară că se uneşte şi d sa la această interpelare. Guvernul ia act de aceste interpelări. Se intră In ordinea zilei. Camera votează un proiect de lege prin care se recunoaşte personalitatea juridică societăţel «Tinerimea Romlnă». Acest proiect se respinge de Cameră. D. Porumbarii, ministrul lucrărilor publice, depune pe biuroul Camerei un proiect de lege pentru joncţiunea liniei ferate Câlimăneştl-Rîul Vadului. Se admite urgenţa. Camera votează şi acordă o pensiune viageră de 200 lei pe lună d-nel Mina Sache-larie, şi altă pensiune de 250 lei pe lună d-nel Clara Pascu. Camera votează apoi mal multe proiecte de interes local. Şedinţa se ridică la orele 3. ULTIME INFORMATIUNi Ruptura în partidul liberal Azi, la orele 12, a expirat termenul dat prin idtimatnl adresat sturdziştilor de către d. P. S Aurelian, ultimat prin care îi invită să se pronunţe dacă se mulţumesc cu trei portofolii. D. Aurelian n’a căpătat nici un răspuns, precum era de prevăzut încă de a-seară, şi în consecinţă ruptura între sturdzişti şi aure-lianişti este definitivă şi lupta sturdziştilor se va da acum pe faţă în contra guvernului. « * « La clubul colectivist se discuta astă noapte cu o extremă violenţă ruptura din partid, şi mulţi erau de părere să se convoace o adunare generală a clubului, în scopul de a se exclude din partid membrii guvernului precum şi partizanii lui mai pronunţaţi. Această idee n’a găsit, însă, un teren destul de larg şi în ori ce caz ea reclamă întîiă aprobarea d-lor Sturdza şi Eugen Stătescu. D. Engen Stătescu se va întoarce Sîmbătă în Capitală şi se speră că Luni însuşi d-sa va da asaltul decisiv în contra guvernului, la Senat. Fe de altă parte aurelianiştil, în cazul cînd vor fl excluşi din club, sunt hotărîţ! să fondeze un club noii şi un ziar, care va fl pus sub direcţiunea d-lui C. Di-mitrescu-Jaşi sau a d-lui Emil Costinescu. ♦ ♦ * Fleviştii se vor întruni diseară din nou spre a se chibzui asupra tacticei pe care o vor urma în luptele re se vor desfăşura la Cameră între sturdzişti şi aurelianiştt. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 La consfătuirea lor de aseară aii ho-tărît convocarea în mod irevocabil, pe Duminică, a unei mari întruniri publice la * Dacia» în contra legel patentelor. * * * Interimul ministerului de finanţe îl va lua d. V. Lascar, care va susţine legea patentelor şi a timbrului aşa cum a fost modificată de comitetul delegaţilor. *** D. Ştefan Sihleanu, secretar general al ministerului de instrucţie, şt-a dat azi demisinnea. * * * E vorba ca toţi prefecţii sturdzişti, precum d-nil Arapu, N. Albu, Caligari, Al. Cnloglu, S oenescti, Crăsnaru, Ma-nolescu, Neron Lupaşcu şi Ton Lecca să demisioneze. * * * Guvernul a ajuns în aşa hal de demoralizare, în cit in toate cestiunile fie cât de neînsemnate pune în joc persoana M. Sale Regelui. Aşa, erî, d. P. S. Aurelian a impus în numele M. Sale Regelui comisiei budgetare a Camerei să isprăvească cu budgetele. E un adevărat şantaj ce face guvernul. Preşedintele Camerei de comerţ din Iaşi, d. G. D. Şerban, a luat iniţiativa convocării unei întruniri a comercianţilor din localitate pentru a protesta în contra legel timbrului şi a patentelor. Se va redacta un memoriu care va fi înaintat Corpurilor Legiuitoare. In acelaşi timp se va cere deputaţilor şi senatorilor Ieşeni de a combate în Parlament ambele legi. Din Temişoara se anunţă că, în a-cel oraş, afl sosit cîţl-va ofiţeri bulgari, cu însărcinarea de a cumpăra cal pentru armata bulgară. Ofiţerii ati cumpărat un însemnat număr de cal, pe cari ’l-afl expediat la Sofia. 0 depeşă sosită, în ultimnl moment, face cunoscut că corpul luî Al. Lahovari va sosi mîine, Jonî, dimineaţa, la graniţă, prin Predeal. De oare-ce nn se aştepta trenul ce aduce rămăşiţele neuitatului nostru amic de cit Duminică, maî mulţi membri aî familiei Lahovari nu vor sosi de cit Sîmbătă. Ast-fel, ceremonia funebră rămîne a se face, cum fnsese hotărît, tot Duminică. Delegaţinnile din judeţe se pot bizui pe această înştiinţare, de oare-ce nicî-o schimbare a ceremoniei nn se va maî face. ■îf * 4f 0 depeşă din Craiova, anterioară depeşei despre care se pomeneşte maî sus. vesteşte următoarele : Comitetul conservator, întrunindu-se, a decis participarea a SO membri la înmormîntarea ilustrului şi marelui cetăţean Al. Lahovari. La trecerea rămăşiţelor mortuare prin gara Craiova mal mulţi cetăţeni vor depune o coroană. N. Economii Astă-zl, la 11 jum. ore dimineaţa, d. Aurelian, primul ministru, a avut o lungă întrevedere cu d. V. Lascar, Ia ministerul de interne. La întrunirea pe care gruparea fle-vistă a ţinut-o Miercuri seara la clubul liberal-democrat, s’a hotărît o vie agitaţie contra celor două legi: a timbrului şi a patentelor. In acest scop se va lansa un manifest către cetăţeni şi se va ţine o întrunire publică. Citim în Era Nouă din Iaşi: Voinţa Naţională o ia de bună după E-venimentnl că s ar fi făcut rezerve din partea junimiştilor la intrarea radicalilor în clubul din Iaşi, şi că mai mulţi membri din club şi-ar fi dat demisiunea. Ce rezerve aveam noi să facem la înscrierea într'un club comun al întregului partid conservator a unor membri, cu cm i a -em cele mai bune relaţii personale şi > ti care politiceşte vorbind nu avem nici o neînţelegere ? Deci un neadevăr mai mult lansat în publicitate şi prins în grabă de liberali, fiind că le convine. in locul d-lul maior Ilandoca, demisionat, a fost numit prefect la Prahova, —după cum am anunţat-o deja de mult— d. E, Petrescu. I). E. Petrescu e un fost magistrat. Decretul de numire a fost semnat erî de ministrul de interne. Imormîntarea luî Al. Lahovari Era Nouă se exprimă ast-fel asupra morţel Iul Lahovari: Apariţiunea săptâmtnală a ziarului nostru face să lini printre cel din urmă, cari Înregistrăm cu durere moartea mult regretatului Alexandru Lahovari. Prin devotamentul săă patriotic, prin es-celentele sale calităţi morale, prin talentul săO neîntrecut de orator plin de putere şi căldură, Alexandru Lahovari se distinsese Intre fruntaşii partidului conservator. El a avut un loc Însemnat Ia toate paginile de merit pe eare parlidul conservator le-a înscris în istoria ţărel în ultimele decenii. Ce păcat că nu se poate trezi din somnul vecinie pentru ca să vadă doliul unanim ce a causat moartea sa prematură. Inimele cernite a toţi cel ee 1-afl cunoscut, compătimesc pentru ireparabila pierdere suferită de familia sa, singura slabă consolaţie ce i se mal poate da la o ase mene durere nemărginită. Onorată îl va fi deci memoria, precum a fost respectată de toţi viaţa Iul Alexandru Lahovari. * * * Dunărea de jos din Tulcea scrie: Alexandru Lahovari nu mal este. Fiii vrednic al ţărel, pentru interesele căreia a luptat cu sufletul oţelit şi hotărît, cu creerul sătt mare, cu talentul să rodnic pentru prosperitatea patriei, stllp neclintit al partidului conservator, Alexandru Lahovari ti-a dat obştescul sflrşit la Paris în ziua de Marţi 4 Martie. Doliul este general în ţară, căci, dacă conservatorii att perdut un puternic punct de razăm, ţara a perdut un puternic apărător. Tronul un destoinic sfetnic. Va avea parte de o Inmormîntare naţională, căci naţiunea întreagă, toată suflarea romînească, îl plînge. Rămăşiţele păminteştl ale marelui om vor fi aduse In capitală la 15 Martie. **» La înmormîntarea lui Al. Lahovari vor vorbi In numele Camerei D. Ferekide, în numele Senatului d. P. Grădişteanu şi în numele guvernului P. S. Aurelian sau Em. M. Porumbarii. * * * Următoarea telegramă a fost adresată din Ploeştl D-lul G. Gr, Canlacuzino Bucureşti Membrii clubului conservator din judeţul Prahova, pătrunşi de adîncă tristeţâ pentru încetarea din viaţă a ilustrului cetăţean xUexaudru Lahovari, vă roagă pe d-v. ca, în calitate de preşedinte al clubului, să bine voiţi a prezenta doamnei Simona Lahovari condoleanţele noastre. Ion Filiu, Ştefan Niculescu, Al. Ser-ghiescu, N. P. Răşcan, C. Mîrzea, B. | Martie, fleviştit vor ţine o întrunire publică de protestare contra legel patentelor. Iată numele subscriitorilor pentru noua societate de asigurare, care urmează să se fondeze în Brăila: Marmorosch Blank A- Co. lei 1000000 Edmondo Richelti » 1000000 Aug. Dall’Orso » 200000 Rottenberg & Co. » 200000 A. Embiricos » 100000 F. Carneval i » 100000 Vittorio B. Mendel » 100000 Alfredo B. Mendel » 100000 Take Anastasiu » 95000 P. D. Vamvuri » 45000 Ad. Erlling » 20000 Z. C. Zamfirescu » 15000 Nicolae V. Perlea » 15000 Alfredo Peirano » 10000 Total lei 3000000 Un Satir Ieri s’a anunţat poliţiei moartea subită a lui Constantin Popescu, zis şi Zodiacu, de oare-ce mahalagiii credeaă că numitul are darul de a citi In zodii. Constantin Popescu era un respectabil bâtrln In vrlstă de peste 70 ani, care în tinereţea lui fusese călugăr. In această calitate vizitase şi Sfîntul munte. După ce părăsi tagma monachiceaseă, a trăit retras în casa ce poseda In strada Raionului din capitală. * * « La descinderea făcută acasă la el, poliţia a dat peste o fetiţă, între 12 şi 13 ani, despre care vecinii credeaă că era fata de suflet a Zodiacului. Din Întrebările ce i s'aă pus copilei, s’a văzut insă că era cu totul alt-fel. In adevăr, Ţinea — aşa se numeşte copila—a declarat că era metresa lui Popescu, eu care întreţinea relaţii intime încă de mal multă vreme. A arătat inspectorului do poliţie, d. căpitan PopovicI, care[venise să constate deco-sul, torturile ce a Indurat de la a.ela pe care vecinii îl credeaă protectorul el, cîud refuza să se supună poftelor sale libidinoase. * * * Ţinea nu era cea dintăl victimă a acestui Satir şi dacă moartea n’ar fi venit la timp să pună capăt vieţei sale desfrlnate, de sigur nu ar fi lost nici cea din urmă. Din declaraţiile fetei rezultă că numeroase alte copile au căzut In ghiarele Zodiacului. El acorda o deosebită preferinţă fetelor Iragede, Intre 12 şi 15 ani. O dată această vlrstă trecută, favorita de azi era schimbată pentru a face loc alteia mal tlnără de cit diusa. Multe din ele aă rămas însărcinate, In urma concubinajului forţat cu bătrtnul, şi Ţinea a arătat poliţiei o moviliţă, în fundul grădinel,—înconjurată cu un înalt zid,—In care ea crede că ar fi îngropaţi copiii născuţi din aceste căsnicii. * Poliţia a dispus să se facă o minuţioasă cercetare asupra declaraţiilor fetei, iar cadavrul lui Constantin Popescu a fost trimis la morgă, pentru a i se face autopsia. EVENIMENTELE DIN ORIENT Caneea, 11 Martie, Primul detaşament de trupe franceze a debarcat azi dimineaţă în baia Suda şi a intrat la Caneea la 10 ore. Corabia amiral rusească a cântat Marse-lieza. Pachebotul «Anverque» a sosit de dimineaţă cu un al doilea detaşament de 450 soldaţi francezi cari vor debarca diseară. Constantinopol, 11 Martie. In urma incidentelor ce s’au petrecut la Tokat, ambasada englezească a făcut erî pe lăngâ Poartă demersuri Ia cari s’aîi unit toate ambasadele. Sultanul a numit o comisiune de anchetă. Ambasadorii s’ari întrunit pentru a discuta incidentele din Tokat. Constantinopol, 11 Martie. Escadra turcească care a ancorat in faţa lut Lapsaki în Dardanele, a primit ordin de a pleca în Mediterană. Londra, 11 Martie. «Camera Comunelor D. Curzon declară că guvernul nu ştie dacă Turcia şi Grecia ati manifestat dorinţa vr’unet înţelegeri directe intre ele. De asemenea nu ştie dacă vr’o putere mare a făcut observaţiunl in această privinţă. D. Curzon nu cunoaşte propunerile compromisului propus de Grecia, afară de acelea conţinute în nota complimentară de la 10 Martie. Sănătatea marchisulul de Salisbury s’a Îmbunătăţit, a părăsit azi odaia. MAŞINE AGRICOLE Sil SACHS MAŞINE AGRICOLE BUCUREŞTI, Str. Smîrdan. 23. — BRAILA, Bulevardul Cuza, 114. — VARNA. Rcprcsenlit’it zeneral mI r<-mmiitelor fHliriep; AVE E MAG 4• M* O Mt TEU, ROCHESTER (Anglia) JPIano Jian uf ad uri nf/ V-nie, CHICAGO (America) RECOMANDA: Locomobfle şi Treerători Cele maî perfecţionate maşine de secerat şi legat snopi. „PLA^tO“ prevăzute cu „Roata Volantă**—Tăişul 195 ctm. DEPOSIT de TOT FELUL DE UNELTE şi UTENSILE AGRICOLE HMUMjMOGHAFMI BIBLIOTECA PENTRU TOTI A SOSIT LA CroitoriaCentrală a 30 bani numărul AUTOUI ROMÂNI S. FI. Marian, Pasările noastre (Legende) Miliail Zainllrescii, Cintece şi plingerl (Poesil) A. Halind, Icone şterse (Nuvele) Ueon Hacliatin, Castelul Peleş (Descrierea Castelului Peleş) M. Deuietre»cu, Nuvele D. Zitiulir«*scn, Nuvele Romane Gr. M. Alexandrescn, Proză şi Poesil A. Panii, Povestea vorbii D. Teleor, Schiţe Umoristice D. lioliiitineanii, Legende Istorice P. HăuAţeann, Din viaţa meseriaşilor (Roman) Creangă I., Opere complecte (Nuvele) IoncNeii-Giou, Istorice D. NlAnceNcu, La gura sobei (Basme) D> Mlăucescu, Poveşti de Crăciun R D. Rosei«I, Proză şi Epigrame. Deparaţeami, Doruri şi Amoruri (Poesil) Adninescu Gh., Eiocuenţă Romină » Elocuenţă Streină Dr. Urechia, Duşmanii noştri (Ştiinţă) A. Vlaliuţă, Din goana vieţei (Poesil şi Nuvele) Radu D. Roseiti, Din Inimă (Poesil) Caragiale, Schiţe uşoare D. R. Roseiti, Trotuarul Bucureşţiulul (Nuvelă) D. U. OlAnescii, Satire şi Theatru. 4'oMin. Spre primăvară (Poesil) P. Ruliu, Legenda Ţiganilor C'oiiNt. Slâncescu, Ce este frumuseţea (Artă) Hnzoiauu, Egyptul (Geografie) A. Tlaliuţă, (iau (Roman) A. Si ii loun ii. Armonii Intime (Poesil) A. Pana, Nastratin Hogea (Legende) » » O şezătoare la Ţară saă poves- tea lui Moş Albu Filiinon, Ciocoii noi şi vechi (Roman) Adauit-scu, Din biografiile scriitorilor Romînî G. T Buzoianu, Berberii, Ilesperidele, (Geografie) II. G. Eecca, Poeme Rada D. RoncIII, Sincere (Poesil) G. T. Buzoiann, Cartagena, Cyrena (Geografie) Ureche, Dicţionar Francez-Romîn Tli. M. Stoenesen, Poesil A. Stavrl, Pe demult (Poesil) D. Teleor, Alte Schiţe Umoristice In preparaţie: Scrieri originale de : Vlnliuţă, Uaragiale, dr. Ureche, De-lavraneea gt D. R. Roseiti. Annncin De vinxare sat) de închiriat o casă elegantă în strada Lucacl No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stăpînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz. CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi viuzătorl. Bijouterie, Horologerie & Argintărie LI.OX WEIftiSBLlTTH 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne şi nunţi Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul mefl în tot-de auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase. Bogat asortiment în diferite aigintăril (Riolz) precum: SERVICII I)E MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc. Bogat asortiment cu lanţuri (numite Pan tur) de aur, argint, fasoanele cele mal nou!. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garanlind pentru exactitatea lor. Atelier special pentru comenzi şi repu-raturl de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Primeşte in schimb orl-ce obiecte nzate încercaţi şi vii veţi convinge (le ioftină-tatea preţurilor magazin ului Doctorul G-alimir de la facultatea din Paris Special pentru hoalele de stomac 27— Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 JL v i s de Uei 13.50 M a <11 p o I o ii (chiloţi) franţuzesc, de prima cualilate, indispensabil pentru ori ce rufârie în familie. Conţinutul este de 30 metri garantaţi şi pentru înlesnire se poate vinde */* sad l/4 de Bucată. A se adresa Marele Magasin „LA BALON" Str. Carol, No. 72 (Colţul Marelui Hotel Daciu) 5. PasHginI RouiAn, IS Un bogat asortiment de stofe engleze pentru comande. Croială elegantă. — Preţuri moderate Les Veritables Pastilles de Vichy On sait combien les estomacs delicats sont parfois g6nes au Iheâtre. en soiree, au concert, par Ies malaises de la digestion : bâillements, aigreurs ou pesanteurs d’estomac. Quelques Pastilles de Vichy-Etat suffisent pour detruire ces malaises. II est vrai que ce bonbon, delicieux au goRt, est fabriqud avec le sel naturel extrait de l’eau des sources de l’fitat franşais, â Vichy, et cela explique qu’il possede les merveilleuses qualites digestives de ces sources, si connues dans notre pays sous les noms de Vichy - GAlestins, Vichy - Hdpital et Vichy-Grande - Grille._____________ Fumători! Cu hărtiele de ţigară: RIZ-ABADIE (bucata 35 h.) PANAMA (bucata 20 bani) PREANOA ( « IO şi 5 b.) am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze ABADIB-Paris. Fumaţi-le cu încredere !! Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşificărel! Depozitul general CREANGA & Com. BUCDREŞTi. - Strada Pînzarî, No. 10 şi 12 Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet din Paris eu bază de carne, quinqnină Jşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este iudispensabil în formaţiunea şi nutriUunea ocului, nervilor şi a cărneî mus-ctd'ire. Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat o-(iment, şi represintă valoare a 50 grame de carne prin '/a pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-mtcilor şi persoanelor vristnice. Iutreporit: Aveneua Victorie, 5. la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Thflringer şi la ţoale farmaciile din ţară. Biscuiţii d-ruluT Ollivier din Paris Vindecarea ra ’icală a boalelor sifilitice recente sau învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat in raportul săfl către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose Omenirii. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari ati fost aprobaţi de către Academia de me-diicnă şi singurii cari aă primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii OÎIivier sunt adoptaţi în toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic, Intreposit general: str. Rivoli No. 3 in Paris. In detail : Farm. Brus, Altln, Roşu Thttringer şi iu toate farmaciile din ţară. MAGANINUL C. & J. QEEQGR MAGASIN şi ATELIER DE Bijouterie, Horologerie, Argintărie 28, Calea Victoriei, 28 Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de precisiune iu toate speeiele, orfevrerie etc' pen-ru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri MIBaI CEREEZ 4VOCAT Rrăila. Strada Regală No. 1. Doctor Miron Consulta ioni pentru boule de piele şl sililiiice de la 3—5 p. m. CONSTANTIN SIMI0NESCU Doctorand fn medicină Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind tu relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin Ia Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cea consultatiune şi prin corespondenţă' ANUNCIU Moşia Curtişoară, avind o Întindere de 2700 pogoane, situată In comuna Tezliu, districtul Olt, in apropriere de jumătate oră de oraşul Slatina, proprietatea Domnişoarei Zoe Fladoyano, este de arendat pe un period de cinci ani Începător de la 23 Aprilie 1897. Amatorii cari ar dori să cunoască condi-ţiunile şi preţul arendel sunt rugaţi a se adresa la d. Ioan C. Barozzi, avocatul d-şoarel Zoe Vladoyano, domiciliat In Bucureşti, str. Sălciilor No. 14. www.dacoromanica.ro EPOCA MICI ANUNŢURI Ftnl la 10 publloaţll 80 bani linia pentrm fle-cars clăti, fl da la 10 în ani 20 bani linia. Ţffafrttf National. Spectacole Sala Eforiei. MARE BAL MASCAT, dapi ropre«ont»U«, oa oon ursul Întregii Trupe de bslet sl de BATALION DE DAME._________________________________________________ Teatru Hngo. Belurl mascate. 0 ircui Regat Homin Ceuar N ido 14. Sala Bruyttdiru. In fle-oare seari concert de orohes-tră sub conducerea d-lul Petera. Vinerea oonoert Hlgh Life QaS* fia [tomata. Orchestra Bnblnftein Închirieri ţi arendări Ih© lucii Ir lat. — O PRAVaLlK cu două camere frumoase, str. Franklin 6, peste drum de Atenei!; a se adresa la d. Splresou, fotograf. f I>© arendat.—Moşia Seaca, din judeţul Teleorman, lingă Turau-Măgureie, avînd suprafaţa de 0,200 pogoane, se dă ou arendă pe un period de fi ani, începători dela 28 Aprilie 1898. Orl-oe Infonnaţfunl se pot lua. fle de la D-nul N. N. Ză-dărlceanu, domiciliat în Bucureşti, Calea Viotorlel No. 171, fle de la D-nul Ion Calinderu, strada Henaşterel No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, snfl la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Ştlrbey-Vodă No. 8, în orl-oe zl de lucru de la 12—8 ore st-ara. De închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu chirie pe termen de fi ani, începători de la 28 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori ce Informaşlunl de la Admuilsttaţta Domeniului Coroanei, Strada Ştlrbey-Vodă No. 8 B«>nur*fttl. De închiriat. Sunt do închiriau cu începere de la 28 Aprilie 1897, în oătunol BUŞTENI, următoarele viile: Vllla Leopold, VUla Antonia fl vllla Olga, Amatorii se vor adresa la Administraţia Domeniului Oo* roanel, Strada Ştlrbel-Vodă No. 8, în orl-oe si de lucru da la 12—8 ore seara, unde pot vedea planul fle-cărel Viile, cum fl orl-oe alte Informaţiunl De arendat ou Începere chiar de acum moşia «ianoa* din judeţul Brăila, în întindere de sooe mii po „ane toate arabile, avînd două mii pogoane grffl arate cu sămlnţa oea mal bună. A se adresa la d. M. Bachtlvan, avocat, strada Fîntînel 28, Bucureşti.__________________________________ Vînzărl şi cumpărări De Tlnsare spre tlere pădurea de pe moşia Orăftf-Plţi-gala Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 48. 0« vlnxare lemne din pădurea Paşcani. Btînjenul, după calitate, 85 fl 80 franci. A se adresa: Str. Batiştel 15 Hotelul Pieţei Bibencu- lbunale* Camere mobilate Voddt lingă Cameră fl Tri- Cereri şi oferte de serviciu O inennfferft caută un loo într’o familie. Cunoaşte bine menajil oas-I. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. Informaţinnl ntile LăptărlA Arenda lîngă grădina Herăstrăfl, Littpte de ▼a©J% specialitate pentru oopU şi cură ou lapte, 50 bani litrul. Lapte de bivoliţa fio bani litrul. Unt nnperfin 5 lei kilo. Cremă o Jumătate litru 1 led. Lapte hatul 80 bani litrul. Transportul la domtolllfl e ooprios în aceste preţuri. A se adresa printr'o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă* rlel Arouda, în Buonrescl, Dlonisie 40. (7n planlftt routinat oferă serviciile sale la soirele dau* sânte şl baluri pentru un honorariu modest. 8. Iaroslav, Oalea Moşilor No 90 Franţalse dlplumce deşire re an du Journal legons partiouliăres. Ad. bu- Adrese Advocaţi Hfthall A. RaehtWann Advocat 28 Strada Frumoasă. D. A. G. Fioremcu- avocat, strada Romană, 75 bis G. Mor[un9 Htr. Fundătura Leului, 2._ Bibliografii A apărut: Gazeta Săteanului, Revistă enciclopedică bilunară, No. 8, din 5 Martie 1897, avînd un sumar foa»te variat şl ccprlnr.înd 14 ilustraţlunl, între cari şi portretul lui Alex. Lahovari. Pilmim No. 12 al l'oosT ptntru top, snb Direcţiunea d-lul Dumitru Stftncesou, f » > 1890 97 ’/■ 97 •It 6 •/. Scrisuri Funciar Rurale . 92 7» 93 •li D/c > » Urbane . 89 G 89 •ii D/s > » » las) . 84 1» 84 •1* Acţiuni Banca Naţional». 1790 - ?800 > > Agricol» 220 223 — » Dacia Romînia asig. 450 t54 — > S-tea Naţionala asig. 4*0 494 S-tatea de Coostrucţiunl . 191 194 Florini valoare Austriac», 2 ’ 2 2 13 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . , 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 - 93 - » ruble hîrtie . . î C5 2 70 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cţ®, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch diu Franh-furt A. M. WNmMWMaHHMHWMMO FOrţA ZIARULUI «EPOCA» 202i LfltTIS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DK FOC cavaleri! HECRI CAPITOLUL IV Prinţul se întoarse numai de cât la casa Iul Cerni-Şug; el chemă pe Stenko, îl puse în curent cu tot ce-I spusese călugărul şi decise ca plecarea să se facă cât mai în gr» bă. Ordinul fu imediat împărtăşit, fără ca vre un servitor al lui Cerni-Şug să simţa ceva şi, când toţi se strînseră, prinţul comandă. — înainte şi la pas ; să arătăm acestor mizerabili că nu ne este teamă de ei. Cerni-Şuug ÎI întîmpină tocmai când eşatt pe poartă şi rămase trăsnit văzînd zădărnicite planurile sale. Conduşi de Zwordsko, călătorii noştri a-junseră spre seară în tabăra lui Menko unde toţi se acoperiră cu masca neagră a cavalerilor lui Hatchim-Bachi. lntr’un consilirt ţinut de urgenţă, faţă cu gravitatea evenimentelor, se decise ca rnî-nâsîirea să fie imediat atacată înainte ca Ivanovici să primească vre-o ştire de la Cerni-Şuug. DanielofT luă cuvîntul şi adăogă că trebuia să ajungă cu toţii cât mai curînd la Jerinoslav şi comunică că deja trimesese patru călăreţi spre a opri în drum pe emisarii lui Cerni-Şug. Cu modul acesta Menko când va ajunge nu va avea de cât să facă prizonier pe Ivanovici care ’l aşteaptă şi apoi să plecăm spre Orenburg. Lipsiţi de şeftul lor, nici un Invizibil nu va îndrăzni să urmeze pe tinerii cavaleri negri... Şi a-tunci, domnilor, ora justiţii va suna când veţi voi pentru Ivanovici. Aceste cuvinte fură primite cu murmure generale de aprobare. Danieloff şi Menko îşi ţinuse bine promisiunile. — Fie, zise prinţul; mâine va fi ziua deci zisă. Cîte-va minute după aceea trupa întreagă se îndrepta spre Jerinoslaw. (Va urma) A V I S Avem onoare a aduce la cunoştinţa d-lor amatori, că de la Sf. Dumitru 1897, avem de închiriat localul cafenelei şi partea din etagiul I-iii şi al Il-Iea ca^e vine d’asupra cafenelei din palatul nostru, str. Doamnei No. 12. Pentru ori ce informaţiunl, a se adresa la Direcţiune în orele de biurott, adică de la 10—12 a. m., şi de la 2—5 p. m., în fie care zi de lucru. Direcţiunea generală a Societăţii de asigurare «Naţionala». ■ I || Căpitan In retragere doreşte să o-U N cupe postul de administrator al unei moşii. Condiţii favorabile. A se adresa la administraţia acestui ziar. De închiriat In pasagiul D. Ghiea, Str Lipscani No. 10 Prăvălii ţi locuinţe In Palatul Dacia, Strada Lipscani, No. 1 Locuinţe. In Strada Regală, No. 16 şi 18 Prăvălii ţi locuinţe Informaţiunile se pot lua la Direcţiunea Societăţei «Dacia-Romania». Str. Vămei. 3. D-rul D. LEBEL MALADII INTERNE ŞI DE COPII CALEA MOŞILOR No. 59 Casa D-rului Capsa Congultnţlnnl «le Ia 1 piuă la 3 p. in. —Fentru săraci gratis— UN Student universitar doreşte a da _ meditaţii pentru licefi saii bacalaureat, în schimbul tiitreţinerel. A se adresa la administraţia ziarului. ÎNTREPRINDERE BAROMETRICÂ SISTEM PERFECŢIONAT Str. Academiei, 2 iCasa Steiner) Primeşto comande pentru curăţitul hasnalelor de la Latrine şi Recepiente; executa prompt şi fără miros or)-ce comande şi cu preţul de 10 lei Vasul mare Pneumatic. DIRECŢIUNEA. Un vechio administrator de moşie, absolvent al şcoaleî de agricultură, caută un loc la o moşie mare. Referinţe bune. Adresa Gheorgiie Cateanu, comuia Bircil jud. Oltu, şi la d. Const. I. Bălăceanu, liotei Boulevard, Bucureşti, de la care domnii proprietari pot lua informaţiunl despre persoana numită. Cu cîneperea primăverel recomandam suferinzilor precum şi celor sănătoşi pentru menţinerea sănătăţel: NOUA ŞTIINŢA de Vindecarea tuturor boalelor fără medicamente şi fără iperatiunî «le J.OI IS KCH.\E.-Llpsca Operă tradusă în romineşte şi rare formează un volum elegant 8 mare de 450 pagini tn care se găsesc sfaturi pentru toate cazurile de boală. t Cei interesaţi să bine-voiască a trimite editorilor Raliaţi şi Ignat Samitca—Craiova, prin mandat postai Lei 5 şi vor primi volumul broşat, sau Lei 7,50 şi vor primi volumul legat e-legant in pinză, aurit, franco recomandat prin poştă. Volumul se află de vînzare şi la toate libră-riile,din ţară. , ,EPOCA^iarjotidian CUPON 13 Martie 189 7 OrI-etnft va «Ala acest cupon din sau 11 »» presenta CA. şl ’I va trimite, la ltbr&i ■“ V. rtrlllc arktnle mal Jos, are dre| la nnnl din premiile CU PKEŢDKI B DUNE din listele respective. Cuponul acestn e valabil plot Ia 16 Marti* ora 7 seara. Cititorii din provincie pot trimite costal ta mărci poştal# ad&ogiud porto. Premiile „EPOCEI" La Librăria L. A. RODIN DLPONT Ba uroftl, Ca'ea Viotorlel 40 Bogdan. Vechile oroniol Moldovenii, 8.00 8.00 Bolcemcu. Centrii nervoşi - 8.— 8.— Caiun, Oplnmne asupra reformei învăţă- mmtaia* liceal.................. 0.60 0.10 Vogdlniceanu, Letopl'lţele Muldovel, Iî 10 — 2.35 CriHoettom, Liturgla suutuinl I^n - - 2-— 0 60 Chrlmtoduto, Sendnl asupra tacticei fo- carl or de lnfantt-rlă - 1.50 0.60 Cotnan. Sintaxa Hrubei germane - • 1 60 0 60 Cottache, I usiunl perdute. poesl! - - 2.— 0 30 Carterul de ambo ae.ee V. - • 8.— 0 40 « «IV, - - 0 — 0.40 Depârd[ianu, Grigore Vodă. dramă • 1.50 0 60 Droc Ba reiat», Literatură generală • 1.— 0.50 Dutnitrencu. Paharnlola de 8 sile * * 1.— 0.30 Gorjan, Frederlo oel mare - 2.— 0.40 Lăzdreanu, Stroe Corbeanu - • - 2.» 0.60 Maniu. Şeapte scrisori deschise regelui Oarol.............................2.— 0,40 Teleor. Durere, nuvele • - • • 1 60 0.70 Vurtic. uîne’e fl lupul- - - * • 0 80 0,10 Steinberg, Dicţionar de buzunar pentru cuvinte radi'-alo ----- 2.— 0.75 Irerntiflea[i»»ni umorintice - - - 2.— 0.50 Diucu. D * ptui privat rom&u - - - 10.— B.~ Dutnan. Jos<>ph BaLarao, tradusă In ro- mînefte, 5 volume. - - - -15.— fi.— La Inat.ltntnl «le Edltnră Raltan al Ignat Nainttca CRAIOVA Trai an Demet reocn Privellftl din viaţă 2.50 ,o0. — Subita .... . - 2.00 1.25 Dumitru Teleor Realiste - 1.50 0.93 Vlrgiliu y. Ciaman Din anii tineri • 1.50 0.95 Sofia >ddejde Fie-care la rîndul săfl - 2.00 1.25 Dumitru Stdnceacu Glumeţi Poveşti 2.00 1.25 Zamfir C. Arbure In Exil - * - 2.50 1.60 llllhail iV. Beta dor Istoria teatralul romîn........................... 1.50 0.95 Louio Kuhne Noua ştiinţă de vindecare 5.00 8.00 La Librăria IO. HAIMAN, Bncnreştl ediţia 1- Radu D. Rometti. Fără Iubire, lustrată.................." 0.50 Caleudarul Familiei, Ilustrat, 189T. • 1.— IJrcucu. Cerşetorul, dramă-idilă originală 1.— « Floarea din Firenze, comedle-1-dilă originală- - 1.— IVeculal iorga. Poexlt (1890—1898)- • 2.— Stdncemcu Dnm. Snoave. - - - 1.50 Rddnleacu-IViyer. 8criItorI, cititori, critici 1.— Condleavu. Conducerea şi întreţinerea marinelor de vapor - 2.— Cooder f. Fenimore. Clorap-de-plele, poveşti americane, I voi. în 4-o ilustrat. 6.— La Iiibrăria €. SFETEA (Sf. Qheorghe) Vatra, anul I • * • • • • 24.00 — anul II •«•••• • 20.00 Caragiale, Note fl Bohlţe- ... 2.00 Theodoreoeu O• DemOronlua din Ndrnberg Flamarion, Uranla Aug ier, Aventuriera 1.50 1.00 1.00 0^0 0.65 0.63 0.85 1.20 Îs — 0.63 1.2 11.09 \0J0O 1.WJ 0.75 0^0 1.00 Administraţia eiarulnl nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epocel, anunţăm acestora că cererile lor trebuiesc adresate direct sîbr&rlilor a-pătate In josul cuponului însoţite de preţul redus ou care se oferă acele premii. Le Paradis de Nice Dentistul m. bacher ■ta TTi ^ io a Membru a) academiei universale de şti- lob, Lalea Victoriei.—loo inţe din Bruxelles, medaliat pentni me- Annncp -i co grnripuca rlinii- ritele sale îd arta deotistică la expozi-Alionce d sa biaueuse Uien ,ia din Brnxelles, Bordeaux ,1 rele qu ii a reeu la provision Lyon «te. ilp o*o7nn uimi* la Succesor dentistului M. Bosentbal, Bu- tie gazon angiais pom ia saison curest, piaţa T0atruini casa Torek. de printemps â 1 fr. le kildg., cnn-..imtinnT s* 12 il l’informe 6galement qu’il pos s£de un graiul choix de couron nes iT des prix modărâs. gi de „PATKIA“ Societate romînă de asigurare reasigurare Capital social vărsat lei un milion Bucurescl, str. Smîrdan No. 15 Branfa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cas a. m. si 2—5 p. m. asemenea se poale face consultaţiune şi prin corespondenţa. Q’rig'orescu 43, «’nlen Victoriei, 43 vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşti Aduce la cunoştinţa onorabilului public, că ia atelierul meO se confecţionează încălţăminte pentru dame, copil, din materialele cele mal fine. Comandele se efectuează prompt: se găsesc şi încălţăminte gata cu preţuri moderate. N. B. Pentru conservarea încălţămintelor recomand veritabila Qroma-meltoniană neagră fi culori din fabrica ■ BROWN şi SON || din Londra : Feriţi-vă de contrafaceri Guturaie, Tuse Bronşita LIQUEUR * CAPSULE rUE JACOB, Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, P"™0?** as.guran ™ HRomonoa se noate face consultatiune si ăe moarte şi de viaţă, asigurări mixte. asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor in cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 85 la sută din beneficii. Branşa Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cos cie moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (indemnisare zilnică), de asemenea primeşte : Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este represintată prin agenţi îtt localităţile mal înseninate din ţară. Otr«H*ţlnn«»» ...............II IM Grippe, Influenţa • ____ Astmă cere adresa Buboie Bble de Piele In tfite farmaciile Catare băsicei La Typografla EPOCA se află de vîn-zuro hsrtie maculatură cu 50 bani ki- IntT în pachetede «îtelrt M-lnirruma WATSOIV Jt TOUE2LL jMAŞINÎ AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEj BUCURESCL — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICEl MARSHALL SONS & Co., GAINSBOROUGH ; LOCO MOBILELE, cele mai perfecţionate şi cele mal solid construite.' | TREERATOARELE unice care treeră cel mal mult şi scoate cel mai carat. [BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea oea mai mare scoţînd boabele curat. [ STABILE pentru puterile cele mal mari, cu sau fără oondensaţiune, orizontale saă verticale. [ CAZANE mnltitnbulare, cazane Cornwall cn unn saă două tubnr) de foc. CAZANE tubalare cn stabilă suprapusă. CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt. [MAŞINI de macadamisat (presat) şosele. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage ilumtrate gr atlet şi franco. PoilR GflOHER M 500.000 Francsh nvbscriftiox Nouveau Dictionnaire EncyclopEdique Universel lllustrâ — râpertoire des Connaissances Humaines Rfiniati S0US LA DIRECTI0N DE ---------------------—>— -S>»3' Litografia Grassiany s’a reinstalat BiionrcMcl J 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musică Gebauer) Execută orl-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie ■fi Tipografie. BAIA REOALA (din Palatul Eforiei) Bulevardul Ellaabeta Aduce la cunoştinţa Onor. Public că cu începere de la 1 Martie a. c„ se va seni Băi «le abur CI. II Pentru bărbaţi lu zilele de: Marţi, Joi, Simbată şi Duminecă; pentru femei: Lunea. Merc.uren şi Vinerea. Preţurile sunt- 1 left, iar Vinerea şi Dumineca 50 baui. Direcţiunea. Julsis TROUSSET LAUREAT DE S0CIETES SAVANIES Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această arta, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. 0 Gros ot Forts volumos in 4°, reliăs, itustrăs de 3.700 niagnifirjiies gravnres răpan-diies dans le texte. 1 Atlas ges par an: 25 — 10.000 = 250.000! > en fdvrler , . . 1 de 500.000 59 — 295.000 5.000 = > enjuln.... . 7 do 10.000 150 — 1.000 = 150.000; , en aoflt. .. . 12 de 5.000 4.050 — 100 = 405.000 >onootobre. . 80 de 1.000 - ea dcoembre, 900 de 100 Total O.OOO.OOW > soit 955 pur an. La plus Pratique des Encyclop6(iies 1. Par -e qu’elle ne rnnferme que ce qu'il est ndotwsair*» de savolr; 2. Par la clarte de son texte, oomprii* henHfble pour tous; 3. Par l’lmmense eteudue de ses ma- ti^res ; 4. Par ses gravuros oompl6tant l’lnteli-genoe de ses desorlptlous. Le plus Populaire des Oictionnaires 1. Par son cara«.t<ţre llsible pour tontes Ies vues et p»ar tou« Ies âges; 2. Par Iu modioltd de son prlx. eu <ţgard au nombre oonsldcrable d’ouvrages dont 11 tient llcu; 3. Par son mode de vente qul le met k la portce de toutes l«s bourses. Rien a payer d’avaitce. — Les septs volnmes comprenant le Dictionnaire complet, sont livres immădiatement. Envoyez Ies demandes ă la Ubrairie BANIL KIUOLENClî, 8, Strada Biserica Enei, â Bucarest. TEIRICH & C 0. BUCUREŞTI O.—Strada LIerzel,—O. INSTALAŢIUNI TELEGRA GAZ |i APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - BiuroO de construcţie. - Export toucure^u. i i^uki www.^dacoromaaiicairo - t»u- urr?u.