SERIA IL—ANUL m, No. 398 Kdiţla atrei» MARŢI. 11 MARTIE. 1897 NUMÂRUL^IO BANI A BOXAMKXTl,LE încep la 1 şi 15 ale Oe-c&rel luni şi se plătesc tot-d’a-unu înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţara 30 tel; in atreinatate 50 lei Şase luni ... 15 > > » 25 » Trei luni . . . 8 » » > 13 » Un num£r In streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZ KKOAUŢIA No. 8 - STRADA CLEMENŢE! - No. 8. NUMĂRUL^ 10 BANI ANTNCKIIRILE In Bucureşti şi judeţe se vrimesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile do publicitate AnuncinrI la pag. IV..0.30 b. linia » » » III.2.— lei » i » » II..3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Cn număr vechii 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI PRIMA LĂMURIRE Precum se şi cuvenea, liberalii daCi o mare importanţa contopirii radicalilor în partidul conservator. 0 saptamîna întreaga, în vremuri din cele mal grele pentru partidul libera], organul autorizat al acestui partid nu s’a ocupat de alt ceva de cât de însemnatul act al contopirii. E foarte natural aceasta, pentru cine pătrunde miezul lucrurilor. Desăvârşită fuziune a partidului radical cu partidul conservator nu priveşte numai pe radicali şi conservatori, ci atinge foarte de aproape —şi foarte dureros — partidul liberal. In adevăr, ea înseamnă o îndouita lovitura pentru acest partid. Liberalii dispun în momentul de faţa de magnetul puterii; cu toate astea, lumea pleacă de la el şi cel ce ramîn se sfişie între dînşiî. Conservatorii sunt în opoziţiune, el n’aQ de oferit de cit împărtăşirea la lupta şi la muncă ; cu toate astea, lumea vine la el şi se da lor trup şi suflet. Pe când partidul liberal se descompune, partidul conservator se încheagâ tot maî mult şi puterile lui cresc necontenit. Mal departe : Elementul cel noO intrat în partidul conservator e un element democratic, de o democraţie sana-toasa, care nu urmăreşte răsturnarea ordine! sociale de asta*zl, ci desăvârşirea şi întărirea el. Cum s’ar putea ca contopirea aceasta să nu fie o mare lovitura pentru partidul liberal, care în tot-d’a-una s’a falit a fi fruntaşul democraţiei romîne ? Pe cînd acest element democratic sănătos vine la noi, din partidul liberal s’aQ dezbinat elementele democratice şi s’aii grupat deosebit subt conducerea d-luî Fleva, iar partidul liberal a început sa intre în favoarea socialiştilor revoluţionari, democraţi şi aceia, dar duşmani aî ordine! sociale. Acestea nu sunt numai vorbe. La alegerea colegiului II de Covurlul liberalii aQ pactizat cu socialiştii, şi din toată presa noastră democratica, un singur ziar susţine regimul actual: Lumea Nouă, organul grupării socialiste. In scurt, situaţiunea se prezintă ast-fel: pe cînd partidul liberal descreşte, partidul conservator creşte, pe cînd partidul liberal e părăsit de elementele sănătoase democratice şi nu găseşte sprijin de cit la democraţii duşmani ordinel sociale de asta-zî, partidul conservator primeşte in sinul sati singura grupare democratica sanatoasa ce exista in ţara. Durerea acestei îndouite lovituri explica furia cu care organul partidului liberal sa aruncă asupra d-lul G. Panii şi asupra radicalilor, precum şi încercarea copilărească de a face sa se creada ca contopirea nu e pe placul nici al întregului partid radical, nici al întregului partid conservator. Chiar daca aşa ar li lucrurile, cum morţiş ţine Voinţa sâ le a-rate, împrejurarea încă n’ar avea nici o însemnătate. In acte de a-semene natură,nemulţumirile individuale nu contează. Faţă cu faptul că partidul radical s’a contopit cu partidul conservator, faptul că cutare ori cutare membru al acestor partide e nemulţumit, n’are nici o importanţă şi nu poate împiedica ori schimba mersul lucrurilor. Dar nici nu e adevărat ce spune Voinţa Naţională. Incidentul de la Botoşani nu poate fi exploatat de dînsa de cât uzînd de rea-credinţa, căci ştiut este Qă la banchetul dat acolo în onoarea d-lui Panu, toţi conservatorii, de toate nuanţele, s’aQ grăbit sa ia parte. Şi cum închipuite sunt nemulţumirile ce-ar fi stîrnit printre conservatori actul fuziunii, tot aşa de închipuite sunt nemulţumirile ce el ar fi provocat între radicali. Contopirea s’a făcut cu mulţumirea tuturor şi toţi ne felicitam de săvârşirea el. Cu tot atîta rea-credinţa atacă organul liberalilor pe d. G. Panu. Şeful partidului radical e acuzat ca a trădat aspiraţiunile generaţiunel tinere, ca şl-a părăsit drapelul, ca s’a dus la aceia pe cari de multe ori i-a atacat, că e neconsecuent. Toate aceste acuzări, aruncate cu nespusa violenţa, sunt absolut neîntemeiate. D. Panu n’a lucrat pe ascuns, ci pe faţa ; nu şl-a părăsit partidul, ci împreuna cu el s’a contopit în partidul conservator. Cîla vreme a stat deosebit de partidele de guvernamînt, era firesc sa critice şi pe unul şi pe cel-lalt. Dar e mare deosebire tn atitudinea d-sale faţa de cele două partide istorice. lata: desfidem pe liberali să ne arate, de doul- spre-zece ani încoace, o singura ocaziune în care d. Panu sa fi aprobat pe liberali. De la 1884, necontenit i-a combătut fără cruţare şi fara răgaz; în timpul opo-ziţiunil unite, a fost unul din cel mal teribili adversari al regimului colectivist, la a căruia dârîmare a contribuit atîta; cit aQ stat liberalii în opoziţiune, i-a combătut tară cruţare şi tot aşa de cînd sunt la guvern. Partidul conservator poate însă arata nu o ocaziune, ci multe, cînd d. Panu i-a dat aprobarea, fie îu presă, fie în Parlament, fie la întruniri publice. Dacă ne-a criticat de multe ori, de multe ori ne-a aprobat. Intre d. Panu şi radicali, de o parte, şi partidul conservator, existau deci puncte de contact, care fireşte au trebuit să sporească cu vremea; şi atunci cînd partidul radical a ajuns în dezvoltarea lui la punctul cînd nu se mal putea mulţumi cu rolul negativ de vecinica critica şi simţea trebuinţa de a conlucra în mod pozitiv la îngrijirea afacerilor publice, trebuind sa aleagă intre cele doua partide de guvernamînt în afară de cari nu este cu putinţa azi şi inca toarte multa vreme o acţiune politica rodnica , era natural ca partidul radical să se hotărască pentru partidul conservator cu care avea atitea puncte de contact şi în care gasea posibilitatea unei conlucrări serioase, iar nu pentru partidul liberal, de care de doul-spre-zece ani—prin urmare după o lunga experienţa de toata ziua—necontenit s’a depărtat. Contopirea partidului radical e rezultatul unei evoluţiunî sănătoase. Mal e un punct in acuzările ce se fac d-lul Panu, pe care numai cu adînc dezgust îl atingem. Liberalii cearca sa-1 arate pe d. Panu ca un vânător de cîştig personal. De şi consideraţiunile de mai sus arată în destul cit de nedemna e aceasta calomnie, totuşi vom face o observaţiune, una singură. Dacă d. Panu ar subordona acţiunea d-sale politica unor asemeni calcule, n’ar fi venit la partidul conservator In care oamenii bogaţi sărăcesc, ci s’ar fi dus la partidul liberal, unde săracii se îmbogăţesc aşa de uimitor de repede. Şi cu cita bucurie l-ar fi primit partidul car&dalelor, complect lipsit astazl de talente politice, nu e nevoe s’o spunem noi—o arata furia lor că d. Panu a venit la noi. ■HBHHBESaHEHSHMHBflniaaiMn CRIZA MINISTERIALĂ 1>«uiInIuiich miniştrilor. — luipAoitre şi remaniare.—Noluţitiuea «lellul-tlvă IPetH inimiea miai&trilor Erî toată ziua a circulat prin oraş svonul că guvernul ar fi demisionat şi prin urmare rechemarea la putere a d-luî Sturdza este aproape sigură. Adevărul e, însă, că toţi miniştrii au demisionat, adică şi-aii pus portofoliile la dispoziţia d-luî P. S. Aurelio.n. Lucrurile s’a ii petrecut ast-fel: D. P. S. Aurelian văzind că d. Em. Cost ine seu refuză categoric a lua portofoliul finanţelor, s’a plîns colegilor - să i, întruniţi la d-sa acasă Simbătă seara la orele 8, că deşi ar dori să meargă înainte cu actuala formaţie, dar nu poate, căcî nu găseşte prin cine să înlocuiască pe d-nii Gogu tantacuzino şi C. Stoicescu. Atunci miniştrii şi-au pus toţi la dispoziţia d-luî Aurelian portofoliile lor şi la orele !) şi jumătate seara s’au retras, spunînd amicilor lor că au demisionat. De aicî a eşit zvonul, că întreg cabinetul ar fi demis .ouat. împăcare şi remaniare Acum, înaintea multora, începe a se limpezi situaţia şi mai ales rolul jucat de d. P. S. Aurelian în această agonie lungă a cabinetului săit: Multă lume crede că d. P. S. Aurelian ar fi voit mai de mult să facă o remaniare ministerială, după indicaţiile ce ’t dedese d. Sturdza, dar că n’a ştiut cum să scape de cîţi-va colegi aî săi, anume de d-nii Gh. Mîrzescu, St. Şendrea şi Porumbarii. Atunci i-a venit in ajutor d. Gogu Can-tacuzino şi evenimentele ce au urmat au silit pe miniştri să pună la dispoziţia d-luî Aurelian demi-siunile lor. D. P. S. Aurelian, în posesiunea dernisiunilor, tratează acum o împăcare definitivă custurdziş-tiî şi e bucuros a le ceda cite portofolii cer, numai d-sa să fie lăsat in capul băncei ministeriale. Softtfiţuica defini fi că Prin cercurile colectiviste se a-firmă că pînă azi la amiazi so-luţiunea crizei va fi dată, că la şedinţa de azi a Camerei şi a Senatului se va prezintă un noii minister prezidat de d. P. S. Aurelian. Aşa, se afirmă că d-nii Gh. Mirzescu, Em. M. Porumbarii şi probabil d. Ştefan Şendrea vor fi sacrificaţi pînă azî la amiazi. In locurile lor,—după o versiune—vor intra d-nii P. Poni, Th. Stelian şi Ionel Brătianu, iar după altă versiune, d-niî C. Di-mitrescu-Iaşî, Ionel Brătianu şi Al. Djuvara. Pînă in momentul cînd scriem aceste rînduri, nimic sigur. Ştirile din timpul nopţii le vor găsi cititorii la rubrica ultimelor informaţiuni. REGIM DE PiCiTOSI Ceea ce se petrece Iu sinul partidului care ne guvernează e aşa de ruşinos, în cît ne pune mal prejos de triburile africane. Certuri ţigăneşti, ocări ca la uşa cortului, minciuni şi ignominii cari ar desonora pe o tainică bine-făcătoare, apoi sărutări băloase—iută istoria, în clte-va cuvinte, a cbivuţelor bâtrtne cari se prostituiază pe banca ministerială. Şi cearta nu se face pe principii, ei pe o bucată de pastramă — cum fac rudarii la nuntă ; discuţiunile nu păstrează urbanita- ‘'ww.daebfdtîiaiîicaro104- (HmnnHBBMnMBnnni tere, ci degenerează în tămbălăfl—ca scandalul dintre zavragiii din Scaune ; şi săru-tatul miniştrilor cu educaţie de sacagii nu şterge rancuna. ci Imbâlează, cu mucigaiii otrăvit, două fîutînl de venin. Atît; nici o lege, nici o măsură, nici o îndreptare. Nimeni nu se gindeşto la nevoile ţârei—căci totul se petrece ca la o cumetrie de lăutari, unde serbarea de familie începe cu neînţelegeri, continuă cu scandal şi se sftrşeşte la secţie. Atîta păcâtoşie nu s’a văzut pe pămîntul ţării noastre nici cînd se înjugau Roniînil a căruţă, ca vitele. Şi aceasta se petrece îutr’o vreme cînd Europa fierbe şi cînd nu se ştie cîte şi ce fel de schimbări ne va aduce ziua de mline. E atît de păcătoasă strînsura care a cules, de pe jos, frînele guvernului, în cît dacă va continua să mal chinuiască ţara,—ceea ce ar fi o nenorocire neînchipuit de mare— ar face pe Ramîn, niîndru cu drept cuvîut de origina Iul, sâ’şl ascundă neamul de ruşine. Noroiul îu care bălăceşte vermina colectivistă, va avea, totuşi, un folos pentru ţară: va îneca do a pururea, îu ordură, seminţia naţionalliberală. TH! HUN A HOUTH A Situaţiunea e aşa, în cît e absolut inutil să facem ipoteze, căci toate soluţiunile suut posibile. Se poate să avem azi un minister de împăciuire, dar tot aşa se poate să avem un minister de ruptură. E posibil sâ vie un cabinet Aurelian contra Iul Sturdza, şi tot aşa de posibil e să avem un cabinet Sturdza contra lui Aurelian. Ori ce e cu putinţă, pentru că Parlamentul e compus aproape numai din oameni cari nu se glndesc de cît la afaceri şi cari sunt gata să susţie orl-ce formaţiune ministerială, numai afacerile să nu li se turbure. Sunt mulţumiţi că mănîncă, guvernamentalii, şi nu se gîndesc Ia alt-ceva de cît sâ mănlnce. Şi noi suntem mulţumiţi că s’aii dat la mtncare cu atîta furie şi avem prezumţiu-nea să credem că nu greşim. Iu adevăr, cîud un partid a ajuns în aşa hal, cînd a lepădat orl-ce idei politice şi nu are altă preocupare de cît săturarea poftelor, curîud ajunge să se scufunde. HAL DE JPARLAMEKT Se petrec lucruri grave iu politica internaţională; pretutindeni, în toate Parlamentele chestiunea Orientului se discută şi guvernele fac declaraţiunl.—La noi, nimic. Parc’am trăi in fundul Afri-cel, aşa de puţin se interesează Parlamentul nostru de cele ce se petrec in afară. Dar să venim la lucruri mal apropiate. O sumă de chestiuni, de cel mal mare interes pentru noi, trec ori stau deschise fără ca Parlamentul să se sinchisească de ele. De pildă, avem chestiunea armamentului; ministrul de războia a făcut în această privinţă declaraţiunl foarte îngrijitoare, arătind că din pricina predecesorului săfl comande importante aQ fost întîrziate. Dar Parlamentul nu se interesează. Avem chestiunea mitropolitului Antim. Dar Parlamentul nu-şl bate capul. Am avut un conflict cu Bulgaria, din cauza Dobrogel. In Sobrania bulgărească s’a mers pînă acolo în cît s’a spus, de către şeful guvernului, că Dobrogea nu e o parte organică a Romîniel. Dar Parlamentul nostru habar n’are şi nu-I pasă cîtuşl de puţin că se ameninţă integritatea Statului romîn. Am avut criză preşedinţială. Avem criză ministerială. Ţoală lumea se Iră-mlntă; numai Parlamentul nostru, n’au-de, n’a-vede, n’a-greul pămintulul. Asupra alitor grave chestiuni, membrii strălucitului nostru Parlament libe-ral-naţional vorbesc numai în culise, ori acasă la d. Stolojan, ori prin cafenele, ori prin birturi. Numai in Parlament nu. Tocmai ca copiii de şcoală cari sâ ascund într’un loc retras ca să fumeze pe ascuns. E un ne mal pomenii scandal. TRIBUNA LITERARA ŞCOLĂRIŢĂ La fila ’ntîl De Ia Cosmografie, Se afl’un plic Şi ’n el, o poezie... La fila cinci, La Stele căzătoare, I s’a uscat O prea frumosă floare!... Culoarea el Cu ochi’I se îngâna... I’a dat’o el, Acum o saptamîna... Pe la sfirşit, E chipul lui, în feţe; Cu-aşa ceva., Mal poate ea să’nveţe?... * * * ARTIST Murise — artistul in pictura... In curte lumea ’I grămădită, Şi nu-1 plîngea de cît o muma, Bolnava şi îmbatrînita! Medalia Bene-Merenti Sta pe o perna peste soclu, O admira mulţimea toata Şl-o atingea orl-care cioclu... Zugravul de colivl, Vasile, Cu barba rara şi cam chel, O puse la butoniera Zicînd că o merita şi el... * * IN FORMĂ POPULARĂ Mi se bate ochiul stâng, Mi se pare c’o să plâng! Mi se bate ochiul drept, Pe drăguţul mi ’l aştept... Ochiul stâng nu m’a ’nşelat, Cad am plâns şi-am suspinat! Ochiul drept m’a păcălit, Cad iubitu n’a venit!.. * * * UNUI POET N’am ce zice, n’am ce zice, Eşti un tînfir eminent... Insa nu Le-admira... Ce vrei ? Lumea e far? talent. Teleor. 2 EPOCA „EP0CA"JA MIZIL Un noii eveniment colectivist pe orizontul politic al Mizilulul, eveniment care dă loc la fel de fel de comentarii la Cafeneaua Centrală. Iu urma unei denunţări serioase de abuzuri, ministrul de interne a însărcinat pe prefectul de Bnz6tt să facă o anchetă primarului din Mizil, ilustrul Isaia Georgescu. Celebrul abuziv a considerat actul ministrului ca o ofensă: «Auzi, să Indrâsuească să ’ml trimeată mie anchetă !» Şi foarte indignat şi-a înaintat prefectului demisia. Deşi demisiile se întemeiază în genere pe motive, demisia Iul Isaia, ca un lucru atil de extraordinar, rupe cu datina veche şi se întemeiază nu pe două motive, ci pe doi Dumitri; şi adică, Isaia demisionează : I) . Fiindcă unchiul sfitt, Dumitru Gheor-ghiu, ex-comandir de sergenţi, a fost dat pe mâna parchetului de BuzfiO pentru nişte potlogării patronate de nepotul Isaia ; II) . Fiindcă amicul seîl, Dumitru Sturdza, şeful efectiv al partidului colectivist, şi-a dat demisia. Ilustrul Isaia crede că nu mal poate sta tn capul Mizilulul, de vreme ce nu i se respectă unchiul şi de vreme ce el, şeful efectiv al partidului colectivist din Mizil, trebue să urmeze exemplul şefului efectiv al partidului colectivist din toată tara. Insă ce se întâmpla ? Dumitru Sturdza îşi retrage demisia ; atunci ilustrul Isaia porneşte de grabă la Bucureşti să stâru-iască la minister a i se respinge şi demisia sa, pentru a rămînea consequent cu politica partidului. Bine: cu Dumitru Sturdza s’a regulat; da ce te faci cu motivul întîiu ? Cu nenea Dumitrache ex-comandirul cum rămâne ? Uustrule Isaia, dacă ţi-aducl aminte numai de Dumitru Sturdza şi pă nen’tăti Dumitrache ll uiţi, eşti, pe lîngă altele, un nepot ridicul şi denaturat! OFimMAŢn Moartea lai Al. fjttho-rari Din Călăraşi, primim următoarea telegramă : Asoctîndu-mă doliului general, plîng moartea ilustrului patriot Al. N. Laho-vari care — răpit în împrejurările actuale — privează patria rotnînă de cel mal mare om de Stat. unul din înte-meiătoril Romîniel moderne. Constantin J. Nenisorn. (avocat) * * * Citim în «Times», marele jurnal englez: «D. Alexandru Lahovari. care a murit azi noapte la Paris, la vîrstă de 54 de ani, era cel mal mare orator parlamentar al Romîniel. El fusese ministru de justiţie, de domenii şi de externe în diferitele guverne conservatoare de la 1870 pînâ îa 1895. Camera deputaţilor din Ro-m înia şi-a ridicat şedinţa tn semn de doliu. Moartea subită a d-lui Lahovari este o perdere serioasă pentru ţara sa. Ultimul său mare discurs, şi poate în acelaş timp şi cel mal bun, l’a ţinut vara trecută şi era privitor la cest ia religioasă.» Ni se telegrafiază : Berlin, 9 Martie. A. Sa R. Prinţul moştenitor al Romi-niel şi Prinţul de Hohenzollern aă sosit seara. — Au fost primiţi de cel doi fii mal mari al prinţului Albert şi de d. Al. Beldiman, ministrul Romîniel. D. inspector administrativ, dr. 1. Mun-teanu, a fost însărcinat cu o anchetă în jud. Neamţu, contra prefectului N. Albu. Iată cazul: Locuitorii dintr’o comună a acestui judeţ au reclamat mal de multă vreme prefectului contra primarului din localitate. Cum, insă, acest funcţionar e unul din protejaţii d-lul Albu, n’afl izbutit să capete dreptate. Atunci locuitorii s’aîi hotărît să a-dreseze o reclamaţie M. Sale Regelui, căruia— intr'o petiţie acoperită de numeroase semnături — i-au expus păsurile lor. Numai în urma ordinului capului Statului, ministrul de interne s’ahotărltsă trimită un inspecter pentru cercetarea capului. Consiliul profesoral al uoiversităţel din Iaşi a ales o comisiune, compusă din d-nil I. Găvănescu şi dr. G. Bogdan, pentru redactarea unul memoriu, prin care să se ceară aducerea în discuţia Corpurilor Legiuitoare a legel învăţă-mîntulul superior, de care se simte a-tîta nevoie. Una dintre marile îmbunătăţiri ale consiliului comunal liberal din Iaşi este urcarea lefel primarului Gane la 1500 lei, în loc de 1200 cît a fost pînă a-cuma şi a lefilor ajutoarelor la 750, în loc de 500, ca pînă astă-zl. Ieşenii n’au apă, n’au lumină, n’art nimic şi edilii nu găsesc alt-ceva mal bun de tăcut de cît să’şl mărească le-file. Dintr’ale prefectului de Tulcea, d. PencovicI: In urma ordinului circular dat sub-prefecţilor din judeţul săă pentru prinderea unul hoţ vestit, unul dintre aceştia face un raport , pi in care cere prefectului să'l autorize a împuşca pe bandit, de oare-ce nu se lasă a fi prim. Ministrul ispravnic a pus pe acest raport următoarea rezoluţie : \\Impuşcacea constituie un asasinat şi asasinatul nu este tolerat după legile noastre. Se vor face aspre observaţiu-nl sub-prefedulul, pentru că a îndrăznit să se facă o asemenea propunere criminală. Piramidala propunere a subpretectu-lul, ca şi mal piramidala Sncheere a şe fulul sâiî, care după ce face descoperirea că împuşcarea e un asasinat, îşi în-chipue că există legislaţii ce tolerează asasinatul, fac şi astă-zl deliciile Funcţionarilor din prefectura de Tulcea. Faptul a fost consemnat chiar in raportul unul inspector administrativ, ca o dovadă de meritele agenţilor celei a doua magistraturi a d-lul V. Lascar. Recomandam deosebitei atenţiuni a d-lul prefect de politie pe un agent al săă care-şl zice Schina şi care funcţionează ca subcomisar la Secţia 18. Acest membru din... a doua magistratură, nu vrea să se desfacă de apucăturile de bătăuş caracteristice orl-căriil poliţist colectivist. Bate lumea, ne tam ne sam. Simbătă seara, fără absolut nici un motiv, fiind In stare de beţie, a bătut mal multe persoane pe strada Cîmpineanu ; intilnind apoi pe d. Marin Niculescu, şeful atelierului nostru tipografic, Fa lovit cu un ciomag, făcîndu-1 inal multe leziuni; dar de ce ? nu ştie omul nici acum. Pacientul a reclamat d-lul prefect de poliţie, care a promis că va cerceta, şi sperăm că va face dreptate. O afacere scamluIoaNii Epoca a vorbit în vara trecută de gheşeftul proiectat de faimosul Săveanu, primarul de Focşani, cu cumpărarea pentru pompierie a caselor d-lul Sobies-chi, consilier comunal. Pentru o baracă, care nu costase pe proprietarul el de cil 300 de galbeni, primăria oferise 60,000 tel. Consiliul comunal din Focşani luase chiar un vot în această privinţă şi nu se aştepta de cît aprobarea ministrului de interne, pentru ca spo-liarea comunei să fie un fapt împlinit. Opunerea prefectului de atunci, d. dr. I. Munteanu, a împiedicat realizarea a-cestul scandalos gheşeft. Printr’un raport adresat ministrului de interne, actualul inspector arăta, cu detalii picante, cum stă afacerea şi cît de dăunătoare ar fi eomunel aprobarea el. D. G. Cantacuzino, care ţinea inte-rimul ministerului de interne în vara trecută, a găsit întemeiate considerentele invocate de prefect şi a refuzat să aprobe votul consiliului. Săveanu nu se dădu, însă, bătut şi, în contra hotărirel ministrului de interne, a făcut recurs la consiliul de miniştri. — care, nevroind să dea un blam prea categoric primarului de Focşani, a lăsat afacerea în suspens. * * # De îndată ce ministerul Sturdza a căzut de la putere, Săveanu a început din noii să tripoteze pentru realizarea gheşeftulul ruşinos pregătit de atîta vreme. Convinge, mal înlîiu, pe d. Lascar de necesitatea efectuărel lu\ şi apoi pe d. Aurelian. Odată asigurat dc concursul acestor doul membri al guvernului, reinoieşte cererea de recurs contra ho-tărîrel ministrului de interne. Afacerea vin», la începutul tunel Martie a. c., din noii înaintea consiliului de miniştri, care—de astă dată — casează hotărîrea ministrului de interne, apro-bînd votul spoliator al consiliului comunal de Focşani. Consiliul dc miniştri se face ast-fel complicele lui .Săveanu la gheşeftul de 60,000. D. Cantacuzino, ministrul care a refuzat aprobarea afacere!, n’a luat parte la acea şedinţă a sfatului ministerial. Cînd, însă, i s’a comunicat sfărma-rea deciziei sale, a rămas indignat. lntrebind pe d. Aurelian, acesta i-a răspuns că n'a avut ce face, de oare-ce au nevoie de concursul lut Săveanu tn localitate. Se zice că d. Cantacuzino i-ar fi replicat atunci: — Al. se vede. mal puţină nevoie de concursul meu de cît de concursul Iul Săveanu. Un amic al nostru din Bucovina ne comunică înveselitoarea ştire că cel şease deputaţi romînl, aleşi în Bucovina pentru Camera din Viena, se vor constitui în club parlamentar romîn independent. Bemaniarea mi ui st cri ala D. Em. Coslinescu a refuzat categoric pe d. Vasile Lascar, care l’a vizitai Sîm-bătă după amiazl, pentru a-l ruga să intre în minister în locul d-lul Gogu Cantacuzino. D. Coslinescu a plecat apoi imediat la Sinaia de unde se va întoarce azi la amiazl, cînd se speră că se va da o soluţie definitivă crizei. * ♦ * D. P. S. Aurelian a rugat Simbătă pe d. N. Fleva să renunţe la întrunirea publică pe care era s’o convoace erl după amiazl. Acum, în urma svonurilor de împăcare între sturdziştl şi aurelianiştl, fie-viştil sunt hotărîţl a începe o campanie de^răsturnare pe toată linia. Primul asalt îl vor da ael sau niîine, la Cameră, asupra cestiunel macedonene. * ♦ * O. tyt. Şendrea s’a întreţinut erl după amiazl timp îndelungat cu d-nii I. Bnzdugan (vernescun) O* A. Seorţescu şl Tache Lecca (independent). Se crede că miniştrii sacrificaţi şi cîţi-va amici ai lor vor fuziona cu vernescauii şl apoi în alianţă cu ileviştii vor lupta în contra Ocultei. * * * D. P. S. Aurelian a fost primit după amiasî la orele 2 la Palat. După audienţă, care a durat o jumătate de oră, preşedintele consiliului s’a dus la d. Dini. Sturdza, unde erau întruniţi deja d nil Gogu Cantacuzino, P. Poni, F'erechide şi Stoicescu. * * £ Acela care se agită mal mult pentru a rămînea ministru în orl-ce combinaţie, este însuşi d. Cantacuzino. D-sa ţine cu orl-ce preţ la un portofoliu ca să poată complecta din banii Statutul sumele sfeterisite din fondid adunat \pentru monumentul Iul Ion Brătianu. * * * Zgomotele privitoare la demi-siunea întregului cabinet perzis-tînd, unul din redactorii noştri a întrebat a-seară la orele 7 şi jumătate pe d. ministru Ştefan Şen-drea, intru cit slut întemeiate a-ceste svonuri. — Pentru a încerca o recon-ciliare a spiritelor, am pus cu toţii la dispoziţia d*luî Aurelian portofoliile noastre şi l’am autorizat să trateze cu d. Sturdza. — Sau sfîrşit deja tratările? — Nu încă; d. Aurelian va trebui să comunice întîî colegilor săi rezultatul tratărilor, ca apoi împreună să luăm o hotărîre definitivă. — E adevărat că se remaniează ministerul ? — Pînă în acest moment nimic nu se ştie, dar cred că pînă mîine seară lucrurile se vor aranja definitiv. A Un alt ministru a declarat a-seară că d. Aurelian întitupinind dificultăţi foarte mari In ccstiu-nea remaniere! ministeriale, a oferit d-lui Sturdza formarea ministerului, dar acesta a declinat declarind : — Eu nu pot şi nici nu vreau. ♦ * * Mulţi din partizanii guvernului sunt îndîrjiţl în contra d-lul Aurelian pentru motivul eă tratează cu d. Sturdza. Un deputat, care într’o vreme excela la Cameră prin a întrerupe mereu pe oratorii fleviştl, ne spunea a-seară — Dacă d. Aurelian ar avea energia de a face apel la bile, ar zdrobi pentru tol-deauna pe d. Sturdza şi pe faimoşii cari îl înconjoară. Şi dacă s’ar întîmpla asta, atunci ca mîine aş pu tea vedea pe d. Sturdza făcînd declaraţii de supunere d-lul Lascar Catar-giu. Iar dacă d. Sturdza ar reveni la putere, atunci partidul s’ar rupe în două. # * * A-seară la «rele IO s'au tu trimit la <1. l>Im. Sturdza d-nii Aurelian. laiscar, (1. Cantacuzino, f'erechide, Tacite Giani, etc. l*riu cercuri,e guverna-inentale se vorbeşte că d. Ionel Brătianu refuză să intre in minister, iar d. Al. Bjuvara nu este agreat de loc de aurelianişti, de can-taciiziuiştîşi de mulţi stur-dzişti. Se afirmă că dacă piuă azi la amiazl d. Aurelian nu va ajunge la o împăcare cu sturdziştil, atunci d-sa va presiuta M. Sale demişi unea cabinetului. Restul portofoliilor să se pună la dispoziţia sturdziştilor. * * * Miniştrii, afară de d-niî Gogu, Cantacuzino şi Stoicescu, s’aii întrunit aseară la d. P. S. Aurelian la o consfătuire, care s a terminat la orele 11 şi jumătate din noapte. B. P. S. Aurelian a anunţat pe colegii săi, că pretenţiuuile d-lui fiiogu Cantacuzino, adică ale stur-ziştilor, sunt irealisabile. I). C'antaeuziuo a cerut iiitiiu şease portofolii pentru sturdzişti, adieă înlocuirea tutiilor miniştrilor afară dc preşedintele consiliului şi d. V. Lascar. In ce priveşte pe d. Lascar. sturdzişti! cer ea el să fie treeut la ori eare alt minister, uumai la interne nu. Iu urmă, ca maximum al concesiunilor sturdziste, d. Cfogu t’an-taeuzino i-a comunicat, că d. V. Lascar poate să-şi menţină portofoliul Internelor. II. Aurelian a mai comunicat, eă maximum concesiunilor ce pă-te face sturdziştilor este să le mai dea un portofoliu, dar şi acesta numai unei persoane care ar fi agreată de aetualii membri ai eabiuetuluî, în ori ee caz nu d-lor Poni sau Bjuvara. * * * După consfătuirea sturdzistă, d. Gogii Cantacuzino s’a dus la clubul colectivist, unde a comunicat amicilor săî cele petrecute la d-nul Sturdza. Impresiunea generală la club este că d. P. S. Aurelian neputînd cădea de acord cu d. Sturdza, va prezintă azi M. Sale Regelui de-misiunea cabinetului. EDIŢIA«3* * # * * * * * * * (Serviciul Agenţiei Romine) pentru ziua de 18 Aprilie pentru alegerea a doul membri In consiliul judeţian. D. Criviţeanu, directorul prefecturel de Prahova, a fost autorizat să gereze a-facerile acelei prefecturi pînă la numirea unul titular în locul d-lul Handoca, demisionat. „% Înalta Curte de casaţie a respins cele mal multe din recursurile fiscale ce a judecat în zilele de 7 şi 8 Martie. * Venitul porturilor romtne In cursul lunel Ianuarie a. c. s’a ridicat la cifra de 49,837 lei. Portul Constanţa intră în această sumă pentru 37061 1-1. "* Ministrul instrucţiune! publice a decis construirea unul noft local pentru şcoala normală de institutori din Bueurescl, şi pentru şcoala profesională No. 1. De asemenea se va mal construi şi un local pentru externatul secundar din Iaşi. *** Biblioteca Statului, complect instalată şi restaurată, se va deschide la 1 A-prilie viitor. *** Marţi, 11 Martie, se va da liotărtrea in diferendul dintre cartetul Gaby şi d. Sidoli, directorul circului. ** Duminică, 9 Martie, a avut loc în teatrul Hugo, conferinţa d-lul deputat V. G. Morţun asupra «Cretei». Toată colonia greacă din Bucureşti a a-sistat la conferinţă. D. Pretorianu, sub-inspector silvic al circumscripţiei Piteşti, ne scrie că iniţiativa «balului silvic», proiectat In localitate şi despre care «Epoca» a vorbit In No. 306 din 26 Februarie, revine funcţionarilor silvici al acelei circumscripţii, cari Încă de la 1 MaiO 1896 — au hotârît a da o asemenea serbare, îu scopul strîngerel relaţiunilor colegiale. D. inspector silvic N. G. P.ipovicI nu e întru nimic amestecat în această afacere şi nici nu a căutat să impună, cu autoritatea sa, funcţionarilor, de a participa la bal. Luăm act de aceste declaraţiunl. *** Azi, Luni, 10 Martie, va veni Iii discuţia Camerei proiectul de lege pentru a-cordarea unul credit de 8,670.000 iei ministerului de răsboiu, care sa servească la complectarea armamentului nostru. OI VE ItHTil flwciP/mi Prinderea a trei evadaţi. Agenţii poliţiei de sigurauţă aă prins asta ’noapte In Capitală pe vestiţii bandiţi Ion Vasile, C. Costa-ehe Marin şi Nicu'ae Ion, cîte-şl trei evadaţi acum o lună din Ocnele mari, unde îşi fâceaâ pedeasa pentru crimele şi tilhăriile ce comise-seră. Fort cu efracţie. — D. Isidor Glintzer comerciant de manufactură din calea Griviţel-a reclamat azi la Poliţie că erl noapte pungaş1 de meserie i au spart prăvălia, furîndu-i marfă iu valoare de peste 3000 lei. Poliţia a luat măsuri de urmărire şi dovedirea pungaşilor. Sturdziştiî răspîndesc ştirea, că guvernul ’şî-ar fi dat demisiunea. D. P. S. Aurelian a fost primit ieri după amiazl la orele 5 în audienţă de către M. Sa Regele. Consfătuireai de la d. Dim. Sturdza, la care au luat parte d-niî Gogu Cantacuzino, Stoicescu, Fe-rechide, Nacu, Stolojan şi Palladi, s’a terminat a-seară la orele 10 şi un sfert. D. Gogu Gantacuzino, delegat din partea sturdziştilor a trata ou d. Aurelian, a anunţat oa maximul concesiunel oe a făcut este preşedenţia d-lul Aurelian şi menţinerea d-lul V. Lasoar în minister. Berlin, 8 Martie. Reischstagul a respins creditele pentru două in crucişătoare. A adoptat bugetul extraordina-al marinei, cîte-va capitole ale bugetului ordir nar. după decisiunile comisiunel. ceea ce reduce cererea guvernului cu aproape 10,000.000 mărci, Viena, 8 Februarie. Împăratul Frantz Iosef s’a întors. Alegătorii oraşului Viena au ales la Reiehs rath 9 antisemiţi. Este şi un balolagiu între 4 liberali, un socialist şi 5 antisemiţi. In cele l’alte oraşe ale Austriei de jos s’au ales: un antisemit şi patru candidaţi al partidului popular german. Londra, 8 Martie. Marchisul de Salisburv e silit să stea în pat din eausa unul atac uşor de influenţă. Suez, 8 Martie. Un steamer ducînd trupe care se întorc din Bombai, a fost opritjde a mal continua drumnl din causa unul Caz de ciumă ce s’a produs pe bord. Berlin, 9 Martie. Oraşul este decorat in mod însemnat şi pe străzi domneşte o animaţie vie. In toate biseri cele s’au celebrat servicii religioase in memoria împăratului Wilhelm. Majestăţile Lor Imperiale, Prinţii, principesele şi oaspeţii princiari străini afl asitat la sevi-ciul divin celebrat la biserică ce s’a ridicat lu memoria lui Wilhelm I-itt, Peste tot s’au ţinut di-cursuri, fâcind elogiul meritelor împăratului defunct. La amiazl, împăratul, iu capul companiei drapelului. a condus drapelele şi stindardele regimentelor al căror şef era Wilhelm I-i0. de la gara la palatul fostului Împărat, In mijlocul en-tusiasmulul unei mulţimi enorme. La amiazl s’aii ţinut şedinţe comemorative la Reichstag, la universitate şi Ia primărie. Preşedintele Reichstagului, reamintind meritele ueuitătoare ale Iul Wilhelm I, a exprimat ferma convingere că fie-care va da concursul săă Ia soluţiunea sarciuelor Întreprinse de împăratul defunct, intr’un sentiment de credinţa nestrămutată peiilru împărat şi Imperiu şi pentru prosperitatea Germaniei. Oratorul a terminat discursul săă piin strigătele de : Trăiască împăratul! trăiască Imperiul! repetate cu eu-tusiasin de toată adunarea. împăratul a anunţat că toţi şefii Statelor federale ale Germaniei au decis să confereze armatei întregi cocarda germană ca senin de unitate eîştigatâ de Patrie. împăratul a decis crearea unei medalii de bronz, făcută cu metalul tunurilor luate de la inamic, în memoria împăratului Wilhelm I. Roma, 9 Martie. Pină acum se cunosc 111 rezultate ale alegerilor. S’aă ales: 72 ministeriali, 16 oposanţl constituţionali, 6 radicali. 8 socialişti. Sunt 9 balotage. D-nii di Hudiui. Bram-u, Giauturco, Luzzati, Guiciardini, Brin, Prinetti, Sonmuo şi Crispi sunt aleşi. Lu Roma s’aă ales: Răcelii şi Santin al opoziţiei constituţionale, Razzilai şi Mazza, radicali. Intre d-nii Torionia, ministerial şi Zuccari, republican, este balotagiu. ECOUBi DIN ŢARA Mori «lin beţie.—Iu ziua de 6 curent, pe la orele 12 din noapte, locuitorul Ioniţă Tudose e închiriat In pasagiul D. Ghica, Str Lipscani No. 10 Prăvălii ţi locuinţe In Palatul Dacia, Strada Lipscani, No. 1 I^oeuinţe. In Strada Regală, No. 16 şi 18 Prăvălii ţi locuinţe Informaţiunile se pot lua la Direcţiunea Socieţâţei «Dacia-Romania», Str. Vâmel. 3. CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand în medicină Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris Stabilit de mal nmlt timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cea consult aţi uue şi priu corespoadenţă' Fumători! Cu hârtiele de ţigară: KlZ-AKIDIi: (bucata 25 b.) PABLUIA (bucata 20 bani) CBEANliA ( « IO şi 5 b.) am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze ABADIîfi-Paris. Fumaţi-le cu încredere!! Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşificârel! Depozitul general CREANGA & Com. BUCUREŞTh. — Strada Pînzarî, No. 10 şi 12 B-rixl B. LEBEL MALADII INTERNE ŞI DE COPII CALEA MOŞILOR No. 59 Casa D-rulul Capşa ConmiUiiţiiiiii «lc la I piuă la 3 p ni. —Pentru săniei gratis— Or. STER IE N, CIURCT IX Polikangasso—No. 10. Yiona Consultaţi uni cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena MIHaI GBBJSFSZ tVOCtT Brăila, Mtrarîa Bcgală No. I. Se ’orbeşte că, dacă piuă înainte de deschiderea şedinţei Camerei, sturdziştii nu vor face noui concesiuni aurelianiştîlor, atunci d. Aurelian va pune chestiunea de încredere. * * * In şedinţa de azi a Senatului, şedinţă prezidată de d. V. A. U-rechia, d. Ilariii Isvoranu a întrebat pe banca ministerială, o- www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI fînâ la 10 psblloaţO 80 ban! Unii pentrm fie-oara daţi, yi da la 10 1b ama 30 bani linia. Spectacole teatrul ft'aţtonal. teatru Hdk». B»lurl muoate S aia Eforiei. lireul Regat Rotnin Cestar HidnlL Sa ta Bragadlrta. In fle-care seară concert de orohes-tri anb oondnoerea d-lnl Patera» Vinerea oonoert Hlgh Life n afe IVa ţiomaia. Orchestra Bnblnşteln Închirieri şi arendArl De lnchfrlnt. — O PR.WaL'K cu doni camere frumoase, htr Franklin 0, peste druut de Atenei!; a ae aareaa la d. Splresoa, fotograf. I>e arendat. -Moşia Seaca, din Judeţnl Teleorman, lingi Turnu-Măgurele, avind suprafaţa de 6,200 pogoane, se di cu areudi pe un period de 6 ani, inoepltorl dela 28 Aprilie 1898 Ori ce lnformaţiunl ae pot lua. fie de la D nul X X. Zi* dirloeanu, domiciliat în Bacureytl, Calea Victoriei Xo. 171, fie de la D-nul Ion Călind*ru, strada Renaşterel No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, sad la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Ştlrbey-Vodă Xo. 8, in orl-oe al de lucru de la 12—6 ore Seara. De închiriat Hotelul Buşteni din oitunul Buşteni lingi Sinaia se di cu chirie pe termen de 5 ani, începitorl de la 28 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori oe In formaţiuni de la Admullstraţla Domeniului Coroanei. Strada Ş tir bey-Vodă Xo. 8 BonurestI te închiriat. Sunt de Închinat, ou Începere de la 38 BUSTEX Vllla Leopold, Vllla Antonia şl Vllla Olga, |Aprilie 1897, în oitunul BUŞTENI, uimitoarele viile : Am*'orii ae Tor adresa la Aduumsti aţia Domeniului Coroanei Strada Ştlrhel-Vodi Xo. 8, în ori-ce al de lucru de la 13—6 ore aeara. un le pot vedea planul fte-oirel Viile, cum şl orl-oe alte lnfonnaţlunL Oe arendai cu Începere chiar de acum moşia «j.anoa» din Judeţul Briile, în întindere de sece mii po ,en* toate arabile, avind doci mii pogoane grlA arate ou aimlnţa oea na! buni A se adresa la d. Bl. RaobtlvaL avocat, strada Fintinel 38, Bucureşti.______________________________ Vînzărl şi comparări De ulnsare apre tiere pidurea de pe moşia Oriştî-Plţi-gala Jud, Ilfov. Amatorii ai ae preslnte str. Soaanele 46 Oe vlusare lemne din pidurea Paşcani. Btinjenul, dupi calitate, 66 şl 60 franci. A ae adreaa : Bir. Batlţtel 16 Camere mobilate Hotelul PieţeI Bitemeu- I nrtd, lingă Cameră (1 Tri- l «banale1 Cereri şi oferte de aer viciu O m<‘i)Hgori cauţi un loc într’o familie Cunoaşte bine m**n*JM oas-I Doritorii se vor adrtsa la administraţia acestui ziar. Informaţinni ntile LiptirlA Arcada lingi gridlna Herăstrifi. Lapte de vâri specialitate pentru copil şl ouri ou lapte, 69 bani litrul. Lapte de bivoliţa 60 bani litrul, llnt nuperfiu 6 lei kilo. t'remft o Jumitate litru 1 led. Lapte b&tnt 80 baul litrul. Transportul la domlollld e ooprlns în aceste preţuri. A se adresa prlntr’o cârti poştali la Direcţiune a Lipti* rlel Aronda, tn Buouresol, Dlonlsie 40. (Jn plantat routiuat oferi serviciile sale la solrele dansante şl baluri pentru un honorarlu modest 8. Iaroslav, Calea Moşilor No 90 Franţaiae diplomă» deaire leşons partlouliires. Ad. bu-reau du Journal Firme recomandabile ___________Adrese___________________ Advocaţi Mlhall A. Raciitt vann Advocat 38 Strada Frumoasl. D. A, G. Fior*Meu. avocat, strada Romani, 75 bis. G. Morţun, Str. Funditura Leului, 2. Bibliografii A apărut: Legea Electorală însoţită de Jurlsprudenţa înaltei Curţi de casaţie şi d- justiţie, pe anii 1884 — 96 exclusiv, şl adnotată de Const. D Ţinou Şieiinesou, avocat Preţul 3 .eL De vîneare la tipografia Ootenberg, strada Doamnei, 20. Bucureşti .«Enciclopedia Romlnă44. A apărut fascicula III a acestei mari pub ioaţn ni a asoclaţlunll Transilvane şl cuprinde articolele Anorchia-AsanesciT. Fascicula e redlgeată şl tipărită cu aceeaşi îngriitre ca cele premergătoare şl im-polobiii cu numeroase llnstraţionl excelente (Blserl * An-tim dlu Bucureşti, Aquarlu, Taurul F rnesean, Apolloţ, A-frodite, Art mis, Seminarul romîti din Arad, Biserica Curtea de Argeş [2 tablouri]. Adriane). Dintre articolele mal însemnate amintim: Autim Ivlreanul, Apa Apafl, Arabia, Ara, (comit., oraşul şl dieoesa), Arimmll de dr. Gust \V« lgand, Arderea morţilor, Arg ş, Arloi , Aron, A-iachl, As»nesc I, tto Abonament-le se fac la librăria W Kraft în Slbifi, Iar pentru Itomînla la 0 Muller, Bucureaol. Preţul fi. 1 — pentru fascicol, fi. 10-pentru tom (pentru Rotr.înla 2 lei 00 b, regp. 26 1.1). (Abonamente cu preţ redus nu ae mal prlmes ) Fascioolele a»* trimit fără excepţiune numai la acel abonaţi cari ati a Uitat preţul ljr anti iputlv. 7 CASA DE SCHIMB HESK1A & SAMUEL BUCDRESCI Ho. S Strodo Llpscasl No. S umpări şi Tinde efecte publice şi face or!-e schimb de monezi. C.UDip. Vmd Rentă Arnortisabilă. 87 ui ■/. ui. » Arnortisabilă. 96 96 V. Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 102 96 1 102 96 7. 7« » > » 1890 97 V 97 7* 5 •/. Scrisuri Funciar Ruraie , 92 ’/» «3 7« » » Urbane 89 1 * 89 * 4 » » » laş) 84 7. Acţiuni Banca Naţională 1790 - (800 » » Agricolă 220 223 — » Dacia Romlnia asig. A50 ir.4 - » S-tea Naţionala ssig. 4î*0 494 S-tatea de Coastrucţiunl 19 194 Fiorini valoare Austriacă, t 2 1 13 Mărci Germane . . , I JX 1 25 Baenote Franceze 190 101 — * Italiene. . . 89 93 — ► ruble hirtie 1 .5 ! 70 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C*«, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinscb diu Franh-furt A. M. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 200 LOCI8 JACCOLLIOT ANCATORI! 1*K FOC CAVALERII NEGRI CAPITOLUL IV Kharosinul.- Caravana perdută în stepă.— Fuga luî Gilping.—Izba din Tcherin.— Chug.- Călugărul cerşetor.—Ti ăda-re.-Minele din Ierinoslaw.—Vî-nătoarea unui om.—Moartea luî Ivanovici. Prima parte a călătoriei prin marea de verdeaţă cum o numesc cazacii, se Îndeplini cu uşurinţă. Trupa se compunea din trei-zecii de persoane. din cari două zeci de Tabuncici şi un cazac de pe Volga, de pe o moşie a [irinţulul, acest din urină servind de că-ăuză. Ultima statuie la care el poposiră fu tn satul Hauska şi trebuia să intre In partea stepil numită «marea fără apă», care era o vastă clmpie, acoperită de cristalizaţiunl saline care din depărtare părea a fi o ptuzâ im-*u«ă d>* ană. înainte de n pleca, Insă, bă- trtnul satului sfătui pe prinţ de a lua cu dlnşil pe un batrtn numit Stenko care cunoştea bine marea fără apă. Acesta, Împreună cu cazacul Melilof, Îşi dădură părerea că tn trei zile vor ajunge la locul Vo-ronej. După o zi însă de drum, Gilping declară că nu mal poate să înainteze şi hotărî să se Întoarcă In satul Hauska de unde cu un conducător, şi apucind pe drumurile umblatp, putea să ajungă mal curînd la loc. Scăpaţi de Gilping, călătorii noştri tşl re luară cursa lor prin stepă cu o ardoare mai mare. Olivier era prada unei emoţinnl extraordinare; înainte de a părăsi Astrahanul el primise de la prinţesa Maria Feodorwna unul diu acele bilete pe care le primea din etnd In clnd: «Curagiu şi speranţă!» Acest din urmă bilet era Insă mal lămurit : i se spunea tn bilet că peste şease săptămâni prinţesa ajungea la majoritate şi că ea aştepta pe ndanţatiil săli la Saint Petersburg, pentru ca amtndoul să tngenum hie înaintea ţarului şi să ceară să facă să înceteze esi-lul tatălui lor. Mintea Iul se întorcea spre trecutul Iul. Către seară el ajunseră la un loc, unde voiră să poposească, şi cum era gata ca oamenii să întindă corturile, bâtrt-nul Stenko veni la prinţ cu un aer lngrijat: — Stupine zise el eă cred că ar fi prudent ca să nu vă opriţi aci de cit timpul necesar pentru odihna oamenilor şi animalelor. — De ce, Stenko ? — Vedeţi cum soarele apune îutr’o mare de foc, lungi fâşii roşii străbat orizontul, tn această noapte chiar khamsinul va începea să sufle şi nisipul va fi spulberat pe clmpie ca valurile oceanului; val de noi, bunul med prinţ, dacă suntem prinşi în mijlocul vtrtejulul; nici unul din noi nu va mal vedea lumina zilei; bâtrtnul satului a-vea dreptate ciad spunea ca să mal înMr- ziaţl plecarea. — E adevărat ce spui tu ; dar efl nu am crezut, ca pericolul să fie aşa de iminent. — Locuitorii frontieril pot să prezică mintă khamsinului cu cinci sau şease zile mal Înainte. — Aceste temeri îmi păreau oare cum exagerate; de altmintreil nu puteam să a-mînâm plecarea noastră... Nu mi-al spus tu că o parte a clmpil este compusă din un pâmtut tare acoperit cu cristalizaţiunl saline ? — Da, dar trebue să ajungem acolo. — Şi ce distantă mal este piuă acolo ? — Patru zeci de verste aproape, adică patru-zecl de ore cu calul. — Bine! dar Khamsinul? — Se poate ca el să ne dea ragaz să sosim la vreme ; se poate însă ca el să înceapă şi peste două ore chiar. — Iţi mulţumesc de fran beta ta, Stenko. Prinţul dădu imediat ordine pentru ca să nu se. scoată şeile de pe cal şi cu toţii să fie gata de plecare, după un popas de două zeci de i- inute. Meliloff amestecă în ovăzul animalelor cîte un pumn de seminţe de canabis-indica, cari aveai! darul de a îndoi puterile de rezistenţă şi de iuţeală. Cerul începu să se întunece din ce In ce mal mult, nori negri şi grei năvăleaţi din toate părţile şi în momentul etnd prinţul comandă «toţi pe cal», era evident pentru fie care că furtuna nu va întîrzia să se des-lănţuiască ; fulgere străbateai! văsdubul şi cu gretî s’ar putea descrie aspectul lugubru al stepil; armăsarii simţeaţi chiar el preţul timpului căci fără ajutorul pintenilor, fără o Încurajare cu vocea chiar, el Îşi măriseră mersul dreptat şi începuseră să ia galopul înverşunat al cailor de curse ; iuţeala lor era atît de mare In cît aerul oprea resperaţiunea cavalerilor şi cu anevoeuţă puteai! să schimb» între et două trei cu- vinte. De odată, un vînt uşor percursorul tempestei, veni să isbească feţele călătorilor, însă tn loc să simţă o impresiune de ră-corealâ, li se părea c pătrund într’un cuptor. Khamsinul îşi trimitea prima lui suflare arzătoare ! Toţi se cutremurară. — Stenko, întrebă In grabă prinţul, cât timp mal av< in încă pînă să se deslănţu-iascâ tempesta ? — O ora numai... Vîutul îşi mărea din ce In ce intensitatea; de o dată începu să se audă un murmur prelung, lugubru, asemănător unor gemete cari traversai! spaţiul, care de o dată se transformă îutr’uu zgomot puternic ca al valurilor unei mări Înfuriate spâr-gtndu-se de ţărmuri... Caii alergaţi cu o iuţeală vertiginoasă, instinctul îl făcea să lupte cu vîutul care aducea cu sine moartea. — Încă o jumătate de oră şi suntem scăpaţi, zise Stenko... Cursa cailor era nebună supra omenească, d’ahia mal atingeai! caii păintntul; de la crupă piuă la cap el nu înfâţişeafl de cît o linie orizontală şi din flancurile lor nu eşea de cit un suflu uniform sacadat, ca suflul unei locomotive care scoboarâ la vale în toată iuţeală ; spuma slngeruasa cădea din nările lor şi sbura învazduh bietele animale. — Ura!... Uura ! strigară de odată Ta buncictl, doubvoutcha dust wortsza; Ura! Ura! vom Învinge vintul morţii. Şi el agitafl lăncile lor ca şi cum ar fi voit să loveesră Khamsinul care sufltnd mal cu furie, ridica nisipul. (Va urma) ,,EP0CA“ ziar cotidian CUFON^ 8 Martie 1807 Or!-cln* Ta lAltt «cent cnpon din «EPO» CA» şl *1 va iriinlte, sari ll va presanta la librăriile arAtate mal Jos, are drept la nuni din premiile CE PREŢURI RE-DUNE dlu listele respective Cuponul acesta e valabil plnA la 11 Martie ora 7 seara. Cititorii din provincie pot trimite costul In inArol poştale adAoglnd porto. Premiile „EP0CEI“ I.n Librăria I,. A. ROH1X IH’POXT Bu ureytl, Ca’ea Victoriei 40 Bogdane VfohllH oronlci Moldoveneşti. JBotceMcu, Centrii nervoşi -Ca fu n, Optnmne asupra reformei învăţă-uimt-MU* liceal - Cogdlnfveanu» LetopMţele Mi.ldovel, I( CrfnoMtom, L'turKla s&nttual Iun -Chrl-todiiio, Studiâ asupra tacticei focuri or de infanteriă -Comun, Sintaxa limbtl germane Cottuche, I uslonl ^erdute. poeţii -Curierul de ambe nvjre V. « « - «IV,-- Deptird[fanuy Grigore Vodt, dramă n *ov Btirefun, Literatură generală DumitreMCU, Paharnioia de 8 zile -f*“rjn n, Fredrilc c«l mare i.ds.ureunny Stroe Corbr-nnu -Mantu, Şeapte tjrisorl deschise rcgtlal Carul........................ Tele or Durere, navele .... VurttCy binele şl lupul.......... Steinbery, Dicţionar de buzunar pentru onvjnte «adi ate -----Vernifleatfunl umoristice -ÎYuvu, D »pt'ii privat rum&u -Duma*, Joseph BaUamu, traTusă in ro-3 volume. - 6.00 8.— 0.60 10 - 2.- ISO 1 50 2.- 1.50 1.-1 — 2.- 2.- 8.00 0.1» 2.53 0 66 0 56 0.50 0 50 0 40 0.40 0.60 050 0..I0 0 40 060 2.-1 30 0 30 2.-2.~ 10 - 15.- 0.40 0 70 0,10 0.75 0.50 5.- 6- La Insiilutiil «le Edltnră Kallau sl Ignat Namile» C'RAIOVA Trafan Demetreneu Privelişti din viaţă 2 50 ,o0. — Subita .... • 2.00 125 Dumitru Teteor Realiste ... 1.50 0.95 Virutliu IV. Ctuman Din anii tineri - 1.50 0.95 Sofia *dd*\ jd* Fie-nare la rîndul să fi - 2.00 1.25 Oumfiru Stdnceueu Glume şi Poveşti 2.00 1.25 Zamfir C. Arbttre In Exil - 2 50 1.50 Mihail IV. Betador Istoria teatrului romîn............................ 1.50 0.95 Luuin Buh ne Noua ştiinţă de vindecare 5.00 8.00 La Llbr&ria IG. 1IAI.XAV, Ilncureijtl Uadn D. HosetU. Fără iubire, ediţia 1- lustrată......................... 0,50 0.80 Caleudarul Familiei, ilustrat, 189T. * 1.— 0.65 Livescu. Cerşetorul, dmmâ-idllă originali 1.— 0 65 « Floarea din Flreuze, oomedle-i-dilă originală - 1.— 0 65 IVeculal lor ga. Poezii (1890 — 1893)- - 2.— 1.20 Stdnceacu Dnm. Snoave. - - - 1.50 1 — RriduteMcu-i\lycr. SorUtorl, cititori, critici 1.— 0.65 Condiencu. Conducerea şi întreţinerea maşinelor de vapor - 2.— 1.2 Cooder /. Fenimore. Ch-rap-de-ptele, poveşti americane, I voi. în 4-o ilustrat. 6.— 3.-a La Librăria €. 8FETEA (St. Gheorghe) Vatra, anul I........................ 24.00 11.08 — anul II......................... 20.00 10.00 Caragiale, Note şl 8ohiţe • 9.00 100 Theodore&eu G. Cronica din Xfirnberg ---••■ i.go o.*6 FI amar ion, Ur&nla ..... i.oo 0.60 Aug tar. Aventuriera...................3.00 1.09 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epoorf. anunţăra acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-ratate tu Josul cupouului însoţite de preţul redus cu care se oferă arj>1p tiranii JPA1'RIA“ Societate romînă de asigurare fi de reasigurare Capital undai vărxat lei un milion BiK'uie^ul. str. Siutrflan No. 15 Branşa Asiuurârilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru coo de moarte şt de viaţă, asigurări mixte, asigurări ae eestre cu scutire de plata premiilor in cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital gar.-ntat şi cu 85 la sută din beneficii. Branşa Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă saă trecătoare (tndemnisare eilnică), de asemenea primeşte : Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este represintatâ prin agenţi lu localităţile mal însemnate din ţară. IMrwjl •■■■«•a Higiena dinţilor şl a gorel Medalia de sur, Vl**na 1883; Medalie de argint, Bucureşti 1893 ; Medalie oe bronz. Paris 1898-Antorizat de consiliul de hiyienă gi salubritate publică, DEÎfTALIÎî IM \ | t pentru «JlItA şl PULBERE VEGETALA pentru DINţi ale doctorala! S. KOXYA Sunt două dentifrice recunoscute în ţară şi in străinătate ca cele mal bune pentru conservarea dioţilor.curflţeuiel şi higiene) gurel, dindu-I tot odată un miros p'ăcut. Preţul: Un flacon Dentalină fr. 2,50 Pulbere de dinţî, fr. 2. Deposite: in Iaşi, la Farmacia Fraţi Konya; in Bucureşti, la Farmaciile F. W. Ziirner şi F. Brnss, la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stellla". 99 MAGAZINUL IIELIOS“ 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile •MBIC8. eu pntent regulator noul uiodel 1*96. «Sirius» sunt' de o construeţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice dind o căldura plăcută şi temperata după dorinţa, care se obţine prin