SERIA n.—ANUL m, No. 397. DUMINICA, 9 MARTIE, 1897 NUMĂRUL^IO BANI AROWAnEXTFXG încep Ia 1 şi 15 «Io fle-căreî luni şi se plutesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an Iu ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » > » 25 » Trei luni . . . 8 » > > 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3. Ediţia a treia ■mmmwwmm——w NUMĂRUL^IO BANI ANDNOIIRILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AauncinrI la pag. IV..0.30 b. linia » » » III.2.— lei > » » » II..3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul Un număr vechifi 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 ALEXANDRU LAHOVARI Acuma, când nu mal este, acuma vedem cât era de mare. Acuma ştim mestirâ înălţimea muntelui după grămada surpaturil, după largul ce se deschide în locul acelui masiv. După golul ce’l lasă, măsurăm locul ce’l împlinea acest mare om în mica noastră lume ; şi, tocmai acum, i-aducem laude, cari nu’I mal tre-buesc lui, fiind-că ieri era mal presus de ele şi astăzi nu le mal aude, dar cari ne trebuesc noă, spre lauda noastră înşine. E pierdut de-acuma ; de-acum nu mal poate face nici bine nici rGQ, nu mal poate arunca nici lumină, nici umbră; de-acum, îl putem lăuda. Era în apucaturile omului acestuia, mal ales dela o vreme, ceva straniu, ceva pe care d’abia acum 1-um înţeles: era o suflare de fatală prevestire, o încordare finală. Ce însemna oare discursul acela de iluminat, ultimele accente ale glasului lui, pe cari le-am auzit la Dacia, în toamna trecută? Ce-au însemnat graba aceea de plecare, aerul acela solemn şi rece, cu care s’a despărţit de iubiţii şi devotaţii lui prieteni? Ce însemna acel Tris-tia, acea plângere profetică din depărtări a unul suflet, care, par’că din altă lume de mal sus, era pă-truns de durere adîncă pentru mizeriile noastre de jos? Şi această frază, dintr’o scrisoare a sa către un prieten, ce însemna?: «... amicii mei îmi fac o onoare cam mare pentru meritele mele, şi ’I prevestesc că vor întâmpina poate crude desamăgiri....» O mal crudă, nu se putea ! Da ; e o pierdere incalculabila; căci, între alte ilustraţiunl ale neamului nostru, el era un om cu deosebire preţios. Pe câtă vreme aţâţi bărbaţi politici, bine înzestraţi şi bine inspiraţi, aQ în vedere ridicarea stării materiale şi intelectuale a poporului, la Alexandru Lahovari preocuparea de căpetenie era cu totul alta. Scăderea nivelului moral, pierderea credinţil şi marilor avîn-turl, alături cu ridicarea stării materiale şi intelectuale, iată ce’l preocupa şi ’l revolta ; şi asta era pentru el sorgintea celor mal înalte inspiraţiunl. El era incapabil de vederile strimte ale unei politici de succes material, şi de aceea, poate, era impopular. Dar, el nici nu se gândea la popularitate. Stîlp puternic al partidului conservator şi măreaţă podoabă a parlamentului român, el, în momentele sale de revoltă contra micimilor politicei utilitare, el nu combatea, ci fulgera ; nu critica, ci înfiera. Discursul lui era biciul rGsbunător al judecăţii drepte şi al dreptului sentiment. Era un om ciudat, ca toţi oamenii aleşi—un om ca neoamenii. El împingea cinstea pînă la bigotism şi corectitatea pînă la naivitate. Intr’un moment greu pentru guvernul conservator, la desbalerea unul proiect de lege, un nemulţumit strecoară un amendament cu intenţii subţiri şi perfide de a blama administraţia. Propunătorul amendamentului era prietenul unul devotat prieten al ministrului Lahovari. Ministrul merge încruntat la acesta şi începe să’l judece. înecat de cascada vehementa de imputări a ilustrului orator, prietenul nevinovat îndrăsneşte să’l întrerupă: — Dar bine, d-le Lahovari, în definitiv ce stric ett ? Sunt eQ autorul amendamentului ? L-am iscălit? — Nu, nu ! strigă Lahovari; dar ţi l-a citit. — El, da. — Şi l-al ascultat? — Da. — El, vezi ! L-al ascultat cu bună voinţă. Sub aparenţele cele mal recT, el hrănea inima cea mal caldă. Mândru la înfăţişare, aproape chiar trufaş, el ascundea, sub cea mal rigidă formă, un suflet prea mult sentimental. In aparenţă, absorbit exclusiv de pasiunea politicei şi nesocotind absolut artele şi literele ; în fond însă, un spirit care nu iubea politica şi de multe ori o dispreţuia, rămânând totdeuna amator pasionat şi fidel al artei şi al poesiel. Şi nu se vede oare destul aceste nobile porniri ale sufletului lui în eminentele’! producţii de artă oratorica ? Accesele lui de violenţă erau izvorîte din ciuda dreaptă a unei inimi de copil bun. Discursurile lui sunt pline de momente de vehemenţă, cari vor rămânea pentru totdeuna celebre în istoria literelor noastre; dar nu se va găsi într’însele un singur moment de răutate safl de micime de suflet. Era prea tare ca să poată fi rău; prea mare artist, ca să poată fi mic politicastru. Bun şi drept, într’o lume ca a noastră, rea şi nedreaptă, era totdeuna aspru, dar nici odată crud. De sigur, fără aceste calităţi sufleteşti, cu toată strălucita lui cultura, nu s’ar fi putut ridică nici odată atât de sus. In operele lui, bătăile inimel mânaţi avântul spiritului. Astfel, discursurile lui începeai! simplu şi adesea chiar greoii!; expunerea lui era rece; argumentarea redusa la câteva propoziţii lente şi apăsate; dar, la un moment, cu o imagine cutezătoare, oratorul se ridica de o dată la o colosala înălţime; apoi îndată, încă o imagine şi încă o ridicare; şi, din imagine în imagine, orizontul se lărgea potrivit unei vertiginoase înălţări. Şi aşa, cu drept cuvînt, i s’a aplicat şi lui vechea comparaţie pentru un orator într’adevăr mare : discursul Iul semănâ cu sho-rul unul vultur, care se deslipeşte aşa de slîngaclu şi de neputincios de pe pămînt, pentru ca, peste câteva momente, să plutească aşa de mândru şi de malestos sub bolta albastră, departe sus de-asupra piscurilor. Fără îndoială, României şi cu deosebire partidului conservator nu le-ad lipsit şi nu le lipsesc oratori de netăgăduit şi superior talent. Dar tot aşa e de adevGrat că Lahovari a fost la noi, poate, primul şi, de sigur, ultimul orator de genul riguros clasic. Onoare a tribunei române, elocuenţa lui crescuse la o şcoală bGtrână, la care, astăzi, rar se mal găsesc elevi: talentul lui învăţase sborul de la faimosul l’Aigle de Meaux. Şi cu toate astea, cu tot prodigiosul lui talent, era un om aşa de modest! De ce n’ar ti fost astfel ? Lui nu’I plăcea popularitatea eftinâ. Nu în opinia mulţimii schim-bâcioase şl-ar fi putut căuta sprijin un spirit aşa de luminat, o inimă aşa de caldă şi un talent atât de puternic. Cu frumoasele lui virtuţi, a căror măsură i-o dedea viguroasa lui conştiinţa, el n’avea nevoe să caute, ca alţii, în opinia anonimă, prin afirmări exterioare de paradă, razim pentru vreun nemăsurat amor proprii!. E de mirare cum la un om aşa de superior să lipsească atâta ambiţiunea de întâietate. Odinioară, se afla la o petrecere de prieteni cu un alt distins membru al partidului con- servator, un bărbat de însemnată valoare, care pe atunci urmă o cale deosebita în politica de guvern. Unul dintre meseni, care dorea o repede conciliare, ridică un toast: — Daţi ’mf voe să amestec în acelaş pahar aurul cu oţelul: să beai! deodată pentru sănătatea lui Lahovari şi a lui P... — Bucuros, răspunde P... Eu sunt aurul. — Da, răspunde Lahovari stilizând cu bunătate ; dar nu uita, a-micul meu, că aliajul face aurul durabil. Căci, pe lîngă talentul lui de o-rator, avea şi minunatul dar al replicii scînteetoare... Era ca o bobină electrica încărcata: cum o a-tingeaî, te răsturna cu un trăsnet. Dar nu era numai un mare orator; era un român mare. Pentru el nu exista altă cauză de cât cauza publica: un caracter de senator antic din glorioşii timpi al Republicii romane— rectitudine neinlădioasă, intransigenţă faţă cu opinia vulgară , patr otism îndărătnic, respingând orice umbră de paradă personală. Lauda lui întreagă nu o putem face noi... O va face istoria, care, privind de departe înapoi spre noi, la atâtea nedemnităţî, la atâtea porniri ce se mal pot numi inspirate, nu de egoism, ci de egoinanie, Ia atâtea lupte de interese meschine, va vedea deosebindu-se figura lui strălucită între cele mal strălucite ale vremii noastre aşa de întunecate. Pe piatra care va acoperi pentru vecie rămăşiţele acestui nobil copil al patriei, nu se va putea scrie nimic mal nemerit de cât vorbele lui Antonius despre mândrul Brutus : «A fost o vrednică viaţă! Aşa de potrivit se amestecaseră într’in-sul elementele, încât Natura se putea făli să ’l arate lumii, zicând : Iată-vă un bărbat!» Caragiale. CRIZA MINISTERIALĂ Cauzele crizei.—Prima versinnc. — A «loua versiune.—A treia versiune. Cauzele crizei Prin cercurile sturdziste se afirmă că adevăratul motiv al demisiunilor d-lor Gogu Cantacuzino şi C. Stoicesau este refuzul d-lul P. S. Aurelian de a face remaniarea ministerială, pe care i-a indicat’o d. Dim. Sturdsa la consfătuirea de Mărfi seara, de la Senat. D. Cantacuzino vrea acum să forţeze pe d. Aurelian să remanieze ministerul în sens sturdzist. Prima versiune Prin demisiunile d-lor Gogu Cantacuzino şi C. Stoicescu izbucnind o criză ministerială, sturdziştil pretind că nu există altă soluţie de cit retragerea guvernului şi revenirea d-lul Dim. Sturdza la pidere. împăcare nu mal poate fi ; ori ce altă soluţie va pune pe sturdziştl In poziţia de a începe o campanie de răsturnare în contra guvernului. Şi slurziştil cred că la primul asalt ce se va da atît la Senat cit şi la Cameră, guvernul va fi prins în inferioritate intelectuală şi probabil numerică faţă de dînşil. A doua versiune A doua versiune, cea răspîndită de amicii d-lul Cantacuzino, adică de d-nil Delavrancea, Procopiu, Gr. Em. Gră-dişleanu, Dinu şi Dan Brătianu, căpitan Văsescu, etc.—este că d. Aurelian se va împăca definitiv cu d. Sturdza, admiţind o remaniare ministerială, a-dică înlocuirea d-lor Mîrzescu şi Po- www.dacoromamca.ro rumbaru prin d-nil Poni şi Ionel Brătianu. In acest caz, d-nil Gogu Cantacuzino şi C. Stoicescu îşi vor retrage demisiunile. Acest grup nu crede şi nici nu vrea să audă de revenirea d-lul Sturdza la putere. A treia versinne A treia versiune, răspîndită de au-relianiştl, vernescanl şi fleviştt este, că d. Aurelian nu va ceda intimidărilor sturdzislo-stătesciste, ci va primi demisiunile d-lor Gogu Cantacuzino şi Stoicescu şi aliîndu-se cu fleviştil şi cu vernescanil. le va oferi cîte un portofoliu. *+* Soluţiunea definitivă nu se poale prevedea încă, căci spiritele în balamucul colectivist sunt atît de agitate în cât nimeni nu ştie ce vor şefii şi ce se poate întîmpla la consfătuirea majorităţilor, care va avea darul de a limpezi situaţia. Despre consfătuire dăm amănunte complecte la rubrica informaţiilor. TRIBUNA POLITICA Iar s’aă certat, iar s’a spart baraca. D. Cantacuzino şi cunoscutul Stoicescu aii eşit din cabinet. Lucrul nu s’a comunicat erl Parlamentului, dar asta nu dovedeşte nimic : Parlamentul colectivist e deprins cu asemenea bobîrnace. Acuma, vor ti poate unii cari să întrebe ce însemnătate are criza aceasta? Răspunsul nostru e că nu înseamnă mare treabă, criza ministerială de acum e un mic incident în marea criză colectivistă. Abia s’au cîrpit şi acum iar se rup ; asta e fatal. Se vor cîrpi din nou şi a-pol iarăşi se vor rupe. Colectivitatea a putrezit şi pace bună; bubele iar vor ieşi mereu pe trupul el, pînă cind rana va ajunge generală. E pur şi simplu dezgustător. GURIŢE PESTE GURIŢE Oh! n'insultez jamais uue femme qui tombe. întocmai ca acele femei care nu se odihnesc de cît cînd şed în picioare, colectiviştii au ajuns, de la o vreme, să trăiască din preţul ce pot căpăta pe sărutările lor. La Senat, la Cameră, prin culise, la barou şi pretutindeni, colectiviştii se urmăresc, se caută din ochi şi se provoacă numai ca să capete un pretext pentru a se săruta, şi, prin minare, pentru a lua taxa cuvenită pentru acest soiu de îndoioasă plăcere. Atît de mult este lăţit, în colectivitate, negoţul sărutărilor, în cît sunt sigur că foarte adesea el se ceartă numai pentru chilipirul ce le oferă perspectiva pupăturii care urmează neapărat împăcării. Căci, să stăm strîmb şi să judecăm drept; ce scop, altul de cît puparea, a urmărit d. Sturdza cerînd prezidenţia Senatului, dacă avea de gînd, peste o săptămină, să împlinească 64 de ani ? Ce rost, afară de perspectiva sărutăreî, a avut demisia d-lul Sturdza, dacă a doua zi de 64 de ani trebuia să ’şl o retragă ? Ce noimă—afară de scopul de a provoca o altă sărutare—a avut purtarea şefului e-fectiv cînd ’şî-a retras demisia din prezidenţie, dacă a doua zi avea să se supere şi să renunţe la onoarea de a prezida desbaterile maturului corp ? Şi, în fine, de ce—dacă nu pentru a căpăta o nouă guriţă—s’a împăcat d. Sturdza cu d. Aurelian, dacă azi avea de gînd să provoace o criză ministerială ? Tot ce fac colectiviştii, fac, deci, pentru o sărutare ; şi dacă cugetăm bine la jertfa ce impune această manie—date fiind împrejurările—se poate zice despre e3, modificîn-du-se uşor formula, ceea ce s’a zis despre femeea pe care au luat-o drept model pentru năravurile lor : li se va Ierta mult, căc s’au pupat mult! Iwiuuii. TRIBUNA LITERARA ZICĂTORI EXPLICATE IX. Pe de-asupra ca fuiorul popii *) înţelesul zicătoril «pe de-asupra ca Miorul popii» este: a face un lucru de jrisos, a da ceva fără nici un scop. Zieătoarea face alusiune la fuiorul pe care-1 dai! creştinii pe la Bobotează lopil. In oraşe popii «botează» creştinii pe fie-care lună odată; la sate numai odată pe an. la Bobotează. Orăşenii dau popilor bani, sătenii însă—după obiceiul locului—ori bani şi gnu, ori grift şi miere, ori vin şi pâne, ori toate de-odată. Mal rar dau şi cîte un fuior. La Greci şi la Romani exista credinţa, că morţii aft nevoe de un ban şi de-o luminare : cu banul să plătească trecerea peste rîul Stix, iar cu luminarea să-şi lumineze cărările prin Infern. A-ceastă credinţă a influenţat şi asupra creştinismului: luminarea mortului a fost primită ca o quasi-dogmă în biserica lui Ilristos; banul de trecere peste rîul Infernului a rămas ca o credinţă a poporului. Preoţii creştini au mers mal departe. El au spus, că morţii n’au trebuinţă numai de ban şi de luminare, ci şi de mîncare, de băutură şi de îmbrăcăminte. De-aceea el au cerut creştinilor grîu, vin şi fuior—pentru că tot ce se dă popilor, se dă de sufletul morţilor, adică pentru nevoile sufletelor de pe ceea-lume. Bazată e această pretenţie a popilor pe vers 35—36, Cap. XXV din evange-listul Mateiii: «tlămînd am fost, şi m’aţl săturat» (griul) «setos am fost, şi m’aţl adăpat» (vinul) «gol am fost, şi m’aţl îmbrăcat» (fuiorul) «străin am fost, şi mi-aţl arătat calea» (luminarea) «în temniţă am fost, şi aţi venit către mine». Ast-fel şi griul, şi vinul, şi fuiorul, şi luminarea aii o origine biblică; numai banul nu-şl poate dovedi originea biblică, de cît poate prin semistihul din urmă: «şi aţi venit către mine», căci se ştie că banii cam vin către popi. Explicarea banului, precum am spus, trebuie căutată în mitologia greco-ro-mană. Mierea care se dă popilor, a intrat în stol prin usurpare de drept: ar trebui să dăm popilor ceară de făcut luminare, dar popii ai! găsit că e mal bună mierea decît ceara. Fină aici sunt toate lămurite. Dar acum e întrebarea: de ce tocmai fuiorul e lucru de prisos, e «pe de-asupra» ? De ce n’ar fi griul, ori banul, ori mierea pe de-asupra ? Explicarea—cred ei!—trebue căutată în credinţele bogomilice. D. Hasdeîi a dovedit cu mal multe dovezi în «Cuvinte din bătrînl», că eresul bogomilic a stăpînit multă vreme între Romlnl şi a avut foarte mulţi închinători. însuşi Petru Rareş era bogomil. Prorocul sectei bogomilice era apostolul Paul; toate vorbele lui din Epistole să interpretau ad litteram. După vorbele lui Paul, morţii au trebuinţă pe ceea lume de hrană şi de lumină, nu spune însă nicâirl că au trebuinţă şi de îmbrăcăminte. Bogomilil cereau desfiinţarea hainelor chiar şi in viaţa pămintească ; unii dintre preoţii lor făceau mare propagandă, ca oamenii să umble gol. «Gol m’am născut şi gol voi merge pe ceea lume» zice biblia. Prin urmare morţii umblă gol, iar Paul întăreşte această credinţă, nu vorbind despre ea, ci tăcînd. Acum dacă morţii n’au trebuinţă de haine, pentru ce să dea popilor fuiorul? Căci nu popilor dai fuiorul, ci morţilor. Secta bogomilica a înţeles de ce dai popii vin şi griă—mal ales că acestea erau tot-o-dată şi simbolul trupului şi *) Eti am încercat iu «Vatra» (anul II No 2 şi 3) să explic alte opt zicătorl roralneştl, şi urmăresc încă cestiunea aceasta. Părerile mele pot să fie discutate, pot să fie pe ici şi pe colo greşite cu totul. Mi-ar părea biue dacă şi alţii s’ar ocupa, cu explicarea zicătorilor şi s’ar încinge discuţii pe terenul acesta. Lucru, fără îndoială, e greu, căci cele mal multe zicătorl îşi ad originea în istorie, în vechile instituţlunl ale ţării, în obiceiuri poate pierdute, ori în o-biceiuriie parţiale ale unor anumite locuri şi anumite clase de oameni Dar unui ştie unu, altul-alta. Zicătorile, ca şi limba, sunt istoria unul popor, o istorie mal vrednică de ateuţiune de cil cronologiile regilor şi înşimrea luptelor. Până azi numai d. Liasdott să ocupă cu zicătorile şi le explică în Etimologic, şi d. Zâne, care ne-a făgăduit că al patrulea volum diu opera sa «Proverbiile Romiuilor» să va o-cupa numai cu explimrea zicătorilor de origine istorică. 2 EPOCA la stngelul lui Hristos—, a înţeles de ce le dai ceară şi bani, insă n’a putut înţelege şi n’a voit să înţeleagă de ce le dai fuiorul. Find-că obiceiul dării fuiorului era o datorie la cel-Palţl creştini, secta bogomilică vedea intr’acest obiceiti un lucru de prisos, pentru el într’adevăr fuiorul popii era pe de-a-supra. In resumat, părerea mea este, că a-ceaslă zicătoare e de origine curat bogomilică, şi ea e o mărturisire mal mult a existenţei bogomilismulul între Romînî. G. Coşlrae. MfFsmMA'fjri Iiimormîntarca lui Alex. Lahovnri Comitetul partidului conservator a ales un comitet care să se ocupe de funeraliile lui Al. Lahovari şi a desemnat pe dd. G. Cantacusino si General Mânu ca să meargă la graniţă să\ primească rămăşiţele ilustrului om de Stat. * * * S’a hotărît eri, de comitetul conservator, ca să se ridice o statue lui Al. Laliovari. Un corn'tei s’a ales spre a deschide o subscriere publică pentru rădicarea monumentului. * * * Corpul lui Al. Lahovari va fi depus la biserica Albă, din a cărei parohie făcea parte amicul nostru. In această biserică se va face ceremonia funebră. * ♦ * D. P. Grădişteanu a exprimat d-lui G. Cantacusino dorinţa ca să ia cine-va cuvintul din partea Senatului, la înmormîntarea lui A. Lahovari. * * Romînii transilvăneni din Capitală au luat liotărîrea a depune o coroană pe mormîntul ilustrului bărbat de Stat şi patriot Al. Lahovari. In legătură cu demisia celor doui miniştri, se pune şi absenta d-lul Sturdza de la Senat,—eri. D-sa a înştiinţat pe d. Nicolaidi că «fiind cam suferind» nu poate veni să presideze şedinţa Senatului. Se atribue preşedintelui Senatului ia\ răşi intenţii de retragere, faţă cu nouile neînţelegeri izbucnite în partid. Suntem în poziţiune de a da cîte-va detalii sumare asupra ultimelor momente ale ilustrului defunct Al. Laho-vari: Duminică, 2 Martie, după întoarcerea de la teatru, a fost lovit de un atac de angină pectorală fulgerătoare. Pe la 2 ore şi jumătate după miezul uopţel, totul era sfirşit: Alexandru Lahovari nu mal era. In Capitală s’a formal un comitet de 400 de negustori mari şi mici spre a organiza în ţara întreagă o campanie viguroasă în contra legei patentelor. Deputatul ungur Oscar Melzl, a adresat, in şedinţa de Miercuri a Camerei din Budapesta, următoarea interpelare ministrului de comerţ: 1) Are cunoştinţă onor. ministru că convenţia încheiată între Ungaria şi lîomînia în 1891, în privinţa racordării liniilor ungureşti din T.-Roşu şi pasul Ghimeş cu liniile romîneşti, nu este îndeplinită de Romînia, de şi convenţia expiră la 17 Noembre curent. 2) Dacă da, întreb pe onor. ministru de a făcut saă are de gînd să facă demersurile necesare pentru ca Romînia să îndeplinească angajamentele sale convenţionale în timpul cel mai scurt P Criza ministerială D. P. S. Aurelian s’a întreţinut aseară cu d.N. Fleva. întrevederea a durat o oră în-tregă, opoî preşedintele consiliului a făcut o vizită d-lui G. Vernescu. D. N. Fleva a cerut d-lui Au-relian ca principală condiţie a concursului său, retragerea proiectelor d-lui Gogii Cantacusino privitoare la patente şi la timbru. * * * D. Emil Costinescn se află greii bolnav de eri. D-sa suferă de inflamaţia intestinelor. Această tristă împrejurare este foarte mult regretată mai ales de aurelianişti şi flevişti, căci în aceste momente de criză d. P. S. Aurelian este lipsit de sfaturile aceluia care l’a inspirat în toate • momentele grele prin cari a trecut guvernul. * * * Eri după amiazl, la orele 5, s'a ţinut o consfătuire la d. G. Cantacuzino. Aii luat parte d-nil Gogu Cantacuzino, Stoicescu, Ferechide, Nacu, Stolojan, Pa- ladi şi Al. Djuvara şi Ionel Brătianu. # # * A-seară la orele 8 s'aii întrunit în sala Senatului majorităţile parlamentare, minus d. Dim. Sturdza. Consfătuirea a fost prezidi fă de d. V. A. Urechiă. D. P. N. Aurelian, luînd cuvintul, arată tristele împrejurări în care se afla ţara şi partidul liberal, cînd actualul guvern a luat răspunderea si-tuaţiunei. însuşi d. Sturdza a fost a-cela care, în contra opiniei d-lui Stă-tescu şi a multor membri ui partidului, a stăruit în continuitatea partidului la putere şi a insistat personal pe lingă fie-care membrii al actualului guvern să intre în minister. Şi d. Dim. Sturdza a făgăduit concursul său desinteresat guvernului. A-cum însă preşedintele consiliului constată că se urmează o intrigă violentă în contra guvernului, care a restabilit ordinea şi a liniştit spiritele revoltate din ţară. Şi această campanie de intrigi stînjeneşte acţiunea guvernului. I>eel il-sa vrea wi ştie dacă mai are tn-erederea majorităţilor şi cere ea bilele wă hotărască* adică să se pună la vot dacă partidul îl mal vrea sau ba. * * * II. <*ogu Cantacuzino declară că şi-a dat demisinnea încă de la 22 Decembrie trecut şi de atunci d-sa nu mai ţine de cît în mod provi-soriu portofoliul finanţelor, cedînd stăruinţelor d-lui P. S. Aurelian D-sa constată cu regret, că chiar şi fn sinul cabinetului lipseşte liceu unitate de vederi, acea armonie, care este târla ori cărui cabinet. Şi nu acuză pe d. Aurelian, din contra recunoaşte că e un spirit împăciuitor, un om corect; dar regretă că dînsul în timpii din urmă s’a călăuzit după sfaturile unui duşman înverşunat al partidului şi în special al şefului partidului, adică după sfaturile d-lui Ceaur Aslan. D-sa declară că demisiunea sa este irevocabilă, de oare-ce crede că spiritele în guvernul actual sunt ireconciliabile. * * * D. Ferechide întreabă ce rost are această consfătuire, de ce şi de cine a fost ea convocată P Ce rost are actualul guvern pe banca ministerială, mal ales acum cînd nu numai şeful partidului, dar nici fruntaşii luptători ca d-nil Gogu Cantacuzino §i C. Stoicescu nu mai fac parte din cabinet. D-sa aprobă şi felicită pasul făcut de d. Gogu Cantacuzino, care ca vechiu şi încercat luptător a văzut că nu numai în partid, dar şi în guvern nu mai este unitate; îl felicită că a dat dreptate bătrînilor partidului şi a dat o strălucită satisfacţie şefului partidului, al cărui loc e în capul băncel ministeriale. Se ridică în contra acelora cari îl acuză că vînează după portofolii; din-polrivă, a refusat în mal multe rîndurl chiar şi pe d. Aurelian şi a dat dovezi că n’a umblat şi nici va umbla vr’o-dată după portofoliurl. Apoi d-sa combate propunerea d-lui Aurelian de a pune la vot dacă partidul mai are încrederea într’însul; combate această propunere, căci ea ar avea drept resultat desbinarea desăvîrşită a partidului, ceea ce d-sa nu doreşte de loc, din contra, ar aproba cu bucurie dacă d. Aurelian ar căuta să se înţeleagă cu d. Sturdza. * * * D. P. S.' Aurelian răspunde d-lul Gogu Cantacuzino, declarînd că abia cunoaşte pe d. Ceaur-Aslan; că n’a a-vul nici un fel de relaţii cu dinsul i nici nu Va consultat asupra vr’unet cesHuni politice. D. liasil Fpnreseu apostrofează cu violenţă pe guvern şi-’l invită să se retragă în 24 de ore. D. Aristid Pascal roagă ped. Aurelian să se înţeleagă cu d. Dim. Sturdza. D. An. Ntolojau propune concentrarea tutulor forţelor liberale; formarea unui nou minister în care să fie repre- sintate toate nuanţele partidului. ❖ * * D. C. ATaen vorbeşte în sensul celor expuse de d. Ferechide şi face apel la d. Gogu Cantacuzino să nu-şi retragă de-mi Aunea, căci aceasta ar fi o copilărie... D. Perieţcann-Itiizeu . Dard. D. Sturdza a fost copil, cînd şi-a retras demisiunea ? D. C'. Vacii; I). Sturdza a fost silit de d-voastre, senatorii, să şl retragă demisiunea. Şi dacă d-voastre ne-aţl fi lăsat pe noi, deputaţii, să luăm parte la consfătuirea pe care a-ţl avut-o Marţi seara, atunci de sigur lucrurile s’ar fi întâmplat altfel. Apoi d. Nacu invită pe guvern să cedeze curentului mai marilor din partid, fără a mai face apel la bile, şi să lase puterea aceluia căruia revine de drept. + * * D. C. Dlmitreseu-IaşI combate întîl teoria d-lui Ferechide în privinţa consfătuirilor. D-sa spune că toate consfătuirile îşi aii rostul lor; aşa a procedat şi Ion Brătianu de cîte ori erau cestiunî grave la ordinea zilei; Ion Brătianu tot-d’a-una a ţinut cont de curentul ce predomina in partid şi nici o dată n’a luat vr’o holărire în cestiunî grave fără a avea prealabila învoire a partidului. Curentul în partdi e azi în favoarea actualului guvern şi mai ales în favoarea unei împăciuiri a spiritelor. Apoi d-sa face un apet călduros la înfrăţirea spiritelor şi la d. Gogu Cantacuzino ca să-şi retragă demisiunea. Consfătuirea a luat sfirşit la orele 12, fără să se fi luat nici o hotărîre. * * * Impresiunea generală e că d. Aurelian va pune la Cameră cît şi la Senat cestiunea de încredere în guvern şi, în caşul cînd votul ar 11 favorabil, va face un apel la d. Em. Costinescn să ia portofoliul finanţelor. In ce priveşte portofoliul externelor, d. Aurelian va lua in-terimul pînă după închiderea Corpurilor Legiuitoare, cînd apoi va face o remaniare ministerială. El 9ITIA. 3-* £ ... —«s r f - * : jr «>* (Serviciul Agenţiei Romîne) Berlin, 7 Martie. «Reichstag».—Prinţul de Ilohenlohe, baronul Marchall şi contele Poradowski, sprijină din nod cererile făcute de administraţia marinei. Berlin, 7 Martie. Ştiri particulare din Copenhaga anunţă că prinţii Carol şi Waldemar ad fost răniţi, în timpul unor experienţe făcute cu explosive în şantierele marinei. Menton, 7 Martie. Majeslăţile Lor austriaco ad părăsit Menton la amiazl. împăratul Franlz Ioseph a adresat Preşedintelui Bepublicel o telegramă mulţumindu-I în mod vid pentru atenţiunile al căror obiect a fost Majeslăţile Lor în timpul şederii lor în Fran-cia şi reinoind d-lul Faure asigurarea înaltei sale stime şi a marel sale amiciţie. Petersburg, 7 Martie Prinţul Louis-Napol^on a fost numit comandantul regimentului de ulilanl al gardel «Im părăteasa Alexandria». DTVKR8E DIN CAPITALĂ noBaom tammm Viol. — Parchetul de Ilfov a primit eri re-clamaţiunea că individul C. Rădulescu, a ademenit pe copila Rosalia Capitz, în vîrstă de 12 ani şi alaltă eri seară, a condus’o în sala Sotir, unde a violat’o. Parchetul a arestat pe criminal şi a deschis o anchetă. Sinucidere. — D-na ZenovicI, domiciliată in str. Arcului 17, s’a prezentat eri seară la secţiunea de poliţie respectivă declarind că, eşind în oraş pentru oare cari afaceri, rând s’a intors acasă, a găsit toate uşile şi ferestrele încuiate, iar servitoarea sa Eva, dispărută. Comisarul secţiunel transportîndu-se cu reclamanta la domiciliul acesteia şi găsind în a-devăr uşile încuiate după cum i se relatase, sparge un geam“Şi se introduce iu casă. Aci nu găseşte ab:solut nimic anormal, toate lucrurile erafi la locul lor, şi nimic nu arăta urma vre unei persoane străine. După o„câutare de aproape o jumătate de oiă în toata casa, comisarul descinde în piînniţă şi aci, sub scară, găseşte cadavrul servitoarei, cu o groaznică rană la git şi cu un cuţit plin de sînge alături. Toate probabilităţile sunt că nenorocita servitoare s’a sinucis după ce a închis toate uşile casei pentru ca să nu fie surprinsă. Parchetul a fost avizat. Cadavrul sinucise! a fost transportat la Morga oraşului. DINŢARA Prinderea uimi vestit boţ de cal.— Auton Geanlă, un vestit hoţ de ral, care şi-a exercitat meseria mal cu deosebire în judeţul Vlaşca, a furat mal zilele trecute o pereche de cal preotului R. Popescu din comuna Tîrnava şi in aceeaşi noapte In care i-a furat i-a şi dus într’o comună vecină de unde adresează popii o scrisoare prin care ’I spune că el ştie unda sunt caii şi că cu o oare rare sumă de hani il poate pune pe urmă. Popa se execută, ti dă hoţului suma cerută şi acesta îl trimite... după cal verzi pe pereţi. In ucelaş timp Geantă Înhamă caii popi] la căruţă şi o şterge Ia tlrg, aci cearcă să vindă caii, dar nu reuşeşte, fiind cunoscut şi urmărit de autorităţi, reuşeşte însă a fugi spre Bucureşti, unde i s’a înfundat, căci agenţii poliţiei de siguranţă aft pus rnîtia p* el. Geantă e la arest, iar popa jubilează. Incendiu.—0 telegramă din Ploe.şll ne a-nunţă că astă noapte un incendiu violent a distrus cu desăvîrşire casele cu grajduri şi dependinţe ale d-lul Vasile lianele, din strada Traian. Un bătrin, Petre Ion, aproape orb, fiind cuprins de tlacărl iu casă şi ne mal puţind eşi singur, poliţia, cu ajutorul pompierilor, a spart un zid al camerei unde batrinul răcnea de desperare şi aii reuşit a-1 scoate afară. Dar, fie de frică, fie că mnreu cantitate de fum îl asfixiusc, bătrînul, transportat la spital, a încetat din viaţă după cite-va ore. De asemenea patru cal al d-lul Ranele, nu nO putut fi scoşi din grajd şi afl fost găsiţi carbonizaţi după stingerea focului. Incendiul, după cercetările făcute, a luat naştere din neglijenta vizitiului, care fiind beat şi voind a-’şl aprinde ţigara, a aruncat chibritul tn fin şi focul s’a comunicat cu cea mal mare iuţeală. Pagubele sunt mari. DIN STREINATATE Ităsboiu «le mnzlcanţl. — O alegere parţială pentru un Ioc în consiliul comunal din cornelia Enghi^n (Belgia) a avut loc Duminica trecută. Clericalii aveaţi de candidat pe un d. Pacco, şi nici o altă candidatură no fiind pusă acesta din urmă a fost proclamat ales. Societatea liberală de muzică diu Engbiân, insă, îşi sărbătorea aniversarul. Clericalii, pentru a sărbători fără îndoială succesul lor, deciseră si iasă şi el pe strade. La un moment dat cele două societăţi se în-tilniră şi o luptă înverşunată începu între muzicanţi. Primarul oraşului cu multă greutate a putut să restabilească liniştea. GAMERA Urmarea şedinţei de la 7 Martie D. Ministru spune apoi că pentru a nu lipsi Universitatea din Bucureşti de un profesor eminent, d. Stelian a pus la retragere din oficiu pe titularul catedrei, după ce mal întîl a luat avisul consiliului permanent. D-sa mal citează încă cîte-va caşuri de punere la retragere ex of ici o a profesorilor cari nu întrunesc condiţiunile cerute, ară-tind cuin toate au fost făcute conform legei şi cu avisul consiliului permanent. D. Politiinos are cuvîntul In desvoltarea interpelârel adresată d-lul ministru al lucrărilor publice cu privire la funcţionarii străini din direcţiunea căilor ferate. D. Politiinos: D. ministru mă asigură eă-I lipsesc oare-cari notiţe pentru a-mî răspunde la această interpelare şi mă roagă a o amina din noii. (DesaprobărI, sgomot şi ilaritate în sală). Interpelarea se amină pe Marţi. Camera votează apoi mal multe mici proiecte de lege de interes local şi mal multe convenţiunl de modificări de taxe telegrafo-poştale cu Statele străine. La orele 4 Camera trece în secţiuni pentru a se ocupa cu legea sindicatelor agricole. SENATUL Urmarea şedinţei de la 7 Martie D. P. Grădişteanu declară că din discu-ţiunea acestei legi nu face. chestiune guvernamentală, nu înţelege că prin aceasta să provoace un vot de neîncredere în guvern şi nu va conchide la neluarea legei în considerare; dar, d-sa, care în această chestiune nu face politică, ci se ocupă numai de legiferare, roagă comitetul delegaţilor şi guvernul să primească modificarea ce va avea onoarea să propună. Oratorul face comparaţie Intre credinţa în principii a d lor Lascar Catargiu şi Las car Vasile, şi declară că este dator să a-ducă omagiile sale liberalismului d-lul Lascar Catargiu, care n’a lăsat să iasă această lege din cartoanele ministerului lucrărilor publice şi care—nu ştie pentru ce—a răsărit acum la ministerul de interne. UD. Polizu-Mieşunescu susţine legea, zi-etnd că atunci cînd e vorba de interese băneşti, tribunalele ordinare oferă mal multă garanţie şi nu poate fi vorba aci despre principiile liberale. D. V. Lascar, ministru de interne, face o comparaţiune între diferitele State din Europa în ceea-ce priveşte legislaţiunea In materie de exproprieri şi arată că astăzi, aproape peste tot locul, chiar în Francia, toată lumea se pronunţă pentru desfiinţarea juriului şi înlocuirea lui prin instanţele judecătoreşti. Ministrul de interne arată lămurit că chestiunea de a se şti dacă cineva trebue, să fie deposedat de o parte din averea sa pentru causă de utilitate publică — adică expropriat — şi cu dl trebue să fie despâj gubit pentru această deposedare, este uu proces, un proces civil, de oare-ce este vorba de o afacere pur civilă. In asemenea caz negreşit că instanţa care treime să se pronunţe este acea care — ţinlndu-se seama de orgauizatiunea noastră de Stat — este chemată a judeca afacerile civile, adică tribunalele ordinare. Răspun/înd d ini Grădişteanu, care a susţinut că marii liberali Rosetli şi Brătianu aii fost pentru juriu în materie! de expropriere, spune că Ion Brătianu a fost oportunist, a adoptat tot-d’a-una principiile la materie de legiferare cari se potriveau cu nevoile ţăreî ţinlndu-se seamă de timp, de circumstanţele din fie-care epocă ; aminteşte că în 1880 Brătianu chiar, ca preşedinte al consiliului, şi-a însuşit uu proect de lege pentru exproprieri a fostului ministru de lucrări publice Teodor Rosetti, prin care se desfiinţa juriul. D. V, Lascar citează cazuri în cari juraţii au acordat despăgubiri de cîte o sută de ori mal mare de cît se cuvenea. In asemenea situaţie actuala lege nu mal este o lege de expropriaţiuue ci o lege de spolia-ţiune a Statului şi comunelor, Oratorul arată apoi că justiţia oferă tote garanţiile şi că nu este logic, nu trebue să fugim de ea, de oare-ce dînsa are deja in mîjuile el onoarea, viaţa şi toată averea noastră şi a Statului, necum mimai porţiunea de avere îu litigiu, numai afacerea pur civilă a unei exproprieri. Mal mult încă, am luat toate garanţiile, am dat Curţeî de Casaţie, instanţa cea mat superioară, suprema garanţie a justiţiabililor, dreptul de a judeca esproprierile în fond, nu numai a cerceta dacă aii tost respectate formele. Şedinţa de la 8 Martie Şedinţa se deschide la orele 2.15 Prezidează d. D. Giani. Prezenţi 140 deputaţi. Se intră în ordinea zilei. I). Gorgos cere amîuarea interpelărel pe care o anunţase d-lor miniştri al lucrărilor publice şi finanţe, relativă la construcţiunea şoselei Vaslul-Huşl şi pusă azi la ordinea zilei, din cauză că ambii d nil miniştri lipsesc. Interpelarea se amină pe Vineri. De asemenea se amină sine die, interpelarea d-lul G. Dobrescu adresată d-lul ministru de interne asupra admiuistraţiuneî comunei Ploieşti. Camera se ocupă apoi cu votări de recunoaşteri şi indigenate. I). Cavaliotti vorbeşte contra. Discuţiunea se Închide şi se procedează la votarea luărel tn consideraţiune a pro-ectulul de lege, cu bile. Rezulatul votului este : Votanţi 78 Majoritate 30 Pentru 50 Contra 28 Proiectul de lege relativ la expropierile pentru cauză de utilitate publică s’a luat deci In considerare. Orele fiind 5, se ridică şedinţa, rămînînd a se continua a doua zi discuţiunea pe articole. Şedinţa de la 8 Martie Presidează d. Nicolaid, vice-preşedinte. Se procede la votarea pe articole a legei de exproprieri pentru cause de utilitate publică. Art. 1—16 se votează fără nici o discu-ţiune. La art. 17, D. P. Grădişteanu spune că este astăzi într’o poziţinne şi mal dificilă ca eri şi alai-tăerl, pentru că norii s’ad grămădit, In loc să se arate acea sprinceană de sănitate, cum se zicea. Declară că, cu toate că va combate principiul esenţial al acestei legi, adică desfiinţarea juriului şi trecerea exproprierilor la instanţele judecătoreşti, nu face chestiune guvernamentală din acesta, voeşte numai să-şl facă datoria. La orele 3 d. Grădişteanu continuă. ULTIME ^FORMAŢIUNI «Voinţa Naţională», fn loc să’şi vadă de rufele necurate ale familiei el murdare, — rufe cari au început să in fedeze atmosfera politică, — se dedă în numerile sale din urmă, la tot felul de aprecieri nedemne şi insinuări fanteziste cu privire la importantul eveniment politic al fuziunei valorosului grup al d-lul Panu în partidul conservator. Pînă să revenim pentru a tăia scurt pofta «Voinţei» de a exploata acest însemnat act politic, cu care conservatorii se mândresc, publicăm aci o scrisoare pe care ne-o trimite fruntaşul partidului nostru d. G. Panu, şi din care se va vedea pe ce-şl întemeează afirmările sale organul coledivist. De asemenea atragem atenţiunea cititorilor şi asupra corespondenţii ce primim din Iaşi şi pe care o publicăm mal sus. Iată scrisoarea d-lui Panu . Domnule Redactor, Unele ziare ocupîndu-se de persoana mea, afirmă intre altele că colaborez la Epoca, comentînd cbiar fraze din aşa numitele mele articole neiscălite. Vă rog să bine-voiţl a publica aceste rîndurl de desminţire. D-voastre ştiţi foarte bine că de mal bine de trei iunl nu am scris nici un rind în valorosul ziar Epoca. Primiţi, etc. CJ. Panii. C-rl/,a ministeriala D. P. S. Aurelian a făcut azi dimineaţă o lungă vizită d-lui Em. Costinescu, cu care s’a întreţinut timp de oră asupra situaţiei. D. Em. Costinescu a declarat că numai în caz de nevoe extremă ar primi portofoliul finanţelor şi numai pentru un timp foarte scurt, pînă după închiderea Corpurilor Legiuitoare. D. Aurelian a făcut apoi o vizită d-lui Dim. Sturdza. ♦ * * Azi la amiazl s’a întrunit consiliul de miniştri. D-niî Gogu Cantacuzino şi Stoicescu n’a ii luat parte. Consiliul a decis ca d. Aurelian să facă azi apel la bile ca să decidă între aurelianişti şi sturdziştî. * * * I). Gogu Cantacuzino a declarat a-seară, la consfătuire, mai multor amici oi săi că demisiunea îl este irevocabilă şi nu vrea să mal facă parte nici o dată dinlr’un cabinet care nu va fi prezidat de d, Dim. Sturdza. * ♦ * Un grup de deputaţi în cap cu d. Delavrancea a fost azî dimineaţă la d. Aurelian şi l’a sfătuit să caute a se împăca cu d. Dim. Sturdza pe baza unei remanieri ministeriale. *** D. Take Protopopescu, secretar general al ministerului de finanţe, declarîn-du-se solidar ca d. Gogu Cantacuzino, şi-n dat aseară demisiunea. * * * La ministerul de interne s’aiî primit azi demisiunile a patru prefecţi. Se păstrează cel mai mare secret asupra acestor prefecţi. * ♦ # Astăzi la Cameră, d. B. Iepu-rescu a adresat, imediat după deschiderea şedinţei, o întrebare gu- www.dacoromamca.ro EPOCA 3 vemului asupra demisiilor celor doi miniştri, cum şi asupra cauzelor personale şi politice cari au determinat aceste demisii. D. Aurelian a declarat că retragerea celor doi miniştri este un fapt îndeplinit, dar că nu s’a luat încă nici o hotărîre. împrejurarea aceasta îl împiedică de a răspunde la partea a 2-a a întrebăreî d-luî Iepurescu. Imediat ce se va lua o hotărîre d. Aurelian se va grăbi a o aduce la cunoştinţa Camerei, în şedinţă publică. * * * E de remarcat că guvernul nu a vea intenţia de a comunica adu-năreî nici aslă-zî demisiile celor doui miniştri. Dacă n’ar fi fost întrebarea d-luî Iepurescu, d. Aurelian ar fi continuat a păstra mai departe o tăcere semnificativă. * * * De şi bolnav, d. E. Costinescu a luat parte H şedinţa de asi a Camerei. * * * Şedinţa Senatului s’a deschis sub preşedinţia d-lui Nicolaid. Senatul a intrat fără nici un incident în ordinea silei. In mijlocul gravelor evenimente cari se desfăşură în peninsula balcanică, unde fie-care naţionalitate caută să se întărească, şcolile romîne din Macedonia sunt în ajunul de a fi închise. 0 scrisoare alarmantă din partea eforiei scoalelor din Macedonia a sosit la societatea macedo-romînă». D. Ionel Grădişteanu, deputat, aducînd la cunoştinţa comitetului clubului conservator aseastă scrisoare, Vinerea trecută, d. G. Gr. Cantacuzino, fost preşedinte al Senatului, a declarat că ia asupra sa fplata sumei necesare pfiniru ca şcolile din Macedonia să meargă înainte, pînă la finele anului şcolar curent. Mari nemulţumiri au izbucnit printre fruntaşii colectivişti din coloarea de Negru. El se plîng că autorităţile, în special administraţia comunală, nu mal vor să ţină seamă de nici una din reclamaţiu-nile şi cererile lor. Mai ales de la moartea consilierului Hernia, primarul Robescu şi ajutoarele sale nu mal vor să ştie de nevoile acestei colori. Accesul primăriei e chiar interzis cetăţenilor cari aă vre-o plîngere. Ni se telegrafiază din Veneţia că conferinţa sanitară internaţională s’a închis. O convenţie a fost semnată de către împuterniciţii puterilor ce att luat parte la conferinţă. D. dr. I. Felix, delegatul Romîniei, se întoarce în ţară, în cursul săptămînel viitoare. 1 Duminică, 9 Martie, d. dr. I. Mun-teanu, inspector administrativ, va fi primit în audienţă la Palat. D. dr. Munteanu va expune M. Sale cum stă chestia monumentului comemorativ pentru anexiunea Dobrogel la Romînia. Se ştie că piatra fundamentală a acestui monument a fost pusă încă din 1879. Vom reveni asupra acestei chestiuni. La magazinele din Capitală au început deja a se expune coroanele, pe cari dele-gaţiunile din judele aii să le depună, pe mormînhil lui Al. Lahovari. Inmormîntarea Iul Al. Lahovari Primim din Paris următoarea telegramă : 7 Martie. Ceremonia funebră a avut loc astă-zî, în capela romînă. Ministrul de externe al Franciei, d. Ha-notaux, corniţele T&rnielli, ambasadorul Italiei, generalul de Torcg, reprezentantul pre-şedintelui republicei franceze, ministrul Romîniei la Paris, d. Ghica şi întreaga colonie romînă au asistat la ceremonie. Cum defwnctul era mare ofiţer al Le-giunei de Onoare, i s’au făcut onoruri militare de detaşamente de infanterie şi cuirasieri,—cu muzică. Astă seară corpul a fost condus la gara de Est. Numai Duminica viitoare, 16 Martie, va fi în Bucureşti. * * * Comitetul clubului conservator din Iaşi a ales următoarea delegaţiune, care să asiste la Inmormîntarea Iul Alexandru Lahovari: Dd. D. Sturdza-Seheia, I. lanov, P. Misir, Al. Bâdărââ, D. Greceanu, D. Zarifopol, E. Ghica Budeştl, A. Nauu, Gh. Botez, S. Rîş-canu, I. Ventura. Delegaţiunea va depune şi o coroană. *** Tot din Iaşi ni se anunţă că, de Îndată ce trista veste s’a cunoscut In localitate, comitetul clubului conservator a adresat duel Simona Lahovari, la Paris, o telegramă exprimlndu-1 condoleanţele sale. Gazeta Transilvaniei scrie următoarele rindurl cu privire la moartea ilustrului bărbat: Iţomlnia a mal pierdut pe unul din bărbaţii săi cel mal meritaţi, pe un distins patriot şi eminent bărbat de Stat. Alaltăerl a Încetat din viaţă, în Paris, unde se întorsese de la Nizza, fostul ministru de externe Alexandru Lahovari. Moartea iul repentină a produs mare întristare în toată ţara. In toate cercurile politice, fără deosebire de partid, se resimte dureros pierderea pi ea timpurie a acestui om politic de frunte al ţărel, care s’a distins şi ca orator puternic, şi ca un jurisconsult valoros. Cu deosebire partidul conservator pierde într’insul pe unul dintre cel mal talentaţi, cel mal constanţi şi devotaţi conducători ai lui. In aceste vremuri grele România are mare lipsă poate ca altă-dată de bărbaţi cu cunoscinţe şi vederi înalte, cu tact şi e-nergie Iu viaţa publică politică, cum a fost Alexandru Lahovari, a căruia capacitate şi lealitate In lupta politică o recunosc astăzi şi adversarii săi de odinioară. Ca ministru de externe, în anii din urmă, Alexandru Lahovari s’a purtat şi faţă cu mişcarea naţională, produsă In ţară în urma persecuţiunel Romlnilor de dincoace, cu a-celaşl tact şi cu aceeaşi corectitate, ce este relevată azi de toţi, amici şi adversari, ca o însuşire de frunte a sa. El a trebuit să ţină seamă de situaţia ţărel şi de posiţia grea a guvernului romtn în această ceşti-une şi ast-fel declarările sale făcute In Cameră şi în Senat lu cestiunea naţională nu aă putut în tot-d’a-una mulţumi opiniunea publică; dar una nu li s’a putut denega : că aă fost făcute cu demnitate şi fără a pre-judeca desvoltăril fireşti a lucrurilor. Grabnica moarte a acestui bărbat de Stat va produce de sigur cea mal dureroasă impresiune şi între Romînil de dincoace de Carpaţl, caii împărtăşesc întristarea fraţi lor lor de dincolo asupra pierderel acestui ilustru fiă al ţărel. Tribuna din Sibiu, însoţeşte biografia defunctului, de următoarele reflecţii: EarăşI o pierdere, o mare pierdere pentru regatul romîn. Unul din cel mal buni al săi nu mal e între cel vil. S’a mutat la cele vecinice, şi s’a mutat prea de timpuria, căci putea încă mult să luere şi bine să lucre în interesul şi folosul Statului rorilu. Marţi s’a lăţit prin Bucureşti trista ştire, că Alexandru Lahovari, fost ministru de externe sub conservatori, a reposat în Paris. Ştirea a umplut de durere toate ini-mele*romîneştl, cu alît mal vîrtos că ea venea pe neaşteptate. Amicii şi adicţil defunctului îl aşteptail chiar să sosească în persoană la Bucureşti şi făceaă pregătiri pentru lntîmpinarea sa la gară, In loc însă soseşte telegrama despre moartea sa neaşteptată şi mult regretată. Lupta -Jiului scrie : Dacă partidul conservator pierde un fruntaş, dacă elocinţa parlamentară rămîne văduvă de talentul unei forţe extra-ordinare care a ilustrat Parlamentul nostru, dacă tineretul, In general perde un model complect al temperamentului desăvlrşit pentru luptele politice, dacă pe orizontul baroului apune o stea, Ţara perde unul din sprijinite pe care în vremi grele s’ar fi putut ră-zima cu încredere. Clnd în ambele cîmpiî politice, copacii care adăpostesc ţara încep a se rări şi a se rări de tot, abaterea unul ştejar ca Alexandru Lahovari, nu mal este o pierdere conservatoare, ci o pagubă Romtnească, o perdere Naţională ! Alexandru Lahovari a trăit puţin, numai 56 de ani! Prin roadele muncii lui de om de Stat şi prin amintirile scumpe ce lasă printre noi, va trăi mult, va trăi vecinie. Presa străină şi Al. JLalio-vari Iată cum anunţă marele organ parizian Figaro, moartea lui AI. Lahovari: Alexandru Lahovari, fost ministru al a-facerilor străine al Romîniei, a murit, la Paris, în locuinţa sa, strada la Boetie, în vîrstă de 56 ani. Era unul din oamenii cei mai remarcabili ai ţârei sale, şi pierderea sa va fi mult simţită în Romînia, unde vasta sa inteligenţă putea să aducă mari servicii. Cu o instrucţiune superioară, făcută la facultăţile noastre, unde a obţinut strălucite succese, marele orator a cîştigat repede o situaţiune înaltă. De mai multe ori ministru, a fost unul din şefii cei mai ascultaţi ai partidului conservator. El este unanim regretat de toţi acei cari au cunoscut caracterul şi frumoasele sale sentimente. Printre numeroasele distincţiuni care i-au fost conferite, putem cita Crucea de mare oficer al Legiune! de onoare. Un serviciu funebru, înainte de transportarea rămăşiţelor mortuare în Romînia, va fi celebrat Vineri după prînz în capela romînă din strada Jean-de-Beau-vais. im ar a tir ta Obor Un curent de mare nemulţumire domneşte în coloarea de Negru din Capitală, Cetăţenii sunt adine supăraţi pe guvernanţii de azi, din cauză că, cu toate stăruinţele puse pe lângă el, Gara de la Obor n’a putut lua un început, După ce au apelat la toţi deputaţii, după ce aii mers în delegaţiune cu consilierul C. Solacolu la ministerul lucrărilor publice, după ce au adus chiar pe Ministru la faţa locului, ca să vadă şi să se convingă de nevoia absolută ce să simte pentru construirea acestei gări, în interesul comerciulul de cereale. După ce în fine aii epuisat toate mijloacele de intervenite, s’au convins azi cu prisos, că nu se mal pot aştepta la ni- mic de la aceşti oameni, fără conştiinţă şi fără dorinţă de a veni în ajutorul interesului publi \ Cel mal naivi mal trag nădejde, dar cel mal mulţi aii rămas edificaţi de mizeria ce domneşte în rîndurile guvernului şi sur.t hotărîţl să arate guvernanţilor, că nu mal aii ce câta in capul afacerilor. 1>1BT IAŞI ('Corespondenţi partiouUra a Epoeet) întrunirea de la Clubul conservator Aseară a avut loc o mare întrunire la clubul conservator. Ambele saloane ale clubului erau tixite de lume. Era prima întrunire la care a-sistati nouil membri primiţi în şedinţa de Duminică. Presidintul clubului, d-1 Sturdza Scheanu, prin o alocuţiune adresată aouilor veniţi, spune că se simte foarte fericit de a presida un club din care fac parte atîţl oameni a cărora valoare a avut ocazie s’o aprecieze de atitea oii. D-sa le urează bună-venire cu adînca convingere că a-ceastâ unire va aduce mari roade şi pentru partidul conservator şi pentru ţara întreagă. D. Sturdza arată în cuvinte mişcătoare pierderea ce a suferit’o partidul prin’ moartea lui Alexandru Lahovari, om de o inteligenţa şi de un caracter care II dădeau o imensă autoritate chiar faţă de adversari. Clubul va lua parte la onorurile pe care ţara le va face rămăşiţelor marelui patriot. De aceea comitetul clubului a Însărcinat o delegaţiune compusă din persoane care să represinte la tmnormîntare clubul conservator din Iaşi. In această delegaţiune intră, intre alţii, d-nil D. Roselti. I. Iamandi, Gr. Cogălnieeanu, D. Greceanu, V. Vlădoianu. dr. Puşcariu, A. A. Bădărău etc. Această de-legatiune va depune in numele clubului o coroană. D. Sturdza anunţă că faţă cu imulţirea membrilor, comitetul, în şedinţa precedentă, a hotă-rît Imulţirea membrilor comitetului şi că a de-siguat pe noii membrii care sunt d-nil D. Ro-selti, C. Carp, G. Zaharia, D-r. Peride, A. Bă-dărăil.N. Neculaide, D. Grigorovicl, D-r. Puşcariu, Gr. Buţureanu. Adunarea ratifică, fără discuţie, alegerea noilor membri din comitet. * D. Bădărău mulţumeşte în numele noilor membri d-lul Sturdza pentru urările de bună venire. Cu atit mal multă bucurie a simţit auzind aceste cuvinte de la d. Sturdza, cu ctt vechil noştri adversari ati anunţat-dindu-şl aerul că ati aflat aceasta chiar din sinul partidului conservator—că intrarea radicalilor în partidul conservator s’a făcut fără voia partizanilor, prin o lovitură de Stat a şefului partidului şi a comitetului executiv. Noi in vechea bisericuţă n’ara prea fost deprinşi cu multe ceremonii, şi nu ceremonii sau curteuie aşteptăm de la partidul conservator. Pasul pe care l’am făcut nu’I produsul vre unei porniri momentene. E o legătură, o căsătorie nu după sistemul modern ci după sistemul vechii! şi cred că nu conservatorii vor fi aceia care să se îngrijaseă de vechimea sistemului. Am făcut o unire bazată pe raţiune, pe o medltaţiune Îndelungată. Aceasta nu poate să facă de cit ca unirea sa fie mal trainică. • De sigur că partidul conservator este un mediu cu totul notl pentru noi. Să nu ne cereţi să ne adaptăm imediat, in tot cazul fiind că dv. sunteţi un mtdiu conştient atîrnă mult şi de la dv. ca să ne uşuraţi adaptarea procu-rîudu-ne cit mal des ocasiunea nu numai de a ne vedea, dar mal ales de a lucra împreună în acest club. Noi vă declarăm că ne dăm bine seama şi de menirea şi de datorio ce o are către ţară un partid de guvern ca partidul conservator şi vom face tot posibilul ca să nu simţiţi uevoe de a ne deosebi de dv. Sperăm ca şedinţa a-ceasta a fi ultima la care ne veţi trata de noul veniţi. * * * D. Sturdza Scheeanu luind din notl cuvîntul arată că şi d-sa a citit cu mirare prin unele ziare că d-sa ar fi fost contra radicalilor, D-sa din contră a avut tot d’auna o mare stimă pentru d. Panu, pentru radicali; d-sa a lucrat mult ca lucrurile să ajungă unde au ajuns. Dacă a făcut oare-care obiecţiunl, aceasta a făcut-o numai din punctul de vedere al formei pentru că statutele clubului se opuneau la admiterea de membrii !n masă. D-sa e gata să răspundă la apelul de a ne pune pe lucru, de aceea propune ca in fie-care Simbătă să se ţie şedinţe la club fără vr’o altă convocare. Adunarea primeşşe cu aplause propunerea d-lul Sturdza şi şedinţa se ridică. Reforma administraţiei Turciei Londra, 7 Martie. Se anunţă din Constantinopol Iul «Morinng Post» că la Yldiz-Kioslc se va convoca o întrunire mare a miniştrilor, a foştilor miniştri, a vizirilor şi a funcţionarilor superiori, pentru a delibera asupra noului proiect al Sultanului în privinţa administrării Turciei. Constantinopol. 7 Martie. Ştirea privitoare la chemarea trupelor teritoriale ale Corpului al 3-lea de armată este falşă. Numai S000 de mustah-fizl (landstarm) ai clasei din 1893 aă fost chemaţi pentru a complecta efectivele batalioanelor de rediu şi a forma coloanele trenului. Larissa, 7 Martie Consulii turci din lesalia fiind adesea ofensaţi în ultimele zile de populaţia grecească, aii declarat Porţii că cred că este primejdios pentru el de a rămîne la postul lor. Poarta a lăsat la aprecierea consulilor decisiunea lor de a părăsi Tesalia şi de a se întoarce la Constantinopol. Pregătirile Greciei Atena, 7 Martie. Regimentul prinţului moştenitor s’a îmbarcat la Volo. Prinţul moştenitor l’a trecut în revistă în mijlocul ovaţiu-nilor entusiaste ale mulţimel. Caneea, 7 Martie. Flota grecească a părăsit Caneea de dimineaţa pentru a merge la Cerigo. Erl s’a dat o luptă serioasă la lleti-mo ; de ambele părţi pierderile sunt simţitoare, Proclamarea autonomiei se va face mîine. Constantinopol, 7 Martie. 600 oameni de trupe ruseşti, mergînd în Creta, aă trecut Boslorul. Paris, 7 Martie. Un demers făcut erl la Roma de ministrul Greciei pentru a se plînge că Turcia provoacă incidenle Ia graniţă, şi pentru a face să se observe grija ce aă trupele greceşti de a nu eşi din defensivă, se consideră ca o simptomă favorabilă. Aiumciiî ne vinzarc sau de iiieliii'ial o casă în strada LucacI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stă-pini, bucătărie, spălătorie,pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz. Dr. HâEALAMB ItOALE »K PIFXE *?, Slrttda tlenascereî MINISTERUL JUSTIŢIEI Piihlicnţiime Domnul Conslaulin Nicolae, student, din comuna Pogoanele, judeţul Buzăfl, a făcut cerere la acest Minister pentru adăogirea înaintea numelui săfl patronimic de «Nicolae» a celui de «Chiriţeseu», spre a se numi «Constantin Nicolae Chiriţeseu». Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol. Fumători! Cu hârtiele de ţigară: XUZ-ABA1>IIE (bucata 35 b.) PANAMA (bucata 30 bani) CRjEAJraA ( < IO şi 5 b.) am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze ABADIE-Paris. Fumaţi-le cu încredere !! Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşifieărel! Depozitul general CREANGA & Com. BUCUREŞTx. — Strada Pînzarî, No. 10 şi 12 Un leac eftiii ln timp de frig, de Îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte de cel mai bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tuşea, bronşitele, catarele este întrebuinţarea Gudronului Guyot,— Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de orl-ce alt medicament. A v i s bÎ.2!Σ Eei 13.50 Undi polon (chifon) franţuzesc, de prima cualitate, indispensabil pentru ori ce rufărie în familie. Conţinutul este de 30 metri garantaţi şi pentru înlesnire se poate vinde 1l» sati V1 de Bucată. A se adresa Marele Magasin „LA BAL0N“ Str. CaroL No. 72 (Colţul Marelui Hotel Dacia) !WMLE IMPERMEABILE § 0RU5 HAi BFTiSE S U*i)E Ci 8PEQIXL.il A Ti. p | Casa de maşini agricole şi industnaJt | ţ»» py» ■ rtpnţ/rr* *»n, 1? jg li il Aftuumui MaIUiWârdBiOwxA. h CRaIOVA. Coţ&lsiCMoi, 10 p Dinţi cu 7 leî unui Se pune în cautchuk în strada Cempineanu No. 46 Cu Începerea primăverel recomandăm suferinzilor precum şi celor sănătoşi pentru menţinerea sănătăţei : NOUA f^TIIMŢA de Vindecarea tuturor boalelor fără medicamente şi fără iperaţiunî «le LOl'IS BOCHNE.—Lipsea Operă tradusă in rnmîneşte şi care formează un volum elegant 8 niare de L50 pagini In care se găsesc sfaturi pentru toate cazurile de boală. Cel interesaţi să bine-voiască a trimile editorilor Ralian şi Ignat Samitca—Craiova, prin mandat postai Leî 5 şi vor primi volumul broşat, sat! Leî 7,50 şi vor primi volumul legat e-logant in pinză, aurit, franco recomandat prin poştă. Volumul se află de vînzare şi la toate librăriile din ţară. UOiFAR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur. argint şi pietre tine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur. argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de eît orl-undo. La cerere mă voit! prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzăf.orî. Bijouterie, Horologerie & Argintărie LEON WEIîXSBLrTH 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne şi nunţi Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul mei! în tot-de auna bine asortat cu tot felul do obiecte frumoase, lucrate in aur şi argint, cu pietre fine, precum: bnliaute, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase. Drogat, asortiment in diferite aigintăril (Riolz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE. FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc. Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou «le ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Primeşte in schimb ori-ce obiecte uzate încercaţi şi vă veţi convinge de ieftină-tatea preţurilor magazinului Vinui Beef Lavoix pregătii de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinquină îşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către cor-pid medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriţiunea acului, nervilor şi a cărnei mus-cutare. Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment, şi represintă valoare a 50 grame de carne prin ‘/a pahar de vin. El pe Ungă că eşte folositor copiilor, este indispensabil anemicilor şi persoanelor vrîstnice. Intreporit: Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Thâringer şi la ţoale farmaciile din ţară. Biscuiţii d-rului Ollivier din Paris Vindecarea ra ’icală a boalelor sifilitice recente sau invochile la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat in raportul săi! către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari aii fost aprobaţi de către Academia de me-diicnă şi singurii cari aă primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi în toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 în Paris. In detail: Farm. Brus, Altîn, Roşu Thttringer şi în toate farmaciile din ţară. Urmarea şedinţei de la 18 Febre nari CONSTANTIN SIMIONESCU Doctorand în medicina Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind ln relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot cea consultaţiune şi prin corespoadenţă' Doctorul Oalimir înainte de a cumpăra ori-ee Maşină agricolă sau industrială, cercetaţi Marele De-posit de tot felul ile Maşine şi Unelte agricole sau ceroţî Catalogul ilustrat al casei: EUGENIO B REPRESENTAN.T ŞI DEPOS1TAR AL RENUMITEI FABRICI TI I. i A PUI 110IÎ din Greniiauia Bucureşti. Strada Bibeweu-Voită. 1, S şl A. LOtOMOHILEşiT keerătOre Creiulnlil cu Hl]l> lI.IA i)Ji ll'lt la concursul I ITilI'n j .... •» *t <1 .4 Lxn v«ln cu Git.d'n.nam 1UO 500 III 1* I. II BURI ou sf iiianatori «le |»oriinib PLUGVHM NORMALE Sr tun nat o ti, Trfori, lTi»« /urători. Greble tir J'Vti, Ilaloze tle Porumb. MAŞINE «la TAIAT l*AK ţi VtS HAU IŢI, i VLT1VATOM 'TĂVĂLVC/ Mori Transportabile P/rr dr pontarur1 Maşine de scărmănat lină Oi'fifn- tir frr flt’jriiiilr ştf tlitif/omiIr. — tle reizemi. — Curele tle lrt*ii*nui*iiune'— t*ielre franceze tle numrti fsieceriitoare simple „Continental9’’ tgi „Cositoare” precum si renumilu SECERATOARE „BOMIE” Cu aparat do legat snopi CD TĂIŞUL LA DREAPTA '•na CEA MAI SIMPLA. UŞOARĂ Şl SOLIDA, CONSTRUITA CU TOTUL DIN OŢEL Ultima perfecţiune Model 1897 din renumita fabrică «Xobnstoii Harvester Co. Batavia (America) Garanţie ptmtru buna funcţionare şi material solid —i—— rr ijfUMiTTm i — www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Pînă Ia 10 publloaţil 80 ban! lini» peutru fle-care dată, (1 da 1» 10 în ins 20 bani linia. Spectacole T; natrul A’nţtona/ reatrn Hngo. Baluri mascate. Jala Eforiei. 0 Ireul Beget t Bomin Ceuar Sldoll, Sala Bragadtru. In fle-oare seară concert de orohes-tră sub oondacerea d-ini Peters. Vinerea concert High Life JJct/V* A'a [tonala, Orchestra Rubinşteln Închirieri şi arendări l>e închiriat. — O PRĂVĂLIE ca două camere frumoase, str. Franklin G, peste drum de Atenei!; a se adresa la d. Splresoa, fotograf. De nren«lat.—Moşia Seaca, din Judeţul Teleorman, lingă Turnu-Măgurele, avînd suprafaţa de 6,200 pogoane, se dă cu arendă pe un period de 5 anî, începători dela 23 Aprilie 1898. OrI-ce lnformaţiunl se pot lua, fle de la D-nul N. N. Ză-dăriceanu, domiciliat in Bucureşti, Oalea Victoriei No. 171, fie de la D-nul Ion Calindtru, strada Renaştere! No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, sad la Administraţia Domeniului Coroa-nrl, strada ştirbey-Vodă No. 3, în orl-ce zl de lucru de la 12—G ore seara. De Închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu chirie pe termen de 0 ani, începători de la 23 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori oe lnformaşlunl de la Admuiistraţia Domeniului Coroanei, Strada ţţtirbey-Vodă No. 3 Bonurestl. Dc Închiriat. Sunt de închiriat, cu începere de la 23 Aprilie 1897, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile : Villa Leopold, VUla Antonia şi vlUa Olga, Amatorii se vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştirbel-Vodă No. 8, în orl-ce zl de lucru do la 12—6 ore seara, unie pot vedea planul fle-cărel Viile, cum şl orl-oe alte lnformaţiunl. De arendat cu începere chiar de acum moşia «îanca» din Judeţul Brăila, în întindere de zece mii po vane toate arabile, avînd două mii pogoane grîA arate cu sămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Rachtlv ar. avocat, strada Fîntînel 28, Bucureşti.____________________ Vînz&rl şi cumpărări De vtnzare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştf-Plţi-gala Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. De Tfnuare lemne din pădurea Paşcani. Btînjenul, după calitate, 65 şl 60 franci. A se adresa: Str. Batlştel 15 Camere mobilate Hotelul Pieţei Blbencu- Vodă, lingă Cameră şi Trl- l----*- Ibunale* Cereri şi oferte de serviciu O im nngmi caută un loo într'o familie. Cunoaşte bine menajul casei. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. lnformaţiunl utile LăptArlA Arenda lingă grădina Herăstrăd, I.aple d« ▼ac& specialitate pentru copU şi cură ou lapte, 50 bani litrul. I,M|>te «le bivoliţă 5o bani litrul. Unt auperlln 5 lei kilo. l'remft o Jumătate litru 1 leu. hap te bătut 80 bani litrul. Transportai la domiellift e ooprins în aceste preţuri. A se adresa prlntr’o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-riel Aronda, în BuourescI, Dionisie 40. Un plunlnt routlnat oferă serviciile sale la solrele dansante şi baluri pentru un honorariu modest. 8. Iaroslav, Oalea Moşilor No. 90. Franţatse dlplomăe deşire legons particularei. Ad. bl-reau du Journal. Firme recomandabile Adrese Advocaţi Ml hali A. Racbtlvann Advooat 28 Strada Frumoasă. D, A. G. Plare*icu% avocat, strada Romană, 75 bis. G, Mor[un, Str. Fundătura Leului, 2. Bibliografii A apărut: Lcjfra Klectoralts însoţită de Jurlsprudenţa înaltei Curţi de casaţie şl de justiţie, pe anii 1884—95 exclusiv, şi adnotată de Oonst. D. Ţlncu-Ştefănesou, avocat. Preţul 2 lei. De vînzare la tipografia Gutenberg, strada Doamnei, 20. B nour eşti. „Enciclopedia RoinîmV4. A apărut fascloula III a acestei mari publicaţiunl a asooiaţinnil Transilvane şi cuprinde articolele Anorchia-Asanescil. Fascicula e redlgeată şi tipărită cu aceeaşi îngrijire ca cele premergătoare şt împodobită cu numeroase ilnstraţiunl excelente (Biserica An* tim din Bucureşti, Aquarlu, Taurul F*rnesean, Apolloţ, A-frodite, Artemis, Seminarul romîn din Arad, Biserica Curtea de Argeş [2 tablouri], Adriane). Dintre articolele mal însemnate amintim : Antim Ivireanul, Apa Apafl, Arabia, Ara, (comit., oraşul şi dieoesa), Arămînil de dr. Gust. Weigand, Arderea morţilor, Argeş, Arlon, Aron, Asaclii, Asanescil, eto. Abonamentele se fao la librăria W. Kraft în Biblii, iar pentru Romînia la C. Muller, Bucurescl. Preţul fl. 1 — pentru fascicol, fl. 10—pentru tom (pentru Romînia 2 lei 50 b, resp. 25 lei). (Abonamente cu preţ redus nu se mal primes ) Fascicolele se trimit fără excepţiune numai la acel abonaţi cari au achitat preţul lor anticipativ. 7 CASA DE SCHIMB HESKXA & SAMUEL BUCURESCI Ho. 5 Sîr&ds Lipscscl No. i Cumpără şi vinde eforie publice şi face or!-e sehimb de monezi. Cursul pe ziua de 6 Maitie, 5897 4»/» i»;, €•/, 6 •/. »•/. 5*/, Cuiup. Vlnd Bontă Âmcrtiaabilă. . 87 ‘î. 67 */. * Amortisabilă. . . 96 — 96 V. Obligaţ. de Sfat (Cov. R.) . » Municipale din 1383 102 SG 102 96 7. '/« » > . 1830 97 V 97 7* Scrisuri Funciar Rurale . 32 7» 93 7« » » Urbano . 89 >/, 89 */* » » * Iasl. Acţiuni Banca Naţională 84 S 84 7* 17 90 — î 800 » > Agricolă . 220 — 223 — » Dacia Romînia asijr 450 — 454 — » S-tea Naţionala asig. 490 — 494 — S-tatea de CoasirucţiunT . 19i — 191 Florid valoare Austriacă. î 12 $ 13 Mărci Germane .... 1 2:? i 25 Bacnote Francezo . . . 100 — toi — » Italiene. . . 83 — 93 — » ruble hîrtie . . $ «5 î 70 Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C*?, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia ele litere Elinsch diu Franh-furt A. M. „EP0CA“ ziar cotidian CUPON 8 Martie 1897 Orl-elufe va (ăla acest cupon «lin -EPO* C.V *il *1 v» trimite, sau tl va prezenta la librăriile arătate mai Jos, are drept la anal «lin premiile CU rivE'f'UKI Kfi-DUBE «lin listele respective. Cuponul acesta e valahii plnă la 11 Martie ora 7 ««ara. Cititorii «lin provincie pot trimite costal la mărci psştale adăogi n«I porto. Premiile „EPOCEb 8.- 0.60 0.50 1.50 2.00 2.50 8.00 8.50 0.60 0.10 0.16 0.70 1.00 1.50 1.SC 1.50 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 200) 1L0UIS JACCOLLIOT ^ AMCATORIi OE FOC CAV ALKIU1 XKGRI CAPITOLUL m Mînăstirca călugărilor cerşetori.—Tatăl Nicolaeff. într’o zi, e multă vreme de atunci, moşul d-tale condamnase pe Menko să primească o sută două-zecl de lovituri de knut; moartea mea era sigură şi deja eram legat de o bancă, cînd un copil alergă spre mine plîngînd: «Nu vreati ca Menko să fie bătut» zicea el cu vocea duioasă de tot. Menko era bun pentru copil ; el îl aducea pasări din crîngurl şi îl împletea cărucioare mici cu ramuri tinere culese din alunişurile Voi-gel. Şi Menko n’a fost bătut, căci prinţul Vladimir nu putea săresiste lacrămilor nepotului săli. Şi acest copil erai d-ta; ’ţl a-duci aminte ? De atunci tţl păstrez amintirea ; eşti singura fiinţă pe lume care m’al iubit şi m’al protejat şi căreia voiese să-I arăt recunoştinţa mea. — El bine, Menko, zise prinţul adine mişcat, oaaziuuea ţi se prezintă acum. Sunt angajat tn o luptă de moarte... Am un inamic puternic. — Dacă va vrea D-zeâ, el va fl nimicit... Numele săli? — Colonelul Ivanovicl. — Ivanovicl! esclamă Ilatchim-Dachi în culmea uimirii. — Da, Ivanovicl, şeful unei bande de a-venturierl cari exploatează Rusia sub falşul nume de societatea Invizibililor. El cearcă acum ca să ne atragă In mijlocul ruinelor din Ierinoslaw, pentru a ajunge la peirea noastră. Ob! înţeleg totul acum, continuă vechiul serv din Voldisk; mizerabilul însă va fi prins în mrejele sale. De azi într’o lună, bunul med prinţ, stepa va auzi nechezînd din nod caii Cavalerilor negri... Cîte-va zile după acest eveniment, prinţul şi contele d’Entraygues, însoţiţi de suita lor şi de vre-o două-zecl de Tabunciki numai, aleşi însă pe sprinceană de către Danieloff, trebuiau să străbată stepa în mal multe zile, evitînd după sfaturile lui Menko căile poştale, pentru a nu da prilej să i atace bandele de Kirghizi, de Nagaeşi şi de Tur-comanl plătite de către Ivanovicl. Ctte-va poştil înainte de a ajunge la mănăstire şi în momentul cînd nu mal era de temut ca Ivanovicl să fie informat să schimbe dispoziţiunile sale, Menko trebuia să se o- prească pentru a da timp prinţului şi tînă-rulul conte ca să’l ajungă cu oamenii lor... acolo toţi trebuiad să-şi acopere faţa cu masca Cavalerilor negrii şi să meargă a-supra mănăstirii pe care s’o coprindă prin surpriză. Acest plan obţinu aprobarea generală şi a doua zi fu pus In aplicare. La ora fixată toţi erau reuniţi şi prinţul Westchine dădu ordine de plecare. — La drum, domnilor, şi Dumnezed să ne ajute, căci trebuie să pedepsim pe un mare culpabil; vom avea de dat o luptă pe viaţă sad pe moarte. Cîte-va minute după aceea, întreaga trupă se puse în mijlocul nopţii... şi dinaintea el se întindea stepa fără sfîrşit... Din ce parte era să iasă victoria ? (Va urma) NAGASim O. & J. BERBER MAGASIN şi ATELIER DE Bijouterie, Horologerie, Argintărie 88, Calea Victoriei, 28 Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de precisiune în toate speciele, orfevrărie etc pen-ru sesonul de logodne, nunii şi cadouri. Anuiicm Moşia MărăcinenI Cărlăvoia din judeţul Buzăd, Plasa Călnăulul, la 5 kilometre de oraşul Buzăd, în întindere de 700 pogoane, toate cultivabile, cu locuri de grădini, cu moară cu 8 pietre pe apa Buzăului, casă de loeuit etc. este de dat în arendă de la 23 Aprilie 1898 pe un nod period de 5 ani. Doritorii se pot adresa în Bucureşti la Otelul mperial unde locueşte proprietara, d-na Constanţa Th. Balş._________________ pe cinci ani, de la Sf. George 1897 sad 1898 Moşia BâduleştI, a interzisului Grigore Lerescu, 20 minute de Gara GâeştI, are a-proape şase sute pogoane arabile, fineţe, livezi de pruni, două vil cu cramele lor, case de locuit, povarnă pentru fabricat ra-chid, tocitori, şi alte vase pentru prune, struguri, şi via; grajduri, pivniţl, magazii, pătule de porumb, etc. Doritori se vor adresa la d-1 Miliail Ioan str. Cosma No. 28. Bucureşti. DE ARENDAT Un vechia administrator de moşie, absolvent al şcoalel de agricultură, caută un loc la o moşie mare. Referinţe bune. Adresa Gheorghe Cateanu, comuta Bircil jud. OItu, şi la d. Const. I. Bălăceanu, liotei Boulevard, Bucureşti, de la care domnii proprietari pot lua informaţiunl despre persoana numită. M9BILE!!! I n Cele» Victoriei 5To. 200 sunt de vînzare diferite MOBILE de or,asie foarte elegante, precum: salon, salonaş, odaie de culcare, sufragerie, biurou, un piano negru, diverse obiecte de fantezie etc. etc. La Librăria CA ROI, Mfl.LF.R Oalea Victoriei No. 53. In loo Nnma Mvlladc-Slâdule&eu B,, Amintiri asupra istoriei regenerărel Romîne, »aîi Evenimentele de la 1848. Un volum mare de peste 300 pagini ... Hichter Eugen, Unde duce soolallzm»!. Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. O Bturdza ou o prefaţă de N. Flilpesou. ...... PtllpeHsu IV,% Albii gi Roşii . . • ■Vegulemcu Petru, Polemice - — Pslchologia stilului .... \lahutd Ale4%, Un an de luptă • • — lucire jpoeslî - - - - • — Din go>>na vtetet (ediţia Greeve) Z'zutt/îrettcu Bulliu Lume Nouă şi Lume Vcohiă..........................8.00 1.00 Bfiljdăik B, P., Ioan Vodă cel oumpllt, volum Ilustrat introdu» în şcoli. • 8.00 1.60 •Capre Franpote, Poveste tristă, roman tradus de D. Stăncesou ... 1.60 146 WchAlleumt St» încercări critice asupra învăţămîntululnostru prlinar,ed.II 2.00 I.II Lirencu B, Ioan, îngerii lui Rafael fante* sie originală în versuri în 3 aoto . - 2.00 1.06 Lohtnvyer Bl,, Un nod mţjloo pentru a preda copiilor Limba germană * • 2.00 1.00 Botnan I. iV., Poezii (ediţie populară) - 1.00 0.76 1Sa du D. Bouattt, Epigrame . - - 2.00 1.03 Rbum H; Oopilul Eylof (dramă în 8 acte) traduoere de T-Maiorescu - - • 1.00 0.60 ■fl* Oray»m1rencUs Critica ştiinţifică şi . Eminesou ..... 1.60 i.Ofi Butculwcu Marin, Religie şi ştiinţă - 0.76 0A **achelin o*ă mîeă, gust plăcui. Cereţi ilar nmusti Apa mineralii de BM3AZC care se găseşte la toţi vînzătoril de APE MINERALE din Ţară. ISAI A REGALA (din Palatul Eforiei) Bulevardul Elisabeta Aduce la cunoştinţa Onor. Public că cu începere de la 1 Marlie a. c., se va servi Băi de abur C'l. II Penlru bărbaţi în zilele de: Marţi, Joi, fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi ce lebrităţile Medicale din Paris, pot oferi Si tribală şi Duminecă; pentru femei: Lu-servieiile mele persoanelor cari vin la nea, Mercurea şi Vinerea. Paris să se consulte cu Dr. specialişti, Preţurile sunt: 1 leii, iar Vinerea şi asemenea se poate face consultaţiune şi Dumineca 50 bani. ide prin corespondenţă. tem Direeţiunen. POUR GAGNER M 500,41041 Francsii SUBSCRII’ TIOI Nouveau Dictionnaire Encyclopedique Universel lllustră — răpertoire des Connaissances Humaines rLdiqe ¥iT¥ laureat S0US LA DIRECTION M li D .■ . A, —bUCUTfttU,