SERIA n.—ANUL m, No. 395 Kdiţia a tr*eia TINERI, 7 MARTfE, 1897 NUMÂRUL^IO BANÎ ABONAMENTELE Incop la 1 şl 15 ule lic-căreî luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi slreinătate prin mandale'poştale Un an iu ţară 30 tel; in străinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » > 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în străinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ 11EDAEŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3. NUMĂRUL 10 BANI ANENCTERIEE In Bucureşti şi judeţe se vrimesc numai la Administraţie In străinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnunciarI la pag. IV.0.30 b. linia » » » III.......2.— lei » » » > II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul Un număr vochiu 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 APARE SILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI TRAGERE PE SFOARĂ CRIZELE LIBERALILOR Treliue sa mal rănile ori nu la putere ? Aceasta e cestiunea care s’a pus timp de trei zilele toata lumea, în cursul ultimei crize. In privinţa acestei cestiunl, părerea noastră poate fi bănuită de a fi părtinitoare. Cercetfnd însă opinia liberalilor, iata ce crede imensa majoritate a partidului liberal. Adversarii noştri fac o distincţie între politica şi afaceri. Din punctul de vedere politic, toţi recunosc că tot ce se poate întîmpla mal fericit partidului liberal e d’a se retrage spre a se reconstitui în opoziţie. Din punctul de vedere al afacerilor, aceeaşi unanimitate să afirmă în favoarea ramîneril liberalilor la cîrină. Aceasta din urmă părere e aceea care domină în sferele liberale. Lucrul se explica lesne. Până acum aveam un singur Carada. Azi Caradalele s’afi înmulţit. Cu vremea liberalii aQ recunoscut că omul cel mal inteligent din partidul lor e d. Carada şi pilda lui a găsit imitatori. Azi, numai în mulurile statului major, se pot număra peste zece personalităţi cari, pentru conside-raţiuni băneşti, declară că nu ar primi sa intre într’un minister, ceea-ce totuşi nu-I împiedică de a face politică în scop de a-şl sprijini interesele. Mal prejos de statul major, masa cea mare a partidului liberal se compune din oameni de speţa a-ceasta, pentru cari politica e numai ca un mijloc de a-şl sprijini interesele. Cînd acestora li se pune întrebarea daca e interesul partidului d’a se retrage de la cîrmâ, el răspund, în unanimitate— el în toate procedează cu unanimitate—că tre-bue sa stea la putere, de şi convingerea lor intimă e ca mal util ar fi ca sa treaca în opoziţie. Interesul principiilor nu stă un moment în cumpăna cu nevoile gheşeftarilor. Aceiaşi causă explică de ce unanimitatea Camerilor trece rînd pe rînd de la Sturdza la Aurelian şi de la Aurelian la Sturdza. Fie-care colectivist are o opinie bine lămurită despre utilitatea pentru partidul liberal de a avea în fruntea lui pe Aurelian ori pe Sturdza. Totuşi un moment el nu ezita de a-şl jertfi preferinţele cînd se gîndeşte ca ar putea pierde beneficiile puterii şi aceiaşi unanimitate care în ajun se afirma pentru Sturdza, se rosteşte pentru Aurelian în contra lui Sturdza. Preferinţe platonice pot avea colectiviştii. Dar un moment el nu vor sacrifica, în interesul partidu-dulul, interesele lor materiale. Fie-care are un gheşeft în perspectiva, un proces gras plătit pe cale d’a fi angajat, o concesiune în ajun d’a li dobîndită. Sturdzistul se mulţumeşte a realiza aceste beneficii şi sub Aurelian şi aurelianistul renunţa bucuros la preferinţele sale politice spre a-şl face treburile sub Sturdza. Aceşti oameni rezolva interesele cele mal scumpe partidului lor nu cum îl povaţueşle mintea lor, ci cum le porunceşte stomachul. Mal mult încă. Chiar dacă li s’ar demonstra ca chiar interesul lor bine înţeles ar trebui sa-i îndemne sa se ducă, pripa de cîştig îl po-vaţueşte altminteri. Chiar dacă ar fi convinşi că stînd încă şease luni la putere, în halul in care se afia, discreditul inevitabil al acestor şase luni va fi plătit cu şase ani mal mult de opoziţie, lăcomia lor îl face să prefere un câştig imediat unul folos mal mare, dar mal îndepărtat si mal problematic. Toate cele l’alte consideraţiunl cari complica crizele prin cari trec Colectiviştii sunt secundare. Totul sa reduce la o ceştiune de sto-mach. El vor să mănînce şi înainte de toate nu vor sâ fie Smpe-dicaţl de a mînca. Iar cestiunea de a şti cine leva da de mâncare e o cestiune cu totul secundara şi care nu-1 va face sa lase vre-o data, de buna voe, bucata din gură. Crizele prin cari trece partidul liberal nu sunt crize politice, sunt crize de stomach. Daca bărbatul do Stat — pentru a cărui reputaţiune hotarele ţăreî noastre erau prea striinpte—ar vedea, din sferele unde pluteşte marele lui suflet, jalea adâncă din inimile celor cari nici nu nădăjduesc să-l poată înlocui vre-o dată, s’ar bucura, în lăcaşul celor aleşi, tot atita cit ne întristăm noi de perderea ireparabilă ce am încercat prin moartea Iul—căci trebue să li umplut o ţară întreagă cu numele Iul pentru ca o ţară întreagă să’l plingă, într’un glas, atunci când stăpânul a toată făptura a socotit că o vremea să T cheme de-a dreapta sa. Regretele unanime, doliul general şi grija ce a cuprins pe col asupra cărora se va împărţi în viitor, sarcina covîrşi* toaro pe care o purtau umorii de atlet ai lui Alexandru Lahorari — dovedesc, ele singure, locui ce ocupa printre noi aquila care şi-a luat sborul, şi sunt o îmbărbătare pentru urmaşii ale căror priviri se îndreaptă, cu rivnă, către înălţimile de unde îşi lua inspiraţie Alexandru Lalio-vari. Popoarele nu pling de cit pe oamenii lor cu adevărat mari— şi oameni plânşi de popoare nu mor nici o dată. NAŢIONALISMUL LIBERALILOR Zilele astea s’a ivit la Cameră un incident caracteristic pentru naţionalismul patentaţilor patrioţi liberali. Un deputat a făcut întrebare ministrului de război asupra necetăţenilor cari se găsesc în armata noastră şi în şcoalele militare. «Necetăţenil» aceştia sunt, in aproape totalitatea numărului, Romînl din alte State. La întrebarea deputat ului (care face parte din majoritate), guvernul a răspuns că nu va mal admite în şcolile militare şi în oştire nici un necetă-ţean. D. Take Ionescu, fost ministru în cabinetul conservator pe care d. Dumitru Sturdza l-a numit «trădător de neam şi nemernic» din punct de vedere naţional—a luat mvîntul şi a obiectat guvernului «naţional»-liberal că în tot-d'a-una s’a făcut deosebire intre străinii cari au nevoie de indigenat şi străinii cari n’au nevoie de cit de recunoaştere (adică Romlnil din alte State). Aceşti din urmă au fosllol-d'a-una primiţi în armată şi s’aii distins prin eminentele lor servicii. La această observaţiune a d-lul Take Ionescu, conservatorul şi prin urmare nepatriotul Take Ionescu, guvernul liberal şi prin urmare naţionalist înfocat a răspuns că in lege nu e deosebirea despre care vorbeşte d. Take Ionescu şi că, pînâ nu s’o schimba legea, va respinge pe Romlnil din alte State. E bine să se ţie minte aceasta : guvernului naţional-liberal îi trebuiesc legi pentru ca să primească pe fraţii de peste fruntarii; ca să le facă rău, însă, nu-i trebuiesc legi. ----------- 1 ■ Ml ------— C ondiţiile de Împăcare.— AiuIuh-rea reinauierei. — Delegaţia sturd/.lstă. C'omliUile de împăcare D. Dini. Sturdza a lăsat să se întrevadă, în discursul săli ţinut la consfătuirea de la Senat, că e dispus a se împăca cu d. Aurelian cu condiţia de a se remania ministerul, adică d-niî Mîrzescu şi Porumbarii să fie înlocuiţi prin d-nii P. Poni şi Ionel Brătianu. Şi sub impresiunea unor isbuc-nirî sentimentale aproape copilăreşti ale bătrînuluî d. N. Ionescu, şeful fictiv al colectivităţii a început să plîngă, s’a îmbrăţişat şi s’a pupat, - dar nu cu d. Aurelian, ci cu d. N. Ionescu. Şi după acest acces de sentimentalism, d. Sturdza, fără să aştepte cuvîntul d-lui Aurelian, a declarat că-şî reia locul, — precum s’a şi întîmplat, — şi va continua să prezideze Senatul. D sa, însă, a mai ameninţat, — ca copiii,— că dacă se va mai supăra odată, nu-şî va mai retrage demisiunea. Aut i na rea reni an ier ei Guvernul nu s’a angajat, însă, la nici o remaniare, faţă de d. Sturdza, şi e hotărît chiar a nu o face cel puţin pînă după închiderea Corpurilor Legiuitoare. Deci d. Sturdza poate din dragă voie să se supere din nou şi să-şî re-înoiască demisiunea. D. Aurelian refuză să facă re-maniarea în sens sturdzist, pe de o parte de teama fleviştilor şi a d-lui Costinescu, iar pe de altă parte de teama stătesciştilor, cari nu cer nici mai mult nici mai puţin, de cît retragerea întregului guvern, spre a se face un loc în minister şi d-lui Al. Djuvara. Şi d. Aurelian vrea să profite de aceste pretenţiunî diferite ale sturdziştilor şi stătesciştilor ca să prelungească actuala situaţie pînă după închiderea Camerelor, cînd apoi îi va trimite pe toţi la plimbare. Dele/jaţia nfurdxisfă D-nii C. Nicolaescu, Al. Djuvara, I. N. Iancovescu şi T. Ste-lian, — delegaţii consfătuirii ţinute la clubul colectivist,sau, mai bine zis, delegaţii stăteşciştilor, au avut eri după amiazî cîte o întrevedere cu d-nii Sturdza şi P. S. Aurelian. Delegaţii a ii cerut d-lui Sturdza să reia frînele guvernului, căci partidul nu mai într’însul are încredere. In cursul convorbirilor, d. I. N. Iancovescu spus că partidul liberal se ruinează cu acest guvern de socialişti şi anarchiştl. D. Sturdza a răspuns, că boala nu-i permite să forţeze situaţia spre a redeveni şef al guvernului dar rămîne şef efectiv şi va lucra din toate puterile la înălţarea partidului. Aceeaşi delegaţie, aceeaşi oameni ; întreţinîndu-se apoi cu d. Aurelian, şi-au exprimat dorinţa ca să se restabilească vechea armonie în partid şi mai ales între şefi. D. I. N. Iancovescu, a spus preşedintelui de sonsiliu că, in interesul partidului, ar fi bine ca «cei do ui şefi să fie în bună înţelegere > şi să lucreze la consolida- rea ww^idacaromfifeicaLTOL *clnd opoziţia conservatoare vrea să exploateze aparentele neînţelegeri dintre şefi». TRIBUNA POLITICA Criza permanentă prin care trece partidul liberal a ţinut, de clt-va timp, partidul conservator intr’o rezervă care a dat roade mal bune de cît o atitudine mal hotărită, care ar fi prelungit echivocul din tabăra liberală. Acum, când situaţia s’a limpezit, nici o rezervă nu mal e necesară şi lupta poate fi pornită fără nici un neajuns. In curind campania va începe pe toată linia. Sdruncinat de atacurile propriilor sei partisanl, crâmpeiul de partid represin-tat azi In guvern va trebui să îndure lupta mare a adversarilor săi. ANTERIUL LUI ARVINTE Ştiţi cu toţii povestea lui moş Arvinte. Vremea rodea inerefi în anteriul Iul, dar moşneagul uu se gindea sâ-şl facă altul ci se căznea să-l clrpească cu peteci tot din el; cînd se rupe» In coate, moş Arvinte tăia din poale şi astupa găurile din-tr’un loe... făclnd alte găuri In alt loc. Nu găsiţi că Intre partidul liberal şi moş Arvinte e o perfectă asemănare ? A plecat d. Sturdza de la guvern şi a venit d. Aurelian ; pe urmă iar a venit d. Sturdza sub formă de preşedinte al Senatului ; pe urmă iar a plecat d- Sturdza ; pe urmă iar a veuit d. Sturdza. Mal departe : pe cînd seara, la consfătuiri, se face împă-căciune — cu pupături — Intre d. Sturdza şi d. Aurelian, a doua zi se supără d. Grâ-dişteanu şi demisionează, ori se pun senatorii in grevă, ori cine ştie ce altă drăcovenie se intlmplă. Pină să-şi dreagă Colectivitatea haina într’un loc, zdreanţă se rupe în două locuri. înţelege tot omul sănătos la cap că e degeaba cazna ; dar moş Arvinte :iu era sănătos la cap. SCURT SI LIMPEDE Ca Iehovah, care a bătut Egiptul cu cele zece plăgi, ienicerii d-lui Sturdza biciuesc fracţiunea bastardă, care deţine puterea, cu câte un amendament pe fie-care zi. Deună-zî, banca ministerială îşi punea e-xistenţa în primejdie ca să scape de propunerea d-lul Iar ca ; acum câte-va zile, d. Aurelian ’şl a văzut moartea cu ochii când sturdziştil ’I au cerut suprimarea art. 34 din proectul asupra Casei Rurale; alaltă-erl, secţiunile Camerei au respins, ca un singur om, legea d-lul Lascar asupra reorganiză-reî ministerului de interne ; Sâmbătă, d. Sturdza...a împlinit 64 de anî; azi... cine ştie ce şarpe îl va fi dat ministerului să înghită azi! Şi frumosul în această exterminatoare luptă fratricidă este că Voinţa Naţională, organul asociaţiuneî care exploatează fabrica Letea, e de părerea ambelor părţi beligerante. De spun partizanii d-lul Aurelian cum că guvernul de azi a venit ca să repare greşelile guvernului de eri, Voinţa Naţională, prea delicată pentru a-i contrazice, se resemnează, şi, pe tonul blajin ce-i cunoaşteţi, spune grav : «Majoritatea parlamentară a împrăştiat încă o dată legenda făurită de opoziţie cum că partidul naţio-nal-liberal ar fi desbinat.» Dacă cei din cohorta d-lui Sturdza aduc guvernul la două degete de prăpastie, Voinţa Naţională, pătrunsă de gravitatea situaţiei, scrie, cu candoarea-î obicinuită: «Strîns u-niţî în jurul şefului nostru iubit, liberalii naţionali aii dat încă un răspuns peremptoriu la bîrfelile opoziţiei, care vede pretutindeni neînţelegeri şi dezbinări în rîndu-rile noastre.» Iar cînd, ceea ce se întîmplă adesea, ta-berile se ciocnesc aşa fel în cît le sar ţan-dările, atunci Voinţa, poetică cum o ştiţi, se mărgineşte la descrierea romantică a îm-brăţişârel care a lipit pe d. Sturdza de d. Aurelian cum se lipeşte smochină de smochină pe papura băcanului. Şi când a. Sturdza ia prezidenţia Senatului, organul Ocultei vorbeşte, ditirambic, despre ascendentul desăvîrşit pe care şeful efectiv al partidului îl are asupra colectivităţii ; iar când preşedintele Senatului părăseşte viaţa publică pentru cea privată, a-tunc! Voinţa Naţională, în situaţie de a cunoaşte secretele Olimpulul, vorbeşte, cu seninătatea-1 recunoscută, despre... afacerea Steiner. Ocupaţia Voinţei Naţionale este de aşa natură de cîtă-va vreme, în cît organul Ocultei s’ar simţi foarte încurcat în ziua cînd situaţia colectivităţii s’ar lămuri într’a-devăr. Iwaiin. TRIBUNA LITERARA Discursul lui Al. Lahovari, rostit cu ocazia înmormintâreî lui Alexandri Credem a fi plăcuţi cititorilor noştri repro-dueînd la Tribuna literară discursul pe care l’a rostit Al Lahovari, In numele guvernului din 1890. la Inmormintarea lui Vasile Alexandri. Pe lingă calităţile de sUl ale acestei cuvin-ţări. discursul acesta, care iese din nota obicinuită a elocuenţel Iul Alexandru Lahovari, ne desveleşte o aliă faţă a talentului bărbatului de Stat a cărui pierdere_o plînge ţara întreagă. întristată familie, Domnilor şi Doamnelor, Trista împrejurare care ne întruneşte as-tă-zl, de şi aşteptată şi pregătită printr’o lungă şi dureroasă boală, a lovit ţara cu uu doliu neaşteptat. Este greă să ne obi-cinuim cu ideia morţeî Iul Vasile Alexandri. De patru zeci şi mal bine de ani numele Iul era podoaba literaturel şi fala ţăreî. Poet, scriitor dramatic, reprosentant al ţârei, ministru şi, mal presus de toate, ro-mîn şi patriot în toată puterea cuvîntulul, personalitatea Iul se leagă cu toate evenimentele cari afl făcut să bată inima acestei ţări şi glasul lui se ridică pentru a cînta isbtndele noastre la cari luase însuşi o parte însemnată. Ne obicinuisem a-1 crede nemuritor. Val! nemuritor este numai geniul lui; dar trupul pe care l’a insufat trebuia într’o zi sâ fie supus legilor neîmpăcate ale naturel, şi să părăsească soţie, rude, amici şi acest pămînt al ţârei pe care l’a iubit şi l’a ilustrat. Iacă o rază care se stinge, Din cerul nostru întunecat a zis chiar dînsul. Astă-zl putem să repetăm aceste două versuri pe care le-a adresat cu duioşie u-nul prieten mort In esil. Insă nu este numai o rază care apune, apune chiar soarele strălucitor al geniului romînesc care ne-a luminat şi ne-a încălzit atîta timp. Vasile Alexandri este născut la Bacătt in anul 1821 (21 Iulie). Se cade să restabilim în contra unor erori prea răspindite şi data exactă a naşterel lui şi oraşul în care a văzut lumina. Familia lui însă este originară din judeţul Iaşi. Va să zică el a-parţine acelei viguroase şi nobile genera-ţiunl căreia se datoreşte renaşterea politică şi intelectuală a Romîniel, acelei genera-ţiuul caie ajunsă la vlrsta de om între anii 1840 şi 1850, a pregătit prin scrierile, prin lucrările el, prin graifl şi prin condeifl, renaşterea Romîniel după secole de uitare şi de nenorocire. Această mişcare începută după cum am zis pe la anul 1840 de o pleiadă de oameni din ambele principate, ale căror nume istoria le va păstra cu recunoştiuţă, se manifesta In Valachia prin revoluţia isbutită de la 1848, Î11 Moldova prin generoase încercări rămase fără resultat. In urmă, ca un torent care reintră în matca lui, dar pentru a urma cu mal multă tărie cursul săQ bine-fâcător, acea mişcare se regulează şi prin actele Divanurilor ad-hoc, prin convenţiunea de la Paris, prin a-legerea de la 24 Ianuarie, prin unirea Principatelor săvîrşită mal tîrziîî, îndeplini într’un deceniă aproape dorinţele seculare ale Romîniel. Mal tlrzifl alte evenimente glorioase ale căror suntem contimporani, aă venit să in-cunune opera ale cărei temelii nestrămutate aă fost însă aşezate între auiî 1848 şi 1862. La toată această mişcare Vasile Alexandri a avut privilegiul nu numai rar, dar unic, de a lua o îndoită parte ca om politic, ca ales al ţăreî; în toate aceste memorabile Adunări cari săvîrşiră atîteaacte ne-peritoare, el fu unul din cel mal nobili şi mal desiuteresaţl actori. Dar a avut şi alt rol, şi acela este numai al lui. Poet în toată puterea cuvîntulul, el a cîntat în versuri cari vor trăi cît limba romtnească faptele de întărire şi de propăşire ale naţiunii lui iubite. Am zis poet; da poet, născut, poet adevărat, mal mult din natură de cît din voinţă. Quidquid tentabam dicere versus erat. A-ceste cuvinte ale tul Ovid pe care l’a cîntat, caracterisează talentul lui. Persoane mal eompetinte de cit mine vă vor spune meritele Iul literare. Eu mă voifl mărgini a zice că alţii poate aă avut cugetări mal adinei, limbă mal pretenţioasă, prosodie mal prelucrată. Dar ceea ce nimenea n’a avut şi nu va avea, este acea trasă poetică, limpede şi curgătoare ca un isvor dintr'o sttncâ a Carpaţilor, mlădioasă, uecliinuită, şi ferită mal cu seamă de orice cuvinte şi forme străine genialul curat al limbel romîneştl. Şi peutrn ce aceasta ? Afară de darul naturel, el a avut un minunat învăţător; acel învăţător este chiar poporul romfu ale cărui cîntece, ale cărui doine le-a cules. Aceste cîntece isvortte fără cugetare şi fără pregătire din sufletul poetic al poporului nostru, acea poezie nevoită pe care n’o poate întrece nici o combinare a unei prosodil savante, este isvorul curat la care s’a adăput sufletul lui Alexandri, şi de aci prin toată opera lui trece ca o suflare răcoritoare. Putem să zicem că în Alexaudri găsim întruparea ponorului nostru în secolul a-cesta. Cu destinele ţârei se ridica şi glasul poetului naţional cu cîntecele poporului, cu legendele lui cu Mioriţa, cu Mărioara Florioara, el legănă ca să zio aşa copilă- 2____________________________________________________________E P O C A - -------------------------------------------------*-----------i^M«—^TTni—IIMIIBIIII III Hll— III II III IM ■ I ■ HWHr—nil— ria noastră, cu Doinele şi Lăcrămioarele el ctnta clntecul tinereţel, zice clutările şi durerile amorurilor trecătoare din această viaţă. Dar ttnărul a perit, omul matur l’a înlocuit, afl venit grijcle vieţel şi nobilele preocupări ale patriotismului. Atunci Alexandri ridică glasul la înălţimea şi nuoilor noastre destinurl. Nemuritorul cântec numit «Deşteptarea României» care deschide seria poesiilor intitulata Mărgăritărele, şi care poartă data de 1848. a ramas în minţile şi inimile tuturor. Cine diu noi în acele ceasuri bine cuvtntate ale eutusiasmulul tineresc n’a strigat cu dlnsul : Voi ce staţi In adormire, Voi ce staţi in nemişcare N’auziţI prin somnul vostru Acel glas triumfător, Ce se înalţă până la ceruri Din a lumel deşteptare Ca o lungă salutare Câtre’un falnic viitor. Chiar dacă asemenea momente aii fast urmate de crude desilusiunl, nimenea, zic, nu le-a regretat, căci un moment graţie poetului, aU plutit mal presrn de mizeriile vieţel In lumea nesflrşită a speranţelor. In Sentinela Romană, poetul de la a-ceastâ data, cu a doua vedere a geniului (poeta vates) el însemnează cu putere rolul olitic, misiunea istorică a coloniilor lui raian la gurele Dunărei, ale acestei sentinele a civilizaţiunel apusene aşezată la porţile Răsăritului de aproape 800 ani şi care a rămas credincioasă menirel sale: Maica Roma cea bătrână, ’Ml-a pus arma asta în mână Căci roman sunt în putere Şi Romanul în veci nu pere. El a cântat desrobirea ţiganilor; el a cântat unirea şi de la un capăt al ţărel până Ia cel l’alt s’afl repetat aceste versuri: Hal la Milcov cu grăbire Sâ’l secăm dintr’o sorbire i să treacă drumul mare ’ale noastre vechi hotare. Şi în sfîrşit în zilele noastre, clnd după veacuri de amorţire, la glasul unul căpitan glorios, Romînul se boteză iarăşi în sîngele cîmpiilor de iflsboifl, cînd victoria ne zîmbi încă o-data, al cui glas impinse la lupta şi la triumf legiunile cari scoboraii drumurile bătute de Mihofl şi de Stefau ? A cu) pană fa«-u nmiorit'Hre gloria relntinerita a ostaşilor Rominl? Ţara datoreşte această mîu-dră epopee tot vechiului săfl bard, care întinerise cu naţiunea pentru a slăvi isbîn-dele el. Dlnsul, în opera sa intitulată Moţi şi Curcani şi mal cu seamă în Peneş Curcanul. Care a schimbat lingă Balcani Porecla In renume, dă dreptatea ce i se cuvine viteazului şi modestului dorobanţ; acel ţăran care lăsa pac)nica-I plugărie pentru cîmpiile arate cu glonţuil şi cu bombe şi aruncat fără veste într’una din cele mnl slngeroase bătălii ale secolului, purtă cu fală şi drapelul ce i-a fost Încredinţat şi numele glorios ce ’l-afi lăsat strămoşii Iul. Dar strălucirea poetică a lui Vasile A-lexandri nu trebue să lase în umbră cele-l’alte merite ale lui: A fost patriot nu numai cu cuvîntul şi cu condeiul, dar cu inima şi cu faptul. A-mestecat în mişcarea de la 1848, el plăti cu exilul aceste avînturl generoase, Rătăcind în ţ&ri streine, De căminu-mi depărtat Cum zice un alt poet romtn, pe la Paris pe la Coustantinopol, pe la Turin, el puse îu serviciul ţărel lui toate cunoştinţele, toată inteligenţa Iul. Amenitatea formelor lui. amabilitatea nespusă a unul caracter tot-d’auna bine voitor, spiritul Iul ager şi plăcut, îl înlesniră această misiune, ast fel în eît isbuti a face ca aspiraţiunile şi dorinţele Romîniel să fie din ce în ce mal cunoscute şi mal primite în societatea cultă, şi în cercurile politice din slreinâtate. Cine nu ştie mişcarea ce se producea atunci în favoarea noastră în opinia publică din străinătate şi mal cu seamă In generoasa Franţă ? In anii 1855—1856 lucrează la Constauti-nopol, la Turin, la Paris, mal cu seamă pentru a interesa la soarta noastră pe acel cari dispuneail atunci de soarta Europei. Se ştie succesul acestor silinţe ale patrioţilor Ilo-mlnl, printre cari Alexandri ţinea un rang aşa de eminent. La 1857, întors în ţară, el fu unul din cel mal arzători factori al unirel ţărilor surori, unire pe care trebuia să o ciute In versuri, şi în puţine zile se aflară, pe toate buzele şi în toate inimile. La 1858, sub Căimăeănia de trei, el fu ministru al afacerilor străine a Moldovei, şi pentru prima oară după mult timp se auzi un limbagifl patriotic şi o apărare energică a drepturilor şi a intereselor ţărel. La 1859 el a fost întiiul ministru al afacerile r strâine a prinţului Cuza. Amic intim al Domnitorului care a făcut unirea şi a pus temelia edificiului care s’a ridicat aşa de sus, el fu omul lui cel mal de încredere. In nenumărate rlndurl trată cu Napoleon al III despre diferitele cestiunl în care ţara ro-mlneaseă recurgea la sprijinul împăratului, pe atunci cel mal puternic diu Europa. Graţie acestei protecţiunl, dar graţie şi creditului de care un trimes ca Alexandri se bucura, multe cestiunl grele fură hofârîte în sensul aspiraţiunilor noastre naţionale. Alexandri fu dar cel d’intlitt Romln care chiar fără caracter oficial isbuti să ne do-blndeaseă o bună voinţă atît de puternică şi do folositoare. După 1866 a luai parte ca deputat, ca senator, ca ministru al ţărel în străinătate, la mişcarea politică din ce în ce mal pro-păşitoare a naţiunel noastre. Soarta a voit ca la sflrşitul vieţel să se întoarcă ca re-presintant al ţărel pe acel pămînt al Franţei, în acea ţară unde chiar exilul este îndulcit, unde a trăit ca tlnăr, unde a învăţat, unde a cugetat, unde a luptat pentru ţara lui şi unde a biruit. De şi interesele cu cari a bine-voit să se însărcineze nu mal aveai! importanţa intereselor cari se agitat! Iientru noi la 1857 şi 1858, totuşi trecutul ui ilustru, afabilitatea nespusă a manierelor lui, îl asigură pe lingă guvernul francez o situaţiune excepţională. Represintantul Franci el care ne face o- noarea a asista la această tristă ceremonie, pentru care lucru îl mulţumesc în numele guvernului prin acest act de curtenie, ne dă proba stimei şi iubirel de care Alexandri se bucura pe lingă toţi în ţara unde a represintat atîta timp regatul roinîn. Lovit de o crudă boală a cărei suferinţl le-a purtat cu îâbdarea şi energia unul romln şi unul creştin, a venit să-şi dea ultima suflare pe pămlntnl iubit al Moldove], pe acel plaifi de la Mirceştl a cărei luncă a clntat’o, şi care de sigur în primâ-vară, numără mal puţine flori de cit florile nepe-ritoare şi nepreţuite ale geniului lui. El a murit, dar geniul lui trăeşte şi va trăi. As-tă-zl Romlnia lutreagă trebue să Ingenun-che înaintea acestui sicriil : Femeile romîne ale căror graţie şi frumuseţe le-a clntat, oştaşil a căror vitejie a lăudat’o, în sfîrşit acest popor romtn, cu al cărui suflet el a îmbinat sufletul lui şi care n’a avutţiubire, ură, durere, sat! fericire care să nu resune în versul lui neperitor. El a murit, dar lasă ţărel o mîndră, o trainică moştenire. Este suvenirea vieţel lui oneste şi patriotice, este în fine glorioasa lui operă literară care va dăinui cit-va suna limba roinînă pe malurile Dunărei şi prin desişurile bătrîni-lor Carpaţl. Aceasta să fie mâogîerea acelor de a-proape care l’am perdut, căci doliul lor este doliul întregel suflări romîneştl. INFORMAŢII Moartea lui Alexandru lialiovari Consiliul de miniştri a exprimat telegrafic d-neî Simona Laliovari, la Paris, condoleanţele sale pentru cruda pierdere ce a Încercat. In acelaşi timp, i-a comunicat că atît Camera—alaltăieri,—cit şi Senatul—ieri, —au ridicat şedinţa in semn de doliu pentru ilustrul bărbat. * * * Credem a şti că reprezentaţiunea naţională va acorda defunctului funeralii naţionale. La aducerea cadavrului in ţară, consiliul de miniştri va cere Camerei creditele necesare pentru trista ceremonie. * * * Intre cel pe cari această moarte i-a afectat mal mult este M. Sa Regele. Cînd i s'a comunicat ştirea, şeful Statului a fost atît de viu mişcat, că—timp de clte-va minute—n’a putut spune un cuvînt. Apoi a zis : — Doui miniştri de externe a avut ţara: Cogălniceanu şi Lahovari. * * * Cuvintele prin cari d. Cantaeuziuo, ministrul finanţelor, a cerut ieri Senatului ridicarea şedinţei în semn de doliu, au fost subliniate cu aprobări unanime de către senatori. Aceasta dovedeşte— odată mal mult — cit de simţită este pierderea lui Laliovari de către însuşi adversarii noştri politici. Unanimitatea regretelor, ce Intîlnim in toate păturile sociale, este cea mal elocventă probă de ireparabila pierdere ce o încercăm. De frica campaniei extraordinare a fleviştilor şi în urma luptelor înverşunate ale d-lul deputat V. Stefănescu în secţiunile Camerei, d. Gogu Cantacu-zino a redus cu aproape 50 la sută mal multe taxe din proiectul său privitor la legea patentelor. Dar chiar şi cu aceste concesiuni, legea patentelor este foarte oneroasă, mal ales pentru negustorii cel mici. Aflăm că cele două guverne colectiviste ce s’a ti succedat la putere aii cheltuit, din fondurile exerciţiului curent al ministerului de instrucţie, 480.000 lei pentru pretinsul mitropolit Antim. S’aă dat zeci de mii de lei plnă chiar şi d-lul Take Mărgărit, vr’o 300,000 lei lui Apostol Mărgărit, vr’o 100,000 lei d-lul Trandafir Djuvara şi vr’o 30,000 la doui delegaţi al Rominilor din Macedonia, cari au stat luni întregi degeaba la Constantinopol. Intre acte se află chiar şi o socoteală a d-lul Take Mărgărit, care pretinde că a dat 45,000 lei fiului Marelui Vizir ca să intervie pe lingă tatăl său pentru recunoaşterea Iul Antim. Dacă 480,000 lei s’aă dat din fondurile ministerului cultelor, ce sumă s’o fi risipit oare din fondurile ministerului de externe ? Şi episcopatul romîn din Macedonia e încă un vis al Macedonenilor. Preşedinţii comisiunilor de cărţi didactice afl fost invitaţi de ministerul instrucţiunel sâ’şl depună cit mal curînd rapoartele. Abia pusă in aplicare noua lege a judecătoriilor de pace şi deja se simte nevoia modificărel acestei opere a d-lul E. Stătescu. O comisiune a fost numita de d. Şt. Şendrea pentru studiarea modificărilor de care are nevoie actuala lege. Deocamdată ea va fi modificată numai în ce priveşte procedura proceselor de competinţa judecătoriilor. De oare-ce ridicările de bani de la casele de economie ale Statului continuă, «Monitorul Oficiah va publica miine un noii. comunicat prin cari zgomotele ce aii provocat această panică în public sunt dezminţite. Ministerul de instrucţie a cerut Camerei un credit pentru repararea mal multor biserici din ţară şi anume : Catedrala din Constanţa, episcopia Dunărel-de-Jos, bisericile Stavropoleos, din Bucureşti, Medgidia, Tulcea, Po-păuţl, Cetăţuia din Iaşi, Antim, Radu-Vodă din Bucureşti, IlirlăQ şiSf. Gheor-ghe-Noă din Bucureşti. Comitetul delegaţilor Camerei a suprimat articolele 8 şi 9 din proiectul de lege al patentelor. De notat este că ambele articole aii fost susţinute înaintea comitehdul de însuşi d. Gantacuzino. Iată cum erau formulate în proiect aceste articole : Ari. 8. — Comercianţii cari vor dovedi că-şl procură mărfurile numai din ţară, de la comercianţii cu ridicata saQ de la fabricanţi, vor plăti numai jumătate din dreptul fix al patentei. Art. 9. — Comercianţii cari exercită comerciul lor şi în mare şi in detaliu, vor plăti două patente fixe : una pentru comerciul mare şi alta pentru comer-siul în detaliu. Cu toate insistenţele d-lul Canlacuzino, comitetul delegaţilor a opinat că ar fi o flagrantă nedreptate de a impune pe comercianţii detailiştl la o patentă de 150 hi pe an, iar pe cel prevăzuţi de art. 9 la o dublă patentă. Comitetul delegaţilor a ajuns cu discuţia legel pînă la tariful pe categorii de profesiuni. Anunţăm confraţilor, cari atribuie diferite rapoarte asupra mişcărilor trupelor ruse în Basarabia d-lul general larca, comandantul corpului 4 de armată din Iaşi, că d-sa a plecat aseară la Berlin. D. general larca face parte din suita A. S. R. prinţul Ferdinand, însărcinat să reprezinte pe M. Sa Regele Carol la serbările pentru centenarul naşterel împăratului Wilhelm I. Yasile Lascar Am dat alaltăieri o minciună colosală a d-lul V. Lascar, care a sfeterisit un amendament al d-lul Sturdza propus prin d. Al. Djuvara la art. I al Casei Rurale, spunînd că însuşi d. Sturdza i-a telefonat, ca amendamentul să fie retras. Acum o noii minciună şi mat boacănă. Se discuta articolul 19 al Casei Rurale. D. An. Stolojan a propus un a-mendament privitor la limitarea operaţiunilor Casei la 10 milioane lei pe an. D-sa a susţinut cu atîta putere a-cest amendament în comitetul delegaţilor, incit a declarat că dacă guvernul îl va respinge, atunci d-sa îşi va da demisiunea şi din comitetul delegaţilor şi din însărcinarea de raportor al Casei Rurale. Guvernul ştia că această demisiune ar însemna căderea legel, deci a obţinut ca amendamentul şi articolul 19 să se discute a doua zi. D. Stolojan s’a dus a doua zi la Cameră hotărît să demisioneze, dacă a-mendamentul său va fi respins. * * * Şi acum vine rolul mincinosului: Afirmăm, că d. V. Lascar, înainte de a se deschide şedinţa, a spus la cîţl-va deputaţi că a consultat pe M. Sa Regele asupra acestui amendament şi Suveranul l’a găsit nepotrivit. Şedinţa se deschide, discuţia asupra art. 19 se închide şi amendamentul este respins. Dar, spre uimirea tutulora, d. Stolojan n’a demisionat. întrebat asupra acestei împrejurări, d-sa a răspuns : — Am convenit cu d. Lascar să nu demisionez, căci M. Sa Regele a fost în contra amendamentului meu. * * * Vasile Lascar, acest mincinos de bîl-ciu, a mers, deci, pînă a pune în joc persoana M. Sale Regelui în intrigile sale de culise, numai spre a-şl putea salva portofoliul. Această minciună echivalează insă cu o îndrăzneaţă escrocherie politică şi deci pe acest om trebue să-l tratăm în consecinţă. Acest incident a fost aclus de alt-fel şi la cunoştinţa M. Sule Regelui. ALEX. LAHOVARI Soarta a fost nemiloasă cu noi. Tribunei 'romîne Ta răpit podoaba cea mal preţioasă, ţărel pe unul din cele mal puternice sprijine ale el, nouă, conservatorilor, ne-a pustiit casa. In toiul bărbăţiei, în vremea îu care omul de Stat poate aduce cele mal mari slujbe, ne-a luat pe cel care, afară de gloriosul nostru şef, întrupa mal mult de cit orl-cinc conservatismul romîu. Conştiinţa publică nu se înşeală. In a-ceastă conştiinţă nu s’ar fi pricepui partid conservator fără AI. Lahovari dacă era în viaţă, s’ur fi priceput însă un partid con servator redus numai la dînsul. De aceea a putut el odată, într’un ceas de amărăciune, să mărturisească fără nici o scădere pentru partidul Iul, cit se topise numărul aderenţilor : rămăsese dînsul şi toţi ai! Iu ţeles că aceasta era destul pentru ca să flifte In toată strălucirea steagul unul partid. Trel-zed de ani de viaţă politică închinaţi cauzei conservatoare, trel-zecl de ani în care nu s’a putut atinge nimeni, ori cit de mare ar fl fost, de trecutul, de cinstea, 'de slava partidului conservator fără să dea peste glasul neînduplecat al lui Alexandru Lahovari. Interesele ţării mal presus de interesele partidului, sub aceste interese dragostea şi rîvna pentru partid, absorbind utreaga lui făplurâ, nelăstnd nici un loc, dar nici unul, nici ambiţiei, nici deşertăciunel, aşa a străbătut Al. Lahovari clrnpul luptelor politice diu Romtnia, aşa numele lui s’a identificat cu partidul căruia ’l-a jertfit întreaga lui viaţă. De la Barbu Catargiu elocinţa romlnă nu mal fusese cinstită de un glas ca al lui Lahovari şi vor trece multe decenii pînă eîud să se poată măsura cine-va cu suvenirul Iul. Stăplnit de convingeri adinei şi nestrămutate, mistuit de acea nobilă fljcără care arde In sufletele celor mari, adăpat la is-voai ele nesecate de frumuseţe ale clasicismului, văzînd lucrurile de sus şi in mare ca toţi cel pe cari nu-I îngreunează grija meschinăriilor vieţel trupeşti, Alexandru Lahovari era din neamul acelor maeştri al cuvlntulul, ale căror vorbe afl mişcat popoarele, era din familia Demostenilor, Ciceronilor şi Gambeţilor. Fire artistică, la el lucrurile se prezentau sub formă de imagine. Stilul era plin de coloare şi de viaţă. Cite situaţii n’a întipărit el cu una din acele sentinţe care sunt mal pline de înţeles de cît volumurl întregi. Ca la toţi oamenii în care colcăie viaţa, Ia Alexandru Lahovari era îmbulzeală de imagini şi belşug de idei. De aceea începuturile discur surilor lui erafl jenate, simţial că superioara lui inteligenţă cântă, alege din mulţimea imaginilor care se grămădeaţi într’însul. După cîte-va fraze insă oratorul îşi lua sborul, orizontul lui lua proporţiile infini-uitulul şi din îuălţiuiea în care plana, revărsa acele torente de elocinţă care vor trăi cît va trăi şi limba romluească. Vor trece multe generaţii, se vor uita cu desăvîrşire frâmîntârile noastre de astâ-zl şi nepoţi de nepoţi d’al noştri vor citi în căiţile lor de şcoală, bucăţi din discursul asupra Dunărei, din protestarea pentru Ro-rnlnil bănăţeni, vor tresări la auzul celor ce spusese vednicul regretat despre spada Romîuiel, se vor simţi înălţaţi spre sferele senine recitind faimoasa euvîntare, care a fost şi cea mal mare şi cea din urmă: despre religia strămoşească. Cu tot extraordinarul lui talent, cu loatâ bogăţia minţel şi cu toată căldura iuimel n’am pricepe puterea iul Al. Lahovari dacă am uita să punem în lumină caracteristica lui de căpetenie: o sinceritate care uneori mergea pînă la naivitate. Alexandru Lahovari era neînvins, fiind-că spunea în tot-d’a-una tot ce credea, şi numai ce credea. De aceea vrăşmaşii simţiatt lovitura, dar nu-I răspundeau prin ură. Desigur, înţelegeau ce adversar afl înaintea lor, se înfuriat! în coulra lui, dar nici din-şil nu-1 bănuiai! că este împins dc alt-ceva de cît de o adînca convingere şi de un extraordinar temperament. Cui altuia i s’ar fi putut înlîmpla ce s’a Intîmplat Iul Al. Lahovari cînd după un discurs energic, ca îu tot-d’a-una, îu contra oposiţiel, un opozant, d.Fleva, de temă să nu răcească l’a luat în careta lui, l’a dus acasă şi de acolo a alergat la un prieten politic şi început să-l povestească lucrul cu cuvintele următoare: — A fost admirabil, ţi-al fi zis un armăsar arab în libertate. Al Lahovari mal avea o coardă puternică în elocinţa Iul : scopurile lui erai! tot-d’a-una curate. Cea din urmă scrisoare pe care ne-a scris o nouă, nouă cari îu lipsa lui căutam să ţinem ziarul acesta, în care de atîtea ori Al. Lahovari şi-a întrupat gîndul Iul, este privitoare la Casa Rurală. In desoebl de criticele pe care le-am făcut toţi, ceea ce îl înspăimlnta pe dînsul era arma puternică de cumpărare de conştiinţe pusă la dispoziţia guvernului. Şi omul cinstit adăugă: — «Dar îmi veţi spune că acest instrument nu va fi în tot-d’auna în mlinile lor. El bine, un ast-fel de instrument de stăpî-uire nu trebue să fie în mîinile nimănui». Un om care cugeta ast fel, cînd dispare din viaţa politică, lasă un gol care nu se împlineşte nici o dată. L’om umple astăzi cu lacrimile noastre. Soarele primăveiel are să le usuce şi golul are să rămîie. (Timpul) (Serviciul Agenţiei Romîne) Berlin, 5 Martie. «Norddeutsctie Ailgemeiue Zeitung» asigură că nu s’a primit demisiunea amiralului Hol-lmann. Paris, 5 Martie. D-nu Felix Faure a telegrafia! Ţarului expre-siunea sentimentelor sale de cnndoleanţă cu o-casia accidentului corăbiei «Sissoi Veliky». Ţarul a răspuns: «Sunt foarte mişcat de sentimentele de vie simpatie ce rni-aţl exprimai pentru marina rusească, cu ocasia accidentului deplorabil ce s’a întîmp'at pe bordul corăbiei «Sissoi Veliky». Petersburg, 5 Martie. Marele Duce Alexis a mulţumit telegrafic împăratului Wilhelm penlru condoleanţele ce i-a exprimat cu ocasia accidentului lui «Sissoi Ve-liky». A însărcinat pe ministrul marinei să a-rate mulţumirile sale miuistrulul marinei fran-cese pentru sentimentele de rondoleanţă ce a exprimat cu ocasia aceluiaşi accident. — Ţarul a primit pe noui ministru al Serbiei; d. GruicI, care i-a remis scrisorile sale de creanţă. Constantinopol, 5 Martie. D-nul Bakicî, ministrul MuntencgniliiT, a remis scrisorile sale de creanţă Sultanului. Sultanul a trimes Prinţului Nicolae un vas de porţelan cu portretul săfl. New-York, 5 Martie. Se anunţă din Havana eiaridui • World» că un tren de drum de fer transportind soldaţi spanioli, a fost distrus cu dinamită. Sunt 250 morţi şi răniţi. ----- ■■mm i —i--------------------- Presa din Capitală. Moartea luî Alexandru Lahovari lată cum se exprimă liberalul : O veste tristă ne vine din Paris. D. Alexandru N. Lahovari, unul din bărbaţii fruntaşi al ţărel, a Încetat subit din viaţă. O boală nemiloasă şi care nu iartă, n’a permis mal departe existenţa aceluia care, minunat înzestrat cu toate darurile naturilor de elită, ar fi fost pentru mulţi ani încă unul dintre con-ducătoril^rel. In faţa miormîntulul prematur deschis, care va coprinde pe vecie pe un vrednic fiii al patriei, patimile de partid şi deosebirile de idei amuţesc. In acela care s’a dus, noi nu mal vedem pe conservatorul statornic Al. N. Lahovari, adversarul de temut, dar leal, ci pe patriotul cald, pe bărbatul de stat luminat, pe omul care prin activitatea Iul frumoasă a lăsat o pagină neştearsâ in aceşti din urmă 30 de ani al vieţel noastre politice. Pierderea lui va fi viu simţită de toţi oamenii, cari îşi iubesc ţara, iar pentru partidul conservator, al cărui inteligent şi nestrămutat soldat a fost de la intrarea lui in luptele politice, este o pierdere ireparabilă şi cu greQ de împlinit. Om de stat eminent, parlamentar, iscusit, orator strălucit, jurisconsult de merit, om eminamente cult şi o ilustraţie a baroului, Al. N. Lahonari va fi o figură în panteonul romîn. Legile fire! sunt inexorabile. AI. Lahovari şi-a dat tributul său morţel, dar fără vreme, cind prin minunatele lui calităţi, ar fi putut încă servi ţara. Ca adversari leali deplîngem perde-rea iul prematură. Fie-I ţărîna uşoară! Constituţionalul se exprimă ast-fel: Servitorul devotat al intereselor publice, partizanul înfocat al ideii conservatoare, adversarul temut şi respectat, doarme as-tâ-zl somnul de veci, ISsînd în urmă’I un mare gol !.,. Pierderea e ireparabilă pentru familie, c foarte mare penlru partidul conservator, e Însemnată pentru ţară. Alexandru Lahovari, darnic înzestrat de natură, după ce şi-a încoronat tinereţea prin nişte studii strălucite ce i-afl atras consideraţia şi laurii universităţii franceze, felicitările împăratului Napoleon III, s’a Întors în ţară pentru a pune în serviciul el şi al principiilor conservatoarea, toată e-neigia sufletului săfl. Şi l’am văzut la lucru, şi ’n Parlament şi la guvern, punînd tot-d’a-una ştiinţă şi conştiinţă în îndeplinirea datoriilor, luptînd neîntrecut pentru convingere, tot-d’a-una în primele rlndurl şi adesea-orl forţînd isbînda. Sunt multe, sunt calde şi energice, discursurile politice ale lui Alexandru Lahovari, dar ultimul săfl discurs, discurs pronunţat tu sala Dacia, In ziua plecărel sale în străinătate, pentru a mişca cugetele tu ceşti unea Mitropolitului, cuprinde un admirabil elogitt al legaturilor credinţei. Cine l’a citit, a avut ce să admire; cine l’a auzit, a fost transportat de elevaţiunea de cugetare şi de elocuenţa răpitoare a oratorului. Cine ar fi bănuit că acesta va fi ultimul discurs al lui Lahovari! ? Dar luplâtorul nu mal este. Camera deputaţilor, de şi îuvinsul nu era membru al Parlamentului şi era un adversar al regimului, a ridicat şedinţa in semn de doiifl. Acest act vorbeşte îndestul despre valoarea lui Alexandru Lahovari. Cind adversarii onorează ast-fel moartea unul fruntaş, e semn că doliul a trecut peste pragul familiei şi al partidului, şi tnvălueşte în cutele sale de regrete tot ce cugetă mal înalt şi are simţimlntul social mal vifl. In acest doiifl împărtăşit de mii de inimi, este răsplata unei vieţe de luptă energică, devotată, onestă,—este mîngîerea sdrobitel familii. EOOVEÎ *** D. Vasile Morţun, deputat de Roman, va ţine, Duminică, Iii sala Ilugo, o conferinţă, la orele 1 şi jumătate. Subiectul conferinţei: Creta. *** învăţătorii din plasa Mosliştea jud. Ilfov, tffl reclamat ministerului Cultelor, contra colegului lor I. Georgescu din co-muna-Ferbiuţl, că abuzează de sarcina ce are de a transmite ordinele revisoratulul către colegii săi din acea plasă. Aşa, pe lingă că le trausmite pe petice de hlrtie, dar nici nu arată autoritatea. *% Sîmbâtă 8 Martie, ora 8 seara, cercul absolvenţilor şeoalelor comerciale şi financiare lşl va serba a 8-a aniversare de la fondarea sa, prinlr’uu banchet în sala restaurantului Bristol. D-nil membrii al societăţii universitare «Unirea» sunt rugaţi a lua parte la şedinţa extra-ordinară de la 7 Martie a. c* ora 8 şi juni, fiind li ordinea zilei: 1) Comunicări In privinţa afacerel fostului casier Isvoranu ; â) Fixarea şedinţei festive pentru aniversarea societăţel; 3) Propuneri. Ministerul de interne u primit denii- www.dacoromanica.ro EPOCA 3 siunea d-lor G. Dobreseu şi An. Bărbulescu din consiliul comunal al oraşului Cftmpina. Asupra celor petrecute la Botoşani cu prilejul recrutărel, corespondentul nostru din localitate ne trimite următoarele a-mănunte: Pe cîud comisia era In operaţiune, s’a primit o scrisoare anonimă In care se spunea că un domn Wechsler face speculă cu sortării. Comisiunea, Împreună cn procurorul, cu judecătorul de instrucţie şi cu tot aparatul poliţienesc a făcut o perchisitie la domiciliul bănuitului, da' n’a găsit nimic compromiţător. Cu toate astea, Wechsler a fost depus. Tribunalul, Insă, negăsind nici un indicii! de culpabilitate, a infirmat mandatul de depunere. *** Din cărţile «Sfaturi asupra sănătăţii copiilor», saii Îngrijirile ce trebuiesc date copiilor bolnavi şi sănătoşi, de Preotul Kneipp au fost vlndute din eroare unele exemplare fără tabla de materie. Cumpărătorii unor ast-fel de exemplare sunt rugaţi a le cere gratis de la editorul Ig. Hertz. DIVERSE DIN CAPITALA încercare «le «iuHcidere. — O tînărâ domnişoară, in virată de 16 ani, Marioaru, fiica d-lul Petrache Andreeseu din str. Călăraşi 99, voind a-şl pune capăt zilelor, a băut erl o so-luţiune de gămălii de chibrituri, dizolvate iu spirt. Fiind cuprinsă de dureri oribile şi părinţii prinzind de veste, un medic a fost chemat de urgenţă şi ajutoarele aQ putut fi date la timp sinucise). După cite-va ore, reveuindu-şl şi fiind cestio-nalâ de părinţi asupra căuşelor cari atl decis pe linăra fală să ia această funestă rezoluţiune, Marioara a declarat in cele din urmă că tsle... amorezată. Starea el este în afară de ori ce pericol. O cuplară Interesantă,.—Un vestit pungaş de meserie, Fotin Doncovas, urmării pentru mal multe furturi şi escrocherii comise în oraşui Tecuci şi fiind prins, a reuşit a scăpa de sub paza sentinelei tocmai in momentul cind trebuia să se prezinte Înaintea judecătorului (te instrucţie, şi, fugind, a luat drumul spre Bucureşti. In urina telegramelor circulare date de parchetul de Tecuci, vestitul escroc a fost prins erl seară in Capitală. Doncovas este arestat la poliţie, de unde, după Îndeplinirea formalităţilor, va fi expediat parchetului de Tecuci, unde se instrueşte afacerea. DIN ŢARĂ BHimWBMI Incendiu.—Un incendiu violent a izbucnit alaltă-erl noapte, pe la orele 12 şi jumătate, în strada de Jos din Iaşi, la magazinele de pîuză-rie şi saci a d-luî Rabinovicl. Sergentul de stradă care a văzut primele flăcări, dîtid alarma, pompierii atl sosit după clt-va timp şi ad spart uşile prăvăliei uude se declarase incendii! şi unde flăcările coprinseseră şi partea de sus a clădirel. Cu toată sîrguinţa pompierilor, focul s’a comunicat şi la e clădire învecinată uude era instalată prăvălia d-lul Taube şi care ca şi cea l’altă fu consumată de flăcări. A mal ars şi coperişul unei a treia case, proprietatea d«nel Lambnno. Cu toată munca pompierilor, focul nu a putut fi localizat de cit pe la orele 4 dimineaţa. Cîte-şl trele imobilele distruse de flăcări e-rau asigurate. Pagubele cauzate de acest incendii! trec peste suma de 40.000 lei. Sunt bănuell temeinice că focul a fost pus cu intenţiuue. Prefectul poliţiei şi primul procuror aii arestat chiar pe proprietarii magazinului unde s’a declarat incendiul. Erl, bănuiţii ai! fost conduşi la paicbet, unde li s’ati luat primul interogatoriu asupra acestui incendii!. Siuiiol«lere.—Coman Morarul, locuitor din comuna Văleni, judeţul Prahova, suferind de mal mult timp de o boală incurabilă, s’a sinucis, zilele trecute, tăindu-şl gltul cu un cuţit. Transportat într’o stare disperată la spitalul local, nenorocitul a murit după o suferinţă de câte-va ore. DIN STREINATATE O «leseoperire Mciinţilică.—«Gazeta de Francfurt» ne auunţă că profesorul Koch a descoperit. tn fine, serumul care dă o imunitate complecta contra pestei bovine. Profesorul Koch, allindu-se in Cap, s’a oferii a deschide, In folosul doctorilor şi veterinari lor, un curs la Kimberley. Un cnrloN fenomen psicliologic s’a descoperit, se pare, acum câte-va zile, Intr’un spital din Florenţa. Cu ajutorul razelor Roentgen s’a dovedit că un individ numit Picchianti, intrat tn spital din cauza unei indîsposiţiunl uşoare, are inima In partea dreaptă. De şi s’ar părea că acest fenomen, unic, ar contribui la starea lui bolnavă, totuşi, el are etatea de 64 de ani. şi pină acum nu a suferit nimic. Se speră ca el să se însănătoşească cît de curlnd. Yintlerea unul cadavru.—Studenţii tn medicină de la Universitatea din Goettingue atl primit, zilele trecute, o scrisoare de la un individ din Hanovra, care ’şl oferea cadavrul pe o sumă oare-care, îndată după moarte. Nenorocitul se afla în cea mal neagră mizerie şi cerea pentru cadavrul sătl 30 mărci, pentru a mal putea trăi cit-va timp. Oferta a fost primită şi generoşii studenţi, cotizind, atl trimis banii ceruţi. D. Porumbnru. ministru lucrărilor publice, spune că şi tu Senat, d. Costescu Co-măneami a cerut schimbarea tras-ultil a-ceste! linii, studiile insă nu sunt terminate şi declară că nu poate lua nici o hotârlre plnft la complecta terminare a studiilor. Incidentul se închide. Interpelarea d-lul Enăşescu asupra mlmi nisiraţiel judeţului Botoşani se amină pe Luni. Camera votează apoi creditul de 3 300.000 lei cerul de d. ministru de resbel pentru tuburi de cartuşe şi piese de schimb necesare armamentului. Se votează proiectul do lege prin care ministerul de domenii este autorizat să cedeze ministerului de resbel terenul necesar pentru tragere Ia ţintă, instrucţiunea trupelor şi construire de cazărmi. Camera votează apoi proiectul de lege pentru reducerea laxei telegrafice de trausit de la 4 la 3 bani do cuvlnt. Se votează mal multe mici proiecte de lege de interes local. La orele 4 fără 15 m. şedinţa se ridică, Camera fiind descompleetată. Şedinţa de la 6 Martie Şedinţa se deschide la orele 2. Prezidează d. D. Giani. Prezenţi 107 deputaţi. I). N. Popp cere ministrului de externe ca să denunţe convenţinnea comercială cu Auslro-Ungaria, de oare ce stipulaţiunilefavorabile nouă din această convenţiune nu se aplică In practică şi cerealele noastre la intrarea In Anstro Ungaria plătesc o taxă Îndoită de cit cerealele importate tn această ţară din Serbia. D. C. I. Stoicescu, ministru de externe, răspunde că avem o convenţiune comerci alâ eu Austro-Uugaria, cu clausa naţiunel cele mal favorisate. Promite a se ocupa de această cestiune, de oare-ce d-sa nu cunoaşte piuă acum nici un caz î.i care coii-venţiunea n’a fost respectată. D. C. I. Stoicescu, ministru de externe, citeşte o telegramă a ministrului nostru din Paris, prin care d-sa tace cunoscut guver nulul că d-na Lahovari, văduva regretatului Al. Lahovari, lulnd cunoştinţă de semnul de omagia şi simpatie al Parlamentului, pe care l’a arătat atit decedatului cît şi familiei sale prin ridicarea şedinţei de alaltâerl tn seina de dolifl, mulţumeşte Adunărel de aceasta. Se intră în ordinea zilei. Interpelarea d lui Ceanr Aslan, adresată d-lul ministru al instrucţiune! publice cn privire la şcolile din Macedonia, se amîuă din noii1 De asemenea se amină interpelarea d-lul Politimos, adresută d-lul ministru al lucră rilor publice, c« privire la funcţionarii străini din direcţiunea căilor ferate. Interpelarea d-lul Enăşescu, adresată ministrului de interne In cestiunea adminis-traţiunel judeţului Botoşani, se şterge de la ordinea zilei. D. AL Delimarcu îşi desvoltâ interpela rea relativă la Teatru Naţional din Capitală, D-sa spune că directorul general al teatrelor a numit pe d. Stâncescu sub-direetor, platindu-1 cu 300 lei din fondul pentru în curajarea artelor, ceea ce constitue un abuz. afle opinia M. Sale în această cestiune. m ■ J * * Aseară a fost o consfătuire la d. Aurelian. La această consfătuire aii luat parte cl-nii Lascar, General Berendeiu, Şendrea, Mir-zescu, Porumbarii, Em. Costinescu §i Take Giani. După mai multe discuţii s’a lio-tărît să nu se facă nici o rema-niare ministerială şi să se caute o apropiere cu fleviştii. D. Em. Costinescu s’a însărcinat a determina pe d. Fleva să renunţe la campania sa de răsturnare. S’a mai hotărtt ca la un nou demers al delegatiunel sturdzişti-lor, demers ce se va relnoi azi, d. Aurelian să răspundă în sens negativ. * * # ITevi.stil craii întruniţi la «l-l Dini. Apontoln ţi aşteptau rezultatul consfătuire! «le la d. P. S. Aurelian. C'oiuunicludu-li-se hotărlrea «1-lui Aurelian, ei a A suspendat deocamdată campania de răsturnare. * * * Mai mulţi sturdziştl insistă pe Ungă d-nii 1. N. Iancovescu, C. Nicolaescu şi B. Epurescu, delegaţi ai clubului colectivist, să nu mai facă un noii demers pe lingă d-nii Sturdza şi Aurelian, căci în loc să contribue la limpezirea situaţiei, ar învenina şi mai rău raporturile dintre aurelianişti şi sturdzişti. * * * D. Toma Stelian, ales în delegaţia sturdziştilor la consfătuirea de Marţi seara, de la clubul colectivist, a declarat ieri că se retrage din delegaţie, de oare ce nu înţelege ca acţiunea partidului şi a guvernului să fie stînjenită de preten-ţiunile irealizabile ale unor sturdziştl. * * * D. Dincă Schileru, sturdzistul cel mal fanatic de ieri, a părăsit ieri grupul sturdziştilor înfiertnd cu asprime pe linii din el cari aii căutat să-l convertească. Astă-seară se (ine o întrunire ’politică la d. Stolojan. Se vor discuta mijloacele unei împăcări mal serioase între d. Sturdza şi guvernul actual. In urma apelului adresat de rectorul universilâţel din Atena, în chestia Cretei, profesorii universitari din Iaşi, In-trunindu-se, aii delegat pe d nil dr. G. Bogdan şi I. Tanoviceanu cu redactarea unul răspuns, în numele universilâţel iaşane. CAMERA Urmarea şedinţei de la 5 Martie D. Kiriţescu îşi desvoltă interpelarea adresata d-lul ministru al lucrărilor publice, relativă la lucrările căel ferate Alexandria-Zimuicea. D-sa spune că de şi există un credit pentru construcţiunea acestei tiuit, cu toate a-cestea nu s’att lucrat de cât vre-o trei kilometri şi actualmente lucrările sunt părăsite. * D. I. Procopiu declară că este surprins de interpelarea d-lul Kiriţescu. Ca reprec seutant de Teleorman, d. Procopiu intere stndu-se de mersul lucrărilor acestei linii, a aflat că tocmai d. Kiriţescu cu cîţ-va a mici ul d-sale ai! zădărnicit această lucrare. dorinţa d-sale fiind ca să schimbe traseul studiat. D. Procopiu arată că traseul pe care-1 propune d. Kiriţescu costă cu mult inal mult şi roagă pe d. ministru să continue lucrările pe vechiul studiu făcut. SENATUL Şedinţa de la 6 Martie Şedinţa se deschide la orele 2 jumătate. PresenţI 94 d-nl senatori. Prezidează d. V. A. Urechiă, vice-preşe-dinte. Pe banca ministerială d-nil V. Lascar şi general Berendeiu. D. V. A. Urechi» comunică Senatului că a primit o delegaţiune din partea d-lul preşedinte pentru a-i ţinea loeul, de oarece fiind indispu nu poate lua parte la şedinţă. Se fac formalităţile obicinuite. D. V. A. Urechi» dă cilire telegramei de mulţumire a d-nel Simona Lahovari pentru sentimentele de condoleanţe ce i-a adresat. D. Dr. Petrini-Paul cere să se aducă de urgenţă în desbaterea Senatului legea pentru protegiarea industriei naţionale. D. P. Grădişteanu comunică Senatului demisiunea d-sale din viee-preşeainte, a cărei text l’am publicat deja. D Uostoseu-Coinănoanu constată că abia se arătase o sprinceană de senin în orizontul politic al partidului liberal şi iarăşi vedem nor. D-sa exortează după aceea Senatul să respingă demisiuuea d-lul Grădişteanu. Incidentul se Închide. Senatul respinge demisiunea. D. Colonel Obedeanu cere să se aducă la ordinea zilei proiectul de lege pentru drumurile de fier de interes particular. D. V. Lascar roagă Senatul să aştepte plnă mîine, cîud va veni d. ministru al lucrărilor publice şi atunci se va hotărî cînd să se înceapă desbaterea asupra acestei legi. D. P. Grădişteanu îşi exprimă dorinţa ca d. ministru al lucrărilor publice să Iacă bine a nu se mal eschiva. D. T. Lascar cere a se lua de Îndată tu discuţie legea pentru exproprierile din causă de utilitate publică. Senatul aprobă. La orele 3 se citeşte raportul. ULTIME iMMATIUN! Tragere pe sfoară De la nn deputat aurelianist în poziţie de a fl bine informat, primim ştirea că d. P. S. Aurelian, în urma unei conferinţe intime ce s’a ţinut aseară la d-sa acasă, a hotărît să sondeze opinia M. Sale Regelui asupra unei eventuale disolvărî a Corpurilor legiuitoare. Aceeaşi persoană ne asigură că d. Aurelian va căuta cliiar azi să Casa Rurală întîmpină o vie opoziţie în secţiunile Senatului. Secţiunea a II-a, cu toate stăruinţele d-lor Aurelian şi Lascar, a respins legea, alegând delegat pe d. general Fotino. Cele-l’alte secţiuni de asemeni sunt foarte ostile legii. Primim din Focşani următoarea telegramă : Moartea neaşteptată a marelui patiiot Alexandru Lahovari, mai cu seamă în aceste momente grele prin care trece ţara, a produs o dureroasă impresiune în mijlocul nostru. Consternarea şi durerea este în inimele tuturor. Nicolae Yoinov, Colţescu, Simionescu, Rînmieeanu, Panait Tufelcică, Teodor Ie-nibace, Constantin Lupu. A-searâ s’a ţinut un consilia de miniştri, la ministerul de interne sub preşedinta d-lul P. S. Aurelian. Consiliul a durat de la orele fi pînă la ora 7. Demisiunea generalului Budiştianu de la comandamentul corpului 1 de armată a fost primită. In locul său, este vorba de numirea d-lul general Poenaru, fost ministru de războia. D. general Poenaru este cel mal vechia general de divizie. După informaţiile ce primim, mîine — Vineri 7 Martie—va avea loc la Paris un serviciu funebru pentru moartea lui Alexandru Lahovari, in capela romînă din Paris. Mîine seară remâşiţele ilustrului defunct, vor fi pornite prin gara de Nord, spre ţară. Inmormintarea va avea loc, probabil, după o săptămînd, la sosirea cadavrului in ţară. Ţăranii romînl din Băiţa, lângă Deva, în Transilvania, in urma stăruinţei preotului din localitate, ua Înfiinţat o bancă populară cu un capital de 20,000 florini. Ştirea lansată de unele ziare, după care ar fi vorba de strămutarea corpului 4 de armată din Iaşi la Roman,— Capitala Moldovei rămînind numai de sediul unei diviziuni,—este lipsită de temeiu. La ministerul de războiu n’a fost nici un moment, vorba de asemenea strămutare. Cu ocazia avansărilor, cari se vor face în armată pentru ziua de 10 Maia viitor, d-nii coloneii Vartiadi, comandantul scoalel militare din capitală şi Teii, şeful statuluî-major al corpului 4 de armată, vor fi înaintaţi la gradul de general. Legile asupra repausului duminical şi aceea pentru organizarea administraţiu-nel finanţelor statului atl fost promulgate. După cum am anunţat, «Monitorul Oficial» de astă-zl dă un noO comunicat, pentru a dezminţi zgomotele râs-pîndite de un războia apropiat. Iată acel comunicat: In urma sgomotelor răsplndite că un războia apropiat ne ameninţă şi din această cauză casa de economii îşi va suspenda plăţile pe timp nemărginit, saQ că cel ce nu-şT vor retrage banii pînă la ziua înttl a lunel Martie curent, nu ’I vor mal putea retrage de cît peste 10 anî, o parte însemnată din clasele muucitoare, cuprinsă de spaimă, s’a grăbit să alerge la casa de economie reclamînd restituirea sumelor ce aveall depuse. Casa a crezut că nu poate da o desrainţire mal categorică tutulor acelor sgomote absurde de cît restituind la cerere, fără a usa nici chiar de veri unul din termiuele de plată ce legea el constitutivă îl pune îa disposiţiune, sumele ce i s’aO reclamat. Ziua de 1 Martie, înfăţişată ca zi fatală a trecut şi casa de economii urmează a satisface fără nici o lutîrziere, cererile de plată ce i se prezintă. De aceia. în interesul depunătorilor, guvernul se crede dator să intervină încă o dată, pentru a linişti publicul. Deja prin comunicatul inserat în «Monitorul Oficial» No. 253 de la 15 Februarie 1897, s’a adus la cunoştinţa generală că toate sgomotele răspîndite sunt neîntemeiate, şi că s’atl luat toate măsurile pentru ca cererile de plată ce se vor pi esenţa casei de economie să fie satisfăcute fără întirziere. Astăzi depunătorii pe comptul casei de economie sunt din noti. Înştiinţaţi că toate ştirile despre o încetare a plăţilor, fie ea cît de vremelnică, sunt cu totu| falşe. Casa de economie va urma să restitue şi în viitor toate sumele ce i se vor cere. Publicul este îndemnat să nu se grăbească, sub impresiunea unor informaţiunl greşite, a’şl retrage economiile fără veri-o trebuinţă reală, căci aceste retrageri precipitate sunt in paguba sa. de vreme ce, în cel mal bun cas, pierde dobîoda compusă (adică dobînda la dobîndă), pe care casa o bonifică celor ce ’I încredinţează economiilor lor. Presa este rugată a reproduce acest comunicat, şi a usa de mijloacele ce ’I stafi la înde-mînâ pentru a îndemna publicul să se liniştească, să fie încredinţat că nici într’un cas stimele depuse la casa de economie nu sunt ameninţate de verl-un pericol, şi că retragerea lor grăbită este o pagubă şi pentru depunători şi pentru avuţia generală a ţârei. Un mare număr de cetăţeni din Bir-lad ad lansat un apel contra proiectelor de legi a patentelor şi timbrului. Iată acel apel : Două leg! de impozite, de o gravitate excepţională şi dăunătoare lu mod extrem pentru toate clasele societăţii cari trăiesc din munca, comerţul şi industria lor, s’au prezintat Corpurilor legiuitoare, anume legea patentelor şi legea timbrului, prin cari impositele, deja existente în materie de patente şi de timbru şi Înregistrare se înzecesc. Cînd o lege mal puţin apăsătoare,cum e legea maximului, a provocat o aşa agitaţie In toată ţara, în cit In unele judeţe am avut amărăciunea a vedea vărsări de sluge pentru potolirea rescoalelor, oare a-ceste două legi, menite a arunca în mizerie întreaga ţară, mal ales In aceste grele timpuri de criză şi de stagnaţiune generală, ne vor lăsa reci şi nepăsători, fără a uza de libertăţile câştigate cu atita trudă, fără ca Românii, ca un singur om, abstracţiune făcînd din culoare politica şi de partid, să se întrunească spre a se cons-fătui în Întruniri publice, a protesta şi lua măsuri spre apărarea avutului fie-căruia şi a prerogativelor ţării In contra unor astfel de legi spoliatoare contrarii chiar programului partidului de la putere ? Facem dar un călduros apel la întreaga presă ca să reproducă apelul de faţă, precum şi la toţi cetăţenii, ca ;sâ orgauizeze întruniri de protestare pentru înlăturarea unor asemenea legi desastroase. Ioan A. Sturdza, Gh. Argenti, C. Popescu, T. Ioan, C. Nanu, P. Mihaifi, C. Popescu Docan, I. Emauoil, P. P. Neaoşa, Ab. Hovsepian, I. Miti-ciă, Iacob D. Andoniu, D. Pantasi, Gh. Nicu-lescu, Mateiă Popescu, G. Eraanuel, N. J. Iosi-pescu, M. Gheorghiu, H. Ştefănescu, N. C. Budu, I. P. Nicolaă, I. Giuşcă, D. Irimesou, H. Vasiliă, C. Bălănescu, V. Câmpeanu, A. Catţaidi, G. Pa-ruş, Costache Haraga, C. M. Baly, L. Hergescu, V. Danu. Birlad, 5 Martie 1807. Azi, la 2 ore p. m., in circul Sidoli va avea loc o expertiză de un noa gen, ordonată de judecătorul ocolului 3 din Capitală, d. Filitis. Iată de ce este vorba : D. Cezar Sidoli a angajai cu contract cartetul Gaby pentru o serie de repre-zentaţiunl, in circul ce d-sa poseda in Bucureşti. Cartetul Gaby, compus numai din femei, avea ca specialitate cancanul /îndesitele. După cit se pare, trupa n’a răspuns aşteptărilor publicului şi d. Sidoli i-a notificat că reziliază contractul, înainte de termen. De aici proces. In instanţă, avocatul d-lul Sidoli a a-rătat că cartetul nu Împlineşte nici una din condiţiunile cerate pentru o trupă de balet, şi anume: 1) femeile să fie frumoase ; 2) cancanul să fie fm-de-stecle; 3) costumele să impresioneze publicul. In consecinţă, judecătorul a ordonat ca trupa să se producă înaintea unei comisiuni de experţi, pentru ca să se poală aprecia calităţile sale. Comisiunea de experţi se compune din d-nii C. Rădulescu-Motru, S. Su-cliianu şi C. Capeleanu. Avocatul cartetulul este d. I. Vişan. Blocarea Cretei Roma, 5 Martie. Se anunţă din Canea «Agenţiei Ştefani» că încă nu s’a proclamat blocarea insulei Creta, de oare-ce amiralul frances n’a primit de cit aseară, după votarea Senatului, instrucţiunile sale, care sunt identice cu acelea ale colegilor săi. Proclamarea blocării este iminentă. Instrui (lunile date amiralilor le lasă o oare-care libertate de iniţiativă şi de acţiune. Toate puterile au înştiinţat pe amiralii lor respectivi că le vor trimite 600 de marinari ceruţi de el. Toulon, 5 Martie. Incrucişătorul «Lalonche Tnioille» a plecat la Canea cu 600 de marinari. Autonomia Cretei Atena, 5 Martie. Musulmanii aii prădat satul Âstipopulo şi prăvăliile creştinilor la Retimo şi He-rakleiou. Se asigură că beii din împrejurimile oraşului Herakleion, prepară un memoriu demonstrînd că nu se poate aplica autonomia Cretei. -------------------------- Pregătirile Turciei Constantinopol, 5 Martie. O escadră formată din 5 corăbii de resbel, 6 torpiloare şi două contra-tor-piloare a plecat azi sub cmnanda con-tra-amiraiului Haira-paşa. Eri, două trenuri de cai şi un tren transportând un batalion de redifl aii plecat de la Muraldi la Salonic. Aminei» iPe vinzare saa de inchiriat o casă în strada LucacI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stă-pînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz. Dr. HARALAMB BOALE DE PIELE •Y, Strada Mtenasceret A v i s ■î.2îî £ Lei 13.50 Madipolou (ehifon) franţuzesc, de prima cualitate, indispensabil pentru ori ce rufărie în familie. Conţinutul este de 30 metri garantaţi şi pentru înlesnire se poate vinde x/* sau de Bucată. A se adresa Marele Magasin „LA BAL0N“ Str. Carol. No. 72 (Colţul Marelui Hotel Dacia) Fumători! Cu hârtiele de ţigară: RIZ-ABADIE (bucata 25 b.) PAÎÎAMA (bucata 20 bani) CREANGA ( * IO şi 5 b.) am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze ABADIE-Paris. Fumaţi-le cu încredere !! Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşificărel! Depozitul general CREANGA & Com. BCCDBEŞTi. — Strada Pînzari, No. 10 si 12 JHOUIJLJS!!! In Celea Victoriei Xo. 200 sunt de vînzare diferite MOBILE de ocasie foarte elegante, precum: salon, salonaş, odaie de culcare, sufragerie, biurou, un piano negru, diverse obiecte de fantezie etc. ele.___________ fl r a O Pfcl f| h T Pe termen de 10 ani. mo-IJt AHlNUHI şiile: MLECUNEŞTI din Dolj şi BROSCARI din Mehedinţi, ale Bisericel S-ta Treime. Licitaţie pentru prima, arendată actualmente cu 16 inii lei anual, la 29 Martie, iar pentru secunda, a cărei preţ de arendare e de 40,000 lei, la 30 Martie, la cancelaria Epitro-pid în Craiova, unde se pot vedea condiţiile de arendare._________________ Dinţi cu 7 lei unul Se pune în cautchuk în strada Cempineanu No. 46 OP p AIIT A 0 farmacie de cumpă-OL UnU I M rat sau de arendat; a-dresa farmacia Coleşiu, Focşani. IIM Căpitan Iii retragere doreşte să o* U ii cupe postul de administrator al unei moşii. Condiţii favorabile. A se adresa la administraţia acestui ziar. |||| Mmlent universitar doreşte a du Uli meditaţii pentru liceu suQ bacalaureat, In schimbul întreţinerel. A se adresa la administraţia ziarului. www.dacoromanica.ro 4 SWH EPOCA MICI ANUNŢURI FIfiă la 10 pnbllc&ţll 80 bani lima pentru fle-care dail, ii da la 10 în ana 20 bani linia. Spectacole teatrul JVa[ioual. yeaU'ii I Hugo. Baluri mascate. \a!a Eforiei. ţ.trrfjf Uegni Homîn Canar & idoli. Sala Brayadiru. In Ao-care «cară concert de orchestră sub conducerea d-lnl Peters. Vinerea concert Hi*h Life ftafe IVaţlonala. Orchestra Eublnşteln Închirieri şi arend&ri 1>© indii rial. — O PBAVaLIE cu două camere frumoase, Btr. Franklin 6, peste drum de Atened; a se adresa la d. Splresou, fotograf. D© arendat.-Moşia Seaca, din judeţul Teleorman, lingă Turnu-Măgurele, avîna suprafaţa de 6,200 pogoane, se dă ou arendă pe un period de 5 ani, începători dela 28 Aprilie 1898. OrI-ce informaţlunT se pot lua, fle de la D nul N. N. Ză-dăriceanu, domiciliat in Bucureşti, Calea Victoriei No. 171, fie de la D-nul Ion Calindtru, strada Renaşterel No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, sad U Administraţia Domeniului Coroanei, strada Ştlrbey-Vodă No. 3, în orl-ce zi de lucru de la 12—6 ore seara. De Închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu chirie pe termen de 5 ani, începători de la 28 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori oe In formaţiuni de la Admuiistraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştirbey-Vodă No. 8 Bonurestl tnchlriare, în soseaua Jlanu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru bbjerle, lăptărie, tram-oar, grădină de petreceri Tramvaiul Colţea se va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea). Grajduri de aid penlru 100 vite şl 10 camere ou săli, puţ în curte. A se adresa calea DudeşttT. D© Închiriat. Sunt de închiriat, ou începere de la 23 Aprilie 1897, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile : Villa Leopold, Villa Antonia ţi vlllo Olga, Amatorii se vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei. Strada Ştirhel-Vodâ No. 8, în orl-ee *1 de lucru de la 12—6 ore seara, uni© pot vedea planul fle-oăreî Viile, cum şl orl-oe alte lnformaţlunf, Da urendac, chiar de pe acum moşia Talpa (Qlavacioo Vlaşca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîâ arate ou sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strad« »-unilul, Bucureşti. 0© arcudat ou înoepore chiar de acum moşia «îancar din judeţul Brăila, în întindere de sece mii po ,ane toate arabile, avînd două mii pogoane grfâ arate cu săminţa cea mal bună. A se adresa la d. M. IUchtiv au, avocat, strada Fîntînel 28, Bucureşti. Vînzări şi cumpărări D© vtnznr© spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Plţl-gaia jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. D© vlnznre leznne din pădurea Paşcani. St în Jenai, după calitate, 65 şl 00 franci. A se adresa: Btr. Batlşteî 16 Camere mobilate Hotelul Pieţei Bibrncu- Vf,dd, lingă Cameră şl Trl-b Ibunale* Cereri şi oferte de gemen» O iiioiirigeru caută un loc într'o familie. Cunoaşte bine menajul oaiM Doritorii se vor adrtsa la administraţia acestui ziar. Un agricultor care a absolvat Acadamla de agrioultnrl, romîn, 32 ani, şi a stat ca econom 8 ani şl jumătate la blu- rourlle contelui Estterhdzy, specialist în creşterea şi dresarea oallor, caută un loc de agricultor sad administrator Oferte le rog sub Agricultor Mlrcla ldsy (Strada Seulosou 6). Inform aţinnl utile LăpUtrla Arenda lingă gr&dina Herăstrăd, l.apt© de ▼Ai'ă specialitate pentru copii şl cură cu lapte, 59 bani litrul. Lapte d© bivoliţă OO bani litrul- Lui HisjM-rfln 6 lei kilo. €r©mA o Jumătate litru 1 led. Lupt© bătut 80 bani litrul. Transportul la domiollld e coprlns în aceste preţuri. A se adresa printr’o oartă poştală la Direcţiune a Lăpti-rlel Arenda, în Buourescl, Dionisie 40. Ln p'.uiiIki roatinat oferă serviciile sale la solrelo dansante şi baluri pentru mn honorariu modest. S. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90. Franţalse diplom^e deşire leţoni particulare». Ad. bure an dn Jonrnal________________________________ Firme recomandabile Adrese Advocaţi dflhnfil A. Rarhiivann Advocat 28 Strada Frumoasă D. A. E. Florencu. avocat, strada Romană, 70 bis. E. Morţun, Str. Fundătura Leului, 2. Bibliografii A apărut : Legea Electorală însoţită de Jurlsprudenţa înaltei Curţi de casaţie şl de justiţie, pe anii 1884 — 95 exclusiv, şi adnotată de Const. D Ţlncu Ştetăuescu, avocat Preţul 2 iei. De vînzare la tipografia Gutenberg, strada Doamnei, 20. Bucureşti. 7 CASA DE SCHIMB HESE3A k SAMUEL BUCURESCI Ho, h Strada Lîpscaftî No. S Cumpără şi vinde oferte publice şi face cr!-e schimb do monezi. Cursul v*o ziua de 5 Mu tio 1997 ! Cutup Vmd 4»/. ’RbUtfi AmoitlsabilS. 87 ‘U 87 90 % 5»J, » Amortisabilă. , . 90 7> 8»/« *•/. Obligat, de Stat (Cov. R.) . ► Municipale din 1883 to- oo — :o2 96 7» 7» E«/« » » » 1890 97 — 37 *. D/» Scrisuri Funciar Ruraia . 92 7» 93 w* » » UibRne . 88 89 *,4 5»/. » » » Iaşi < Acţiuni Banca Naţională ?4 3< 85 * « .790 1800 » > Agricolă . 220 — 225 — » Dacia Romînia asig. 450 — 450 — > S-tea Naţionala asig. 49? — 490 — S-tatea de Coostrucţiunl . ir-2 195 - Florini valoare Austriacă. 3 .2 2 13 Măre! Germane .... 1 1 25 Rsonete Francezo . . . IfO — toi * italiene. . . . 89 — 93 » ruble hirtie 3 65 2 70 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C1?., Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch diu Franh-furt A. M. SBHei FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 199 LMTIS JACOnLîiIOT MÂNCĂTORII DE FOC (AVALEltl! 9TEGRI CAPITOLUL III MînSstirea călugărilor cerşetori— Tatăl Nicolaeff. — Toţi oamenii sunt fraţii noştri... al făcut bine, fiul med, cu toate că nu merita atîta bunătate din partea ta, acest bandit. Aceste cuvinte audacioase făcură să tresară pe prinţul Westchiue şi el privi pe tăişul călugăr cu un dispreţ atlt de mare în cit acesta din urmă fu gala să isbuc-nească. Arakul (rachiul) de India, de care abuzase împreună cu tovarăşii săi, ll făcuse să ’şl piardă o parte din sîngele rece care ’l era necesar faţă cu hainele ce el purta. De altă parte bietul Danieloff, care prevedea o răfuială plină de pericole, îndrepta asupra slăpîiiulul sătl priviri foarte rugătoare, dându-1 a înţelege să-şl păstreze calmul. Urmă cîte-va minute de tăcere şi Danieloff din instinct, răspunse: — Hatchim-Baclii nu este un bandit, tatăl meii. Nu, nu este un bandit, căci oameni săraci nu s'ab plîns nici odată de el. Iu ce priveşte caravanele cari străbat teritoriul nostru şi găsesc la noi protecţiune contra holdelor sălbatice şi hrană pentru ele şi cămilele lor, de ce nu li s’ar impune un tribut oare-care ? — Cuvintele tale, fiule, sunt ale unul om cinstit, răspunse cu blândeţe călugărul şi se poate ca Hatchim-Baclii să fie judecat mal aspru de cât merită. Tu spui oare că l’al scăpat de la moarte ? — Da, tată. El era atacat de lupi, l’am scăpat, şi înainte de a ne despărţi ml a spus: «Dacă vre-o dată al trebuinţă ue mine, dute şi caută pe tatăl Nicolaeff Ia mănăstirea călugărilor cerşetori şi el iţi va spune unde să mă intilniţl». El a adăogat chiar: «Chiar dac ar fi pe cale de a scăpa pe tătăl meii, lucrul ce tu ml vel cere va fi făcut». — Si tu vrei să i aminteşti promisiunea Iul? — Da, tatăl meu, şi te aşi ruga să ml spui unde pot sâ’l găsesc. Falsul călugăr rămase pe gtndurl neştiind ce să răspundă, se gtndea să-l amine pe a doua zi. — Al putea să ’mî spui ce motiv puternic te face să ceri sprijinul lui Hatchim-Baehi. — Danieloff schimbă o privire cu prinţul. — E un secret care nu este al med, tatăl mett, răspunse Danieloff şi n’am dreptul să i-1 spun de ctt lui. — Şi venirea noastră nu are alt scop, adăogâ prinţul, care Începuse să fie nerăbdător, de eît să aflăm unde putem întilui pe şeful Cavalerilor negri. Nicolaeff bălbăi. Fără Îndoială Înţeleg. Dar trebue înainte ca să văd pe Hatchim-Baclii... Şi pe urmă nu ştia pentru ce, de oare ce nu aveţi inj credere în mine... In sflrşit voia vedea... Mtine voia putea poate .. — La ce bun mii ne! Cunoşti sad nu pe Hatchim-Baclii ? — Şi dacă nu aş avea poftă să răspund la o întrebare pusă în acest fel. — De voe, de nevoe trebue să răspunzi. — Să răspund ed! repetă călugărul cerşetor palid de mîuie. — Da, continuă prinţul pe acelaş ton, sad voia găsi mijlocul ca să te fac să vorbeşti. — Aş fi fericit să cunosc acest mijloc, zise falsul călugăr, scullndu-se cu un rîs nervos. Ştii tu tinere imprudent că nu mi-am plecat capul dinaintea nimănui ? — El bine, replică prinţul, îl vel pleca înaintea mea; comedia aceasta a durat destul, Hatchim Bachi, şeful bandiţilor din stepă, serv fugit din mirul (comunitatea) Vol-disk.... — OrI-ciue al fi tu, tu ţi-al pronunţat condamnarea Ia moarte, urlă falsul călugăr, căci nu e de cit un singur om pe lume care ar fi putut să ’ml vorbească In a-cest tel. Şi el se asvîrli asupra prinţului. Danieloff însă vegbia... Cu o singură miuă colosul pironi de perete pe Hatchim Bachi, care scotea spume de turbare, zicîudu-I a-ceste singure cuvinte : Respectă pe prinţul Westchine. — Prinţul Westchine.... Prinţul Westchine... murmură banditul... şi emoţiunea lui fu atît de mare, în cît lacrimile îl scăl-dară faţa. — Intrînd aci te-am recunoscut, Menko, cu toţi anii trecuţi şi cu toată travestirea ta. — Da, Menko, era numele med! Lasă-mă, Danieloff, replică banditul, prinţul nu are să sa mal teamă de mine. (Va urma) Vinul Beef Lavoix pregâlit de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinqnină Jşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către cor-pxd medical, este mdispensabil in formaţiunea şi nutriţiunea oculul, nervilor şi a cărneî musculare. Viind Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment, şi represintă valoare a 50 grame de carne priu ■/» pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-mtcilor şi persoanelor vristnice. Intrepo»it : Aveneua Victorie, 5, la Paris. Do-tail: la fur. Bru, Altiu Roşu, Tbttriager şi la ţoale farmaciile din ţară. Biscuiţii d-rulul Ollivier din Paris Vindecarea ra 'icală a boalelor sitilitice recente sad învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat tn raportul săd către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirel. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de me-diicnă şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi in toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Bivoli No. 3 in Paris. In detail : Farm. Brus, Altin, Roşu Thdringer şi iu toate farmaciile din ţară. Urmarea şedinţei de la 18 Febre uari Aimiiciu Moşia MărăcinenI Cârlăvoia din judeţul 1 Buzăd, Plasa C&lnăulul, la 5 kilometre de J oraşul Buzăd, în întindere de 700 pogoane, j toate cultivabile, cu locuri de grădini, cu | moară cu 8 pietre pe apa Buzăului, casă 5 de locuit etc. este de dat în arendă de la 23 Aprilie 1808 pe un nod period de 5 ani. Doritorii se pot adresa in Bucureşti la Otelul mperial unde locueşte proprietara, d-na Constanţa Th. Balş. EP0CA“ ziar cotidian CUPON O MuHle 1807 OrX-efnfe vn (Ala ac©nt cnpon din «EPOCA» nI *1 vn trimite, safi II va preaenta 1h librărlll© aratul© mal Jo», ar© drept Xa mini din presnlllc €U l>It F/fUlU KE-lîtTSE din listele respective. I'npouiil aceNta © valabil pin& Ia 9 Marti© era 7 neara. Cititorii citii provincie pot trimite costal In m&rcl poştale ad&ogtiid porto. Premiile „EP0CEF J.a Llbr&rln CAROI, Calea Victoriei No. 63. In loo de Nama M&Wade-Hddulencu I.> Amintiri asapri Istoriei regener&re! Homîne, sad Evenimentele de la 1848. Un voiam m&re de peste 300 pagini . . . . 8.— 0.60 Riehîcr Eupetn, Unde dace soclallxmaL Jurnalul anal laorător. Traducere de Al. A. O Sturdza ca o prefaţă de N. Fillpesctt. - JPiUpeHm JV; Albii şl Roşii -IViiffulfinct» Ptitru, Polemice • — Paichologia stilului Vlahută AloWif Un an de lupţi • • — Iubire ,poe8lI - - ■ • • — Din goma vleţel (ediţia Graeve) fcavz/lt *tnou Dulliu Lame Noul şi Lume Vechil ff'Xjftăă B. jP., Io an Vodă cel cumplit, volum Ilustrat Introdus în şcoli. Cop^o Piurifoîq, Poveste tristă, roman tradus de D. 8tănoescu -MichtUtenew St. €?., încercări critice asupra învătămictalul nostru primar, ed. II JLive+cu t. toan. îngerii lui Rafael fantezie originală in versuri în 3 acte IsO&vniyer V.. Un nod mijloc pentru a preda copiilor limba germană Roma** #. JV., Poezii (ediţie popalară) • Radu D. Roeiotti, Epigrame . ten f>\, Copilul Eylof (dramă în 3 acte) traducere de T Malorescu -AS. Draffopnlr«net*. Critica ştilnttfloă ţi Emineacu -....................... BuIcuSvkcu Marin. Religie şl ştiinţă -Buohtiiin