SERIA EL—ANUL III, No. 394 lîdiţia a treia NUMĂRUL 10 BANI A BO» AMESTEm (m*pp la I şi 15 «Io fle-cărel luni şi se plătesa tot-d’a-una înainte In Bucureşti Iu Casa Administraţiei (n judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţara 30 lei; in streinatate 50 lei Şase luni ... 13 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr Sn streinatate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI EPOCA No. 3. .TOI, G MARTIE. 189/ NUMĂRUL^lO BANI In Bucureşti şi judeţe se vrimesc numai la Administraţie In streinatate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anuneiorl la pag. IV..0.30 b. linia • » » III.....2.— lei » » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindui Un număr vechii! 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 ALEX ANDR U N. L AHO VÂRI S’a stins, de pe orizontul României, una dintre figurile cele mal măreţe. b Podoaba parlamentului, maestrul neîntrecut al tribunei, caracterul de bronz pe care nu’l încovoia nimic — Alexandru Lahovari a încetat, subit, din viată la Paris. Î5 Statornicia in principiile politice,talentul săli olimpian, inteligenta-! vastă si mal presus de toate patriotismul săii fierbinte, au făcut din Alexandru N. Lahovari, încă în viaţă, capitolul cel mal strălucit din istoria noastă contimporană. Par’că moartea, ea însăşi s’a temut să lovească în laţă pee-roul pe care’l deplînge Româ-nia-şi a trebuit să se lurişeze prin surprindere ca să surpe edificiul care adăpostea acest mare suflet. Alexandru Lahovari e născut în Bucureşti, la 1841, dintr’o veche familie originară din judeţul Vîlcea. s Străbunul său a fost caima-can al Olteniei; bunul săti a reprezentat judeţul Vîlcea în Obşteasca Adunare de la 1831 — primul Parlament român; tatăl săli, Nicolae Lahovari, a fost un loarte preţuit om politic şi a ocupat demnităţile de membru al Divanului ad-hoc, senator şi sub-secretar de Stat al afacerilor străine. Studiile, secundare şi superioare, Alexandru Lahovari şi le-a făcut la Paris, în liceul Louis-le-Grand şi în facultatea de drept, de unde a obţinut, la 1863, diploma de doctor. După un scurt stagiu în magistratură, Alexandru Lahovari a intrat, cu toată puterea temperamentului său, în politică, în care a făcut o carieră de o strălucire fără pereche. Ales deputat în prima Cameră după Constituantă, a întemeiat «juna dreaptă» cu Ion Ghica, P. Carp, G. Cantacu-zino şi C. Grădişteanu. La 30 Iulre 1867, Alexandru Lahovari a fost numit secretar general şi director al ministerului afacerilor străine, post pe care l’a ocupat pînă la 11 Oc-tombre acel an. La 20 Aprilie 1870, în vremea cea mal critică pentru Romînia, a intrat în cabinetul Iul Manolake-Cos-take Epureanu, luând portofoliul justiţiei. In vremea cabinetului Ion Ghica, Lahovari s’a nume-rat printre cel 40 deputaţi conservatori cari, prin energicele lor demonstraţii de O b lealitate, au împedecat abdicarea principelui Carol. Formându-se, la Martie 1871, ministerul Lascar Ca-targiu, Alexandru Lahovari a luat portofoliul justiţiei, pe care l-a ţinut patru ani şi jumătate. In timpul acesta, Lahovari a făcut însemnata reformă a codului şi proce-durel penale. In opoziţie, subt guvernul de doul-spre-zece ani al Iul Ion C. Brătianu, Alexandru Lahovari a fost onoarea şi podoaba Parlamentului român. El a jucat, în această perioadă, roluri hotărîtoare în chestiunile cele mal vitale pentru ţară — cum a fost chestiunea Dunărei şi altele. De la 1884 şi până la 1888, Lahovari a fost «Fulgerul» faimoasei opozitjunl care a dărîmat regimul Iul I. C. Brătianu. Subt ultimul regim conservator, Alexandru Lahovari a ocupat succesiv, de la Noem-brie 1888 şi pînă la Octombrie 1895, portofoliile domeniilor, lucrărilor publice şiala-cerilor străine, legîndu-şl numele de mari servicii aduse ţărel. De şi bolnav şi chiar în ajunul plecărel sale în streină-tate, de unde nu mal avea să se întoarcă în viaţă, Alexandru Lahovari a rostit un discurs, în chestia mitropolitană, care va rămîne ca cel mal frumos monument al elocuenţel romîne. Moartea Iul Alexandru Lahovari, care rupe, pentru un moment, firul desvoltărel vie-ţel noastre publice, lasă un gol pe care nu '1 va putea umple de cît munca stăruitoare a unei întregi generaţi uni. Fie-1 tărina uşoară si sufle- b a b tul cu al drepţilor! CÂNTECUL LEBEDEI Uimiţi de lovitura pe care Dumnezeu — fie voia Iul! — a vrut să ni-o dea şi ne,ştiind ce să mai zicem noi, dăm aci ultimele cuvinte ce ni le-a spus şi ultimele şiruri ce ni le-a scris Alexandru Lahovari. Aceste două din urmă manifestaţiuni ale frumosului săii suflet şi ale superioarei sale inteligenţe erau par’că expresiile unui glas din altă lume. A fost, o vedem astăzi, cântecul lebedei. Să tăcem dar noi şi, plângând, să ascultăm încă odată resunetul acelui cântec înalt care se cântă numai pe puntea misterioasă ce desparte lum:a această de cealaltă. ULTIMUL DISCURS (27 Octombrie 1896) Două victime a făcut guvernul prin faptele sale criminale şi nechibzuite: cea mal puţin lovita este I. P S. S. Mitropolitul Primat —căci conştiinţa sa curată ii face uşoară suferinţa ; dar victima cea adevărată este Biserica Romînâ şi Sinodul său : pe unul Ta lovit numai, pe cellalt i’a necinstit. Această instituţie încă fragedă a primit o lovitură de moarte. Judecata lui îl va judeca. Biserica noastră naţională are astăzi o pată care grefl se va putea şterge. Această defăimare a trecut de hotarele ţărel, şi cele-lalte biserici surori cărora s’a comunicat sentinţa infamă şi de la cari se aştepta un răspuns, s’afl manifestat prin tăcerea dispreţului. Este ceva mal grav. Este de temut că dară nu oamenii culţi, cel puţin mulţimea care nu poate să facă discuţi-unl subtile, să nu facă răspunzătoare însăşi legea creştină de nevrednicia slujitorilor săi şi să nu se lăţească Ui ţara aceasta necredinţa şi nepăsarea de cele sfinte. Dar aceasta nu va fi. Suntem Romînî, suntem creştini, suntem oameul. Nu e cu putinţă ca un fapt care a călcat Constituţia, legile scrise şi legile chiar nescrise ale omenirel, dar cari sunt adine înfipte în cugetul fie-căruia. să nu ne mişte pînă în fundul inimilor noastre. Această odioasă judecată putea chiar să sdruncine credinţa. Dar pînă aci. Această credinţă in care ue-am născut şi în care voim să murim, care a preşezut la cele :nal mari acte ale vieţel noastre, care a împreunat mîiuile noastre cu inimile soţiilor noastre, care a adumbrit leagănul copiilor noştri, care a veghiat mîugîetoare la răpătîiul strămoşilor noştri adormiţi, în care şi noi sperăm să adormim în pace, pentru a reînvia iu speranţă, acea credinţa nu poate fi pîngărită de un Par-tenie, uicl siluită de Stu dza. Diusa a fost de la început şi de-alungnl istoriei una cu naţiunea romină, dînsa a purtat Î11 luptă steagurile biruitoare ale Mibailor şi ale Ştefanilor, pentru dînsa aO murit Basarubil în Constantiuopole. Ea este amestecată cu pămîutul şi cu ţărîna a-cestel ţări, ea este dospită in inimile şi in cugetele noastre. Nimic nu o va sdruncina. Guvernul, sprijinătoril lui, scribii şi cărturarii lui de la un timp îjcoaee repetă în toate modurile,—ca şi cind ar voi să se întremeze pe el înşişi, — «chestiunea este închisă, lucrul este sfirşit » Domnilor, cînd Minluilorut lumii fu pironit pe cruce, eîud dete ultimul săQ strigăt şi ciad Duhul săii se întoarse la cerul de unde venise, poporul ucigaş al Evreilor a strigat şi el ia-tr’un glas: «S’a sfirşit!» S’a sfirşit! aii zis Ana şi Caiafa-«s’a sfirsit» atî zis fuiiseil; «s’a sfirşit» aîl zis judecătorii nedrepţi ; «s’a sfirşit» a zis mulţimea orbită ; «s’a sfirşit» a zis Pliat din Pont şi ’şl a spălat mîinile pentru u doua oară. El biue, nu se sflrşise şi nu s’a sfirşil încă. Poporul, complice al celei mal mari crime îo istoria lume!, a fost risipit în cele patru unghiuri ale pămîntulul, imperiul roman a căzut; atitea alte împărăţii s’ab format şi aO pierit şi încă nu s’a sfirşit. Sunt peste puţin o mie nouă sute de ani şi sute de milioane de creştini la zile auumite se adună şi ridică rugele şi blestemele lor la cer iu contra poporului ucigaş şi judecătorilor infami. O nedreptate nu se sfir-şeşte nici o dală; ea strigă căi re cer şi către pămint. Şi să nu zică făţarnicii că asemăn pe mitropolitul primat cu însuşi Isus Christos, căci se ştie că nu mitropolitul primat, dar cel din urmă nenorocit este in faţa nedreptăţ i e-gal cu Christos. Tot sfîuta scriptură ne spune fiat justiţia, pereat munţi us. Să se facă dreptate chiar dacă ar pieri lumea. Dreptatea, acea simţire născută in inima fiecăruia din noi, cere o înaltă satisfacţie in a-coastă clieslie. şi nu se va linişti piuă cind nu va fi îndestulată. Să avein sete, să avoin foame de dreptate, şi vom fi săturaţi. Lumea nu va peri pentru aceasta. Va peri cel mult piuă şi suvenirea atentatului odrns sub nu ne de judecată, plămădit de un guvern fără stresjâ şi primit de un Sinod fără nealîr-nare şi a cărui victimă măreaţă a căzut un bă-trin, un preot, un arhiereO, un şef nl bisericel. Lucrurile nu pot să rămînă aşa. De la un capăt al ţărel piuă la cel alt, de la CarpaţT pînă la Dunăre, să înălţăm către Rege, către Suveranul iubit şi slăvit, Jntr’un cugel, într’o suflare, un singur glas, un singur cuvint-Să se facă dreptate! Şi printr’insa se vor împăca conştiinţele, se va aduce pacea şi iubirea unde este zavistie şi ură, se va restabili cinstea Bisericel, buna faimă a ţărel şi se va întări Încă mal mult încrederea naţiunel in alesul s£u. In această speranţa ne am întrunit, cu a-ceasla să ne despărţim. ULTIMUL ARTICOL (21 Decembrie 1896) TRISriA încep cu cuvîntul cu care poetul Ovid exilat în recea şi neguroasa Tonii, printre Geţi şi Sar-maţi, intitula cîntecele surghinătăţel care nu era de cât un lung gemăt pe care nu voiră să-l audă puternicii din Roma. Tristia e singurul cuvint potrivit cu ceea ce se petrece în ţara noastră de vre-o zece luni de zilo, şi mal cu seamă de la nepomenitul scandal cu Mitropolitul Primat. Nenorocirea unul om, fie el chiar al celui mal înalt obraz al unul Stat. în cele din urmă este un caz izolat, care poate să înduioşeze pe amici şi să facă să cugete chiar nepăsătorii şi necunoscuţii asupra iutîmplârilor omeneşti. Lucrul poate dară să se oprească aci şi să nu treacă mal departe. Dar nu merge tot aşa cind cu ocasiunea unei asemenea intîmplărl se desveleşte de o dată înaintea ochilor, cari ştiri să vază, întreg neantul unei organizaţiunl politice, şi, ce este mal mult, deşertăciunea tuturor garanţiilor pe cari o naţiune crede că le a căpătat după atîţia ani de luptă şi răbdare. Este tocmai ca şi cînd un om care s’a culcat seara iutr’o casă închisă, s’ar pomeni în mijlocul nopţii în frig şi vijelie, sub cerul liber, cu acoperişul luat pe sus de furtună. In această nenorocită afacere, tot atit de nenorocită cred eu prin începutul cît şi prin sfir-şitul el, s’u învederat pentru spiritul cel mal mărginit, că în Romînia nu avem Biserică, nu avem Parlament, nu avem Magistratură. îmi pare rătt să turbur veselia amicilor inel conservatori. îmi pare răă să ridic glas de discordie, în mijlocul armoniei generale apărute. Dar cînd n’aş fi de cît vox clamans indeserto, void spune adevăr şi viitorul îmi va da dreptate. Puţin importă. în adevăr, ca capul Bisericel Romîne să se numească Ghenadie Petrescu sau Gheorghian. Ceea ce importa rnuli, este să ştim dacă avem o Biserică. Puţin importa ca Stătescu să vie după Marghiloman şi să fie înlocuit prin Şendrea. Importantul este a se şti dacă mal avem o magistratură. Cit pentru Parlament, această instituţie este căzută aşa de jos în cît aci nu încape întrebarea, fiind răspunsul dat de mult. Toată lumea se bucură do fericita rezolvare a chestiune! Mitropolitului Primat. Şi ce este mal curios, acel cari aii născut fătul frumos, co-lecţiviştir, se fericesc că Taft îngropat. Dar el nu simt, nenorociţii, că din groapa răă închisă ese o duhoare care umple aerul de pestilenţă si că dacă s’a isprăvit chestiunea Mitropolitului 6he-nadie, chestiunea Bisericel şi a Magistraturel s’aii deschis, şi cer o soluţiune radicală dacă vrem ca Naţiunea romînească să mal aibă un loc şi un nume printre naţiuni. Colectiviştii sunt fericiţi de soluţiune fiind-că, ameninţaţi de a pierde budgetul şi nenumărate gheşefturl pe cari le urmăresse de la cel mal mari pînă la cel mal mici, el văd, că a trecut furtuna, că în locul firmei Sturdza s’a pus firma Aurelian şi că societatea de come re iu şi exploatare îşi poate continua în linişte operaţiunile sale mănoase. Conservatorii sunt fericiţi de soluţiune, dintr’un sentiment mal nobil şi mal delicat. Acest sentiment. este o legitimă mindrie. Excluşi din Parlament, fără a număra mal nici un glas iu Senat sau în Cameră, prin mişcare energică, prin lupta pentru dreptate el au răsturnat după 13 luni un minister puternic care se rezema pe unanimitatea pretinşilor reprezentanţi al naţiunel, care avea armata, poliţia şi bătăuşi. Şi, ceva mal mult: noul guvern a trebuit să vie la dînşil, şi orl-cine simte că fără cuvîntul lui Lascar Catargiu, primatul Ghenadie n’ar li făcut pasul desâvirşit care a rezolvat criza cu pace si bună înţelegere. OrI-ce iluziunl şi-ar face d. Eleva, ale cărui merite şi nobile sentimente nu le contestăm, nu d-sa era în măsură de a zice acest cuvint şi de a face semn valurilor turburate să reintre iu matca lor. Conservatorii se mal pot felicita că miinele care aii clădit edificiul de infamie I’att răsturnat ele înşişi. Reabilitarea mitropolitului Ghenadie de conservatori sail de lleviştl ar fi putut trece drept revanşă de partid şi răsturnare politică. Făcută de înşişi colectiviştii, ea este o strălucită reabilitare, o complectă şi absolută retractare, o dreptate deplină. Prin urmare, nu se putea uu rezultat mal bun în aparenţă. Insă, este un insă. Cine plăteşte pagubele acestui răsboiti victorios ? Este cine-va. Acel cino-va so numeşte justiţia sinodală şi justiţia civilă, şi plata este afil de grea, in cit treime să întunece cu lotul bucuria păcel. Iată un Sinod compus din 11 archierel şi un Mitropolit, care in Maiil oslndeşte pe Primatul Ţârei ca eretic, abusiv, vinovat de sintonie, şi avind cu un ocnaş nişte întunecoase legături, şi acelaşi Sinod, compus din aceiaşi oameni, la De- cembrie spune că loale sunt minciuni, că pentru unele din aceste acuzaţiunl Sinodul a eşit din competinţa sa şi că pentru cele-Talte minciuni nimic nu este dovedit. Şi cum se face această neauzită schimbare la faţă? Fost-a o nouă cercetare, discuţie, apărare, acte, dovezi, martori. Nimic. Precum Primatul a fost osindit fără nici una din aceste forme safi garanţii, tot. asl-fel a fost achitai fără chiar a se câta un pretext cit de slab la o aşa minunată contrazicere. Singura deosebire este că dacă osînda s’a ticluit în 48 de ore, desvinovăţirea a urmat în 24. Nimic nu se schimbase însă. Aeelaş acuzat, aceiaşi judecători, acelaşi capete de acuzare, a-celeaşl motive de apărare. Ne înşelăm : se schimbase ceva; se schimbase guvernul. Sturdza-Poni aîl cerut condamnarea, condamnare a pronunţat Sinodul. Aurelian-Mîrzescu aO cerut achitare. Achitare s’a bolărit de Sinod. De ruşine, de conştiinţă de lege, de credinţă, de frică de Dumnezeu nici vorbă. Un guvern este pe pămînt, şi in ceruri nimic. Ruşine, de zece ori ruşine! Aşa am ajuns, după 30 ani de la promulgarea Constituţiuneî şi după 12 de la schimonosirea el de răposatul întru fericire L Brătianu, căruia ’I se ridică statuă de 300 de mii de lei. Să’I fie memoria eternă! Dar magistratura lui Stătescu? Stătescu găseşte un judocător după chipul şi asemănarea sa, Vasiliu. Acest om, care primeşte o plîngere de la înaltul Prelat că a fost calomniat, tace o instrucţiune severă, nu în contra acuzatului, ci în contra jeluitorului. Procedare cu lotul nouă. El uită că in procesele de presă atît instrucţia cît şi judecarea procesului este orală şi se face înaintea juraţilor, şi că dînsul n’avea de cît rolul do a transmite dosarul ; sail în cauzele unde citaţiunea directă este permisă, rolul instrucţiunel este cu totul mărginit, putem zice chiar inexistent. Nu numai această slugă îşi însuşeşte nişte a-tribuţiunl pe cari nu le are, se substitue juraţilor, dară încă face cea mal odioasă cercetare, falşificîud fără ruşine depoziţiunile martorilor şi tratînd pe jeluitor nu numai ca acuzat, dar chiar ca criiniual dovedit. Aci Camera de punere sub acuzaţiune a Curţel a desfiinţat această neomenie. S’ar părea dar că mal sunt ceva garanţii şi ceva neatirnare cel puţin la justiţia civilă. Dar pentru ce nu s’a făcut aceasta înainte de schimbarea guvernului ? Pentru ce nu numai Prelatul, dar nici unul din advocaţii săi n’au indrâsnit, cît Stătescu era ministru, să ducă pricina Ia Curte ? Pentru ce se pierduse chiar termenul de recurs, şi a trebuit o subtilă şi binevoitoare interpretare pentru a putea sfărîma actul infam al lui Vasiliu! Fiind-că, trebue să o spunem, nimenea nu a avut încredere în neatîr-narea Curţel din Bucureşti cît a fost Stătescu şi nimenea nu s’a îndoit de reformarea ordonanţei îndată ce s’a reformat ministerul. Poate că bănuiala era de astă dată nedreaptă. Poate Curtea este mal buuâ de cît reputaţiunea el. Dar această absolută neîncredere Sn cinstea şi neatîrnarea celor mal înalte trepte judecătoreşti nu este un simptom îngrijitor al spiritului public la noi ? Cît pentru adunătura care poartă numele de Parlament şi care a aclamat pe Sturdza şi pe Stătescu cînd goneai! pe Mitropolitul Ghenadie şi care primeşte pe Aurelian şi pe Mârzescn cu aceleaşi voturi de încredere cind îl proclamă nevinovat; care a votat ca Mitropolit pe Gheorghian, dar care cu aceeaşi uuaniinitate ar fi votat pe Partenie, nu suut cuvinte pentru a o înfiera. Acolo este o colectivitate de oameni de afaceri, cari trafică cu funcţiunile, cu instituţiile de bine-facere şi de credit, cu procesele, cu lucrările publice de tot felul. D. Sturdza a ştiut să adune şi să întrunească tot ce este mal perdut, mal corupt şi mal nemernic în neamul românesc. Colecţiunea este complectă. Iată (far Biserica, Justiţia şi Parlamentul din anul 1896 judecaţi nu de către noi, dar de propriile lor iăpte. Această afacere a Mitropolitului Primat a fost ca un fel de fulger care luminează un moment o noapte întunecoasă pe o cărare rătăcită şi a-rată nenorocitului călător toată adtncimea pră-păstiel şi grozăvia pericolului. Este ceva putred in regatul Danemarcei, zicea Hamlet. Oare trebue noi să zicem: totul este putred în regatul României P Nu! Noi credem că în fundul inimel poporului romîn a mal rămas încă simţul dreptăţii şi al cinstei. Şi el s’a manifestat in mod strălucit cînd mii de oameni, Împinşi printr’un nobil şi desinteresat simţimint, s’afi ridicat în favoarea Prelatului asuprit şi ati cerut dreptatea pe care pînă in cele din urmă aii obţinut’o pe cil s’a putut, cu preţul sîngelul lor pe care el l’att vărsat cu generozitate. Dar poporul vede răul actual şi se ridică în contra lui, cu porniri imnulzive. El însă nu poate pătrunde nici căuşele acestui răii, nici mal cu seamă a găsi mijloacele de îndreptare şi de vindecare. Aceasta este treaba oamenilor de Stat demni de acest nume. Sa dea Dumnezeii ca unii să-şt părăsească micile, ambiţiuni personale, ca alţii să se convingă că legile de interes material şi de gospodărie politică, de şi foarte folositoare, nu sunt unicul scop la care trebue să se gin-dească uu guvern, România noflind o fermă model nici o uzină. Să se unească cu toţii, să cugete, să se convingă că o societate, alo cărei organe oficiale s’att arătat in asl-fel de grad lipsite de neatirnare, de conştiinţa şi de consecinţă, de cinste şi chiar de ruşine, este bolnavă, foarte bolnavă. Este dar timp sa so pue pe lucru, toţi cîţl incă nu desnâdăjduesc de viitorul naţiunel române. Un vechii! conservator www.dacoromanica.ro 2 EPOCA voace o Întrunire a majorităţilor din Cameră şi Senat, pentru mîine seară. La Senat întrunirea s'a deschis la orele 9, suh pre-sidenţia d-lul Sturdza. Consemnul de a nu se primi do ctt senatorii In sala şedinţelor era atlt de strict şi ordinele date de d. Sturdza atlt de severe, în cit deputaţii şi alte persoane oficiale cari veniseră să asiste la Întrunire att fost refuzaţi la intrare de uşieri. însuşi prefectul de poliţie a fost Împiedecat de a intra. * * * Cel intliii care a luat cuviutul a fost d. D. Sturdza. D-sa reinoieşle declaraţiunea de retragere de la presidenţia Senatului, din cauză de vîrstă Înaintată. Voibeşte apoi d. Mişti Schina, care cere retragerea cabinetului Aureliau, ca formaţiune ministerială de trausiţie şi venirea la cîrmă a şefului efectiv al partidului, d. D. Sturdza. Intr’acelaşI sens se pronunţă şi d. P. Grădişteanu. # * * D. Aurelian a luat cuviutul imediat. D-sa Îşi lămureşte situaţia ca şef al guvernului. A venit la putere cu încrederea M. Sale, a majorităţilor din Cameră şi a d-lul Sturdza, după sfaturile căruia a primit să formeze cabinetul. Ctnd guvernui preşidatde d-sa nu va mal avea încrederea aceslorl trei factori, este gata să depună puterea. In acelaşi sens a vorbit şi d V”. Lascar, ministrul de interne. Ia cuviutul din nott d. Sturdza. De astă dată Insă s’a explicat. Mal întlitt a declarat că d-sa nu vrea retragerea cabinetului Aurelian. De cit găseşte că modul cum el se conduce, este contrarii! nu numai tendinţelor cabinetului presidat de d-sa, dar chiar spiritului partidului liberal. Pentru a da o dovadă despre aceasta, d. Sturdza citează proiectul de lege al căilor ferate particulare. Insistă apoi asupra pro-ectulul de lege al instrucţiune!, depus de d. Porii, despre care nu ştie dacă guvernul actual şi’l va însuşi. Preşedintele Senatului îşi exprimă ast-fel neîncrederea în actualii titulari de la lucrări publice şi instrucţie. Toată această tiradă a fost interpretată de asistenţă ca o dorinţă pentru retragerea d-lor Porutnbaru şi Mftrzescu. * * # Ia cuvîntul d. Nicolae Ionescu, care—în-tr’o cuvîutarc patetică — face apel la sentimentele patriotice ale d-lul Sturdza de a reveni în fruntea Senatului. Presenţa d-sale la această înaltă demnitate este necesară, faţă cu gravele împrejurări cari se desfăşură. — Nu, d. Sturdza nu este prea bătrîn pentru a ne conduce, esclamă d. Ionescu. * « ♦ La aceste cuvinte, d. Sturdza—cu lacră-mile în ochi — se scoală emoţionat de pe fotoliul presidenţial. — Da, nu sunt prea bătrîn, spune preşedintele Senatului şi voitt ceda stăruinţelor amicului meu,.d. N. Ionescu, de a reveni la presidenţie. Vă declar dar, domnilor, că chiar de mîine voitt relua locul mett în Senat. Luaţi seamă însă, termină d. Sturdza, a-ceasta este ultima dată cînd mal revin a-supra hotărîrel mele. Cîud mă veţi mal supăra în viitor, să ştiţi că nu mă mal împac. Era al 2-a coup de theâtre al d-lul Sturdza. * * * Urmează apoi o scenă de tandreţă — greu de descris. D. Sturdza se repede în braţele d-lul Nicolae Ionescu. Ambii bătrlnl încep să plîn-gă, pupături zgomotoase răsună,—senatorii făcînd cerc în jurul ambilor eroi. Se încleştează atît de tare, în cît — îmi spunea un senator— numai cu mare greutate i-am putut despărţi, după vre-o zece minute. * * * rîft; alft 15 oameni sunt grav rănift. Doctorii tuturor corăbiilor îngrijesc pe rănift. Candia este cu desăvirşire părăsită în voea prădăciunilor; în această localitate nu mal domneşte nici o autoritate. La Retimo situaţia este mai puţin critică, mulţumită adivitâţel consulilor. Comandantul Amorelti a ordonat măsuri în contra unei epidemii serioase (le variolă (vărsat) ce bintue la Canea. Grecia resistă Atena, 1- Martie. Un regiment de infanterie şi un batalion de vînătorl, foriniud un efectiv do 5000 de oameni, uiergînd la graniţă, au părăsit Atena aseară, în mijlocul ovaţiu-nilor entusiaste ale mulţimel. Pare că guvernul, sondat din nou asupra propunerii de rechemare a colonelului Vassos, a răspindit o notă verbală că a făcut toate concesiunile posibile şi că nu po te face mal mult. Remiterea ultimatum- ului anunţind începerea blocării se aşteaptă fără a speria peste măsură populaţia. O depeşă din Larissa anunţă că mal mulţi soldaţi greci aii arestat un maior turc, în momentul cînd pătrundea pe teritoriul grec cu scopul de a spiona mişcarea trupelor. Blocarea Cretei şi a Greciei Atena, 4 Martie. 0 depeşă din sorginte autori-sată zice că s’a părăsit ideia privitoare la ocuparea internaţională a Cretei şi această din ca lisa refasuluî Germaniei şi Aus-tro-Ungariei de a lua parte. ISlocarea Cretei şi a Greciei este iminentă. Puterile au decis să împiedice un resbel greco-turc. Din Litia se semnalează nişte măceluri comise de turci la Da-pones. Presa din Capitală Moartea luî Alexandru Lahovary Voiuţa Naţională ! Azi, după amiazl, a început să se lăţească prin Capitală ştirea neaşteptată despre încetarea din viaţă a d-lul AL Lahovari. La deschiderea şedinţei Camerei, d-1 Al. Marghiloman a confirmat această tristă ştire şi Camera, în semn de doliu, în urma propunerel d-lul M. Ferekidy, a ridicat şedinţa. D. Al. Lahovari a fost în tot-d’a-una un adversar al nostru, însă un adversar pe cît de redutabil pe atît şi de leal. Un talent distins, un orator puternic, d. Al. Lahovari lasă intre bărbaţii politici al ţărel noastre un gol care, pentru partidul conservator în deosebi, va fi desigur pentru multă vreme ireparabil. Drcpfatea : O telegramă din Paris ne anunţă că d. Alexandru Lahovari, fostul nostru ministru de externe, a încetat subit din viaţă Ia Paris. Prin moartea d-lul Lahovary, ţara pierde pe unul din cel mal de frunte bărbaţi politici; partidul conservator pierde un orator neîntrecut, un şef virtuos şi plin de valoare. informaţi! Moartea luî alexandru Italic vâri Ştirea despre moartea ilustrului bărbat de Stat Alexandru Lahovari a produs o adîncă şi dureroasă impresie in toate păturile sociale. Prima telegramă despre această pierdere a avut-o guvernul, prin legaţiunea romînă de la Paris. * ♦ * La Cameră, ştirea s a răspindit mal întUă. Nimenea însă nu vroia să o crează, atit de extra-ordinară se părea tuturora dispariţiunea marelui om de Stat, moartea bărbatului al cărui talent viguros era neîntrecut. Cînd mal tîrsiu ştirea a fost confirmată de miniştrii Cantacuzino şi Mir-zescu, o adevărată conslernaţiune a ctt-prins pe deputaţi. De aceea, uitînd patimele politice, loviturile crude ce a primit de la dînsul, Camera liberală a ridicat şedinţa, în semn de doliu. Ea a dat ast-fel distinsului bărbat ultimul şi cel mat mare omagiu ce se poate aduce unul adversar politic. * ♦ * Aceiaşi durere a produs neaşteptata veste şi la Senat. Toţi membrii maturului corp, comentînd trista împrejurare, aduceau elogii meritelor necontestate şi eminentelor calităţi ale defunctului. Părerea unanimă era că ţara sufere o crudă pierdere, o mare încercare prin moartea Iul Alexandru Lahovari. * * * Numai mal tîrziu, după apariţiunea ziarelor, cari—fără distincţiune.de partid— anunţau ştirea în termenii cel mal elogioşl pentru defunct, vestea s’a răs-pindU în oraş. Toate cercurile politice sunt unanime a deplînge această ireparabilă pierdere. Cuvintele ne lipsesc pentru a descrie aici impresia dureroasă ce s’a produs în public, adînca mâhnire cu care a fost primită, în Unde păturile sociale, neaşteptata ştire a morţel Iul Lahovari. * * * Cluburile conservator şi constituţional au arborat drapelul negru în semn de doliu pentru acela care numai este. De asemenea drapele negre fîlfîie la redacţiele ziarelor conservatoare. * * * Cînd ştirea morţel a fost comunicată la Palat, M. Sa Regele a rămas viii afectat : în Alexandru Lahovari, şeful Statului pierde un viguros sprijin şi un destoinic sfetnic şi colaborator în opera sa de regenerare a Romîniel. Ni se asigură, din sorginte autorizată, că d. Mîrzescu, ministrul instrucţiei, nu avizează la împlinirea vacanţelor ce se produc în personalul administraţiuneî sale, de cît după 4 zile. Cînd un şef de serviciu îl face cunoscut că s’a produs o vacanţă, ministrul scoalelor îl răspunde: — Peste 4 zile să ’ml aduci aminte. In acest timp serviciul sufere, iar d. Mîrzescu îşi pomăzuieşte favoritul care să ocupe locul vacant. Şi cînd după acest termen fatal, şe-lul de biuroQ aduce din nofi aminte ministrului, acesta—dacă încă nu şi-a găsit omul—îl spune din noQ să mal aştepte. In modul acesta se împlinesc vacanţele la departamental scoalelor , sub oblăduirea d-lul Gbiţă Mîrzescu. Din Constanţa ni se anunţă că iu ziua de I Martie, 300 de voluntari greci s’afi îmbarcat pentru Athena. La debarcader, o mare mulţime a aclamat pe călători. In acelaşi timp ni se comunică, din alte oraşe ale ţărel, In cari populaţiu-nea greacă este numeroasă, că înrolările continuă. In curînd, alţi voluntari vor pleca pentru a se angaja in rîndurile armatei grece. Ridicările de bani de la casa de economii a Statidul continuă. Sumele ridicate pînăierl, 4 Martie, trec cifra de un milion de lei. D-nil Ion şi Emil Lahovari, fraţii ilustrului defunct, au plecat azi dimineaţă la Paris. Corpul său va ti adus în ţară. lată textul demisiei pe care d. dr. Petrini Paul a trimis’o vice-preşedinte-lul Senatului: Domnule vice-preşedinte, In urma demisiunel d-lui Dim. Sturdza din preşedinţia Senatului şi mandatul de senator al colegiului I de Ilfov, situaţia politică a partidului fiind foarte critică în asemenea momente, vă prezint demisiunea mea în mod irevocabil din postul de secretar al Senatului. Dr. Petrini-Paul. Următoarele vacante s’au produs in corpul telegrafo-poştal: 2 inspectori, 3 oficianţi superiori de gradul I, 7 id. gr. II; 8 id. gr. III; II ofic. inf. gr. I; 14 id. gr. II ; 15 id. gr. 111; 15 elevi gr. I ; 16 id. gr. II, şi 16 gr. III; 2 auxiliari, bărbaţi, a 80 lei şi o auxiliară, femee, a 80 lei, in fine, un candidat sau o candidată cu 50 lei. Criza guvernamentalilor D. senator Mişu Schina a declarat ieri că ruptura între stur-dziştî şi aurelianiştî este deflni-nitivă, şi că o reconciliare este cu neputinţă. Orî Sturdza, ori Aurelian, dar amîndoi la un loc nu mai pot sta. * * * D. Ion Bianu, unul din intimii d-lui Dim. Sturdza, a declarat: — Nu ne răniîne de cît să curăţăm ministerele de potaie şi de escroci. Va fi o ruşine vecînică pentru partidul liberal, că un om ca Mîrzescu a putut fi ministru pe la sfîrşitul secolului XIX. * # * blurdziştil .socotesc că revenirea d-lui Dini. Murdza la putere este foarte apropiată, eu atit mai virtos că d. Aurelian ulei chiar cu concursul deviaţilor şi al ver-neseanilor nu va putea intra nici măcar în discuţia budgetelor, atit de crinceuă va fi opoziţia pe care o va îutimpina. * * * Impresiunea generală e că arbitrul situaţiunel e d Gogu Cantacuzino. Dacă d. Gogu Cantucuzino va trăda pe d. Sturdza, după cum speră aure-lianiştil şi acum o doresc tinerii numiţi «sălbateci», atunci guvernul va putea să meargă înainte fără teamă; iar dacă d. Gogu Cantacuzino, urmat de d. C. Stoicescu, se vor retrage, atunci guvernul nu va putea trăi nici trei zile. * * sjc Aseară la orele 5 a fost o consfătuire la d. P. S. Aurelian. La această consfătuire au luat parte d-nil Lascar, Costinescu, Tache Giani, V. A. Ureche, Şendrea, Porumbaru, Mîrzescu şi alţii. CONSFĂTUIRILE majorităţilor Lude e consfătuirea? Zăpăceala cea mal mare domneşte în sinul colectivităţi!. Liberalul în capul paginel I anunţă cu litere compacte următoarele : «Toţi d-nil senatori §i deputaţi, cari ţin la unitatea şi la vechea întocmire a partidului naţional liberal, sunt rugaţi a se întruni astă seară la ora 9 în saloanele clubului liberal». Iar Voinţa Naţională publică următoarea informaţie : «I)iseară va avea loc întrunirea majorităţilor la Senat». In urma acestor două invitări contrazicătoare, deputaţii sturziştl s’att întrunit la clubul colectivist, iar senatorii de toate nuanţele la Senat. Un mare număr de deputaţi, urmînd avi-sulul Voinţei Naţionale, s’att dus la Senat, dar aici ,în urma unul ordin dat de d. Sturdza uşierilor, n’att fost lăsaţi să intre. Astfel cel mal mulţi s’att dus la clubul colectivist, unde s’att adunat în total vr’o 50 deputaţi. La clubul colectivist La orele 9 d. deputat Vilner e aclamat să presideze consfătuirea. Mal mulţi deputaţi att părăsit In mod ostentativ clubul. D. Malla a luat cel îutăl cuvîntul şi după ce a atacat cu violenţă pe guvern, a propus să se trimită o delegaţie la Senat să cheme pe d. Dim. Sturdza. D. A. Stolojan descrie situaţia insuportabilă in culori anliaurelianiste şi-şl exprimă părerea că prin o remaniare ministerială, în senz sturdzisl, s’ar împăca situaţia. D. Al. Picleanu face apel la împăcare, căci altfel partidul se duce pe copcă. D. Al. Djuvara după ce atacă cu vehemenţă pe d-nil Aurelian, Costinescu şi Lascar, spune că nu există altă soluţie decît retragerea guvernului şi revenirea d-lul Dim. Sturdza la putere. D. C. Naeu declară că nu poate expuue căuşele cari att determinat demisiunea d-lul Sturdza, dar acum, elnd războiul bate la uşă, guvernul actual nu mal poate sta la putere, ci trebue să cedeze d-lui Sturdza. D. lî. Epurescu a spus că aurelianiştil se laudă, că M. Sa Regele ar ti dat afară pe d. Sturdza. D-sa vorbeşte de pacea europeană şi de războiţi şi conchide la revenirea d-lul Sturdza la putere. I). Yilacros a spus că nu trebue să se precipite lucrurile, deoarece guvernul u’a făcut încă nici un pas greşit. D. An. Stolojan din nott spune că trebue o remanierp ministerială. D. T. Slelian vorbeşte în sensul d-lul Stolojau. D. Delavrancea, in aplausele d-lor C. Di-mitrescu-Iaşl, V. Ştefânescu, Gr. Grădişlea-nu şi Enâşescu, cere să se dea cărţile pe faţă. D-sa constată că lupta e pe portofolii. El bine, cîţi sunteţi dv. ?—întreabă d. Delavrancea şi începe a număra,—sunteţi aici 44; admiţînd că toţi mergeţi cu d. Sturdza tot nu veţi putea da vot de blam d-lul Aurelian. Se produce un sgomot enorm şi sturd-ziştil protestează cu energie în contra d-lul Delavrancea. Pe urmă s’a ales o delegaţie compusă din d-nil Stelian, lancovescu, AI. Djuvara, C. Dimitrescu-Iaşl şi V. lepurescu cu să roage pe d-nil Sturdza şi Aureliau, ca să cou- La orele 11. întrunirea se termină. Senatorii încep să iasă unul cîte unul. 'D. Porumbaru, care încercase să vorbească pentru a răspunde la atacurile d-lul Sturdza şi nu fusese lăsat, iese printre cel d’intil. D. Sturdza mal rămîne încă in incintă cu cîţl-va fideli. S’a observat că d. Aurelian nu a luat nicl-un angajament formal, faţă cu condiţiile puse de preşedintele Senatului. Totuşi impresia generală printre Aurelianiştî era că ele sunt acceptabile şi deja aseară se vorbea de intrarea în cabinet a d-lor Petru Poui, în locul d-lul Mîrzescu, şi Ionel Brâ-tianu, în locul lui Porumbiţă. Funcţionarea neregulată a inimel e causa numeroaselor stări supărătoare şi boale grave la bâtrînl şi slăbiţi. Cel mal renumiţi doctori recomandă, in aceste caşuri, vinul Bravais care, prin principiile sale tonice fără seamăn, posedă o acţiune electivă şi cumpănitoare, universal apreciată asupra circulaţiunel şi sistemului nervos sleit. DITIA i 3 a EVENIMENTELE DIN CRETA Canea, 4 Martie. In cursul unor exerciţii de foc executate afară din baia Suda de cuira-satul escadrei ruseşti Sissoi Weliky, un proiectil a făcut explozie in momentu introduceret sale în tun. Cupola turnuleţului, ce cântărea 9000 de kilo, a sărit în aer. 9 ofiţeri şi 15 oameni au fost omo Adevărul : Al. N. Lahovari, unul din marile talente ale partidului conservator, s’a stins. Moartea lut lasă un gol imens în rîndurile partidului său şi este o pierdere reală pentru întreaga ţară. Laureat al faeultăţel de drept din Paris, îndată ce s’a întors în ţară a ocupai locul de secretar general al ministerului de externe, pe care l’a ţinut de la 30 Iulie pînă la 11 Octombrie 1867. La această dată a demisionat şi a intrat in luptele politice, înscriindu-se in rîndurile partidului coeservator. Intr’adevăr, temperamentul şi vederile sale il desemnai! ca apărător al ideilor conservatoare. Răposatul Epureanu şi-a dat cel d’in-lil seama de marile calităţi pe cari le posedă tinărul Lahovari, care nu avea atunci nici 30 ani, şi cînd a fost chemat să formeze ministerul de la 1870, a luat în minister pe toţi tinerii mal de valoare al partidului şi lui Al. N. Lahovari i-a dat portofoliul justiţiei. De acum începe adevărata carieră politică a acestui bărbat. El îşi creiază o mare reputaţie prin splendidele discursuri pe cari le pronunţă. A fost cel din urmă orator entuziast cu fraza mare, cu potop de elocinţă. De la 1870 a făcut parte din mal toate ministerile conservatoare şi n’a şovăit un moment între datoria sa şi ademenirile adversarilor săi. C. A. Rosetti îl stima toarte mult şi în tot-d’a-una ii făcea elogii pentru fermitatea convingerilor şi marele său talent. Iu partidul conservator servea ca e-xemplu al statorniciei şi avea o autoritate foarte mare, nu atit din cauza marelui săi! talent oratoric, cit mal ales din cauza că nici o dată nu şl-a părăsit partidul. Al. Lahovari a fost in lot-d’a-una adversar al alianţelor cu elemente străine de partid şi s’a despărţit chiar de d. Lascar Catargiu, cînd acesta susţinea formaţiunea liberal-conservatoare. A fost unul dintre puţinii noştri bărbaţi politici care avea relaţiunl cu mulţi dintre bărbaţii politicii din cele-l’alte ţări şi a condus cu mult tact ministerul afacerilor străine. Cu toate aceste calităţi, n’a fost însă nici o dată popular şi aceasta din cauza atitudinel pe care o avea laţâ de lume. Al. Lahovari nu a putut să se aleagă de cît foarte rar în opoziţie şi era bătut chiar în oraşul sC*ft natal, R.-Vîlcel. A fost adversar al democraţiei, dar a fost un adversar leal. Şi azi, cînd moartea a doborît pe acest om, care nu şi-a plecat grumazii nici in faţa loviturilor, nici în faţa ademenirilor, venim şi no! să salutăm cu respect în Al. Lahovari, talentul şi caracterul. LoiiNfHuţioiinlul: O tristă ştire şi dureroasă a sosit azi din Paris, confirmată din nefericire in Cameră: d. Alexandru Lahovari, eminentul om de Stat, fost ministru, şi o fală a ţărel, a încetat din viaţă în noaptea trecută pe la ora 2. Ştirea a produs o adevărată conster-naţie în toate cercurile Capitalei. Camera, sub impresia unei adinei emoţiunl şi ca semn de omagiu şi de doliu pentru ilustrul defunct, a ridicat şedinţa. Timpul : Cu condeiul muiat de lacrimi scriem aceste rîndurî. O ştire sfişietoare ne soseşte din Paris : Alexandru Lahovari nu mal este. O spunem şi nu ne vine a crede. Alît de neaşteptat era acest eveniment, atît de dureroasă e pentru noi o asemenea realitate, în cît nu ne putem deprinde cu ideia acestei realităţi. Şi cu toate astea, val! îndoiala nu mal e permisă. Depeşile trămise azi dimineaţă din Paris de către doamna Si-mona Lahovari M. S. Regelui şi d-lul Lascar Catargiu nu ne mal lasă nici o iluzie : astă-noapte Alexandru Lahovari, abia întors la Paris de Ia Nizza, unde se dusese pentru cîte-va zile, a închis ochii pentru vecie în mod subit, în mijlocul nemingiiatel sale familii. Emoţiuuea noastră este prea mare ca să putem spune astăzi şi ce simţim şi cine a fost Alexandru Lahovari. Nu putem astăzi de cît să plingem, cu toţi Romînil, pe unul din cel mal i-luştri fii al Romîniel şi să trimitem in-consoltabilel sale familii expresiunea a-dincel noastre dureri pentru această pierdere ireparabilă. întreaga naţiune romînă e azi in do-1 iii şi plînge pe acela a cărui întreagă viaţă fusese consacrată binelui şi măririi patriei şi în al cărui devotament ea punea speranţe aşa de mari. CAMERA Şedinţa de la 5 Martie Şedinţa se deschide la orele 2 fără un sfert. Prezidează d. C. Nacu. Prezenţi 97 deputaţi. D. Politimos dă citire raportului prin care Camera autoriză urmărirea d-lul Ceaur Aslan In procesul de abus de încredere intentat înaintea tribunalului Bacâfl de erezii Vidraşcu. Camera încuviinţează. D. N. Eleva întreabă guvernul dacă îl poate pune la dispoziţie dosarul în cestiu-nea Mitropolitului Antim, pe care l'a cerut de atîta timp, declarîud că în caz cînd şi de rlndul acesta nu’l va putea obţine, va anunţa o interpelare in acest sens. D. P. S. Aurelian preşedintele consiliului, răspunde că nu poate aduce în desba-terile publice ale Adunărel un dosar care este privitor la cestiunl exterioare. D. N. Eleva spune că eestiunea ne fiind pendinte, nu poate înţelege refuzul d-lul prim-ministru. Intr’un Stat parlamentar, nimic nu trebue să fie ascuns Parlamentului. Noi avem dreptul să fim îngrijiţi de resol-viiea cestiunilor alît interne cît şi cele exterioare, spune d. Fleva, mal cu seamă faţă cu starea actuală de lucruri. De trei zile asistam la scene de o palpitantă indecişi-uae. Ba s’att împăcat, ba nu sTtt împăcat Guvernul s’a pupat cu d. Sturdza, este ştirea unora ; nu e nici un chip de lmpăeă-ciune, spune alţii. D-sa anunţă o interpelare, rezervludu-şl de a o formula în scris. D. P. S. Aureliau spune că cesliunea Mitropolitului Anlim este o cestiuue interioară a Sultauulul, şi că afară de clte-va corespondenţe, Statul rornîn n’are nici un amestec. D-sa spune că această cestiuue nu poate fi ast-fel adusă la ordinea zilei. Se intră Iu ordinea zilei. D. Iviriţeseu îşi desvoltă interpelarea adresată d-lul ministru al lucrărilor publice, relativă la lucrările căel ferate Alexandria-Zimnicea. SENATUL Şedinţa de la 5 Martie Şedinţa se deschide Ia orele 2.35 Prezidează d. Dim, Sturdza. PresenţI 82 d-nl Senatori. Pe banca ministerială d-nil C. 1. Stoicescu, G. Mărzescu şi V. Lascar. D. Diin. Sturdza: Pentru ca să mă conform dorinţei d-voastre, reia acest loc pentru ca, cu concursul d-voastră, să conduc desbaterile onoratului Senat (aplause). Se fac formalităţile obicinuite. D. P. Grădişteanu : Cer euvîutul! D. Preşedinte; D. Cantacuzino are cu-vtntul. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 D. Grădişteanu insistă să i să acorde mal Intliil d-sale cuvîntul, dar d preşedinte spune că nu se poate, pentru că d. Cantacuzino este Înscris mal de'nainte. D. G. Gr. Cantacuzino. Domnilor senatori, moartea crudă a răpit dintre noi pe unul din fiii cei mai distinşi ai Rontî-niei: Alexandru Lahovari nu mai este. Fără deosebire de partid, ca rominî, sunt încredinţat că vom deplînge cu toţii această pierdere însemnată. | {Senatul Romîniei nu va rămînea indiferent înaintea morţii omului de Stat care a ilustrat tribuna Parlamentului Romîn şi a avut onoarea de a fi de mai multe ori consilierul Tronului. Cred că această majoritate liberală se va uni cu noi, pentru a exprima adîncele sale regrete familiei desolute a defunctului şi a ridica şedinţa în semn de doini (a-probări generale), Punîndu-se la vot propunerea de a se adresa condoleanţe familiei Lahovari şi a se suspenda şedinţa în semn de deliii, Senatul o aprobă în unanimitate. D. Preşedinte ridică şedinţa, anunţtnd cea viitoare pe miine. SCOUBÎ #% S’afl împărţit proectele de legi pentru acordarea impămiutenirel cu dispensă de stagitt d-lor căpitan Şoliiş Dionisie (Bucureşti), Leon Ilodan (Iaşi) şi Iiaieu Stoica (Craiova). *** Societatea de Medicină Veterinară va ţine şedinţă ordinară in seara de (5 Martie, ora 8 şi jum. In localul şcoalei superioare veterinare. La ordinea zilei: N. Filip—comunicare— principalele cauze ale degenerărei calului. Joul, G Martie curent, orele 8 şi jumătate seara, d. C Dumitrescu-Iaşl va ţine conferinţa sa : «Evoluţiune şi revoluţiune.» *** Bustul poetului Gr. Alexandrescu, Imst ce se va aşeza in piaţa din Tirgovişte, este deja gata şi va fi turnat iu curînd în bronz la şcoala de meserii de către d. D. Pavelescu. Bustul se face după iniţiativa d-nel Gheor-ghiu-Smara. *** Consiliul cununai de Zimuicea a fost dizolvat erl. Aii fost numiţi membri iu comisia interimară dd. Zaharia Briuduşl, Radu Necşu-lescu, Sevastiau Georgescu, Petre Grigo-rescu şi Al. Glonţescu. *** Consiliul judeţian de Tulcea este convocat în sesiune extraordinară pentru ziua de 27 Aprilie. *** D. I. G. Cîmpeauu a fost numit poliţai al oraşului Tirgovişte. *** D. Pompiliu Vlădescu, licenţiat in drept, a fost numit sub-prefect al plăşel Podgoria din judeţul Muscel. DIVERSE DIN CAPITALA Priuderea uimi falsificator.—Agenţii poliţiei de siguranţa, in urina unul denunţ, aO reuşit a prinde zilele trecute pe N. Botez, complicele lui I. Popovicî, autorul falşurilor comise anul trecut la lucrările noul din direcţiunea căilor ferate. Botez, după ce, cu mandate falşe, încasase suma de 40.000 lei, fugind din ţară, s’a insta lat In Cernăuţi sub numele de G. Negrea, mare proprietar. Aci a trăit cît-va timp şi mal in urmă, cu un paşaport eliberat prin intermediu lui I. Prutu, funcţionar la prefectura de Brăila, Botez pleacă in America. De sigur că afacerile nu afi mers bine falşificatorulul în noul continent, căci plecind de acolo, după ce a petrecut prin oraşele principale din Europa, falşificatoru! s’a întors zilele trecute în Capitală şi s'a ascuns în strada Trifoiului 11, unde domiciliază soţia sa. Poliţia fiind avizată, a făcut o descindere la adresa arătată mal sus şi a găsit pe Botez sub pat. Actualmente falşificatorul este arestai la poliţie, unde parchetul a început instrucţiunea. DIN ŢARĂ luceudlii.—In ziua de 28 a lunel trecute, un incendiu violent a distrus pâtulele şi magaziile d-lul Anastasie IvanovicI, artndaşul moşiei Moţăţei, Dolj. Unul din pătulele distruse «ie flăcări era plin cu 200 kile de porumb, cari toate au fost arse. Pagubele sunt mori. Porumbul era asigurat la societatea «Dacia-Roinânia» pentru suina de 18.000 lei. Vapor tatlrziat.— Vaporul «Ignatio Florio», care trebuea să sosească in Constanţa Luni, din cauza furtunel ce a bîntuit marea, de abia a putut sosi erl. Călcat d« hoţi.—Ni se comunică din comuna StrepeştI, judeţul Romanaţî, că alaltă-erf ‘noapte o bandă de tllharl aâ spart casa d-lul Teleman Tifis, arendaşul moşiei, jefuin-du-1 de toate obiectele de valoare şi banii ce aO găsit In casă şi rănind grav atit pe Tifis cit şi pe soţia sa. Starea celor doi răniţi fiind îngrijitoare, s'a dispus imediata lor transportare la spitalul din Slatina. Autorităţile locale au luat măsuri de urmărire şi prindere a Biliarilor. DIN STREINA TA TE l’atriolisniul grecesc.-Ziarele franceze anunţă că zilele trecute, un tlnăr grec se plimba pe linia ferată Paris-Lyon-Mediteranee, în a-propierea gărel Charentou. Fiind oprit de amploiaţii drumului do fer, imprudentul a declarat câ se numeşte Cesar Badufupulo, că este pictor, în vîrstă de 23 de ani, şi că dorind de a se bate cu Turcii şi neuvind parale să plece cu trenul, pleca la Creta pe jos, luînd direcţiunea liniei ferate. Comisarul de poliţie din Charentou, a dat un mic ajutor tînărulul Cesar şi l-a indreptat sft-şl urmeze drumul pe soseaua naţională. Asasluai Îngrozitor. — O crimă îngrozitoare a consternat zilele trecute întreaga po-pulaţiune din Bex, Belgia. Sîmbătă seara, un tlnăr măcelar, însurat de cite-va Juni numai, a tăiat gttul soţiei sale atit de adine în cit capul era aproape separat de corp. Ucigaşul, era un beţiv de frunte ; cu toate acestea In momentul crimei nu era beat de loc, dur după săvlrşirea asasinatului s’a dus din circiumă în circiuma şi s'a îmbătut în mod oribil, istorisind cunoscuţilor şi celor-lalţl consumatori oribila crimă ce comisese. Asasinul a fost arestat. ULTIME INFORMATIUKi Impaonre «aii criza? Aseară, la Senat, s’a făcut împăcarea între aurelia ui şti şi sturdziştî; la clubul colectivul', insă, spiritele aii rămas tot aşa de agitate ca alallă-erl, ceea o« lasă să se prevadă că Camera nu este de loc împăcată. Senatorii aurelianişt< şi sturâzişh sunt mulţumiţi ru o remaniere ministerială, adică cu sacrificarea d-lor Mdr-zescu şi Porumbaru şi intrarea în minister a d-lor Poni şi Ionel Brătianu. Dar la Cameră numai d. Sloiojan şi cu cîţi-va cantacuzinişti sunt mulţumiţi cu această soluţie. * * * Sturdziştil şi în special stăteşciştil din Cameră nn admit nici o transacţie cit timp d. Aurelian va fi preşedinte al consiliului. * Ei cer revenirea d-lu! Sturdza la patere ; la din contră vor împinge lucrurile la o ruptură definitivă între aure-lianiştl şi sturdziştî. Şi e firească nemulţumirea lor, căci prin remanierea proectată la Senat, stă-teşciştii şi în special d. Al. Djuvara nu sunt de loc satisfăcuţi. * * * D. Em. Costmescu, cu mai mulţi amici a l săi, insistă pe lingă d. Aurelian să lase Imrurile să meargă pe calea lor normală, să nu facă nici o remaniare ministerială până după închiderea sesiune! Corpurilor Legiuitoare si să nu retragă,—după cum cere d. Sturdza —proiectul privitor la modificarea legei căilor ferate particulare. Alt-fel d. N. Fleva va începe campania de răsturnare. * * * Mâine va fl lansat manifestul fleviştilor către ţară. Prin acest manifest fleviştiî a-nunţă o mare întrunire publică în Capitală pe Duminică, întrunire de protestare în contra le-geî patentelor şi a timbrului; trimitere de delegaţinni de negustori din toată ţara la Cameră spre a protesta în contra acestor legi; o serie de întruniri prin cele cinci culori ale Capitalei; o serie de întruniri în Ploeşti, Craiova, Brăila, Galaţi, Iaşi şi Botoşani; o delegaţiune de negustori la Palat; nn meeting cu delegaţi din provincie în Capitală. Manifestul se va încheia prin-tr’un apel la zdrobirea ocultiştilor. Asupra boalel de care suferea regretatul om de Stat Alexandru Lahovari, ni se comunică următoarele detalii: Cind în ultimele zile ale tunel Octombrie, anul trecut, Alexandru Lahovari a părăsit ţara, pentru a se duce în streinătate, a consultat—în trecerea sa prin Viena—pe somităţile medicale de acolo asupra maladiei de care suferea. Diagnoza pusă a fost osificarea arterelor. Lui însă i s’a comunicat că se găseşte într’o stare excesivă de nervosi-tate, recomandîndu-i-se repaus absolut timp de douî ani şi vilegiatură în sudul Fraudei. Lipsa de detalii în care ne găsim asupra ultimelor momente ale ilustrului bărbat, ne face să bănuim că acesta a fost cauza neaşteptatului şi prea timpuriului sflrşit, pe care îl deplingem cu toţii. Situaţia s’a lămurit. D. Sturdza, crezînd că poate provoca, ca Ion Brătiann, un pelerinaj, s’a retras cu sgomot din Senat. Cînd a văzut, însă, că rolul pe care voia să ’l joace nu se potriveşte cu puterile sale, s’a îmblînzit şi ’şi a reluat locul în Senat fără un vot de încredere şi fără o propunere, măcar, din partea guvernului — ci pur şi simplu după un discurs al d-luî N. Io-nescu. Această batere în retragere a lămurit, însă, situaţia. Ziarele franceze atribue împăratului Austricî, care se află încă la Cap-Mar-tin, intenţia de a face o vizită in cursul tunel Aprilie împăratului Neculai al Rusiei. Fină acum însă nici o hotărîre nu a fost luată. Intre ministerul finanţelor şi Banca Agricola a intervenit o transacţiune, după care aceasta din urmă se obligă a vărsa, in casa Statului, suma de lei 33779,—taxele cuvenite fiscului la can-tilalea de 666210 grade spirt, sustrasă de fabricanţii Ghilţ, Sănâtescu şi Do-briceanu, din depositul fabricel Bălta-nele din judeţul Mehedinţi, debitori al Băncel Agricole. In schimb, ministerul finanţelor de- clară stinse toate pretenţiunile sale contra numiţilor. Transacţiunea a fost întărită cu sancţiunea regală. lală combinaţia ministerială pe care, după «Rezboiul», •!. Basile lepurescu a propus-o d-lul D. Sturdza ca o soluţiune a crizei prin care 'rece partidul liberal: D. Sturdza preşedinte şi ministru de externe, d-nil lepurescu la interne, Pană Buescu la culte şi instrucţiunea publică, Nae Dimaneea la finance. C. Popovicî Ră-căciunî la lucrări publice, C. Malaxa la domenii, general Catargi la resbel şi Radu Stanian la justiţie -.—adică 4 munteni şi 4 moldoveni. Combinaţia are tot meritul originali-tftţel. «Monitorul Oficial» de astăzi publică condiţiunile de admitere in scoalele militare din Iaşi şi Craiova. După noul regulament, admiterea in aceste scoale nu se face de cit în clasele IV’şi V. Concursul de admitere pentru clasa I este desfiinţat. Circumscripţiunile regimentelor Mehedinţi, Gorj, Calafat, Dolj şi Rovine au fost modificate de ministerul de război, pentru o mal bună repartiţie Ja trupelor ce le compun. Aranjamentul telegrafic dintre Italia şi Romînia. după care taxele telegrafice sunt reduse la 6 bani pe cuvîut, a lost depus în Cameră. Conform promisiunel ce a făcut aseară, d. D. Sturdza a presidat astă-zl şedinţa Senatului. La ordinea zilei Senatului pentru ziua de 5 Martie: 1) Interpelarea d-lul N. Ionescu, asupra celor denunţate de «Gazeta Macedoniei» contra Iul Apostol Mărgărit. 2) Interpelarea d-lul Micescu asupra administraţiei jud. Argeş. Proiectul de lege asupra exproprierilor pentru cauză de utilitate publică a fost fixat pentru astă-zl la ordinea zilei în Senat. Guvernul a regulat, cel puţin în străinătate, poziţiunea d-luî Sturdza. Iată ce depeşă publică ziarul le «Temps» din Paris . Bucureşti, 14 Martie, 10 ore 50 na. D. Dumitru Sturdza, losl şef al partidului liberal, şi-a dat subit demisiunea din preşidenţia Senatului pe care o primise acum cîte-va zile, după o recon-ciliare aparentă cu d. Petre Aurelian, şeiul guvernului actual. D. Dumitru Sturdza nu ’şl a retras pînă acum demisiunea, cu toate stăruitoarele inzistenţe ale amicilor săi politici, printre cari d-nil Cantacuzino şi Stoicescu, cari fac parte din cabinetul Petre Aurelian. Adicătelea :d. Sturdza e fost şef al partidului liberal. Intr’aceeaşi vreme, guvernul Au-relian dă un avertisment d-lor Stoicescu şi Cantacuzino. Blocarea Cretei Londra, 4 Martie. Amiralii nan proclamat încă blocarea porturilor insulei Creta. Escadra grecească s’a depărtat. In apele cretane mai sunt încă două corăbii mici greceşti, dar se a-sigură că şi ele se prepară de plecare. Constantinopol, 4 Martie. începutul acţiunei puterilor în contra Cretei a făcut cea mai bună impresie la Yldiz Kiosk. Poarta prepară un act de mulţumire puterilor. Ştirea asupra dărâmării unui pod de pe Wardar este falşă. Londra, 4 Martie. Ziarele anunţă că 600 de oameni ai regimentului cu garrnizona în insula Malta, au primit ordin de a pleca în Creta, liota din Malta va întări escadra care se află în apele cretane. Caneea, 4 Martie. La explozia ce s'a produs pe bordul lui *Sis8oi Veliky, 16 oameni, un locotenent de corabie, un mecanic şi un bucătar au fost făcuţi bucăţi, Trei oameni, arşi, au murit din cauza rănilor. 16 marinari au fost răniţi. Explozia a fost cauzată de închiderea necomplectă a culasei tunului. Canea, 4 Martie. Răscoala musulmană de la Sitia a fost provocată de foamete. Oraşul a fost prădat. Autorităţile turceşti trimet făină. Discursul lordului Salisbury Londra, 4 Martie. Camera lorzilor.—Marcliisul de Salis-bury declară că comandanţii escadrelor care se află în apele cretane cm primit ordin de a bloca insula Creta. Afară de asta mal declară că este in perfectă înţelegere cu d-nil Hanotaux .şi Meline, ale căror discursuri de erl la Camera francesă, conţineai! o expunere minunată a politicei puterilor. De vlnzare la principalele băcănii Ntaicovici CONSERVE MUŞÎAR V nn DEPOU »E\EU4L STBIDA UF.ti.4LA STo. 5 bis Camera comunelor.—D. Ba'four de clară că guvernul a adresat o iumă comunicare puterilor Sn privinţa afacerilor cretane, dar că nu poate fi discutată, înainte de a fi în posesiunea guvernelor respective. D. Curzon declară că din causa tristei situaţiunl a districtului Pajas, o corabie englezească va pleca la Alexandre ta. Discursul luT Hanotaux Paris, 4 Martie. Senat. Răspunzind la o interpelare a d-lul Franck Cliauveau care aprobă de-claraţiunile făcute ieri de d. Hanotaux la Camera deputaţilor, ministrul afacerilor străine face o declaraţiune ana-loagă cu aceea ce a făcut ieri Ia palatul Bourbon. D. Hanotaux zice că singurul obstacol serios care se opune la autonomia Cretei, care in momentul de faţă trebue să fie proclamată în mod solemn de a-miralf, este atitudinea Greciei şi presen-ţa trupelor colonelului Vassos în Creta. Puterile au crezut că situaţia actuală, primejdioasă pentru pacificarea locală şi pentru pacea lumii, nu putea fi prelungită. Cestiunea creteană nu este de cit un incident de drama mai vastă ce se joacă în Turcia, a cărei existenţă este în joc. Orl-ce om de Stat îşi dă seama că căderea acestui imperiu ar putea aduce 0 conflagraţiune generală. Această catastrofă nu se va putea de cît prin colaborarea sinceră a tuturor puterilor la menţinerea integrităţii Turciei, şi prin executarea programului reformelor. Răspunzînd d-lul de Freycinet care propune să se useze faţă de Grecia de mijloace de împăciuire ca în 1896, d. Hanotaux zice că Grecia n’a ascultat ca in 1896 de sfaturile de moderaţiune ce 1 s’au dat, şi puterile ai! trebuit să recurgă la ameninţări. Concertul european este o garanţie a păcii. (Aplause). Ordinea de zi aprobînd declaraţiunile guvernului s’a adoptat cu 240 voturi contra 32. siuta onor. Senat, demisiunea mea de vicc-preşedinte, pentru că nu cred că mii mai pol bucura de această înaltă distinc-ţiune din momentul în care unul din membrii biuroulul s’a crezut autorizat a trata do incorectă şi necuviincioasă purtarea mea ca vicc-preşedinte. Părăsit pe cînd presidain de toţi d-nil secretari, în mijlocul unei discuţiunl începute, aşa în cît am fost nevoit ca să întrerup pe orator şi să suspend (şedinţa, am crezut şi cred că mi-am făcut datoria cheinînd pe fie-care Ia îndeplinirea datoriei salo, şi eram în drept să adaog că acel ce pentru motive ce n’am să cercetez, nu voesc să ia parte la lucrările biuroulul, n’afi de cît să-şi dea demisiunea,'pentru ca Senatul să-I poată înlocui. Nu mi-am permis să calific atitudinea d-lor către mine. Unul din domniile lor a crezut însă nemerit a întrebuinţa cuvinte ofensatoare la adresa mea. Pentru că situaţiunea ast-fel croată ar putea împiedica buna înţelegere dintre membrii biuroulul, cari ’şl datoresc unii altora o cordială deferenţii, pentru că ţiu a nu turbura în nimic armonia ce domneşte în partid, reinit onor. Senatului mandatul ce ini-u făcut onoarea a-mi încredinţa, fără a-1 fi solicitat, şi vă rog să bine-voiţî a li pe lingă maturul corp, cărui sunt niîndru a T aparţine, interpretul sentimentelor mele de gratitudine pentru onoarea ce mi-a făcut, pentru concursul bine-voitor ce mi-a dat. pentru afectuoasa indulgenţă ce ini-a arătat şi a-1 asigura de devotamentul meu nemărginit întru împlinirea datoriei. Vă rog, d-le preşedinte, să primiţi înalta şi inalterabila mea stimă şi considera-ţiune. P. Grădişteaiiu Auunciu fiu rinxare sau de inc/iiriat o casă în strada Lucacl No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stă-pinl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz. Dr. HAEALAMB BOALE DE I’IELE oV, SBrttda Renasc ev el Vinul Beef Lavoix ULTIMA ORA Xoul scandai «le la Senat Abia închis scandalul cu d. D. Sturdza, şi un altul izbucneşte; astăzi—înainte de deschiderea şedinţei—d, Petre Grădişteanu şi-a înaintat demisia din vice preşidenţia Senatului. Supărarea d-lul Grădişteanu îşi are orig nea în greva secretarilor Senatului. Cu acest prilej, d-sa a spus cuvintele : — L-nil secretari n’au de cît să ’şl dea demisia, mîine vom alege pe alţii în locul d-lor. După cît se pare, secretarii n-aii ţinut seamă de aceste vorbe şi în întrunirea de aseară a majorităţel de la Senat, d. Al. Constant inescu a tras o straşnică răfuială d-lul Grădişteanu, cerîndu’l mal mult respeit pentru membrii biuroulul. De aici supărarea tice-preşedintelul şi demisia lui, * * * D. Grădişteanu a încercat să convingă şi pe d. V. A. JJrechiă ca să se retragă din vioe-preşidenţie. Onor. senator de Galaţi, care a avut totdeauna ca principiu de a nu se juca cu demisia, a refuzat. Fină la ora 2 1ji p. m., şedinţa nu s’a deschis la Senat. D. V. Lascar stăruie pe lingă d, Grădişteanu, ca să ’l facă a’ş! retrage demisia. Piuă acuma insistenţele sale au fost zadarnice. D. Grădişteanu persistă in demisia sa. pregătit de oătre d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinquină Jşi fosfat de calce. Acest vin care in Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriţiunea oculuî, nervilor şi a cărnel musculare. Viuul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment, şi represintâ valoare a 50 grame de carne prin */a pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-niţeilor şi persoauelor vrîslnice. Intrepo»it: Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: ia far. Bru, Altin Roşu, Thflringer şi la ţoale farmaciile din ţară. Biscuiţii d-ruluf Ollivier din Paris Vindecarea ra licalâ a boalelor sifilitice recente sati învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat in raportul săli către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de me diicnă şi singurii cari aii primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi In toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 In Paris. In defail: Farm. Brus, Altln, Roşu Thflringer şi in toate farmaciile din ţară. Urmarea şedinţei de la 18 Febre nari MUŞAMALE IMPERMEABILE OBLE MAI BFTHB TIIDE a SPECIALITATE I Casa (ie maşini agricole şi industriale ţ|i pTi i nrm/rn ■b. SmArdia, 12 1$. STÂÂDEGKER^iu.Bri.^d.io.,.,7» CRAlOYA.itr. Cogftlniceani.lO | A SOSIT CROITORIA CENTRALĂ 5, Pnsagiul Koiuliu, <1 Un bogat asortiment de stofe engleze pentru comande. Se vorbeşte în acelaşi timp şi de o nouă grevă a secretarilor, ca o manifestaţie contra d-lul Grădişteanu. Tată textul demisiuneî d-luî P. Grădişteanu din vice-preşidenţia Senatului : Domnule Preşedinte, Respectul ce datoresc Senatului, care m’a ales, demnităţeî do viee-preşedinte cu caro m’a ouorat, şi d-voastră alături de cari sunt chemat a lucra, îmi impun datoria de a vă ruga să bine-voiţî a pre- Croială elegantă. — Preţuri moderate. Fumători! Cu hârtiele de ţigară: KIZ-AISAUIK (bucata 25 l>.) l*Al¥Ai?IA (bucata 20 bani) CREANGA ( « IO şi 5 b.) am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze AR ADIE-Paris. Fumaţi-le cu încredere !! Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşificărei! Depozitul general CREANGA & Corn. BUCUREŞTr. — Strada Pînzarî, No. 10 si 12 AGENCE DES GRANDS MAGASINS DU LQUVRE DE PARIS Iliicurescî.-S, Strada Nouă, 2,-BueiirescI DIN CAUSA MĂR1REI ŞI SCHIMBĂREI LOCALULUI CE OCUPA pentru moment Agenţia a pus în vlnzare Fără adaus de 25 °|„, şi cu preţuri reduse Toate Mărfurile şi Esantilonele ce posedă Este in interesul publicului şi clienţilor de a profila de acesta ocasiune adevărat avantagioasâ. Vinzarea va dura j»ali*u săjttăuiiul, cu începere de Ia 20 Februarie 1897. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MîCÎ ANUNŢURI FInA la 10 pablioaţU 00 bani linia pentru fle-care daţi, (1 d« la 10 în 803 20 bani linia. Spectacole T~ trul Xatioucl feAfjrn Hutfo. 13aluri mascate. lata Eforiei. ptreisl Rrgaf liotnin Ce«ar fiHdni© inclilriat. — O PRĂVĂLIE cu două camere frumoase, str. Franklin 0, peste drum de Atenefi; a se adresa la d. Spiresou, fotograf. De arendat.—Moşia Seaca, din judeţul Teleorman, lingă Turnu-Măgurele, avînd suprafaţa de 0,200 pogoane, se dă cu arendă pe un period do 5 ani, începători dela 23 Aprilie 1898. Or!-ce InformaţiunT se pot lua. fle de la D-nul N. N. Ză-dărlceanu, domiciliat în Bucureşti, Calea Victoriei No. 171, fie de la D-nul Ion Calindern, strada Renaştere! No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, sad la Administraţia Domeniului Corosiv I, strada Ştlrbey-Vodă No. 8, în orl-oe zi de lucru de la 12—6 ore s»-ara. De Închiriat Ilotelnl Buşteni din oătunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu chirie pe termen de 5 ani, înoepătorl de la 23 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori oe lnformaşinn! de Ia Admuilstraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştlrbey-Vodă No. 8 Bonurestl. tnchiriare, In soseaua Jlann, clădirile I. Apoloior, potrivite pentru blrjerle, liptlrle, tram-oar, grădină de petre-oerl Tramwalul Colţea te va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea). Grţjduri de xid penlru 100 vite şl 10 oamere ou săli, puţ in curte. A se adresa oalea Dudeşitt. De Închiriat. Sunt de închiriat, ou începere de la 23 Aprilie 1897, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile : Vllla Leopold, Vllla Antonia şl Vllla Olga, Amatorii se vor adresa ia Administraţia Domeniului Coroanei. Strada Ştir hei-Vodă No. 8, în orl-oe ei de lucru da la 12— fi ore seara, unde pot vedea planul fie-o&rel Viile, cum şl orl-oe alte InformaţlunL De arondat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacioa Vlaşoa) întindere aproximativă 0600 pogoane, avînd şase sute pogoane grîfi arate ou sămînţă murată oalltate oea mal bună. A se adresa, 20, Strad® lu mini, Bucureşti. 0© arendai ou începere chiar de aoum moşia «îanca* din judeţul Brăila, în întindere de ceoo mii po ^ane toata arabile, avînd două mii pogoane grîfi arate ou sămlnţa oea mal bună. A se adresa la d. M. Baohtlv an avocat, strada Fîntînel 28, Bucureşti.__________________ ______________ Vînzârl şi cumpărări © vlnsare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Plţiv gala jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 48. © vlnsare lemne din pădurea Paşoani. Btînjenul, după oalltate, 06 şl 60 franol. A s© adreaa : Str. Batlştel 15 Camere mobilate Hotelul Pie[e I Mm eu- Voită, lingă Cameră |1 Tri-banale* Cereri şi oferte de servici o O inonajrerft coutA un loo într‘0 familie. Cunoaşte bine menajnl o»s*-I. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. Un agricultor oare a absolvat Aoadamla de agricultură, romin, 32 ani. şi a stat ca econom 8 ani şl jumătate la biu- rourlle oontelul Estterhăzy, specialist în creşterea şl dresarea oallor, caută un loo de agricultor aafl administrator Oferte le rog tub Agrloultor Mir ei a iâsy (Strada Seulesou 6). Informaţinnl utile LAptArin Arenda lingă grădina Herăetrâfi, Lapte de vaca specialitate pentru copil şi oură ou lapte, 60 ban! litrul. Lapte de blvollţA 6o bani litrul, l»nt «nperflu 6 lei kilo. 4'reniA o jumătate litru 1 lefi. Lapte b&tut 80 bani litrul. Transportul la domlcllifi e ooprlns în aceste preţuri. A se adresa prlntr'o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-rieî Arcada, în Buouresol, Dlonisle 40. (Jn plantai routmat oferă serviciile sale la solrele dansante şl baluri pentru un honorariu modest. B. Iaroalav. Calea Moşilor No. 90. Franţalso dlplom£e deşire leţons p&rtlouliăres. Ad. bare an du Journal____________ Firme recomandabile Adrese Advocaţi Ml ta aii A. Rachllvana Advocat 28 Strada Frumoasă. D. A. 42. Fioreueeu. avocat, strada Rcmană, 70 bis. 42, Mor [un, Str. Fundătura Leului, 2. Bibliografii A apărut: Legea Electorala însoţită de Jurlsprudenţa înaltei Curţi de casaţie şl de justiţie, pe anii 1884 — 96 exclusiv, şl adnotată de Const. D Ţlnou-Şiotfineseu, avocat. Preţul 2 îeL De vînzare la tipografia Gateuberg, strada Doamnei, 20. Bucureşti. CASA DE SCHIMB HERKIA k SAMUEL BUCURESCÎ No. £ Strada Lipscani No. 3 Cumpără şi vinde efecte publice ci face orî-e schimb de m'mţd. Cui sal pe ziu» de 4 Mut-o. tfi97 • Comp ■ Vînd ffenfă Amortisabilă. 87 — w. » Amortisabilă. 93 90 V. 8° a Obligaţ. do Stat (Cov. R.; . » Municipale din 1883 tos 96 _ 102 «6 lh l/» &«/• » » . 1390 97 97 •u &»!» S-rÎ8UiT Funciar Rurale , 92 •u ua — t •/* » » Urbane . 88 a/. 89 — * » » Iaşi. 85 85 7. Acţiuni Banca Naţională. 1820 — 1830 > > Agricolă . 229 — 233 — » Dacia Romînia asig. 456 — 460 — » S-tea Naţionala asig. 4«5 499 — S-taiea d8 Constructiunl . 195 - 198 Fiorini valoare Austriacă. 2 11 î !3 Mărci Germane ... 1 23 1 25 Bacnote Francezo . . . 100 — toi — » Italiene. . «9 83 — » rable bîrlie î < 5 t 70 Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cie;, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch di» Franh-furt A. M. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 193 LOUI8 JACCOLLIOT AHCATO oe foo CAVALERII 3EG1II CAPITOLUL III Mînftstirea călugărilor cerşetori.— Tatăl Nicolaeff. Era noapte; totul se odihnea în oraşul din regiunea Marii Caspice şi tăcerea nu era turburată de eît de urletele câinilor şi de banda de şacali flâmînzl, care cum apune soarele, sunt stăplnl pe străzile Astrakanu-luT. Doul oameni eşiră pe furiş din palatul Westchine şi se îndreptară spre mahalaua Merv la extremitatea căreia se alia inînâs-tirea călugărilor cerşetori. Ajunşi în dreptul mînăstirel, el se o-prira. — Danieloff, zise unul din el încet de tot, aduŢl aminte de tot ce ţi-atn spus. — Fii fără teamă, stâpîne, nimeni nu va şti cine eşti. — Dacă va fi trebuinţă să spun cine sunt o voifl face. In momentul cînd el erafi să sune la intrarea principală el auziră în spatele lor un sgomot de paşi şi din instinct ci se ascunseră după nişte coloane masive. O umbră trecu cu repeziciune pe dinaintea lor şi aproape în acelaşi timp el auziră o serie de lovituri regulate; el numărară şeapte lovituri şi o uşe se deschise fără sgomot; o rază de lumină se proiectă asupra noului venit, care se grăbi să intre nu atlt de repede insă, pentru ca prinţul şi soţul săli să nu aibă timpul să ’l recunoască. — Ivanovicl, murmură cu groază ainîn-doul. Ce vine el să facă la ora aceasta ? întrebă prinţul ; el are aerul de a intra aci ca la el acasă. — Dacă am intra şi noi, zise Danieloff. Ce riscăm noi oare? Nu suntem aşteptaţi? Vorbind ast-fel, servul se apropiase de inlrare şi observă că uşa nu fusese închisă... el o împinse uşor şi amîndoul zăriră un coridor lung, slab lumiuat de o lampă. El înaintară cu câţl-va paşi, fără a-şl da seama de ce fac şi împinşi de curiozitate, el înaintară din ce în ce mal mult, gata să se retragă la cel mal mic sgomot. — Dacă ne am întoarce, zise Danieloff? — Ii e frică oare, adaose prinţul ? Danieloff surîse. — Nu stăpîne, nu Tnl este teamă de nimeni. In acelaş timp se auzi strigăte. — Nu, sunt cîntărl religioase, observă prinţul. — Da, prinţul meii. — Atunci, înainte, Danieloff. încet, încet el înaintară şi se convinseră că mînâstirea călugărilor [cerşetori adăpostea o trupă de bandiţi cari prădaîî caravanele ce treceai! prin stepe. In acest moment urale isbucniră şi cîn-tecile deveneafl din ce In ce mal puter- nice şi atunci prin o deschizătură, el văzură, într’o m ire sală mal mult de o sută oameni tot cu bărbi lungi de călugări ocupaţi cu deşertarea de sticle de rachiu vechi de India. — De o dată o voce răsună. — In sănătatea ta Ilatchim-Bachi... Aşa dar pot să mă sprijin pe promisiunea ta ? — In sănătatea d-tale Excelenţă ... Hat-chim Bachi cînd spune vorba e vorbă. — E Ivanovicl, murmură prinţul: mizerabile a angajat pentru el pe Cavalerii negri.; Ştii ce ain să fac; peste un sfert de oră guvernatorul va fi prevenit şi toată ceata de bandiţi va fi arestată. — Să nu faci asta stăpîne. Guvernatorul ştie mal bine ea d-ta despre tot ce se petrece. In interesul cauzei noastre trebue să te stăpîneştl. Şi cum Hatchim Bachi se ridicase pentru a părăsi sala, prinţul şi cu Danieloff trebuiai să se retragă. Voci numeroase isbucniră iar. — Unde te duel Hatchim-Bachi ? Te dai înapoi dinaintea rachiului ? Rârnîl cu noi Ilatchim-Bachi; nu vrei să mal goleşti paharul! Hatchim-Bachi răspunse cu un ton greii: — Tovarăşi, să tăceţi cu toţii 1 Am o tn-tîlnire astă seară la care nu aş renunţa nici în schimbul ca.şmirurilor din Butan, al ceaiurilor din China şi al diamantelor din In dia. — Auzi, stăpîne, aide să plecăm. Şi a-mîndol se îndreptară spre eşire, unde sunară clopotul. Tatăl Nicolaeff veni să le deschidă sin-gur. — Ce doriţi, fiii mei ? zise el cu o voce lină _ şi plină de blindeţe. — Voim să vorbim cu tatăl Nicolaeff. — El este în faţa voastră. — Noi am cerut întrevederea de astă seară, tată. — Ah, foarte bine! Intraţi, noaptea e cam răcoroasă şi vom vorbi mal în linişte în chilia mea. El fură conduşi în o mică odaie mobilată. — Şedeţl, mă jjjog, zise falşul călugăr, fixlnd privirile sale asupra prinţului Westchine care le susţinu cu o indiferenţă rece şi despreţuitoare, ceea ce deconcerta pe bandit. — Tatăl med, zise atunci servul, decis să joace rolul pînă la sfîrşit, efl sunt Danieloff'. Şi el privi la rîndul său drept în ochi pe falşul Nicolaeff. Nici un muşchii! de pe faţa acestuia nu mişcă. — Şi acest ttnăr ? răspunse el încet. — Acest tînăr, bîlbâi Danieloff, încurcat este... — Sunt fratele săd, zise prinţul. Călugărul cerşetor era gata să-I răspundă ceva care ar fi tost fără îndoială semnificativ, căci tonul sever al prinţului îl atinsese oare cum ; nu uită însă nici el că trebuia sâ-şl păstreze rolul după hainele cu care era îmbrăcat, căci el putea să ţie calmul şi cu aerul cel mal natural răspunse Ini Danieloff. — Toate acestea, fătul med, nu mă pun pe cale de a şti care este scopul venirii voastre gci. — Tatăl med, răspunse Danieloff, sunt doul ani de cînd am avut ocaziunea ca să scap viaţa şefului cavalerilor negii, Hat-chim-Bachi. (Va urma) „EPOCA‘^ziar cotidian^ CUPON 5 Martie 1*07 «ri-iîlnft vn UI» »ce»t cnpon din .EPOCA. şl ’l v» trimite, «taft II v» preaenia la librăriile aratale unii Joa, are drept la nnu! dl ti premiile CC PRK’fCBl HK-IIIISE dl si listele respective. Cuponul acesta e valabil pinii la li Martie ora 7 seara. Cititorii d!n provincie pot trimite «ostul lu mitre) peştnlo adăogi U<1 porto. Premiile „EP0CEI“ La Librăria C A ROL MCLLE'B Oalei Victoriei No. 58. In loo de Nnma Bsltade- Hâdulrncti /., Amintiri asupra Istoriei regenerărel Komîne, safi Evenimentele de la 1848. Un volum xnare de peste 800 pagini Riohter Eugen, Unde duoe socialismul. Jurnalul unul luorător. Traducere de Al. A. C Sturdxa cu o prefaţă de N. FUipescu. ...... FiUpeneu IV., Alhil ţi Roţii - - • IVegulemou Petru, Polemice • • — Palohologla stilului • Via tiu {ii Alea., Un an de luptă • • — Iubire .poesil................... — Din go^nauWfţel (ediţia Grae7e) Zamfir en cu îJtiiiiu Larâo Nouăţl Limî Vechil Hdjdilii B. P., Ioan Vodă cel cumplit, volum ilustrat introdus în şcoli. (Oop4e Frttnpaia, Poveste tristă, roman tradus de D. Stănoesou ... Miehditnueu St. t'., Inceroărl oritioe asupra învătămîntulu! nostru primar, ed. II 1.00 Lir>e*ou t. Soany îngerii lui Rafael fante-ale originală în versuri în 8 aote . KjOhmeyer M.> Un nofi mijloc p8utru a preda ooplilor limba germană Roman M. Poezii (ediţie populară) -Radu B. Ranettif Epigrame . Kb*t 0 1.60 0.76 4.00 0.10 0.15 0.70 1.00 1.60 1.80 1.60 1.00 1J0 1.10 l.if 1.0C 1.00 0.78 ISA OJO 1.00 c* 148 2.00 4.00 1.00 2.40 140 La Librăria «LA BINEBiCl ALBA. (Calea Vlotoriel 83) Th, Speran[ă Homer întinerit — Anecdote Populare (voi. I) La Librăria IO. IIAIMAV, Bucureşti Radu tt. Ro&etti. Fără iubire, ediţia 1- lustratfi ................. Calendarul Familiei, ilustrat, 189T. • Ijioeucu. Cerşetorul, dramă-ldilă originală 4 Floarea dlu Firenze, oomedie-1- dilă originală................. JVecuial for ga. Poezii (1890—1893)-StdnceNcu Dnm. Snoave. ... IttiduleHcu-iVigcr. Scriitori, cititori, critici 1.— Condiemcu. Conducerea şi întreţinerea maţlnelor de vapor -Cooder /. Fenimore. Ciorap-de-plele, poveşti americane, I voi. în 4-o ilustrat. Ica librăria €. SFET&A (Sf. Gheorghe) Vatra, anul I................... — anul II........................ Caragiale, Note şi Bohiţe» Theodoroficu tJ. Bes*., Oronlca din Nurnberg ...... Flamarion, ......................... Augietr, Aventuriera • • - - . Administraţia ziarului nostru primind eilnio numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epoceî, anunţăm acestora că cererile lor tre-Jmesc adresate direct îibrărlil&r a-ratate fu josul cuponului însoţite de preţul redss» m care se oferă acele premii. 0 60 0.30 1.— 0.65 1.— 0 65 1.— 0 65 2.— 1.20 i.io 1- 1.— 0.65 2.— 1.20 6.- 8.- 3 A 24.00 11.05 10.00 200 1.00 1.80 0.76 1.00 0.60 S.GO 1.00 Pfllia 8ABNER 500.000 Frakcsii SUBSCRIPTION Noiveau Digtionnaire Encyclopeoique Universel lllustrâ — repertoire des Connaissances Humaines socs JULES TROUSSET ------------------------ LAUREAT DE S0CIETES SAVANTES Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urina unei analist foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus in vînzare în Bucureşti vechea şi,.prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; Mu inegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romtnştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtiol «Panama» : Bucureşti str. PtnzarI No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandcle din Romînia. N. drig'orescu 43, f'aleu Victoriei, 43 j vis-ă-vis de cofetăria Capşa, Bucureşti I ^ Aduce la cunoştinţa j tSSlp onorabilului public, că [ fejj în atelierul meO se con- ăflS fecţionează încălţămin- te pentru dame, co-1 pil, diu materialele cele | mal fine. Comandele se I j efectuează prompt: se găsesc şi în- j călţăminte gata cu preţuri moderate. N. B. Pentru conservarea încălţămlntelor re-1 ] oomand veritabila Crtina-meUoniană neagră şi I | culori din fabrica «UROWN şi SON j din Londra : Feriţi-vă de contrafaceri Guturaie, Tuse MpM—M Grippe, Influenţa 6 Gros et Forts volumes in 4°, relids, ilustres de 3.700 magnifiques gravures repan-dues dans le texte. 1 Atlas de Bibliografie conteinporaino, compris dans le 6-e volume et 1 Atlas universel de 110 cartes en couleurs formant le 7 e volume, 185 frs. Payables par traites men-suelles de 10 frs. EA CEPTMOAiVEE#,F H sera attribue ă chaque Souscripteur du Nonvoau Dictionnaire Encyclopodique de Trousset Un Bon â Lots de 20 Francs de rExpositlon ITuiversell© de 1900, donuaut droit nnx nvanlngeN sui vani» s 1. 20 tiosets d'entroe» de 1 fr ; > 5 LotsdeSOO.OOO = 2.500.000 < TI es* Bffnctnft fi Tirii- 2. KiSduftions des prii con sen- > 111 ebt eUeCtU0 B lira ties pour lea voyages par Ies Cam-pagniea de chemins de fer et de < buteaux, ou răduction de 25 o/o j aur Ies prlx d'entree dans Ies iita-' blissements de spectaclea â l'in* torieur de l’Exposition; 3. Partlclpatlon aux tlrages a- t yaut lleu par Ies soios du Oredit < Fonoier deFranoejusqu’au 25 Oct. j 1900 et dont le montant s'elăve ă , 6.000.000 de franca. 24 - 100.000 = 2.400.000 j • ges par an : 25 — 10.000 = 250.000 [ i en f^vrler , , . . 1 de 500.000 59 — 5.000 = 295.000 < , en avril. , . , > en juin . . . , 150 — 1.000 = 150.000 < ; enaoăt. .. . 12 de 5.000 4.050 — 100 = 405.000! >enoctobre. . 80 de ( en dfioerabre.OOO de 1.000 100 Total 6.000.000 > soit 955 par an. La plus Pratique des Encyclopâdies 1. Parce qu’elle no renferme que oe qu’il est ndces8air« de savoir; 2. Par la clarte de son texte, comprfe-benslble pour tous; 8 Par rimmense etendue de ses ma- tifcres; 4. Par ses gravarea complotant rinteli-genoe de ses des 'riptions. Le plus Populaire des Dictionnaires 1. Par son car&vtcre llsible pour toutes Ies vues et pmr tous lea âges; 2. Par la modioitd de son prix, eu egard au nombre oousidfirable d’ouvrages dont II tient lieu; 8. Par son mode de vente qui le met ă la portee de toutes Ies bourses. Rien a payer d’avance. — Les septs volumes comprenant le Dictionnaire complet, sont livres immediatement. Envoyez les demandes ă la Librairie BASILR NICOLESCU, 8, Strada Biserica Enei, â Bucarest. Cea maî bună APĂ MINERALĂ PURGATIVĂ este aceea de la: BliKAKO-Iaşi premiala cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d-niî medici. Efect prompt si sigur. l>o.să mica. gust plăcut. Cereţi «Iar mintal Apă minerală fie BREAZII care se găseşte la toţi vînzatoril de APE MINERALE din Ţara. Constantin Simionescu Doctorand tn Medicină Paris, Baulovard Moutparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor caii vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiuue şi prin l•nre«lx>nd«ntă Higiena dinţilor şi a gurel ISA IA KE9ALA (din Palatul Eforiei) Bulevardul Kiisabela Aduce la cunoştinţa Onor. Public că cu începere do la 1 Mari ie a. c., so va servi ItAi de abur ('I. II Pentru bărbaţi în zilele do: Marţi, Joi, SîmbflUt şi Duminecă; pentru femei: Lunea. Mercurea şi Vinerea. Preţurile sunt • 1 leii, iur Vinerea şi Dumineca 50 bani. Direcţiunea. Dentistul M. BACHER Membru ai academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta dentistieâ la expoziţia din Bruxelles, Bordeaux şl Lyou ele. Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa Tfirek. Consultafiunî 9—12 a. m. si 2—5 p. m La Typograilu EPOCA se află de artă şi de lux în Litografie vînzare hîrtie maculatură cu 40 ban! kilogramul îu pachete de cîte 10 ki-olgramo. Litografia Grassiany s’a reinstalat ISncureucI 43 Calea Victoriei 43 (lîr.gă magasinul de musică Gebauer) Execută orl-ce lucrare de şi Tipografie. Medalie de aur, Vlena 1883; Medalie de argint,] | DuoureştI 1893; Medalie de bronz. Paris 1893-Autorizat de consiliul de hiyienă ţi salubritate publicO. » E N T A LI N A] ESK.VŢĂ pentru ti CU A şl PULBERE VEGETALA pentru OINţl ] ale doctorului S. KONYA Sunt două dontifrice recunoscute in I ţară şi în străinătate ca cele mal bune penlru conservarea dinţilor.curăţeniel şi higieneî gurel, dindu-I tot odată un j miros plăcut. Preţul: Un flacon Dentalină fr. 3,50 | Pulbere de dinţi, fr. 3. Deposite: in Iaşi, la Farmacia Fraţi I lionyii; în Burureşlf, la Farniariile F. W. Ztlrner şi F. Broşa, la Drogueria I. Ovessa şi la Parfuinoria „Stell]a“. lusuxMâaaMUHMHHBM WATSOM & Y«SIKLL MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BUCURESCÎ. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl MARSHALL SONS & Co., GASNSBOROUGH | LOCO MOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite. ] [ TREERATOARELE unice care treerâ cel mal mult şi scoate ce mal curat. [BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mai! mare scoţînd boabele curat. [ STABILE pentru puterile cele mat mari, ca sau fără condeusaţiuue, orizonta.e safi verticale. [ CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu safi două tuburi de foc. [CAZANE tubulare cu stabilă suprapusă. CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt. [MAŞINI de macadamisat (presat) şosele. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cafaloetge ilustrate gratia fi franco. Bucureşti. — Tipografi* kiJUi.A Strada Qemeutei JMo. 8. —Bucureşti. www.dacoromanica.ro