SERIA IL—ANUL m, No. 395
ISdiţia a ti*©ia
MERCURI, 5 MARTIE, 1897
NUMĂRUL^IO BANI
ABONIJIMTELE
încep la 1 şi 15 ale fle-căreî luni şi se plătesc tot-il’a-una Înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi strein&tate	prin	mandate	poştale
Un an in ţară 30	lei;	în	streinălate	50 lei
fase luni ... 15	>	»	>	25 »
rel luni . . . 8	»	>	»	13 >
Un număr In streinâtate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3.
NUMÂRUL^IO BANI
ANDNCKJKILE
In Bucureşti şi judeţe se vrimesc numai la Administraţie
In streinălate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnuncinrI la	pag.	IV..0.30	b. linia
»	»	»	III.....2.—	lei	*
»	»	»	II......3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei riadul
Un număr vechii! 30 ban!
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
BALAMUCUL COLECTIVIST
NU SE POATE
Criza pe care a descliis'o d. Sturdza prin demisia sa a dat loc erl la Senat la o primă luptă între AurelianiştI şi Sturdziştî, primii întrunind 4(3 de voturi, iar cel de pe urmă 34 de glasuri.
OrI-cit ne-am bucura de aceste desbinărl, nu putem da nici o însemnătate unor asemenea voturi. Se poate ca d. Aurelian să aibă, în Camere, nu numai majoritatea, dar şi unanimitatea. Pentru diurne, jetoane de prezenţă, şi gheşefturî, Camerile acestea sunt gata să vîndă şi ţara.
Totuşi, chiar cu unanimitate, regimul liberal, ast-fel cum e re-presintat în guvern, nu o poate duce înainte.
Indiferent de cuantumul voturilor de care poate dispune guvernul în Parlament, sunt unele lucruri cari moralmente sunt imposibile, este un nivel moral mal prejos de care nu e permis unul guvern să cadă.
El bine, orl-care ar fi numărul de deputaţi pe cari i-ar putea cumpăra guvernul, e un lucru pe care îl putem afirma şi anume că Romînia nu poate merge înainte cu un regim ca acesta.
Preşedinte al Cameril e un alcoolic inept; preşedinte al Senatului se pregăteşte a fi d. Petre Grădişteanu. Preşedinţia consiliului în mîinile unul incapabil ca d. Aurelian. Politica externă încredinţată unul chimiţă ca Stoicescu. Ministerul cultelor dat pe mîna unul escroc ca Ghiţă Mârzescu... Aceasta nu se poate, orl-cîţî aderenţi ar aduna guvernul în Camerile sale compromise.
Inconscientul care presidează acest cabinet crede că poate suplini insuficienţei guvernului său prin concesiunile sale celei mal nesănătoase demagogii. Pentru gloria unul Aurelian, ţara nu va face experienţa teoriilor „Lumel Noul“.
Aceasta, încă o dată, nu să poate.
Guvernul poate să capete toate unanimităţile, dar ţara nu va tolera un asemenea regim.
RIDICULUL AURELIAN
EI, vă place ?
D. Aurelian, cocoloşul de carne care ţine loc de ministru prezident, lăţeşte în tonte părţile svonul cum că noi, conservatorii. ne temem do d-sa şi că din acest sentiment do teinero porneşte ostilitatea dulce pe caro ’î o arătăm în presă.
Auzi dumneata ! L-am adus Ia putere noi; îl menţinem tot noi—şi pentru că, une-orî, îl aducem aminte că trebue să lucreze, cît de cît şi pentru ţară, minorul pe care ’l epitropisim se laudă că no temem de el!
Asta întrece orî-ce închipuire.
N’am adresat nici un apel către ţară ; n’am făcut nici o întrunire, nici o manifestaţie—ba din potrivă ’I am împede-cat adversarul de n-l răsturna, şi, pentru că din cînd în cînd îl sfătuim să fie mai puţin ridicul, daca se poate, d. Aurelian scoate vorba că ne temem de d-sa.
Preşedintele consiliului do miniştri no iuspiră aşa de puţină temere, în cît, cînd îl vedem pe banca de supliciu, ne aducem umilite de răposatul Atanasiade, care, surprins la 1886, in mijlocul stradel, de către divizionul do jandarmi cari şarjaţi mulţimea, ridicaso bastonul şi, flxînd din
depărtare pe maiorul Fănuţă caro năvâ-lia în galop, îl striga cu convingere :
— Să nu te apropii, mizerabile, că te sdrobesc !
PENTRU „VOINŢA NAŢIONALI"
Pe cînd noi susţineam că «relntărirea» d-lul Sturdza ca şef va face şi mal de-săvirşită dezbinarea partidului colectivist—iar experienţa ne-a. dat foarte repede toată dreptatea—Voinţa Naţională nu mal isprăvea cu osanalele pentru a-cest mare eveniment. Iată cîte-va mostre :
(Din No. 3047 cu data de Vineri 21 Februarie).
Ziua de erl a fost. pentru partidul na-ţional-liberal, o zi din cele mal frumoase.
Reîutărirea d-lul Dimitrie Sturdza în si-tuaţiunea excepţională pe care o ocupă, în partidul liberal, ca şef, de la 1892 încoace. a pus capăt ştirilor răspîndite a-supra neînţelegerilor ce ar fi existîncl între amicii noştri şi va presinta din nou ţârei partidul naţional liberal aşa cum e, strîns unit, disciplinat şi gata de a servi ţara şi Dinastia cu aceeaşi râvnă şi continuitate, ca în timpurile cele mal glorioase ale existenţei lui.
(Din No. 3050 cu data de Marţi 25 Februarie)
Alegerea d-lul Dimitrie Sturdza ca preşedinte al Senatului, cu unanimitatea voturilor exprimate, şi deplina încredere pe care partidul şi majorităţile parlamentare i-aă arătat-o ca conducător firesc şi real al lor, dovedindu-ie încă odată perfecta armonie şi disciplina neatinsă ce domnesc în rîndu-riie noastre, le indica, în acelaş timp, adversarilor noştri, că era combinaţiilor şi speculaţiunilor politice, pe socoteala intrigilor şi frămîntărilor dintre noi, le era închisă şi că singura lor cale de urmat era să reia tirul calomniilor şi violenţelor nesocotite.
(Din No. 3051 eu data de Miercuri 26 Februarie)
Alegerea d-lul Dimitrie Sturdza ca preşedinte al Senatului şi încrederea pe care partidul naţional-iiberal i-a exprimat-o din nou ca conducător al săă real şi necontestat, a adus atîta turburare, în rîndurile lor (opozanţilor), în cît nu mal ştiil la ce expediente să recurgă pentru a înfăţişa altfel lucrurile de cît sunt în realitate.
De nu i-o li cu supărare Voinţei Naţionale, am dori să ştim care e, după părerea sa, însemnarea demisiunil de Sîmbătă a d-lul Sturdza şi rostul votului de erl de la Senat.
CARE COLEGIU?
Cit de adevărată este opiniunea colectivistului care a zis că demisiunea d-lul Sturdza din prezidenţia Senatului este rezultatul unul acces de epilepsie, se dovedeşte şi din următoarea împrejurare.
Supărat de... multe şi de toate, şeful efectiv al colectivităţii şi-a adus aminte că a împlinit 64 de ani, şi cu toate că cu o săptămînâ mal înainte se simţea aşa de viguros in cît nu primea această demnitate de cit cu condiţia ca ea să Însemneze recunoaşterea, implicit, a calităţii sale de conducător al partidului, a demisionat şi din sarcina de preşedinte al Senatului, şi din şefia partidului, care era un atribut al acesteia, şi din clubul liberal, şi! din sarcina de mandatar al alegătoiilor colegiului întîiu de Senat din Ilfov.
Şi ce se întîmplă ?
Se constată—spre marea plăcere a cetăţenilor din Ilfov, şi spre adînca ruşine a celor din Brăila, se constată că d. D. Sturdza, prezidentul Senatului, şeful efectiv al colectivităţii şi membru al clubului libera1, este secretar al Academiei, colaborator al d-lul Bianu şi preşedinte al Creditului funciar rural—dar reprezentant al colegiului întîiă de senatori din Ilfov, ba.
IJ. Sturdza, într’adevăr, reprezintă, în Senat, colegiul întîiă de... Brăila
Felicitam pe alegătorii brăilenl pentru perspicacitatea cu care aă ştiut să aleagă un senator care dă atîta atenţiune colegiului în cit nu’şl aduce aminte pe eare’l reprezintă.
Păţania d-lul Sturdza aminteşte pe a cazacului, care, împuşcat in râsboiă, e dus la spital şi, pe când doctorii îl sondează prin toate părţile ca să’l extragă glonţul, 11 întreabă :
—	Dar ce căutaţi ?
—	Glonţul.
—	Care glonţ ?
—	Glonţul cu care ai fost împuşcat.
—	Aşa ?
—	Negreşit.
—	De ce nu spuneţi, oameni bun)? Glonţul pe care’l căutaţi e In buzunarul surtucului mefl...
BALAMUCUL COLECTIVIST
Sitnnţinnen generală.— Iii grupul an-reltaniştllor. — In grupul sPurd-zişlilor. — Iu grupul „sălbatecilor”.—In grupul flevlştilor.
Sihifiţiiniea yeneraiă
Nota exactă a situaţiuneî este că nici d-1 Dim. Sturdza nici d-1 Aurelian nu ştiu ce fac, nu ştiu ce va aduce ziua de niîine, si nu ştiu maî mult de cît orî-care reporter.
D. P. S. Aurelian, de pildă, tratează în acelaşi timp şi cu fleviştiî şi cu sturdziştiî şi cu vernescaniî, căci d-sa n’are de loc în gînd să se retragă de la putere, ci aşteaptă să fie dat afară.
D. Dim. Sturdza, pe de altă parte, nu ştie dacă trebue să se împace cu d. Aurelian sau să’şî reînoiască demisiunea. D-sa se teme de o trădare din partea d-luî Gogu Cautacuziuo, se teme de o împăcare a aurelîauiştilor cu d. Fleva, se teme pînă şi de umbra sa.
Poate, însă, ca votul de ieri de la Senat să’l decidă să-şî reînoiască azi demisiunea.
Spre a da un tablou complect al balamucului colectivist, un redactor al nostru a făcut o anchetă în tabăra colectivistă şi a constatat următoarele:
luf/riipul niirellaniştilor
In tabăra aurelianistă sunt două curente mal pronunţate ; primul e ca guvernul să meargă înainte aşa cum este, fără a mal ţine socoteală de d. Dim. Sturdza. Şi în cazul cînd această situaţie n’ar conveni d-lor Gogu Cantacuzino şi C. Stoicescu, căci ar sfirşi prin a se retrage, atunci grupul se fu-sioneaze cu vernescaniî şi cu fleviştiî, punîndu-le la dispoziţie cîte un portofoliu.
Se vorbea aseară că dacă acest curent va triumfa, atunci d. N. Fleva va lua portofoliul justiţiei, d. Şendrea ar trece la lucrări publice, d. Porumbaru la externe, d. I. Vericeanu la finanţe şi d. C. Dimitrescu-IaşI la instrucţie; iar d. Mîr-zescu s’ar retrage de bună voie spre a se alege preşedinte al Senatului.
Al douilea curent, foarte slab de altfel, e pentru o împăcare cu d-nul Dim. Sturdza.
In i/rupiil Htiu'dwAHiiior
Sturdziştiî sunt alît de devotaţi şefului lor, în cil nu admit de cil ori revenirea d-lul Dim. Sturdza la cîrma Statului, ori retragerea întregului partid de la putere; contrariu mulţi din-tr’înşil, vr’o 15 senatori şi vr’o 25 de deputaţi, sunt liotărîţl a face opoziţie intransigentă guvirnulul sau în cazul cel mal favorabil a se retrage din partidul liberal şi a sta în expectativă. A-ceştia sunt d-nil Mişu Schina, Al. Dju-vara, C. Nacu, Stolojan, Djavara, Fe-rechide, Ştefan Filipescu, general Ca-targiu, colonel Negel, Zăgănescu, Epu-rescu, P. Stoicescu, Ionel Brălianu...
Aceştia combat cu înverşunare pe a-ceia din amicii lor, cari cer să nu se precipite lucrurile, ci sturdziştiî să se grupeze împrejurul d-lul Gogu Canta-cuzino spre a-’l hotărî să nu demisioneze diu cabinet.
In i/rupul «sălbatecilor:
Grupul «sălbatecilor» este foarte în-dirjit în contra d-lul Dim. Stuudza şi nu admite de cît o singură soluţie :
Un minister Âurelian-Cantacuzino-Lascar.
El cred că partidul liberal merge spre o distrugere totală, fie cu d. Sturdza, fie cu d. N. Fleva. Combat ori ce alianţă cu Fleva şi mat ales intrarea acestuia în minister, şi sunt liotărîţl toţi a se grupa împrejurul d-lul Gogu Cantacuzino.
Şi d. Cantacuzino înclină foarte mult spre acest grupi fiind pe punctul de a trăda pe d. Dim. Sturdza şi a hotărît a nu-şI da demisiunea.
Acest grup se compune din d-nil Dim. şi Dan Brătianu, I. Procopiu, Gr. Em. Grădişteanu, căpitan Vâsescu, Dela-vrancea, N. Xenopol, V. Chiriţopol, etc.
In ffpupul //t riştilor
Fleviştiî au suspendat orl-ce acţiune în contra guvernului. El speră că d. Em, Coslinescu va stărui să-t împace cu guvernul şt că în schimbul sprijinului lor vor căpăta două portofolii : unul pentru d. N. Fleva şi altul pentru d. G. Scorţescu.
In acest sens se zice că dinşil au şi făcut deja oare-carl demersuri.
*
* *
Iată tabloul fidel al balamucului colectivist. Şi din acest tablou reiese cu mai multă evidenţă numai un singur lucru, anume : trădarea d-luî Gogu Cantacuzino faţă de şeful său, d. Dim. Sturdza.
TRIBUNA POLITICA
Colectiviştii nu ştiu să facă un singur pas fără a se compromite de două ori cel puţin.
Dezbinarea partidului e ajunsă la culme. Demisiunea dată Sîmbătă de d. Sturdza inseibna ultimul grad al boalei.
Ce aii făcut colectiviştii ?
Sîmbătă, aii respins demisiunea d-luî Sturdza, manifestînd ast-fel ’în favoarea lui.
Luni, aii hotărît că Senatul poate ţine şedinţe şi fără d. Sturdza, manifestând ast-fel în contra lui. Căci, prin votul de erl, majoritatea Senatului a dat cu piciorul in d. Sturdza.
Mai mare caraghiozlîc nici că se poate.
Şi d. Sturdza n’a fost mal serios de cât partidul d-sale.
Demisiunea fiindu-I respinsă Simbătă, d. Sturdza trebuia ori să vie la Senat, ori să-şi reînoiască demisiunea.
N’a făcut nici una nici alta.
Mal mare balamuc şi batjocură nici nu se poate; colectiviştii de toate nuanţele şi de toată mîna, inclusiv şeful, se fac de rîs pe toate potecile, vroind să dreagă treaba.
Şi tot nu vor scăpa de ce se tem.
INDUSTRIE NOUA
Pe m&suriî ce se îaSspreşte lupta pentru e-xistenţîi, colectivistul caută mijloace nouî spre a’şt îndulci traiul.
Locurile de la instituţiile financiare sunt insuficiente pentru liota de desculţi cari aă prins gustul vieţel comode şi luxoase; Banca nu mal poate improviza, îutr’o noapte, milionari din oameni cu haine de dril.
Nouî mijloace de traiă, deci, trebuiaă căutate pentru existenţele îndoioase. De aceea s’a creat, deocamdată, Casa Rurală — un fel de samsarlîo permanent pentru îmbogăţirea haimanalelor rămase neprocopsite de pe vremea cînd curgea lapte şi miere pe capul colectivităţii.
Dar proiectul acesta a ajuns abia pînă la pragul Senatului şi pînă va deveni lege — daca va deveni, cu întorsătura ce aă luat lucrurile — stomacul voraoe al colectivistului cere de măcinat.
Aoestoî necesităţi s’a supus, pasă-mi-te, d. Fi-lipoiu, primarul Drăgăşanilor, cînd a închis iu pivniţă pe farmacistul Molner şi l-a torturat pînă ’î a smuls poliţe în valoare de 10.000 leî.
Şi ca dovadă că tîlhăria este socotită, printre colectivişti, ca o industrie curentă, este faptol că purtarea primaruluî-bandit am adus-o do mult la cunoştinţa stăpînirei şi nimeni nu s’a emoţionat. E adevărat eă procurorul de Vîlcea a făcut un simulacru de anchetă, dar Filipoiu, supărat şi de această inofensivă formalitate, a luat la goană po spiţerul jefuit, l’a "alungat pînă la gară, şi aci, în văzul tuturor călătorilor, l’a bătut, cu dorobanţii primăriei, pînă l’a umplut de sînge.
De cînd ne gnvornează colectivitatea, a ajuns lumea să regrete oblăduirea turcoască.
TRIBUNA LITERARA
IMPRESIUNI DIN ŢARA MOŢILOR
Adunarea despărţimîntulul «Asociaţiu-nel Transilvane pentru literatura şi cultura poporului român».
Se vestise în Munţii Apuseni că se ţine, Duminică, la BuciumanI, adunarea aceasta căreia Ungurii încearcă acum să-I pună căluş. Vestea, banală in România liberă, produsese o adevărată revoluţie la Moţi.
De la Zlatna şi piuă dincolo de Vidre, Ia poalele legendarului munte Găina, in vederea acestui eveniment cultural e o mişcare febrilă, al cărei rost nu-1 pricepe de cît Românul ardelean şi nu ’l simte cu toată covirşitoarea lui intensitate de cât Moţul, cu inima lui caldă, cu judecata Iul pătrunzătoare şi cu aprinsul lui dor de a-şl lumina ochii minţii.
încă din ajun drumul de la Scărişoara pinâ la Abrud e o trâmbă de oameni in straie de sărbătoare.
Valurile cristaline ale poeticului Arieş se rostogolesc printre două şire de ţărance, al căror costum pitoresc face o răpitoare armome cu chipul lor deschis, frumos şi de o sănătate viguroasă.
Pe şosea, procesiunea de trăsuri ale bogăţaşilor nu se mal sfirşeşte.
Răsună munţii de glume şi de cântece ; brazii, cari împodobesc dealurile cu un fantastic covor verde, repercutează sgomotul de voioşie al veselilor pelerini.
Toată această lume care se scurge în talazuri pe toate potecile munţilor, poposeşte noaptea la Abrud, unde comitetul’ de recepţie se multiplică pentru a le găsi gazde şi d’aie gurel.
A doua zi, când cele d’inlîl raze de soare s’arată, sfios, pe creştetul munţilor, tot ce-l Moţ porneşte spre BuciumanI, obiectul călătoriei.
La poalele Detunatei, moţimea de dincolo de Abrud se intilneşte cu norodul care năvăleşte din spre Zlatna şi împrejurimi. Atunci, văzută de departe, această mulţime de oameni, de flori şi de podoabe pare o oştire de suflete voioase, oştire care e biruitoare şi când cade ingenuchiatâ sub câlciiul de plumb al duşmanilor aziaticl.
Şi merg şi ciută şi rid.
In faţa şcoalel din BuciumanI—danie lăsată cu limbă de moarte de către întru fericire pomenitul popa lancu, cel care purta obiele de atlaz când mergea băişagul bine—in faţa şcoalel, zidită in pintecele unul deal, e tîrg de săptă-mînă.
Un furnicar de care, de mărfuri şi de bolbotine: o varietate de costume şi de chipuri—un bîlciil, o menagerie, o panoramă.
In deal, Ia biserică, un preot tinăr şi blajin—o figură de Cbrist- face o slujbă de ocazie. Docenţii, ucenicii în pravilă şi chiaburii cărturari ajută, în cor, pe cîntăreţt, cari, stimulaţi de solemnitatea ocaziei, caută, cu multă bună-vo-inţă dar cu foarte puţină isbîndă, note sărbătoreşti în organul lor istovit.
Pe bănci iatl loc, intr’o parte, bărbaţii, într’alta, femeile—şi Ia mijloc, printre spaţiurile goale, epitropil bisericel fac servicii, caută locuri şi aşează pe poporenl după rang şi după poziţia ce ocupă în societate.
După slujbă, care e mal demnă, mal atrăgătoare şi mult mal impozantă de cât la noi, preotul rosteşte o predică in care amănunţeşte scopul convenirel, şi apoi biserica, perzind earacteru-I de sanctitate, rCmîne o simplă sală de întrunire.
Prezidentul provizoriii al despărţimîntulul—un tinăr avocat de mare valoare —spune cile-va cuvinte de ocazie: scurt, cu minte şi cu largi vederi romîneştl ; coşarul expune socotelile, un alt mădular al despărţimîntulul înscrie pe nouil membri —ceea-ce se traduce prin noul zloţi in casa comitetului—şi apoi se face alegerea de comitet pentru anul viitor.
Pe sub seară, după ce KOndy, birla-şul de la cassina romînă din Abrud, ’şl-a omenit vendioil, se întinde, la temelia şcoalel, o ţărînă, ale cărei voluptoase valuri iuţesc piuă şi sîng le Inţelenit din vinele moşnegilor lacomi de privelişti ispititoare.
Şi cînd soarele alunecă, par’că cu părere de rări, după sprinceana muntelui, cortegiul se reface şi procesiunea por-
www.dacoromanica.ro
2
neşte înapoi—spre marea mlhnire a sbur-dalnicelor dănţuitoare care duc cu ele, ca o reverie dulce, amintirea accentelor, când blajine, când furtunoase, ale c eteraţilor.
Si iar răsună văile de voieşie şi de duioase cîntece; iar repercutează brazii glumele fetelor, reflecţiile bătrînilor şi şoaptele vinovate, dar discrete, ale flăcăilor.
Şi, fiind-că, după o zi de petrecere cordială şi din belşug drumul se face anevoie, zorile de aur ale dimineţel surprind, printre rîzătoarele viorele care luminează văile munţilor ca nişte ochi de fată blondă, şi pajiştea de floricele care se întorc de Ja adunarea despăr-ţimintulul Asociaţiunel Transilvane pentru cultura şi literatura poporului român.
ti. BâdnlfHcn.
B'undaUunea Carcl a fost inaugurata Duminică ca sală de conferinţă. D, Jules Brun a avut o-noarea de a vorbi cel d'intiiil. inaintea unul numeros public de studenţi universitari.
D.	Jules Brun e născut curtezan—fie zis fără nici o intenţiune răutăcioasă; el a făcut elogii bine alese Regelui, Reginei, perechii moştenitoare şi posterităţii Lor, rectorului Universităţii, d-lul I. Kalindero, d-lul G. Dem. Teodorescu, studenţilor, urtnd în viitor o Rominie mare.
Aplauzele se înţelege de sine că nu mal sfîr-şeau.
D. Jules Brun ne mal avînd să lupte in contra acusticei deplorabile a Atheneulul, a putut să detaileze cu un deosebit succes, bucăţile cele mal remarcabile din Ront.ancero-Roumain, o-peră pe care o lansează cu un deosebit talent şi artă de reclamă, lucru care de altminteri nu este de loc criticabil.
După fragmentele epice, d. Brun face o mică escursiune in domeniul liric, recitind, le Monde, la Plainte, şi Ies Hirondelles. Studenţii a-plaudafi cu frenezie, pe cînd d. Mirzescu începuse să sforăe.
*
* *
Cunoscutul violoncelist Dimitrie Dinicu orga-uisează o serie de trei concerte de cameră, cu începere de Simbătă, 8 Martie.
Aceste concerte sunt foarte apreciate in străinătate şi nu ne îndoim că vor interesa şi la noi pe amatorii de muzică clasică.
Exemplul il dă chiar M. S. Regina, care a promis că va asista la toate concertele.
Aceste serate se daţi în sala conservatorului de muzică şi afl un caracter intim—numărul locurilor fiind foarte restrîns.
Biletele se găsesc la magazinul Gebauer.
*
* *
In editura librăriei David I. Benvenisti, din Craiova, vor apare în curînd ediţia a doua din Viaţa Im Ims, celebra carte a lui Renan, şi vestita broşură Adevăraţii Israeliţt, traduse a-mîndouă de cunoscutul publicist B. Marian.
• INFORMAŢII
Criza guvernamentală. — Totul «le Ieri al Senatului
După terminarea votului asupra chestiei de a se şti dacă Senatul trebuie sau nu să ridice şedinţa, în semn de deferenţă pentru d. sturdza, d. general Catargiu făcea aspre mustrări senatorilor cari au no-tat contra. D-sa califica faptul de neagră ingratitudine la care numai d. Sturdza nu avea dreptul să se aştepte.
In acelaşi timp, d. Catargiu aducea a-cuzaţiuni ministrului Lascar că ar fi in-gerat asupra senatorilor, stînd lîngă urnă.
Adevărul e că dacă ministrul de interne stătea de o parte a urnei, de cealaltă parte steteau d-nii P. Stoicescu şi general Catargiu, cari rugau pe senatori să voteze pentru ridicarea şedinţei.
Atitudinea d-lui Petre Grădişteanu era viii comentată ieri prin culoarele Senatului.
La început, avea aierul de a fi favo-vorabil ideiei că Senatul trebuie să ridice şedinţa; mai pe urmă, însă, cînd a văzut curentul, s’a declarat contra. Cînd s’a început votarea, d. Grădişteanu ingera pe faţă asupra senatorilor, spunîndu-le «alb la alb şi negru la negru».
Purtarea aceasta a d-lui Grădişteanu era obiectul celor mai vii critici din partea sturdziştilor, cari nu pot uita că acuma 8 zile vice-preşedintele Senatului a cerut d-lui Aurelian să se retragă pentru a face loc la guvern şefului«efectiv» al partidului'
D. Andrei Vizanti, senator de Iaşi, şi-a plătit poliţa ce d. Sturdza trăsese asupra d-sale.
D-sa îşi explica atitudinea în următorii termeni, ieri, la Senat:
— Nu am nimic cu d. Sturdza şi nici nu i-am cerut vre-odată ceva, pentru ca să nu mi dea şi să am dreptul să mă supăr. Nu înţeleg, însă, că d-sa, după ce acum 8 zile ne-a cerut să sprijinim guvernul, acuma să facă pe supăratul şi să ne împiedece de a lucra. Ţara nu ne-a trimis în Parlament ca să discutăm supărările d-lui Sturdza.
Pentru astă-zi, după cum afirmau mai mulţi senatori, se pregăteşte un nou asalt.
Sturziştii vor să provoace un vot de încredere pentru d. Sturdza, spre a înlătura efectul votului de blam de ieri.
In acest scop, d-nii Schina, general Catargiu şi Petru Stoicescu, făceau eri poan-tajul voturilor sturdziste.
Acelaşi poantaj s’a făcut deja pentru Cameră şi s’aiî găsit 45 voturi sturdziste. *
* *
Se lac mari stăruinţe pe lingă «l-nJi tiogu Caiitacuzino şl C. Stoi-eeseu să nu demisioneze «llu cabinet lu ulei un «*as ţi la nevoie să prefere o ruptură cu <1. Dini. Sturdza.
♦
* *
Un deputat amic §i devotat al d-lui Gogu Cantacueino a declarat,
EPOCA
ieri, că d. Dim. Sturdza a fost ales numai in urn a telegramei pe care i-a adresat’o M. Sa Regele la Iaşi cu ocazia congresului liberalilor în 1892; această alegere a fost, însă, forjată, a fost o surprindere pentru toţi, înscenată de d. An. Stolojan. Prin urmare partidul nu trebue să se ia azi după toate capriciile d-lui Dim. Sturdza, ci să profite de ocazie spre a se scăpa de el.
*
* *
D. Eugen Stătescu a fost rechemat «le urgenţă fu capitală «le către amicii săi.
D-sa a răspuns telegratic d-lui Schina, că e mulţumit că evenimentele au dat dreptate opiniei sale exprimate cu ocazia crizei mitropolitane, etnd a susţinut retragerea parthlulu! liberal de la putere. A anunţat In acelaş timp că se va întoarce pe la finele săptămfnei.
*
♦ *
Aurelianiştil aşteaptă pe ziua de azi reînoirea demisiunei d-lui Dim. Sturdza.
Ei cred că în urma votului de eri, care e un vot de blam, d-lui Sturdza nu-i rămîne decît că se retragă cu de săvirşire în viaţa privată.
Chiar unii amici ai d-lui Sturdza admit aceasta.
*
* *
D-nii Ferechitie şl Al. I> j ti vara au pregătit eri la Cameră să depună o moţiune de încredere în d. 1>. Sturdza.
Moţiunea se va prezintă în şedinţa de azi.
Greva blumului Senatului
Ieri, la orele 4 p. m., s’a produs un nou şi însemnat incident la Senat. D. P. Grădişteanu, care presida, observă că nu mai este nici un domn secretar la biurou şi ast-fel, în conformitate cu regulamentul, nu se putea continua şedinţa.
Mai mulţi senatori văzînd pe d, dr. Petrini Paul, care este secretar, că stătea aproape de biurou, îl spun să-şi ocupe locul, dar d-sa face energice semne de denegare.
Atunci d. Grădişteanu spune că d. dr. Petrini şi-a dat demisiunea, care se va comunica astăzi Senatului.
In fine, neavtnd cum ieşi alt-fel din încurcătură, s’a suspendat şedinţa pe la mijlocul discursului d-lui general dr. Fotino, care vorbea în numele ministrului de resbel, şi aii plecat toţi să caute secretari.
D-nii Viişoreanu, Bastaki şi alţii au, fost găsiţi prin cancelariile Senatului, dar au refuzat să ia parte la şedinţă,
După cum se vede, se organizate o grevă. D. Dim. Sturdza, văzînd că Senatul şi-a permis să lucreze fără d-sa, a liotărît să-l pună în neputinţă de a funcţiona, lipsindu-l de secretari.
In timpul acesta d. ministru Vasile Lascar găseşte pe d. Al. Constantinescu, care nu ştiea despre hotărirea colegilor sef, şi luîndu-l aproape în braţe il aduce la biurou; vine şi d. Sturdza, secretarul, şi se redeschide şedinţa.
Mai mulţi senatori observă că tre-buesc să fie presenţl patru secretari cari să asiste pe preşedinte, cu toate acestea majoritatea încuviinţează ca şedinţa să urmeze numai cu doui şi în urmă cu unul, căci d. Constantinescu fiind informat de înţelegerea urmată între colegii set, se retrage şi d-sa de la biurou, aşa că d. Grădişteanu şi banca ministerială, care ceruse prin d. Vasile Lascar să se continue cu ort-ce preţ şedinţa, remîn] sprijiniţi numai pe d. Sturdza.
Intr’un moment de necaz d. Grădişteanu a exclamat, de la înălţimea fotoliului presidenţial:
— Dacă d-nii secretari nu voesc să vină la biurou, n’au de cit să ’şi dea demisiunile şi vom alege alţii în locul lor.
Se crede însă că lucrurile nu se vor putea petrece cu aceiaşi uşurinţă în şedinţa de astăzi, cu care s’a pronunţa d. Grădişteanu.
In adevăr, pe cînd acestea se petreceau în sala şedinţelor, cea mal mare parte din secretari nu plecaseră şi unii din ei au declarat că-şi vor da toţi demisiunile astăzi, susţinînd tol-de-o-dată că lucrările Senatului deveneau nule, pentru că art. 11 din regulament spune:
«Preşedintele va fi asistat pe rlnd la «biurou, în fie-care şedinţă, de ctte pătăm secretari.»
Din sorginte liberală atlăni eă votul «le ieri de la Senat ar fi costat pe guvern 30,000 lei.
La ordinea zilei eraţi fixate ieri la Cameră numai puţin de 5 interpelări şi anume:
1)	a d-lul N. Aslan asupra scoalelor din Macedonia;
2)	a d-lor Delimarcu şi Mala asupra mersului teatrului naţional. Trei interpelări ale d-lul V. Ienăşescu;
3)	asupra administraţiei judeţului Botoşani ;
4)	asupra atitudinel procurorului general din capitală, faţă cu mal mulţi de-jutaţl şi senatori, tn procesul Fischer; şi
5)	asupra administraţiunel Băncel Agricole.
Legea patentelor, care se allă iu studiul secţiunilor Camerei, întîmpină mari dificultăţi. Numeroase modificări afl lost introduse în proectul de lege presental de d. Cantacuzino.
Primul ministru, d. Aurelian, intervenind pentru salvarea lui de dezastrul ce-1 aşteaptă, şi-a permis să observe deputaţilor din secţia a doua a Camerei, că ar trebui să mal scurteze discuţiile, de oare-ce ntal sunt şi alte pro-ecte de legi care aşteaptă.
Această observaţie a provocat o adevărată furtună de protestări pe capul d-lul Aurelian.
D-sa a fost apostrofat cu violenţă de d. Secbiaris şi alţi deputaţi cari aft declarat că numai iad parte în secţiuni, dacă nu se lasă liberă discuţia proec-telor de legi ce se aduc în dezbatere.
Faţă cu această furtună, primul ministru s’a retras plouat.
Ministrul Mîrzescu, care fuge de interpelări, făcea pînă eri pe grozavul la Cameră.
Desvoltarea interpelărel d-lul Aslan asupra scoalelor din Macedonia, fiind fixată la ordinea zilei, preşedintele, d. Giani, arată că interpelatorul nu e faţă.
D. Mirzescu, care ştia de mal înainte că d. Aslan e bolnav şi n’are să poată să’şl dezvolte interpelarea, se ridică ca emfază de la fotoliul săfl şi spune preşedintelui :
— Vă rog să se constate că ministrul a fost faţă la interpelare.
Deputaţii au izbucnit in lisele la această panlalonadă a ministrului de culte.
D. V. Lascar, ministru de interne, a liotărît să ia în de aproape cercetare cazul medicilor I. Ştefănescu şi V. Crâ-sescu, din Prahova, suspendaţi, fără te-ineifl, pe timp de o lună.
S’a remarcat mult că d. Cogu Cantacuzino, ministrul de finanţe, nu s’a a-rătat eri nici la şedinţa Camerei, nici la aceea a Senatului.
La deschiderea şedinţei, se aflafl la Cameră toţi miniştrii. Numai d. Cantacuzino strălucea prin absenţă.
E de reţinut că ministrul finanţelor e tot-de-a-una absent când evenimente grave se întîmplă in partid.-
D. deputat P. Gorgos, din Vasluifl, este cu totul nemulţumit de modul cum este condusă administraţia acestui judeţ. D-sa este liotărît ca nu numai să se fretragă din comitetul liberal din localitate, dar să şi adreseze o interpelare ministrului de interne asupra des-trăbălărel ce domneşte în administraţia judeţului Vasluifl.
D. consilier de Curte Somow, prim-secretar al legaţiuneî ruse din Tokio (Japonia), a fost transferat în aceeaşi calitate la legaţiunea imperială din Bucureşti, în locul principelui Lwow, numit consul general la Budapesta.
EDIŢIA«3»
(Serviciul Agenţiei Komine)
Viena, 3 Martie.
La alegerile pentru Reicbsratli, comunele rurale au dat rezultatul următor: Austria de jos
7	antisemiţi, un membru al partidului german; Austria de sus, 7 conservatori; Silesia, 2 ger-manl-naţionall şi un clerical polones; Moravia,
8	tineri cechl, doi germani naţionali şi un antisemit ; Corintia, trei germanl-naţionall şi un clerical slavon ; Carniolia, 5 conservatori; Salz-burg doi conservatori.
Gratz, 3 Martie.
La alegerile de balotaj, colegiul sufragiului universal a ales pe candidatul democrat-socia-list cu 21.047 voturi. D. Gutjakr, conservator catolic, a obţinut 18,134 voturi.
Lemberg, 3 Martie.
Poporul, care aştepta sosirea alegătorilor a-restaţl la Davidow, a aruncat cu pietre asupra poliţiei şi a spart geamurile Secţiei.
Trupa a împrăştiat mulţimea. 8 manifestanţi şi 5 agenţi de poliţie aO fost răniţi. S’afl făcut 8 arestări.
Ordinea s’a restabilit.
ECOBBi
*** Direcţiunea exposiţiunel operilor artiştilor în viaţă face cunoscut că In conformitate cu regulamentul, expositiunea să va deschide la 1 Maia, iar lucrările destinate a figura in exposiţiune se vor primi cu Începere de la 1—15 Aprilie, In fie-care zi, de la orele 9—12 a. m. şi de la 3—fi p. m. iu localul exposiţiunel din palatul Ateneului Romlu.
«** Simbătă şi Duminecă 1 şi 2 Martie afl avut loc în ldserica Mlntuleasa din Capitală solemnitatea consacrărel ca diacon şi preot a d-lul Ieremia Hagiu, absolvent al facultăţel de teologie.
*% A apărut, şi se află de vlnzare la toate librăriile, Fără Noroc, versuri de Ion Dafin. Preţul 1 led.
*** Miercuri, 5 Martie, se va da la Circul Sidoli o mare reprezentaţiune de gală în folosul societăţel Furnica. Societatea este patronată de Regina şi are de scop, după cum se ştie, încurajarea industriei casnice. Vor asista la această reprezentaţie Regele, Regina, Principii şi Oaspeţii lor.
**» Pensiunile civile pe luna curentă Martie se vor plăti în Capitală în zilele de 12 şi 13 Martie viitor.
»% La 5 Maifl viitor se va ţine licitaţie publică pentru aprovizionarea cu litrtie a Imprimeriei Statului.
DIYEIISE
DIN CAPITALA
.tloarte Mibit». — Uu cerşetor a Încetat eri subit din viaţă în strada Boteanul, pe trotuarul din faţa consulatului austriac.
O bandă «Ie copii pungaşi «le buzunar»?.—Agenţii poliţiei de siguranţa afl descoperit zilele trecute o bandă de pungaşi de buzunare compusă din 5 copil, în vîrstă de la 12 la 14 ani.
Aceşti precoci pungaşi operaţi pe o scară îu-tinsă meşteşugul furtului de buzunar şi s’a găsit asupra lor un însemnat număr de partrao-neurl, portfoliurf şi alte obiecte de valoare furate de la diferite persoane cari încă de mal mult timp depusesoră plingerile lor la poliţie.
De şi copil, unii dintre aceşti viitori criminali sunt de o adresă uimitoare şi întrec în dibăcie pe practicanţii cel vechi al acestei meserii.
întreaga bandă este arestată la poliţie, unde s’a început primele cercetări.
Furt Indrăzueţ. — Eri, d. I. Peteuleseu, domiciliat in Şoseaua Bonaparte, a reclamant poliţiei de siguranţă, că în noaptea precedentă, uu individ GbiţăJCostescu, zis şi Teodorescu, s’a introdus in domiciliul său şi i-a furat bijuterii de mare valoare şi un portofolii! in care pe lingă o sumă însemnata de bani, eratî depuse poliţe îu sumă de peste 7000 lei.
Poliţia a luat măsuri pentru urmărirea şi prinderea îndrăzneţului pungaş.
DIN ŢARĂ
Accident nenorocit.— Ctşciumarul Gri-gore Cojoeariu, din comuna Paşcani, judeţul Suceava, ducindu-se alaltă-erl peste zi, împreună cu ua servitor al săfl numit Niculae Bă-buşcă. tn pivniţa prăvăliei pentru a scoate rom dinlr’un butoiii, .in momentul cînd romul curgea într’un vas mare ce era aşezat în acest scop lingă canaua butoiului, cîrciumarul scapă din mină luminarea care, căzînd în vas, romul ia foc şi flăcările se propagă cu o iuţeală pro-digoasă.
Cîrciumarul şi servitorul săfl fiind stropiţi cu lichidul înflăcărat, afl fost şi el cuprinşi de flăcări. IuspăiniîntaţI, nenorociţii es în mijlocul stradel, unde vecinii alarmaţi de ţipetele lor afl sărit în ajutorul lor şi după multă muncă reuşesc a stinge flăcările cari le cupiinsese vestmintele şi cari le produsese arsuri îngrozitoare pe tot corpul. Cel doi răniţi afl fost transportaţi de urgenţă în căutarea spitalului ju-deţian, şi în acelaş timp, toţi locuitorii afl sărit în ajutor şi afl reuşit a stinge flăcările ca ri cuprinsese întreaga pivniţă.
înecat in Şiret.—Ni se comunică din comuna Domneşti, judeţul Putna, că zilele trecute, locuitorul Gheorghe Datnian diu acea comună pe cînd pescuia in rîul Şiret, a fost luat de un curent de apă şi s'a înecat.
In aceeaşi zi, pe la orele 4 după aniiazl, un alt locuitor, Niculae Iacob, dueîndu-se ca să culeagă lemne pe marginea rîulul, a zărit ea-davrul consăteanului săfl, îu apă, agăţat cu picioarele de o riehită. Iacob a scos, din apă, cadavrul nenorocitului şi Ta transportat la domiciliul săfl.
Parchetul fiind avizat, a autorizat înmormîn-tarea cadavrului.
DIN STRE1NATATE
lin teatru «le «llineusiHui colosale
va fi instalat la Bruxe'les in timpul viitoarei expoziţiunî.
O cerere a fo3t făcută de către un barnum amerioan consiliului comunal din Bruxelles, pentru a I ceda vastul teren din cartierul Saint Roch, în schimbul unei chirii pe timpul duratei expoziţiunî, de 30.000 lei.
O nuntă originală.—Francezii nu se lasă mal pe jos ca americanii. Acum cinci zile, s’a celebrat in Marsilia căsătoria d-lul Pecolle, care a sosit la primărie pe bicicleta, ca şi viitoarea sa soţie d-ra Latourre. Invitaţii, în număr de zece, afl sosit tot pe biciclete, şi după ceremonie, soţii s'afl urcat pe un tandem urmaţi de nuntaşii bicicletiştl.
Un mare număr de curioşi afl făcut ovaţiunl uunţil cicliste.
Drama «lin sti-ada Auber.— In toate nopţile mişunează în jurul Operei diu Paus o mulţime de nenorociţi, vinzătorl de fiori, cerşetori şi tot felul de indivizi, cari uu trăesc de cit din libertăţile noctambulilor cari în general frecuentează restaurantele de noapte situate în acel cartier.
Certurile şi scandalurile sunt nesfirşite între aceşti mizerabili, dar de obiceifl, poliţia reuşeşte a restabili ordinea, ameninţîndu-I cu închisoarea.
In una diii nopţile trecute, o ttuără florăreasă cunoscută sub numele de Margot, se apropie de un alt negustor ambulant, numit Antonie Gange, care şedea la intrarea restaurantului de la Grand-Hotel şi fără să-î spună nici un cu-vint, îl înfipse pînă în plăsele un mare cuţit in pintece. MargotJ dispăru pe dală şi cu toate că toţi agenţii se luară pe urmele el, nici uuul nu o putu ajunge.
Nenorocitul, care căzuse pe trotuar, scăldat în singele care ţîşuea în şiroaie din teribila rană ce avea in pîntece, fu ridicat de agenţii de poliţie şi condus la postul de poliţie din a propiere unde un doctor chemat in grabă îl tăcu uu pansament sumar, apoi fu transportat la spitalul Lariboisiere. Starea lui era atit de gravă în cit a fost cu neputinţă să fie interogat.
Asasina a fost arestată in a doua seară, de către agenţii siguranţei, tn momentul cînd ea se întorcea acasă în cartierul Montmartre.
Se bănueşte că Margot a comis această crimă sub îndemnul unul iuamic ai victimei, care a împins'o la săvîrşirea acestui fapt.
SENATUL
Urmarea şedinţei de la 3 Martie
D. Colonel Obedeanu face istoricul Întindere) conjuctivitel granuloase tn armata noastră şi cum ea se propagă apoi la po-pulaţiunea rurală, şi conchide cerînd ca d-nil miniştri de răzhoifl şi interne să con-stituească comisiunl mixte de medici, cari să Iacă întîitl cercetări şi apoi să ia măsurile necesare In toate garnizoanele din (ară pentru stirpirea boalel.
D. ministru de războift cere voe să cedeze cuvlntul d-lul dr. Fotino, inspector general al serviciului medical militar.
Senatul încuviinţează.
D. dr. Fotino, după ce face şi d-sa istoricul documentat al mersului conjuctivitel granuloase In armata roinînă, recunoaşte că flagelul este teribil, dar, urmărind pas cu pas pentru a o combate de multe ori, ar-gumentaţiunea d-lul dr. Manolescu, voeşte să dovedească că serviciul sanitar militar şi-a făcut datoria şi se ridică în contra instituire! unor comisiunl mixte, pe cari le găseşte inutile şi conchide rugind pe d. ministru de resbel să ceară creditele necesare pentru a da soldaţilor aer, I apă şi medici.
D. Y. Lascar, ministru de interne, arată că a făcut anchete din caii a constatat că serviciul sanitar nu-şl face datoria. Citează un caz petrecut in judeţul Mehedinţi.
D. C. Z agă nes cu. De ce nu dai afară pe prefect?
D. Y. Lascar. Vă rog să aşteptaţi puţin, dar să nu ţipaţi clnd voiţi face ceea ce am de gînd să fac.
Revenind la obiectul interpelărel, ministrul, după ce recunoaşte că răul este mult mal mare de cum resultă din statisticele oficiale, spune că d. dr. Manolescu, d. general Fotino şi d. colonel Obedeanu afl făcut fiecare cîte o propunere pentru remedierea răului, că pe lingă acestea ministerul mal posedă şi altele expuse lu raportul anual al serviciului sanitar, şi cere timpul necesar pentru a se alege soluţiunea cea mal bună. Promite că, în bună înţelegere cu d. ministru de resbel, se vor lua cele inal straşnice măsuri.
Interpelatorul se declară mulţumit şi propune o moţiune de trecere la ordinea zilei.
D. Colonel Budişteanu spune că şi îu sesiunea trecută s’a agitat chestiunea de d-nil d-rl Manolescu şi Petrini Paul, iar d. Stolojan, pe atunci ministru de interne, a făcut şi d-sa declaraţiunl foarte frumoase, dar cu toate acestea şi cu toate că a trecut un an şi jumătate de atunci, nu s’a luat nici o măsură.
D-lul Budişteanu ÎI e teamă să nu se în-tîniple şi acum tot aşa.
Senatul trece la ordinea zilei.
Se amină pe Joi mal multe interpelări adresate d-lor miniştrii de răsboitt şi de interne.
Se pune pe mîiue Ia ordinea zilei proiectul de lege relativ la expropierl.
Orele fiind 5, se ridică şedinţa.
Şedinţa de la 4 Martie
Şedinţa se deschide la orele 2 fix. Prezidează d. P. Grădişteanu, vice-preşe-dinte.
Presenţl 80 d-nl Senatori.
Pe banca ministerială d-nil Vasile Lascar şi G. Mirzescu.
D. Grădişteanu cliiamă de mal multe ori cu glas tare pe d-nil secretari, cari sunt Jn incintă, să vină Ia biurou, dar nu se mişcă nici unul; în fine, după multe insistenţe, se urcă d. C. Bastaki !a tribună pentru a face apelul nominal, iar la biurofl se urcă d-uil Viişoreanu, Constantinescu şi Sturdza de la Bîrlad.
Se face apelul nomiual şi se citeşte sumarul şedinţei precedente.
In timpul acesta se Jfac insistenţe pe lingă secretari să nu părăsească biuroul ; d. Vasile Lascar face de sentinelă lingă dînşil.
D. P. Grădişteanu părăseşte fotoliul presidenţial şi-i ia locul d. V. A. Urechiă.
D. Vasile Lascar ministru de interne, spune că fiind numai cîte-va zile pînă la înebidrea sesiuuel, roagă pe d-uil senatori să treacă în secţiuni pentru a studia proiectele de lege importante ce sunt depuse la Senat.
D. colonel Budişteanu spune că a înţeles diu cuvintele d lui ministru că guvernul are iutenţiunea a nu prelungi sesiunea peste 15 Martie şi arată necesitatea prelungi-rel, pentru că Senatul nu poate să rezolve cu iuţeala aburului, lu cîte-va şedinţe, a-tîtea chestiuni importante cîte sunt la ordinea zilei. Oratorul nu vrea să se repete cele petrecute în sesiunea trecută, cînd îutr’o singură şedinţă s’afl votat credite îu sumă de 40 de milioane.
D. V. Lascar zice că ţara nu cere de la senatori legi multe, ci legi bune ; că guvernul nu fuge de controlul Parlamentului şi cere din nou trecerea în secţiuni pentru a se studia proectele mal importante. A-daugă că timpul este scurt piuă la sfirşitul actualei sesiuni şi de aceea trebueşte lucrat cu tot dinadinsul; d-sa chiar, pentru a nu pierde timp, caută în tot d’a-una, cînd vorbeşte, să spună cîl mal multe lucruri buue lu mal puţine cuvinte.
In privinţa prelungire! sesiuuel, cerută de d. colonel Budişteanu, nu se poate încă pronunţa—pentru că guvernul uu ştie încă dacă va fi mal bine a se închide sesiunea la 15 Martia, a se prelungi sau a se eou-voca din nou Corpurile legiuitoare după sărbătorile Paştilor.
Senatul aprobă trecerea lu secţiuni şi şedinţa publică se ridică la orele 2,25.
CAMERA
Şedinţa de la 4 Martie
Şedinţa se deschide ia orele 2 şi un sfert.
Prezidează d. D. Giani.
Prezenţi 108 deputaţi.
D. AI. Marghiloman comunică Camerei Intristătoarea ştire a încetării din viaţă, la Paris, a marelui bărbat de stat Al. La-ho vai i.
D. Ferechhle. De şi un adversar al nostru politic, toţi am avut un mare respect de acest mare bărbat de Stat şi în tot d’auna s’a bucurat de stima în-tregel ţări; vă rog deci, domnilor, ca în semn de omagiâ şi de doiifl să ridicăm şedinţa (aplause).
D. Preşedinte, declară că are convingerea că aceasta este expresiunea în-tregel Camere şi declară şedinţa ridicată.
Şedinţa se ridică.
www.dacoromamca.ro
EPOCA
3
MOARTEA LEI ALEX. LAIBOVAIU
Alexandru Lahovari a încetat grabnic din viaţă la Paris, este vestea zdrobitoare ce primim în acest moment...
In prada durereî, mintea noastră refuză condeiuluî expresiu-nea simţimintelor noastre sufleteşti pentru cruda încercare la care i-a plăcut A-Ţot-Puterni-culuî a ne supune.
Fie voia Domnului! e strigătul de durere al sufletului, în care ne înecăm lacrimile în a-cest moment...
UITME INFORMATION
Zbuciumurile colectivităţii
A-seară sau ţinut mai multe consfătuiri ale nuanţelor colectiviste, dintre cari cele mai frecuen-tate au fost consfătuirea aurelia-niştilor la d. senator Christopol şi consfătuirea sturdziştilor la d. senator Al. C. Constantinescu. în strada Rotari.
Aceste consfătuiri n’au contribuit aproape cu nimic, la limpezirea situaţiei.
La consfătuirea aurelianiştilor s a accentuat ideia ca guvernul să considere ca neavenite incidentele de pînă acum şi să meargă înainte fără a ţine cont de nimeni. Guvernul să nu se retragă pînă nu-i-se dă un vot de blam.
La consfătuirea sturdziştilor s’a accentuat necesitatea unei înţelegeri cu aurelianiştii pe baza următoare :
Să demisioneze din minister d-niî Mîrsescu, Şendrea şi Porumbarii şi portofoliile lor să se pună la dispoziţia d-lui Dini. Slurdza ca ast-fel d-sa să-şi poată asigura < şefi a efectivă .
Se vorbeşte că tratările de reconciliate urmează încă între guvern şi d. Dim. Sturdza, de şi d. Em. Coslinescu insistă ca să se facă o ruptură complectă şi să se cheme d. N. Fleva în minister.
Azi dimineaţă la orele zece s’a întrunit la ministerul de interne consiliul de miniştri, la care au luat parte şi d-nil Take Giani, Em. Costinescu, P. Grădiş-teanu, Ferechide şi Nacu.
S’a discutat asupra împăcării.
*
* *
D. P. S. Aurelian a sost primit azi dimineaţă în audienţă la Palat.
*
* *
Prin cercurile sturdziste se svoneşte, că dacă d. Aurelian nu va da azî un răspuns catngoric în privinţa unei remanieri ministeriale. atunci d. Dim. Sturdza îşi va reînoi demişi unea.
*
* *
—Apoi d. Lascar ne-a spus, că în acel moment i-a comunicat d. Sturdza că amendamentul trebue respins.
Tablou i
*
* *
D. P. Grâdişteanu, care pînă eri trecea de cel mal habotnic sturdzist şi cel mal înverşunat anti-aurelianist,—a început acum iar să facă evoluţiunl echilibristica în direcţie aurelianistă.
D-sa speră că acum va fi ales cel puţin preşedinte al Senatului, de cumva nu se va impune să intre în minister.
a ridicat astă-zi şe-în semn de doliu, pentru
Din minciunile d-lui V. Lascar.
La Cameră se discuta articolul I din proedul de lege asupra Casei Rurale.
D. Al. Djuvara a propus un amendament, dictat de însuşi d. Dim. Sturdza, amendament care avea toate şansele de a fi admis. Comitetul delegaţilor s’a retras spre a ’l discuta şi era chiar în momentul de a ’l primi, cînd iată că apare şi d. V. Lascar.
—	Nu înţeleg ce însemnează acest act de indisciplină faţă de şeful partidu lui,—esclamă d. V. Lascar.
—	De ce ? Amendamentul a fost aprobat de d. Sturdza,—observă mai mulţi.
—	D. Sturdza ? Apoi chiar d-sa mi-a telefonat în acest moment, că amendamentul trebue respins, — replică d. V. Lascar.
Faţă cu acestea, d. Al. Djuvara a retras amendamentul pe carei-l dictase d. Dim. Sturdza.
Spre seară d. Sturdza şi amicii săi au făcut aspre mustrări d-lui Al. Djuvara de ce şi-a retras amendamentul
Astă-zl a avut loc înmormintarea lui Alexandru St. Catargiu, decedat in seara de 1 Martie, in vîrslă de 70 de ani.
Alexandru Catargiu, fost ministru, a-cum membru in consiliul de administraţie al C. F., a participat în mişcarea de la 1848, din care cauză a fost exilat de domnul Moldovei de atunci, Mi-liail Sturdza.
Camera dinţa,
moartea ilustrului om de Stat A-lexandru Lahovari.
D. Alexandru Margiloman, în cîte-va cuvinte bine simţite, a a-dus la cunoştinţa Adunării, această tristă veste.
In toate cercurile neaşteptata şî dureroasa veste a produs cea maî penibilă impresiune.
S’a remarcat ieri la Senat, în timpul votului provocat de amicii d-lul Sturdza, presenţa a două personagii interesante : d-nil D. Moruzzi, prefectul de DorohoiQ, şi Ionel Antonescu, fostul inspector poliţienesc.
Primul făcea o activă propagandă printre senatori pentru continuarea şedinţei, sub binevoitoarele priviri ale d-lul V. Lascar, ministrul de interne.
Cel de al doilea vocifera, după vot, contra acelora dintre senatori cari nu voiseră să acorde d-lul Sturdza nici semnul de deferenţă reclamat de d-nil Schina, general Catargiu şi cel l’alţt.
D. Moruzzi s’a achitat alît de bine de misiunpa sa. în cit pe cel mal în-vierşunat sturdzist, pe d. căpitan Ma-noliu, l’a minat ca pe un mieluşel blind in tabăra aurelianistă.
Senatorul de DorohoiQ întreb'1, după terminarea votului, cu naivitatea-I caracteristică:
— Mă rog, explicaţi-mi şi mie ce a fost cu votul acesta!
M. S. Regele şi J>. Sturdza
Maî multe ziare publică o mulţime de versiuni despre convorbirea M. S. Regelui cu d. Dimitrie Sturdza. Aşa şi noi am publicat o versiune, pe care acum o îndreptăm, fiind în măsură de a da e-xact ce s’ct petrecut.
D. Sturdza a fost invitat Vineri la dejun la Palat. înainte de dejun invitaţii aşteptau stînd în picioare pe Suverani-, cum însă d. Dim. Sturdza suferă de mult timp de rheumatism (scyatique), d-na Mavrogheni a atras atenţia M. Sale Regelui asupra acestei împrejurări şi Suveranul a permis d-lut Sturdza să ia loc pe scaun.
După dejun M. S. Regele s’a întreţinut cît-va timp cu d. Sturdza. Despre situaţia politică n’a fost nici vorbă; din contra, d. Sturdza părea a fi mulţumit şi a spus Regelui, că maî sunt cîte-va proiecte de legi la ordinea zilei, cari vor trece fără nici o greutate.
A doua zi M. S. Regele a fost foarte surprins primind vestea despre demis lunea cl-luî Sturdza, cu atît mai vîrtos că în ajun, «şeful efectivv al partidului guvernamental, n a manifestat nici un fel de nemulţumire şi n’a lăsat să se întrevadă intenţiunile sale.
Şi atît de adevărat este ceea ce spunem, că d. Dim. Sturdza a cerut ieri o audienţă la Palat spre a expune Suveranului căuşele de-misiuneî sale.
Următoarele cereri de credite au fost depuse pe biuroul Camerei, de ministrul de răsboifl, d. general Berendeifl:
2.000.	000 lei pentru cumpărarea a 20 mii de puşti pentru instrucţie, a 1.000 lănci şi a muniţiunel necesare artileriei de asediul;
3.000.	000 lei pentru construirea de cazărmi;
670.000	lei pentru construirea de depozite de muniţii, ateliere de repara-ţiunl etc., în regiunea Focşanl-Nămo-loasa-Galaţl;
100.000	lei pentru cumpărarea a patru pontoane porte-torpile;
300.000	lei pentru cumpărarea de pansamente şi trăsuri de ambulanţă ;
300.000	lei pentru caii necesari artileriei şi cavaleriei;
1.700.000	lei pentru complectarea e-chipamentulul şi liarnaşamentulul.
Totalul creditelor reprezintă suma de
8.670.000	lei.
Inundaţiile Prutului fac adevărate pustiiri.
Din laşi ni se anunţă că satul Mă-căreştl, din acel judeţ, a fost complect distrus de valurile furioase. Din 250 case, n’au mal rămas în fiinţă de ,cât 25. Şcoala, casele arendaşului, circiuma, etc. au fost dărîmate de ape. Numai biserica a putui rezista.
Peste 300 de locuitori an rămas fără adăpost in urma acestui dezastru.
breva bliiroulul Senatului
Dintre cel 8 secretarii al Senatului, numai d-nil Al. C. Constantinescu şi M. Sturdza aă iscălit procesul verbal al şedinţei de ieri.
Ceilalţi ti secretari aă declarat că ’şl dafl demisiile.
Această grevă, de un nou gen, a pus lu mare încurcătură pe guvern, de oare ce astăzi Senatul nu va putea ţine şedinţa, dacă pieşedintele nu e asistat, conform art. 4 din regulamentul maturului corp, de cel puţin patru dintre secretari.
Dacă foştii secretari persistă în refuzul lor de a lua parte ia biurofl, e probabil că astăzi Senatul va procede la complectarea locurilor vacante, după cererea guvernului.
lată numele secretarilor grevişti:
D nil C. Bastache, Vasluiă,
Climescu Constantin, Iaşi,
Filipescu I. Alexandru, Vlaşca, Poroincanu Constantin, Romanaţl, Viişoreauu C. A„ Dolj,
Dr. Petrini Paul, Teleorman.
*
* *
Un incident caracteristic.
Pe cînd, erl, uşierii căutau tn toate părţile pe secretari, un senator atrage atenţia preşedintelui că d. dr. Petrini Paul se află în incintă.
D. Grâdişteanu a declarat atunci că are la biuroti demisia acestui senator din secretariat şi că o va comunica astăzi biu-îoulul, iar o voce a adaus :
— D. Petrini Paul nu e secretar ele cit pentru indigenate.
Aseară a avut loc, la Palatul regal, un mare prînz de gală, dat in onoarea AA. LL. marele duce şi marea ducesă de Hessa şi Rin.
A Ci asistat AA. LL. prinţul Ferdinand şi principesa Maria, miniştrii, corpul diplomatic şi alţii.
In cercurile sturdziste, încercarea d-lor Schina şi general Catargiu de a provoca un vot de încredere pentru «şeful efectiv» în „şedinţa de erl a Senatului, se consideră ca o imprudenţă.
Se susţine că ea s’a făcut fără autorizaţia d-lul Dimitrie Sturdza, a căruia autoritate morală, cred amicii săi, nujpoatefi întru nimic ştirbită de votul de erl şi se adaugă că numărul glasurilor slttvdziste se va vedea atunci elnd chestia de încredere va fi pusă, atât în Cameră căt şi în Senat.
După afirmaţiunile intimilor d-lul Sturdza, aceasta se va face cftt de eurînd — poate chiar azi.
Astă-zl după amiazl AA. LL. RR. Marea Ducesă de Hessa şi Principesa Maria au vizitat librăria Carol Mllller, de unde aii cumpărat diferite obiecte.
Contrariu afirmaţiunel unor confraţi, suntem iu măsură de a şti că Alteţa Sa marele Duce de Hessa şi-a ainînat plecarea incă pentru 8 zile.
Numai Alteţa Sa Principele Ferdinand va pleca astăzi, la ora 5.30—via Predeal—in Germania, pentru a lua parte la serbările centenarului naşterel Împăratului Vilhelm 1.
A. S. R. reprezintă pe M. Sa Regele Carol la aceste serbări.
Prefectul de Botoşani, d. Arapu, se află in Capitală.
D-sa a fost văzut erl la Cameră, în-tr’o lungă conversaţie cu deputatul Ie-năşescu, care urma să ’şl desvolte interpelarea sa asupra administraţiei judeţului Botoşani.
Probabil că de astă dată, d. Arapu a venit iu Bucureşti, cu autorizaţia şefului săli, d. V. Lascar, ministrul de interne.
Din Cernăuţi ni se telegraiiază că d-nil baron George Vasilco, dr. Ştefan ŞtefanovicI şi dr. Ioan Zurcan, candidaţii partidului naţional romîn la colegiul marilor proprietari, aii fost realeşl deputaţi in Reichstagul din Viena.
Cu această ultimă alegere, triumful partidului naţional romîn in Bucovina este complect.
O nonă răscoală ţărănească
In urma plingerilor ţăranilor din Cris-teştl, judeţul Botoşani, ministrul de in-
terne a orinduit o anchetă care să meargă la faţa locului.
Comisiunea de anchetă, sosind în localitate, a fost intîmpinată de o bandă de vre-o 20 de ţărani înarmaţi cu ciomege.
In faţa acestui act de agresiune, membrii afl fost nevoiţi să se retragă, ceriud asistenţa forţei publice.
In CristeştI şi prin satele învecinate e mare fierbere printre ţărani, cari reclamă să li se dea moşiile proprietarilor. Iată deja roadele legel Casei Rurale!
Declaraţiile d-luî Hanotaux
Paris, 3 Martie.
«Camera deputaţilor». D-nul Goblet interpelează guvernul asupra afacerilor cretane, şi socoteşte că Francia nu trebue să participe la un act de coerci-ţiune în eontra Greciei.
D-nul Dclafosse se plinge că Europa vrea să menţie principiul integrităţii Turciei. El preconiseasă convocarea u-nel conferinţe europene.
D-nul Hanotaux declară că puterile mari s’au înţeles asupra următoarelor puncte: Autonomia insulei sub suzeranitatea Sultanului. Retragerea trupelor elenice care se află în Creta. Retragerea trupelor otomane, afară de acelea ce sunt concentrate pe oa, e-care puncte ocupate de puterile mari, spre a a-sigura menţinerea ordinel. Fie-care din cele şease puteri vor întări printr’un detaşament de 5 pină la 600 de oameni, detaşamentele deja debarcate. Dacă Grecia n’ar retrage trupele colonelului Vassos, atunci se vor lua îndată măsuri de coerciţiune şi se va efectua cu asprime blocarea C’re-teî. Dacă o fi nevoe, amiralii vor fi autorisaţt să blocheze cutare sau cutare punct al Greciei, pe care el îl vor crede necesar.
D. Hanotaux crede că abţinerea Franţei n’ar fi avantagioasă şi că lucrurile s’ar face fără ea, dar de sigur.in^contra intereselor sale. Linia de purtare ce guvernul propune Camerei este acea care consistă în a lucra la pacificarea Cretei şi la menţinerea păcii.
Guvernul solicită cu încredere aprobarea Camerei. (Aplause).
D. Millerand regretă măsurile de coerciţiune în contra Greciei.
D. Meline zice că n’ar fi prudent de a provoca o deschidere de succesiune, care ar putea să aducă un resbel general ; acesta este motivul pentru care Europa refuză anexarea Cretei la Grecia. Concertul european rămîne singurul mijloc de a impune Sultanului reformele necesare fără care imperiul o-toman s’ar dărima.
Preşedintele consiliului arată necesitatea de a lucra repede şi inconvenientele unei politici de izolare.
D. daures impută oamenilor politici francezi că urmăresc politica rusească şi nu lucrează din punctul de vedere exclusivamente francez, saiî mal bine, adaogă oratorul, se înşală Francia cu sentimentele francofile ale contelui Mu-rawiew.
D. Hanotaux şi Meline protestează. D. Brisson cheamă la ordine pe d. Jaures, apoi se închide discuţia.
Camera respinge cu 347 voturi contra 173 ordinea de zi a d-lul Goblet care zice că Camera hotărăşte să nu angajeze acţiunea Franciel în străinătate de cit pentru o politică conformă intereselor sale esenţiale şi tradiţiuni-lor sale. Camera trece apoi la ordinea zilei.
Ordinea de zi de încredere s a adoptat cu 356 voturi contra 143.
Londra, 3 Martie.
So anunţa din ('unea ziurulul Times că în cercurile oficiale se crede că blocarea efectivă a Cretei va începe azi.
Caneea, 3 Martie.
Maiorul Bor a încetat funcţiunile sale. El s’a dus pe bordul cuirasatulul Englez Revenge.
Roma, 3 Martie.
Agenţia Ştefani zice că toţi amiralii au primit ordin de a începe blocarea Cretei. Se crede că nu se vor bîoca porturile greceşti de eît dacă s’o recunoaşte că nu e de ajuns blocareu Cretei.
Escadra grecească va 11 escortată afară din apele Cretei, dacă nu va consimţi a se retrage (le buna voe.
Blocarea Cretei
Incidente suspecte
Atena, 3 Martie.
Camera deputaţilor. Ministrul de resbel depune un proiect de lege autorizînd formarea unei legiuni filo-lenice, formată din voluntari străini.
Belgrad, 3 Martie.
O bandă de arnâuţt aă intrat pe teritoriul sirb lingă Raşca ; a fost respinsă însă de garda de la graniţă.
Un arnăut a fost omorit.
Londra, 3 Martie.
Marchizul de Salisbury a avut o în* treţinere cu ducele de Connaught, comandantul trupelor din lagărul Alder-shot.
Situaţia în Creta
Colonia, 3 Martie.
Se anunţă din Canea Gazetei de Colonia că Kaimakanul din Selino, iar nu populaţia musulmană din acest oraş, este acela care a declarat că salută cu bucurie, apropiata ocupare a insulei Creta de trupele europene, în speranţa că aceştia vor (i destul de tari pentru a pune pe musulmani în posesiunea proprietăţilor lor şi pentru a ’l pro-tege.
San-Miniato, 3 Martie.
Contele Gincciardini, ministrul agri-culturel, industriei şi comerţului, a ţinut un discurs în faţa alegătorilor săi, şi a declarat că unirea Cretei cu Grecia este de sigur un ideal; dar, că nimeni n’ar indrăsni să susţie că şi pacea europeană nu este de asemenea un ideal şi că puterile ar putea să risclieze de a sacrifica pe cel de al douilea, dacă ar permite realisarea celui d’Inttiil.
ULTIMA ORA
Tratativele (le împăcare între guvern şi (1. 1>. Ztur-(lza .se urinează.
Acest (lin urină a pus următoarele condiţii:
1)	presidenţia consiliului şi ministerul de externe pentru dînsul;
2)	retragerea d-lor Mîr-zescu şi ftendrea (lincabinet ;
3)	înlocuirea lor prin (1-nii P. Foni şi Al. l>ju-vara,-întîiul la instrucţie, cel al douilea la justiţie.
*
* *
Guvernul n*a dat încă respunsul său la aceste propuneri. Se crede însă că va stîrşi prin a le accepta, pentru a pune capăt crizei.
Ca o primă concesie din partea Sturdziştilor, greva secretarilor Senatului s'a aplanat.
In acelaşi timp, pentrn a ciştiga timp de negocieri, a cerut şi obţinut la Senat trecerea iu secţii, sub eternul pretext al studierii legilor cari nu s’au depus.
*
* *
Tot pentru a nu se pune piedecă negocierilor, Stur-(lziştii au renunţat la punerea votului de încredere, care urma să se facă astăzi în acelaş timp la Cameră si la Senat.
Pentru astă seară, la clubul liberal, este convocată o mare întrunire.
Anunciu
MPe rinzare sau de inc/iirtat
o casă în strada LucacI No. 64 bis. Casa se compune din 7 camere pentru stă-pînl, bucătărie, spălătorie, pivniţă, curte spaţioasă, apă şi gaz.
Dr. HARALAMB
BO iLE DE PI EL,*:
S9 Strada Mlenascerei
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Paris, 3 Martie. îndată după votarea ordinel de zi de încredere a Camerei, s’au trimes ordine la Toulon, spre a prepara transportarea în Creta a unul batalion de infanterie de marină de 450 oameni, pentru a îtdări pe marinarii debarcaţi.
Publlcaţiuue
Donmul Signiund Prager, comerciant din Bucureşti, str. Carol No. 29, a făcut cerere la acest Minister pentru a adăuga Înaintea numelui să ti patronomic de «Prager» pe cel de «Leopold».
Ministerul publică această cerere, conform dispoziţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesuţl, cari ar voi să facă oposiţiune Iii termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului articol.
Un leac eftin
In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem uininte de cel mal buu mijloc de a vindeca guturaiurile, tuşea, bronşitele, cata-rele este întrebuinţarea Gudronului Guyot. — Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă do cit 15 bani pe zi şi dispensează de or-ce alt medicament.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Fină la 10 publlo*ţfl 80 bani linia pentra fle-oara daţi, |i
da la 10 în «na 30 bani linia.__________________
Spectacole
T mat rut Naţional. Marţi, 4 Martie 1897, se ▼& reprezenta pentra a doua oară: FKMKEA INDABaTNICA, comedie în 4 acte de Sohakespeare, tradusă în versori şl refăcută pentra scenă de d. Haralamb G. Leooa.___________
J«atra Hngo. Baluri mascate, gala Eforiei.
(\4reul Regal Romin Cemar 9 ido li.
Sala Rragadiru. In fle-oare aeară concert de orohea* tri aub conducerea d-lal Petera» Vinerea oonoert Hlgh Life
g afe Na ţionaia. Orchestra Bublnţteln
Închirieri şi arendări
■a© închiriat. — O PRĂVĂLIE cu două camere frumoase, str. Franklin 6, peste drum de Ateneâ; a se adresa la d. Splresoa, fotograf.
Pe arendat.-Moala Seaca, din judeţul Teleorman, Ungă Turnu-Măgurele, avînd suprafaţa de 6,200 pogoane, se dă cu arendă pe un period de 0 ani, începători dela 20 Aprilie
1898.
Orî-ce lnformaţlunl se pot lua, fie de la D-nul N. N. Ză-dărloeanu, domiciliat în Bucureşti, Oalea Victoriei No. 171, fie de la D-nal Ion Callnderu, strada Benaşterel No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, sad la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Şttrbey-Vodă No. 3, in orî-ce zl de luoru de la 12—6 ore seara.
0© Închiriat Hotelul Buşteni din oltunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu ohlrie pe termen de 5 ani, începători de la 23 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori oe lnformaşlunl de la Admuilstraţla Domeniului Coroanei, Strada Ştirbey-Vodă No. 8 Bonureatl.
FOIŢA ZIARULUI sEPOCA»
197
MÂNCĂTORII
D E FOC
Prinţul Westchine puse însă capăt acestei discuţiunl.
—	Spui tu, zise el, că Danieloff e omul care ar trebui consultat ?
—	Mal mult, stăpîne, efl l’aş însărcina îndată cu organizarea şi cu conducerea ex-pediţiunil, el poate prin un cuvînt numai să strîngâ toate triburile labuneice ale stepului... o adevărată armată.
—	Bine, atunci spune-î să vie sus, căci n’am vreme de pierdut.
—	V’aşI ruga însă stâplne, zise Barineff, să nu luaţi în seamă formule de respect ale lui Danieloff.
—	Ţi-o promit.
—	Mă autorizaţi să-i spui toate cele in-timplate ?
—	Doresc chiar aceasta.
Zece minute după aceea, Danieloff fu introdus de Barineff.
—	Excelenţă, monseniore! Alteţă—zicea bietul Danieloff care cuprins de emoţiune, aci se roşea aci pălea, fără a găsi să spuie vre-o altă vorbă.
—	Apropiete, credinciosul med Danieloff, zise prinţul cu bunătate.
Portarul se apropie, se opri In faţa stă-pînulul săd şi făcu de trei ori salutul ţăranilor russo-aziaticl, îngenunchind şi atin-gînd seîndurile cu fruntea.
închiriere, în soseaaa Jiana, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru blrjerle, Lăptirle, tram-o&r, grădină de petre-ceri Tramwalal Oolţaa se va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea). Grajduri de zid penlru 100 rit* şl 10 camere ou aăll, puţ in curte. ▲ se adreBa oalea Dudeşitl.
D© Închiriat Sânt de închiriau ou începere de la 23 Aprilie 1897, în oătunul BUŞTENI, următoarele viile : Villa Leopold, VUla Antonia şl vllla Olga,
Amatorii se vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştlrbel-Vodâ No. 8, în ori-oe zl de luoru de la 12—6 ore seara, unde pot vedea planul fle-cărel Vdle, cum şl ori-oe alte lnformaţlunl.
0© arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavaoloo Vlaşca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîfi arate ou siminţă murată calitate oea mal bună. A se adresa, 30, Strad» Lumini, Bucureşti.
D© arendat ou începere obiar de aoum moşia *ianoa» din Judeţul BrăUa, în întindere de zece mii po ,ane toate arabUe, avînd două mit pogoane grffl arate ou slmlnţa oea mal bună. A se adresa la d. M. Raohtivan, avooat, strada Fîntînel 28, BuoureştX.
Vînzărl şi cumpărări
D© vlnsnre spre tiare pădurea de pe moşia Orăştî-Plţl-gala Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46.
D© vlusare lemne din pădurea Paşcani. Btînjenul, după calitate, 65 şl 60 franci. A se adresa ţ Bir. Batlştel 15
Camere mobilate
Hoteiul Pieţei Bibe&eu- Vodă, lingă Cameră şl Tribunale*
Cereri şi oferte de servicii!
O menajeră caută un loo într'o familie. Cunoaşte bine menajai casei.
Doritorii se vor adrtsa la administraţia aoestul ziar.
Un agricultor oare a absolvat Ao&damla de agrloultură, romîn, 82 ani, şl a stat ca econom 8 ani şi jumătate la blu-
Prinţul îl lăsă să sfîrşească şi apoi îl luă de l’aşeză pe un scaun.
—	Ce onoare, Barineff, ce onoare, murmură Danieloff de sigur pentru Intlia oară un Danieloff a şezut jos Înaintea prinţilor noştri.
Prinţul surise! Barineff îl istorisi că Danieloff a hotărît să ucidă pe Ivanovicî.
—	Nu vel face aceasta, Danieloff, se grăbi să i spue prinţul.
—	Ori ce om care a atins pe un prinţ de Wetschine trebue să moară, replică Danieloff.
—	Şi dacă te opresc eu să faci aceasta ?
Iartâ-mă, stăpîne ; iartă-mă dacă te am
supărat.
—	Iţi cer să te gîndeştl asupra celor ce ţi-a spus Barineff şi îţi ordon să ’ml vorbeşti cum al fi vorbit cu Barineff.
—	Nu ştiu dacă m’al înţeles bine. Sunt hotărît să râsbun pe ceî cari m’aU scăpat şi să mă răsbun eU însuşi chiar, pentru a-ceasta trebue să ’l prindem în mrejele sale, vitt pe cît este posibil şi la Ierinoslaw chiar unde el are de glnd să ne atragă. Şi eU, Alexis IV, prinţ de Westchine, daU ordin lui Danieloff, servul meii ereditar, de a prepara expediţiunea necesară şi de a ne conduce la Ierinoslaw, unde va trebui să ne dea în mîinî pe Ivanovicî, de trei ori trădător: către patria sa, către ţar şi către noi. Eşti tu gata să primeşti responsabilitatea pe care ţi-o impunem şi să execuţi ordinile noastre?
—	Bravo, monseniore, murmură Încet Barineff, aşa trebuia să-I vorbeşti.
—	Bunul meQ prinţ, răspunse Danieloff cu o voce plină de hotărîre, cînd un prinţ Westchine voeşte un lucru, ori care ar fi, acest lucru trebue să se îndeplinească.
Pronunţînd aceste vorbe, Danieloff se sculase după scaun, cu ochiul fix, cu buzele tremurătoare.... el se transfigurase. S’ar fi
roorlle oontelul Estterhăzy, specialist In creşterea şl dresarea oailor, caată un loo de agricultor sad administrator Oferte le rog aab Agricultor Mlrola Iasy (Strada Bealesoa 5).
Informaţiunl utile
LăplArin Arcada lingă grădina Herăstrăd, Lapte d© facă specialitate pentra copil şi oară ou lapte, 69 bani litrul. Lapte de bivoliţă bo bani litrul. Unt saperAn
6 lei kilo. Crenili o jumătate litru 1 led. Lapte b&tat 80 bani litrul. Transportul la domiollid e ooprlns în aceste preţuri.
A se adresa prlntr’o cart* poştală la Direcţiune a Lăptă-rlel Aronda, în Buouresol, Dlonlsle 40.
Un plantat roatinat oferă serviciile sale la soirele dansante şl baluri pentru mn honorarin modest. 8. Iaroslav, Oalea Moşilor No. 90.
Franţalse dlplomde desLre legons partloullăres. Ad. bure au du Journal.
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Mihalţ A. Raehtlvana Advocat 26 Strada Frumoasă. D• A. 42. Fioreoeu, avooat, strada Romană, 75 bis. 42. Morţun, Str. Fundătura Leului, 2.
Bibliografii
A apărut:
Leicea Electorală însoţită de Jurisprudenţa înaltei Curţi de casaţie şi de justiţie, pe anii 1884—95 exclusiv, şl adnotată de Const. D. Ţincu-Ştefânesou, avooat. Preţul 2 lei.
De vînzare la tipografia Gutenberg, strada Doamnei, 20. Bucureşti.
zis că este un bătrin general, în ajunul uţ nel bătălii, din care trebuia sad să învingă sad să moară.
—	Nu ’ţl impui de cit un lucru, continuă Westchine : doresc, pentru ca să pot să ’ml calmez nerăbdarea, sâ’ml dai seama în fiecare zi de ce al făcut tu sad al pregătit.... Insă nu ’ml vel face de cit un simplu raport verbal ; să nu te aştepţi nici la sfaturi, nici, la observaţiunl nici măcar la simple re-flexiunl; tu al singur responsabilitatea... şi o responsabilitate plină şi întreagă. Daca ’ml va veni pofta să te însoţesc în vre-unul din demersurile tale, nu void lua parte de cît ca un simplu spectator mut; cu un cuvînt, tu al primit un ordin , n’al de cit să’l execuţi. Şi numai cînd însărcinarea ta va fi terminată atunci ’ţl void spune dacă sunt mulţumit de tine. Zadarnic sâ’ţl mal spun că nu trebue să te gîndeştl a te da înapoi cînd va fi chestiune de bani. De ar trebui milioane, ele sunt la dispoziţiunea ta. Pe lingă aceasta, contele francez a adus cu sine doi din cel mal dibaci poliţişti din Paris pe cari tu ÎI vel întrebuinţa cum vel găsi cu cale.
Danieloff făcu un gest dispreţuitor.
—	îmi pare că tu nu al încredere în talentele lor. Află numai că el ad urmărit pe Ivanovicî, la Paris, şi graţie lor am scăpat de la o moarte înfiorătoare.
Iată ce aveam să-ţl spun. Gândeşte-tecă dacă reuşeşti dobîndeştl libertatea; Iţi voi da un act de liberare, nu numai pentru tine dar şi pentru copiii tăi.
—	Nu, nu vel face aceste, bunul meu priuţ, tot ce void implora de la mărinimia ta va fi titlul de primul serv ereditar al Westchinilor.
—	Chiar de acum, răspunse prinţul tin-zîndu-I uu pergament pe care-1 luase de pe biuroul intendentului săd şi pe care scrise formula necesară.
7	CASA DE SCHIMB
HESK1A & SAMUEL
BUCURESCI
Ho. 6 Strada Lipscani fc Cumpără şi vinde efecte publice şt fie» ors-s schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 3 Mait:e 1897
1		Cump.		ViR-1	
4*/«	Rentă Amortisabilă.	87	V»	88	—
5*/.	» Amortisabilă. . .	96		96	v«
«*/e S «/,	ObligsLdeStat (Cov. R.) . » Municipale din 1888	102 96	—	trtî 96	*/* */»
î®/«	» » » 1890	97	*/*	57	•li
*•/.	Scrisuri Funciar Rurale .	92	'li	93	
5*/w	» » Urbane .	88	8li	89	—
	» » » IasI,	85		85	7»
	Acţiuni Banca Naţională.	1820	—	1830	
	» » Agricolă ,	229	—	233	—
	> Dacia Romlnia asig.	456	—	460	—
	» S-tea Naţionala asig.	495	—	499	—
	S-tatea do CoastrucţiunI .	195	—	198	
	Florini valoare Austriacă.	9.	1)	*	13
	Mărci Germane ....	î	23	f	55
	Bacnote Franceze . . ,	Î00	—	Î01	—
	» italiene. . . .	89		93		
	» ruble hîrtie „ .	?	65	t	70
Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C>«, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch diu Franh-furt A. M.
Servul luă brevetul, 11 sărută cu bucurie şi îl puse în chimirul săd, apoi zise:
—	Oh, monseniore, cit de fericit aşi fi dacă aşi muri pentru d-ta!
—	Mal biue să trăeştl pentru mine, Danieloff, răspunse prinţul... Acum ascultâ-mă... al tu oare vre un plan făcut?
—	Da, stăpîne.
Barineff aruncă spre prinţ o privire de triumf care însemna: «Ce ţi-am spus ed ?»
—	El bine, spune’l, zise scoborâtorul prinţilor tartari.
—	Nu prevăd încă complieaţiunile cari ar putea să se ivească, dar iacă ce cred că voi face :
Am scăpat viaţa odinioară omului cel mal puternic al stepil, scăpîndu-1 pe el şi pe oamenii lui, din mijlocul unei haite de lupi. Înştiinţat de focurile de puşcă, de strigătele de desperare şi de urletul lupilor, am alergat în ajutor cu o sută din oamenii mei călări, şi în timp de două oare laneele noastre s’ad înfipt In continuu în trupurile teribilelor animale. In momentul clnd voiam să ne întoarcem la turmele noastre, un necunoscut mă chiemă:
—	Danieloff, îmi zise el, dacă vre-o dată tu al trebuinţă de mine, vino de mă gă-sesce; şi la orî-ce oră a zilei, la orî-ce oră din noapte, lucrul pe care tu mi-1 vel cere se va îndeplini, chiar dacă ar fi în ajun de a scăpa pe tatăl med.
—	Cine eşti tu, l’am întrebat ed atunci. ]
—	Ed sunt Hatcbim-Bacbi, şeful cavale- I rilor negri.
—	Şi unde te voi putea găsi ?
—	Vel veni la mănăstirea călugărilor \ cerşetori, lîngă Astrakan, şi vel întreba de i fratele Nicolaieff; el îţi va spune unde să j găsescl pe Hatcbim-Bacbi.
(Va urma) f
„EPOCA^ ziar cotidian |
CUPON
4 Martie 1897
Orl-clo* ta (Ala accn* capo» «lin -KPO» CA» iţi *1 va trimit©, nafi II va pressDlA la llbrftrltl© arătat© mal Jos, ar© «Irept la nuni dlu premiile UU PKEŢCK! RJR-DUNE din Umtel© r©wp©ctlve.
C'npounl ac©Mta « valabil plnft ia 7 .Marti© ora 7 «©ara.
Cititorii din provlncl© pot trimit© «osia! la mărci psfinlo adăojflnd porto.
Premiile „EPOCEh
La Librăria CIA BOL MttLLEB
Oalea Viotorlel No. 58.
In loo de Numt
JReUade-Răduieocu Amintiri asapra istoriei regenerărel Romîne, safi Evenimentele de la 1848. Un voiam maro de peste 800 pagini	.	.	8.—
Richter Eugen, Unde dace sootaKzmvl. Jaraalnl anul laorător. Traducere do Al. A. O Stardza ca o prefaţă de N.
Filipesoa......................0.50
Filipeseu N., Albii şi Roţii -	•	•	0.50
Negulencu Fetru, Polemice •	1.50
—	Psfohologla stilului *	2.00
Vlahută Alavo., Un an de luptă	•	•	3.60
—	Iubire ,poesi!...............8.00
—	Din go. ua vietel (ediţia Graeve)	-	8.60
Zam/lreşca ifniliu Lamo Nouă ţi Lame
Vecblă.......................8.00
HăJdM R. F., Ioan Vodă cel oamplit,
volum ilustrat introdus in şooll.	•	8.00
Copec Franpni*t, Poveste tristă, roman
tradus de D. Btănoesoa ...	1,50
Olliehaileseu St. €., încercări orltioe aas-
pra tnvătămlntulul nostru primar, ed. II	I 00
Ltvescu 1. ioan, îngerii Ini Bafael fantezie originală în versuri în 3 aote .	•	2.00
JLohmeyer Jfi., Un noti mljloo pentru a
preda copiilor limba germană -	•	2.00
Roman /. Poezii (ediţie populară) •	1.00
Radu D. Rrssetti, Epigrame .	-	•	2.00
Ibsen Mi., Copilul fiylof (dramă în 8 aote)
traducere de T. Maioresou -	-	•	i.00
Jff. Drayotnircocu, Critioa ţtiinttfloă ţi
Emineccu ......	1.50
Rnicuieocvi Marin, Religie şlţtitnţâ -	0.75
Raehelin <$* Julet» Rrwn, Sept Oontea
roumalns......................400
Niculeocu fi fterneig B©putaflX
noştri ......	8.
0.60
0.10
0.16
0.	70 1.00 1.60 1.80
1.50
1.00
1.	«C 1.18 IJit» l.Cfi
1.00
0.75
lJXi
OM
I.ocol
1.50
1.50
La Librăria «LA BISERICA ALB 4»
^ (Calea Victoriei 85)
Th. Speranţă Homer întinerit - -	3 00	1.00
— Anecdote Populare (voi. I)	- -	4.00	2.4 0
La Librăria IO.	Ilncureşti
Rada D. Roeetti. Fără Iubire, ediţia i-
lustrată -------	0 50	0.30
Caleudarul Familiei, ilustrat, 1897. -Licescu. Cerşetorul, dramă-idilă originală	1.—	0.05
	1.—	0 05
- Floarea din Firenze, oomedie-i-dilă originală	- •	1.—	0 05
Neculal loraa. Poezii (1890 —1893)-Stăncescu unm. Snoave.	2.—	1.20
	1.50	1 -
Rădiilescii-I\iyvr• Scriitori, cititori, critici	L—	0.05
Condiescu. Conducerea şt întreţinerea maşinelor de vapor. ....	2.-	1.20
Cooder i. Fenimore. Ciorap-de-plele, poveşti americane, I voi. în 4-o ilustrat.	5.-	3.-
Ea Librăria €. 8FETEA		
(Sf. Gbeorghe) Vatra, anal I		24.00	12.00
— anul 11»	20.00	10.00
€aragiale, Note şl Sohlţe -	2 00	1.00
Theodorcscu 42. £tem., Cronic* dia Nurnberg	1.50	0.75
MnamarUm, 			1.00	0,50
Augior, Aventuriera		8.00	1.09
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epocei, anunţăm acestora că cererile lor tre-bueso adresate direct librăriilor a-ratate îu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă aoele premii.
Ordonanţă;
Noi, Preşedintele Trib. Ilfov, Secţia comercială,
Văzînd presenta cerere,
Vâzînd art. 354 şi urm, Cod com.
Că petiţionarul Iordacbe N. Ionescu et. C-ie, justifică că a avut proprietatea unei cambii emise in ziua de 15/27 Aprilie 1896 în ordinul T. Morkefea, de către Sofie Douse şi Ios Douse, girată de T. Morkefea petiţionarului, valoare 3685 lei, scadenţa 15/27 Iulie i896, că această probă o face prin actul de protest No. 4122/96 dresat de Corpul Port. Ilfov, ce Iurdache N. Ionescu et C-ie pretinde că a pierdut această cambie.
ORDOMĂM
ea orl-cine poseda cambia mal sus descrisă, să o presinte la Grefa Trib. Ilfov, Secţia comercială, în termen de 40 de zile de la publicarea şi afişarea presentel
Presenta ordonanţă se va publica in Monitoul oficial. în ziarele Epoca şi Voinţa Naţională se va afişa în sala Tribunalului, la Primăria Capitalei şi la Bursa Bucureşti.
Dată la 27 Februarie 1897.
p. Preşedinte (ss) M. Chrigtea.
GREFA TRIB. COM. ILFOV
Presenta copie fiind conformă cu originalul se legalisează.
Grefier,
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi In urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mlneştl, in ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus In vlnzare în Bucureşti vechea şLp?ea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA
Singura hîrtie de orez de Panama care;
Nu îuegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-1 al hîrtiel «Panama» : Bucureşti str. Pînzarl No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandole din Rointnia.
BAIA REGALA
(din Palatul Eforiei) Bulevardul Elisabeia
Aduce la cunoştinţa Onor. Public că cu începere de la i Martie a. c., se va servi Băi de abnr €1. II
Pentru bărbaţi Sn zilele de: Marţi, Joi, StmbătS şi Duminecă; pentru femei: Lunea, Mercurea şi Vinerea.
Preţurile sunt: 1 leu, iar Vinerea şi Dumineca 50 bani.
Direcţiunea.
I
Prima SEM1NŢERIE Română;
Str. Carol, 33. - BUCUREŞTI. — Str. Carol, 33.
Recomandă: SEMINŢELE NOU VENITE, aduse de la grînarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitate superioară, precum arată succesul care l’am avut în 27 ani.
Recomand: LUCERNA, qualitate superioară, cu certificate. CAZON, qualitatea cea mal grea, de 28 libre etc, etc.
Diferite scule pentru gradină.
Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere.
Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ea în anii trecuţi.
Cu toată stima: Frledriclt Pildner, Succesor: Eugen Animau.
OTTO HARNISCH
Bucnresci	I	Galaţi
41—Strada Academiei—41 \ 49.—Strada Portului—49.
Toate articole technice CAUCIUC	AS BEST
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Ooi-cle— FHre
CURELE DE TRASMISIUNE
HanometrI—Robinete—Ventile—Silele pentru nivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu
WATSOW «ft IOIJELL
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE!
BUCURESCÎ. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca)
REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl
GAS SE & CoJ
Maşini de Morărie din cele mal moderne
I Tot felul de maşini de curăţit şi spălat grî(l. Valţurl. Burate obicinuite şi I
centrifugale.
[ Burate orizontale (Plansichter). Maşini de curăţit grişurî, de amestecat făina, |
etc. etc.
Maşini pentru fabricaţiune de ciment, var şi ipsos Maşini pentru fabricaţiune de celulosă şi hârtie. Turbine verticale şi orizontale
după patentele proprie, pentru orî-ce cantitate şi orî-ce cădere de apă
Motor! de gaz si de petroliu Pluguri de abur!.—Maşini de electricitate
Maşini dinaino-electrice de curente continue, alternative şi alte sisteme, j Electromotori. Transfomatorl şi ori ce maşini de electricitate pentru Mine. î Elevat, etc. Toate obiectele pentru luminatul electric Vagoane de căi ferate, de lux, de persoane şi de mărfuri Turnătorie specială de fontă tare şi de oţel ■Roate complecte pentru vagoane de drumuri de fier priucipale, vicinale ! şi mdustriale. Inimi pentru încrucişări de sine.
’ IrKtalatinm nnmnlprfp Hp mori sistematice complecte. mMdldţmm Lumpiecie ue FABRICI de CELULOSa si de HÂRTIE I
[LUMINA ELECTBICA.—CĂI FERATE ELECTRICE. - TRANSMISIUNI de | putere ELECTRICA după sistemul proprio, METALURGIE ELECTRICĂ
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
R1CHARD BKAVW!
Prof.
ÎNCURCATE DE
dx. B. Virohow, Berlin
*	de Gielt, Mdnioh (t) r Reclam ; Lipsea (t)
»• de Nusbaum Muulch (t) r Hertz Amsterdam •> de KOrezyuskl, Or&iova *• Urandl, Kiausenburg r Frerlcks, Berlin (t)
►	de Beauzoiil, Wurzburg
►	O. Witfc, Copenhaga
•	Zîchziiev Qt. Feterfcburg *■ Soederstâd Kasaii Lambl, Varşovia
Forster, Birmlngam,
Întrebuinţate de peste 16 ani de Frofeoorl, medici practici ţi de public şi reoomandat ca oel mat eftin, plăcut, sigur şi nevătămător.
MEDICAMENT DE CANĂ La derangearea organelor Abedominal
La maladii ale /leatului, hoemoroi»l (trînjl), con* otipatle, durere de cap, ameţeală, respiraţie grea zaft dideilă, palpitaţie (bătaie de Inimă), con-strlcţlunt de pieptt lipsă de poftă de mincare,
eto.—Pilulele elveţiene ale farmacistului Richard Brandt, din causa efectului lor agreabil «unt în genere preferate altor purgative de un efeot neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, eto.
A SE FERI A CONTRAFACERE
de imitatlunl el cereţi la toate farmaciile numai aderă-raleic FMMjVMjE EL VEŢMENE ale farmacista• tui RMCHARD Brandt, şl* observaţi bine alăturata marcă Crucea albă, pe fand roslu şl numele Mlichard Brandt.
Pilulele elveţiene nontrafăoute şi împaohetate similar pentra a induce publicul în eroare na produo nici • dată efectul adevăratelor pilule elveţiene alo lui Richard Brandt
PREŢUL CUTIEI LEI 150
Depoul general pentru toată Romlnla EA FARMACIA VICTOR TIRIAGEK
________Bucureşti calea Victoriei_
Se găseşte asemenea iu Bucureşti, la farmaciile : F. Bras, M. Bras, Fr. W. Z&rner, A. Credea li). I. Illsdd, A. Frauk, I. A. Olura, eto., şl la drogaerllle : F. Brass, Eoonomu k Co. Th. &I-t ene cu, Iile Zamflresoa.—Botoşani la: Haynal, V. D. Vasllia-—Brăila la: Flllotl, G. Kaaff* mese, A. Drainer.—Bur.ăă, la : Sohuler, Weber.—Cratova, la farmaciile Moss. Pohl. Oawald.— Focşani, la : Remer. Btenner.—Rataţi, la: SUohler.—Giurgiu, la; Binder, Fabini. — laşI-la: I. Kngel, Roaenthal, Fraţii Kdnya.—Piteşti, la : Sohirohanler.—Ploeştl, la : Bohuller Zie gler, -Tirgoriştc, la: E. Beymaun.—T.»Măgurele, la: A. Hebberllng.
COMPAGffIE OE COCS
6, Strada I*vor, 6
Pentru înlesnirea publicului am aprovizionat Depozitul nostru din Strada Isvor 6, cu
COAC
Prima calitate, care oferim atît ve chei noastre clientele cît şi onor. Publicului cu
46 LUI 46
Tona în SACI DUS la DOMICILIU Tot o dată se află în depozit: COACS MĂRUNT anume pentru sobe parigine si belgiene. CĂRBUNI CARblF I-a qualitate. Antracit Englezesc prima qualitate pentru sobe Helios şi Sirius. Comenzile trimise prin poştă se efectuiază imediat în acea zi.
Expediţiune de C’oacs şi Cărbuni în vagoane complecte din porturile Romîne la orî-ce staţiune de Căi ferate din ţară
Adresaţi-vă la Coinpagnie de Uoucs Str. Isvor, 6. BucurescI

La Typogralla EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu 40 bani kilogramul în pachete de cîtelOkî-olgrame.
Dentistul M. BACHER
Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta dentistică la expoziţia din Bruxelles, Bordeaux şl Ljon etc.
Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa Tflrek. ConsultaţiunI 9—12 a. m. şi 2—5 p. m.
Litografia Grassiany
s’a reinstalat
Bncnresci
43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musică Gebauer)
Execută orî-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie.
Constantin Simionescu
Doctorand tn Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152
Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate faco consultaţiune şi prin corespondenţă.
PAPIER FAYARD & RLAYN
Mal mult «le */> «le secol succes proclamă superioritatea sa tn tratamentul de gutnrai, iritaţlnneî peptului, influenţa, dureri reumatismale? serfntituri, răul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Se află tn toate farmaciile
MAGAZINUL
HELIOS44

1113
21 Strada Doamnei 21
Sobe americane veritabile
•SIBIIIS' cu patent regulator noul model 1896.
«Sirius> sunt de o construcţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice dind o căldură plăcută si temperată după dorinţa, care se obţine prin .pa-tent-reyulator», care le aeosebeşf cele l’alte produse similare.
încălzitul se face prin orice fel de cărbuni de piatră.
Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de yaz aerian şi de spirt.
Mare asortiment de lămpi de petrol.
Depozit general :
A. RECHENBERG
BucurescI. Str. Doamuol 21
Bucureşti. — Tipografi* EPOCA Strada Clementei No. 3. —Bucureşti.
www.dacoromanica.ro