SERIA IL—ANUL HI, No. 390 ICdiţia a ti-eia DUMINICA, 2 MARTIE, 1897 NUMARUL_10 BANI ABOUAJIEmXE In cop Ia 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plăteso tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate ptin mandate poştale Un an in ţara 30 lei; in streiuHtute 50 lei Şase luni ... 15 > * > 25 > Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ NUMĂRUL 10 BANI AlfUlVCIURILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi Ia toate oficiile de publicitate AnuneinrI la pag. IV....0.30 b. lima » » » III...2.— lei » > > » II....3.— » > Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr rechifi 30 bani RETRAGERE* D-LUI D. STURDZA DIN PARTIDUL LIBERAL INFAMIE... N’am obiceift sa arunc cuvintele în ileşert: când zic o vorba aşa de grea ca «infamie», am temeîQ potrivit cu greutatea el. Da ; s’a petrecut în Camera colectivista, cu ocazia piramidalelor desbaterl asupra Casei Rurale, o adevărată infamie, o infamie revoltătoare, care nu trebue trecuta cu vederea, ci înscrisa cu scumpâlate în analele vremii noastre, pentru ca istoricul viitor sa nu piarza niclo cuta a neomeniei colectiviste. D. Pana Buescu,—pe care ’l cunoaştem toii, câţi am asistat la luptele noastre politice dela 60 încoace, ca pe unul dintre cel mal fervenţi partizani colectivişti — a voit cu orice preţ sa spună şi părerile d-sale asupra proectulul. Fara îndoiala, d. Pana Buescu, care, în ştiinţa economica şi finanţiara, s’a priceput totdeauna cu atât mal puţin, cu cât s’a pretins mal mult, astfizl a ajuns sa fie de un rococo cu desavîrşire demodat; fara îndoiala, d-sa, care niciodată n’a fost ceea ce numim un foudre d’elo-quence, face astnzl la tribuna o figura vrednica de mila ; fara îndoiala, d-sa, fara a fi fost vreodată un vultur, se afla astâzl, ostenit de atâtea lupte politice, în starea de beatitudine mentala, caracteristică la vîrsta nevinovăţiei. î Dar oare sunt acestea cuvinte cari sa îndreptăţească pe Colectivişti a’l maltrata într’un mod atât de crud ? Daca ar fi fost el singurul colectivist în opoziţie, într’o Cameră cu alte vederi politice, dar .compusă din oameni bine crescuţi, saQ cari ar fi avut o cât de palida umbra de sentiment moral, bâ-trânul Pană Buescu, cu discursul sâQ pueril, ar fi avut de sigur 6 soarta mal buna. Cel mult n’ar fi fost ascultat; dar mal multa de cât atâta rfiutate, de sigur n’ar fi întâmpinat. Insa în mijlocul unanimităţii colectiviste, un ceas întreg a fost aplaudat în batae de joc, întrerupt mereO şi mereQ zeflemisit; discursul sâQ a fost acompaniat de sîsîiturf şi de exclamaţii ireverenţioase, de rîsete şi de sarcasme grosolane, de tot ce intră în deprinderile cafenegiilor, alunarilor, ştrengarilor vînzâtorl de gazete şi tutulor clienţilor noctambuli al tunelului de sub Pasajul Român. Şi pentru ce oare atâta batjocura ? E oare primul saQ ultimul discurs ridieul pe care Colectiviştii îl aud dela un colectivist? Dar oare, eraG mal puţin ridicule discursurile şi proza răposatului Dumitru Brâ-tianu ?... saQ unele discursuri ale Iul Ion Brătianu ?... Dar nu eraO şl mal ridicule discursurile pe cari tot d. Pana Buescu le ţinea odinioară la circul de pe piaţa Constanlin-Voda şi la Mazar-Paşâ ? Şi n’a fost tot aşa de ridieul discursul pronunţat de d. Aurelian în aceeaşi desbatere asupra Casei Rurale, în urma d-lul Pana Buescu ? De sigur, ca da! Insa, aşa e şcoala colectiviştilor. La dânşii, oameni pozitivi, nu încape sentiment de pietate faţa cu cel slabi. Daca cineva îndrăsneşte să critice cât de cuviincios actele politice ale unul mort de-al lor, el ridica braţele la cer strigând: «sa-crilej!» Dar el in de el îşi maltratează şi ’şl batjoresc pe bătrânii lor luptători, incapabili să mal facâ nici bine nici răQ. Colectiviştii se aseamănă cu bandele de flibustierl, cari aruncă în mare pe tovarăşii mutilaţi în lupta, şi cu sălbaticii cari îşi ucid şi ’şl mănâncă părinţii ce nu mal pot vânâ saQ fugi. Aşa aO făcut Colectiviştii tot- deauna cu cel mal bravi veterani al lor, când aceştia aG devenit impotenţi : aşa cu răposaţii C. A. Ro-setti, Serurie, Malinescu şi Pandrav ; aşa cu Fundescu şi cu Valentinea-nu ; tot aşa aQ făcut alaltăieri cu d- Pană Buescu ; tot aşa vor face mâlne-polmâne cu d. Aurelian, care, daca e vorba de discursuri puerile, de beatitudine mentala, de stare de nevinovăţie, promite de pe acum un mult mal strălucit viitor de cât al d-lul Pană Buescu. Sentimente de pietate la Colectivişti ?... Gbeorgbe Chiţu, un om de o a-devăratâ valoare intelectuala, lucru aşa de rar printre Colectivişti, e lovit de cea mal crunta boala, care’ ţine ţintuit de atâta vreme pe patul lui. Omul, odinioară aşa de festivat, stimat sincer chiar de adversarii lui politici pentru spiritu lui cultivat, cât şi pentru manierele lui distinse, vegetează astăzi la o moşie de lînga Craiova, perdut pentru totdeauna. El bine ! de atâţia ani de când acela ce a fost Gheorghe Chiţu duce o aşa de nenorocita existenţa, un colectivist, unul singur măcar, n’a mers a’l cercetă, a’l vedea, a’l ajuta mâna, — cu care odata poruncea secaturilor colectiviste,—sa ridice o bărdacă de apă la gură. Când însă se va pune capăt încercării dureroase la care omul a-cesta e supus, când va vrea Dumnezeii sa’l ierte, atunci să vedeţi pe Colectivişti... Sa’l vedeţi cum or s’alerge să pue mâna pe cadavrul lui, care ’l proprietatea marelui partid! Cu strălucit alalQ îl vor plimba pe uliţe, încărcat de coroane şi de panglici cu inscripţii poleite şi duioase; cu multă pompă vor cinsti rămăşiţele aceluia care odinioară, cu meritele sale personale, a făcut atâta fală netrebnicului lor partid, şi pe care el atâta vreme 1-aQ fost uitat în nenorocirea lui. Iar d. Dimitrie Sturdza, care cu tot atâta cucernicie iubeşte pe cel morţi, cu câta patimă duşmăneşte pe cel vil, va spori cu alte câteva pagini de platitudini sentimentele scremute nesărata d-sale colecţiune de discursuri funebre : «La morminte de eroi.» N’al ce’l face! asta e şcoala colectivista : tînăr saQ bătrân, deplorabil saQ ridieul, spiritual saQ imbecil, cinstit saQ mişel, în fine viu saQ inort, dacă le poţi aduce foloase materiale, ţi se închină şi’ţl daQ din coada ca cel mal ascultător sainurache; nu mal eşti bun pentru asta, nu te-aştepta sa întâlneşti la Colectivişti sentimentele leului lui Androcles—acela era un animal cu inimă. La Colectivişti, despre legaturi morale, — respect faţa cu meritul, cinstea bătrâneţii şi nenorocirii, mila de slăbiciune şi de cădere, mângâere în adversitate, recunoştinţa pentru jertfe trecute — în genere despre tot ce numim, cu o singură vorba, omenie, nici pomeneala ! Sa ferească DumnezeQ pe oricare dintre Colectivişti sa caza în beteşug, sa ajungă un invalid! Toate serviciile din trecut, tot devotamentul şi sacrificiul pentru pretinsele principii ale marelui partid nu’l vor fi socotite... Va fi călcat în picioare de le va sta in drum, drept, ca Fundescu ; va fi scuipat de le va eşi iu faţa, naiv, ca Pana Buiescu, şi nu’l va mal rămânea alt noroc în nenorocirea lui de cât să zacă uitat şi părăsit într’un ungher, departe din calea şi din faţa cruzilor şi neo-menoşilor lui partizani de odinioară. (Jaraglale. SITUAŢIA SE COMPLICA Zădărnicirea remaniere! ministcrla-le. — I,upta la Cameră. Cupla la Nenat. Zădărnicirea remaniere! ministeriale Acum patru zile am anunţat că prin cercurile guvernamentale se dă ca aproape sigură remontarea ministerială şi intrarea d-lui Dim. Sturdza în minister în locul d lui Sloicescu, care era vorba să treacă la justiţie. Lucrurile erau chiar aranjate ca pe la sfirşitul săpiămînei, înainte ele plecarea M. Sale Regelui la Abbazia, să se facă remaniarea. De atunci, însă, s’a schimbat situaţia în mod radical, aşa că azi lupta e pe faţă între sturdzişti şi aureUanişti. înţelegerea a fost ruptă in urma incidentelor petrecute la Cameră asupra art. 34 din legea Casei Rurale, articol care a fost retras de d. P. S. Aurelian. Lnpta Ia Cameră Cestiunea e pusă acum ast-fel între sturd-zişii şi aureUanişti: Care pe care ? Lup'a decisivă nu se dă încă din nici o parte, de oare-ce s’a format un grup al tinerilor cari insistă pentru împăcare, care vrea o înţelegere frăţească între aurelia-nişti şi sturdzişti. Acest grup se compune din d-nii Delavrancea, I. Pilat, I. Proco-piu, Gr. Em. Grădişteanu, Dinu Brătianu, Căpitan Văsescu, X. Xenopol şi alţi cîţî-va, în total vr’o 15. In afară de acest grup, forţele aurelianiştilor sunt egale cu ale sturdziştilor. Ast-fel fiind situaţia parlamentară, sturd-ziştii hezită încă de a da ultimul asalt, căci nu sunt siguri încă de atitudinea a-cestui grup botezat al «sălbatecilor». Deocamdată, însă, intrigile de culise şi luptele prin secţii sunt la ordinea zilei. Ieri secţiunile Camerei aii refuzat să studieze proiectul d lui V. Lascar, privitor la desorganizarea ministerului de interne. Lucrul s’a întîmplat ast-fel: Sturdziştii aii fost dinainte avizaţi despre această lovitură ce se va da în contra d-lui V. Lascar şi de aceea nimeni dintr’înşii n’a părăsit Camera. Pe cîtă vreme aşa numiţii «sălbatici» şi aurelia-niştii în mare parte, aii profitat de vremea frumoasă şi nebănuind nimica s’au dus să se plimbe. Lupta cea\ mare e reservată însă pe săptămina viitoare. Pînă atunci ambele tabere au vreme să-şi strîngă rîndurile. Lupta la Senat Situaţiunea e, însă, mult mai gravă la Senat. Aici d. Sturdza, fiind preşedinte, va putea să creeze, cu concursul d-lui P. Grădişteanu, greutăţi foarte mari guvernului cu ocazia discuţiei Casei Rurale. Deja s’aii luat măsuri ca, Casa Rurală să fie modificată în mod radical în secţiunile Senatului; să fie modificată aşa ca guvernul să pună cestiunea ministerială. S’a format chiar şi o ligă sub auspiciile d-lui Dim. Sturdza ca să trîntească guvernul pe tema Casei Rurale, liga se compune din d nil P. Grădişteanu, Mişu Schina, I. Vericeanu, Ilariii Isvorauu, general Anghelescu şi colonel Negel. Impresia generală la Senat, e că pro-ectul asupra Casei Rurale va cădea şi împreună cu el va cădea şi guvernul. ATASATII MILITARI D. ministru de războia, dînd ascultare unei intervenţiunl foarte puţin desinteresată a unul deputat liberal—la nevoe vom cita şi numele— a Înlocuit pe actualul ataşat militar romîn pe lingă guvernele din Paris ’şi Bruxelles, d. căpitan Pietraru, prin d. maior Gărdescu. N’avem să judecăm nici meritele d-lul căpitan Pietraru, nici pe acele ale d-lul maior Găr-desen. Şefii lor sunt mal in stare să aprecieze calităţile ce i-aQ desemnat pe aceşti doul ofiţeri, la distincţia ce le-a fost acordată, Incre-dinţindu-li-se sarcina de a represinta armata Romină in străinătate. Ne vom mărgini numai a spune, că amindoul sunt ofiţeri distinşi, culţi şi competinţl iu specialitatea lor. Dar persoanele puţin importă şi ne-am fi abţinut chiar de a vorbi dacă ar fi fost in discuţie numai o chestie de persoane, fără să fie la mijloc un principiu foarte important. Sarcina ataşaţilor noştri militari In streină-tale este cu uesăvîrşire grea. Mal ales acest rol a devenit cu totul ingrat pentru militarul ro-min care are nefericirea ca să fie ataşat la Paris, căci şi această capitală este considerată ca inamic, şi e pus pe acelaşi picior de antipatie şi de sfiala cu ataşaţii militari germani, aus-triacl şi Italieni. Credem că nu comitem o indiscreţiune spu-nind că ostilitatea cercurilor politice şi militare Franceze, surdă clnd e vorba de reprezentanţii militari al unor puteri mari ca Germania, Austro-Ungaria şi ltalia.se manifestă făţiş clnd e vorba de noi, mal slabi. Pe Ungă toate aceste greutăţi, mal e una pentru care suntem noi de vină.—Ataşatul militar pentru a străluci, pentru a-şl îndeplini în mod consciinţios misiunea, pentru a aduce foloase efective ţărel pe care o represinta, pentru a avea însflrşit un rol serios, trebue să fie bine plătit. presa specială,—căci la aceasta aproape se re- duce rolul ataşaţilor noştri militari—ci să obţină unele informaţiunl ce ne vor servi în contra viitorilor noştri adversari, e dator să nu facă economii meschine, căci alt-fel sunt inutile şi cheltuelile ce se fac pentru plata ataşaţilor militari. Pentru acelaş scop, ministerele de răsboiO din Franţa. Germania, Englitera, Rusia şi Italia, aQ credite deschise pentru militarii cari le represinta, şi ar fi edificător pentru opiniunea publică să afle sumele colosale ce se cheltuesc in fie-care an de călre ataşaţii militari din Paris, Berlin, Petersburg, Viena etc. Sunt cîte o dată risipi cu mult mal folositoare şi productive de cit pretinse economii şi nu credem că se va găsi oposiţiune care ar protesta—dacă ar afla—unele risipi de acest fel al banului public. Importantul rol ce ’l aă adevăraţii ataşaţi militari ar putea fi ilustrat cu roulle exemple. Ct'e foloase n’a tras Germania de Ia ataşaţii săi militari din Paris pînă la resboiul de la 70 şi cile erori n’a depllns Franţa nedind ascultare interesantelor raporturi despre armuta germană ale ataşatului el militar din Berlin, colonelul Sloffel ? Ataşatul militar romîn din Paris, răQ plătit, neputînd fi pe acelaş picior cu colegii s'.I, urit de autorităţile franceze, se găseşte in imposibilitate aproape absolută, de a face faţă în mod satisfăcător misiunel ce i s’a dat şi mal e expus unul incovenient mare, care ’l anihilează cu desăvlrşire orl-ce bună-voinţă şi orl-ce sîr-guinţă. El ştie că postul pe care ’l are este expus la flucluaţiunile miuisteriule de la noi, la capriciul fie-cărul ministru noO, la intervenţiunl de parlisanl politici, la antipatiile saQ simpatiile unuia saQ altuia din conducătorii politici. Intr’un period de 6 ani şi jumătate s’aQ schimbat la Paris cinci ataşaţi militari : adică aproape un an şi două trei luni pentru fie-care ataşit. N’apucâ să facă cunoştinţa cu colegii săi, să se iniţieze la munca ce avea de făcut, să se aşeze mal bine şi de o dată se vede rechemat în ţară, I.ilocuit prin altul. Vă puteţi închipui impresiunea defavorabilă ce se produce asupra tuturor cari abia apucaseră să cunoască pe ataşatul nostru, văzîndu-1 apoi rechemat, fără cel puţin să fie vre un motiv plausibil. Ce încredere ar putea să inspire aceşti ataşaţi ambulanţi colegilor lor, şi ce efect pot să producă aceste continue rechemări, asupra acelora cari aQ o ideie bună despre armata romină ? O armată care e supusă fluctuaţiunilor politice şi bunului plac al ori cărui ministru ! O dovadă că nici un motiv nu justifică asemenea dese schimbări, e că guverne ca cel rusesc, german saQ altele, nu ’şl schimbă ataşaţii militari nici cînd e vorba să fie avansaţi. Ataşatul militar rusesc Baronul Fredericxs, numit acum 10 ani cu gradul de maior ni se pare, azi e general şi totuşi continuă a ’şl păstra postul. Acelaşi lucru şi pentru ataşatul militar german. Numai noi facem dimpotrivă. Ar fi timp să se pue un capăt acestui nenorocit proeeaeQ. TRIBUNA POLITICA Colectivitatea a ajuns schimbăcioasâ ca zilele babelor. Se făcuse un sol de aranjament; se dăduse d-lul Sturdza rolul de Jonducător, fără a i se da puterea de execuţiune. Era deplorabilă situaţiunea, nu e vorbă; dar în sfîrşit era o situaţiune. Acum iar s’a schimbat treaba. Aurelianiştil şi sturdziştii afl rupl-o din noti cu desăvlrşire; lupta Intre cele două taberl va fi mal violentă de cit ori clnd. Noi am prevăzut aceasta din capul locului şi am prezis guvernului Aureliau că va fi răsturnat de d. Sturdza. Piuă să se facă însă aceasta, vom asista la mari scandaluri; colectiviştii au un deosebit talent de a se lovi Intre diuşil şi de a se face de rîsul şi ocara lumii. Din nenorocire, pe lingă această faţă a-muzantă, lucrul mal are şi o altă faţă: a-facerile publice vor suferi. Şi dacă aceasta e păgubitor în vremuri normale, e cu de-săvîrşire primejdios în vremurile turburi de astăzi. URMĂRILE CASEI RURALE Ştirile cari ne vin din provincie cu privire la Casa Rurală arată, în unele locuri, o surexcitare a spiritelor Sn contra ne mal pomenitei nebunii a guvernului de a pnne în conflict pe ţărani cu proprietarii pentru cumpărarea de moşii, în loc ca aceste cumpărări să se facă de către Stat. Se prevăd conflicte îngrijitoare între săteni şi proprietari. La Craiova ni se spune că spiritele sunt foarte aprinse, că toată lumea condamnă nechibzuinţa criminală a guvernului, că liberalii ca şi conservatorii n’aă destule cuvinte pentru a veşteji reforma votată de Cameră, şi că mânia în contra guvernului e mal mare chiar de cît în afacerea Ghenadie. Asupra guvernului şi Camerilor sale va cădea răspunderea urmărilor acestei nenorocite legi. TRIBUNA LITERARA ŞTRENGARII DE PE CYMTHUS Departe’n zarea culmii Pe Cynthus, pe sub ulmii Ce dorm pe Ia cascade, Din umed fapt de zori Intins-ati lanţ de hori O gloată de-Oreade. Şi rid în joc şi cântă Şi ’n tropote frămintă Pămîntul ud de rouă, Şi tot mal mult s’aprind — Iar ulmii stail privind Minunea asta nouă. Ici una cu vestmlntul Săltat pc pulpl; iar vintul Desleagă colo zinil Frumosul brîil cu flori, Dincoace-omoritorI Răsar din umbră sinii. Ce zîmbete şirete, Şi ochi aprinşi, şi plete Lăsate ’n vint plutirii! Cum plouă roşii fol Pe umerii lor gol Din plete trandafirii... Iar ele rid mal tare ; Şi tot mal cu mirare PletoşiI ulmi s’apleacă Cu ochi aprinşi şi maţi: Răsufletele rari In piept acum le seacă. Şi-un ulm, părîndu-1 poate De rîs acestea toate, Dă hohote, nebunul. Toţi ulmil-acum rîdeau, De rîs să sguduiail— Trel-zecl rideaiî ca unul. De spaimă zăpăcite S’asvîrl deslănţuite Şi caută prin zare Copilele-adăpost. Ce nostim a mal fost! Iar ulmii rid mal tare. Din rîpl acum gramadă Ies Satirii să vadă Ce hohote răsună Pe culme, şi curind Vin roiuri Sntrebînd, Şi tot mal mulţi s’adună. Nou hohot să porneşte, Rid ulmii nebuneşte Nevrlnd nici să-I audă, Şi rid din mii de guri Văzînd ce strîmbăturl Fac Satirii de ciudă. In loc ca să-I împace Pe Satiri, rîsu-I face Mal răi, şi ’ncep să fiarbă Şi sar cu pas de ţap Cu pumnil-şl dafl în cap Trîntindu-se prin iarbă. La urmă insă, iată Rid Satirii de-odată: Rid ulmii căci găsiră Pe Satiri caraghioşi, Rid Satirii voioşi De ulmi că 'nebuniră. Şi-acolo ’n zarea culmii * * Şi Satirii şi ulmii Cu rîsul lor urmară Mal ştiQ eO cit şi cum— Dar cred că rîd şi acum Şi-or ride şi la vară. G. Coşbnc 2 EPOCA La Ateneul din Focşani se vor ţine următoarele conferinţe : Duminecă 2 Martie, d. C. I. Lupu, profesor, despre: «Litnbagiit şi gindire». Dumineca 9 Martie, d. I. A. Basarabescu, profesor, despre: «Roman în literatura ro-mînă». Joi 13 Martie, d. Diom'sie Olinescu. profesor, despre: «Minăstirile şi bisericile vechi din Bucovina». Dumineca 10 Martie, d-na Eliza C. Lupu, profesoara, despre : «Alimentaţie». Joi 20 Martie, d. Eug. Wiquelin, profesor, despre: « Ca nour şi Bismark». Dumineca 23 Martie, d. Teodor Ienibace, a-vocat, despre: * Crime şi Pedepse». JoT 27 Martie, d-şoara Maria Vercescu, institutoare, despre: «Educaţia morală». Duminecă 30 Martie, d. I. Panaitescu, profesor, despre: «Ştiinţă şi Credinţă». Joi 3 Aprilie, d-ria Laura Em. ConstantiDe-scu, profesoara, despre: «Viaţa şi operele lui V. Alexandri». Duminecă 6 Aprilie, d. Em. Constantinescu, profesor, despre : «Hipctese cosmogonice». Dumineca, 2 Martie, d. Nicolae Iorga va ţine, la AteneO, conferinţa sa : «Ce trebue să citim ?» cestei legi, despre care afirmă că dezorganizează, In loc de a organiza marele stat major al armatei. El stăruie ca proiectul nici să fie adus In discuţia parlamentului. Guvernul, de teama stucdziştilor, a hwtărit să nu presinte Casa Rurală la Senat, de cit numai cu cîte-va zile Înainte de închiderea sesiunel Corpurilor Legiuitoare. Aseară s’att întrunit la d. Gr. Em. Grădişteanu mal mulţi deputaţi tineri, ca să se înţeleagă asupra atitudinel lor faţă de guvern şi faţă de sturdziştl. In urma hotărirel luate in consiliul de miniştri, d. Porumbarii a consimţit, în fine, ca mult trîmbiţatul proect de lege pentru modificarea legel C. F. particulare să fie adus In discuţia Senatului astăzi. In acelaşi timp, s’a decis ca şi cel-l’alţl miniştri, cînd nu vor fi ocupaţi la Cameră, să aziste la discuţia legel. D. Porumbarii, care se teme de atacuri, a pretins azistenţa colegilor d-sale şi în special a d-lul Aurelian. Joul, la 5 ore după prinz, Mujestatea Si Regina a l ine-voit să reunească, in apartamentele Sale, un număr restrîns de oameni de litere şi de artişti, cărora le-a citit clte-va poe-sil inedite După dorinţa asistenţilor, s’a citit de către d. OAneseu «Peatra de Opal», lucrare noua a MaestfţiI sale, publicată in Revista «Literatură şi artă romînă», bucată care a făcut obiectul unei adevârate admiraţiunl acelor de faţă. In urmă s’a făcut muzică. Prim re persoanele invitate eraO dd. Dimitrie Olanescu, eu d-na, V. A. Urechia, cu d-na ; Dui-liu Zamfirescu ; d-nele Zosima, Seculici. Guvernul a cumpărat de la societatea de navigaţie ungurească toate pontoa-nele pe cari le are ea la Pesta şi la Raab. Aceste pontoane vor fi instalate la Severin, Calafat, Corabia, T.-Măgurele, Giurgia, Cernavoda, Brăila şi Galaţi. Vapoarele societăţii ungureşti de navigaţie vor fi obligate, cu începere de la 1 Aprilie, să debarce la aceste pontoane şi să plătească o taxă care se va stabili în curind. INFORMAŢII La ministerul de râzboiu s’aii întocmit tablourile de miliţieni, după rapoartele înaintate de şefii depozitelor de recrutare, în anul curent. Forţele de cari armata noastră dispune, ca miliţii, pot fi cifrate între 180 Şi 200 mii de oameni. Din acest total, au fost deduse lipsurile ce se pot ivi în caz de chiemare a miliţiilor. Pentru înarmarea acestor trupe, ministerul de războiu dispune de un considerabil stoc de puşti Henry-Martini. In faţa nemulţumirilor generale ce a stârnit în corpul profesoral universitar, atlt din Bucureşti cit şi din Iaşi, d. G. Mlrzescu este hotărît să retragă faimosul săQ proiect de lege, pentru înfiinţarea de agregaţi. De la anunţarea lui deja, mal mulţi deputaţi se declaraseră contra ; totuşi d. Mîrzescu, care luase angajamente faţă cu d nil Nicu Xenopol şi Bianu, insista pentru aducerea proiectului in discuţia Camerei. Acum, însă, ministrul a rămas definitiv fixat asupra soartel proiectului de agregaţi. D. Aurelian i-a declarat categoric că nu mal vrea să se expună la discuţii animate cu proiecte de legi nestudiate. In urma notificării, d. Mîrzescu e ho-tărît să renunţe la căpătuirea agreaţilor săi. Ţăranii de pe moşia Măgurele, din judeţul Prahova, proprietate a d-lul G. Gr. Cantacuzino, au cotropit o parte din pămînturile proprietăţii şi s’au a-pucat să distrugă nişte alee de pomi seculari. Autorităţile au plecat la faţa locului. Catedra de istoria limbel şi literaturel romlne, de la Universitatea din Bucureşti, prevăzuta în bugetul anului trecut de d. P. Poni, a fost ştearsă din bugetul anului curent de d. Mîrzescu. Reînfiinţarea el n’a fost prevăzută de cit pentru ziua de 1 Oetombre, iar banii ce necesita plata suplinitorului, plnă la această dată, aă fost trecuţi la economii. Rezultă de aci că d. Mîrzescu, pentru motive inavuabile, nu vrea să numească un suplinitor la această catedră pină la 1 Oetombre viitor şi în acelaşi timp că nu vrea să ţină seama de raportul co-misiunel examinatoare de la universitatea din Iaşi, care a recomandat —pentru suplinirea catedrei—pe d. Ovid Den-suşianu, fost elev al şcoalel de «Ilau-tes-Eludes» din Paris. D. Al. Laliovari este aşteptat pe mîi-ne la amiazl în Capitală. Luni seara se va da un prînz diplomatic la Palat în onoarea AA. LL. RR. Marele Duce şi Marea Ducesă de Hessa. Am arătat la timp, cât de mult a fost afectat d. Sturdza de declaraţiile d-lul general Berendeiîi In privinţa armei Mannlicher. De atunci Oculta a ju; rat răzbunare. Ocazia se prezintă acuma cu legea reorganizărel marelui stat major al armatei, prin care ministrul de răsboifl vrea să repare unele din greşelile predecesorului săCi, general Budişteanu. Sturdziştil afi şi Început deja intrigile contra d-lul BerendeiQ pe tema a- Principele de Talleyrand- Perigord, duce de Dino, se află In Bucureşti. Principele este oaspetele prinţului Ruspoli, secretarul legaţiunel italiane. Prînz,ui de la Chitila D. colonel Coandă, comandantul regimentului 2 de cetate,—surprinzînd intenţia Au-guştilor Oaspeţi al familiei noastre princiare, de a simula o vînătoare prin împrejurimile capitalei,—şi-a propus să profite de ocazie să roage pe AA. LL. ca, la întoarcerea de la vînătoare, să bine-voiască a vizita Chitila şi a lua dejunul acolo. AA. LL. ah primit cu plăcere această propunere, fixlnd ziua de 27 curent,—Joi. * Simulacrul de vînătoare a avut loc între orele 10 jum. şi 12 jum. Afi luat parte la el, principele Ferdiuand şi principesa Maria, marele duce şi marea ducesă de Hessa, domnişoarele Catargiu, Odobescu şi Cantacuzino, adjudanţil de cîmp şi ofiţerii regimentului 4 de roşiori. La orele 12 jum. întreaga cavalcadă,— condusă de tinerele amazoane care călăreaţi In fruntea cortegiului, — ajunge la fortul Chitila. Sosirea e anunţată printr’un foc de tun din cupola cea mare a fortului. înalţii Oaspeţi şi suitele lor sunt primiţi, la intrare, de colonelul Coandă cu toţi ofiţerii regimentului 2 de cetate. Un cor de soldaţi Intonează «Sentinela Romînă» şi alte cînteee militare. Pentru primirea Auguştilor Oaspeţi, sala de studii a fortului Chitila a fost transformată în sală de recepţie. Zidurile eraţi împodobite cu ghirlande de flori, tablouri şi covoare, iar într’un colţ, după o lungă perdea, măestrit aranjată, se improvizase cabinetul de toaletă al tinerelor princese. Prin colţuri eratt aşezate proectile şi ghiulele. Ultim detalnl: sala era iluminată cu electricitate. * Masa frumos împodobită şi aranjată în potcoavă, a fost servită de casa Capşa. Ah luat parte 75 de persoane. O lovitură de tun a dat semnalul toasturilor. Comandantul forturilor a ridicat -cel întlifi—paharul în onoarea AA. LL. Principele Ferdiuand a răspuns mulţumind colonelului Coandă, care i-a procurat ocazia plăcută de a se vedea în mijlocul a-tîtor ofiţeri distinşi şi de a putea oieri, în acelaşi timp, iubitului săfi oaspete, A. S. marele duce de Hessa, o aşa frumoasă a-mintire. In tot timpul dejunului, ceata de lăutari a regimentului 2 de cetate şi muzica regimentului 4 de roşiori, aii întonat cele mal frumoase arii. După dejun, AA. LL. RR. aii vizitat fortul în toate părţile lui şi numai la 4 jum. ore s'att retras. Intrarea în oraş s’a făcut pe la şosea. Auguştil vizitatori ah fost însoţiţi de toţi ofiţerii superiori al regimentelor 2 de cetate şi 4 de roşiori, sub comanda d-lul colonel Coandă. Ajunşi la şosea, AA. LL. ah mulţumit încă odată organizatorului acestei petreceri şi apoi s’afi urcat în trăsurile curţel, cari aşteptai! aici şi cari i-afl condus la Palat. D. senator Brabeţeanu ne roagă să inserăm următoarele linii : Domnule Diredcrr, Intr’unul din numerile trecute ale ziarului «Adevărul» am văzut publicată infor-maţiunea, eă ett am luat înţelegere cu şefii partidului conservator să demisionez din mandatul de senator al colegiului I de Ro-inanaţl, pentru a stărui să se aleagă în locu-ml d. Alexandru Lahovari. Un singur lucru mă supără şi care se degajează din această informaţie : presumţia ridicolă de a dispune după plac de voturile celor cari m’afi ales, unită cu lipsa de bună-cuviinţă către alegătorii mei, d’a nu-I consulta prealabil asupra iutenţiunilor ce mi se atribue,—şi cum n’am pe cea d’îutîifl, nu sunt capabil să comit nici pe cea d’a doua. De alt fel, dacă singura piedică pentru alegerea d-lul Lahovari ar fi numai demisia mea, declar c’aş da-o cu entusiasm, netăgăduit fiind că presenţa în Senat a unul om de valoarea d-sale, ar fi de mare folos pentru ţară. Cu mulţumirile mele pentru publicarea acestor rîndurl, vă rog a primi expresiunea perfectei mele stime. Brabeţlana. -EPOCA LA CURTEA DE AR6ES Cele ce se petrec în provincie întrec, în barbarie, tot ce ’şl pot închipui locuitorii din Capitală. In seara de 8 Februarie, moşnenii din Curtea de Argeş s’ati întrunit în localul şcoalel de bâeţl spre a se consfătui asupra admiuistraţiuuel pădurel şi izlazului moşue-nesc—căci, de la venirea colectiviştilor, s’a dat jaf în pădure şi în izlaz. Pe cînd sala era plină de orăşeni moşneni, apar de o dată ajutorul de primar, vestit în potlogării, şi pomojnicul sub-pre-fecturel, cari se urcă la tribună şi încep să sbiere că preşedinte al adunărel trebue ales d. Daniil Sterescu, care lipsea de la întrunire, ba chiar din oraş. Moşnenii att rămas încremeniţi de atîta îndrăsneală. D. Nanu Gheorghiu, fost primar, om hirte iubit printre moşnenii din Curtea de Argeş, vrea să se urce la tribună, solicitat de auditorii. Dar banda lui Sterescu şi dalhaucil lui Wolf—cel dat în judecată pentru că vindea cretă pisată în loc de chinină—vocifera şi ameninţa aşa, în cît bietnl om a trebuit să renunţe la cuvînt. Atunci, moşnenii, revoltaţi de neobrăzarea primarului şi a cetaşilor lui avinaţl, înhaţă de piept pe turburători şi ’l îmbrîn-cesc afară. Bătrlnul Ion Ştefănescu-Goangă, membru în consiliul judeţean, amărît de desfrîul administraţiei, a luat cuvînt şi a înfierat cu vorbe grele pe derbedeii aduşi de primar ca să împedece întrunirea. Nici o hotărîre nu s’a putut lua, fireşte, pentru că, din pricina scandalului provocat de Wolf şi de slugile lui, n’a putut vorbi nimeni; dar moşnenii din Curtea de Argeş s’afi convins, odată mal mult cu această o-cazie, că nimic bun şi cinstit nu pot aştepta de la şleahta de neobrăzaţi care face garda permanentă a nevolnicului care reprezintă, acolo, autoritatea comunală. EDIŢIA * 3* (Serviciul Agenţiei Romîne) Prnga, 28 Februarie. Alegătorii colegiului sufragiului universal din Boemia aă ales 8 tinerl-cechl, 7 socialişti şi 2 liberali. Resultatul oraşului Praga nu se cunoaşte. Graz, 28 Februarie. In Stiria, alegătorii colegiului sufragiului u-niversal afi ales un clerical, un autisemit şi un clerical slavon. Rezultatul oraşului Graz este necunoscut. Zara, 28 Februarie. Alegătorii colegiului sufragiului universal din Dalmaţia afi ales doul croaţi naţionali mederaţl unul din aleşi este d. Klaic. La «Zara», 61 alegători secundari autonomiştl italieni ati votat alb. Londra. 28 Februarie. Camera Comunelor.—D-nu Goschen anunţă că guvernul are de gînd să construiască 4 cui-rasate noi. Situaţiunea se complică Viena, 28 Februarie. Vorbind de încercarea Regelui George de a stabili o analogie între ocuparea Cretei şi acea a Bosniei şi Herţegovi-nel, Freimlenblatt, zice că Austro-Ungaria a ocupat aceste două provincii din urmă în calitate de mandatar al Europei şi cu consimţimîntul puterilor. Dacă Grecia ar vrea să urmeze acest exemplu, ea ar trebui să părăsească îndată calea ce urmăreşte aduallmente. Fremdenblatt constată că puterile nu pot să răspunsă la nota Greciei, de cît prin măsuri coercitive; pentru ca aceasta să se supună. Athena, 28 Februarie. Căpitanul Karakas, comandantul insurgenţilor cari înconjoară Herakleion, a adresat comandantului cuiraşatulul italian o protestare în contra acţiunel flotelor străine, acuzîndu-le de parţialitate în favoarea musulmanilor. In acelaş timp, a notificat hotărîrea sa de a ataca in mod irevocabil fortul Ilierapelra. EOOVRi *** Ministerul de interne a aprobat ca Comuna urbană Medjidia din judeţul Constanta, să contracteze un Împrumut de 96.000 lei pentru reparare şi construire de strade. “«‘Ultimul număr (nr. 8) din revista săplăminală «Foaia interesantă » publică în supliment textul oliviul al legel peutru liiliiiiţarea caielu' «le pensiuni nle funcţionari -lor j Aeţeni şl comunali. Un ;mftr din Foaia interesantă, împreună cu ar hmentul (10-12 pagini text şi 6-10 ilustraţi1 costă numai îiO Imul. **» A apărut In «Monitorul Oficial» aprobarea cărţii d-lul V. Maior, profesor de a-griculturâ la şcoala centrală de agricultură de la FerestrăQ şi la seminar ul Nifon Mitropolitul intitulata «Manual de agricultură raţională, partea I Agrologia», şi a-probatâ de Ministerul Agricnlturel şi Do-menielor cu decisiunea No. 2078 din 19 Februarie a. c. peutru usul şcoalelor centrale şi superioare de agricultură şi de consultat pentru agricultorii practici. „*« Primim la redacţie broşura Propunere de organizare militară, conferinţă ţinută In sala clubului militar din Roman, de d. loeot. colonel G. D. Teişanu, şefui stat majorului diviziei a 7-a de infanterie. „*« Epidemia de variolă, ce se declarase In clte-va comune din judeţul Gorj, s’a stins. D. dr. Mihail, inspector sanitar, trimis In localitate pentru a lua măsuri profilactice pentru combaterea epidemiei, s’a întors erl din Tg. Jiu. **# Eforia spitalelor civile a publicat licitaţie pentru reandarea moşiilor sale, pe termen de 5 sad 10 ani, în zilele de 26, 27 şi 28 Martie viitor. *** S’a acordat medalia Ber.emerenti clasa II-a, d-lul doctor Adensammer, de la mu-seul din Viena, pentru colecţiuue de animale şi insecte culese de d-sa In Sudul Indiei, Sumatra, lava, ele. şi dăruite inuseulul nostru. *** «Societatea Istorică», va ţine şedinţă publică Duminecă, 2 Martie, la orele 2 p. m. La ordinea zilei e conferinţa d-lul D. Ma-rinescu,despre «Evoluţiunea stării femeeştl». DIVERSE DIN ŢARĂ Moariă «lin beţie.—In ziua de 21 a tunel trecute, un agent al poliţiei din Fălticeni • găsit moartă în pîrăul de lingă feredeul istrae-lit pe femeea Maria Prisâcuta, în virstă de 80 ani. In urma cercetărilor făcute, s’a constatat că Maria, fiind beată şi voind să treeă ptrăul, a căzut în apă şi s’a înecat. Parchetul a autorizat înmormîntarea cadavrului. Fii alt vapor liulmolit.— In acolaş loc unde vaporul «Malta» s’a iuâmolit acum cite-va zile. ni se anunţă că s’a inămolit şi vaporul englez «Frauelin», care încărcase o cantitate mare de orz. Se speră că uşurîndu-se din cantitate, vaporul să poată fi scos fără nici o stricăciune. Incendiu.—Din T. Neamţ ni se telegrafiază că un incendii! s'a declarat Ia primăria din comuna Vlnătorl, jud. Neamţul. Flăcările a consumat numai acoperişul clădirel, căci locuitorii dînd ajutor Ia timp, focul a fost localizat. Iueent pe eiud pescuia. — Costarhe Dincă, locuitor din comuna Ţigăneşti, s'a înecat erl, pe când pescuia în balta BâltenT, din comuna Cocioc. Nenorocitul, căzînd într'un ochi, nu a putut scăpa. Se fac cercetări spre a se găsi cadavrul. DIN STREINATATE Jnstiţie americană.—Judecătorul Ewing preşedintele curţii cu juraţi din Chicago, a condamnat pe un tilhar negru pentru cinci mari furturi săvirşite prin efracţiune, la o sută de ani de închisoare, adică două-zecl de ani pentru fie-care hoţie. In sentinţa sa judecătorul Ewing, făcînd uz de puterile ce I conferă legea, a avut grija să specifice că cele cinci pedepse nu trebuesc să se confunde. Dramă «le amor. — O dramă de amor din cele mal pasionate, a emoţionat zilele trecute întreaga populaţiune a Galaţiulul. Tînărul Petre Eşanu, din acel oraş, fiul lui C. Eşanu. funcţionar la primăria locală, era de mal mult timp in relaţiuul amoroase cu o ti-nără, d-na Luţa Spiţer, domiciliată în str. Romană. In ziua de 26 Februarie, tînărul Eşeanu se duce pe la orele 10 şi jum. dimineaţa la metresa sa unde, din cauza geloziei, îucepe o dis-cuţiune foarte aprinsă. Iu paroxismul furiei, amorezatul, scoato revolverul din buzunar şi trage un foc asupra amantei şi o răneşte uşor la urechea dreaptă; ea, inspăimlntată fuge în curte. Din ce în ce mal furios, Eşanu o urmăreşte şi în curte îl mal trage un foc, insă fără să o lovească, apoi intoreînd arma descărca cele patru focuri asupra sa răuindu-se la tîmpla dreaptă. La auzul detunăturilor, vecinii alergară in grabă şi Eşanu de teamă să nu fie prins Iug*Ţ se ascunde într'un şopron dintr'o curie vecina unde Încearcă a se strangula cu cingătoarea ; vecinii însă cari il urmăreau, aii sosit la timp pentru a-1 împiedica. Vestea acestei teribile drame de omor s’a râspîndit cu iuţeala fulgerului în tot oraşul, şi îu puţin timp mii de curioşi staţionat! in stradă. Parchetul a fost avizat şi primul procuror însoţit de medicul legist s’ati transportat imediat la faţa locului, unde după o instrucţie sumară ati ordonat transportarea celor doul răniţi la spitalul comunal unde sunt puşi sub pază. Petre Eşanu, fiind şi dezertor din armată, comănduirea Galaţi a fost avizată, şi afacerea va fi instruită de tribunalul militar. ftinncldere sensaţionaiâ. — Căpitanul Enorard, profesor de tactică la şcoala de răz-boiţi din Paris, s’a sinucis acum patru zile. După ce ’şl-a făcut cursul dimineaţa, nu s’a întors de cit seara acasă. Intrebind pe portar dacă i-a sosit o scrisoare, la răspunsul negativ al acestuia, căpitanul, dealtmiuterl tot-d'a-una calm, s’a nrcat foarte supărat în apartamentul săfi. După masă, se retrase in biuroul său, unde a lucrat piuă la orele 10 seara. Soţia sa se culcase. O servitoare observind că lampa este stinsă în biuroii, s'a dus să vadă dacă stăpînul săfi se retrăsese in camera de culcare. Ea il văzu aşezat pe scaun, cu capul plecut spre piept şi plini de sfuge. La strigatele servitoarei, soţia' căpitanului alergă In biuroi), şi căzu leşinată lingă cadavrul soţului săli adorat. Parchetul şi autorităţile militare avizate, s’ati transportat la domiciliul sinucisului. Pină acum nu so cunosc cari afi fost cauzele ce ati împins pe nenorocitul căpitan, atit de stimat de întreaga lume militară parisiană, să ia această funestă rezoluţiune. SENATUL Urmarea şedinţei de la 28 Februarie La redeschidere, orele 3.10, are cuvîntul D. colonel Obedeanu, care cere să se pună la ordinea zilei proiectul de lege pentru drumurile de fier de interes particular. D. Em. Porurabnru, ministrul lucrărilor publice, consimte ca acest proiect de lege să se pună la ordinea zilei a Senatului pe mline. Senatul încuviinţează. Se intră în ordinea zilei, începlndu-se cu recunoaşteri şi indigenate. Interpelarea d-lul dr. Manolescu se amină pe mtine, din causă că lipseşte d. ministru de răsboifi. Se procede la discuţiunea legel prin c*re se adaugă la art. 2 din legea sancţionată cu înaltul decret No. 2404 din 8 Maifl 1895, relativă la conversiunea obligaţiunilor 5 la sută ale comunei Bucureşti, următorul a-lineat: «Aceste titluri vor fi garantate cu venitul acciselor comunei». D. Viişoreanu se încercă a combate legea, spunînd că fără acest alineat contractul de conversiune nu ar fi perfect şi deci aceasta nu s’ar realisa, lucru pe care d-sa îl do reşte, căci găseşte că nu este avantagios ca comuna să plătească 4 şi jum la sulă îu loc de 5 la sută. Senatorii surîd cu blîndeţă. D. Procopie-Dimitrescu, raportor, susţine proiectul de lege, aratlnd că Senatul nu poate urma pe d. Viişoreanu, care n’a discutat legea propusă, prin care se dă numai o garanţie necesară imprumutătorilor, garanţie care se acordase obligaţiunilor primitive, dar a vorbit în contra legel prin care se face conversiunea, lege votată şi sancţionată de aproape doul ani deja. I). V. Lascar, ministru de interne, spune că aci nu este de cât o chestiune de bună credinţă din partea comunei faţă cu deţinătorii obligaţiunilor, cari cer aceleaşi garanţii ca şi pentru obligaţiunile convertite, lucru care urmează de la sine şi care se prevăzuse chiar in regulamentul legel. Ministrul de interne adaogă că cu această ocasiune d. Viişoreanu a găsit cu cale să facă critica legel conversiunel aducind învinuiri fostului primar şi fostului consiliu al comunei Bucureşti—dar este răii venit, pentru că este In orl-ee caz mal avantagios pentru comună să plătească o dobtudă de 4 şi jum. la sută de cit 5 la sută. Dovadă că conversiunea este avantagioasă pentru oraşul Bucureşti, este că sindicatul de bancheri se obligă a servi comunei,în caz cînd n’ar efectua conversiunea, diferenţa, specificată de chiar sindicat la o bonificare de 70,000 lei pe au. D. V. Lascar cere Senatului să aprobe proiectul de lege, înlesnind ast fel comunei Bucureşti o operaţiune financiară foarte a-vantagioasă. Proiectul acesta de lege se admite cu 45 voturi pentru şi 7 contra. Şedinţa se ridică la orele 4.50. Şedinţa de la 1 Martie Şedinţa se deschide la orele 3.25. Presidează d. Petre Grădişteanu, vicepreşedinte. Prezenţi 95 d-nl senatori. Pe banca ministerială: d-nil P. S. Aurelian, V. Lascar şi G. Mlrzescu. La ordinea zilei sunt: două recunoaşteri şi un indigenat; discuţiunea proiectului de lege pentru drumurile de fier de interes particular ; interpelarea d-lul dr. Manolescu, adresată d-lor miniştri de interne şi de răsboifi, relativă la propagarea conjuctivitel grauuloase lu ţară. Se fac formalităţile o-biclnuite. In băncile Senatului sunt foarte mulţi deputaţi. D. P. Grădişteanu citeşte adresa pe care a primit-o de la d. Dim. A. Sturdza, prin care declară că împlinind vîrsta de 64 ani şi voind să-şi sfîrşiască zilele în pace şi linişte sufletească, îşi dă demisiunea din demnitatea de preşedinte al Senatului şi depune In acelaş timp mandatul de senator »’ colegiului I de Ilfov. D Grădişteanu, adaogă că d. Sturdza nu este numai senator de Ilfov şi preşedinte al Senatului, dar este şi şeful partidului liberal, care a adus şi poate să aducă încă servicii partidului, de aceea roagă Senatul să uu primească demisiunea (aplause). D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, roagă Senatul, Iu numele băncel ministeriale, să respingă în unanimitate demisiunea d-lul Sturdza, care a adus servicii însemnate ţârei şi care de şi în vîrstă de 64 de ani, este însă în stare să mal aducă şi pe viitor servicii ţbrel. (Aplause). D. P. Grădişteanu, adresindu-se Senatului, zice: Mă autorizaţi dar să fac o adresă d-lul Sturdza în acest sens. D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, depune proectul de lege pentru Înfiinţarea Casei Rurale, votat de Cameră. (A-plause). D. C. Zăgănescu, interpelează pe d. ministru de războia asupra desfiinţărel diviziei independente de cavalerie. La orele 3 40, Senatul intră în ordinea zilei, îneepînd cu recunoaşteri şi indigenate. CAMERA Şedinţa de la 1 Martie Şedinţa se deschide la ora 2. Presidează d. D. Giani. PresenţI 101 deputaţi. D. G. Dobrescu cere d-lul preşedinte ca să bine-voiască a anunţa la timp pe membrii comitetului delegaţilor al legel asupra patentelor, cîud ea va fi pusă la ordinea zilei, pentru a nu se tntlmpla cu votarea acestei legi ceea ce s’a înltmplat cu legea asupra organizârel administiaţiunil finanţelor Statului, care s’a votat cu iuţeala fulgerului şi prin surprindere. D. Preşedinte: Voiţi să faceţi avertismente ? D. G. Dobrescu: Voesc să uu se mal repete acelaş lucru. D. G. Cantacuzino, ministru finanţelor, spune că legea administraţiunel finanţelor, a trecut prin toate Alierile şi nimeni n’a fost luat prin surprindere. D. P. 8. Aurelian, declară de asemenea că nu se poate reproşa nimic guvernului în îu această privinţa, de oare-ce nu a căutat nici o dată să paralizeze discuţiunea. D. At. Moscuna propune un proect de lege din iniţiativă parlamentară prin care să se abroge legea care permitea intrarea fără vamă a vitelor străine, cari vin la pâ-şunat în ţară. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 D. Yintilă Rosetti atrage atenţiunea d-lul preşedinte că cestura interzice reprezentanţilor presei de a intra în încinta Camerei şi’l roagă, dacă aseastâ măsură este luată de biurou, să fie generală, dar să nu se facă favoruri unor ziarişti iar altora să li se interzică intrarea. In orice caz reprezentanţii presei aO dreptul să Jcunoască lucrările Camerei şi de aceea d. Rosetti cere ca el să poată comuuica cu secretariatul. D. Preşedinte spune că se va comunica presei lucrările Camerei, dar intrarea în incintă este interzisă tutulor reprezentanţilor presf l fără excepţiune. D. C. Popovici Întreabă pe d. ministru cum se face că în şcolile militare sunt atit de mulţi străini. D. General Berendel, ministrul de res-bel, declară că de azi înainte va lua măsuri ca să nu se mal primească străini în şcolile militare. D. Take Ionescu întreabă dacă nu vor ti primiţi în şcolile militare nici acel cari n’ail trebuinţă de împămlntenire ci numai de recunoaştere. - D. Ministru do resbel spune că legea este egală pentru toţi şi nu face această distincţiune; o va aplica ast fel pînă la modificarea el. D. Ministrul de resbel. depune un proiect de lege pentru aprobarea unul cudit de 2 milioane pentru furnituri militare. D. Ceaur Aslan, se plînge că de 2 luni se amină mereil interpelarea relativă la şcolile din Macedonia şi azi, cînd este din noă la ordinea zilei, d. ministru lipseşte. D. G. Cantacuziuo, declară că d. ministru al cultelor a fost nevoit să plece la Senat. Interpelarea d-lul Aslan se amină pe Luni, D. I. Grădişteanu revine asupra cestiu-nel ofieerilor străini din armata noastră şi faţă cu eclaraţiunea d-lul ministru de resbel, roagă Camera ca cel puţin acum să se voteze recunoaşterea acelor ofiţeri, cari aşteaptă de atîta timp votul Camerei pentru a fi avansat'. (Aplause). Camera aprobă. Se începe votarea de recunoaşteri. La orele 3 şi un sfert şedinţa se ridică, Camera fiind descomplectată. Fală cu pravitalea situaţiei, în urma relra-f/eret d-lui Slurdza din partidul liberalEpoca va apare MPuminicd in supliment, ca de ohiceiu. Grosolănie ministerială D. Şendrea care n’a ajuns la celebritate de cit prin faptul că aicea Ducelui Decaxes Mon duc, s’a distins acum prin o necuviinţă faţă cu Curtea regală. La ultimul bal care sa dat la Palat înainte de balul costumat de la Cotroceni, ministrul justiţiei fiind întrebat de A. S. R. Principesa Maria dacă va merge la balul costumat, a răspuns că nu e încă hotărît de oare-ce nu ştie cum să-şi aleagă un costum. A. S. R. a avut amabilitatea să-î spue că-i pune la disposiţie un album cu costumurî. D. Şendrea a mulţumit,'iar în ajunul balului a trimes albumul înapoi, spunînd într’o scrisoare că n’a găsit nici un model care să poată fi executat în Bucureşti. Pînă aci nu-i nimic de zis. Dar d. Şendrea a pus în scrisoare şeapte sute de franci în bilete, zi-cfoid că înaintează A. S. R. Principesa de Romînia suma cît avea de gînd să cheltuiască pentru costum spre a se da această sumă musicii regimentului de Roşiori, a cărui colonel e A. S. R. Principesa Maria a înapoiat d-lui Şendrea suma de 700 lei făcînd să se scrie prin Doamna Greceanu că regimentul de Roşiori nu are nevoe de mila nimănui. In mijlocul gravelor evenimente ce se produc în Orient şi al căror centru se află la Atena. Romînia e lipsită de un ministru în capitala Greciei şi nici nu se adevereşte ştirea cum că pe viitor măcar s’ar fl dat ordin ministrului nostru de la Bruxelles de a se duce la Atena. De altminteri, chiar prezenţa d-lul Bengescu la Atena ar fi anormală căci, dacă relaţiunile cu Grecia s’aă restabilit, ar fi firesc ca să se numească un titular permanent pe lîngâ curtea grecească. Se vede, însă, că restabilirea relaţiu-nilor cu Grecia a fost numai o mistificare şi că d. Rambage a fost trimes la Bucureşti de cît momentan n’a obţine o convenţiune consulară pe baza concesiunilor făcute de guvernul liberal, pe care n’a cutezat să le susţie de îndată ce alarma s’a dat prin presă Lucru şi mai curios: avem de cînd s’aă rupt relaţiunile cu Grecia, ca reprezentant la Atena, însă nominal şi cu locuinţa în Bucureşti, pe d. Olănescu, care, chiar după restabilirea relaţiunilor cu Grecia şi-a luat apuntamentele, scă- zîndu-se numai cheltuelile de reprezen-taţiune, dar căruia nu 1 se îng&due a-şi ocupa postul. Un singur lucru e firesc în toate acestea: Romînia neavînd nici un fel de politică externă în aceste grave împrejurări, nu se simte nici o nevoie ca d. Stoicescu să aibă reprezentanţi în diferitele capitale Emoţinnea ce a pricinuit In cercurile militare «leciaraţlunea guvernului cum că ne aflăm «le-aarmaţl din «•unsă că s’a suspendat ori-ce fel de comande de arme şi de muniţluui «lin pricina diucreditiilui aruncat asupra piijştei noastre de către generalul Itudiştcumi,—«moţiunea n-ceasta, fu loc de a se micşora, merge din zi tn zi cresctnd. In adevăr, ntît lumea civilă cit îşi cercurile militare sunt uimiţi «le a vedea că guvernul nit*I nu «‘autăţ prin o cerere de credite, a îndrepta. tie «-liiar tlrziu, neglijenţa criminală a generalului Itmlişteanii. O campanie se va întreprinde cit de curîud pentru a sili pe guvern, care, de altmintreli, e pus în curent de nevoile armatei .«ii de către <1. general Ile-rene Închiriat. — O PRAVaLIE cu două camere frumoase, str. Franklin 0, peste drum de Atenei!; ase adresa la d. Spiresou, fotograf. I>e arondat. —Moşia Seaca, din judeţul Teleorman, lingă Turnu-Măgurele, avînd suprafaţa de 0,200 pogoane, se dă cu arendă pe un period de 5 ani, începători dela 23 Aprilie 1898. OrI-oe informaţlunî se pot lua, fle de la D nul N. N. Ză-dăriceanu, domiciliat în Bucureşti, Calea Victoriei No. 171, fie de la D-nul Ion Calinderu, strada Renaşterel No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, sad la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Ştirbey-Vodă No. 3, în orl-oe zi de lucru de la 12—6 ore Seara. ___ De Închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă 81naJa se dă cu chirie pe termen de 6 ani, începători de la 23 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori ce informaşlunl de la Admuilstraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştirbey-Vodă No. 3 B<>nurestl. închiriere, în soseaua Jiann, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru birjerie, liptirle, tram-car, grădină de petreceri. Tramwalul Colţea se va prelungi aci (doBul bufetului de la şosea). Grajduri de zid pentru 100 vite şl 10 camere ou săU, puţ în curte. A se adresa calea Dudeşitl. De Închiriat. Sunt de închiriat, ou începere de la 23 Aprilie 1897, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile : Vllla Leopold, Vllla Antonia şi Yilla Olga, Amatorii se vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştlrbel-Vodă No. 8, în orl-oe zi de luoru d» la 12—6 ore seara, un te pot vedea planul fle-oărel Viile, cum şl orl-oe alte informaţtunL De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavaotoo Vlaşca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîfl arate ou sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lumini, Bucureşti. De arendat cu începere ohiar de acum moşia uanoa» din Judeţul Brăila, în întindere de zece mii po >ane toate arabile, avînd două mii pogoane grîfi arate ou săminţa oea mal bună. A se adresa la d. M. Raohtivan, avocat, strada Fîntînel 28, Buoureştt._____________________ Vînzărl şi cumpărări De vlnsare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Plţl-gaia Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. De Tfnaare lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după calitate, 60 şl 60 franci. A s» adresa : Str. Batlştel 16 Camere mobilate Hotelul Pieţei Bibescu- Vodă, lingă Cameră şi Tribunale' Cereri şi oferte de serrici O nienngora caută un loc într’o familie. Cunoaşte bine menajil oas*I. Doritoiil se vor adr» sa la administraţia acestui ziar. Un agrloultor oare a absolvat Acadamia de agricultură, romîn, 82 ani, şl a stat ca econom 8 ani şi jumătate la blu- rourlle contelui Estterbâey, specialist în creşterea şi dresarea cailor, caută un loo de agricultor sad administrator Oferte le rog sub Agrloultor Miroia lâsy (Strada Seulescu 5). Inform aţinui utile LAptArln Arenda lîngă grădina Herăstrăd, Lapleds vară specialitate pentru oopl! şi cură cu lapte, 60 bani litrul. Lapte «le bivoliţa 6o bani litrul. iJnt snperfln 5 lei kilo. Cremă o Jumătate litru 1 led. Lapte b&tnt 80 ban! litrul. Transportul la domicilii! e ooprlns în aceste preţuri. A se adresa prlntr’o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-rlel Arcuda, in Buouresol, Dionisle 40. (Jn plantat roatlnat oferi serviciile sale la solrfele dansante ai baluri pentru un bonorariu modest. S. laroslav, Oslea Moşilor No. 90. Franţalse dlplom^e deşire leşons particularei. Ad. bu-reau du Journal. _________________ Firme recomandabile Adrese Advocaţi Ml hali A. Rachtivann Advocat 38 Strada Frumoasă. D. A. C. Florescu* avocat, strada Romană, 70 bis. Q, Morţun, Str. Fundătura Leului, 2. Bibliografii A apărut: Electoralii însoţită de Jurisprudenţa înaltei Curţi de casaţie şl d** justiţie, pe anii 1884-95 exclusiv, şl adnotată de Const. D Ţlnou-Ş'etănescu, avocat. Preţul 2 el. De vînzare 1a tlpcgrufla Gutenbeig, strada Doamnei, 2^. Bucureşti FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 195) LOTUS JACCOLLIOT u fi i y i C FOO C AVAI.F.KIî XEORI Căpitanul Roşu ne avînd ce face, îşi întrebuinţa timpul în partide Determinabile de vînâtoare în rîmpiile pline de vînat ale Caspicel. In ce priveşte Luce şi Froler, după ce preveniră pe contele d’Eutraygues, în ziua sosirel lor, că se duceaţi pentru că serviciile lor nu eraţi folositoare în acest moment, să facă cîte-va escursiunl ca simpli turişti, el dispărură, fără a mal da semn de viaţă. Momentul atit de mult aşteptat de toţi sosi în sfirşit! Intr’o seară, după masă, în loc de a-şî lua bună seara de la oaspeţii săi, după cum era obiceiul săfl, prinţul Westehine ÎI rugă să se adune în marea sală a castelului unde dădu ordine să se servească cafeaua. Toţi eraţi prezenţi. Din întîmplare, cel doul poliţişti se întoarseră în ziua aceia chiar şi nu mal sfîrşia de făcut elogii cu privire la frumuseţea regiunilor ce el eutreeraseră ; însă, ori de câte ori el vorbeaţi de aceştia, uu surîs fugitiv rătăcea pe buzele tinărulul prinţ. Acesta din urmă rugă pe Oii vier de a lua preşidenţia micei reuniuni, eînd sosise depeşa lui Gilping. Luce profitase de momentul de bucurie escitat de telegramă pentru a şopti prinţului : — Danielof crede ca să mal aşteptăm puţin... Mal trtbue cinci saîi şease zile. Iacă mijlocul de a cîşliga această vreme. — Domnilor, zise prinţul Westehine, cînd emoţiunea fu puţin calmată, v’am reunit peotru a vă face cunoscut rezultatul sforţărilor mele de o lună şi să fixăm Împreună ora plecărel; însă evenimentul care s’a produs mă face ca să amîn această comunica-ţiune pentru ziua apropiată cînd amicul d-v. Gilping va fi între noi. Soţul d-v. a jucat un rol important, după cîte mi aţi spus, in afacerea care ne preocupă, în cit trebue sâ’l păstrăm un Ioc şi în ultimul act al dramei care se va desfăşura. Nu e oare o chestiune de convenienţă ca să întîrziem această deliberaţiune ? Această propunere fu aprobată în unanimitate şi prinţul adăogă: — Permiteţi-ml să mă retrag pentru cl-le-va momente, pentru casă previn un personagiii pe care trebuia să vi-1 prezint în astă seară chiar... Zece zile după aceea, John Gilping, călare pe Pacific, îşi făcu intrarea sa în oraşul Aslrakan. Strlngerile de mînă, lacrimile de fericire şi hohotele de rîs se succedaă şi se amestecaţi între ele, în cit ua spectator care ar fi ignorat trecutul actorilor acestei scene şi legăturile care II uneafl, nu ar li înţeles absolut nimic. Cu toate că prinţul Westehine fusese avertisat, totuşi cu multă ane-voinţă pulu să-şi păstreze gravitatea sa. Totul are însă un sfirşit şi liniştea se restabili. Gilping istorisi amicilor săi aventurile sale din ziua în care el părăsiseră Australia şi din paite-Ie aceşti din urmă îl puseră în curent de situaţiunea lor. Seara trebuia să aibă loc importanta deliberaţiune. La ora convenită toţi se găseaţi adunaţi în marea sală de recepţiune a palatului şi nu aşteptafl de cit sosirea prinţului care îl părăsise pentru cîte-va momente; el se reîntoarse numai de cît, precedat de un rus de ciucl-zecl de ani, cu aerul marţial, cu talia atletică, care aruncă imediat asupra adunării o privire adîucă. — Domnilor, zise prinţul Westehine, vă prezint pe Danieloff, primul serv ereditar al casei; el a refuzat libertatea sa carel’ar fi lipsit de dreptul ce el reclamă de a fi tot-d’auna întîiul care să se devoteze pentru membiil familiei Westehine ... şi devo- 7 CASA DE SCHIMB ÎTESTCT A & SAMUEL BUCDRSSCI No. 5 Strada Lipscani No. K Cumpiri şi vinde efecte publice şi f*.ca orl-c schimb de monezi. Cursu! pe ziua de 28 Februarie 1897 4«/< 6*/'i #•/, »•/. H *•/. Renta Ainorlisabili. . . » Amortizabili. . . :. de Stat (Cov. R.) . unicipalo din 1883 * > » 1890 Scrisuri Funciar Rurale . » » Urbane . > » » Iaşi . Acţiuni Banca Naţionala. » » Agricola . » Dacia Romînia asig. » S-tea Naţionala asig, S-tatea de Coostrucţiunl . Florini valoare Austriaca. Mărci Germane . . . . Baenote Franceze . . . » Italiene. . . > ruble hîrtie . . Cump. Vînd 87 ‘» 88! -11 95 - 96, V, 102 — 102 V. 96 — 96 ■/. 97 lU 97 •/« 92 ’/< 93 88 3/< 8) — 85 85 1820 — 1830 22) — 233 — 456 — 460 — 4 5 — 499 — 195 — 198 - î 1( 2 13 1 23 1 25 100 — 101 — 89 — 93 — î (5 2 70 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albart & C1®, Frankentlial. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch diu Franh-furt A. M. tamentul acestei vechi tulpine de servitori nu datează de erl domnilor, străbunul acestui om a scăpat de moarte pe străbunul med cînd cu invaziunea hordelor Iul Ti-mour; număraţi secolele şi vedeţi dară sî afK în Europa o familie mal nobilă de cît a sa. (Va urma) LA SINAIA DE VENZARE SAtl DE ÎN. CHIRIAT în total sail în I „EPOCA‘^ziar cotidian CUPON 1 Martie 1807 Orl.fllu^ 7» tAla ace*t cupon din -EPOCA* ni *1 vi» trimite, «aii II va presonta la llbr&rlile ar&tnte nm) Jom, urc drept la nani «lin pr«MnilIc CU l'REŢUUl Hft-DUKE «lin l!«tele respective Cuponul acesta e valabil ptnft la 4 Martie ora 7 seara. C ititorii din provincie pot trimite coi. tul ta mftrcl paftale adAoglud porto. Premiile „EPOCEI- La Librăria GAROL ROLLER Osie* Victoriei No. 58. In loo d6 Num* Bclladr-Radu f eseu ¥., Amintiri tsupr* Istoriei regeuerărel Rornîne, sad Evenimentele de 1* 1848. Un voia» mare de peste 300 pagini . . ” . . 8.— 0.60 Rlchter Eugen, Unde duoe socialismul. Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C Sturdza ou o prefaţă de N. Flllpesou.................... Filtpeeeu X; Albii ţl Roşii • • Xegulascu Petru, Polemice • • — Psichologla stilului Vlahuţd Ale**, Un an de lupţi • • — Iubire ,poecU....................... — Din goi na vieţel (ediţia Graeve) Zamfir eseu Ouiliu Lame Nouă şi Lame Vechil Băjdăă B. P., loan Vodă cel cumplit, volum Ilustrat introdus în şcoli. Copee Franfds, Poveste tristă, roman tradus de D. Stănoesca Mlchăileseu St. €?., încercări oriUoe asupra învăţSmîntulul nostru primar, ed. II Liee^ou /. ioan, îngerii lui Rafael fantezie originală în versuri în 3 sote . Eohtneyer IM*, Un nod mijloc pentru a preda copiilor limba germană Rotnan I. X., Poezii (ediţie populară) • 0.60 0.50 150 2.00 3.60 8.00 8.60 0.10 0.16 0.70 1.00 1.60 1.80 1.60 8.00 8.00 1.50 1.00 3.00 1.00 1.00 1.C0 1.60 1JI 1.30 1.00 1.00 0.78 1.00 iladts D. Uo&eltl, Epigrame lb*en ii*, Copilul Eylof (dramă în 3 acte) traducere de T Maloresuu -.tf, Dragctnlre.ycu, Oritioa gUhitlfloă |i Eminesou ................... Bntcule*cn Marin, Religie şi ştiinţă -Bachelln 4r Julet* JUrun, Sept Oontes roumaUi8.................... XIcuIchcu şf Bernelg Repetaţii noştri........................... La Librăria «LA BISERICA ALBA» XJM 1.60 0.76 4.00 a. 0 60 1.00 o* 1.60 IDO parte o proprietate, în str. Monastirel No. 5. la rea mal inimoasa posiţie (vis-d-vis de poarta Monastirel), compusă diu : O casă din două mari apartamente, cu 14 camere mobilate pentru stă-pinl, 3 pivniţî, conducte de apă, etc.; două grădini, una de flori şi alia mare de legume şi arbori fructiferi; două grajduri de 12 cal cu 4 camere pentru servitori şi curte în care apa este introdusă. ACI ÎN BUCUREŞTI KfS” Isvor, No. 56. compusă din: Un mare atelier mecanic, cu abur, pentru spălătorie de rufe, şi un grajd de mal mulţi cal, construite din zid masiv cu temelie de piatră, apă introdusă, canal de scurgere, magazii, şoproan şi UN MARE TEREN CU O SUPRAFAŢA DE 2100 Metri Pâtr Anunciu Moşia Mărăcinenl Cârlăvoia din judeţul Buzăfl, Plasa Câlnâulut, ia 5 kilometre de oraşul Buzăfl, în întindere de 700 pogoane, toate cultivabile, cu locuri de grădini, cu moară cu 8 pietre pe apa Buzăului, casă de locuit etc. este de dat în arendă de la 23 Aprilie 1898 pe un nott period de 5 ani. Doritorii se pot adresa în Bucureşti la Otelul mperial unde locueşte proprietara, d-na Constanţa Th. Balş. (Calea Victoriei 86) Th. Speranţă Homer întinerit • • 2.00 1.00 — Aneodote Populara (voi. I) • • 4.00 2.40 La Librăria IO. II IUI A V, Bucureşti Radu D. Romcttl. Fără Iubire, ediţia 1- lustrată ------- 0 50 0.30 Calendarul Familiei, Ilustrat, 189T. -Licescu. Cerşetorul, dramă-ldilă originală 4 Floarea din Firenze, comedle-i- 1.— 0.05 1.— 0 65 dilă originală ------ 1.— 0 65 Xeculal Morga. Poezii (1890 —1893) • Stăncescu Onm. Snoave. 2.- 1.20 1.50 1 - liăăulescu-IMgcr. Scriitori, cititori, critici Condiescu. Conducerea şi întreţinerea 1.- 0.05 maşinelor de vapor. -Cooder /. Fenlmore. Ci rap-de*plele, 2.- 1.20 poveşti americane, I voi. în 4-o ilustrat. 6.- 8.- Ia» Librăria. €. SFETEÂ (flf. Gheorghe) Vatra, anul I ----- 34.00 13.00 — anul II------- 1000 Caragiato, Note şi Schiţe - • • • Theodorescu 6. Dom., Cronica din 3.00 1.00 Nârnberg ------ 1.50 0.76 bl amar ion, Urtuto 1.00 050 Augier, Aventuriera ----- 3.00 1.90 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri ds premii pe cari le oferim cititorilor Epocei, anunţăm acestora că cererile îor tre-bue8C adresate direct librăriilor a-rătate îu Josul cuponului însoţite de preţul redus cu oare se oferă acele premii. OUR 6AGNER 500.000 Francsii SUBSCRIPTIOK au Dictionnaire Encyclopedique Universel lllustrG — rSpertoire des Connaissances Humaines RfiniGfi ¥iti r§y» laureat SOUS LA DIRECTION DE tP U JL M. DE SOCIETtiS SA VANTES 6 Gros ot Forls volumes in 4°, reli^s, ilustres de 3.700 magnifiques gravures r6pan-dues dans le texte. 1 Atlas de Bibliografie contomporaine, compris dans le 6-e volume et 1 Atlas universel de 110 cartos en couleurs formant le 7 e volume, 185 frs. Payables par traites men-suelles de 10 frs. SUnJPJlfJflE EXCEJPTMOXXEMjEE II sera attribui ă chaque Souscripteur du Nouveau Dictionnaire Encyclopediqne de Tronsset Un Bon â> Lots de 20 Francs do rExpoMltion Unlveroelle de 1900, dounnnt drolt nux avnutages nul vani m : 1. 20 ticiceU d’entr^es de 1 fr ; 2. Reductlons des prlx consen-tles pour Ies voyages par Ies Cam-pagnies de chemlns de fer et de bateaux, ou reduction de 25 o/o sur Ies prlx d’entr^e dans Ies 4ta-blissements de spectacles ă l’lu-terieur de l’Exposltlon; 3. Partlcipation aux tirages a- ' yant lieu par Ies soins du Credit < Foncler deFrance jusqu’au 25 Oct. J 1900 et dont le montant s'el&ve â ' 6.000.000 «Ie francs. 5 Lots de 500.000 = 2.500.000 24 — 100.000 = 2.400.000; 25 — 10.000 = 250.000: 5.000 = 295.000 1.000 = 150.000 100= 405.000 69 — 150 — 4.050 — Tu lai 6.000.000 II est effectne 6 Tirages par an: en fevrler ... 1 de 500.000 en avrll.....5 de 100.000 enjuln.......7 de 10.000 enaoăt. ... 12 de 5.000 enootobre. . 30 de 1.000 en ddoembre,900 de 100 soit 955 par an. La plus Praîique des Encyclop6dies 1. Parce qu’elle ne renferme que ce qu’ll est ntîcessalre de savolr; 2. Par la clarte de son texte, oompr^-hensible pour tous; 3. Par rimmense etendue de ses ma- tl^res ; 4. Par s^s gravures completant Tlntell-genoe de ses deseriptlons. Le plus Populaire des Oictionnaires 1. Par son caractere llsible pour toutes Ies vues et piur toun le« ftges; 2. Pur la modlcite de son prlx. eu eg&rd au nombre conslderable d’ouvrages dont 11 tlent lleu; 3 Par son mode de vente qul le met 4 la porţie de toutes Ies bourses. Rion a payer d’avance. — Les septs volumes comprenant le Dictionnaire complet, sont livres immediatement. Envoyez les demandes ă la laibralrle BASIIjE NICOIjESCU, 8, Strada Biserica Enei, â Bucarest. «AIA KE9ALA (din Palatul Eforiei) ltulcvarilnl Ellsabcta Aduce la cunoştinţa Onor. Public că cu începere de la 1 Martie a. c., se va servi lisai «le abur CI. II Pentru bărbaţi în zilele de: Marţt, Joî, Sîmbâtă şi Duminecă; pentru femei: Lunea, Mercurea şi Vinerea. Preţurile sunt: 1 leu, iar Vinerea şi vînzare hîrtie maculatură cu 40 bnnl Dumineca 50 bani. kilogramul în pachete de citelOki- olgrame. HAMPAGNE UUltN 6 l nEIKS Representanţ pentru Romînia A. Bucureşti. La Typogralia EPOCA se allă do Direcţiiinen. Prima SEBIINŢEXUE Română Str. Carol, 23. - BCCEREŞTI. — S(r. Carol, 23. Recomandă: SEMINŢELE NOU ArIîNITE, aduse de la grlnarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitate superioară, precum arată succesul care l’am avut In 27 ani. Recomand : LUCERNA, qualilute superioară, cu certificate. CAZON, qualitatea cea mal grea, de 23 libre etc, etc. Diferite scule pentru grădină. Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere. Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi. Cu toată stima: Frledricb Plldner, Succesor: Eugen Animau. WATSON & YOUELL |MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE; BUCURESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl III. P. ECKERT SOCIETATE PE ACŢIUNI PLUGURÎ DE OŢEL pentru cultura obicinuită gi cultura adîncă: PLUGURI DE OŢEL pentru cultura de sfecli. PLUGURI DE OŢEL cu 2, 3, şi mal multe brSzdare. PLUGURI DE OŢEL pentru cultivat pUroînturl virgine. PLUGURI DE OŢEL pentru locuri muntoase. |RARIŢE DE OŢEL pentru porumb. Grindeiul, Bârsa, Cormana, Roatele, în fine tot corpul j [plugului ECKERT este lucrat din OŢEL. Semănătoare in lat semănătoare în r im furi. TOT FELUL DE MASINÎ AGRICOLE Cataloage U unt rate gratie* si franco. PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI BRMDT Dentistul M. BACHER Constantin Simionescu „ , . .... Doctorand in Medicină Membru al academiei universale de şti- pari= Ronlevard Montparnass 152 înţe din Bruxelles, medahat pentru me- Stabilit de mal mult timp iu Paris şi ntele sale în arta dentistică la expozi- fljnt| în reluţil cu toţi specialiştii şi ce-ţia din Bruxelles, Bordeaux şi ]ebrităţile Medicale din Paris, pot oferi Ixyon etc. _ _ serviciile mele persoanelor cari vin la Succesor dentistului M. Rosentlial, Bu- Paris să se consulte cu Dr. specialişti, cureştl pia^a Teatrului casa TOrek. asemenea se poate face consultaţiune si Consultaţiunî 9 12 a. m. şi 2—5 p. m. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoare de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. PAPIER FA YARD & BLAYN Mal mult de l/> de secol succes proclamă superioritatea sa In tratamentul de gutural, Irltaţfuuel peplu Iul, Influenţa, dureri reumatismale? scrfntfturl, răul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. ______ Se află tn toate farmaciile bucureşti. — TîpogrWÎVW’jC^CQrfXnJ30lC9^JîO No. 3. — BuoireşU. ÎNCURCAŢI! I>E Prof. dr. R. Virohow, Berlin . ► de Gielt, Mnnlch (f) ► . Reclam ; Lipsea (f) ► ► de Nusbuum Mnnloh (t) ► ► Hertz Amsterdam ► ► de Korezynskl, Oralova ► ► liracdt, K.ausenburg ► r Frerloks, Bei lin (t) ► * de Scauzonl, Wurzburg ► r C. Wltt, Copenhaga * “ 2'chuudi Sat» x «Ursburg » p Soedeistfid Kasan * Lambl, Varşovia * Forster, Blrmlngam, întrebuinţate de peste 15 ani de Profettorl, medici y practici şi de public şl recomandat ca cel mal eftln, plăcut, sigur şi nevătămător. MEDICAMENT I>K CAS.l La derangearea organelor Abedominal La maladii ale ţleatului, hoemorotxl (trinjl), con* I Ntlpatle, durere de cap, ameţeală, respiraţie I grea hhî) dtftţyilă, pfîipUaţîc (bătaie de inimă), coif Htrlcţlunt de piept. lipsă de poftă de mâncare, etc.—Pilulele elveţiene ale farmacistului Richard Brandt, din causa efectului lor agreabil «unt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, etc. A SE FERI A CONTRAFACERE de Imitatiunl şi cereţi la toate farmaciile numai aderăm latele PlLVLE ELVEŢMEXE ale farmacistului ItlCJI. tntl Brandt, şl * observaţi bine alăturata marcă Crucea aibă, pe fund rosiu şi numele Richard Brandt. Pilulele elveţiene contrafăcute şl împachetate similar pentru a induce publicul în eroare na produc nici o dată efectul adevăratelor pilule elveţiene alo Iul Richard Brandt. rilJKţUL, CTJTIKI LEI 150 Depoul general pentru toată Romînia LA FARMACIA VICTOR TtRl^UER BucnreşU oalea Victoriei 8e găseşte asemenea în Bucureşti* la farmaciile: F. Brus, M. Brus, Fr. W. Z&rner, A. Gze-les K. I. Risdd, A. Frank, I. A. Oiura, etc., şl Ia droguarille : F. Bruss, Koonomu h Co. Th. M-c mc cu, Ule Znroflrosou.—Jloloştnri Ia: Haynal, V. D. VmlUu.—JUrtWa la: Flllotl, O. Kanff. meHO, A. Drumer.—Uuatăă, la : Sohulor, Weber.—fVnlsrn, la farmaciile Mora. Polii. Oswald.— Focşani, la : Remer. Btenner.—Galaft, la : Sttohler.— (Huryiu. la : Binder, Fablnl. — facila : I, Engel, Rosentlial, KraţII Konya.—PUeştl, la : Sohlrohanler.- Floeştl, U : Bolmller Zle slm.— rirgoctştc, la: K. Soymaim— T.-Mtigurelo, la: A. Hebborllng.