SERIA II.—ANUL m, No. 389 .Ediţia a treia SAMBATA, 1 MARTIE, 1897 NUMARUL^IO BANI AB09TAMMTELE încep la 1 şi 15 ale ilo-cărel luni şi se plătesc tot-d'n-una Înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţara 30 lei; în streinătate 50 lei Sase luni ... 15 > » > 25 » lirei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr in streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3. EPOCA NUMĂRUL 10 BANI ANUNCTURILE In Bucureşti şi judeţe se vrimesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV...0.30 b. linia » » » III .... . 2.— lei > » > > II .... . 3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul Un nuinăr vecliiă 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 8 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEÎ NICI PREZENT, NICI VIITOR Neprimitor de sfaturi, nebăgător de seama la schimbările adinei ce neîntrerupt se săvîrşesc la noi în condiţiunile luptelor politice, partidul liberal a pierdut cel şapte ani şi jumătate de opoziţiune fără cel mal mic folos pentru sine şi pentru ţara. Nu s’a organizat sănătos, n’a muncit muncă serioasă, s’a mulţumit cu aparenţe şi şl-a cheltuit puterile în expediente. Greutăţile puterii i-aQ deschis ochii, în chip destul de brutal. De la începutul săti şi piuă în momentul de faţă, regimul n’a a-vut o zi senină, ci din încurcătură în încurcătura a mers, din greşelă în greşelă, din scandal în scandal. Neizbînda aceasta sistematică a tuturor acţiunilor sale a produs dezbinarea partidului şi a dat naştere unul şir de frămîntărl care e departe de a se ti închis. Fără îndoială, ar fi fost cu mult mal bine şi pentru partidul liberal şi mal ales pentru ţară, dacă fră-nilntările acestea se petreceau în cel şeapte ani de opoziţie. Dar ceea ce s’a dus nu se mal întoarce. Să luăm deci lucrurile aşa cum sunt şi să ne dam seamă de rezultatul experimentelor făcute de partidul liberal. Nu se poate calcula astă-zl ce înrîurire aQ exercitat asupra lui cele două mari lecţiunl pe cari le-a primit de la primii paşi al regimului săQ: nevoia de a capitula în faţa legilor guvernului conservator pe car! le combătuse cu mal multă învierşunare (legea maximului, a clerului, a jandarmeriei rurale, a minelor, etc.) şi neizbînda nici uneia din încercările de răzbunare (chestiunea mitropolitană, arma Mann-licherşi altele). Efectele acestor aspre lecţiunl se vor putea preţui numai atunci cînd partidul liberal va fi din nou în opoziţiune. Putem însă aprecia rezultatul unuia din experimentele făcute de acest partid în ce priveşte organizarea sa. Constrîus de urmările politicei sale nesocotite, d. Dumitru Sturdza, şeful partidului, a trebuit să părăsească frînele puterii, Ia a cărora mtnuire se arătase aşa de nedestoinic. S’a petrecut atunci următorul fapt caracteristic : aproape totalitatea partidului liberal a renegat pe d. Sturdza şi s’a întors spre urmaşul d-sale, d. Aurelian. Liberalii atl încercat ast-fel să-şi schimbe şeful, manifestînd fără nici o rezerva nemulţumirea lor faţă cu conducerea acestuia. Demisiunea d-lul Sturdza o fi fost, în gîndul d-sale, numai o manoperă ; dar partidul a profitat de ocaziune ca să ia lucrul în serios şi să considere pe fostul preşedinte al consiliului ca plecat pentru tot-de-a-una ; numai puţini, foarte puţini i-aQ rămas fideli. Noul şef s’a dovedit însă cu de-săvlrşire insuficient pentru sarcina pe care, cu voe fără voe, i-o dăduse majoritatea partidului. Insuficienţa aceasta şi necesităţile regimului aQ readus pe d. Sturdza la şefie. Greutatea cu care s’a făcut a-ceastă restauraţiune, declaraţiile pe cari d. Sturdza a fost silit să le facă în plina şedinţa a Senatului, sunt o dovada mal mult de seriozitatea ci’izel interne prin care trece partidul liberal. Silnicia stării de astăzi a partidului iese zilnic la iveala ; cele mal mici incidente dan naştere celor mal periculoase frecări. Experienţa aceasta arată cum nu se poate mal limpede starea desnâdajduită a partidului liberal. In prezent, el e silit să asculte de d. Sturdza, a căruia incapacitate de conducător s’a dovedit cu prisos în cele trel-spre-zece luni cît a avut frînele în mănă. Ori cît de bine ar vedea partidul liberal pagubele ce le suferă de pe urma şefiei acestui om şi pericolele la cari se expune, ori cît de adîncă şi de legitima ar fi nemulţumirea sa, nu poate să se desfacă de dînsul pentru că n’are cu cine sâ’l înlocuiască. In viitor, partidul liberal are puţin surîzătoarea perspectiva de a ajunge să fie chivernisit de d. Aurelian, care poate fi un om foarte bun, dar nu e de loc om de Stat. Sub asemenea conducere, partidul nu va putea de cît să-şi încheie cariera. Aceasta e situaţiunea partidului liberal cum el însuşi ne-a arătat-o. Şi nenorocirea lui cea mal mare e că elementele tinere fug de dînsul ca de ciumă, aşa că nu e nici cea mal slaba nădejde de reînvioşare. PARLAMENT DE PUNGAŞI Nota adevărată a „mareî opere liberale" numită Casa Rurală, a dat-o în şedinţa de ieri a Camerei deputatul liberal d. Politimos. D-sa a propus un articol adiţional prin care deputaţii şi membrii consiliilor de administraţie ale Băncei Naţionale şi Creditelor să nu poată vinde moşii prin mijlocirea Casei Rurale. Modul cum propunerea a fost întîmpinată de Camera colectivistă dovedeşte scopul gheşeftă-resc al acestei „mari reforme liberale". Aplause „ironice" au salutat cuvintele d-lui Politimos şi propunerea n’a fost luată în seamă. Natural; n’aveau să-şi taie colectiviştii gheşeftul pregătit cu atîta trudă. Dar prin această atitudine îşi arătauneruşinarea?Nuface nimic; colectiviştii au curajul pungăşiilor lor—singurul curaj pe care-1 au de altmintrelea. Şi în mîinele acestui Parlament de pungaşi se află soarta arii! SPECULELE BASCEI NAŢIONALE luruNi i|I iarăşi primim demnitari împotriva neruşinatelor specule pe cari le iac colectiviştii cu Banca Naţională. Se ştie că şleahta de la Bancă are în piaţă nu soiu de consorţiu de bancheri, pe Ia cari treime să treacă ori-ce negustor dacă vrea săaibă credit la Bancă. Cunoaştem comercianţi de prima mină, cari lucrează tu piaţa Bucureştilor de mai bine dc douăzeci de ani şi posedă averi mari şi solide, dar nu găsesc la Bancă credit nici dc o mie dc lei, pfnă nu trec pe la d. A. sau pe la d. Y., afiliaţii vestitului Carada, şi pînă nu plătesc acestora un bun comision. Cu sistema aceasta, Banca Naţională nu e dc Ioc o fnstituţiuue In favorul comerciului, ci un mijloc de speculă mizerabilă şi hoţească. Ceea ce se face la centru, se practică şi la sucursalele diu ţară ale Băncei Naţionale; pretutindeni s*a format clte un consorţiu de gheşeftari colectivişti, cari speculează nevoile comerciului cinstit. .Suntem in măsură să dăm ori ciud dovezi despre ceea ce spunem. BUCHETUL MINISTERIAL Proces de milioane Pe cînd d. Ghiţă Mîrzescu, mina dreaptă de azi a d lui P. S. Aurelian, era ameninţat cu «o pricină criminală» din partea clientului său din Berlin, căruia, cum am arătat eri, îi sfeterisise 4,500 de galbeni, primăria din Galaţi era angajată într’un proces monstru cu d. Eliad, antreprenorul canalizărei acelui oraş. Pentru raţiuni pe cari le vom povesti la vreme în acest studiu retrospectiv, d-l Fulger, primarul Galaţilor, însărcinează pe d. Mîrzescu să apere interesele comunei în schimbul unui onorariu de\30.000 de lei. Trei-zeci de mii de lei faţă cu nevoia imperioasă de a restitui 4.500 de galbeni, era o nimica toată pentru avocatul lui Kotzebue; de aceea, d. Mîrzescu, podoaba băncii ministeriale azi, se angajază, negreşit pentru o sumă mal mare, să apere, in acelaşi timp, şi interesele antreprenorului în potriva comunei. Manoperă frauduiaosă Procesul, în speţă, era acesta : Antreprenorul cerea ca comuna Galaţi să fie condamnată la plata obligaţiilor e-mise drept costul canalizărei, cu procente de 8 la sută, conform actului de concesiune ; ca comuna să restitue 22 de obligaţii depuse pentru compledurea garanţiei ; să radieze ipoteca cu care se garantase executarea lucrărilor şi să plătească cheltuelile dc judecată şi daune interese pentru neefeduarea la timp a plăţilor. Comuna se apăra cu procesele verbale de recepţiunea lucrărilor, procese-verbale care dovedeau în mod evident că antreprenorul nu respectase contractul şi caietul de sarcini. I). Mîrzescu, pentru a înlătura din capul locului terenul pe care comuna ar fi biruit în mod neîndoios, părăseşte pretenţiile primăriei şi cere tribunalului să anuleze, pur şi simplu, actul de concesiune. Tribunalul admite excepţiunea a-vocatuluî comunei şi anulează actul de concesiune—de şi contractul declarat nul fusese ratificat printr’o lege sancţionată şi promulgată prin Monitorul Oficial. Cîştig păgubitor Badios că manopera ’i a reuşit, d. Mîrzescu se prezintă la primărie şi ’şi primeşte restul de onorariu, ca unul ce cîş-tigase procesul. Comuna, însă, perdea, cu cîştigul a-cesta, întreg fondul, do oare-ce antreprenorul nu cerea plată şi despăgubiri pentru lucrări viitoare, ei pentru cele executate deja, iar primăria nu refuza plata pentru lucrări ce aveau să se săvîrşească în viitoarea curgere a contractului, ci pentru cele executate pînă acum în afară do contract şi de obligaţiunile caietului de sarcini. Că este aşa, se dovedeşte şi din decizia ulterioară a Curţii de Casaţie, care, vorbind de excepţia ridicată de d. Mârzescu şi admisă de tribunalul din Galaţi, o numeşte temerară. Avocatul Primăriei-Adversar ai Primăriei Prefăctndu-se supărat de sentinţa tribunalului, antreprenorul, împins, probabil, de avocatul lui Kotzebue, care voia să treacă prin toată filiera pentru a consfinţi drepturile cîştigate pentru d. Eliad în dauna comunei, face apel. Curtea, înaintea căreea d. Mârzescu a invocat tot excepţia de nulitate, a admis apelul d-lui Eliad şi cînd a cerut apărătorului comunei să vorbească în fond, a-vocatul primăriei, a răspuns prin strungăreaţă : Nu mă pot apăra în fond, pentru eă sunt nepregătit. Şi notaţi că, de la prima pînă la a doua înfăţişare, trecuse un an şi jumătate ! Altă perfidie Cu toată «nepregătirea d-lui Mîrzescu, insă, comuna Galaţi, care perduse procesul la Curte—şi ’1 perduse în fond—ar fi avut drept de opoziţie, întru cît nu se apărase. Dar tocmai dreptul acesta voia antreprenond să-i'l ridice prin d, Mîrzescu—şi iată ce s’a petrecut: avocatul comunei, de şi «nepregătit», a stat în şedinţă faţă la pledoaria adversarilor. Procesul s’a judecat în toată regula şi comuna Galaţi a fost condamnată să plătească antreprenorului 1,979,801) Iei—graţie manoperilor colaboratorului de azi al d-lui P. S. Aurelian. Mol Tot mai rămtnea, însă, o portiţă de scăpare pentru nenorocita comună Galaţi: revisuirea procesului, conform art. 291 din procedură. Pentru a închide această portiţă, iată ce a făcut d. Mîrzescu : Fiind-că art. 291 admite revizuirea numai pentru lipsă de apărare şi pentru frauda din partea apărătorilor, cînd a introdus cererea de revizuire înaintea Curţii din Focşani, colegul de azi al ministrului preşedinte a introdus argumente de fond ca fiind fost prezentate în şedinţă şi a invocat doini săvîrşit de apărătorii comunei. Culpă .Tiare Cine fusese, înaintea Curţii, apărătorul comunei ? D. Mîrzescu. Cine săvârşise do-lul, pe temeiul căruia se cerea revizuirea ? D. Mîrzescu. Cine mărturisia acdstâ neauzită turpitudine ? D. Mîrzescu ! E o deosebire, însă : avocatul lui Kotzebue n’a mărturisit înaintea Curţii că a săvîrşit *o fraudă» ci, culhnba-i înflorită a zis: o mare culpă / www.dacoromanica.ro Curtea, cu această ruşinoasă mărturisire, a respins cererea de revizuire a comunei şi a dat ast-fel cîştig de cauză avocatului ei. Am putea continua, dar credem că am dovedit în mod evident că d. Mîrzescu, ministrul răsfăţat al d lui P. S. Aurelian, este un delict viu. TRIBUNA BOLITICA In fie-care zi, guvernai Aurelian, în care o bună parle din partidul liberal işl pusese toată speranţa, sufere înfrin-gerl peste infringerl. Deşi nu e aşa de mult timp de cînd d. Aurelian declara cu ifos In Cameră că d-sa n’a venit pe banca ministerială numai provizoriii, ca o umplutură, totuşi suntem foarte departe de acele vremuri. Din dîrz ce era, primul ministru s’a făcut mititel şi a ajuns o adevărată minge pe care diferitele coterii ale colectivităţii şl-o aruncă una alteia. De ’ cînd a tost nevoit să primească preşidenţia d-lul Sturdza la Senat şi şefia lui efectivă, guvernul a ajuns mal neputincios de cît înainte, părăsit fiind de oamenii cari îl ajutat! pentru că-1 credeau în stare să ţie piept d-îul Sturdza. Colectiviştii îl maltratează zilnic, fă-cîndu-1 să-şi simţă mered păcătoşia. Ştergerea art. 34 din proiectul Casei rurale, articol la care guvernul ţinea foarte mult, după cum s’a putut vedea din pledoaria d-lul B. Missir, e o nouă palmă simţitoare dată eri de Cameră d-lul Aurelian. Din fericire, d-sa e om foarte răbdător, precum a dovedit; vor mal avea de lucru colectiviştii pînă să-l îetrimea-tă în poziţiunea modestă ce i se cuvine. FRACUL R0S1U O întîmplare, cu totul fortuită, a pus încă o dată în evidenţă groaza colectiviştilor pentru tot ce nu aduce cu apucăturile lui Niţă Sterie. Se deduse deună-zi, la palatul de la Co-trocenî, un bal costumat. Invitaţii trebuiau să poarte frac roşiu, iar damele costume istorice, alegorice, etc. Şi ştiţi ce s’a întîmplat? Miniştrii—afară de d. Aurelian, care obţinuse autorizaţia de a se prezenta în costum obişnuit — au strălucit, toţi, prin absenţă. Fenomenul este interesant, nu atîta prin necuviinţa ce dovedeşte — cine ar îndrăsni să ceară colectiviştilor cuviinţă! — ci prin inconsecinţa ce învederează. Mă rog: naţionalil-liberali au luptat pe brîncl, în vremurile lor eroice, pentru a căpăta, între altele, dreptul de a se îmbrăca cum se îmbrăca clasa superioară, privilegiată, şi din punctul acesta, pe atunci. Şi azi, cînd democraţia a făcut acest pas însemnat, colectiviştii fug de folosinţa uneia din revendicările lor importante. Ce raţiune poate să aibă mojicia miniştrilor celectiviştl ? Pricepeam să se înscrie în contra acestor inovaţii anii trecuţi, cînd ţara, sugrumată de reacţiune, ofta, cernită, după binefacerile regimului roşiu; dar azi, cînd «naţiunea a răsuflat», rezerva colectiviştilor n’are nici o explicaţie. M’a desluşit, într’adevăr, un ocultist asupra noimei acestui fenomen; dar motivul nu m’a satisfăcut. — Cum vrei, ’ml-a raţionat colectivistul, ca d. Stoicescu, om grav, să îmbrace haină roşie şi pantaloni scurţi ? Cum s’ar putea, iarăşi, ca d. Mîrzescu, bărbat bisericos, să se travestească într’un costum ne prevăzut nici de canoane nici de Pidalion? Cum vrei, în fine, ca d. Vasile Lascar, om făcut dintr’o bucată, să îmbrace o haină nepotrivită cu gravitatea pe care trebue s’o aibă în tot-d’a-una un înalt dregător al Statului ? Nu m’a mulţumit raţionamentul colectivistului, pentru că, asemenea democraţilor sub raportul acesta, sunt şi eu de părere că nu haina face pe călugăr — ori cît de roşie ar fi ea. Dar afară de asta, ce fel de logică ar fi aceea care ar conchide că un om, care se îmbracă într’o ţinută solemnă pentru o ocazie solemnă, perde din demnitate — pe cînd acelaşi om, făcînd meseria interlopă pe care o face d. Stoicescu, rămîne demn şi propriu pentru demnitatea de ministru ? Cum o să cred eh că serios d. Mârzescu ’şl a închipuit că nu ’1 e permis să se îmbrace în trac roşiu, cînd a crezut că ’i c permis să se îmbrace în... cel 4500 de galbeni al Iul Kotzebue ? Oare, naiv sunt eu să cred, ca o mazetă, că d. Vasile Lascăr, care se face ridicul în două şedinţe pe zi, s’a temut că costumul roşiu are să ştirbească prestigiul săfi de sfetnic al tronului ? Nu ; alta trebue să fie explicaţia ultimei mojicii a miniştrilor colectivişti. Şi de astă dată, Voinţa Naţională, care ţipă reşte inutil trei ediţii pe zi, ar face o mare înlesnire publicului dacă ’I ar deslega e nigma. Iwnuo. TRIBUNA LITERARA MIRAGIU Peste ţărml, în depărtare, La ostroave resfirate Care vecinie stau scăldate Intr’a mării frămîntare, Asfinţitul când se stinge, Vine-o nimfă pribegită Şi pe culmea lespedită Amărită jalnic plînge. Cumpănită peste slîncă Chinuită-I in neştire De a dragostil isvorire, Ear din marea cea adincă Parcă-aşteaptă mîntuire.— Cum din undă’n undă bate Tinguirile ’ntristate pîn’ l’a mărit adincire; Jos din umede lăcaşe Okeanos se ridică Şi din valuri cind despică Cu făptura lui uriaşe Stinca ’nlreagă o clăteşte. Cum să simte legănată, Nimfa tace, c’alinată, De durere se trezeşte. La a lunii năzărire Tulburat el o priveşte; Fermecată, ea-1 zimbeşte, Şi-l frumoasă peste fire. El cu braţele’! vînjoase Grabnic tot ostrovu’l strică Şi din temelii ridică Stînca nimfei cel frumoase. Cu ea’n braţe încleştată, Prin adîncurile-albastre La palatele-I sihastre Se cufundă deodată.— De pe glob pe veci dispare Un ostrov din mări senine, Şi pe loc talazuri line Se tot bat fără’ncetare. ŢARA MEA Nu ’i poiană mal frumoasă, Apă ’n crîng mal răcoroasă, Brazdă ’n cîmp mal ţelenoasă, Ca pe-al Transilvanii plaiti. Toată ţara-I îngrădită, Jur în jur împrejmuită, Tot de munţi giganţi păzită, Neclintiţi şi făr’ de graiu. Neamul mi-e de viţă mare, L’ale Tibruiul hotare Strînsu-mi-s’aO cu fanfare Toţi străbunii mei c’un craiîi. Şi pornit-ad ostăşeşte Iar’ prin luptă voiniceşte, Cucerit-aîl vitejeşte Ast frumos picior de raifi. Ş’ati lăsat cu limbi de moarte, Că urmaşii ’n or ce soarte Numele lor să li ’l poarte Ca un vrednic neam de traiu. Nâvălit-au prin hotare Boift de hoarde tot barbare, Cutropind răd cu pierzare Şi cu crincen chin şi alaiu. El în oarbă asuprire Şters-ad cu nelegiuire Drepturi ce din moştenire Le-avusesem pe-acest plaid. Şi trecul-ad ani şi-o mie De cînd suferim urgie, Dar păstrat-am cu tărie Numele şi-al nostru graid. TI ar Iu Iialnleacn 2 EPOCA Tonru^e Marceile Joasei După succesul cel mare al d-şoarel Josset iu Amant» şi Demies-Vierges, ea va mal juca luiine, Vineri, la 8 ore jumătate, pentru ultima oară, unul din rolurile sale cele mal bune •Mar celle», în noua piesă a lui Sardou. Atragem in special atenţiunea publicului asupra acestei reprezentaţiuni. Afară de rolul superb al d-şoa-rel Josset, d-nil Antoine, Jean Coquelin şi Du-meny atl roluri foarte însemnate şi toată trupa de elită joacă în această piesă, care poate fi văzută de familiile şi domnişoarele lor. Reprezentaţia de miine mal are încă şi un alt interes, care nu este numai de un interes artistic, ci şi o atracţiune nouă. D-nul de Gla-s“r, căruia noi îl suntem datori cunoştinţa doamnelor Sarah Bernhardt, Judic, a domnilor Coquelin, Mounuet Sully şi a unei trupe model de operete cu domnişoarele Montbazon, Mealy_, Thibault, d-nil Tauffenberger, Chalmin, Nigri etc. şi acum a d-şoarel Josset şi a trupei sale de elită cu d-nil Antoine, Jean Coquelin şi Du-meny, îşi serbează miine a 25-a aniversare de administraţie. De prisos a-I mal face aci laude. 0 sală arhiplină îl va zice în mod mal clar de cit orl-ce, că se bucură de foarte multe simpatii printre noi, ceea ce trebue să-l încurajeze de a continua să mal vină pe la noi in curînd. Noi îl aşteptăm cu plăcere şi cu încredere. * * * 0 ştire îmbucurătoare pentru publicul concertelor simfonice,— adică publicul care se interesează de muzica clasică, muzică Înaltă şi frumoasă. D. D. Dinicu, distinsul violoncelist, va începe Ja finitul săptămînel viitoarejseria concertelor de musique de chambre,—acest fel discret ce Beethoven, Mozart, Haydn, Schumann, Men-delsobn şi alţi clasici, aîî (ilustrat intr’un mod gerial. Aceste quatuorurl, triorl saii chiar sonate, să plasează pe coama artei muzicale. Această specie de muzică delicioasă e puţin cunoscută la noi, unde amatorii, de alt-fel destul de numeroşi. cari aplaudă compoziţiunile de orchestră la concertele simfonice, n’aîi avut încă ocaziu-nea de a cunoaşte şi aprecia aceste opere a 2, ii, 4, şi 5 executanţi, ce quatuorul Isaye, de exemplu, a popularizat in străinătate. D-nil R. Ilartzer, G. A. Dinicu, Ltibel şi Di-mitriu, pianist, — vor secunda pe iniţiator, in această serie de 3 concerte, şi nu mă îndoesc că execuţiunea va fi demnă de opere, mal cu seamă că d. D. Dinicu, în special, posedă secretul acestei frumoase muzice,—şi ostenelile sale pentru a introduce acest noti gen, vor fi încununate cu deplin succes. Deja cererile sunt numeroase şl locuri foarte puţine, sala conservatoriulul fiind cam mică. Aşa dar, grâbiţwă d-nilor amatori, spre a nu perde primul concert. * * # Sesiunea ordinară a Academiei Romine se va deschide miine cu ohicinuita solemnitate. general Berendeid, intimpină o vie nemulţumire în armată. Proiectul prevede că ofiţerii eşiţl din şcoala de războiţi vor avea precădere la înaintări pentru gradul de maior, fără a mal depune un examen special, pe cită vreme ceM’alţl ofiţeri, chiar şi cel eşiţl din şcoala de aplicaţie, vor trebui să depună un examen special şi în afară de aceasta vor trebui să fie recomandaţi de comandantul regimentului respectiv. Dar chiar îndeplinind aceste coudi-ţiunl, el vor fi puşi pe tabloul de înaintare in urma ofiţerilor eşiţl din şcoala de războia. Această dispoziţie nemulţumeşte foarte mult pe ofiţerii inferiori. Aflăm că raporturile dintre d-nil Po-rumbaru şi Angliei Saligny aO devenit atit de încordate, în cit acesta din urmă şi-a deja demisiunea. In acelaşi timp funcţionarii superiori al C. F. R., declarindu-se solidari cu d. Saligny, atl hotărît să demisioneze rînd pe rînd, drept demonstraţie în contra ministrului lucrărilor publice. ErI a avut loc la d. Ştefan Sih-leanu, secretarul general al ministerului de instrucţie, un dejun dat în onoarea d-luf Gubernatis, distinsul oaspete al Capitalei. Au luat parte la acest dejun, pe lingă d. Mârzescu, ministrul instrucţiei, mal multe alte persoane din lumea politică. D. Al. Sc. Ghica, fost Efor al Spitalelor Civile, a fost primit in audienţă de către M. Sa. Regele. D-sa a expus Suveranului pericolele ce-ar rezulta din secularizarea Eforiei Spitalelor Civile. Se vorbeşte în acelaş timp, că d. Va-sile Lascar întimpină mari dificultăţi în alcătuirea legel privitoare la alipirea Eforiei Spitalelor Civile de ministerul internelor. A-seară s’a întrunit, la ministerul de interne, consiliul de miniştri. La acest consilia aa luat parte, pe lingă miniştri, d-nil Dim. Sturdza şi general Pilat. OFOBMAŢlt Guvernul aruncă toată vina eşecului ce a suferit în şedinţa de ieri a Camerei asupra d-lul Basile Misir, care— în comitetul delegaţilor — a făcut să treacă acest a,ticol sub forma unul a-mendamenl la proiectul guvernului. Mulţi deputaţi se mirau ieri la Cameră cum un om de legi ca d. Misir a putut să propună un articol atît de contrarul dreptului comun. Explicatiu-nea n’o putem avea de cit In împrejurarea, că guvernul însuşi a cerut d-lul Misir acest articol, pentru ca, în cazul cînd legea n’ar fi trecut, d. Aurelian să poată spune că a preziiitat o lege prea înaintată. Ieri, însă, cînd a văzut furtuna ce se stîrnise în Cameră, guvernul n’a ezitat de loc de a consimţi la suprimarea articolului, aruneînd vina asupra d-lul Misir şi avînd aierul a spune că ’l vine, cu atît mal uşor a renunţa la articol, cu cil el nu face parte din proiectul primitiv. Lupă cit aflăm, d. Misir este foarte supărat că guvernul n’a susţinut pînă la 8fîrşit articolul 34. D. Lascăr, căruia i s’a comunicat motivele supărărel a-vocatulul Misir, a spus: — Ce, ar fi vroit poate Misir să ne retragem din cauza articolului său ? D. Dim. Sturdza, şeful efectiv al colectivităţii, şi ministru uerespunzător al afacerilor străine, a suferit un nod eşec în cestiunea macedoneană. D. Sturdza a însărcinat pe d. Tr. Djuvara, ministru plenipotenţiar al ţârii la Constantinopol, să intervie pe lingă Sublima Poartă pentru recunoaşterea arhiereului Anţim ca episcop al romî-nilor macedoneni. Această nouă intervenţie n’a dus la nici un rezultat. In schimb, însă, guvernul bulgar tratează cu Turcia prin exarcul losif, din Constantinopol, pentru crearea a patru noul episcopate bulgăreşti in Macedonia. Tratările sunt aproape pe sfirşit şi se aşteaptă pe săptămîna viitoare’ ira-deaua Sultanului in această privinţă. Bulgarii aO deja, de la 1889, patru episcopate in Macedonia. D. deputat Politimos va propune, la Cameră, ca advocaţii Creditelor, Băncilor şi al societăţilor financiare şi industriale, directorii, censoril şi membrii consiliilor de administraţie ale băncilor, creditelor şi instituţiilor industriale, precum şi profesorii universitari şi secundari să nu mal poată fi aleşi deputaţi, senatori sad consilieri comunali. Proeclul de modificare a legel înaintărilor în armată, proiect elaborat dc d. Solicitat de studenţii universitari cari n’ad putut găsi locuri la prima conferinţă, d. Jules Brun va repeta interesantul săd studiu asupra Epopeel Romine, în sala Universităţii sau intr’unul din saloanele fundaţiunel universitare, Duminică, 2 Martie, la o oră care se va fixa ulterior. Diseară se va da la Hotelul Bulevard banchetul Ligel Culturale în onoarea d-lul conte Angelo de Gubernatis. La acest lîanchet vor participa mal multe doamne. Astăzi se judecă, la secţia I-a tribunalului Ilfov, procesul soţilor Florescu, implicaţi îş afacerea furtului de 43,000 lei, de la ministeriul de finanţe. Ad fost trecuţi din oficiu la pensie, pe ziua de 1 Aprilie, următorii funcţionari din corpul telegrafo-poştal : D-nil Dim. Gherman, Traian Drăgoescu şi N. Paraschivescu, oficianţi superiori gradul II ; Ioan Botez II, oficiant superior gr. III; Vladimir Dobjansclii şi N. Armăşanu, oficianţi inferiori gr. I. D-nil Ioan Chivu, inspector de circumscripţie ; Gr. Angelo, inspector al biu-rourilor de poştă ambulante, ad demisionat. Tragerea loteriei funcţionarilor publici va avea loc negreşit Sîmbălă 1 Martie. In cursul lunel Maid, va avea loc concursul pentru definitivatul institutorilor şi învăţătorilor. Din Botoşani ni se scrie că recrutările din acel oraş ad dat naştere unul mare scandal. In urma unul denunţ, tăcut prefectului Arapu, procurorul şi poliţaiul oraşului ad făcut o descindere ia evreul Iancu Michel Wexler, unde, după o minuţioasă perchiziţie, s’ad descoperit vre-o 10 legături cu bani, în sumă de 3000 lei, purtind toate cite o etichetă cu a-râtarea destinatarului sumei. Luîndu-se un interogatoriu numitului Iancu Wexler, acesta a mărturisit că face parte dintr’o societate pentru exploatarea tinerilor chemaţi înaintea comisiei «le recrutare. Din această societate fac parte mal mulţi evrei şi unele persoane simandicoase, cari n'ar despretui asemenea cîştigurl. Wexler avea însărcinarea de încasator în societate şi tot el era însărcinat cu remiterea bacşişurilor celor in drept. După arătările lui, suma găsită la domiciliul săd nu e de cit restul numeroaselor daraverl făcute pînă Marţia trecuta, ultima zi de recrutare în oraşul Botoşani. Wexler a fost arestat şi afacerea a fost trimisă la instrucţie. S’a fixat ziua de 1 Septembrie viitor pentru inaugurarea nouel universităţi din Iaşi. Solemnitatea inaugurărel se va (ace cu o deosebită pompă. O medalie comemorativă va fi bătută în acest scop. Se crede că M. Sa Regele va asista la inaugurare. Cursurile se vor deschide la 15 Octombrie în noul local. D. Haleriu a fost numit şef silvic al epitropiel S-tulul Spiridon din Iaşi, în locul d-lul Sărăţeanu, demisionat. La 1 Aprilie, se va începe clădirea a 200 de localuri de şcoli rurale. Planurile de construcţie ad fost deja întocmite la ministerul instrucţiunel. D. N. Miclescu, actual revizor in serviciul Regiei Tutunurilor, a fost numit director al penitenciarului central din Iaşi, în locul d-lul Ianoli, demisionat. Legea repaosulul dominical se va pune in aplicare la 1 Aprilie. A. S. IL Marele Duce de Hessa va pleca Luni seara în Germania. A. S. R. Marea Ducesă va mal rămîne cit-va timp în Capitală. EDIŢIA»3* (Serviciul Agenţiei Bomine) Sofia, 27 Februarie. Sesiuuea Sobraniel s’a inchis printr’un discurs al tronului. Paris, 27 Februarie. O depeşă a generalului Galbeni anunţă că Regina din Madagascar a fost detronată şi tri* measă în exil în insula Reunion. Paris, 27 Februarie. D. Felix Faure a salutat pe Regina Victoria la trecerea sa prin gara Noisy-le-Sec. întreţinerea care a fost foarte cordială a tinut 20 de minute. Belgrad, 27 Februarie. | In curînd se va ratifica Datatul de comerţ eu Bulgaria. Tratatul va iutra în vigoare la 13 Aprilie. Viena, 27 Februarie. O scrisoare adresată din Petersburg «Corespondenţii Politice» confirmă că Rusia va trimite pe lingă Menelik, un agent diplomatic permanent. Petersburg, 27 Februarie. Ministrul de finanţe a ordonat Băncii imperiului de a suspenda emiterea de recunoaşteri ale Băncii, care altă dată echivalau cu moneda de aur, Bombay, 27 Februarie. Oficial. Aci au fost de la apariţiunea ciumei 9023 bolnavi şi 7540 morţi. In întreagă preşi-denţie aii fost 14856 bolnavi şi 12204 morţi. Liuz, 27 Februarie. In Austria de sus, alegerile pentru deputaţii Reichstagului al colegiului sufragiului universal au dat resultatul următor: S’att ales trei membri al partidului catolic. Leopol, (Lemberg), 27 Februarie. La alegerile pentru Reichsralth, colegiul e-leetoral al sufragiului universal a ales: 9 candidaţi al comitetului centrat polonez, un ru-ten, un partisan al d-lul Stojalowsky, un membru al partidului popular polonez şi un democrat socialist. A fost şi un balotagni. Resulta-tul oraşului Lemberg nu se cunoaşte. Conflagraţiunea Orientală Paris, 27 Februarie. Se anunţă din Canea Agenţiei Ha-vas că ştirea în privinţa sosirel unor transporturi engleze şi italiene încărcate cu trupe, este neexactă. Un transport italian a adus nutrimente. Un transport italian a debarcat prizonieri la Selimo şi la Retymo. Casele «lin C'andia părăsite «le erectilii aîî Cost prădate «le turcii rămaşi singuri Iu oraş. Devastarea proprietăţilor eontiuuă tu localităţile situate îu împrejurimile C’aueeî. Alhena, 27 Februarie. Mal mulţi voluntari, printre cari se află 13 francezi şi un student rus, aii sosit la Pireu. Aii fost primiţi cu en-lusiasm de populaţie. Liga naţională publică un manifest nou, care zice că naţiunea este gata la orl-ce sacrificiu pentru a veni în ajutorul fraţilor săi oprimaţi în mod crud. Liga speră că naţiunea nu va fi condamnată la neaefiune. Nici armata, nici şefii săi, nu vor secunda silinţele acelora cari nu voiesc pacea, decît în scop de a asigura executarea unor scopuri egoiste. Berlin, 27 Februarie. Regele Greciei intervieivat de un corespondent al Iul Local Anzeiger, a de- clarat că trupele greceşti vor rămîne in Creta şi că vor protege atît pe creştini cit şi pe turci, Cetinge, 27 Februarie. Regina Engliterel a conferit Prinţului Nicolae marele cordon al ordinului regal « Victoria». ECOUSi *** D. T. Vernescu a fost numit inginer şef al circumscripţiunel V a idraulică din Galaţi, şi d. G. Popescu, inginer diriginte al lucrărilor idraulice din portul Constanţa. *** S’a adjudecat asupra Casei Rincho-fer, din Praga, furnizarea a 100 vagoane de mariă. *** Următorul proiect de lege, din iniţiativă parlamentară, a fost depus erl pe biu-roul Camerei: «Articol unic.—Articolul 29 din legea d# organizare a corpului telegrafo-poştal din 2S A-prilie, 1892. se modifică precum urmează : Articolul 29.— Pensiunile funcţionarilor tele-grafo-poştall se stabilesc după legea pensiunilor militare, cari li se aplică în toate dispoziţiunile el, atît în privinţa dreptului la pensiune, cît şi în privinţa reţinerilor cari se fixează la 10 la sută». Urgenţa cerută, a fost aprobată de Cameră. Astă-zl proiectul delege urmează să fie luat în discuţie în secţiuni. #**MinisteruI de interne a aprobat modificarea budgetului ordinar al comunei Vasluid pe exerciţiul curent şi a modificârel zecimilor judeţului Argeş. *** Primăriile comunelor Cimpu-Lung, Vasluiu şi Piteşti ad înaintat, spre aprobare, ministrului de interne, bugetele pe e-xerciţiul 97-98. *** S’a acordat medalia Bene merente clasa II, d-lul C. Tincu, institutor la Iaşi, pentru scrieri didactice. **# Senatul. în şediuţa de ieri, a votat indigenatul d-lul Tiinoleou Pizaui, ziarist. *** D. N. Burlănescu-Alin va scoate în curînd de sub tipar un nod volum intitulat: Tipuri şi moravuri sociale, cu o prefaţă de profesorul Mihail Straja». DIVERGE DIN CAPITALĂ Clielner criminal.— Agenţii siguranţei publice ad arestat şi condus la poliţie alaltă-erl seară pe individul Ghiţă Petrescu, chelner la cafeneaua Comercială, care îu acea seară a bătut în mod crîncen şi a înjunghiat în piutece pe un servitor al d-lul C. Vrana, din Calea Dorobanţilor. Criminalul a fost Suaiutat parchetului, care a deschis o ancbeLă. Victima este în afară de orl-ce pericol. Sinuchlerea «le In otel «le Pari». - Locatarii otelului de Paris, din calea Victoriei, au fost emoţionaţi erl seară de o dramă de a-mor petrecută în următoarele împrejurări: Antreprenorul otelului, avea în servicid, ea doică, pentru creşterea copilului săd, pe femeea Stana Fulea, care întreţinea relaţiunl de dragoste, cu un lucrător din cofetăria Rigler. Această dragoste, care luase proporţiunlmarl, fiind observată, stăpinul iutei zise atît Stan.I cit şi amantului el de a se mal întîlni. Intr’un moment de desperare, Stana, care iubea cu pasiune pe amantul el, luă funesta deriziune de a se omori. In acest scop, erl seară se sui în podul o-telului şi de acolo se asvirli pe o ferestrue în curte. Nenorocita a căzut pe pavagiul curţel şi în cădere şi-a zdrobit ambele picioare făcându-şl mal multe alte contuziunl grave la piept şi la cap. La ţipetele eî, servitorii şi parte din personalul cofetăriei Riegler, au venit in ajutorai nenorocitei. Ea a fost ridicată după pavagid şi într’o stare desperată a fost transportată la’spitalul Colţea. DIN ŢARĂ ■■■Ma Victimă a uelmuieî. —Tăuase V. Gegea, din comuna GugeştI, R.-Sărat, suferea de mal mult timp de alienaţie mintală, diu care cauză toate rudele îl lăsase în părăsire şi chiar soţia sa îl abandonase. Alaltăerl, nenorocitul nebun, venind acasă, intră în odaia lui şi se închide pe dinăuntru. Cuprins de un atac de nebunie furioasă, Gegea ia arma ce avea atîruată în perete şi îşi trage un foc In inimă. Moartea a fost instantanee. La auzul detunătureî, veciDÎI alergară la locuinţa nebunului şi găsind uşa închisă, aft spart’o şi aiî intrat in cameră. Ari, găsiră întins pe jos şi fără viaţă pe sărmanul Gegea scăldat în sînge. Căleai dc iren. —Ni se scrie din Tecuci că erl, pe la amiazl, (reuul cu No. 157 a călcat pe un frinar din staţie. Roatele maşinel i-uii retezat picioarele. Nenorocitul, într’o stare desperată, a fost transportat la spitalul din localitate. Awa»iu oare »e predă singur.— Ni se comunică din Sâlătrucel, judeţul Argeş, că erl locuitorul V. I. Cernea s’a preziulat singur la primăria comunei, declarînd că el este autorul asasinatului săvirşit in noaptea de 19 curent, rînd a înpuşcat pe Constantin Rizea, pe care ii surprinsese în momentul cind voia să fure ol din tirla sa. Cernea a fost imediat arestat şi înaintat parchetului local. DIN STREINATATE O aventură originală s’a întîmplat zilele trecute unul gentilom din Bruxelles, foarte cunoscut în lumea mare din cepitala Belgiei. Fiind invitat la un dejun pentru Marţea trecută, la orele 12 şi jumătate, în strada Regală, gentilomul, de obiceiil foarte distrat, însemnă graţioasa învitaţiune pe manşeta cămăşel: «Marţi 12 jumătate strada Regală». Ducindu-se acasă, ttnărul gentilom, se culcă liniştit şi a doua zi sculîndu-se, se schimbă şi lăsă' pe un fotoliu cămaşa cu însemnarea invi-taţiunel. Feciorul observînd inseimiurea creionată pe manşeta cămăşii, şi-a făcut raţionamentul foarte simplu, că o cămaşe cu o asemenea notiţa, trebueşto dusă la adresă, şi la ora la care gentila amfitrioană aştepta in zadar pe Invitatul săă, primi un pacheţel, frumos înfăşurat în bîrtie de mătase, care T fu remis de însuşi feciorul gentilomului, cu cuvintele; «Din partea d-lul X„.» Duel Intre femei.Două tinere dame, Allice Lacroix, în etate de 27 ani, şi Charllote Beu-reur, de 28 ani, s’aO luat la ceartă, acum două zile, noaptea la orele 10, in strada Rivoli, din Paris. In culmea furiei, Charllote, văzlnd că va Ii trasă, de coadă, scoase un briceag pe care îl împlintă în inima adversarei sale, care, rănită de moarte, căzu jos scăldată in sluge. Allice Lacroix a fost transportată imediat la spital, iar criminala fu arestată. Se zice că ochii unul tînâr ar fi cauza acestei nenorociri. Trawiu‘1.— O depeşă din Tulusa ne anunţă că in timpul unei furtuni ce s'a deslăuţuit a-supra oraşului, acum două zile, un trăznet a căzut asupra unei case din strada Croix-Dau-rade. Trăsnetul a străbătut pereţii etagiulul I, care a fost cu desăvîrşire dărîmat. Din fericire nici un accident de persoane nu e de înregistrat. CAMERA Urmarea şedinţei de la 27 Februarie D. C. C. Iarca depune un amendament la art. 35 prin care ţăranii să fie obligaţi a vărsa direct la casieria Casei Rurale a 5-a parte din valoarea lotului cumpărat, chiar In momentul cumpărărel. D. T. Lascar, miuistru de interne, cere respingerea acestui amendament, de oarece această lege se ocupă mal mult de soarta ţăranilor săraci, de cit a celor bogaţi cari ar putea să plătească a 5-a parte din valoarea lotului cumpărat. Comitetul delegaţilor şi apoi Adunarea resping amendamentul. Articolul 35 se votează nemodificat. D. Politimos propune un noii articol a-diţional prin care miniştri, senatorii, deputaţii, membrii consiliilor de administraţie, al credetelor, al băncel naţionale şi al tutu-lor celor-l’alte instituţiuul ale Statului să nu poată vinde moşiele lor, prin Casa Rurală (Salve de aplause ironice în Adunare). Art. 3G—46 diu proiectul de lege se primesc fără modificare. Se pune apoi legea în total la vot cu bile. Rezultatul votului. Voturi exprimate 96 » pentru 79 » contra 17 Legea Casei Rurale se primeşte cu 79 voturi pentru, fiind şi 17 voturi contra. * * * La ordinea zilei, proiectul de lege pentru organizarea administraţiunel fiuaucelor Statului. Proiectul se ia în considerare fără discu-ţiune. Votarea pe articole se face de asemenea fără nici o discuţiune. Se procede la votarea cu bile a legel în total. Legea este primită cu 63 voturi pentru, fiind şi 2 contra. Camera mal votează creditul necesar pentiu bustul generalului Lecca, bust care se va ridica în înaintea Camerei. D. Poenaru Bordea, roagă pe d. preşedinte al Camerei ca să intervină pe lingă secţiuni de a veni cu rapoartele în cestiunea acordârel de pensiuni mal multor înalţi magistraţi, pentru a se pune la ordinea zilei. Şedinţa se ridică la orele 4. Şedinţa de la 28 Februarie Şedinţa se deschide la ora 1.50 Presidează d. D. Giani. Presenţl 104 deputaţi. D. Dincă Scliileru roagă biuroul să schimbe ordinea zilei pentru a se ocupa eu votarea indigenatelor şi recuuoaşterilor, cari sunt în întîrziere. D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, propune Aduuăre! să treacă In secţiuni peutru a se ocupa cu proiectele de lege ur- Rnte şi în legătură cu budgetul. D. V. Ştefănescu cere mal multe dosare de la tribunalul Mehedinţi, prin cari să dovedească că d. Istrate, primul procuror al acelui tribunal, este un magistrat incapabil, nedemn şi răutăcios. Deputaţii trec apoi lu secţiuni. SENATUL Şedinţa de la 28 Februarie Şedinţa se deschide la orele 2.25. Presidează d. Pelre Grădişteanu, vicepreşedinte. Prezenţi 81 d-nl senatori. Pe banca ministerială: d-uil P. S. Aurelian, V. Lascar, Etn. Porumbaru şi C. I. Stoieescu. La ordinea zilei sunt: recunoaşteri şi indigenate ; interpelarea d-lul dr. tManoleseu, adresată d-lor miniştri de interne şi de războiţi, relativă la propagarea conjuctivitel grauuloase; proiectul de lege peutru adăo-garea unul articol la legea pentru conversiunea obligaţiunilor 5 la sută ale comunei Bucureşti. Se fac formalităţile obicinuite. D. Y. Lascar, ministru de interne, roagă Senatul să treacă In secţiuni pentru a studia legea relativă la expropierile de utilitate publică. La orele 2. 35 şedinţa se suspendă. ULTIME INFORMAM In legătură cu circulara ministrului de interne prin care prefecţii sunt făcuţi respunzătorl pentru funcţionarii numiţi în slujbe, fără a poseda nici titluri nici drepturi, aflăm că d. Lascar a cerut telegrafic prefecturel de Covurlul lista slujbaşilor Stalului şi al comunei, numiţi în Galaţi în ajunul şi după alegerea de la 21 Ianuarie. Ordinul ministerial cere ca să ’1 se semnaleze anume cari dintre aceşti noul www.dacoromanica.ro EPOCA 3 funcţionari nu posedă titlurile cerute de lege. Din Cernăuţi ni se telegraflază: Partidul naţional romin a triumfat pe toată linia, la alegerile pentru Senatul Imperial. D. lancu Lupul a fost ales cu 433 voturi In districtele rurale Cîmpu-Lung, Dorna, Suceava şi Gura Homorulul; D. Eudoxiu baron de Hurmuzache a fost ales cu 406 voturi în districtele Şiret, Storojineţ şi Cernăuţi; şi D. dr. V. Volan a fost ales cu 366 voturi în districtele Vijniţ, Zastavna şi Sadagura. In «Monitorul Oficial» No. 239 din 29 Ianuarie a. c. se promulgă legea pentru acordarea unor credite extraordinare diferitelor Ministeril, In cursul anului curent financiar, pe clnd Camerele eraiî închise. Printre aceste cheltuell extraordinare, se găseşte şi suma de lei 9000 acordată episcopului Partenie al Dunăril-de-Jos In vara trecută «pentru curăţirea şi plantarea grădinel Episcopiei respective». Să lăsăm că grădina episcopiei din Galaţi este o grădinuţă, pentru care suma acordată este exorbitantă, dar am voi să ştim unde s’a cheltuit această respectabilă sumă, căci grădinuţă din Galaţi este tot In starea in care a lăsat-o acum 10 ani archiereul Chiriac Niculau ? Nu cum-va această sumă a trecut în arghirofilicele buzunare ale P. S. Sale ? Cerem un răspuns lămurit. fŞcoalele din Macedonia Se ştie că d. N. Ceaur Aslan, deputat al colegiului al 2-lea de Iaşi, a interpelat guvernul în chestia şcoalelor din Macedonia. Interpelarea d-lul Aslan a fost fixată la ordinea zilei, pentru miine, Sîm-bătă. Ca premergătoare acestei importante chestiuni, am avut ieri, la Senat, întrebarea d-lul Niculae Ionescu, senator de Roman, asupra Iul Apostol Mărgărit. D-sa a cerut guvernului să-I răspundă care este situaţia acestui domn in Macedonia, ce este adevărat din cele ce se afirmă că se petrec in această provincie a imperiului otoman. Senatorul de Roman voia chiar să provoace o declaraţie categorică din partea guvernului în această privinţă. * * * D. Mitiţă Slurdza, insă, veghea. Pro" lectorul Iul Mărgărit a înţeles imediat, că o discuţie de aşa natură ar ieşi cu totul defavorabilă acestuia, şi de aceea a oprit pe d. Ionescu de a vorbi mal departe, punîndu-I în vedere că regulamentul Senatului îl dă dreptul numai de a-şl anunţa interpelarea, nu de a o şi dezvolta. ♦ * * D. Ionescu şi-a transformat atunci întrebarea In interpelare. Iată textul el: Un ziar intitulat Gazeta Macedoniei, anunţă că Apostol Mărgărit a împărţit mercenarilor săi din Macedonia suma de 1000 napoleoni, bani ce i-aii fost trimeşl de către guvernul nostru. întreb. cine este acest Mărgărit şi cine sunt mercenarii săi? Mal întreb : are cunoştinţă d. ministru al instrucţiune! publice despre cele relatate mal sus ? Cititorii cunosc răspunsul d-lul Mirzescu: «ApostolMărgărit, einspectorul şcoalelor romîne din Macedonia şi se bucură de toată tucrederea guvernului. Ceia ce nu cunosc, insă, cititorii, este murmurul de dezaprobare ce s’a auzit în Senat, la declaraţia d-lul Mirzescu, şi căruia numai clopoţelul prezidenţial, anuntînd intrarea in ordinea zilei, i-a pus capăt. * * * Ştirile particulare ce ne sosesc din Macedonia ne zugrăvesc situaţia in termeni desperaţi. Din lipsă de fonduri, toate şcoalele romîne vor fi în curînd închise. D. dr. Christovicl, printr'o scrisoare adresată d-lul Aslan, confirmă faptul acesta şi apelează la generositatea publicului pentru a le veni în ajutor. Toate aceste triste împrejurări, prin care trece neamul nostru din Macedonia, vor fi aduse la cunoştinţa Camerei in şedinţa de miine. Consiliul comunal din Turnu Severin este pe punctul de a fi disolvat. După demisia d-lul D. Ghelmegeanu, din postul de ajutor de primar, care a fost primită de ministrul de interne, mal avem de înregistrat azi demisiile d-Ior V. Nistor şi S. Negoiţescu, consilieri. Fruntaşii romînl din Transilvania şi Ungaria s’ah adunat iar la Sibiiă ca să salveze cea mal mare şi mal veche instituţie culturală, Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului romîn. Guvernul unguresc vrea să desfiinţeze prin căi piezişe această societate, care există deja de vr’o 35 de ani, şi pe urmă să-I confisce averea de vr’o ■100,000 lei şi să închiză şcolile pe cari le întreţine. S’aO adunat la Sibiiă d-nil I. M. Mol- AGENCE DES GRANDS MAGASINS DU L0UVRE DE PARIS BucnrescI,-2, Straniii Nonă, Î.-Biicuresd DIN CA USA MĂRIREI ŞI SCHIMBĂREI LOCALULUI CE OCUPA pentru moment Agenţia a ptis în vînzare Fără adaus de 25 °|«, şi cu preţuri reduse Toate Mărfurile şi Esantilonele ce posedă Este in interesul publicului şi clienţilor de a profita de acestă ocasiune adevărat avantagioasă. Vînzarea va dura patru săptăinînl, cu începere de la 20 Februarie 1897. Biblioteca pentru toţi a 30 bani numărul A. Vlalinţă, Icoane şterse (Nuvele) Ii. HhcIhIîii. Castelul Peleş (Descriere) M. Duoiitrescu, Novele I>. Tcleor, Schiţe Urmoristice A. Panii, Povestea Vorbii Ionescu Clion, Istorice (Joetlie, Werther (Roman) Wildenbrncli, Doul Trandafiri (Nuvele) Bourde, Patriotul Kailu D. Kosetti, Din Inimă (Poesil) Pecaud şl Bande, Convorbire despre Artă Tennyson, Enoch Arden (Poemă) Aug^er . Teleor, Schiţe Umoristice D. Kollutineanu, Legende Istorice P. Hăiriiţeanii, Din viaţa meseriaşilor (Ttoman) Creangă I., Opere complecte (Nuvele) Ionesen-Giou, Istorice 1>. Stăucescu, La gura sobei (Basme) I>. Mtăneeseii, Poveşti de Crăciun It. D. Kosetti, Proză şi Epigrame, lteparaţeanii. Doruri şi Amoruri (Poesil) Adauiesen Oii., Etocuenţă Roraină » Etocuenţă Streină I>r. Crecliia, Duşmanii noştri (Ştiinţă) A. Vlalinţă, Din goana vieţel (Poesil şi Nuvele) SMT MABţIŞOABE “Wl Ţara noastră mîndră floare Din buchet impăiătesc Cine o vede din popoare De ea greii se deslipesc. Vin şi Regi, viu ş’ împăraţi Vin la Prinţi bine ’nai-inaţl Toţi salută ’namoraţî Şi cînd plec, plec disperaţi. Vine acum iar un Barou Să vă spue In gura mare Să luaţi la Radivon Frumoasele Mărţişoare. D’aur şi Mărgăritare Cum le vezi inima’ţl sare Cu rubine adevărate De le vezi inima’ţl bate. Nu uitaţi adresa frate Radivon are de toate Cu preţuri mal moderate Să le vînză iar pe toate Preţul de la 1 leii la 100 lei bucata. Telefon K 4 DI VON _________________32— Calea Victoriei,—32 CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-unde. La cerere mă voia prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzâtorl. Bijouterie, Horologerie & Argintărie LEON WEISSBLUTH 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne si nunţi Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul mefi în tot-de auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase. MAllŢIŞOAUE cu pietre line lucrate fu aur, argiut si email, fasoanele cele mai iiouî PRETURI IEFTINE, NEÎNTRECUTE ŞI ELEGANTE Kogat asortiment în diferite aigintăril (Riolz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA ele. Bogat asortiment cu lanţuri (uumite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Primeşte tu schimb ori-ce obiecte uzate încercaţi şi vă veţi convinge (le ieftină* tatea preţurilor magazinului__ Fumători! Cu hârtiele de ţigară: KIZ-A1SAMJE (bucata 25 b.) PANAMA (bucata 20 bani) CRJEAJtfGA ( « IO şi 5 b.) am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze ABADIE-Paris. Fumaţi-le cu încredere !! Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşificărel! Depozitul general CREANGA & Com. BUCURE^ŢL — StraAaPinzarU^j^Jl0_şi_12 mihai ceekez AVO€AT Brăila, Strada Regală No. 1. In Celea Victoriei îfo. 200 sunt de vînzare diferite MOBILE de ocasie foarte elegante, precum: salon, salonaş, odaie de culcare, sufragerie, biurou, un piano negru, diverse obiecte de fantezie etc. ele. închiriat In pasagiul D. Gliiea, Str Lipscani No. 10 Prăvălii şi locuinţe Iu Palatul Dacia, Strada Lipscani, No. 1 Locuinţe. In Strada Regală, No. 16 şi 18 Prăvălii şi locuinţe Informaţiunile se pot lua la Direcţiunea Societăţel «Daeia-Romania», Str. Vămel, 3. Boctoral G-alimir de la facultatea din Paris Special pentru boaleie de stomac 27— Strada Doamnei—27 Consult,. 2—4 I^octor Miron Consulta inimi pentru boale de piele şi siliiitice de la 3—5 p. m. BULEVARDUL CAROL 74 CONSTANTIN SIMIONESCU l>octoran© închiriat* — O PRĂVĂLIE cu două camere frumoase, str. Franklin 6, peste drum de Atenefi; a se adresa la d. Bplrescu, fotograf. I>e arendat. -Moşia Seaca, din judeţul Teleorman, lîngă Turnu-Mâgurele, avînd suprafaţa de 6,200 pogoane, se dă cu arendă pe un period de 5 ani, începători dela 23 Aprilie 1808. Orl-ce lnformaţlunl se pot lua, fie de la D-nul N. N. Ză-dăriceanu, domiciliat în Bucureşti, Calea Viotorlel No. 171, fie de la D-nul Ion Callnderu, strada Kenaşterel No. 2, dela 0—12 ore dimineaţa, sad la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Ştirbey-Vodă No. 3, în orl-ce zi de lucru de la 12—6 ore s^ara. De Închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lîngă Sinaia so dă cu chirie pe termen de 5 ani, începători de la 23 Aprilie 1807. Amatorii pot lua ort ce informaşiunl de la Admuiistraţla Domeniului Ooroauel, Strada Ştirbey-Vodă No. 8 Bcnureatl. Închiriere, în soseaua Jlanu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru blrjerle, lăptirle, tram-oar, grădină de petreceri. Tramwaiul Colţea se va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea). Grajduri de sld pentru 100 vltf şl 10 camere ou săli, puţ în curte. A se adresa oalea Dudeşltl. De Închiriat. Sunt de înohlriat, ou îucopere de la 23 Aprilie 1807, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile: Vllla Leopold, Villa Antonia şl viile Giga, Amatorii se vor adresa la Administraţia Domeniului Oo* roanel, Strada Ştlrbel-Vodă No. 8, în orl-ce al de lucru de la 12—6 ore seara, un ie pot vedea planul fle-cărel Viile, cum şi ort-oe alte lnformaţlunl. De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacioo VlAşca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîd arate ou s&minţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Str&d» Mi mini, Bucureşti. De arendat cu înoepere chiar de aoum moşia «îanca» din judeţul Brăila, în întindere de zece mii po ^ane toate arabile, avînd două mii pogoane grîfl arata cu sămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Raohtiv an, avocat, strada Fîntînel 28, Bucureşti._________________ VînzărI şi cumpărări De Ttnsare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi-gala jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. De Tlnsare lemne din pădurea Paşcani. Stfnjenul, după calitate, 80 şl 60 franol. A se adresa : Str. Batlştel 15 Camere mobilate Hotelul PieţeI Uibencu- Vodă, lingă Cameră şl Tribunale* Cereri şi oferte de aervici Un agrloultor care a absolvat Aoadavnla de agricultură, romîn, 82 ani, şi a stat ca eoonom 8 ani şl jumătate la biu-rourile contelui Estterhâzy, specialist în creşterea şt dresarea cailor, caută un loc de agrloultor sad administrator Oferte le rog sub Agrloultor Miroia lăsy (Strada Seuloscu 5). Informaţiumi utile JL&ptArla Arenda lîngă grădina Herăstrăfi, Lapte de vacA specialitate pentru copil şl cură ou lapte, 60 bani litrul. Lapte de blvoltţA 6o bani litrul. Unt «uperfln 6 lei kilo. tremă o jumătate litru 1 lefi. Lapte b&tnt 80 bani litrul Transportul la domicilii! e ooprlns în aceste preţuri- A se adresa printr'o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă* rlet Arcada, în BuourescI, Dlonisle 40. fu pianist routmat oferă serviciile sale la solrele dansante şi baluri pentru un bonorarlu modest. S. Iaroslav, Oalea Moşilor No. 80. Franşoise dlpiomee deşire leşons particularei- Ad. bu-reau du Journal Firme recomandabile Adrese Advocaţi Mihail A. Ka:htlvann Advocat 28 Strada Frumoasă* D. A. E. Fiorestcis. avocat, strada RcmanS, 75 bis V. Morţun, Str. Fundătura Leului, 2,______________ Bibliografii Zilele acestea a apărut în editura librăritM SocecAt omp* o lucrare foarte Interesantă pentru învfPămîntul primar: Carte de citire pentru dana /!*■« urbtsnă mi a V-a rurală. Cartea aceasta, fiind lucrată cu multă atenţiune şi cu totul in conformitate ou noul program în vigoare, al şcoalelor primare, va umple o lacună sim ltă de ani de zile în învă* ţămînt, uşurînd mult sarcina învăţătorului şi a Institutorului, Această Carte de Citire, aprobată la conoursul de cărţi didactice pentru aoest an şcolar şi oare conţine aproape 600 pagine şi peste 400 gravuri executate cu multă îngrijire în cunoscutul stabiliment de arte grafice I. V. SOOEC, este lucrarea D-lor SCRABA, ST. NEGULESCU şl GR. THEO-DOSIU. Aria celor interesaţi. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 19*'. LOUI8 JACCOLIilOT EMffi FOC cavaleri! negri 0 adevărată conversa (iune de afaceri urmase acestei Întrevederi interesante, se puse de acord asupra importantei chestiuni a armelor şi a muniţiilor de procurat a căror achiziţiune fu făcută imediat, căci prinţul Westchine, acoperit de imunitatea sa diplomatică, putea singur să le introducă In Rusia. Tinărul ataşat se ocupă în urmă cu vizarea şi aprobarea specială a paşapoartelor Iul Olivier şi a soţilor săi al ambasada rusească şi motivele călătorii fură ast-fel. «Foarte onorabilii, contele Olivier de Lau-raguais d’Eutraygues, căpitanul Jonathan Spiers, din marina Statelor-Unite, Dick Le-faucheur, proprietar de mine de aur în Australia, şi cinci persoane din suita lor, Invitaţi a petrece cîte-va luni pe moşiile sale, de prinţul Westchine, ataşat de ambasadă clasa doua». Cele cinei persoane se compuneau din Laurent, credinciosul servitor al contelui Olivier, din Froler şi Luce, din Tom, negrul căpitanului Roşu, şi din Australianul deja cunoscut. In asemenea condiţiunl, călătoria trebuia să se îndeplinească fără nici o dificultate. Clte-va zile în urmă, persoanele cunoscute se găseaţi toate reunite în vechiul palat al prinţului, adevărat eastel,întărit, care rezistase tululor atacurilor nomazilor Ti-mur-Leng, Gengiskan şi turcomanilor din Mehemet şi Abbas. Cum sosiră la Astrakan, prinţul West-chine organiză in onoarea lor partide de vîuătoare şi de escursiunî la ruinile celebre ale regiunii. — Trebue, ca nimeni să nu aibă bănuială asupra scopurilor ce urmărim ; guvernatorul provinciei este un om foarte lin, foarte abil, a cărui susceptibilitate se deşteaptă uşor ; aveţi aerul de a vă ocupa numai de plăcerile ce vă ofer; de rest mă Însărcinez efl. Oraşul Astrakan este unul din oraşele cele mal curioase pentru un vizitator european. El este Împărţit în trei caitiere bine deosebite : cartierul rusesc, unde locucsc europeni de diferite naţionalităţi; cartierul indian, compus numai din oameni originari din Industan/ şi cartierul chinezesc locuit de toţi cel l’alţl aziaticl din China şi din Indochina. In acest oraş se vorbesc ciuel pînă la şease idioame diferite: idiomul bi-rinan, tibetan, siamez, corean, male şi diferite dialecte ale insulelor Sonde. Mărfurile ce se vînd. se cumpăr sad se schimbă cu aceeaşi varietate. Mâtăsăriile şi împletiturile din Bangkok şi găsesc alături cu şalurile de Caşmir se cu muselinurile diu Daeca; pieile de pantere negre diu Java serv de covoare uşoarelor ţesături din Ma-dras şi din Pondiehery, pe clnd la clţl-va paşi, stafl agăţate raţele conservate diu Canton, cuiburile de salangane şi alte provi- ziuul servind de hrană chinezilor. Aceşti din urmă ţiu alît de mult la pro ducţiunile naturale, în cit el aduc, cu preţuri exorbitante, chiar legume couservate din ţara lor pe care şi le ar putea procura proaspete, şi ca atare mal bune, In Astrakan chiar. Puţine oraşe oferă o vedere a-tlt de pitorească faţă cu diversitatea tipurilor, culorilor, moravurilor, obiceiurilor, îmbrăcămintei oamenilor celocuese în acest oraş. Olivier cutreera cu mare interes lungile şi nesfîrşitele bazare în care tot ce produce pămlntul şi tot te fabrică în lumea întreagă se găsesce îngrămădit fără ordine aparentă şi care oferă ochiului, prin a-ceasta chiar, un spectacol original şi atrăgător. Şi, In mijlocul cumpărătorilor şi vîn-zătorilor, se vede circulînd a lene, cu gura căscată, horde întregi de Kirghizi, cu ochi negri şi adtncl, cu nas de vultur, cu gîtul lung şi osos, privind cu nesaţiti toate a-ceste bogăţii la cari sărăcia lor nu le permite să ajungă... Şi se citea pe faţa lor întunecoasă regretul că nu nil întllnit în drumul lor caravanele care aduceaţi atîtea lucruri frumoase şi de preţ... Nenorocire pentru acele caravane pe care Ie ar fi în-lîlnit aceste horde!... Toată această lume orientală era atît de nouă pentru tinărul conte, în cit îl făcea să clocotească In el dorinţa de a pune în a-plicare cît mal neîntirziată mijloacele prin care trebuia să’şî ajungă scopul. Lucru curios! De la sosirea sa, prinţul Westchine era impenetrabil; prietenii săi nu-1 vedeai! de cit la orele mesei, pe care el o prezida în tot d’a-una, întreţinînd pe conmeşenil săi prin conversaţitinl atrăgătoare, relative la curiozităţile ţinutului; une ori, el le desvă-luia secretele politicii ruseşti în Asia centrală, îl făcea să asiste la mersul încet dar constant, al armatelor ţarului, la această 7 CASA DF. SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI îio. 8 Strada Lipscani Ne. 4 Cumpără şi vinde efecte publice şa fzea orl-s schimb de monezi. Cnraul pe ziua de 27 Februarie 1897 ~ Curnp. Vind *»/r Rentă Amortisabiîft. . . 87 ■i 88 6 •/* » Amortisabilâ. «5 — Ofi V. 6 */, P/v Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 102 % — Î0 2 96 N. ■/« 5 •/« » » » 1880 97 lU 97 •li Scrisuri Funciar Rurale . 92 •U 93 — 5c/5 » » Urbane . 88 J/. 89 — 5*/. » » » Iaşi. 85 85 ’/» Acţiuni Br.ncs Naţională. 1820 — 1830 — » » Agricolă . 229 - 233 — » Dacia Rominia asig. 4-50 — 460 — » S-tea Naţionala asig. 455 -- 490 — S-tAtea de Coostrueţiunl . 195 — 198 - Florid valoare Austriacă. 2 11 î 13 Mitrei Germane .... 1 î:> 1 25 Bacnote Franceza . . . 100 — toi — » italiene. . . , 88 — 93 — » rable hirtie . . 9 (5 2 70 Imprimarea cu maşinale dublu-cilindrice, din fabrica Albert & CL®, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch diu Franh-furt A. M. te? Hlllllli ■■■Hi invaziune insensibilă care încetul cu încetul se Întindea îu toate părţile, tinztud ia conchista ţărilor pe care toţi conqueranţil, începind cu Sesostris, aii voit să le supună din causa frumuseţelor lor, a fertilităţel şi a bogăţiilor lor nesfîrşite. Nici o vorbă nu ’l scapa lusă asupra procctelor lor comune nici asupra preparativeior cu care se însărcinase el singur. Fuga precipitată a Iul IvanovicI, puţin timp după sosirea lui Olivier şi a soţilor săi. nu i-a pricinuit măcar o aluziune, şi ori de cîte ori o chestiune directă ÎI fusese pusă el răspunsese în mod invariabil. — Tăcere! Casele noastre sunt de sticlă, servitorii noştri sunt spioni. Aveţi încredere în mine. Cînd totul va fi gata, vă voiil pune In curent de ce am făcut: în aşteptare, cum nu puteţi să’inl fiţi folositori Ia nimic, vă recomand răbdare şi discreţiune! Nu se poate face nimic în Roşia fără aceste două calităţi. (Va urma) A V £ S Avem onoare a aduce la cunoştinţa d-Ior jj amatori, că de la Sf. Dumitra 1897, avem [ de închiriat localul cafenelei şi partea din g etagiul I-ifl şi al Il-lea ca-e vine d’asupra cafenelei din palatul nostru, str. Doamnei No. 12. Pentru ori ce informaţiunl, a se adresa la Direcţiune în orele de biuroîi, adică de la 10—12 a. ni., şi de la 2—5 p. m., în fie care zi de lucru. Direcţiunea generală a Societăţii de asigurare «Naţionala». „EPOCA" ziar cotidian^ CUPON 3S Februarie 1897 Orl-uln* va tăia cupon din «EPO- CA» «fl ’l va trimit©, nan II va presonta Ia llurftrill© arătate mal Jon, are drept la unul din premiile CC PKE'ţ'CHI RE-OCNE din Hulele rewpeotlve. Cuponul acesta e valabil piuă ia 3 Marile ora 7 seara. Cititorii diu provincie pot trimite costul In in urci poştale adăogi ud porto. Premiile „EPOCEI" La Librăria CA ROL DftlLLEB Oalea Victoriei No. 68. MeUatSet-îlăduleoeu /., Amintiri asupra istoriei regenerărel Komîne, safl Evenimentele de la 1848. Un voiam mare de peste 800 pagini .... în loo de Num» a.- o.6o Uiektfir Eugen, Unde duce soolallzmxl. Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. G Sturdza ou o prefaţă de N. Flllpeson. 0.50 0.10 FdSpeneu IV., Albii şi Roşii ... 0.60 0.15 ]\egule**cu Palm, Polemice • • • 1.60 0.70 — Psloliologia stilului . • - . 2.00 1.00 Vlahuţă Alede., Un an de lnptă • • 2.50 î.oo — Iubire ,poealI 8.00 1.60 — Din goma vieţel (ediţia Graeve) 8.50 uo ZasnfîraHcu Dullus Lnme Ncuăşi Lnme Vechlă - 8.00 1.00 Hdjtlăă E. /*., Ioan Vodă cel cnmpilt, volum Ilustrat introdus în şcoli. 8.C0 MO €op4e Franpolm, Poveste tristă, roman tradus de D. Stănoescu - 1.50 Ml Micheţileneu St. C\, încercări critice as«-pra învăţă mintalul nostru primar, ed. II 3.00 :»» JLicestcu 1. foan, îngerii Iu! Safael fantezie originală în versuri în 8 acte . 1.00 100 Lohsaeyer HI., Un nofi mijloc pentru a preda eopiilor limba germană 2.00 1.C0 Krunusc l. ft., Poezii (ediţie popnluă) > 1.00 0.16 Radu R. lionettl. Epigrame . 3.00 1 sx Ihnest 11., Copilul Ejlof (dramă îu 8 aoto) traducere de T-Maiorosou - 1.00 0.50 M. PragvsniraHGM, Oritloa ştiinţifică şi 1.CC 3’*SchI*hgi% Marin, Religie şi ştDnţă -Eaohellnd' Julas Hrun, Sept Oontes rcumalns 0.75 CA 4.00 1.60 Niouleacu vti Hamaly Deputaţii DOţd ...... 1A5 L» Librăria «LA BNEIUOA ALBA» (Oalea Viotorlel 85) Th• Speranţă Ilomer întinerit - - 2.00 100 — Anecdote Populare (voi. I) 4.00 2.10 La Librăria IO. H1IHA\, Bucureşti llacltt J>. 11 o velit. Fără Iubire, ediţia 1- lustrată........................ 0 50 0.30 Caleuăarut Familiei, Ilustrat, 189T. - 1.— 0.65 Livencu. Cerşetorul, dramă-idilă originală 1.— 0.63 « Floarea din Firenze, comedie-!- dilă originală......................1.— 0.65 IVeculaI /orga. Poezii (1890—1893) - • 2.— 120 Stăncescu Unm. Snoave. - 1.50 1 — Rădu le seu-Niger. Scriitori, cititori, critici 1.— 0.65 Condieseu. Conducerea şl întreţinerea maşinelor de vapor - 2.— 1.20 Cooder I. Fenimore. Ciorap-de-plele, poveşti americane, 1 voi, în 4-o ilustrat 6.— 8.— La Librăria C. SFKTEA (3f. Gheorghe) Vatra, sntiî I - .... 34.00 13.00 — anul II.......................... 30.00 10.00 Caragial», Note ţt Sohlţe- • • • 3.00 1.00 Theodore&cu G, Jicm., Cronlo* dla Nărafcerg ...... 1.60 G.T5 Ftamaricn, Uraola ..... 1.00 0.60 Atsgier, Aventuriera ..... 3,00 1.00 Administraţia ziarului nostru primind zilnic, numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor EpoeeI, anunţăm acedora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-ratele in josol cupon ni «3 însoţite de preţul redua cu care se oferă acele premii. Higiena dinţilor şl a gnreî Medalie de aur, Vlena 1888 ; Medalie de argint, | [Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1893. Antoritat de consiliul de higienă gt salubritate publică. !i>entalina ESENŢA pentrn Gl'RĂ ţl [PULBERE VEGETALA pentru DINŢll ale dootorulnî S. KOHYA Sunt două dentifrice recnnoscute în I I ţară şi In străinătate ea cele mal bune I pentru conservarea dinţilor.curăţeniel şi higienel gurel, dîndu-1 tot odată un | miros plăcut. Preţul: Un flacon Dentalină fr. 3,50 j j Pulbere de dinţi, fr. 3. Deposite: în Iaşi, la Farmacia Fraţi | | IConya; In Bucureşti, la Farmaciile F. W. Ztirner şi F. Bruss, la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stellla8. La Typogratla EPOCA se află de vîii-sare hirtie maculatură cu 50 bani ki-loarr. în pachetede cîtelO ki lograme ,JPATRIA“ Societate romînă de asigurare §i de reasigurare Capital social vărsat lei un milion BucurescI, str. Smîrdan No, 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de viaţă, asigurări mixte, asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor in cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 85 la sută din beneficii. Branşa Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă saă trecătoare (Indemnisare zilnică), de asemenea primeşte: Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este represintată prin agenţi in localităţile mal însemnate din ţară. Direcţiunea TURNATORIA DE FIER IAIîRICA „COMETUL" ADOTiF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 DepoaiiuX : Str. Dsmnrnl No. lâ Bticureştl In depozitele fabricel se găsesc : tiobe Meidlinger, parigiue, Sobe «Cornetul» I [(interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Muşine de bucate, Mobile de fier, I ncălziri centrale de orl-ce sis-1 j tem: aer cald, apă caldă şi de abur. R&&. Depozite In provincie: Iaşi. la d, Jacques Davidovid, strada Lâ-] Ipuşnoanu 37; Craiova.la d. Fetrache Andreescu, & Fii str. Lipscani. «linsa ¥ MEDICAMENT PUOSFIIATIC IN ue VIAL VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 gi în toate farmaciile. iMAm. gfetll WATSON & YOUELL jMÂŞINl AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE; BUCURESCI.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl ŞII. P. EC'M 33 EST SOCIETATE PE «CTIUSl [PLUGURÎ DE OŢEL pentru cultura obicinuită §i cultura adîncăj PLUGURI DE OŢEL ifecla. pentru cultura de sfecla PLUGURI DE UŢEL cu 2, 3, şl mal multe brâzdare. PLUGURI DE OŢEL pentru cultivat pSmînturl virgine. PLUGURI DE OŢEL pentru locuri muntoase. [RÂRIŢE DE OŢEL pentru porumb. Grindeiul, Bârsa, Cormana, Roatele, în fine tot corpul ] [plugului ECKERT este lucrat din OŢEL. Semănătoare în lat MjINA“ semănătoare în rtnifuri.! TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage iluestrate grafi* şi fraaeo. Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi in urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştî, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus in vinzare în Bucureşti vechea şLprea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hirtie de orez de Panama care; Nu îuegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor rominştl, ca alte liîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Dopozitul g-1 al hlrtiel «Panama» : Bucureşti str. PînzarI No. 10. Uode se vor adresa ţoale informaţiile si comandcJe din Rominia. Crema de orez cu cacao a lui Hausen e cel mal nutritiv, cel mal digestiv şi cel mal eftin dejun pentru oameni sănătoşi şi bolnavi şi se recomandă de doctori din ce in ce mal mult, ca puţind înlocui cu succes cafeaua, care nu conţine nici un nutreţ, ca un remediu fortifleant, mal ales pentru copil, anemici, bolnavi de stomac şi de nervi. Bepresentant general pentru Rominia; Leon Fonile Strada Cornet 30. Preţul unei cutii în toate depourile din ţară 1.50 lei n> I, en gros Ia represen-tantul 1.20 lei noul. Crema de orez cu cacao a Iul Hausen se găsesce la ma-gasinul de coloniale O. Rietz Strada Cs rol, la drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabini Calea Vă-oărescl. UZINA OE OAZ FILABET co k !-a CALSTÂTE Tona de 1000 Kilgr. 45 LEI Transportaţi la domiciliu în SAClcon-ţinînd fie-care 40 KILGBRA1E Sacii sunt PECETLUIŢI cu plum- burî. COMPANIA DE GAZ BI7CFRENCI TEIRICH & C 0. BUCUREŞTI O.—Strada Berzei,—O. INSTALAŢIUNI DE TELE6RA OAZ v APA Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate «le gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte.- BiuroO de construcţie. - Export Cea mai bană calitate existentă de DE TJZXHA DE GA.Z vi se furnisează Ia domiciliu, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea garantată L£I Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală satl personal casei A* ’ TOZiDŞTEm 9, Strada lîeoebul, 9. Bucureşti, Telefon No. 66. Tot acolo so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine si Belgiano, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minelo englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en (Utati de la Bucureşti, Constanta si Brăila rî-ce stat.iime a căilor ferate STEAUA ROMÂNA ii SOCIETATE AUQNIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEULUI CAPITAL SOCIAL: lei 19,000,000 diu care 7,000,000 deplin vărgaţi Fabrice de Petroleu fi Derivate : BUCURESCI, MOINESCI, MONTEORU Produsele Fabricelor: PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda) ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME: Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru magine, Valvolina pentru cilindre Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 650-710 P AR A Fl A albă de o calitate superioară Fabrică specială do LUMINĂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. p