SERIA n.—ANUL m, No. 388.
Ediţia a treia
VINERI, 28 FEBRUARIE, 1897
NUMĂRUL^IO BANÎ
ABONAMENTELE
încep la 1 şi 15 ale flo-căre! luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţară 30	lei;	in	streinătate	50	lei
Şase luni ... 15	>	»	»	25	»
Trei luni . . . 8	»	»	»	13	»
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3.
NUMĂRUL^lO BANI
ixvraimiLE
Iu BueureştI şi judeţe se primesc numai la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnuneiurI la	pag.	IV.0.30	b. linia
»	»	»	UI......2.—	lei	»
»	»	»	II......3.—	»	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei riadul
Un număr vecliifi 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
INTRAREA D-LUI STUROZA IN MINISTER
CASA RURALA
Cele petrecute la Cameră in şedinţa de Marţi aQ pus în evidenţa cit de întemeiate aQ fost criticele d-lor I. Iancovescu, Take Ionescu, Al. Marghiloman şi Al. Djuvara în contra celui mal nepregătit şi mal primejdios proiect de lege din cîte s’aQ prezintat vre-o dată de un guvern în Romînia.
Se ştie că în cursul desbaterilor, la criticele de tot felul pe care le-aQ făcut adversarii proiectului, veclnieul răspuns al guvernului era că se exagerează lucrurile, că legea Casei Rurale e menita să opereze încet, foarte încet, şi că prin urmare turburările financiare, sociale şi economice pe care le prevesteau adversarii legii eraQ doar rodul unor imaginaţiunl destrăbălate.
Baprimul ministru—*ce este drept, înainte de a fi vorbit şi d. Al. Djuvara— acuza pe d. Take Ionescu că întradins a exagerat lucrurile ca să încondeeze pe liberali în ţară şi în străinătate.
In special partea financiară era cea care excitase supărarea d-lul Aurelian şi provocase surîsurile sceptice ale apărătorilor legii.
Să amintim în două cuvinte în ce constă pericolul financiar:
D. Take Ionescu a afirmat ca aplicarea legii acesteia va necesita timp de 00 de ani o emisiune de rentă de cel puţin 20 milioane pe an şi s’a întrebat dacă este cu putinţa ca atunci cînd mal avem de emis cîte-va sute de milioane de rentă pentru lucrări în parte angajate, să ne mal obligăm la o emisiune aşa de colosală cu riscul, nu, cu siguranţa, de a slei creditul Statului şi de a merge drept la un dezastru financiar.
D. Take Ionescu adăuga că Rusia, singura ţară în care se află o instituţie care de departe, foarte de departe, s’ar putea asemui cu oeea-ce se propune, a limitat emisiunea anuală la 5 milioane de ruble, ceea-ce în raport cu populaţia noastră ar reprezintă pentru Romînia suma de 400.000 lei.
AQ rîs colectiviştii de prevederile financiare ale oratorului conservator, dar erl ’I au dat dreptate.
Intr’adevăr, un liberal, d. C. Iarca, a propus să se limiteze e-misiunea la 3 milioane pe an, ceea-ce ar însemna pentru Rusia 3(5 milioane de ruble pe an, în loc de 5, cît este acolo; un alt liberal, d. An. Stolojan, raportorul legii, a propus limita de 5 milioane pe an, ceea-ce ar reprezenta pentru Rusia 00 milioane în loc de 5; comitetul delegaţilor a propus limita de 10 milioane pe an, ceea ce ar reprezintă pentru Rusia 120 milioane pe an, adecă de 24 de ori mal mult de cît este astă-zl, şi totuşi guvernul nu s’a mulţumit. Din potrivă, ministrul de interne, d. V. Lascar, sta lipit de urnă şi făcea propaganda pentru emisiunea ilitni-tată de rentă.
Va să zică este lucru lămurit că suma de 10 milioane pe an nu a-junge apetiturilor celor cari sunt hotărîţl să ciupească o bună parte dintr’însa sub forma de samsarlîc, de caradalîc, saQ de noua profesiune ce se va crea în această ţară : liberali cumpărători de moşii d’ale conservatorilor pentru a le revinde cu folos prin Casa rurală.
Pentru a ne da seama de imensitatea apetitului trebue să ne gîn-dim că 10 milioane pe an însemnează pe preţurile mijlocii cumpă-
rare de 34.000 de pogoane pe fiecare an.
Este dar dovedit că în spiritul d-lor Aurelian şi Lascar, amîndol proprietari mari, dar cam «recenţi» şi cam «neaşteptaţi», molochul destinat să înghiţă proprietatea mare şi mijlocie din această ţară şi să pustiască creditul ţărel, nelâsînd în schimb de cît ceva spuză pentru samsarii colectivitaţel, nu se mulţumeşte cu 34.000 de pogoane pe an.
Guilotina proprietăţii şi a finanţelor romîneştl va trebui să lucreze şi mal repede, mal repede poate de cît cele 70.000 de pogoane pe an pe care le prevedea d. Take Ionescu şi pentru care era învinuit că vrea să sperie ţara şi străinătatea.
Oamenii cuminţi se întreabă ce băjenie, ce zaveră a căzut pe ţara aceasta ca să fie nevoie de o astfel de desfiinţare, să spunem vorba curată, de o ast-fel de expropriere a proprietarilor noştri. Se mal întreabă oamenii ce mine de aur au descoperit d-nil aceştia ca să asvîrle ţara în ast-fel de nebunii financiare.
Un singur răspuns pe toate buzele:
Profesiunea de calau în Franţa are remuneraţie proporţională cu numărul capetelor tăiate.
Pe lângă guilotina proprietăţii din Romînia, va fi loc pentru mulţi calai şi remuneraţia tot în proporţie cu numărul pogoanelor manipulate are să fie.
De sigur altă explicaţie nu poate fi.
MORMINTELE PRIMĂRIEI
Cu Voinţa Naţională trebue să vorbeşti ea cu Mărunţelu — lnconjurindu-te de cele mal migăloase precauţiunl. Alt fel, risc! să ŢI scape printre degete.
Spuneam alaltă-erl, într’un articol, cum că primăria Capitalei a Înfiinţat o taxă pentru cel cari vor să înfrumuseţeze cu flori mormintele din cimitirele întreţinute de comună—şi încheiam, negreşit, că o ast-fel de taxă este o impietate.
Ce credeţi că răspunde Voinţa Naţională?
Reproduce procesul verbal al unei şedinţe a consiliului comunal din 1895 şi un regulament votat atunci, regulament prin care se supun la o taxă grădinarii cari aii întreprinderea plantaţiunilor, pentru ca cu această taxă să se repare stricăciunile pricinuite râzoarelor şi şoselelor de căruţele şi sacalele acestor grădinari— şi apoi Voinţa exclamă triumfătoare: «Vedeţi că taxa nelegiuită e înfiinţată de conservatori?
Dar să luăm lucrurile de la capăt.
Ce am imputat noi primăriei ? I’am imputat că obligă pe părinţi să plătească taxă pentru florile de pe mormîntul copiilor.
Şi ce răspunde Voinţa Naţională ? Răspunde că taxa pe care o plătesc grădinarii pentru stricăciunile pe cari le fac cu sacalele şi cu cărucioarele lor, este înfiinţată de conservatori!
In aşa condiţii, cum o să discutăm cu Voinţa ?
Pricepeam ca organul colectivist să afirme — cum face altă dată — că d. Robescu n’a înfiinţat taxa de care vorbim noi, şi a-tund am fi st^t de vorbă ; dar cînd amestecă seripca cu epurele, îl întoarcem spatele şi o lăsăm în iluzia că ne a închis gura.
Dar consiliul comunal — a cărui lucrare o aşteaptă Voinţa Naţională — a înfiinţat taxa şi încheierea aceasta a comunicat-o grădinarilor. Aceştia, la rîndul lor, afi pus în vederea clienţilor, prin adrese tipărite — cum o afirmă şi Voinţa — că de aci în colo el, clienţii, trebue s’o plătească şi să înainteze grădinarilor chitanţa respectivă.
O asemenea adresă posedăm la redacţie şi Voinţa, care ştie aceasta, s’a ferit de a-I tăgădui existenţa.
Dar, se va zice: grădinarii au făcut clienţilor acea comunicare poate fără ca un vot al consiliului să’l li autorizat la a-ceasta. Atunci se naşte întrebarea: ce interes aii grădinarii să ’şl trimeaţă clienţii la intendenţii cimitirelor casă plătească o taxă neexistentă, şi mal ales^ce nevoie aii el să reclame o cbitanţăjcare nu le ar servi de căt ca dovadă despre o farsă a lor ?
Şi cbiar în cazul acesta, ce fel de autoritate este aceea în numele căreia scrid, nepedepsit, şi impun pe cetăţeni la plată de taxe fără fiinţă legală, nişte particulari fără drept şi fără cădere ?
Trebue să fie Melisiano primar pentru ca grădinarii de la cimitire să aibă îudrăs-
neala pe care şi organul colectivist o recunoaşte.
Nu; consiliul a votat taxa — ori ce ar spune Voinţa Naţională— dar cînd s’a văzut impresia penibilă pe care a produs-o, consiliul a dat înapoi cum a dat înapoi primarul din Ploieşti in chestia planului, cum a dat înapoi primarul din Severin în chestiunea hotelului—cum dafl colectiviştii înapoi de câte ori li se par strugurii prea acri.
BUCHETUL MINISTERIAL
Unul şl Unul.—Afacerea Kotzebue.— lin lanţ «Ie escrocherii. — Atac victorios. — Proces criminal.— O-hraz subţire ! — Trii«larea procesului comunei Galaţi
Unul şl I nul
împrejurările extraordinare care au a-dus la putere formaţiunea Aurelian ne au răpit într’atîta timpul, în cît n’am a-vut răgaz pînă azi să vorbim de origina impură a fanţilor de pe banca ministerială. De acum, însă, fiind-că lucrurile au intrat în făgaşul obicinuit, avem toată vremea să vorbim în delete despre stîlpii —unul şi unul—ai celui mai nul din cîte cabinete a avut ţara romînească.
Vom lua, dar, pe rînd banca ministerială şi vom produce, treptat, actele de stare civilă ale celor cari o pîngăresc.
Deschidem galeria cu d. Ghiţă Mdrzescu, ministrul cultelor şi instrucţiuneî publice al regatului romîn.
Afacerea Kotzebue
«Zmeritul închinător» este o ruşine viue; acesta este, credem, şi unicul său titlu la atenţiunea ministrului preşedinte.
Dar, pentru a înlătura bănuelile, să transcriem o pagină de istorie contimporană.
D. Ernest de Kotzebue, domiciliat în Berlin, însărcinează, la 1871, pe d. G. Mdrzescu să urmărească o creanţă de 4.500 galbeni ce'i datora d-na Elena Ba-şotă, din Iaşi. D. Mdrzescu încasează banii, şi, la 26 Maiu 1872, descarcă pe debitoare, prin act legalizat de către curtea de apel din laşi, de ori ce datorie către d. Kotzebue.
lin lanţ «le escrocherii
După cinci luni de zile, la 12 Octombrie 1872, în urma scrisorilor repetate ale clientului, d. Mîrzescu răspunde, la Berlin, d-lui de Kotzebue :
«N’am putut încă să încasez banii de oare-co trebuesc făcute o mulţime de formalităţi pentru scoaterea în vinzare a avere! Başotă ; en tout cas, votre affaire est â Pabri de tout perii et nous pouvons la considerer comme une cliose sure et cortaino».
Banii se mîncaseră, dar «afacerea era la adăpost de ori-ce primejdie /»
Trec ani la mijloc şi d. de Kotzebue aş teaptă zadarnic realizarea creanţei sale. înghesuit cu scrisori, cinstitul d. Mîrzescu răspunde într’o zi:
«Toate combinaţiile şi toate propunerile mele au picat în apă fiind-că voiam garanţii pentru a nu vă mal vedea expus la un nou proces. Ast-fel nu’ml rămîne de cît calea urmăririlor judiciare. îndată ce împărţirea averel va fi efectuată, şi, prin urmare, voiu fi pus în poziţie de a urmări avantagios pentru noi, averea datornicei d-v. voiu vărsa imediat, după dorinţa d-voastră, sumele încasate».
Atac victorios !
La 15 Februarie 1875, colegul de azi al d-lui Aurelian scria la Berlin:
«Partajul Başotă nu se va putea efectua de cit în primă-vară; o dată partajul operat, atac şi urmăresc victorios pe d-na Başotă. Piuă atunci să avem răbdare».
Trecuseră ani de cînd escrocul dedese, trăgtnd peste 5, cel din urmă galben încasat de la d. de Kotzebue, şi el scria clientului să aibă răbdare pînă se va face partajul!
Şi a avut răbdare, bietul client, pînă cînd, în Aprilie următor, un amic al său din Iaşi descoperă escrocheria avocatului găinar şi o aduce la cunoştinţa d-lui de Kotzebue.
Atunci începe o altă serie de escrocherii.
Proces criminal
Văzîndu se prins, complicele de azi al ministrului preşedinte scrie atunci, amicului, din Iaşi, al d-lui de Kotzebue, să miri divulge fapta căci în cazul acesta, zice pungaşul, «aşi fi şters de pe tabloul avocaţilor, şi deosebit de aceasta, aşi mal avea şi uu proces criminal pe spate».
Obraz subţire!
Be frică, d. Mîrzescu roagă pe amicul d-lui de Kotzebue să i acorde un răgaz de şase luni, şi apoi un altul de încă trei luni ca să restitue banii furaţi, căci, îi acria ministrul actual de culte, «nu sunt un om de uliţă şi ţin la onoarea şi numele meu mal mult de cît poate cine-va să-şl închipuiască».
După ce trece şi acest termen fără ca banii să fie restituiţi, d. Mîrzescu dă amicului clientului său o declaraţie în care
zice că a primit banii de la d-na Başotă şi că’I va remite în trei luni; iar de nu se va ţine de cuvînt, d. do Kotzebue, pe lingă procesul civil, este liber să’î intenteze unul şi pe cale eorecţională.
Acestea se petreceau la 3 Maiu 1875.
Trădarea procesului comunei Galaţi
De la această dată, logofătul bisericesc de azi adus-o din minciună în minciună şi din escrocherie în escrocherie pînă la 1883, cînd, angajat de primăria ae Galaţi pentru a o apăra în procesul ce avea cu antreprenorul Eliade, a vîndut antreprenorului interesele comunei, şi, cu banii adunaţi ast-fel, a plătit d-lui de Kotzebue cele 4.500 de galbeni.
Dar procesul comunei Galaţi este el însuşi o poemă. De aceea ne oprim aci ca să’l dăm mîine cu toate interesantele lui peripeţii.
La sfîrşitul acestei pagini de istorie contimporană cititorul va vedea lămurit că din buchetul ministerial adunat de d. Aurelian nu putea, cu nici un preţ, să lipsească avocatul lui Kotzebue.
Pe mîine, dar.
ARMONIA COLECTIVISTA
Suntem la Cameră. Se discută proectul guvernului asupra Casei Rurale.
D. Stolojan, raportorul lege!: Obiecţiu-nile ridicate în contra proectulul pe care 7 discutăm, sunt, domnilor, de domeniul fantazieî. In special observaţiunea amicului meu, d. Iancovescu, cum că marea proprietate a contribuit, între altele, şi la desvol-tarea estetică a naţiunel, este cu de-săvîrşire lipsită de temeiu. Căci, vă întreb, domnilor: Anton Pann, mare proprietar era ? Cilibi Moise, fost-a mare proprietar ? Dar del Serbu ? Dar Metz ?
Pentru aceste motive vă rog, domnilor, să votaţi legea — şi s’o votaţi aşa cum e redactată, fără să ţineţi seamă de sofismele sirenelor din opoziţie.
D. P. S. Aurelian : Această lege, domnilor deputaţi, care va fi, în viitor, mîndria partidului naţional-liberal, răspunde tutor nevoilor ţării şi satisface toate trebuinţele rezervei etnice a neamului romînesc. Este, deci, o datorie imperioasă pentru ort-cine e liberal-naţional s’o voteze—şi s’o voteze cu entusiasm.
D. C. Dimitrescu-Iaşi: Domnilor deputaţi, nou între d-voastre, dar vechi în partidul cu ale cărui virtuţi ne onorăm, aşi fi voit să las altuia, mal autorizat de cît mine, plăcerea de a ve enumăra foloasele nepreţuite ale reformei ce se propune. Dar am ţinut să plătesc o datorie de recunoştinţă către bravii ţărani cari, expunîndu-şî pieptul la baionetele căpitanului Creangă, m’au trimis să-i reprezint în sfatul ţărel. Votaţi, rogu-ve, legea asupra Casei Rurale, căci e o datorie de înalt patriotism ca ţara să dea o palmă de pămînt celor cărora le cere, în războiu, piepturi oţelite.
D. Iarca : Pentru a evita primejdioase turburărî viitoare, propun, domnilor, ca dreptul guvernului de a emite rentă pentru avansurile ce va face în numele ţăranilor să fie limitat la cifra de trei milioane.
Voci: Foarte bine !
D. Stolojan: Felicit pe orator pentru ideea luminoasă de a propune un asemenea amendament. Am onoarea, în acelaşi timp, să ve comunic cum că comitetul delegaţilor l’a admis de asemenea, cu deosebire că a mărit cifra de la trei, la zece milioane.
D. P. S. Aurelian : O dată cu capul nu primesc amendamentul !
D. V. Lascar: Mal bine retragem legea de cît să avem o Casă Rurală fără casă de bani.
D. 13. Iepurescu : Dar, atunci, cum rămîne cu Anton Pann, cu rezerva etnică a neamului romîaesc şi cu palma de pămînt ce trebue să se dea ţăranilor cărora li se cer, în războiu, piepturi oţelite?
D. G. Mdrzescu : Fleacuri.
D. N. Dimancea : Dar mîndria partidului naţional-liberal ?
D. C. Dimitresm-Iaşl: Secături.
D. C. Stoicescu : Baliverne, mon cher.
D. Stolojan : Faţă cu ostilitatea guvernului voiu fi silit să ’mi dau demisia din sarcina de raportor al legii.
D. Mărgăritescu: Adio şi n’am cuvinte !
D. Stolojan : Huideo !
D. G. C. Dobrescu : Huideo vouă, ghiftuiţilor !
Voci : Ho ! Să ’mî scrieţi.
D. D. Geani : Dacă v’aţl îmbătatără, a-tuncl ridic şedinţa, ono’abililo’ !
Băncile se golesc pe cînd sălile se umplu de chilomane.
Uşierul: Cum v£z eu, Casa Rurală a schimbat Adunarea într’o casă de nebuni !
IWHIIU.
TRIBUNA LITERARA
IMPRtSIUNI DIN TARA M3TIL0A
Mina de la Valea Verde.
Cu merinde in tarniţă, călare pe o nevoie de cal care abia îşi Urăşte oasele moarte, pleci dimineaţa din Abrud ca să vizitezi minele de aur din împrejurimi. De Ia marginea oraşului, pe o cărare care taie, ca în două felii, un zăvuiu stufos, pe sub poalele căruia şerpuiesc piraie purtătoare de aur, te a-surzesc morile cari pisează, ziua şi noaptea, lespezile enorme de peatră preţioasă.
La capătul cărărel, o scufundătură e-normă de pămînt ruginia, deschide drumul spre baie — cum se zice, pe acolo, minei. Pereţii scufundăturil susţin, pe vîrf, nesflrşite păduri, a căror vîrstă sfidează ori ce socoteală. Pe peptul dealului, se sbeguesc pîriiaşe limpezi care alunecă graţios pînă la scoc, unde se duc să intreţie viaţa morilor.
Vedeţi privileştea ? Un uriaş masiv de aur, ale cărui picioare Ie spală şi-potul de cristal, pe cînd coiful săii mîn-dru şi pururea verde se leagănă molatec la adierea vîntulul de vară.
Printre poteci — poteci pe cari le croieşte pirîul după propriul săă capriţul—femeia Moţului culege pietrişul cu care se întreţin şoselele comunale —pe cînd bărbatul, în mină, sparge pîntecele muntelui ca să’l verse bănoasele măruntaie.
La gura băel, o cantină de sclndurl— curată, spaţioasă şi surîzătoare, par’că. în mijlocul acestei fioroase prăpăstii de aur. Aci işl ţin băiaşil uneltele.
E ceasul de odihnă pentru lucrătorii din mină.
Baciul CulaiQ—o desmierdare din Ni-colae—zellemiseşte pe oamenii din e-ehipă asupra incidentelor petrecute în mină, pe când noi, cu coastele lipite de foame, devorăm nişte enorme bucăţi de carne friptă.
După masă, intrăm pe jumătate în nişte cizme de băiaş, ne acoperim hainele cu o ţundră ţărănească şi capul cil pălării de paie cu straşinl largi— şi pornim, după baciul CulaiQ, care ne pre-cedează luminîndu-ne calea cu o lampă surdă.
Intrarea minei de la Valea Verde— mină care se exploatează şi azi aproape tot după sistemul primitiv al Romanilor—nu e mal ’naltă de un metru şi mal largă de o jumătate metru. Pe a-cest gang, întunecos ca iadul, mergi, pe vine, zece minute, cu picioarele pînă la gleznă în mocirlă de pămînt galben şi de apă rece ca ghiaţa. De la o vreme ’ţi se pare că te biciueşte crivăţul—de şi ’ţt curge sudoarea, şiroaie, de oboseală şi de chin. înaintezi, greoiQ şi istovit—şi te-al opri, dacă al avea unde şedea, saQ te al întoarce înapoi dacă drumul acesta, cu muntele in spinare, nu ’ţl ar fi sfîrşit toată vlaga.
Şi baciul CulaiQ rîde cu gropiţe, ca un copil trandafiria.
Frigul devine pătrunzător. Un uiet continuu, care vibrează spart ca ecoul murind al unul trăsnet năprasnic, te aiureşte. La lumina albă a lămpel pe care o duce baciul Culaiu zăreşti o uşă mare, veche şi mîncată de mucigaiQ— par’că e uşă de temniţă părăsită.
împinge baciul vîrtos—îl vezi vinele gîtulul cum se mosorăsc de opinteală —crapă uşa doar alit cît să te poţi prelinge înăuntru, şi cînd îl dă drumul la loc, sgomotul produs de izbitură se măreşte şi se repercutează cuatilavuet din slincâ în stîncă, iu văgăuna fără fund, In cît crezi, înmărmurit, că scîrţie osia pămintulul.
Şi baciul CulaiQ, rîzind cu gropiţe, îngînă gemătul prăpăstiel cu o doină bă-ieşească, ale cărei note grave par sfir-şitul vuelulul spart şi risipit de umerii colţuroşl al stincilor.
întunericul e alît de gros In cît crezi că l-al putea prinde cu mina. Nu vezi în mină, de cit răceala umedă şi pătrunzătoare. încleştat, cu mîiniie de dungile unul bolovan, închizi ochii şi, în laşitatea covirşitoare care te-a coprius, siringi pea-tra în braţe cu o prietenie care te sîn-gereazâ. La zecimi de chilometri subt pă-mînt, ameţeşti cînd cugeţl că o prăpastie tot aşa de adîncâ stă căscată, sub picioare, gata să te înghită—şi, de groază, le tot tipăreşti în piatră pînă ajungi să faci una cu ea.
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
Glasul baciului, ciulind pe Deşteaptă-te Romine! In fundul prăp&stiel, îmi dă niţică inimă. Mfi uit de vale, şi, la o distanţa de unde lumina lămpii pare o mărgea lucioasă, zăresc umbra uncliia-şului prelungindu-se pe suprafaţa unul lac, pe care’l lumina un mănunchiă de raze furişate pe o gură părăsită a minei. Şi, ca cum Intr’adins ’şl ar fi pus în gînd să mC îngrozească, din fundul prâpăstiel unde '1 urmăreşte mal mult mintea de cit ochii mtl, baciul Culaiil îmi face necrologul amănunţit al tuturor băiaşilor pe cari ’I aii înmormînlat stîncile prăvălindu-se cu el In noaptea de veci.
Cftnd am eşit din mină, slăbisem.
O. ItăriuIeNcn
D. de Gubernatis, profesor la Universitatea din Roma, a ţinut erl seară a doua conferinţă despre Paradisul terestru al Iul Dante.
Deşi vorbind într’o limbă care nu era a sa,— d. Gubernatis s’a servit de limba franceză,— conferinţa a fost admirabilă şi cu vederi cu totul noul asupra Divinei-Comedii. M. S. Regina asista. Sala era plină de un public ales şi inteligent. La finele conferinţei, M. S. Regina a invitat pe d. de Gubernatis in loja regală i i-a exprimat viile Sale mulţumiri. Aprrt-pe o jumătate de oară graţioasa noastră Suverană a convorbit cu distinsul conferenţiar.
•Toni ultima conferinţă.
*
* *
Joi, 6 Martie, se va juca la Teatrul Naţional pentru prima oară, in beneficiul artistului Pe-trescu. Fundarea Romei, legendă istorică în 5 nete, în versuri, de d. C. Mărculescu, artist.
Toamne Mareelle Josset
După succesul cel mare al d-şoarel Josset în Arnants şi Demies- Vierges, ea va mal juca mîine, Vineri, la 8 ore jumătate, pentru ultima oară, unul din rolurile sale cele mal bune «Mareelle». in noua piesă a lui Sardou. Atragem în special atenţiunea publicului asupra acestei representaţiunl. Afară de rolul superb al d-şoa-rel Josset, d-nil Antoiue, Jean Coquelin şi Du-meny atî roluri foarte însemnate şi toată trupa de e'itâ joacă în această pi-să, care poate fi văzută de familiile şi domnişoarele lor.
Reprezentaţia de mîine mal are încă şi un alt interes, care nu este numai de un interes artistic, ci şi o atracţiune nouă, D-nul de Gla-ser, căruia noi îl suntem datori cunoştinţa doamnelor Sarali Bernhardt, Judic, a domnilor Coquelin, Mounuet SuUy şi a unei trupe model de operete cu domnişoarele Montbazon, Mealy, Thibault, d-nil Tauffenberger, Cbalmin, Nigri etc. şi acum a d-şoarel Josset şi a trupei sale de elită cu d-nil Antoine, Jean Coquelin şi Du-meny, îşi serbează mîine a 25-a aniversare de administraţie.
De prisos a-I mal face aci laude. O sală arhiplină îl va zice în mod mal clar de cît orl-ce, că se bucură de foarte multe simpatii printre noi, ceea ce trebue să-l încurajeze de a continua să mal vină pe la noi în curînd. Noi îl aşteptăm cu plăcere şi cu încredere.
INFORMAŢII
INTRAREA D-LUISTURDZA IN MINISTER
Şantajul stiml/.iştilor.—Keuianla-rca ministerială.—Era glieşef* tarilor.
Era gheşeftarilor
Deci Casa Rurală rămine aşa cum a fost întocmită de d. Aurelian, destinată a fi o pepinieră de gheşeftari atît a sturdziştilor cM şi a aurelianiş-tilor.
Şi aşa vor fi mulţumiţi toţi nemulţumiţii de erl; şi aurelianiştil şi stur-dziştil se vor îmbuiba în bună înţelegere cu aceeaşi Casă Rurală,
Prin unele cercuri se asigură că guvernul ar fl primit înştiinţarea că flota internaţională din apele Greciei a blocat deja Pireul—port al Atenei.
Ştirea nu a fost confirmată încă.
D. N. Fleva a depeşat din Berna că, în ultima sa şedinţă, congresul păcel a votat o moţiune, prin care puterile sunt invitate să respecte drepturile poporului cretan, de a decide el însuşi de soarta sa.
Această moţiune, luată în unanimitatea membrilor congresului, va fî comunicată tuturor guvernelor Europeane.
In şedinţa de ieri, cu 81 de voturi contra 22, Camera a respins amendamentul d-lul Iarca, prin care emisiunea de rentă pentru cumpărarea de moşii particulare se limitează la suma de lei 10.000.000 pe an.
I). Aurelian, primul ministru, care a luat cuvîntul contra amendamentului, a susţinut părerea că trebuie să se lase guvernului mina liberă de a cumpăra cît vroieşte. D-sa a dat Camerei asigurarea să cererile de cumpărare nu vor fi numeroase, de oare-ce experienţa de pînă acuma dovedeşte că, atunci cînd Statul a vîndut mal mult, nu a vîndut de cît 30 pînă la 40.000 hectare de pă-mînt. Primul-ministru a citat, în sprijinul teoriei liberei emisiuni de rentă, exemplul creditului funciar rural. Ori cit de curioasa s’ar părea teoria d-lul Aurelian, ea totuşi a avut puterea de.a convinge pe însuşi d. Stolojan, care declarase Marţi că ’şl dă demisia din raportor, dacă amendamentul se respinge.
Cu toată declaraţia, d. Stolojan a votat ieri contra amendamentului şi continuă a figura ca raportor al legel Casei rurale.
E un fenomen psicologic, care dovedeşte cît de mare este puterea de sugestie a d-lul Aurelian asupra d-lul Stolojan.
S’a depus in Cameră proiectul de lege pentru modificarea mal multor articole din legea timbrului şi înregistrărel.
După noul proiect taxele timbrului fix se împart în 10 clase, în loc de 8; iar ale timbrului proporţional în 5 în loc de 3, cum prevedea articolul din legea vechie. Numărul taxelor de înregistrare a fost ridicat, de asemenea, de la 4 la 6.
Noua lege urmează să se pună în a-plicare de la 1 Maitl 1897.
Inspectorul şcolar secundar, d. V. Burlă, se află în capitală.
D-sa va inspecta mîine mal multe şcoli secundare.
Şantajul stnrdziştilor
Un moment am fost ir duşi în eroare; a fost indusă în eroare toată lumea, dar adevărul tot n a întîrziat mult de a eşi la iveală.
Toată lumea credea că opoziţia stur-dziştilor în contra Casei Rurale este sinceră ; că d-nil Stolojan, Ferechide, fraţii Brătienl, Al. Djuvara şi Palladi sunt profund convinşi că articolele 19, 25 şi 34 din Casa Rurală vor ameninţa în curînd actuala ordine în Stat.
I’au dat însă de gol.
D. P. S. Aurelian a făcut erl dimineaţă cîte o visită d-lor Sturdza şi An. Stolojan. Nu ştim ce au vorbit, dar urmările acestor visite, ne fac a crede in-tr’un tîrg ciudat; căci imediat după aceste două vizite au început a se răs-pîndi două ştiri grave. Intîia ştire că d. An. Stolojan nu mal face opoziţie în contra articolului 19 şi îşi va retrage demisiunea din însărcinarea de raportor al Casei Rurale.
A doua ştire, că d. Dim. Sturdza va intra în minister luînd portofoliul afacerilor străine.
Prima ştire s'a realizat, iar a doua urmează să se îndeplinească peste S-10 zile.
Remauiarea ministerială
Procurorul general pe lîngă Curtea de apel din Galaţi, d. I. Bastachi, a sosit în capitală.
D-sa a avut ieri o lungă întrevedere cu ministrul justiţiei, d. St. Şen-drea, în chestia urmăririlor începute în afacerea alegerel din Galaţi, de la 21 Ianuarie trecut.
De şi preşedinte al Senatului, d. D. Sturdza nu e complect mulţumit. Idealul sătî e tot ministerul de externe. O ultimă dovadă, despre această dorinţă a sa, o avem în următoarea depeşă expediată ziarului le Temps, din Paris :
Bucureşti, 7 Martie.
S*D. Dimitrie Sturdza, fost preşedinte al consiliului în ultimul cabinet, a fost ales preşedinte al Senatului, în locul lui Dimitrie Ghica, de curînd decedat.
Se vede în această alegere, o dovadă despre reconciliarea, intervenită în ultimele zile, între preşedintele consiliului actual, d. Aurelian, şi d. I). Sturdza şi între cele două fracţiuni, a bă-trînilor şi tinerilor liberali. Totuşi credinţa despre apropiata numire a d-lul D. Sturdza, în postul de ministru al afacerilor străine, persistă. După cit se pare, Regele vroieşte, cu stăruinţă, în faţa gravelor evenimente din Orient.
Trupele ruseşti îu Basarabia
E, deci, evident, că sturdiştil aii a-meninţat pe d. Aurelian să zădărnicească Casa Rurală, dacă nu se va învoi cu o remaniare ministerială. Şi d. Aurelian, implorînd erl mila d-lor Sturdza şi Stolojan, s’a învoit cu condiţia sturdiştilor şi ast-fel Casa Rurală este salvată şi la Senat.
Din sorginte sigură aflăm, că d-nil Oh. Mîrzescu, Ştefan Şendrea şi Em. Pommbaru vor pleca din minister pe la finele săptămînel viitoare.
Ministerul se va compune ast-fel : Aurelian, preşedinte şi domenii; Dim. Nturdza, afaceri străine : tttoieescu, justiţie ;
I.aNcar, interne:
(Autacuzino. finanţe ;
General llerenileiu, răsboiu; Ionel Itrătlaiiii. lucrări publice. La ministerul instrucţiei publice nu este nimeni desemnat definitiv, un lucru este însă hotărît: că d. Al. Djuvara nu va fi luat in seamă.
Zgomote îngrijitoare asupra concentră-ret de trupe ruseşti în Basarabia—în specie pe linia Prutului,—şi-au găsit ecou în presa romînă, în timpul din urmă.
Unele ziare aii afirmat chiar că divizii întregi de cavalerie sunt masate la Reni şi Unghenl, în timp ce în Odesa un corp de armată, ech ipat pentru războia, aşteaptă numai ordinul de plecare.
Suntem în măsură de a da cea mai complectă dezminţire acestor zvonuri. In-formaţiuni din sorginte autorisată ne permit a afirma că, în întreaga Basarabie, nu există alte trupe de cît acele ale cor-pidul VIII de armată, cu reşedinţa în Chişinău.
Nici o mişcare de trupe nu s’a făcut şi atît linia Dunărei cît şi linia Prutului, din spre partea noastră, sunt păzite numai de jandarmii, cari fac serviciu de frontieră. Toate zgomotele de o desfăşurare de trupe ruseşti în unele puncte ale graniţei
noastre sunt absolut neîntemeiate.
#
# n
Cercetările noastre ne permit a afirma, in acelăşî timp, că nici în Odesa, în care garnizonează divizia a 67 de infanterie, aparţinînd tot corpului de armată din Chişinău, nu se află alte trupe de cit a-cele ale diviziei respective', 4 regimente de infanterie, 1 de cavalerie— cazaci de Don şi 1 de artilerie.
La Tiraspol, gura Nistrului, de asemenea nu sunt alte trupe de cit cele obicinuite în timp de pace şi întinsul şes de lîngă acest oraş nu a văzut picior de soldat, din vara trecută, în timpul manevrelor corpului VIII de armată.
Ţinem aceste informaţiunl din sorginte demnă de toată încrederea. Ele ne permit a da cea mal formală dezminţire tuturor zgomotelor de o concentrare a trupelor ruse la graniţa noastră.
EDIŢIA«3*
(Serviciul Agenţiei Romine)
Sofia, 26 Februarie.
«Sobrania». Sesiunea se va închide mîine printr'un discurs al tronului fă cînd să reiasă însemnătatea politică şi economică a tratatului de comerţ cu Austro-Ungaria şi care dovedeşte dreptul Bulgariei de a încheia in mod liber tratate cu puterile streine.
Discursul va anunţa ca iminentă încheierea de tratate de comerţ cu alte ţări şi va reaminti visita Regelui Serbiei, exprimtnd speranţa că această visita va fi începutul unei ere de frăţie între cele două popoare slave.
Berlin, 26 Februarie.
După «Freissinige Zeitung», amiralulHollman ministrul marinei, şi-ar fi dat demisia, dar împăratul Wilhelin n’ar fi primit-o.
Petersburg, 26 Februarie.
«Nowoie Vremia» anunţă că miniştrii de finanţe de agricultură şi domenii a*fl de gînd să numească agenţi comerciali speciail pentru Germania, Francia, Austro-Ungaria şi Eogli-tera.
Windsor, 26 Februaiie.
Regina Engliterel a plecat la Nissa.
Măcelurile din Creta
Canea, 26 Februarie.
Se confirmă că başbuzucit nu luat ofensiva trecînd peste linia armatei regulate turceşti. Consulii afi ţinut o întrunire pentru a face cunoscut situaţia amiralilor, şi a cere mijloace pentru a împedica circulaţia başî-buzucilor şi prădarea satelor.
Ieri s’a dat o luptă la Ileraklcion. Cinci turci au fost omorîţl şi 25 răniţi. Pagubele creştinilor nu se cunosc.
Deşi un cuirasat italian a tras focuri de tun asupra creştinilor cari au atacat Uierapetra, totuşi 2000 din aceştia au o-cupat punctele strategice din împrejurimi.
Se confirmă măcelul musulmanilor la Sitia. Consulii din Cnndin au constatat că în satele din Dafnaes, Âthania, Şira şi Episcopi, sunt 400 de morţi. Printre victime sunt multe femei şi copil, dintre cari cîţî-va au fost mutilaţi.
EOOURt
Demisia d-lul Eugeniu Vasiliu, oficiant cl. 3-a, din corpul telegrafo-poştal, a fost primită.
*** D. Micşunescu a fost numit inspector al moşiilor Statului care se caută în regie.
Postul acesta va fi plătit din fondurile extra-ordinare ale ministeriulul domeniilor, nefiind prevăzut în buget.
*** D. Gabrielescu, architectul casei scoa-lelor, şi-a dat demisia din postul ce ocupa la ministeriul instrucţiei, pe ziua de 1 Martie.
D. inspector domenial G. Hazu va pleca in astă seară la Ploeşll, pentru a pro-cede la instalaţiunea şcoalel de comerţ din acel oraş, în vechiul local al liceului.
*** Duminică, 2 Martie, la ora 4 şi jum. p. m. va avea loc, în localul Liceului Sf. Sava, adunarea lunară a Societăţii profesorilor secundari.
*** Consiliul comuual din Iaşi va fi convocat, în sesiune extra-ordinară, pe ziua de 3 Martie viitor, spre a se ocupa cu Întocmirea bugetului, pe anul 1897—1898.
*** Alergările de primă-vară vor avea loc în zilele de 27 Aprilie, 4, 11 şi 18 Maiil viitor.
*** D. Noreanu, şeful serviciului administrativ de la ministeriul domeniilor, şi-a dat demisiunea din acest post, In urma unor neînţelegeri ce a avut cu secretarul general al aceluiaşi minister.
Demisia d-lul Noreanu a fost primită.
»** D. G. Mârzescu, ministrul cultelor, va depune pe biurourile Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege pentru acordarea unul credit de 3 milioane, sumă necesară pentru mal multe clădiri de biserici şi şcoale.
**# D. A. Tibaldo-Bassia, avocat din Atena, a dăruit spitalului Elisabeta, din Galaţi, suma de 3.000 lei.
*% Sîmbătă, 1 Martie, se va da al 27-lea concert al societăţii Filarmonice Romine, la Atenefi.
Concertul se va începe la orele 9 seara.
*** I). V. Lascar va supune, In curînd, în deliberarea Corpurilor Legiuitoare, proiectele de lege prin cari judeţele Botoşani şi Dorohoitt se autoriză de a percepe Încă o jumătate zecime pe lingă cele 3 existente.
*** Ministerul de interne a aprobat pre-
lungirea sesiune! ordinare a consiliului comunal din Craiova ptnă la 15 Martie.
***Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetelor comunelor Btrlad şi Craiova pe exerciţiul curent.
*** Vineri, 28 Februarie, ora 8 seara, d. Matei Fotino ’şl va desvolia conferinţa sa : «Revoluţiile Romînilor peste munţi», In localul Ligel din calea Victoriei, lingă Atenetl.
Comitetul secţiunel Bucureşti al Ligel întrunindu se erl seară, spre a se constitui, a ales pe d-nil: S. Perieţeanu-Buzâu preşedinte; Angliei Demetriescu vice-preşe-dinte ; G. Boambă casier; G. G. Bursan secretar.
*** Banchetul ce Comitetul central al Ligel va da In onoarea d-lul Comite de Guberna-tis, distinsul filo-romîn, va avea loc Vineri seara, la 8 ore, In saloanele hotelului de Bulevard.
La acest b .ncliet vor lua parte mal mulţi Deputaţi şi Senatori cu doamnele.
DIVERSE
DIN CAPITALĂ
Contrabandă de tutun.—Aseară, la o-rele 8 şi jumătate, la sosirea trenului de Predeal in gara de Nord, agentul regiei monopolului tutunurilor, a prins, în momentul cînd descindea din vagon, pe individul Andraş Ruda, care avea asupră-I 100 de ţigări de fol de contrabandă.
Ţigările a0 fost confiscate şi contrabandistul arestat.
Se crede că acest sistem este practicat pe o scară întinsă în toată ţara şi că Andraş ar fi în legătură cu mal mulţi alţi indivizi cari fac contrabandă de tutun.
Parchetul va fi sezisat de această afacere şi mal multe perchiziţiunl domiciliare se vor face la persoanele bănuite a fi complice cu Andraş Ruda.
Accident nenorocit.—Azi dimineaţă, sergentul de stradă Mărculescu Dumitru, voind să se urce într’un vagon al nouel societăţi de tramwaie, pe linia din strada Isvor, a alunecat după scara vagonului, şi, căzind, roatele i-aiî retezat piciorul stîng.
Mărculescu a fost transportat în căutarea spitalului Brîncoveneasa.
Starea lui e gravă.
Fnrt cu spargere. — D. Sava Pavel, băcan din strada Bis. Eoel 1, a reclamant erl poliţiei că în noaptea precedenta i s’a furat din prăvălie o mare cantitate de tutun, coloniale şi mal multe sticle de coniac în valoare de peste 300 lei.
Uşa de la intrarea prăvăliei fiind forţată, se bănueşte că acest, furt a fost săvîrşit de pungaşi de meserie.
Poliţia cercetează.
DIN ŢARĂ
împuşcat din greşeala.—Ni se comunică din comuna Roşu, Ifolv, că în ziua de 23 curent, băiatul Ivan Iordan din acea comună, în vîrstâ de 16 ani, jucîndu-se cu un revolver încărcat al tatulul sătî, arma a luat foc şi glonţul a lovit în picior pe un frate al sătî mal mic în virată de 13 ani.
Autorităţile locale au deschis o anchetă şi aă ordonat trimiterea rănitului la spitalul de copil din Capitala.
Moarta din bătae.—O telegramă din Se-verin anunţi că în noaptea de 24- 25 curent a încetat din viaţă femea Elena Florea Mun-teauu, din comuna Pristolele.
Fiind bânuell temeinice, că moartea nenorocitei femei ar fi provenit dintr’o bătae suferită de la soţul sătî, parchetul a fost avisat pentru a deschide cercetările legale.
Focul din Tsacea. — In numărul de erl al ziarului nostru am spus că un incendia colosal a distrus cu desăvirşire depozitul cu tutun al lui Iancu Lazarof. Astă-zl, in urma cercetărilor făcute, putem spune că focul a fost pus de nişte făcători de râtt, pînă acum ne descoperiţi, iar pagubele se ridică la 44,889 lei.
Parchetul face cercetări.
Incendiu.—In noaptea de 25 Februarie, la ora 9, un incendia s’a declarat la magaziile palatului administrativ, care este în construcţie, în R, Sărat.
Focul a consumat tot materialul necesar palatului, precum şi instrumentele lucrătorilor. Graţie ajutorului dat la timp de pompierii din localitate, focul a putut fi localizat.
Pagubele sunt evaluate între 8 şi 10 mii lei.
DIN STREINATATE
O descărcare electrică. — La Rouen, acum două zile. s’a intîmplat un accident de electricitate, destul de grav, din cauza unei furtuni ce bintuia oraşul.
Un fir telefonic rupt de vijelie a căzut pe firele tramvaiului electric din bulevardul Cau-choise â DarnMal. In acel moment, tocmai trecea o trăsură care conţinea trei persoane : d. Alf. Petit, pictor, şi doul nepoţi al săi. Firul telefonic, în căderea sa, atinse calul; o detunătură se produse şi calul fu trăsnit, rămînînd mort.
Firele telefonice atingîndu-se de ale tramvaiului, produceab, prin contact, nişte scîntel de o mărime colosală. In momentul cînd calul fu trăsnit, trecea pe alături o femeie, Pestei, în vîrstă de 42 ani; firul telefonic fiind luat de vînt se încolăci, nu se ştie cum, de piciorul drept al femeel, cauzindu-I grave arsuri. Un a-gent al poliţiei, la ţipetele victimei venind să dea ajutor, abia atinse firul şi primi o como-ţiune puternică, aşa de puterică, în cit fu a-runc&t la pămînt, la o distanţă destul de mare; un tinăr, d, Georges Marisquer, dînd de asemenea ajutor nefericitei femei, fu de asemenea trîntit la pămint şi ars la piciorul sting.
De abia s’a putut prinde firul spre a întrerupe curentul.
O aventura originală s’a inlîmplut zilele trecute unul gentilom din Bruxelles, foarte cunoscut în lumea mare din cepitala Belgiei.
Fiind Invitat Ia un dejun pentru Marţea trecuta, la orele 12 şi jumătate, în strada Regală, gentilomul, de obieeitt foarte distrat, însemnă graţioasa înviîaţiune pe manşeta cămăşel: «Marţi 12 jumătate strada Rega'ă».
Ducindu-se acasă, tinărul gentilom, se culcă liniştit şi a doua zi sculindu-se, se schimbă şi lăsă’ pe un fotoliu cămaşa cu insemnarea invi-taţiunel. Feciorul observînd însemnarea creionată pe manşeta cămăşii, şi-a făcut raţionamentul foarte simplu, că o cămaşe cu o asemenea notiţă, trebueşte dusă la adresă, şi la ora la care gentila amfitrioană aştepta în zădar pe învilatul săâ, primi un pacheţel, frumos înfăşurat în hîrlie de mătase, care ’I fu remis de însuşi feciorul gentilomului, cu cuvintele; «Din partea d-lul X
SENATUL •
Urmarea şedinţei de la 26 Februarie
Interpelările d-lor dr. Iovitz şi Micescu, precum şi proiectul de lege pentru adâoga-rea unul articol la legea pentru conversiunea împrumuturilor comunei Bucureşti, se amina, d. ministru de interne fiind ocupat la Cameră.
Se votează proiectul de lege prin care cătunele CoarneleCaprel, Arama şi Focurile se deslipesc de la comuna rurală Bel-ceşti, din judeţul Iaşi, şi, împreună cu cătunul Fintînelele safl Cioara, care se des-lipeşte de la comuna Şipotele, acelaş judeţ, vor forma o comună separată sub numirea de Coarnele-Caprel şi cu reşedinţa In acest cătun.
Se votează budgetul Senatului, care cuprinde 435,000 1. pentru plata diurnelor d-lor Senatori şi 159,472 lei pentru plata personalului, cbeltuell de cancelarie şi de material. In această din urmă sumă intră şi 2000 lei pentru plata bustului principelui Dim. Ghica, care se va aşeza în incinta Senatului.
Ne mal fiind nimic Ia ordinea zilei, la orele 3 şi jumătate Senatul trece In secţiuni.
Şedinţa de la 27 Februarie
Şedinţa se deschide la orele 2.30.
Presidează d. Dini. Sturdza.
Prezenţi 73 d-nl senatori.
Pe banca ministerială; d-nil G. Mîrzescu, general Berendeiil şi C. I. Stoicescu.
La ordinea zilei nu sunt de cit recunoaşteri şi indigenate.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. colonel Obodeanu întreabă de ce nu se pune la ordinea zilei discuţiunea proec-tulul de lege relativ la drumurile de fier de interes particular, pentru care s’a admis urgenţa şi care a fost aprobat de secţiuni.
D. Dim. Sturdza răspunde că d. ministru respectiv a cerut să nu se pună această lege la ordinea zilei, pînă nu va fi liber pentru a putea lua parte la discuţiune.
D. Nieolae Ionescu interpelează pe d. ministru al educaţiunel publice asupra faptului pe care ’l găseşte inserat în «Gazeta Macedoniei», că d. Mărgărit ar fi trimes o mie de napoleoni la Bitolia pentru a fi distribuiţi mercenarilor săi.
D. G. Mîrzescu, ministrul instrucţiunel publice, reclamă cele trei zile reglementare pentru a putea răspunde, de oare-ce este In absolută necunoştinţă de causă.
La orele 3 Senatul se ocupă cu recunoaşteri şi indigenate.
Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, şedinţa se ridică la orele 3 şi jumătate, iar d-nil Senatori trec în secţiuni.
CAMERA
Urmarea şedinţei de la 26 Februarie
Articolele 20—24 se primesc fără discuţiune.
D. Politimos propune un articol care să ur-mezearticolul 24, prin caresăinterzicecultivatorilor romînl de a cumpăra mal multe loturi In acelaş judeţ saă în judeţe diferite, iar acel cari vor contraveni să fie pedepsiţi ca escroci.
Comitetul delegaţilor primeşte în principiu amendamentul d-luî Politimos, însă îl trece în art. 25.
Camera face o manifestaţie de simpatie d-lul Politimos.
La art. 25 d. N. T. Popp propune un a-mendament prin care să se stabilească ca loturile să fie de 5 hectare pentru acel cari n’aft pămînt şi mal mici pentru acel cari aîî pămînt, iar celor cari aii mal puţin de 5 hectare săli se complecteze loturile pînă la 5 hectare.
D. Popp pronunţă un discurs timp de o oră; după ce termină se constată că amendamentul nu este susţinut de 5 deputaţi şi se înlătură.
D. Dobrcscu-Argeş propune un amendament prin care cere să se lase comunelor, pentru izlaz, terenurile impropil pentru cultură şi loturile să fie ast-fel împărţite ca ţăranii să poată cumpăra cît vor voi, adică si mal puţin, dacă mal este pămînt, pînă la complectarea sumei de 12 hectare.
D. lancovescu propune un amendament prin care moşiile mal mici de 200 hectare şi fără pădure să nu poată fi cumpărate de Casa Rurală.
D. Scorţoscu propune un alt amendament prin care cere ca la cumpărarea moşiilor să se fixeze un izlaz comun, socotindu-se cîte un hectar şi jumătate de cap de familie, iar preţul izlazului să se repartizeze asupra tutulor cumpărătorilor.
D. P. S. Aurelian spune că amendamentele d-lor Scorţescu şi Dobrescu-Argeş sunt în afară din legea aceasta. Noi nu voim să regu’amentăm modul de cultură şi sistemele ce trebuesc întrebuinţate în cultură, prin legea de faţă noi voim să înlesnim sătenilor cumpărarea de moşii de la proprietarii cari voesc a vinde, dar nu ne ocupăm de loc şi nici nu ne putem ocupa de diferitele sisteme de cultură ce aii a face ţăranii pe moşiile ce vor cumpăra.
D. Morţun propune şi susţine un amendament identic cu acel al d-lul Scorţescu.
Amendamentele d-lor Politimos şi Ian-covescu aii fost primite de comitetul delegaţilor, cu modificarea următoare la a-mendamentul d-lul lancovescu: Moşiile de munte mal mici de 200 hectare şi cele de vale mal mici de 250 hectare şi fără pădure, mi se pot vinde prin Casa Rurală.
Amendamentele d-!or Scorţescu şi Dobrescu-Argeş se resping.
D. Stolojan propune un amendament prin care cere parcelarea moşiilor în loturi de diferite mărimi.
Se respinge.
Articolul 25 se primeşte cu amendamentele d-lor lancovescu şi Politimos.
Articolele 26 şi 27 se primesc fără discuţie.
Articolul 28 se suprimă, fiind identic cu 26.
D. Scorţescu, la art. 29 devenit 28, propune un amendament prin care disposiţiu-nile acestui articol şi acele ale art. 30 şi 31 să uu se aplice de cit atunci etnd sătenii, cumpărătorii de moşii, vor fi departe de moşia cumpărată cel puţin la o distanţă de 12 kilometri.
www.dacoromamca.ro
EPOCA
3
D. Morţun spune că sistemul împăr^elel satelor tn cătune mici şi depărtate unul de altul este foarte răii din toate punctele de vedere. Pentru o bună adininistraţiune, pentru ca Invâtămtntul rural să progreseze şi pentru ca să se poată păzi regulele igienice la (ară, avem trebuinţă de centrurl mari rurale. D-sa cere suprimarea acestui articol.
D. V. Lascar răspunde, că părerea d-lul Mortun este întemeiată şi bună dar este imposibilă de aplicat fată cu cerinţele agri-culturel şi a cultivatorilor în general.
Amendamentele d-lor Scortescu şi Mortun se resuing.
Articolul 29 şi 80 se primeşte cum fuseseră redactate.
Articolul 81 din proiect se suprimă.
Art. 32 33, se adoplâ.
D. V. lepurescu critică art. 34, Infătişîn-du-1 ca contrariu Constitutiunel. Prin acest articol, zice d-sa, se ridică dreptul adevăraţilor proprietari de a mal intenta o acţiune In revendicare asupra pămînturilor vîndute prin casa rurală, chiar cînd această acţiune ar fi ea întemeiată. Aceasta ar crea un noii gen de expropriere ne permis de Constituţie. D-sa cere respingerea acestui articol.
I D. 11. Missir susţine că acest articol nu este nici contrariu Constituţiei şi nici nu atinge dreptul de proprietate; ceva mal mult, spune d. Missir, el este de o extremă utilitate. D-sa susţine că atunci chiar cînd s’ar ivi o acţiune în revendicare ea să fie respinsă, interesele sociale avînd precădere.
I). Missir apără articolul, ca un bun a-vocat. Se pune în toate situatiunile posibile, şi ia cestiunea din toate punctele de vedere, eăutînd să dovedească temeinicia prevederilor acestui articol. In lunga pledoarie, dese ori întreruptă de d-uil Popo-viei, Ferechide, lepurescu şi alţii, d. Missir desvoltă teorii întregi de drept în materie de revendicare, de expropierl şi de vînzărl, citind chiar şi Sobornicescul Crisov, din Moldova, de la anul 1834.
D. Ferichide, combate pe d. Missir, de-clarînd de la început acest articol ca periculos şi trebuind suprimat. Dacă după cum spune d. Missir cazurile de revendicare vor fi aproape imposibile, date fiind măsurile ce să iafi prin art. 10, nu văd pentru ce atîta insistentă pentru admiterea acestui articol, care în acest caz n’ar avea nici un folos. Dar tot d. Missir spunea că dacă nu primim acest articol, vom face zăpăceală în Casa Rurală şi ar fi chiar un pericol pentru această institutiune. Cu alte cuvinte de rîndul acesta d-sa admite mal dese cazurile pe cari la început le considera ca aproape imposibile.
Mal cu deosebire la noi unde drepturile de tutori sunt înscrise numai In carte, dar nu se aplică nicl-odată, trebue să ne gin-dim mal mult de cît ori unde, la apărarea minorilor şi a drepturiler lor.
Prin acest articol se zgudue din temelie principiul dreptului de proprietate. Toate legile, în decursul timpurilor, ne asigură toate acţiunile în timp de 30 de ani şi noi să venim acum pe căi piezişe ca să ridicăm acest drept sfînt ? D. Ferechide cere cu insistentă suprimarea acestui articol.
Şedinţa se prelungeşte.
D. Gr. Macri vorbeşte pentru articolul 34. D-sa susţine că Adunarea se ocupă cu interesele Statului, şi, între aceste interese şi acele ale individului, Adunarea trebue să prefere pe cele d’întîl. D-sa nu vede de altminteri relele acestui articol, pe cîtă vreme, prin el se prevede ca toţi cel cari ar avea dreptul să intenteze o acţiune în revendicare, afl o acţiune personală în contra Casei Rurale, care le va restitui evaluarea integrală a pămînturilor ce trebuiau revendicate.
D. C. PopovicI propune un amendament prin care să nu se poată vinde prin Casa Rurală, moşiile cari sunt în proces, pînă ce titlurile el de proprietate nu vor fi stabilite prin justiţie.
Şedinţa se ridică la orele 6 şi jumătate, cînd Camera er« descompleetatâ.
Şedinţa de la 27 Februarie
Şedinţa se deschide la ora 2.30
Presidează d. C. Nacu.
PresenţI 110 deputaţi.
D. Poenaru-Bordea adresează o interpelare d-lul ministru al lucrărilor publice cu privire la'cons'rucţiunea liniei ferate PIoeştI Urzieenl-Zlobozia.
Camera intră in ordinea zilei.
Continuarea discuţiunel asupra art. 34 din proiectul de lege asupra Casei Rurale.
I). P. GArboviceanu, iu numele comitetului delegaţilor, declară că toţi membrii comitetului sunt pentru suprimarea art. 34, râmâind ca revendicările să se poată face după dreptul comun.
D. V. Lascar declară că guvernul este de aceeaşi părere şi îoagă Adunarea să încuviinţeze suprimarea art. 34.
D. Politimos |propune să se pună un noii articol, prin care să se iutei zică, sub sancţiunea: pedepsei de înşălăciune, ţăranilor cari aii 5 hectare de p&mlnt, de a mal cumpăra pămînt prin Casa Rurală.
ULT1EINFORMATIUNI
Ni se asigură că d. V. Lascar, ministrul de interne, informat că un deputat vrea să’l interpeleze în Cameră asupra numirii în slujbele publice a persoanelor certate cu justiţia sau a celor cari nu îndeplinesc condiţiunile de titluri cerute de legi — va adresa prefecţilor de judeţe o circulară, prin care îl face personal responsabili pentru indicaţiu-nile falşe saîl eronate ce ar da ministerului, spre a obţine numirea acelor persoane.
D. V. Lascar vrea ast-fel să se disculpe în faţa Parlamentului de toţi Mi-trofanil pe cari i-a numit In slujbe, in ultimul timp. Ministrul de interne a-runcă prin urmare prefecţilor de judeţe învinuirea că i-afl dat indicaţiunl falşe, cari l’aft făcut să numească ’ în slujbe persoane fără drepturi.
Sgomolul înregistrat de unele ziare cum că rezervele austro-ungare, care se află în Romînia, să se prezinte la corpurile respective, este cu desăvîrşire neadevărat.
Nu s’a făcut nici o chemare de a-cest fel.
Ni se scrie din Craiova că farmacistul Iuliii Molner fiind în Drăgăşani, în ziua de 25 Februarie, şi ducindu-se la d. Gogu Filipescu, primarul oraşului, pentru a vorbi ceva cu d. Crăs-naru, prefectul, care, venit în Drăgăşani pentru recruta fie, şedea în gazdă la primar — o fost atras în pivniţă de către d. Filipescu, torturat în mod barbar şi pus să iscălească poliţe în valoare de 10.000 lei.
Poliţele poartă data de i Februarie, dar d. Molner, ni se scrie, poate dovedi cum că poliţele pe care le-a subscris sunt cumpărate, in ziua de	Fe-
bruarie, de la comerciantul Ion Bratu.
0 dată operaţia sfîrşitâ, farmacistul a fost lăsat liber, sub ameninţarea că’l va împuşca primarul daca nu va părăsi oraşul imediat.
Cu trenul de la 7 ceasuri, d. Iuliii Molner <, şi părăsit Drăgăşanil şi a plecat la Craiova.
D-nil general BerendeiO şi Vasile Lascar aii primit denunţări din Galaţi, că prefectul Zorilă a încasat sume însemnate de la mal mulţi tineri evrei ca sâ-I scape de armată.
Pe mulţi din aceştia nu i-a putut scăpa, aşa că el aft cerut prefectului să le înapoieze sumele.
Prefectul, însă, a refuzat; nenorociţii au denunţat cazul miniştrilor de răsboirt şi de interne.
Se zice că procurorul general Bas-taki, care se află in Capitală, va fi însărcinat să urmărească cazul.
Mii ne seară se vor întruni la d. Au. Stolojan toţi deputaţii şi senatorii stur-dziştl şi stătesciştl la un ceaift parlamentar, saîl mal bine zis la o consfătuire asupra situaţiei.
Minusculul grup al stătesciştilor începe să manifeste oare-carl nemulţumiri în contra sturdziştilor.
D. Mişu Schina a observat erl unul grup de senatori şi d-lul Taclie Anastasiei, că:
— D. Sturdza căzînd acum la învoială cu d. Aurelian, voia să ne tragă pe noi pe sfoară.
Consiliul de miniştri ţinut ieri a decis să tipărească, în cîte-va zeci de mii de exemplare, expunerea de motive şi discursul d-lul P. S. Aurelian asupra Casei Rurale, spre a le distribui prin toate comunele rurale.
Pe de altă parte se comentează foarte mult faptul că cele două ziare colectiviste n’au publicat nici expunerea de motive nici discursul d-lul P. S. Aurelian, ast-fel că preşedintele consiliului a fost nevoit să-şi plaseze operile la Lumea Nouă.
I). V. Lascar are intenţiunea de a prezenta Camerelor un proect de lege pentru reorganizarea corpului telegrafo-poştal, în care va prevedea gradaţiile la leafă, din 5 în 5 ani.
Legea asupra poziţiei ofiţeriior va fi pusă in aplicare în ziua de 1 Aprilie, 1895.
In viitorul buget al ministerului de războiă s’au prevăzut deja sumele necesare pentru mărirea soldelor ofiţerilor, In conformitate cu această lege.
Monitorul Oficial de astă-zî publică magistralul discurs pronunţat de d. Take Ionescu, în şedinţa Camerei de la 20 Februarie, cu ocazia discuţiei asupra legel Casei Rurale.
Din Iaşi ni se telegraliază, că d. A. D. Xenopol, cunoscutul istoric şi profesor universitar, a fost victima unul grav accident.
Ieri seară, Intre orele 9 şi 10, pe cînd voea să traverseze strada LSpuşneanu, d-sa a fost lovit şi izbit cu l'atu la pămînt, de către trăsura fabricantului de conserve alimentare, E. Noack.
1). Xenopol a fost ridicat de trecători şi condus la locuinţa sa din strada Unirea, într’o stare care inspiră serioase îngrijiri.
Victima prezintă grave leziuni la cap, şi contuziunl la piciorul şi mina dreaptă.
Urăm distinsului profesor grabnică îusă-a Roşii e.
Noua umilire a guvernului
Şedinţa de azi a Camerei marchează o nouă umilire pentru guvern. Incepidul s’a inaugurat la Senat cu pupăturile d-lul Aurelian. De atunci, cabinetul actual o duce din concesie în concesie, din umilinţă în umilinţă.
Dar să nu anticipăm.
*
* *
In şedinţa de Miercuri, Camera a-junsese cu discuţia legel asupra Casei rurale pînă la art,. 84, rămînînd ca azi să se continue cu discuţia mal departe.
Am spus mat de mult că acest faimos articol va da naştere la discuţii aprinse.
Azi, înainte de deschiderea şedinţei, un mare curent de opoziţie contra art. 84, ajutat de intrigile sturdziste, s’a
manifestat printre deputaţi.
D-nil C. Nacu Ferechide, Giani, preşedintele Camerei, au declarat guvernului că vor lua cuvîntul, ca să combată articolul.
Iată textul lut :
Art. 34.—Cumpărătorii de loturi, după punerea lor în posesiune, nu vor putea fi deposedaţi prin nici o acţiune în revendicare saii alta.
Se va putea exercita numai o acţiune personală contra Casei Rurale.
Ea se va prescri prin 10 ani de la iu-cheiarea actului definitiv de vînzare dintre proprietari şi Casa Rurală.
Se obiecta acestui articol că desfiinţează dreptul comun, de oare-ce suprimă acţiu nea în revendicare, cum şi toate celelalte acţiuni posesorii. Neadmiţînd de cît o simplă acţiune personală contra Casei Rurale, însemna a lăsa marea proprietate fără nici o apărare contra dolului şi escrocheriei.
Guvernul, căruia i s’an opus încă de eri toate aceste obiecţiuni, a declarat că face chestie de cabinet din admiterea ar-ticolului 34. Astăzi însă, în faţa furlunei stârnite, care ameninţa să se termine printr’un vot de blam, el a fost nevoit să cedeze.
Mijlocitorul pentru aplanarea acestei dificultăţi a fost tot d. F. Lascar. In urma negocierilor urmate, s'a convenit ca guvernul să consimţă la suprimarea articolului în chestie.
Numai cu această condiţiune, d. C. Nacu, care refuzase să prezideze, a consimţit să ocupe fotoliul prezidenţial la redeschiderea şedinţei.
*
* *
La deschiderea şedinţei, ora 2 jumătate, ministrul de interne, umilit şi domol, a declarat Camerei că gu vernul nu se opune la suprimarea art. 34l
Primul ministru, d. Aurelian, autorul proiectului de lege, nici n a vroit să asiste pe banca ministerială la decapitarea o-perei sale, lăsînd pe d. Lascar să facă declaraţiile impuse guvernului.
Camera d primit în aplause suprimarea din lege a acestui articol incendiar.
inarmărFleTontinuă
Pregătirile Turciei şi »le Greciei.— Liberarea musulmanilor. — Acţiunea Puterilor.
Prrfftîlirlle Turciei mi ale tirectei
Fiume, 20 Februarie.
Azi s’a îmbarcat cu destinaţie pentru Pireu, un convoiu de 250 cai destinaţi Greciei.
Conslaulinopol, 20 Februarie.
27 de trenuri militare aă plecat până acum de la Muratti la Salonic; ele aă transportat 35 batalioane. Pentru azi sunt anunţate trei trenuri militare cu destinaţie la Salonic.
Pînă acum drumurile de fier orientale au expediat la Salonic 1500 vagoane cu 25.000 oameni, 500 cel şi material de resbel.
Belgrad, 20 Februarie.
După o ştire din Uskub, un turc a încercat să atace cu cuţitul pe d. Ris-ticl, consulul Serbiei. A fost împiedicat însă de un trecător.
Ij i berar ea m ut* ulm anilor
Canea, 20 Februarie.
Amiralii aă organizat o încrucişătoa-re spre a împedica debarcarea de trupe şi de transporturi de material de resbel.
Creştinii puşi sub protecţia Frauciel aşteaptă cu nerăbdare sosirea trupelor franceze.
Liberarea musulmanilor înconjuraţi la Kandano s’a făcut cu primejdii mari. Aproape 2000 de oameni, femei şi copil aă fost luaţi de acolo. Numărul nesuficient al corăbiilor a făcut cu neputinţă transportarea tuturor familiilor musulmane.
Detaşamente de trupe vor rămîne al Selino pînă la îmbarcarea desăvîrşită a musulmanilor.
Detaşamentele europene Însărcinate să libereze pe asediaţii din Kandano eraă puse sul) dubla comandă a unor ofiţeri francezi şi englezi cari aveau puteri e-gale.
Insurgenţii au lăsat pe musulmani să plece, după ce i-au des ar mat pe foţi.
Consulul Engliterel a rămas pe bordul vaporului să îi pe cînd se liberau prizonierii.
tclluncfi Puterilor
Londra, 27 Februarie.
Un s.himb de vederi s’a făcut între puteri, spre a examina oportunitatea de a răspunde la nota Greciei.
Londra, 2Q Februarie.
Camera Comunelor.—D. Curzon declară că nu cunoaşte existenţa vr’unu răspuns suplimentar al Greciei.
Răspunsurile Turciei şi Greciei vor fi supuse Camerei Comunelor.
Guvernul n’a primit piuă acum vr’un răspuns al Turciei la nota suplimentară a puterilor, dar d. Curzon declvră că crede că Turcia o va primi iu prin-cipift.
D. Curzon comunică ştirea privitoare la liberarea turcilor din Kandano şi adaogă că se teme ca nu cum-va creştinii să atace fortul Selimo.
Londra, 26 Februarie.
La banchetul asociaţiunel Camerilor de comerţ, marchizul de Salisbury Ja vorbit pe scurt de afacerile străine, zi-cînd că cabinetul va face tot ce va putea pentru domnia libertăţii şi a drep-
tăţii şi mal cu deosebire a păcii europene, de la care depinde industria şi comerţul.
Sofia, 26 Februarie.
«Agenţia Ralcanică» declară neîntemeiată informaţia ziarului «Times» care zice că d nul Stoilow ar fi exprimat simpatiile guvernului bulgar pentru Grecia şi anexarea Cretei.
Politica guvernului s’a expus In mod clar la Cameră, prin ultimul discurs al d-lul Stoilow, pronunţai cu ocasia interpelării asupra conduitei ce guvernul are de gînd să urmeze faţă de evenimentele actuale.
IMPERMEABILE CELE MAÎ EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale
Buairesci, str. Smardnn, 12
W. Staadecker^!7»- B“,erti cum, 79
Craiova, str. Cogâlmciinu, 10
BIBLIOTECA PENTRU TOTI
a 30 bani numărul A II T O K I a O XI Â X 1
8. FI. Marian, Pasările noastre (Legende) Xliliail Zaiiilirescn, Cîntece şi plingerl (Poesil)
A. VlalnMă, Icone şterse (Nuvele)
Leon Iturliuliii, Castelul Peleş (Descrierea Castelului Peleş)
M. Demeti-escii, Nuvele I>. Zuinlircscii, Nuvele Romane Gr. XI. AlexanrlrcHCii, Proză şi Poesil A. Panii, Povestea vorbii I>. Teleor, Schite Umoristice I>. Boliiiliueauu, Legende Istorice P. Bănăţeanii, Din viata meseriaşilor ("Roman)
Greangă I., Opere complecte (Nuvele)
Ioneneu-Gion, Istorice
1). Slănct’scn, La gura sobei (Basme)
1>. Stăncescn, Poveşti de Crăciun B 1). Boselli. Proză şi Epigrame. Dcparalcami, Doruri şi Amoruri (Poesil) AdanietK-.n GIi., Elocuenţă Romînă »	» Elocuentă Streină
Pr. Freeliia, Duşmanii noştri (Ştiinţă)
A. Vlaluilă. Din goana vieţel (Poesil şi Nuvele)
Ilarii! 1). Itosiuti. Din Inimă (Poesil) Garagiale, Schiţe uşoare 1>. II. Bosctti, Trotuarul Bucureştiulul (Nuvela)
I>. G'. OlăneHCii, Satire şi Theatru. Gostin, Spre primăvară (Poesil)
I*. Bulin. Legenda Ţiganilor Gonst. Stftiicescu, Ce este frumuseţea (Artă)
Buzoiului. Egyptul (Geografie)
A. Viu li lila. Dan (Roman)
A. Silileann, Armonii Intime (Poesil)
A. Panii, Nastratin Hogea (Legende)
»	» O şezătoare la Ţară sad poves-
tea lui Moş Albu
Filimon, Ciocoii noi şi vechi (Roman) Adaiuegcu, Din biografiile scriitorilor Romînl
G. T. Buzoiului. Berberii. Hesperidele. (Geografie)
II. G. Leeca, Poeme
Rarin I>. Bosetti, Sincere (Poesil)
G. T. Buzoiuun, Cartagena, Cyrena (Geografie)
I’reche, Dicţionar Franeez-Romîn TIi. XI. Stoenescu, Poesil A. Stavri, Pe demult (Poesil)
I>. Teleor, Alte Schite Umoristice .	In preparaţie:
Scrieri originale de :
Ylaluiţă, Garagiale, rir. Ureche, Be-lavraneea şi D. B. Bosettl.
SC MAHTlSOAHi: ~9Sg
Ţara noastră mindră Doare Din buchet împărătesc Cine o vede din popoare De ea greu se deslipesc.
Vin şi Regi, vin ş’ împăraţi Vin la Prinţi bine ’narmaţl Toţi salută ’namoraţî Şi ciad plec, plec disperaţi.
Vine acum iar un Baron Să vă spue în gura mare Să luaţi la Radivon Frumoasele Mărţişoare.
D’aur şi Mărgăritare Cum le vezi inima’ţî sare Cu rubine adevărate De le vezi inima’ţi bale.
Nu uitaţi adresa frate
Radivon are de toaie
Cu preţuri mal moderate
Să le vînză iar pe toate
Preţul de la 1 leu lu 100 tel bucata.
Telefon RADIVON 32 — Calea Victoriei,—32
Un leac eftin
Iu timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte do cel mut bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tuşea, bronşitele, cata-rele este întrebuinţarea Gudronului Guyot. — Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de or-ce alt medicament.
Fumători!
Cu hărţi ele de ţigară: RIZ-AB4DIE (bucata 25 I).) PANAMA (bucata 20 bani) CREANGA (	« IO şi 5 b.)
am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze ABADIE-Paris. Eumaţi-le cu încredere 1!
Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşificărel!
Depozitul general CREANGA & Com. BUCUREŞTI. — Strada Pînzari, No. 10 şi 12
A vis
Se vinde cu I TI IA EA Bucata de MADIP0 LUI lOlUU L0N(chi-
fon) franţuzesc, de prima cualitate, indispensabil pentru orl-ce rufărie in familie. Conţinutul este de 30 metri garantaţi şi pentru înlesnire se poate vinde */2 sad */* de Bucată. A se adresa
Marele Magasin „LA BALON"
Str. CaroL No. 72 (Colţul Marelui Hotel Dacia)
- MAllŢIŞOAKE -N 9IABŢIŞOABE R
M	°	M
£ UI A RŢISO AltF 55
w	69
Sublime, încântătoare. Drăguţe si plăcute
Floreria Dulcamara, SS®
?! Eliminarea Cărbunilor streini ! ?
SISTEM SPECIAL
DE ÎNCĂLZIRE CU PĂCURĂ
Economie de 30 —70°/o
„întrebuinţarea păcurel combinată cu aerul comprimat*4
Planuri şi instalaţiunl pentru cazane cu abur, cuptoare pentru fabrici de cărămidă, sticlărie, porţelan şi a.
Sistem funcţionînd tn fabrica de obiecte de metal JACQUES I. CATZ & C-ie.
JAGQF.S I. CATZ Inginer-industrial 11 bis. Str. Regală.—Bucureşti.
CEI&KEZ
AVOCAT
Brăila, Strada Ilegală No. 1.
D-rul D. LEBEL
MALADII INTERNE ŞI DE COPII
CALEA MOŞILOR No. 59
Casa D-rului Capşa
CoiisuUaţiiial «le la I piuă la 3 p. ui.
—Pentru săraci gratis—
U CSUai» DE VENZARE SA1Î DE ÎN.
OlilUIA CHIRIAT in total sail în parte o proprietate, în str Mouastireî No. 5. la cea mal irumoasă posiţie (vis-â-vis de poarta Monastirel), compusă din : O casă din două mari apartamente, cu 14 camere mobilate pentru stă-pînl, 3 pivniţl, conducte de apă, etc.; două grădini, una de flori şi alta mare de legume şi arbori fructiferi; două grajduri de 12 cal cu 4 camere pentru servitori şi curte în care apa este introdusă.
ACI ÎN BUCUREŞTI SlSSSSi.
Isvor, No. 56, compusă (lin: Un mare atelier mecanic, cu abur, pentru spălătorie de rufe, şi un grajd de mal mulţi cal, construite din zid masiv cu temelie de piatră, apă introdusă, canal de scurgere, magazii, şoproan şi UN MARE TEREN CU O SUPRAFAŢA DE 2100 Metri Pătr.
PflilT/l 0 farmac’e de cumpă-
uL UnlJ I M rat sau de arendat; a-dresa farmacia Cole.siu, Focşani.
Un vecliiă administrator de moşie, absolvent al şcoaleî de agricultură, caută un loc la o moşie mare. Referinţe bune. Adresa Gheorghe Cateanu, comuna Bircil jiul. Oltu, şi la d. Const. I. Bălăceanu, liotei Boulevard, Bucureşti, de la care domnii proprietari pot lua informaţiunl despre persoana numită.
DE ARENDAT
1898 Moşia BăduleştI, a interzisului Grigore Lereseu, 20 minute de Gara GăeştI, are a-proape şase sute pogoane arabile, fineţe, livezi de pruul, două vil eu cramele lor, case de locuit, povarnă pentru fabricat ra-chifl, tocitori, şi alte vase pentru prune, struguri, şi via ; grajduri, pivniţl, magazii, pâtule de porumb, etc.
Doritori se vor adresa la d-1 Mihail Ioan str. Cosma No. 28. Bucureşti.
MOBILE FĂRĂ CONCURENŢĂ!
DIN FABRICELE
IAC0B & I0SEF KOHN
(VIEMA)
Aranjamente complecte de odăi, cu ornamente în relief şi imprimaţiunî technice, cea maî nouă invenţiune. ELEGANTE, FOARTE DURABILE ŞI DE TOT DEMONTABILE.
SE GÂSESC LA TOATE MAGASINELE MAI BUNE DE MOBILE
Recomandabile pentru orî şi cine, în SPECIAL PENTRU HOTELURI.
Fie-care bucată do mobilă poartă firma incrustată
lnfurmaţiuni se dau la representanţil generali.
A Dl AII 9 fHE bccubesci I DLHU « U 2, STRADA SMÎRDAN
J. J. IC.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pini la 10 publicaţii 80 bani linia pentru fiecare dată, fi da la 10 In sos 20 bani linia.
pmatrul Naţional.
Spectacole
pentru Hugo. Baluri mascate.
%ala Eforiei. — Telegrama. — In curtai va sosi o trup! J de balet compus! din 110 persoane, 80 dame fi 30 b&rbaţl.
Jfreuf Regal Romîn Cemar Bidon*
Îala Rragttdiru. In fle-oare seară concert de orchestră sub oonduoerea d-lul Peters. Vinerea oonoert Higb Life
1 afe Na ţtonala. Orchestra Bubinftein
Închirieri ţi arendări
lle Închiriat. — O PRĂVĂLIE cu două camere frumoase, str. Franklin 6, peste drum de Ateneil; ase adresa la d. Hpiresou, fotograf.
D© arendat.—Moşia Seaca, din Judeţul Teleorman, lingă Turnu-MăgureJe, a vina suprafaţa de 0,200 pogoane, se dă ou arendă pe un period de 5 ani, începători dela 23 Aprilie 1898.
OrI-oe Informaţlunî se pot lua, fle de la D-nul N. N. Ză-dărlceanu, domiciliat în Buoureţtl, Oalea Victoriei No. 171, lle de la D-nul Ion Calinderu, strada Renaştere! No. 2, dela V—12 ore dimineaţa, sad la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Ştirbey-Vodă No. 8, în orl-oe zl de luoru de la 12—0 oro seara.
De Închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu chirie pe termen de 5 ani, începători de la 23 Aprilie 1897, Amatorii pot lua ori ce lnformaşlunl de la Admuiistraţia Domeniului Ooroanel, Strada Ştirbey-Vodă No. 3 Banurestl.
Închiriere, tn soseaua Jlanu, clădirile I. Apoloăor, potrivite pentru blrjerie, lăptărle, tram-oar, grădină de petre-oerl. Tramwalul Uolţea se va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea). Grajduri de zid peniru 100 vite şl 10 oamere ou săli, puţ în oorte. A se adresa calea DudeşttJ.
D© Închiriat. Sunt de fnohlrlat, ou începere de la 23 Aprilie 1897, In cătunul BUŞTENI, următoarele viile: Vllla Leopold, VUla Antonia şl VIUa Olga,
Amatorii se vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştirbel-Vodă No. 8, îq ori-oe zl de luoru de la 12—6 ore seara, unăe pot vedea planul fle-oăre! VUle, oum şi ori-oe alte informaţlunî.
De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavaoloo Vlaşca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîfl arate cu sămînţă murată calitate oea mal bună. A se adresa, 20, Strad* Lumini, Bucureşti.
De Arendat ou tnoepere chiar de acum moşia «Jtanoa» din Judeţul Brăila, în întindere de zeoe mii po >ane toate arabile, avînd două mii pogoane grîtt arate ou sămlnţa oea mal bună. A se adresa la d. M. Raohtlvan, avocat, strada rtntînel 28, Bucureşti.______________________________
VînzărI şi cumpărări
D© vlnzare spre tăere pădurea de pe moşia OrKştf-Plţl-gaia jad, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Soaunele 46.
D© vi umăr© lemne din pădurea Paşcani. Stfnjenul, după calitate, 55 şi 60 franol. A se adresa : Str. Batlştel 15
Camere mobilate
Hotelul PieţeI Bibemcu- Vodă, lingă Cameră şl Tribunale*
Cereri şi oferte da servicii)
Un agricultor oare a absolvat Aoadamla de agrloultură, romîn, 82 ani. şl a stat ca econom 8 ani şl jumătate la biu-rourUe contelui Estterhâzy, specialist în oreşterea şl dresarea cailor, oaută un loo de agricultor sad administrator Oferte le rog rob Agricultor Mlrcla lâsy (8trada Seulescu 6).
Informaţi îmi utile
Lăptăria Arenda lingă grădina Herăatrftd, Lapte dl vacă speoialitate pentru copil şl oară ou lapte, 50 bani litrul. Lapte d© ălvollţi 6o bani litrul. Uni anperfln
6 lei kilo. Crem* o Jumătate litru 1 led. Lapte l>atut 80 bani litrul. Transportul la domioilid e ooprins în aceste preţuri.
A se adresa prlntr’o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-riet Arenda, în Buouresol, Dionlsle 40.
(Jn plantat routlnat oferă serviciile sale la solrele dansante tl baluri pentru un honorarla modest. S. Iaroslav, Oalea Moşilor No. 90.
Franşaise diplomde deşire legons partlouliăres. Ad. bu-reau du Journal.	__________________________
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Mihnil A. Rachtfvann Advocat 28 Strada Frumoasă. D. A. iJ. Floremcu, avocat, strada Itcmană, 75 bis G. Morţun, Str. Fundătura Leului, 2.___
Bibliografii
Zilele acestea a apărut în editura librări^ Nocec A Comp* o lucrare foarte interesantă pentru învjăţămîntul primar: Carte de citire pentru clama lV+a urbană mi a V-a rurală.
Cartea aceasta, fiind lucrată ou multă atenţiune şi ou total in conformitate ou noul program în vigoare, al şooalelor primare, va umple o lacună slm ită de ani de zile în învă-ţămînt, uşurînd mult sarcina învăţătorului şi a Institutorului.
Această Carte de Citire, aprobată la concursul de cărţi didactice pentru acest an şcolar şl oare oonţlne aproape 500 pagine şl peste 400 gravuri exeoutate cu multă îngrijire în ounoscutul stabiliment de srte grafice I. V. 800E0, este lucrarea D-lor SCRABA, ST. NEGULESCU şi GR. THEO-DOSIU.
Adm celor interemaţi.
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
Ho. 6 Strada Lipscani Ho. P
Cumpără şi vinde efecte publice şi face ori-schimb de monezi.
Cursul pe ziua de 26 Februarie £897
4»/
5»/.
«•/.
a*/'
»•/.
H
H
a*/.
	Cump.		Vînd	
Rentă Amortisabilă. . .	87	*/,	88	—
» Amortisabilă. . .	90	—	96	V»
Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . > Municipale din 1883	102 96	—	102 96	V* V.
» » Î890	97	lU	97	•/*
Scrisuri Funciar Rurale .	92		93	
» » Urbane .	88	3/«	89	—
» » » Iaşi .	85		85	7»
Acţiuni Banc» Naţională.	1820	—	1830	
> > Agricolă .	229	—	233	—
» Dacia Romînia asig.	450	—	460	—
» S-tea Naţionala asig.	495	—	499	—
S-tatea de Construcţiunl .	195	—	198	-
Florini valoare Austriacă.	3	lf	2	13
Mărci Germane ....	1		1	25
Bacnote Francezo . . .	100	—	101	—
» Italiene. . . .	89	—	93	—
» ruble hîrtie . .	2	65	2	70
Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cţl, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch diu Franh-furt A. M.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
193)
IiOUIS JACCOLLIOT
MÂNCĂTORII
I>K FOC
cavaleri! aeori
Greutăţile sunt mari, dragă domnule conte. Şi pe lingă acestea, mie mi se pare curios serviciul de informaţiunl al domnilor Luce şi Froler. Dacă Invizibilii, cari, de cinci ani, îşi bat joc de poliţia rusească, s’ati lăsat ca să aflaţi locul viitoarei lorln-tllnirl, sînt sigur că el aii iutenţiunea de a vă atrage într’o cursă, din care nici u-nul nu veţi scăpa cu viaţă. Iată, domnule conte, părerea mea.
O adîucă tăcere urmă după aceste cuvinte ; forma era atit de vie, motivele atlt de puternice şi atît de logic deduse de către un om care prin nascerea sa, prin po-ziţiunea sa oficială era singur îu stare să judece bine lucrurile din ţara sa, în cit nimeni nu găsi să răspundă ceva.
Luce singur, care făurise proiectul, răspunse cu mare francheţă :
— Aveţi în lotul mare dreptate, principe, şi eii şi Froler ne am înşelat şi mă gră-
besc de a afirma aceasta. Alt ceva este să urmăreşti în Franţa un pungaş, un spion, un conspirator, pe eînd în Rusia lucrurile stafi alt-fel. Noi credeam că vom putea să facem să ajungă la locul de noi ales oamenii noştri, unul clte unul, prin Persia şi prin marea Caspică şi deghizaţi unii în negustori alţii In colportori, etc. Insă recunosc că, chiar In cazul acesta, proiectul nostru este impracticabil.
—	Cu atît mal mult impracticabil, vă repet, căci nici un european nu poate pătrunde în Rusia prin frontiera asiatică fără să aibă o permisiune specială a secţiunii a şeaptea.
—	Atunci, principe, interveni contele Oliviei' oare cum contrariat de acest incident, trebuie să abandonăm ori ce speranţă de a urmări pe IvanovicI, pe terenul, unde după spusa dv. caută să ne atragă el însuşi ?
—	Din contră, scumpul meii conte, trebuie mal mult ca în tot-d’auna de a persista în acest proiect.
—	Insă cum? dacă trebue să pierdem speranţa de a ne angaja Într’o luptă cu forţe egale cel puţin.
—	Nu am spus aceasta, am pretins numai că alegerea oamenilor care trebuie si vă însoţească, cum voiţi să faceţi, fac planul dv. impracticabil; planul însă este excelent dacă veţi lua oameni din Rusia chiar.
Cu cât autoritatea este mal bănuitoare pentru străini, cu atlt mal puţin ea este ast-fel faţă cu nomazii din stepe cari se duc şi se întorc de la Astrakan la Uralsk, la Orenburg, Khivah, Bokharah şi peloate coastele mării Caspice, nimeni nu se ocupă de el.
Astrakanul, care este un mare oraş, care numără inal mult de o sută de mii de locuitori, este un tîrg permanent al tuturor
mărfurilor Indiei şi Persiel; e mal mult un imens bazar, drept, vorbind de cit un oraş, unde toate bordeie cazace, kirghize, nogai, turcomane, afgane chiar, vin să se aprovizioneze cu arme, muniţiunî, stofe şi cu toate obiectele de cari afl necesitate. Toţi aceştia sunt născuţi jefuitori şi hoţi, şi mă însărcinez să găsesc printre el numărul de oameni care ne va fi necesar.
—	Scumpul mea, prinţ, replică Olivier, sunteţi providenţa noastră ; am crezut la un moment dat că trebuia să renunţăm la ex-pediţiunea noastră... şi judecaţi de desperarea mea, căc) era vorba de fericirea în-tregel mele vieţi.
—	Ştia asta, domnule conte, continuă tî-nărul rus surlzind.
—	Cum! Ştiţi oare...
—	Toate aventurile d-v... şi multe alte lucruri pe care d v. nu le ştiţi; ştitt mal cu seamă prin ce întunecoasă maşinaţiune a fost obţinută trimiterea prinţului Vasi-levski In Siberia, şi clnd momentul va sosi, vă voiâ ajuta ca să fac să iasă la iveală inocenţa sa.
—	Ah! dacă ar fi In puterea d-v. pentru a ’ml face acest servicitt imens, vom fi legaţi între noi pe viaţă şi pe moarte.
—	Nu suntem oare Olivier, permite-ml să ’ţl zic pe nume; cu condiţie ca să ’ml zici şi tu de asemenea: nu totul te invită ca să strîngem legăturile noastre de amiciţie, naşterea ta, poziţiunea ta socială şi de altmintrell, nu rn’al scăpat de la o moarte îngrozitoare ? Fii sigur, dragă Olivier, tot ce posed, avere, influenţă, este la dispoziţiu-nea ta.
—	Depăşeşti dorinţele mele, scumpul mett Alexis, răspunse imediat Olivier strîngînd cu frenezie mîna lui Alexis; o vorba însă a-supra acestui subiect, dacă e posibil să ’ml mal spui. Cum a fost prinţul trimis în Siberia ?
—	Prin un ordin al Ţarului şi tot prin un ordin al Ţarului numai* se poate reveni.
—	Pentru ce tînâra prinţesă, fiica sa, a fost coprinsă In această disgraţie ?
—	Faptul că fidanţata ta a fost trimisă la mîuăslire nu trebue considerat ca o disgraţie; exilarea tatălui lăsa pe biata prinţesă, care nu mal are mamă, singură, fără sprijin ; or împăratul este tutorul natural al tutulor copiilor a cinci safl şease familii ruseşti cari se leg cu tronul prin alianţele lor, şi în această circumstanţă era convenabil de a încredinţa pe prinţesa Maria Feo-dorowna femeelor nobile de la mînăstirea Notre-Dame de Ivasan.
La majoritatea sa, ea va eşi prin voinţa sa ; dar dacă vrei scumpul mefl Olivier, să lăsăm de o parte acest subiect asupra căruia nu ’ml este permis încă de a vă da toate desluşirile pe cari tu le al dori, căci aceasta atinge o cestiune de Stat, plină de mari consecinţe ; ancheta urmează...şi cînd momentul va veni, mă vel găsi alături de tine pentru ca dreptate să se facă viitorului tâfl socru.
—	înţeleg şi respect tăcerea ta.
—	Este în interesul nostru al tutulor. . pentru moment, să ne ocupăm numai de a-facerea care mă interesează tot atît de mult ca şi pe tine şi care se leagă de cealaltă prin legături mal strînse de cit al putea crede. Astă-seară voi pleca la Astrakan, unde am trebuinţă de a vă preceda cu cîte va zile pentru a putea pune în stare de a vă primi, împreună cu suita ta, vechiul palat al foştilor khani tartari, strămoşii mei, cari guvernafl ţinutul pînă la Oxus înaintea conchistel rusesc!.
(Va urma)
„EPOCA" ziar cotidian
CUPON
27 Februarie 1897
OrI-elu* Ta (Aia acerai cupon din «EPOCA»- ral ’l va trimit©, nan II va prezenta la llbr&riile ar&tnte mul Jos, are drept la unul din premiile CU 1’iiUJlKI KK-DUNE dlu listele rerapectlve.
Cuponul acerata © valabil ptnă la 2 Marti© ora 7 raeara.
Cititorii dlu provincie pot trimite costul In mărci poytal© adăofflud porto.
Premiile „EPOCEb
La IAbrărla GlltOL MfLLEB
Oalea Victorie! No. 59.
In loo de Numa
Soliadc-liădulemvu L, Amintiri aaapra Istoriei regenerării Homîne, safi Evenimentele de la 1848. Un volum mart de peste 800 pagini ....	8.—	o.50
Richter Eugen, Unde duoe socialismul.
Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C Sturdza ou o prefacă de N.
FlUpescu........................ 0.50	0.10
Fiiipemcu N., Albii ţl Boţii -	-	*	0.50	0.15
lVegulemcu Pelru, Polemloe •	•	•	1.50	0.70
—	Pslchologia stilului ....	a.00	1.00
Vlahuţă Al*us., Un an de luptă	•	•	2.50	1.50
—	Iubire ,poesiI..................8.00	1.80
—	Din gor-na vleţel (ediţia Graeve) -	8.50	1.50
Zatnflremeu Ouii fu Lurne Nouă ţi Lume
Vechlă..........................8.00	1.00
Hdjdăă B. P., Ioan Vodă cel cumplit,
volum ilustrat introdus în şcoli. -	8.00	1.10
Gopee Franpoim, Poveste tristă, reman
tradus de D. Stăricesou -	-	-	1.60	UI
JMtchăilemeu &$, C., încercări oritioe asupra învăţămîntulu! nostru primar, ed. II	1.00	1J9
Licemcu /. Ioan, îngeri! lui Rafael fantasie originală în versuri în 8 acte .	•	3.00	1.09
JLohtneyer AHT-, Un nod mijloc pentru a
preda copiilor limba germană	-	•	3.00	1.00
Roman I. N; Poezii (ediţie populară) •	1.00	0.78
Radu D. Rometti, Epigrame .	-	-	3.00	1,00
Ibmm II., Copilul Eylof (dramă în 8 acte)
traduoere de T-Malorescu -	-	-	IDO	0.50
M. Dragomiremcu, Critica ştiinţifică şi
Eminesou........................ IDO	1.00
Butcutemeu Marin, Religie şl ştiinţă -	0.75	QJk
Bachelin 4“ Jutem Rrun, Sept Conte*
ro ornam*	-	4.00	1.50
Nieuleeeu mi Uernelg Deputaţii
noţtrl *........................8.	IDO
La Librăria «LA BISERICA ALBA»
(Calea Vlotorlel 85)
Th» Speranţă Homer întinerit	•	•	2.00	1.00
—	Anecdote Populare (voi. 1)	4.00	2.40
La Librăria IO. UAIMAN, Bucureşti
Radu D. Rometti. Fără Iubire, ediţia 1-
lustrată........................ 0 50	0.30
Calendarul Familiei, Ilustrat, 1897. -	1.—	0.05
Licemcu. Cerşetorul, dramă-ldilă originală	1.—	0 65
« Floarea din Firenze, comedie-i-dilă originală- .....	1.—	0.65
JVeculal Morga. Poezii (1890—1893)-	-	2.-	1-20
Stăncemcu Dnm. Snoave. -	-	*	1.50	1 —
Radulemcu-JMgcr. Scriitori, cititori, critici	1.—	0.6»
Condiemcu. Conducerea şl întreţinerea
maşlnelor de vapor. ....	2.—	1.20
Cooder /. Fenimove• Ciorap-de-plele,
poveşti americane, I voi. în 4-o ilustrat.	5.—	8.—
La Librăria €. 8FETEA
(Bf. Qheorghe)
Vatra, snol I........................... 15.00
—	anal II........................... 30.00	10.00
Carayiale, Note şl Schiţe •	...	3.00	1.00
TAeodare&eH (J. flem,, Cronica din
Numberg......................... 1.60	0.76
Vlamari'in, Urani»................... 1.00	0.60
Auijicr, Aycntoriera -	-	.	•	3.00	1.00
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri ăe premii pe cari le oferim cititorilor Epoceî, anunţăm acestora că cererile lor tre-bmsc adresate «lirect librăriilor &-ratate tn josul vuponnlnl însoţite de preţnl redus cu care se oferă acele premii.
COMPAGNIE DE COCS
6, Strada Isvor, 6
Pentru înlesnirea publicului am aprovizionat Depozitul nostru din Strada Isvor •>, cu
COACS
atît v» şi onor.
Prima calitate, care oferim chei noastre clientele cît Publicului cu
46 LEI 46
Tona în SACI DUS la DOMICILIU Tot o dată se află în depozit: COACS MĂRUNT anume pentru sobe parigine si belgiene. CĂRBUNI CARfclF I-a qualitate.
Antracit Englezesc prima qualitate pentru sobe Helios şi .Sirius. Comenzile trimise prin poştă se efectuiază imediat în acea zi.
Expediţiune de Coaes şi Cărbuni în vagoane complecte din porturile Romîne la orl-ce staţiune de Că) ferate din ţară
Adresafi-vă la Compaguie de Ooacs Str. Isvor. 6. BucureecI
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi Sn urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi,prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; |U înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de Ioc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hirtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-1 al bîrtiel <Panama> : Bucureşti str. Pînzarl No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandele din Romînia.
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
RIOHAKD BRANDT
M
Litografia Grassiany
8’a reinstalat
Bncnrescl
43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musică Gebauer)
Execută orî-ce lucrare de gi de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie.
UCERCATE DE
Prof. dr. R. Virohow, Berlin
►	*	de Gielt, MCLnioh (t)
►	►	Reclam ; Lipsea (t)
►	► de Nusbaum Munich (t)
►	-	Hertz Amsterdam
v	r	de Eorezynski, Cralova
►	»	Brandt, Kluusenbnrg
v	►	Frerlcks, Berlin (f)
►	►	de Scauzonl, Wârzburg
►	►	C. Witfc, Copenhaga
-	9 Z^ehauer SL retersbnrg
►	9	Soederstăd Kasan
•	Lambl, Varşovia
*	Forster, Birmlngam,
„PATRIA“
Societate romînă de asigurare reasigurare
Capital social vărsat leî un milion BucurescI, str. Smîrdan No. 15
Branşa Asigurărilor asupra vieţel
«Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de viaţă, asigurări mixte, asigurări de eestre cu scutire de plata . Membru al academiei universale de şti-premiilor In cas de moarte a părintelui, lI)te <t*n Bruxelles, medaliat pentru me-asigurări mutuale de supra vieţuire cu f**6'®. salo în arta dentistieă la expozi-capital garantat şi cu 85 la sută din i*a ®m BruxeUea, Bordeaux şi beneficii.	Lyon etc. _
Branşa Asigurărilor contra accidentelor	Ro®®Htl?aI> Bu‘
«Patria* asigură contra urmărilor unul	o 19 „	«r6c'
accident cu despăgubire pentru cas de Consultaţ.unî 9-12 a. m, şi 2-5 p. m.
întrebuinţate de peste 15 ani de Profemorl, medici practici şl de public şi recomandat ca cel mal eftin, plăcut, sigur şi nevătămător.
MEDICAMENT DE CASA
La derangearea organelor Abedominal
La maladii ale /leatului, hoemoroixl (trînj!), con< mtipatie, durere de cap. ameţeală, respiraţie grea safi dificilă, palpitaţie (bătaie de inimă), ©o«i-mtricţiunt dc piept, lipmd de poftii de mi nea re,
etc.—Pilulele elveţiene ale farmacistului Richard Brandt, din causa efectului lor agreabil sunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, ape amare, picături, eto.
A SE FERI A CONTRAFACERE
de imitatiunl şi cereţi la toate farmaciile numai adevăratele PILULE ELVET1E1SE ale farmacistului RICHARD Brandt, şi*observaţi bine alăturata marcă Crucea albă, pe fund roşlu al numele Richard Brandt.
Pilulele elveţiene contrafăoute şl împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produo nici e dată efectul adevăratelor pilule elveţiene alo lui Richard Brandt
PREŢUL CUTIEI JLEI 150
Depoul general pentru toată Romînia EA FARMACIA VICTOR TURIKGER
Bucureşti calea Vlotorlel
Dentistul M. BACHER
Se găseşte asemenea în Bucureşti, la farmaciile : F. Brus, M. Brtis, Fr. W. Zurner, A. Cze-I des E. I. Riad6, A. Frank, I. A. Olura, eto., şl la droguerille : F. Bruss, Eoonomu & Co. Th. M-( ene.cu, Iile Zamflrescu.—Botoşani la: Haynal, V. D. Vasiliu.—Brăila la: Filloti, G. Kauff. mese, A. Drumer.—Buxăă, la : Sohuler, Weber.— Craiora, la farmaciile Moss. Pohl. Oswald.— I Focşani, la : Remer. Stenner.—Galaţi, la : Stiohler.—Giurgiu, la : Binder, Fabinl. — iaşi-la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Kdnya.—Piteşti, la : Bchirchauier.—Pf oeştî, la: Schuller Zle r,—Tirgot>iştc, la: E. Seymann.— T.-Măgurele, la : A. Hebberling.
Prima 8EMINţEEI£ Română
Str. Carol, 2S. - BUCUREŞTI. - Str. Carol, 23.
Recomandă: SEMINŢELE NOU VENITE, aduse de Ia grînarl specialişti diu Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitate superioară, precum arată succesul care l’am avut în 27 ani.
Recomand: LUCERNA, qualitate superioară, cu certificate. CAZON, qualitatea cea mai grea, de 23 libre etc, etc.
Diferite scule pentru grădină.
Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere.
Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi.
Cu toată stima: Friedrleîi Pildner, Succesor: Eugen Amnistii.
99
MAGAZINUL
HEUIOS“

moarte, invaliditate permanentă saă trecătoare (indemnisare zilnică), de asemenea primeşte:
Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale
Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco.
Crema de orez cu cacao a Iul Hausen
o cel mal nutritiv, cel mal digestiv şi cel mal eftin dejun pentru oameni sănătoşi şi bolnavi şi se recomanda de doc-
Societatea este represintată prin agenţi î°rl-din ce in ce “aI mul1’ ca pullnd.în'
______	v locui cu succes cafeaua, care nu conţine
nici un nutreţ, ca un remediu tortificant, mal ales pentru copil, anemici, bolnavi de stomac şi de nervi.
Representant general pentru Romînia: Leon Comte Strada Cornet 30.
Paris, Boaievard Mentparnass 152	Preţul unei cutii in toate depourile din
Stabilit de mal mult timp în Paris şi ţară 1.50 lei n i I, en gros la represen-fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi ce- tantul 1.20 lei noul. Crema de orez cu ......... Me............... '
Ia localităţile mal însemnate din ţară.
IHrecţlnnea
Constantin Simionescu
Doctorand in Medicină
lebrităţile
■ităţilc ziciile Paris să se
ledicale din Paris, pot oferi cacao a lui Hausen se găsesce la mafie persoanelor cari vin la gasinul de coloniale Q. Rietz Strada Ca consulte cu Dr. specialişti, rol, la drogueria Stoenescu Strada Aca-
s® ■ ■	..............
ide
WATSOIV A YOUELL
{MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE!
BUCURESCI. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca)
REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl
MARSHALL SONS & Co., GAINSBOROUGH
[ L0C0M0BILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite. I t TREERATOARELE unice care treeră cel mal mnlt şi scoate cel' mal curat.
[BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mal! mare scoţînd boabele curat.
[STABILE pentru puterile cele mal mari, cu safi fără condensa-1 ţiune, orizonta e safi verticale.
[ CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu safi două tuburi de foc j
JB
21 Strada Doamnei 21
Sobe americane veritabile
«SIRIUS» ca patent reţnlator noul model 1896.
«Sirius» sunt de o construcţiune solidă şi elegantă, cele mal higienice dînd o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin *pa-tent-regulator», care le deosebeşte de cele l’alte produse similare.
încălzitul se face prin orice fel de cărbuni de piatră.
Maşine şi Siie sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gaz aerian şi de spirt.
Mare asortiment de [lămpi de petrol.
Depozit general :
A. RECHENBERG
BucurescI. Str. Doamuoî 21
CAZANE
stabilă
asemenea se poate face consultaţiune şi demiel şi la farmacia Fabini Calea Vă-prin corespondenţă.
cărescl.
CAZANE
stabilă
tubulare cu suprapusă, tubulare cu dedesupt.
[ MAŞINI de macadamisat (presat) şosele.
PAPIER FAYARD & RLAYN
Mul mult de l/t de secol succes proclamă superioritatea sa In tratamentul de gutural, frltaţiunei peptulul, influenţa, dureri reumatismale» scrfntlturi, răni, v&rs&turl, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Se află tn toate farmaciile
bucureşti. — TipograMfMfi
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage Uuoieaie gratia ni franco.
OTTO HARNISCH
BucurescI	I	Galaţi
\ 41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portului—49.
Toate articole technice CAUCIUC AiBEST
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Cordo— l^ire j
CURELE DE TRASMISIUNE
Manometri—Itoblnete—Ventile—Sficle peutru nivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu
Muşamale
1
Vrr«,utir) if»; *i»i» W*’
itiPNa. 3. —Bucureşti.