SERIA IL—ANUL m, No. 386. Ediţia a treia MERCURI, 26 FEBRUARIE, 1897 NUMĂRUL^ 10 BANI ABONAIHEIVTFXE încep Ia 1 şi 15 ale fie*căreî luni şi se plătese tot-d’a-una înainte In Bucureşti ia Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 » » > 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEMUŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3. EPOCA NUMĂRUL^IO BANI ANENCICRILE In Bueuroştl şi judeţe se vritnesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate Anunciurl la pag. IV.0.30 b. linia » » » III ..... 2.— lei » » » » II....8.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr vecliiii 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI — No. 3 Lupta la Camera FARA RESPUNDERE Nu ştim şi nu e treaba noastră să ştim ee socoteli colectiviste se ascund subt farsa pe care o joacă regimul prin alegerea d-lul Sturdza ca preşedinte al Senatului, cu însărcinarea de a prezida nu numai maturul corp ci şi guvernul. Noi avem să luăm faptul aşa cum se prezintă ţărel întregi şi să câtăm a ne lamuri asupra celor ce aQ să urmeze. D. Dumitru Sturdza va exercita puterea, ca şef «efectiv> al partidului liberal; d. Aurelia», împreuna cu cel-l-alţl şeapte tovarăşi, va executa ordinele primite; dacă cumva miniştrii şi preşedintele lor onorific ar avea veleităţi de insubordo-nanţă, d. Sturdza se va servi de poziţiunea sa de preşedinte al Senatului şi-I va aduce numai de cît la ascultare. Prin urmare, pentru no! şi pentru ţara îutreagă, e d. Sturdza la cirmă şi nu d. Aurelian ; forma e lucru secundar şi nu poate privi de cît pe colectivişti. Ce putem aştepta de la aceasta a treia fază a regimului colectivist ? Proorocia nu e tocmai grea de făcut. L-am văzut pe d. Sturdza lu-crînd atunci cînd avea toată răspunderea, ca şef efectiv nu numai al partidului, ci şi al guvernului. Răspunderea nu l-a împiedecat să stîrneascâ un şir de furtuni şi să-şi bage guvernul şi partidul în-tr’o sumă de încurcături, din cari guvernul sătl a ieşit frînt, iar partidul umilit şi dezbinat. N’avea încontro d. Sturdza, trebuia să facă scuze Ungurilor ; dar cine-1 silea să dezbine comitetul naţional romîn de peste munţi ? Cine-1 împingea să dezbine Liga ? Cine-1 punea să turbure Biserica şi ţara în chipul cum a făcut-o ? Ce zor avea să discrediteze armamentul ţărel şi să împedice corn plertarea lui la vreme ? Moştenise o situaţiune limpede şi regulata ; guvernul conservator, cu preţul popularităţii sale, înlăturase o sumă de dificultăţi, rezol vînd chestiuni spinoase, pe cari liberalii le tot amînaserâ timp de doul-sprec-zece ani. In asemeni condiţiunl, d. Sturdza n’avea de cît să-şi repare greşala pe care o făcuse în opoziţiune corn bătînd peste orl-ce margină acţiunea regimului atît de înţelept şi de prevăzător al conservatorilor şi făgăduind lucruri ce bine ştia că nu va fi In stare să îndeplinească. Avea de învins destule greutăţi ca să treacă pe nesimţite de la e-xagerările din opoziţiune la cumpătarea guvernamentală, p6ntru ca să poată apoi merge înainte. Nu-I mal trebuiau, în tot cazul, noul greutăţi. Dar nici situaţiunea dificilă a partidului săU şi a sa personal, nici răspunderea nu 1’aQ oprit a face ce-a făcut. Astă-zl, d. Sturdza are puterea, cum a avut-o şi de la Octombrie 1895 piuă la Noembrie 1896 ; dar nu mal are nici o răspundere, nu va mal suferi consecinţele actelor sale. Ba — cine ştie? — poate că urmările acţiunilor pe cari le va inspira îl vor fi de folos. După toate legile fireşti, această a treia fază a regimului colectivist va fi deci ilustrata prin şi mal mari zdruncinări, prin şi mal urîte tica loşil de cît a avut să sufere ţara în prima fază, cînd d. Sturdza avea nu numai puterea, ci şi răspunderea el. De altmintrelea, d. Sturdza nue om nofî; ţara l-a văzut la lucru şi fără răspundere, în împrejurări grave, cînd se vede lesne ce poale cine-va- In vremea cînd era In cumpănă chestiunea Basarabiei, cînd hotărlt era între cel mari că această provincie se va dezlipi de trupul Ro-mîniel, dar hotărîrea aceasta nu era încă deplin cunoscuta în ţară, Ion Brălianu trimesese In străinătate pe d. Dumitru Sturdza ca să sondeze terenul şi să afle adevărul. Pînă la urmă d. Sturdza a raportat lui Ion Brălianu că nici grijă nu trebue să avem in privinţa Basarabiei. lata cum ştie să lucreze d. Surdza cînd e la putere şi nu are răspunderea. Să ne ferească DumnezeQ să mal facem cu anul acesta experienţe aşa de dureroase cum am făcut în chestiunea Basarabiei; dar la nici un bine nu ne putem aştepta — asta e în afară de orl-ce îndoială. LUPTA LA CAMtRÂ Amendamentul «l-liiî Djuvara —Orga n luare ii luptei.— Retragerea amendamentului. [La Senat credere va fi redactată cu subînţelesuri îndreptate în potriva «şefului efectiv» al colectivităţii. TRIBUNA POLITICA 8HESEFTBRI E3ILICE Un nou glieşeft ni se denunţă că se petrece la primăria Capitalei : Este vorba de întreprinderea pe care d. Senat Ră-dulescu, un vajnic agent electoral, a luat-o la licitaţie, toamna trecută—o afacere do peste opt-zorf de inii de lei. întreprinderea consistă in predarea pietrişului necesar pentru întreţinerea şoselelor comunale din Bucureşti. Se înţelege că, sigur de condiţiile în caro are să ’î se primească, de d-niî Melissinnu et comp., materialul contractat, onorabilul d. Senat Răduloscu a fost iu situaţi* a nu se teme do condiţiile caietului de sarcini şi a oferta cu atita îndrăsneală în cît să sfideze, la sigur, orl-ce concurenţă. Cînd cine-va e mai dinnainte asigurat că are să ’I iie primit noroiu şi pămînt, în loc de pietriş ciuruit, se înţelege că o să aibă îndrăsneala colectivistă de ase întlge Ia licitaţie şi a oferi ori cit sub devis. Pînă cînd să dăm mal multe amănunte, constatăm cu plăcere că onorabilii colectivişti sunt tari în Senat şi cînd e vorba de Senat Rădulescu. CELE DOUA JiiMlTĂTI Iar trosneşte şandramaua. Cu toate că situaţia colectivităţii este atit de şubredă In cit resturnarea unul crâmpeie—din cele două care o compun—ar aduce prăvilirea întregului partid, interesele In joc ale celor cari o conduc hotărăsc adesea mişcări pe care prudenţa şi judecata recele condamnă. E adevărat că colectivistul regretă numai de olt pornirea-! violentă, dar greşala s’a făcut, şi, graţie neroziei săvlrşite, opinia publică vede încă odată— şi vede lămurit—slăbiciunea celor două tabere şi ura reciprocă care le animează. Incidentul din şedinţa de erl, a Camerei, este icoana stărel sufleteşti a colectivităţii. D. Djuvara, din partea sturdziştilor, nerăbdător de a-şl vedea visul cu ochii, a încercat, într’uu moment de necaz, să învedereze slăbiciunea formaţiunel care s’a pus de-a curmezişul aspiraţiunilor sale — şi a propus un amendament care, după însăşi decîaraţiuuea d-lu! Aurelian, resturna cu desăvlrşire economia legel asupra Casei Rurale. In faţa acestui atac, făţiş şi duşmănesc, guvernul ’şl a strîns forţele, şi, cînd să se dea lupta, d. Djuvara, Iriţelegîud că primejdia e îndouită, ’şl-a retras amendamentul şi a declarat că n’a ştiut ce face cînd l-a propus. Aşa, frica unora şi frica celor-l’aţl ţine un fel de statu-quo dăunător care nu e nici viaţă, nici moarte. Tot fugind de proba decizivă, partea de colectivitate care ascultă de d. Sturdza poate pretinde ori etnd că ea reprezintă ţara, iar partea care se Îngraşă după urma d-lul Aurelian poate In toată vremea afirma că ţara e cu dlnsa—şi amîndouă, în aparenţă, ar avea dreptate. Numai clud şi ţărel i s’ar da cuvlutul ca să se pronunţe asupra situaţiei s’ar vedea că aintudouă jumătăţile de colectivitate nu reprezintă de cit pe trlutorl, pe potlogari şi pe negustorii de palavre. Dar ţărel i s’a pus căluş. Amendamentul d~tnl SMJu-vara De mai multe sile, deja, d. Djuvara ameninţase că se va da un asalt guvernului la Cameră. EA a găsit o primă ocasiune de a înfricoşa guvernul, presintînd un amendament la Casa rurală, amendament care răsturna cu desăvârşire economia legei. La articolul 1 d. Djuvara a propus ca ţăranii să nu mai poată cumpăra moşiile de la proprietari, ci ca Statul să fie autorizat să cumpere moşii pe cari apoi le-ar parcela şi le-ar vinde sătenilor. Prin aceasta se înlătură pericolul ca ţăranii să ameninţe pe propietarî in cit fără voie să-şi vînsă moşiile. Prin acest amendament, d. Djuvara putea să se aştepte să răstoarne nu numai legea, dar şi guvernul, şi ca autor al amendamentului se vedea indicat pentru a face parte din viitoarea combinaţie ministerială. Gkrffaiiizas'ea luptei Amendamentul redactat de d. Djuvara primise aprobarea d-luî Sturdza şi fusese înapoiat autorului lui de către d. Pallade. Printre semnatarii amendamentului erau dd. Al. Djuvara, Malla, N. Xenopol, Ghimpa, I. Poenaru-Bordea, etc. In sinul comitetului delegaţilor d. Ferichide a sprijinit amendamentul din răsputeri. Pe cînd comitetut delegaţilor delibera, dd. Nacu şi Pallade făceau propagandă în Cameră. Mletrufgerea amenda- metalului Preşedintele consiliului pusese cestiunea ministerială şi lupta a-junsese foarte încordată. D. Djuvara aflindu-se în comitetul delegaţilor şi recunoscînd curentul ce să produsese în Cameră în favoarea amendamentului său; temîndu-se, pe de altă parte, ca să nu reuşească, şi-a retras, de frică, amendamentul, la ultimul moment. Să zice că o nouă încercare d'a răsturna guvernul se va produce a un alt articol, unde se va cere a să limita moşiile cari pot fi cumpărate Kiti Senat E probabil însă că lupta va fi mai crîncenâ la Senat, unde a-mendamentul d-lui Djuvara va fi presintat din nou. Pe de altă parte, partizani din Senat ai guvernului . partizani foarte îndtrjiţi în contra d-luî Sturdza, vor să profite de cea d'in-tîî împrejurare,—nu ştim dacă cu sau fără învoirea d-luî Aurelian, - şi să provoace un vot cu tendinţe anti-sturdziste. Se asigură că d. senator Tăke Anastasiu, va căuta să profite, Joui sau Vineri, de un moment favorabil spre a propune la Senat un vot de încredere in guvern. Se maî asigură că moţiunea de în- www.dacoromanica.ro «Zvonurile despre desbinărl şi frecări în sînul partidului liberal, puse In cir-culaţiune de ziarele conservatoare, sunt infame calomnii. Partidul liberal e strins unit In jurul şefului săO, d. Dumitru Sturdza». Aşa spune partidul guvernamental prin ziarele sale. Acum, iată ce face. Ieri, la Cameră, d. Djuvara, gornistul sturdziştilor, a propus la legea Casei Rurale un amendament care răsturna toată legea şi care a făcut pe d. Aurelian să puie chestiunea de încredere. Nu-I aşa că armonia cea mal deplină domneşte* în sinul partidului guvernamental ? Doar nu degeaba s’aă pupat d-niî Sturdza şi Aurelian ! Hotărît lucru, ziarele opoziţiei sunt nişte calomniatoare de specia cea mal rea. TRIBUNA LITERARA ANDREA WOLF (ANALIZĂ LITERARĂ) Beitraege au ein*r stathtiach-hiatoriachen Beschreibung des Fuerstenthuma Moldau • Hermannetadt; 1805; in-8. Tomul I paglno ; XVI fl 286 ; tomul XI paelne: XVI, 2’2« fl XXXII. PUPATUL O guriţă, mă rog ţie, N'er fi păcat de ’ml al da ; O guriţă să'ml dai mie Şi... de rest Toifi ual răbda ! Am observat câ colectivişti! fac din pupat ceea ce fac medicii din chinină: o doctorie universală. In toate situaţiile dificile, în toate stările sufleteşti, şi într’un cuvînt, or de cîte ori e nevoie de ceva eroic pentru a readuce lucrurile la făgaşul normal, colectivistul recurge la pupat, ca la un mijloc suprem şi infailibil. Coaliţiunea de la Mazar-Paşa s’a cimentat—de şi elementele care o compuneau erau cu desăvîrşire disparate—printr’o sărutare prelungă, umedă şi voluptoasă ; hn-păcăciunea cu Dumitru Brătianu — ruşinea cu barbă albă a «Voinţei Naţionale»- s’a făcut pe temeiul unui pupat sgomotos, al cărui ecoă amintea smorcăiala grasă care se aude la bărbierii din obor cînd pregătesc clăbucul cu care freacă ridichea clienţilor ; tranziţia de la «Cleone cel fără de ruşine» la «tribunul poporului» se datoreşte, iarăşi, unei sărutări pasionate, care a făcut să vibreze măduva spinării pacienţilor cum vibrează coarda plăpumarulul sub lovitura ritmică a tocmaculul; iar înţelegerea aparentă dintre d-nil Sturdza şi Aurelian se stabili deună-zi, la Senat, tot printr’o sărutare fragedă, caldă şi udată cu delicioasa ambrozie secretată de glandele salivare ale celor doul amanţi. Cu sistemul a cesta, de a da dosul cu gura pentru a-şl îmblînzi adversarii, colectiviştii au ajuns să ofere nişte spectacole cari răstoarnă tot ce s’a stabilit pînă acum în chestie de psichologie. Aşa, te duci, ca tot omul curios, să a siştl la o explicaţie între doul membri al partidului—doul duşmani de moarte. II vezi cum se fulgeră din ochi, cum se asasinează cu apostrofele, şi, cînd se reped, impetuoşl, ca să se extermine—ţoc! un pupat, de răsună sala. După operaţie, «duşmanii de moarte» pornesc «bras dessus bras de des-sous», în admiraţia stupidă a mulţimii care lăcrămează de plăcere în faţa acestei scene atingătoarc. Mergi, altă dată, la o şedinţă furtunoasă a Camerei. E vorba ca o tabără colectivistă să dea vot de blam celeî-lalte. Observi cum se fac formalităţile precursorii. In aer miroase a praf de puşcă — şi din ochii adversarilor ţîşnesc săgeţi veninoase. Cînd începe să se despoaie scrutinul, combatanţii, nerăbdători de a se asvîrli în luptă, îşi macină măselele de necaz. La un moment se tace o linişte de mormînt; mi rosul prafului de puşcă se simte mal condensat ; prezidentul, cu o figură de circum stanţă, anunţă rezultatul scrutinului. Atunci e o năvală furioasă: colectivist cu colectivist, se îmbrăţişează—toate gurile se conto pese într’un sărutat spumos. Te dud la Senat. Sturdziştil îşi ascut cuţitele, pe cînd Aurelianiştil îşi otrăvesc lăncile—şi cînd se ridică cortina, vezi pe cel doul vrăjmaşi de moarte confundaţi în-tr’o sărutare cleioasă, care ’l îmbină cum se îmbină mucigaiul cu parmaclîcul şandramalelor. Această manie explică pentru ce, de la un cîrd de vreme, toată lumea care se respectă întoarce spatele colectiviştilor. Ywaun. Andrea Wolf, născut Sas din Transilvania, contimporan şi compatriot al legistului Eder, al filologului Bergler, al archeologulul Seivert.al atîtor alţi muncitori pe câmpul istoriei române, a petrecut în Moldova de la 1779-80 lncoa, în curs ce-va ca de douâzecl de ani, a-flându-se în calitate de medic pe lângâ doi mitropoliţl: Gavril Calimab şi lacob Stamati. Cartea lui s’a tipărit într’un mic număr de exemplare, încât dd. Vailant, Palauzov, Laurian, etc. nu o cunosc deloc ; Şincaîfl a avut-o în mână numai odată, tocmai când îşi sfîrşla Cronica, şi n’a putut utiliza din ea decât un singur pasaj despre resbelul turco-rus din 1739 ; ba nu o vedem înregistrată nici chiar în voluminosul Allgemeines Bue-clie-Lexicon al Iul Heinsius. O scurtă reeensiune despre opera lui Wolf a fost publicată, de-mi aduc bine aminte,în unul din numerile ziarului bibliografic vienez: Annalen der Littera-tur und Kunst din 1810. Scopul autorului nostru era de a înfăţişa un tablou al Moldovei din punctul de vedere al trecutului, şi din acel al actualităţel: tomul întâia cuprinde statistica, tomul al doilea istoria ţării. In partea statistică, Wolf se ajută necontenit, mal vârtos în privinţa geografiei, comerciulul şi a ierarchiel politice, cu operele netăgăduit clasice a lui Can-temir, a Iul Sul/.er şi a lui Raicevich ; trei nedeslipite verigi cari vădesc starea interioară a Moldovei de la finitul sutimii XVII pînă la începutul secolului de faţă. Alte manu-durl de acest fel nici că fiinţail pe acel timp; căci scrierile lui Peyssonel sad al lui Hacquet nu sunt complecte, iar nişte cărţi, precum călătoriile lui Baltimoore, a lui Boscovich, istoria lui Carra, etc., chiar să le fi cunoscut Wolf, şi tot încă nu găsea inele, decât rensemneminte trecătoare, epizo-dice, adesea nu prea scupoloase. Să însemnăm, că, făcând împrumuturi, precum am spus, din Cantemir, Sulzer şi Raicevich, autorul nostru le supune totdeauna unei proprii verificaţiunl foarte riguroase şi le completează asttel, Incâ1 ar fi o mare nedreptate din parte-ne d’a le refuza caracterul de originalitate. Admirând rara exactitate şi profundul discernemînt al lui Wolf, Malte-Brun, In descrierea Moldovei, prefereşte a-1 cita chiar acolo, unde ar putea alega pe Cantemir, saO pe Raicevich, saO pe Sulzer ; şi — curioasă idee — văzându-1 atât de bine informat, celebrul geograf Işl înclii-pueşte, că «Wolf ar fi fost o-dată consul nemţesc în Iaşi, ca şi când numai consulii ar avea informaţiunl pozitive! Ceea ce este mal al sHu, ca să zic aşa, în cartea lui Wolf, sunt observaţiunile medicale, în cari el singur se aruncă cu entuziasmul unul profesionalist, cerce-tînd influinţa climei, cauzele boalelor, caracteristica patologică, condiţiunile botanice, etc., şi aplicând către caşurile locale principiile lut llulleland, Linnaeus, Blumenbacli... D. Dr. Costache Vârnav, în remarcabila sa disertaţiune : Physiographia Moldaviae, apreţueşte deplin partea medicală a scrierii lui Wolf, aduce din ea lungi extracte textuale, şi numeşte pe autor: «judex hac in re dignissimus.» Monografiile mal noue, mal proaspete, asupra stării medicale a Moldovei, bunăoară de Dr. Witt, de Dr. Dobronra-vov; etc. nu surpă autoritatea şi nici nu micşorează interesul ziselor Iul Wolf. Dar medicul nostru era tot odată şi om al mitropolitului, cum se zicea pe atunci; şi, In această însuşire, el avea căile deschise pentru studiul tuturor instituţiunilor clericale al Moldovei; ba chiar, prin patronajul mitropoliilor, cari nu ajunseră încă la rolul de păpuşi, el lesne putea recăpăta rensemneminte oficiale şi despre deosebitele ramuri ale administraţiunil laice. încă în 1871, din îndemnul mitropolitului Calimab şi cu ajutorul famosulul logăfăt al mitropoliei Gligoraş, Wolf confecţionă o listă a arehipăstorilor Moldovei, ce o comunica spre publicare lui Sulzer, şi pe care Engel o numeşte apoi: «foarte meritorie, şi utilă chiar 2 EPOCA «pentru istoria politică a ţării (die auck «in der politischen Geschichte benutzt «werden muss).» Tomul statistic al operei lui Wolf se încheie prin o notiţă biografică asupra mitropolitului Iacob Stamati ; notiţă, care a servit d-lul Cogălniceanu de stofă pentru articolul sătl din «România literară», reprodus apoi in «Ateneul român.» Astfel, ca justificare şi rectificare a statisticienilor anteriori, ca studiQ medical asupra ţării, ca apreciaţiunea stării clerului nostru în secolul trecut, tomul întâiQ al scrierii Iul Wolf se recomandă cu tot dreptul prin sufrajele lui Malte-brun, Engel, dr. C. Vârnav, d. Cogălniceanu, pe lingă cari îmi va fi permis de a depune propriul meu vot. Tomul al doilea, nu ştid de ce, a a-tras asupră-şl o mal puţină atenţiune. Afară de scările de materie, de izvoare, etc., el se alcătueşte din trei părţi îndelungate : 1. Traducerea de pe româneşte a listei domnitorilor, celei compuse de mitropolitul Stamati şi tipărite la 1795. 2. Cercetări critice politico-cronolo-gice asupra iîe-cărul domnitor în specie de la 1350 pînă la 1802 ; 3. O nouă listă domnească, care pretinde a fi mal corectă de cât acea a lui Stamati, bazându-se pe şirul cercetărilor speciale de mal sus. In statistică, materiale puţine şi bune sunt destule pentru descoperirea adevărului, căci statistica, după ingenioasa definiţiune a lui Schloezer, este «un singur punct din istorie.» In istorie, vreail să zic în statistica mal multor veacuri înlănţuite, omul a-junge a dobândi un grad de certitudine numai prin răscolirea unul număr colosal de fintâne. Statistical account of Scoţiană a lui Sinclair, — ca să aducem un esemplu, — se întinde în 21 de volumurl! His-tory of Scoţiană a lui Robertson are abia 2 volumurl... El bine, cu toate astea, Robertson a fost silit a consulta de o sută de ori mal multe documente, de cât aO fost acele consultate de Sinclair ! In statistica Moldovei, Wolf poate fi paragonat cu Sinclair; în istoria Moldovei oare poate el a fi paragonat cu Robertson ? Mal Sntîifi, istoricul nostru nu cunoştea de tot cronicele moldovene; şi dacă le citează alocurea, apoi numai de pre citaţiunile lui Sulzer, sad de pre vage încredinţări din partea unor Moldoveni. Analiştii poloni Strykowski, Bielski, Wapowski... îl sunt necunoscuţi. YVolf nu ştia decât nemţeşte şi latineşte ; prea puţin neo-greceşte ; şi încă mal puţin româneşte, precum puteţi judeca, bună oară, de pre «labaniţă» în loc de «cabaniţă» sau de pre etimologia : «Dragosch-diminutivum von Dragul.» Aşa dar, cari puteatî fi isvoarele şi ajutorinţele lui Wolf? Gebliardi, Pray, Dlugosz, Bonfinius, Bethlen, Cantemir, De Thou (Thuanus), Dogiel, etc. Dar afară de astea, el dispunea de mal multe rarităţi şi manuscripte ger-mano-latine, nu numai importante, ci şi necunoscute celorlalţi istorici al noştri; precum de pildă: Chronica Templi Schaesburgensis. MS. Chronieon Fuchsii. MS. Chronicon Fuchsio-Lupinio Oltardia-num. MS. Schmeizelii Collegium de rebus Tran-silvanicis historicum. MS. Weiss’s Annalen seiner Zeiten. MS. In acest chip, cunoştinţile lui Wolf. în privinţa istoriei moldovene, aîl fost pe d’o parte prea întinse, pe d’alta—prea restrînse. Prea întinse, căci el a avut în mână nişte fînlâne, în parte ca şi perdute pentru noi. Prea restrînse, căci nu i-au fost accesibile unele scrieri ordinare, dar foarte trebuincioase. Această falsă sau ambiguă erudiţiune a lui Wolf ne serveşte pentru caracterizarea părţii istorice a operei lui: alăturea cu câteva pasajurl originale şi luminoase, întîmpinaţl bucăţi nesuferite! Ţinta lui Wolf era de a înfiinţa o nouă, neugezogene, listă a domnitorilor moldoveni, îndreptând pe acea a mitropolitului Stamati prin cercetări critice; deci, pentru ca să avem o idee pragmatică despre partea istorică a scrierii sale, ajunge a confrunta începutul ambelor liste, prin cari se deschide şi se închee tomul al doilea, alfa şi omega. Cu toate defectele parţiale al deduc-ţiunilor sale istorice, nu putem nega lui Wolf, în generalitatea teoriei, acea fecundă tendinţă reformatrice, cu totul modernă, cu totul cartesiană, care distinge şcoala lui Schloezer şi Gatterer, două măreţe personificaţiunl al criticismului german în secolul trecut. Deci: sub privinţa detalielor, tomul al doilea e necesar pentru istoricul Moldovei; sub privinţa ideel, este şi mal necesar... — După interesanta şl rara cărticică, a cărei ediţiune (1864) este sleită de mult, intitulată : Câteva an aii ce literare extrase din «Studii critice asupra Istoriei Române» de B. I*. llasdeii De mult publicul Bucureştean n'a avut ocazie de a admira o trupă de comedii ca aceea care va debuta astă-7.1, Marţi seara. Ia Teatrul Naţional. E de ajuns a cita clte-va nume, pentru ca orl-cine să fie convins de cele de mal sus. D-ra MarceUe Josset are o dicţiune perfecta şi o eleganţă desăvtrşită, cari fac din ea una din comedienile cele mal bune din timpul nostru. Ea a creat Ferdinand le Noceur, care a avut atîta succes, In cit s’a jucat de cite-va sute de ori. D. Antoine e o veche cunoştinţa a noastră de la Teatrul Liric, unde a venit acum 3 ani cu Trupa Teatrului Liber, care a produs o mare sensaţie la noi. Cit pentru dd. Jean Coquelin şi Dutnenp e de ajuns să spunem că cel d'întlill este fiul faimosului Coquelin, atit de aplaudat la noi. Ambii sunt de la Comedia Franceză, titlul care e de ajuns spre a ne da seamă de valoarea lor. Iată ordinea represintaţiilor: Marţi, 25 Februarie: Amanta, comedie in 5 acte de Maurice Donnay. Mercuri, 26 Februarie : Demi- Vierges. •loui, 27 Februarie : Parisienne şi monologurl. Vineri, 28 Februarie, ultima reprezentaţie, Marcelle. Biletele se află de vinzare la Agenţia Teatrală, Hali de 1’Indipendace Boumaine. OFOMMAŢll Aflăm că d-nil Dim. I. Ghica, secretar general al ministerului de externe, şi Mişu, directorul diviziei politice de la acelaş minister, lucrează in fie-care dimineaţă cUe o oră cu d. Dim. Sturdza. Ce e mal mult, chiar: rezoluţiunile pe htrtiile mal importante le scrie însuşi d. Dim. Sturdza, iar d. C. Stoicescu se mulţumeşte numai a le semna. Acum patru zile d. Dim. Sturdza a redactat, fără ştirea nimănui, o notă circulară către reprezentanţii noştri a-creditaţl pe lîngă curţile din Viena, Berlin, Londra şi Borna, notă privitoare la Macedonia, pe care d. C. Stoicescu a trebuit s’o semneze, fără ai se da voie s’o citească. Ministrul domeniilor a creat un nofî post: pe acela de sub-inspedor silvic o-norific. Vroind să avanseze pe guardul general silvic din Craiova, d. Golgobeanu, şi neavînd postul prevăzut în budget, d. Aurelian i-a acordat numai gradul, pro honore, rămănînd ca să-I dea şi leafa pe viitorul an financiar. D. Golgobeanu, de şi primind numai salariul de guard general, se intitulează deja sub-inspedor onorific. Celebrul Săveanu continuă a persecuta pe d. dr. I. Munteanu, fostul prefect de Putna, chiar şi acum după ce l’a răsturnat din capul judeţului. Iată în ce consistă persecuţiile : încă din anul trecut, 1 Octombre, d. Munteanu a făcut, la primăria din Focşani, cerere de strămutarea domiciliului in acel oraş. In baza acestei declaraţii, perfect în regulă după legea electorală, fostul ispravnic a cerut apoi, în Ianuarie trecut, înscrierea sa în listele de alegători. Cererea, însă, a fost respinsă, pe motivul că declaraţia d-lul dr. Munteanu, de alegerea de domiciliu, nu a fost făcută în termenul legal de trei luni înainte de încheiarea listelor provizorii. Or, de la 1 Octombre şi pînă la 15 Ianuarie, termenul de afişarea listelor provizorii, sunt trei luni şi 15 zile. Săveanu îşi plăteşte ast-fel luxul de a nu înscrie în listele electorale pe d. dr. Munteanu şi continuă a’l persecuta chiar cînd nu mal are a face cu d-sa. D. N. Fleva şl-a anunţat întoarcerea în Capitală pe Joi. D. conte Angelo de Gubernatis a a-zistat erl la cursul de istorie naţională de la facultatea de litere, anul I. La finele cursului, d. Gubernatis a ţinut o mică cuvintare în franţuzeşte, a-sigurind auditoriul de simpatiile Italiei pentru realizarea aspiraţiunilor naţionale ale romînilor. Cuvîntarea a fost subliniată de aplau-sele entusiaste ale studenţilor. AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria vor pleca în curind la Coburg, de unde nu se vor întoarce pînă în ajunul serbătorilor Sf. Paşti. D. Bengescu, ministru plenipotenţiar al ţării la Bruxelles şi la Haga, a fost invitat telegrafic să plece la Atena, în calitate de trimis extra-ordinar, spre a relua conducerea legaţiunel romtne. D. G. Mîrzescu, pentru a scăpa de interpelările ce ’I sunt adresate şi la care trebuie să răspundă, a fugit la Iaşi, sub pretextul că are de rezolvit chestia aducerel apel la liceul internat şi la universitate. «Bal silvic».—Inovaţia aceasta revine originalităţel inspectorului silvic al re-giunel Piteşti, d. Nicolae PopovicI, care, pentru a da mal multă strălucire acestei ingrate cariere, a holărît să_dea un «bal silvic». Dar balul ca balul. D. PopovicI a găsit, însă de cuviinţă să impună subal- ternilor d-sale birul forţat de 20 lei de persoană, sub forma amabilă de cotizaţie pentru bal. In acelaşi timp Ie-a dat ordin ca în ziua balului, să se afle negreşit la Piteşti. Vă puteţi închipui deranjament pe capul bieţilor şefi de ocoale silvice, nevoiţi să vină din creerul munţilor ca să facă distracţie d-lul inspector. Recomandăm d-lul Aurelian pe acest vesel bărbat. Daily Mail, într’o corespondenţă din Bucureşti, scrie că Romînia a început, cu o activitate febrilă, preparative, pentru a face faţă orl-cărel eventualităţi. Guvernul romîn se teme că Rusia, în caz de conflagraţiune generală, să nu useze de vechiul pretext de a protege populaţiunea creştină din Turcia şi în special pe cea din Dobrogea. Se ştie că imperiul de la Nord a avut în tot-d’a-una ochii ţintiţi asupra acestei provincii, care serveşte ca punct de trecere în Balcani. Construcţiunea podului de pe Dunăre, lîngă Cernavoda, permite Romîniel de a trimite repede trupe din Moldova şi Valachia in Dobrogea, pe care vastul port de la Constanţa o face uşor de a-părat şi de pe mare. Romînia posedă deja o puternică flotă de torpilori şi o nouă flotilă a fost comandată în Germania, zilele acestea. Colectiviştii din Galaţi, încă din Octombre 1895. s’art silit să facă revizor şcolar peste judeţul Covurluiă pe un oare care Dimitrie Cioceanu, directorul şcoalel No. 1 de băeţl din Galaţi. N’art putut, însă, isbuti atunci; fostul ministru, d. P. Poni, refuzlnd să asculte solicitările lor, a numit revizor pe d. N. Ionescu, institutor din Iaşi. Dar, de la venirea în capul ministerului instrucţiunel a d-lul G. Mîrzescu, colectiviştii din Galaţi, în special prefectul Zorilă şi deputatul grec d. Sechiaris, şi-art îndoit silinţele pentru căpătuirea d-lul Cioceanu. Se afirmă că zilele acestea d. N. Ionescu, actualul revizor, va fi scos şi înlocuit cu d. D. Cioceanu, căruia i se va da ast fel răsplata pentru numeroasele servicii făcute colectiviştilor în calitate de agent electoral al lor. In vederea eventualei numiri a d-lul D. Cioceanu, cinci institutori din Galaţi ne trimit o lungă scrisoare, în care ne arată că numirea d-lul Cioceanu ar produce o impresie deplorabilă printre dascălii locali, din cauză că acest domn nu e persoană calificată a ocupa postul de revizor şcolar. Scrisoarea mal adaogă că o asemenea numire nu s’ar putea face şi din următoarele condiţii: 1) d. D. Cioceanu a fost pedepsit cu censura de juriul de judecată instituit de liceul din Birlad în ziua de 22 Mal 1886 pentru abateri grave de la datoriile de institutor; 2) după art. 52 al a-celeiaşl legi, spre a fi cine-va numit revizor şcolar, trebue să fie absolvent al şcoalel normale de institutori şart absolvent a cel puţin 7 clase de licert. D. Cioceanu nu întruneşte nici una din aceste condiţii. Ne mărginim de ocamdată a semnala cele de mal sus atenţiei celor din ministerul instrucţiei. EDIŢIA * 3 a (Serviciul Agenţiei Romine) Petersburg, 24 Februarie . Tarul a primit în audienţă solemnă o ambasadă extraordinară persană, venită să notifice împăratului urcarea pe tron a Şahului. Ea a remis împăratului o scrisoare a Şahului şi cadouri consistind intr’o sabie antică preţioasă pentru Ţar şi un inel preţios pentru Ţarina. Petersburg, 24 Februarie. Colonelul Mollke a remis Ţarului o serisore a împăratului Wilhelm, cu fotografii repre-sintind remiterea solemnă a cravatelor drapelelor date gardel prusiene de către împăratul Nicolae. Paris, 24 Februarie. Consiliul municipal a ales ca preşedinte, pe d-nu Santon. radical, cu 40 voturi contra 29 acordate d-lul Navarre, socialist. Turburările din Orient Viena, 24 Februarie. Se afirmă în cercurile diplomatice că răspunsul Greciei la nota puterilor va fi urmat de negociărl. S’a aplanat oare cum ideia în privinţa măsurilor coercitive ce pînă acum se considerau ca iminente. Athena. 24 Februarie. După «Palingenesia», şeful bandelor macedonene a pus mina pe un post turc lîngă Kraina. Se desminte ştirea privitoare la nişte negociărl dintre Turcia şi Grecia. Canea, 24 Februarie, Creştinii au încercat să facă să sară în aer micul fort Keratidi. O parte a fortului s’a dărimat; trei nizaml au, fost omorîţl şi 9 răniţi. EGOUEi *** Comitetul central al Ligel Culturale roagă pe toţi d-nil şi pe doamnele cari s’afl înscris ca să participe la banchetul ce se dă Vineri seara, 28 Februarie, în onoarea distinsului filo-romîn contele Angelo de Gubernatis, să-şi retragă biletele de intrare de la secretariatul Ligel. *% D. Dim. Sturdza a fost primit ieri în audienţă de către M. Sa Regele. Prezidentul Senatului a expus M. Sale programul de lucrări al Academiei Romîne In cursul sesiunel ordinare, care se va deschide săptămîna viitoare. *** Ministrul .justiţiei, d. Ştefan Şendrea, a plecat la Iaşi. *** In urma strălucitului concurs ce a depus, d. Ioan Mitru a fost numit profesor de istorie la şcoala fiilor de militari din Iaşi. **» Ministerul de interne a înaintat consiliului de miniştri lucrările prin care se cere ca spitalul judeţean Pavel şi Ana Cris-tea să treacă de la judeţ la comuna Bacăfl. #** D. G. Costinescu a fost numit director al prefecturel de Bacărt, în locul d-lul Răzmeriţă, demisionat. *** Societatea Studenţilor în Farmacie va da, Sîmbâtâ 1 Martie, o serată dansantă In sala Htigo, pentru mărirea fondului bi-bliotecel. Serata va fi precedată de un concert. După cum suntem informaţi, membrii comitetului îşi daă toate silinţele ca reuşita seratei să fie complectă. *** Suntem rugaţi să comunicăm cum că «Societatea Veteranilor» acordă membrilor săi, după şease luni de la înscriere, medic, doctorii şi, în caz de deces, 300 de lei ajutor de Inmormtntare. «Societatea Veteranilor» e singura din Romînia care acordă aşa de mari avantaje. Sunt admişi funcţionari, pensionari şi orl-ce persoane de bună condiţiune. rnvKjasis DIN ŢARĂ ■OHM Inundări. — Toată Moldova aproape a suferit multe inundări, anul acesta, din cauza to-pirel zăpezel. Intre rîurile revărsate e şi rîul Bahlu),—şi anume in judeţul Iaşi, în mal multe locuri. Locul principal, însă, undo el a debordat, e şesul Bahluiulul, între CucutenI şi laşi. Comuuicaţiunea este foarte grea, mal multe poduri de pe şosea fiind rupte. Viol. — Ni se comunică din comuna Buco. veni, Ilfov, că în ziua de 20 curent, primarul acelei comune a surprins în pădurea Brinco-veneasca pe indivizii N. Ciufu şi N. D. Tănase pe cînd violaă cu forţa pe copilele Gherghiţa Gindacu şi Niţa Dragomir, ambele în virstă de cîte 13 ani. Cel doul indivizi aO fost arestaţi şi înaintaţi parchetului de Ilfov, iar copilele s'atl trimes d-lul medic legist pentru a le face constatarea legală. O crliusi mistei'ioasA.— O telegramă din Belciugatele ne anunţă că erl seară, d. Costache Ceoflan, mare proprietar din acea comună, pe cînd se întorcea din Bucureşti la ţară, descin-zlnd la gara Brăneştl, a fost împuşcat în trăsură, pe drumul ce duce Ia moşia sa. Moartea a fost instantanee Pînă acum nu s'a putut descoperi autorul a-cestel crime misterioase şi nici bănuell nu se pot pune pe nimeni. Parchetul fiind avizat, s’a transportat la localitate şi a început cercetările. Tllliiirle.— In ziua de 21 curent, zece ţigani din comuna Baldu Ştefaneştil din judeţul Ilfov, art eşit la drumul mare şi în dreptul cantonului eu No. 9 de pe linia BucureşlI-Că-lăraşl, întîlnind pe săteanulTudorache Ioniţă, din comuna Lipia Bajdan», care venea pe jos în Capitală, art năvălit cu toţii asupra lui, l’aă bătut în mod barbar şi i’art jefuit de tot ce avea asupra lui, furîndu-Işi o puşcă cu o ţeava. Primarul comunei Colentina a prins, chiar în ziua săvîrşirel acesta» tîlhăril, pe unul din ţigani, numit Simion Marin Şerban, şi în urma măsurilor de urmărire a ţi opt atl fost prinşi en. Toţi. borfaşi ordinari, a CI fost înaintaţi parchetu'ul de Ilfov, unde se instrueşte afacerea. DIN STREINA TA TE O nouă, descoperire care, de sigur, tre* bue relevată, ne-o aduc ziarele franceze din zilele acestea. Iată despre ce e vorba : d. Moureaux, în urma unei minuţioase lucrări, într’o călătorie făcută intr'adins în Rusia, a descoperit că suprafaţa globului unde atracţiunea magnetică este mal mare, se găseşte în guvernămintu! de Koursk, aproape de un obscur orăşel din districtul Obo-j iiie, numit Kotchekorka. Puterea atracţiunel în această localitate întrece cu mult pe a celor l’alte localităţi vecine şi chiar cele din regiunea polară, unde se credea că e considerabila. Cheltuelile de transport atî fost făcute de societatea geografică din Petersburg. D. Moureaux. în urma acestei însemnate descoperiri, h fost medaliat de societatea geografică din Petersburg, cu o medalie de aur ; iar guver-nămîntul rus i-a oferit ordinul Sfîntul Stanislas. Diaparlţlnnea unul actor Ia Paris — De opt zile, in lumea teatrelor din Paris nu se vorbeşte de cit de dispariţia unuia dintre actorii teatrului de bulevard, d. D., cu o reputaţie bine meritată, în virstă de 35 ani, şi locuind în strada Magneta. însurat de doul ani cu o feraee superba, artistul în chestiune ocupa o posiţiune admirabilă. In seara dispariţinnel, el părăsi domiciliul conjugal, spunind că se duce sâ-şl joace rolul pe care ’1 avea într’o piesă oare-care la teatru, dar nu se mal întoarse ; aşa că rolul fu luat, de nevoe, de un altul. D-na D. informlnd pe directorul scenei de această dispariţiune, imediat se înştiinţa comisariatul cuartierulul şi începură cercetările cari, pină acum, n’ati dat nici un rezultat satisfăcător pentru inconsolabila soţie. Mal la toţi directorii de scenă din Belgia, Germania, Rusia, etc. atî fost expediate telegrame, bănuindu-se a nu fi contructat un angajament la una din scenele acestor ţări. CAMERA Urmarea şedinţei de la 24 Februarie D. N. T. Popp propuneam amendament la alineatul a al articolului care spune ca să se Înlesnească vlnzarea de pămfnt cultivatorilor romlnl, cari n’art pămlnt şart afl mal puţin de 2 hectare, puţind cumpăra piuă la cel mult 5 hectare. D. C. C. Iarca propune următorul alineat la acelaş alineat al :TJu; «Se Înlesneşte cumpărarea de pămlnt cultivatorilor romlnl, cari art mal puţin de 5 hectare, din moşiile particulare care atl cel puţin 2.000 pogoane.» D. Preşedinte nu voeşte să-I acorde cu-vlntul, sub cuvlnt că amendamentul nu este susţinut de 5 d-nl deputaţi. D. C. C. Iarca, pe temeiul regulamentului Camerei, convinge pe d. preşedinte că n’are dreptul să-I refuze cuvîutul în dezvol-voltarea amendamentului şi îşi dezvolta a-mendamentul. D. Preşedinte 11 întrerupe din noii, spu-nlnd că discuţia generală este închisă. I). C. C. Iarca protestează In contra procedeului tiranic al d-lul preşedinte. D. Al. Djuvara propune un amendament care este ast-fel redijat: «Se institue pe lingă ministerul agrieul-turel, domeniului şi comerciulul o Casă Rurală cu scopul de a : a) Cumpăra de la particulari safl licitaţii moşii mal mari de 1000 pogoane Întindere şi a le vinde În loturi de cîte 5 hectare cetăţenilor romlnl cari n’aft pămlnt şi cari vor vărsa la Început a doua zecea parte din va-luarea pămlntulul cumpărat.» Acest amendament, zice d. Djuvara, asigură pe de o parte libertatea ţăranului faţă de proprietar, iar pe de altă parte proprietarii nu vor mal fi siliţi de ţâraul ca să le vlndă pămlnt. S’a mal cerut In acest amendament un prim vărsămlnt, cit de mic ar fi el, aceasta pentru a încuraja pe oamenii harnici şi muncitori cari şi-aii agonisit ceva din munca lor, fapt care, în acelaş timp, este o garanţie şi pentru Casă, faţă cu persoana căreia i se încredinţează pâmîntul. Acest amendament lasă Casei Rurale libertatea de a cumpăra şi vinde pămîutul dud va voi şi cum va voi. D. Aurelian, răspunzînd, spune că propunerea d-lul Djuvara e mal radicală de cit a tutulor acelora cari art vorbit In dis-cuţiunea acestei legi. Ea este echivalentă cu cererea de respingere a legel. D-sa nu vede argumente nici pentru limita Intinderel la 1000 de pogoane a moşiilor ce trebuesc cumpărate şi nici pentru separarea sistematică a ţăranului de proprietar, la care conchide propunerea d-lul Djuvara. Terminînd, d. Aurelian spune că dacă s’ar primi acest amendament, ar fi să se respingă legea cu totul, şi mal bine vreafl să-mi respingeţi legea, de clisă primiţi amendamentul propus de d. Djuvara. D. G. Dom. Teodorescu propune un a-mendament prin care limitează proprietatea mijlocie la 200 hectare şi Casa Rurală să nu se poată atinge de această proprietate. Şedinţa se suspendă la orele 4 fără un sfert pentru ca amendamentele să fie discutate In comitetul delageţilor. Şedinţa se redeschide la orele 5. Amendamentul d-lul Misir a fost admis. Partea Iutii a amendamentului d-lul Djuvara, relativ la cumpărarea de către Stat a moşiilor mal mari de 1000 pogoane a fost respins, iar partea a doua s'a rezervat a se discuta la art. 25. D. Preşedinte: Pun la vot amendamentul d-lul Djuvara. Toci.—Cu bile, cu bile. Se face un adevărat scandal in Cameră. Unii vociferează şi strigă să se facă votarea cu bile, alţii se opun. Preşediutele în zadar agită clopoţelul. D. Djuvara declară că Îşi retrage amendamentul şi spune în acelaş timp că dacă l’a propus n’a avut de loc intenţiunea ca cu oeaziunea votărel lui să se numere opozanţii din Cameră. Iarăşi vociferări şi scandaluri Iu incintă. D. Politimos adresîndu-se d-lul Djuvara: Vrei să intri în minister. Toate cele-l’alte amendamente art fost respinse. Articolele 2 şi 3 se votează fără discuţi une. La orele 4, d. G. Scorţescu cere ca In consiliul de administraţie al casei rurale să se aleagă 2 deputaţi şi 2 senatori. D. C. PopovicI. Ett ca socialist sunt de părere ca în consiliul de adminislraţiune al casei rurale să figureze şi 2 ţărani, împroprietăriţi după legea de la 1864. şi propun un amendament In acest se is. D. Pană Ilueseu cere ca guvernul să nu aibă representanţl In consiliul de administraţie. D. Buescu vorbeşte în mijlocul ilarităţeî şi a aplauselor ironice ale Adunărel. D. Delimarcu întrerupe pe «orator» zi-cîudu-I că bate cîmpil. Camera întreagă izbucneşte în hohote de rls. Cu tot scandalul d. Buescu nu renunţă la cuvlnt şi continuă cuvîntarea în mijlocul hohotelor de rîs. Scandal La un moment dat d. Buescu apostrofează pe d. Delimarcu, care I răspunde pe acelaş ton. Ambii deputaţi se înfurie şi vociferează unul în contra celui l'alt. Cu multă greutate şi după ce a trintit de mal mal multe ori cu clopotul de pupitru, d. preşedinte a reuşit să facă linişte. Toate amendamentele se resping şi articolul 4 se votează cum a fost redactat. Articolele 5—7 se votează fără discuţiune. D. Ciocazan propune la art. 8 ca ofiţerii pensionari să poată cumpăra pămînturl prin Casa Rurală ca şi ţăranii. D. Dobrescu-Argeş cere să se adaoge la acest articol ca la cumpărare de pămînt să se fixeze izlazul comun la un sfert de hectar de fie-care cumpărător. D. C. I. Brătianu propune un amendament prin care ţăranii să poată cumpăra moşii de la licitaţiunile publice. D. V. Lascăr declară că guvernul este de aceeaşi părere cu acea a d-lul Brătianu şi promite că miine va veni cu un articol care să reguleze această eestiune. Comitetul delegaţilor respinge toate a-mendamentele propuse şi articolul 8 se votează cum fusese redactat. D. Iancovescu propune la art. 9 ca să se adauge la alineatul 1 cuvintele: fără prejudiciul pedepselor prevăzute în codul penal şi să se oblige Casa rurală de a lua act de ameninţările de lovire, de samsar-lîcurl şi altele. In urma explicaţiunilor date de d. ministru de interne, comitetul delegaţilor respinge amendamentul şi articolul se votează. - I' .’ -«* ridică la orele 6. www.dacoromanica.ro EPOCA t Şedinţa de la 25 Februarie Şedinţa se deschide la ora 1.45 Presidează d. D. Giani. Presenţl 96 deputaţi. I). Delimarcu roagă pe d. ministru al finanţelor să intre In legalitate In ceea ce priveşte dreptul de pensiune al funcţionarilor telegrafo-poştall. D. G. Cantacuzino, ministru de finanţe, răspunde că In adevăr art. 29 din legea te-legrato-poştnlă asimilează pe funcţionari! telegrafo-poştall eu militarii din punctul de vedere al dreptului de pensiune ; vărsările Insă a reţinerilor se fac la casa pensiunilor civile şi regularea drepturilor de pensiune se fac de aceeaşi casă. In legea această există o anomalie care durează de mal mult timp. ^Incidentul se Închide. D. Scorţescu întreabă pe d. ministru de interne asupra măsurilor pe cari le-a luat faţă cu inundaţiunile pe cari rlul Prut le face In fie-care an. Anul acesta bucăţi mari de pămlnt sunt rupte de ape din teritoriul ţării şi duse pe malul Basarabiei; sunt sate cari sunt ameninţate să fie luate de ape şi alipite Basarabiei. ; D. V. Lascar, ministru de interne, răspunde că Încă de la Început a luat măsuri în această privinţă şi că actualmente sunt mal mulţi ingineri la faţa locului. Se intră în ordinea zilei şi se ia In continuare discuţiunea pe articole a proiectului de lege pentru înfiinţarea Casei Rurale. D. Stolojan, raportor, dă citire art. 10. D. Scorţescu propune un amendament în sensul ca sătenii să aibă iniţiativa în cererile de cumpărări de pămlnt faţă cu Casa Rurală. MM. LL. Regele Carol şl Regina Klisnbeta vor pleca, fu curtiul, la Abazzia, unde vor r&mincn timp de cfte-va săptămfnî. Erl, la 2 ore p. m., princesa Maria Cuza şi mama sa—princesa Adela Moruzi—au fost primite în audienţă de către AA. LL. RR. principele Ferdinand şi principesa Maria, la palatul de la Cotrocenl. Aflăm că d. P. Grădişteanu va da, în şedinţa de Joul a Senatului, un asalt desperat in contra guvernului. D-sa va interpela pe guvern asupra următoarelor cestiunl: 1) Arma Mannlieher este ciomag, baston, safl puşcă ? D. general Berendetfl e continuarea d-lul general Budişteanu? 2) Ce se face cu proectul de reformă a Invăţămîntulul ? D. Gh. Mirzescu este continuarea d-lul P. Poni? Prin această interpelare scopul d-lul P. Grădişteanu este ca să pună în contrazicere şi în încurcătură pe guvern şi să’l silească să facă declaraţii leale de supunere necondiţionată direcţiunel politice ce i-o va indica d. Dim. Sturdza. Alt-fel, d. Grădişteanu va propune o moţiune de blam în contra guvernului. Le Temps, într’un articol asupra a-facerilor cretane, după ce sfătuieşte pe Grecia la moderaţiune, recomandîndu-l cea mai mare prudenţă, ii aminteşte precedentul Rumeliei Orientale, care s’a anexat în mod pacinic la Bulgaria printr’un simplu vot al Adunărel acestei provincii. Articolul acesta semnificativ al oficiosului guvernului france« dă ast-fel a înţelege Greciei, că odată autonomia Cretei proclamată şi recunoscută de puteri, această provincie poate uza de acelaşi procedeu ca şi Bumelia Orientală, pen-■ tru a se anexa la Grecia. D. G. Mirzescu, ministrul instrucţiei, care fugise la Iaşi de frica interpelărilor ce i s’aă adresat la Cameră, a fost chiemat telegrafic în Capitală. Telegrama de chiemare este semnală de primul ministru, d. Aureliau. Cu toată dorinţa ce avea de a mal prelungi vilegiatura sa la Iaşi, d. Mirzescu a fost nevoit să se reîntoarcă azi dimineaţă la postul său. Prin cercurile sturdziste se vorbeşte că d. Al. Djuvara va da un noQ atac în contra guvernului la discuţia articolului 25 din legea asupra Casei Rurale. Ştirea dală de «Epoca» despre demisia din armată a d-lul general Budişteanu se confirma. «Liberalul» de aseară o anunţă. Generalul Budişteanu şi-a dat demisia pe ziua de 1 Aprilie, cerînd tot odată regularea drepturilor sale la pensie. In curînd va avea Ioc, la Iaşi, o mare întrunire de protestare a profesorilor universitari, în potriva legel de agregaţi a d-lul Mârzescu. Se va cere ministrului instrucţiei să prezinte proiectul general pentru învă-ţămîntul superior şi să retragă legea a-gregaţilor. Corespondentul nostru din Iaşi ne a-sigură că d. Mârzescu va fi atacat cu violenţa chiar de unii dintre liberali. Azi dimineaţă s’a ţinut la ministerul de interne un consilia de miniştri. Şeful efectiv al colectivităţii n’a fost invitat a prezida acest consilia. Camerile de Comerţ din ţară sunt convocate pe raîine în adunare generală. Răscoala de la Tudora O încercare de răscoală a avut loc, In comuna Tudora, judeţul Botoşani. Perceptorul comunal, Mihail Roşcănescu, a fost ucis de către locuitorii salului, In ziua de 19 a curentei. Populaţiunea Intregel comuni este In agitaţiune. Şeful parchetului din Botoşani, d. Moisiu, Împreună cu judecătorul de instrucţie, d. Niculescu, şi un escadron de călăraşi, plecaţi la faţa locului, numai cu mare greutate afl putut restabili liniştea. S’afl făcut numeroase arestări. * * * Iată împrejurările iu care s’a produs răscoala şi mal apoi omorul perceptorului Roşcănescu. Miercuri, 19 Februarie, sub-prefectul plă-şel, d. Miclescu, dueîndu-se lu inspecţie în comuna Tudora, a fost lnttmpinat de mal mulţi ţărani, cari i-aQ reclamat In contra primarului, dar mal cu seamă Iu contra perceptorului. In plîngerea lor, sătenii afl arătat subprefectului cit de barbar se poartă Roşcănescu cu dlnşil In împlinirea birurilor. Sub-prefectul, nedîndu-le nici un răspuns, ţăranii s’afl hotărlt sft-şl facă dreptate singuri. Spre seara aceleiaşi zile, pe cînd primarul, şeful de garnizoană şi perceptorul Roşcănescu se afiafl în faţa circiumei din sat, un grup de ţărani îl înconjoară. Primarul şi şeful de garnizoană reuşesc să fugă; Roşcănescu, Insă, comite imprudenţa de a se refugia în circiumă. Patru dintre ţărani se reped In lăuntru după perceptor, pe cînd alţii păzeafl afară. Lupta a fost desperată. Ţăranii erafl înarmaţi cu ciomege. Roşcănescu a primit numeroase lovituri în cap, în urma cărora a sucombat. Detalifl curios : în acea zi, nici evreul proprietar al circiumei, nici nevasta, nici copil lui nu erafl acasă. Tot în comuna Tudora s’a petrecut, acum trei ani, un fapt analog : primarul satului, Vasile a Mariucăl, a fost ucis de către ţărani. Cadavrul săfl, desbrăcat pînă lajpieîe, a fost spînzurat de un copac, în faţa primăriei, şi păzit de către asasini ptnă la sosirea forţei publice. * * * Din cercetările urmate, reiese că Roşcănescu, victima furiei ţărăneşti de astă dată, a fost instigatorul omorului de acum trei ani al primarului. Asasini), în număr de patru, sunt ţăranii Neculal Nohoiu, Dumitru N. Covrig, Constantin Poteraş şi Ion Mitran. Un detaşament de călăraşi a fost lăsat In comună pentru menţinerea ordine!. ORIENTUL IN PERICOL Nota Greciei.—Atitudinea puterilor. — Mobilizarea Turciei. — Declaraţia Regelui George. Vota Greciei Atena, 24 Februarie. Grecia va telegrafia, la amiazl răspunsul său reprezentanţilor săi în străinătate şi va remite cîte o copie reprezentanţilor puterilor străine. Atena, 24 Februarie. După amiazl, nu sa cunoştea încă în mod oficial textul exact al răspunsului Greciei. Se acigoră că răspunsul conţine punctele următoare : Conform dorinţelor puterilor, Grecia a sfătuit pe cretanl să primească nişte reforme, pe care musulmanii le-afl făcut cu neputinţă. Grecia a fost silită să inter-vie cu ocazia ultimelor turburărl pentru a protege pe cretani, cari formează un popor frate. Autonomia nu constitue o soluţiune; ea ar trebui să fie primită mal întî! de cretanl, dar aceştia o resping. Rechemarea liotei şi a trapelor elenlce ar da Neiunalul iiuor excese noul,în ţaţa cărora poporul grec nn ar putea să rămîie nepăsător. Paris, 24 Februarie. Petit Temps publică o analisă a răspunsului Greciei adresat puterilor. Guvernul grec declara că u’a retras trupele sale din insula Creta, pentru că se teme de o reînoire a turburărdor ce aii motivat trimeterea corpului expediţionar elen. Grecia e gata să facă posibilă puterilor, un examen nou al punctelor indicate în somaţiune, pentru a permite Greciei, fără a se depărta de principiile formulate, de a ţine seamă de dorinţele puterilor care se obligă de a îm-pedica Turcia de a trimete întăriri noul în Creta. Guvermd elen cere ca trupele greceşti să fie întrebuinţate ca şi acelea ale celor l’alte puteri, la restabilirea ordinei în Creta. In fine, cabinetul din Atena exprimă dorinţa ca puterile să găsească o combinaţie care să permită Cretenilor de a se pronunţa printr’un plebiscit. Presa din Atena aprobă acest răspuns fără rezervă. Atitudinea puterilor Viena, 24 Februarie. Se anunţă din Paris «Corespondenţei Politice» că în raporturile ce afl adresat guvernelor lor, amiralii afl cerut întăriri considerabile în cas de necesi- tatea deblocărel efective a porturilor Greciei şi Cretei. Paris, 24 Februarie. «Camera deputaţilor». D-nil Goblet şi Delafosse cer să interpeleze guvernul a-supra afacerilor cretane. D-nul Hanotaux cere amînarea interpelării. D-nul Mcline declară că guvernul nu va lua nici o decisiune însemnată fără a consulta Camera. Răspunsul Greciei nu se va cunoaşte de cit disearâ şi se va publica miine dimineaţă. Guvernul va trebui să cunoască in-tenţiunile puterilor.— Nota vorbeşte de mijloace coercitive, dar nu indică care sunt ac&ste mijloace. A lua o hotărire grăbită în asemenea materie, ar putea avea consecinţe de-.sastruoase (Aplause). Guvernul aie o datorie de îndeplinit, el va vorbi MercurI safl Joul (Aplause). Interpelarea s’a aminat pentru o dată nehotârită, cu 325 voturi contra 94. Canea, 24 Februarie. Amiralii au cerul guvernelor lor să trimeată 500 de oameni de trupe, pentru menţinerea ordinei în oraşele mari. Hobillsarea Turciei Constantinopo], 21- Februarie. In urma incidentului corăbiei italiene Simets, comandantul şef al forturilor Dardanelelor a fost suspendat din funcţiile sale pentru două luni. Constantinopol, 24 Februarie.'^ Pînă acum s’afl expediat din Asia mică la Salonic 30 batalioane de redifî. La graniţa grecească s’afl trimes 26 batalioane de linie şi 44 de redifî, cu cavalerie şi artilerie, adică un total de 55,000 de oameni. S’a început să se ia măsuri militare pentru a protege porturile Salonic, Ka-terina şi Prevesa. Ambasadorii se întrunesc în toate zilele. neclaratia Regelui George Roma, 24 Februarie. Tribuna publică un interwiew al corespondentului săfl la Atena cu Regele George. Acesta a declarat că e cu neputinţă Greciei de a prospera dacă nu obţine garanţie care să-i permită să se mişte în mod liber. Libertatea Cretei trebue proclamată printr’un plebiscit. Rară Uretanli votează tu eontra anexării, Greci# va retrage îudată trupele şl corăbiile sale. Atena, 24 Februarie. Hydra a primit ordin de a părăsi Creta pentru a se uni cu escadra de est, în apele insulei Skiathos. Inserţiuni şi Reclame (D. Caragial«, colaboratorul nostru, ne roagă să publicăm aci următoarea a doua notiţă In chestie personală. Se ştie că Redacţia nu răspunde de cele publicate sub această rubrică). EXCES DE ZEL Credeam că rindurile mele «Exces de onoare», publicate alaltăieri sub această rubrică, cu privire la nepotrivirea locului cu numele mefl Sn-tr’o notiţă din prefaţa «Discursurilor parlamentare» ale onor. d. Maioreseu, aveafi să râmănă cu totul lipsite de răsunet pînă la o a doua ediţie a acelor «Discursuri», ediţie în care speram că ilustrul orator îmi va şterge numele din coada celor mal târziu veniţi în «Junimea» literară. M’am înşelat însă Un domn Agop, afleat de sigur, printr’un exces de zel profesional, «se simte dator a interveni în chestie personală» prin «Era nouă» din Iaşi a d-lul P. Missir, foaie la care colaborează. D. Agop «interpretează cu multă bună voinţa sensul străvezia al rîndurilor mele» in câteva ale d-sale, pe cari le intitulează «Exces de ironie». Un bun avocat ştie provocă procese, nu numai înăsprind diferendurl materiale, ci şi iritănd slăbiciuni morale. Deocamdată însă, stimate domnule Agop, o să vă spun numai câteva cuvinte. In afară de orl-ce necazuri ale mele ori ale d-v., libere de orl-ce disciplină, există o regulă literară strictă : o enumerare raţională de persoane, cari afl colaborat la o lucrare ce a durat mal multă vreme, nu se poate face decât în trei feluri — ori in ordine alfabetică, ori după clasificare de merite, ori după ordine chronologicâ. In lista «Junimii» literare, dată do d. Maioreseu, numele nu sunt trecute in ordine alfabetică, şi Însuşi d-sa spune că nu sunt trecute nici după merit, ci dn,ia vechi iie—iată : «... Ceea mai t/iraiil vin Eminescu, SUvioT, Tasaa, G P-nu, Lu j.br:or, 13 Couto, T. Nlc», P. Ml8>ir, etc...eto,..* Care va să zică, stimate domnule Agop,— fiindcă aceştia veniţi mal tâ>ziti n’ati venit toţi grămadă de odată (ca să pot crede că, din grămadă, sunt număraţi după merii, şi, fireşte, in cjZu! acela, să n’am nimic de zis, căci nu poţi pretinde niminul să ’ţl scorde mal mult de cât crede el de cuviinţa), ci afl venit unul câle unul,—ar însemna, după notiţa onor. d. Maio-rescu, că efl am venit cel din urină. El! asta nu e adevărat. Şi D-v, stimate domnule Agop. puteţi întreba pe d. Petru Missir, colegul d-v., ca să vedeţi că ce vă spun e drept. Despre aceasta dar, cu tot excesul dv. de zel profesional, să nu mal vorbim amăadol. Dacă vreţi însă cu orl-ce preţ să staţi, nu ca avocat, ci personal, de vorbă cu mine, ori în ce pricină dintre noi amândoi, dacă gândiţi că e vreuna, sunt gaia să o fac ori când cu mare plăcere—cu o condiţie numai: precum eti spun cum mă chiamă pe de’ntregul, aşa să spuneţi şi dv. Dacă, ce ştifl! pe dv. v’o fi chemând Bedros, iar nu Agop, să spuneţi curat că sunteţi Bedros, pentru ca schimbul uostru să nu fie vreodată lovit de nulitate. Dv. sunteţi avocat, ştiţi ce va să zică asta. N’aş vrea să mă pomenesc că m’apucă Bedros după ce am plătit lui Agop, şi că sunt silit să Intru in forme şl cu Agop şi cu Bedros : nu sunt amator de aşa ceva; refuz categoric—mie nu'ml place ce vă place dv., stimate domnule Agop. I. L. CAXAGIALE AGENCE DES GRANDS MAGASINS DU L0UVRE DE PARIS Bucnres«*I,—2, Strada Nonă. 2.—Bucurescl DIN CA USA MĂB1BEI ŞI SCHIMBĂBEI LOCALULUI CE OCUPA pentru moment Agenţia a pus în vînzare Fără adaus de 25 °|0> şi cu preţurT reduse Toate Mărfurile şi Esantilonele ce posedă Este in interesul publicului şi clienţilor de a profita de acesta ocasiune adevărat avantagioasă. Vînzarea va dura patru săptănitul, cu începere de la 20 Februarie 1897. MUŞAMALE IMPERMEABILE CELE MAf EFTINE Vinde ca Specialitate Casă de Maşini Agricole şi Industriale Bucuresci, slr. Smârdan, 12 W Bulevardul Coza, 79 VV. OlddlltMBI Qraiova str. Cogălnicânu, 10 tSW jflARŢJ^OABU im Ţara noastră mîndrâ floare Din buchet împărătesc Cine o vede din popoare De ea grefl se desiipesc. Vin şi Regi, vin ş' împăraţi Vin la Prinţi bine ’narmaţî Toţi salută ’nainoraţi Şi cînd plec, plec disperaţi. Vine acum iar un Baron Să vă spue în gura mar* Să luaţi la Radivon Frumoasele Mărţişoare. D'aur şi Mărgăritare Cum le vezi inima’ţl sare Cu rubine adevărate De le vezi inima’ţl bate. Nu uitaţi adresa frate Radivon are de toate Cu preţuri mal moderate Să le vînză iar pe toate Preţul de la 1 lefl la 100 Iei bucata. Telefon B A DI VON 32 — Calea Victoriei,—32 Fumători! Cu hârtiele de ţigară: ItIZ-A15 A I>IE (bucata 25 b.) PAXAMA (bucata 20 bani) ( RKAmi ( < IO şi 5 b.) am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze ABADIE-Paris. Fumaţi-le cu încredere !! Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşificărel! Depozitul general CREANGA & Com. BUCUREŞTI. — Strada Pînzari, No. 10 si 12 N 8 MARTIŞOAKE DIARŢIŞOABE g M1RTISOABF w c$ N fifi 2 MARTISOABF £ H 6 H Sublime, f «căutătoare. Drăguţe şi plăcute, Floreria Dulcamara, A v i s w Se vinde cu g jTI 40 E.O Bucata de MADIPO Ltl lOlDU L0N(chi- fon) franţuzesc, de prima cualitate, indispensabil pentru orl-ce rufărie în familie. Conţinutul este de 30 metri garantaţi şi pentru înlesnire se poate vinde V2 safl */« de Bucată. A se adresa Marele Magasin „LA BALON" Slr. Carol. No. 72 (Colţul Marelui Hotel Dacia) ——■«nuri rgWBBBWaMBB——I BUHAI CERKEZ AVOCAT Brăila, Strada Ilegală N’o. 1. PAISTH 0 fai’mac*e de cuoopă- vSE y«y I rat safl de arendat; a-dresa farmacia Coleşiu, Focşani. cuuipak CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur. argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur, argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-uude. La cerere mă voifl prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vînzătorl. Bijouterie, Horologerie & Argintărie LEON WEIîijSBLrTH 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne şl nunţi Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasiuul med Sn tot-de auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase. MABŢIŞOABE cu pietre fine lucrate In aur, argint şi email, fasoanele cele mal noul PRETURI IEFTINE, NEÎNTRECUTE ŞI ELEGANTE Bogat asortiment în diferite argintării (Riolz) precum: SERVIOI DE MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU I)E CEAI. DE CAFEA etc. Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. iilare depou «Ie ceasornice de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse. Primeşte in schimb ori-ce obiecte uzate încercaţi şl vă veţi convinge de ieftină-_____tatoa preţurilor magazinului_ ?! Eliminarea Cărbunilor streinî! ? SISTEM SPECIAL DE ÎNCĂLZIRE CU PĂCURA Economie de 30 — 70°/o „întrebuinţarea păcurel combinată [cu aerul comprimat" Planuri şi instalaţiunl pentru cazane cu abur, cuptoare pentru fabrici de cărămidă, sticlărie, porţelan şi a. Sistem funcţioiiînd în fabrica de obiecte de metal JACQUE3 I. CATZ & C-ie. JACQF.S I. CATZ Inginer-industrial 11 bis. Slr. Regală.—Bucureşti. A V I S Avem onoare a aduce la cunoştinţa d-lor amatori, că de la Sf. Dumitru 1897, avem de Închiriat localul cafenelei şi partea din etagiul I-ifi şi al Il-lea care vine d’asupra cafenelei din palatul nostru, str. Doamnei No. 12. Pentru ori ce informaţiunl, a se adresa la Direcţiune în orele do biurofl, adică de la 10—12 a. m., şi de la 2—5 p. m., in fie care zi de lucru. Direcţiunea generală a Societăţii __________de asigurare «Naţionala». Aminei ii Moşia MărăcinenI Cârlăvoia din judeţul Buzăfl, Plasa Călnăulul, Ia 5 kilometre de oraşul Buzăfl, în întindere de 700 pogoane, toate cuitivabile, cu locuri de grădini, cu moară cu 8 pietre pe apa Buzăului, casă de locuit etc. este de dat în arendă de la 23 Aprilie 1898 pe un noii period de 5 ani. Doritorii se pot adresa în Bucureşti la Otelul mperial unde loe.ueşte proprietara, d-na Constanţa Th. Balş. 8, Lipscanî—Bucarest.—8, Lipscani Les Meiileurs Gants Francais Que l'on puisse pro dube ETE^TAILS modeles tont nouveam. Tulles et <3*r a zes pour Robes de Bals. SOULIEmg en Satin etenChevreau pour Bals MQUOHQIRiS en tous Ctenres. Le Simili-Brillant grand choix de bijouterie imitation. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA / MICI ANUNŢURI P?nX la 10 publicaţii 30 bani linia pentru fle-car? dată, (1 at la 10 în sua 20 b&nl linia. Spectacole Qpera Rotnlnă jen/rMl National. yeatru Hnga. Baluri mascate. Sala BforM. — Telegrama. — In curînl Ta sosi o trupă de balet compusă din 110 persoane. 30 dame ţi 86 bărbaţi. Ijfrettf Reyai Rotnin Cettar tSiăoli, Sala Brayadiru, In fie-care seară concert de orches-tră sub conducerea d-lul Peters. Vinerea concert Hlgh Life afe Na ţtonala. Orchestra Bublnţteln Închirieri şi arendări De Arendat. -Moşia Seaca, din judeţul Teleorman, lingă Turnu-Mflgurele, avînd suprafaţa de 6,200 pogoane, se dă cu arendă pe un period de 5 ani, începători dela 23 Aprilie 1898. Orl-oe informaţiunl se pot lua, fle de la D-nuI N. N. Ză-dăriceanu, domiciliat in Bucureşti, Oalea Victoriei No. 171, fle de la D-nul Ion Calinderu, strada Renaştere! No. 2, dela 9 — 12 ore dimineaţa, sad la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Ştirbey-Vodă No. 8, in orl-oe al do lucru de la 12—6 ore seara. De luciii rial Hotelul Buşteni din oătunul Buşteni lingă Siuaia se dă ou chirie pe termen de 5 ani, începători de la 28 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori ce in formaţiuni de Ia Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Stlrbey-Vodă No. 8 Bucureşti. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 191) LOTUS IACCOXJJOT MARCATOR! IMS FOC CAVALERII TE6RI CAPITOLUL I Ce a devenit Gilping ?— Lacerta gilpinensis.— Din iubire pentru ştiinţă. Lord Woangow.—Proiectele prinţului Westchine. Plecarea la Astra-kan.- Sosire mişcătoare. Tlnărul conte Olivier de Lauraguais d’Entraygues, bunul săft amic Dick, pionierul tufişurilor australiene, căpitanul Roşu, Luce şi suita lor sosise de o lună aproape lu Astrahan, precedaţi de prinţul Westchine, care pusese la dispoziţiunea lor unul din palatele sale. El se preparaţi să strărbată stepa Kirghizilor şi adesea ori In conver-saţiunile lor intime, văzîndu-se toţi răniţi, amicii de odinioară cn nouil amici, după atltea ostennll şi pericole suportate Împreună, regretaft cu toţii lipsa bravului Iohn Gilping, care făcuse servicii foarte inchlriere, în soseaua Jianu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru birjerle, lăptărle, tram-car, grădină de petreceri. Tramwalul Colţea ae va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea). Qrajdun de zid pentru 100 vite şl 10 camere ou săli, puţ în curte. A se adresa calea Dudeşltl. De închiriat 8unt de închiriat, ou începere de la 23 Aprilie 1897, în oătunul BUŞTENI, următoarele viile : VUla Leopold, VUla Antonia şl VUla Olga, Amatorii ae vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Şttrbel-Vodă No. 8, în orl-oe zi de lucru de la 12—6 ore seara, unde pot vedea planul fie-cărel Viile, cum şl orl-oe alte informaţlunL De» arendai, ohiar de pe acum moşia Talpa (Glavaofoc VI aţe a) întindere aproximativă 8500 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîfi arate ou sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strad» Lumini, Bucureşti. De arendat cu tnoepere chiar de acum moşia «ianca* din judeţul Brăila, în întindere de zeoo mii po >ane toate arabile, avînd două mii pogoane grîfi arate ou sămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Raohtiv an, avocat, strada rîntîne! 28, Bucureşti._____________________ VînzărI şi cumpărări De vlusare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi-gaia Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. De vtuuare lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după calitate, 66 şl 60 franci. A se adresa: fltr. Batiştel 15 Camere mobilate Motelul PleteI ISibcvcu- Vodă, lingă Cameră şl Tribunale* Cereri şi oferte de servicii. Un agTioultor care a absolvat Acadamla de agricultură, rorain, 82 ani. fi a stat ca econom 3 ani şi Jumătate la blu-rourlle contelui Estterhâzy, specialist în creşterea şl dresarea cailor, oaută un loc de agricultor safi administrator Oferte le rog sub Agricultor MlrcJa Iâsy (Strada Beulesou 5). mari In afacerea contelui d’Entraygues. Şi cu toate acestea, nu le zisese el oare, cînd II părăsi: — Cînd va suna ceasul dreptăţii fiţi, siguri că Iohn Gilping va fi cu voi! Jur că nu’ml voi ocupa scaunul med în Camera lorzilor de cit după ce voi asista la pedepsire trădătorului Ivanoviel. Intr’o seară pe clud erafi cu toţii reuniţi In consiliu, sub preşidenţia contelui Olivier In sala de recepţiune a palatului Westchine, tlnărul conte primi o telegramă pe care se grăbi să o comunice amicilor săi: «Sosesc cu Pacific. Semnat: Lord Woangow». O exploziune de bucurie făcu să răsune în timp de cite-va minute boitele sonore ale vechiului palat gotic, operă a foştilor şefi turcomanl, strămoşii prinţului Westchine, care guvernase Astrahanul sub do-minaţiunea tatară. Rămas singur In Australia, John Gilping sflrşise de a clasa, a eticheta, a cataloga cele trei colecţiunl: etnografică, mineralogică şi zoologică, pe care el le destina pentru British Museurn şi care însoţit de faimosul săli raport explicativ, In care se găsea şi un rezumat asupra originel raselor omeneşti, trebuia să asigure recunoştinţa Eu-gliteril şi un scaun în Camera lorzilor. înainte Insă de a închide lada sa pentru a o expedia cu cel d’întâifl vapor, el observase, cuprins de o mare durere, că îl lipsea un mic animal numit bogui-bogui de către indigeni şi căruia el II dăduse numele de «lacerta gilpinensis, de oare-ce el 11 descoperise pentru lntlia oară, şi care era un fel de şoplrlă cu un mic corn pe cap. Faimosul săă memoriii asupra originel omului, conceput după teoria lui Darvin, era bazat In mare parte pe acest animal, graţie căruia el era convins că va trece la posteritate. Informaţinnl utile L&pt&ria Arenda IfngX grădina Herăstrăfi, Lapte 1 baluri pentru an bonoraria modest. S. luroslav, Oalea Moşilor No. 90. Franţaiso diplome* decire letona partlculiferea- Ad. bure au du Journal. Firm© recomandabil© _________________Adrese_______________________ Advocaţi Hlhnll A. Rarhtlvana Advocat 28 Strada Frumoasă* D, A, 43, Floretei», avocat, strada Romană, 75 bis. G, Morţun, 8tr. Fundătura Leului, 2. Bibliografii Zilele acestea a apărut în editura llbr&ricd NoceeACoinp* o lucrare foarte interesantă pentru înv* ămîutul primar: Carie de citire pentru clana /! *« urbană *i a F-e* rurală, Cartea aceasta, fiind lucrată cu multă atenţiune şi cu totul In oonformitate cu noul program in vigoare, al şcoalelor primare, va umple o lacună sim ită de an! de zile în învă-ţămlnt, uşurind mult sarcina învăţătorului şt a institutorului. Această Carte de Citire, aprobată la concursul de cărţi didactice pentrn acest an şcolar şi oare conţine aproape 600 pagine şi peste 400 gravuri executate ou multă îngrijire în cunoscutul stabiliment de arte grafice I. V. 80CK0, este lucrarea D-lor SCRABA, 8T. NEGULESCU şi GR. THEO-DOSIU. Avi* celor interesaţi. O dată perdut, memoriul săft rămtnea fără bază, revoluliuuea ştiinţifică visată de el era distrusă împreună cu recompensele ce el era să obţină. El nu ezită multă vreme; trebuia să găsească cu orl-ce preţ o altă şoplrlă cu corn şi cum ea nu trăia de cit în regiunele sălbatice locuite de Nirbaşl, Gilping încălică pe Pacific şi plecă spre interior. Trei luni după aceia, el se Întorcea In Meibourne cu preţiosul săft animal dar după mari sacrificii. Prins de indigeni, el nu scăpă de cit prin minune de la moarte şi fu tatuat, de către tribul care’l făcuse prizonier, la nas, pe frunte şi pe bărbie; tn-schimb însă Gilping era mulţumit căci Îşi găsise şopîrla şi afară de aceasta putea să treacă şi drept «martir al şciinţil.» EI se grăbi de a face un supliment la memoriul săft în care istorisi luptele sale, munca ce desfăşurase, suferinţele ce Indurase şi expedia Iada cea preţioasă la Londra. Colecţiunile eraft admirabil făcute. întreaga Australie se afla acolo cu flora sa, cu fana sa, cu mineralogia sa şi mal mult de o sută de craniurl reprezint afl diferitele rase ale ţării. Nici o dată o lucrare aşa de complectă nu se făcuse asupra unei ţări. Englitera toată năvăli în British Museurn, drumurile de fer organizară trenuri de plăcere, meetingurl se ţinură In principalele oraşe ale Regatulul-Unil, pentru a vota mulţumiri martirului ştiinţei şi cînd să ştiu că Gilping termina faimosul săft raport prin aceste linii: ...«Şi autorul crede că guvernul Maiestăţii sale se va onora acordîndu-I titlu de pair drept recompensă naţională.» Se făcu atîta vtlvă în presă, însoţită de manifestaţiunile opiniunil publice, în cit lordul Palmerston, pentru a nu compromite partidul conservator, In alegerile cari urmat) pentru reînoirea Camerei Comunelor, 7 CASA DE SCHiMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCÎ Na. i> 3trsfta Lipsea» i Bf*. 5 Câmp ir i şi vin ca efecte publice şi face orî-c schimb de monezi. Canat pe ziua de 24 Februaria 1897 Cuine. Vi ud 4 ReaU Amortisabilfi. . 87 — 88 — 5 «/» » Amortizabilă. . . 99 •b 100 Obligat, de Stat (Cov. R.) . 102 102 t •/» x> Municipale din 1883 96 — 96 •/. i»;, » » » 189b 97 — 97 ’/« t •/, Scrisuri Funciar Rurale . 92 92 *u » » Urbane . 88 */- >8 *»/• » » » Iaşi , 84 85 Acţiuni Banc* Naţionali. 1810 - 1830 — » > Agricolă 212 — 217 — » Dacia Romînia «pig 450 — 460 — » S-tca Naţionaia vsig. 4-0 500 — S-taieade Co,istrucţina! . i#0 200 - Florid valoare Austriacă. * i. S 12 Mărci G armane .... t •i î 25 Dacuoto Francezo . . 100 — 101 — » R&liane. . . 89 — 93 — » robie hirtie . . 2 66 2 70 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinccti diu Franh-furt A. M. supuse spre semnare reginil decretul care numea pe domnul John Gilping baron, cu titlul de lord Woangow, pair de Australia. Sosirea Iul Gilping la Londra fu semnalul ovaţiunilor şi a discursurilor fără sflrşit. Lumea alerga spre a vedea tatuarele ce Gilping avea pe faţă;—societatea fabricanţilor de muştar al cărui preşedinte de onoare era prinţul de Galles II decernă o diplomă de membru şi fu admis chiar ca In o audienţă solemnă să primească felicitările Reginei. In fine săturat de onoruri şi de distinc-ţiunl In ţara sa, el avu încă gloria să primească marea medalie de aur a Societâţel de geografie din Paris. Gilping se glndi atunci la promisiunea ce făcuse amicilor săi. După clte-va zile acordate bucuriilor familiei, după ee constată că Jemmy, Fred, John William, Edward.Jack, Mina, Ann-Mary, Emina, Clara, Grace, Lis beth, Annie şi Lizzy Gilpiug crescuseră în timpul absenţei sale, el 11 puse să cînte in cor rugăciunile sale pe care el le însoţi cu clarineta şi după aceasta ii anunţă că pleacă cu David spre a scăpa pămlntul de un nofi Goliatli. Sosind la Paris, el află de la bătrînul marchiz d’Entraygues plecarea fiului săft la Astrakan şi numai de cît se puse In primul tren pentru Moscova, după ce trimise mal Intlifl depeşa deja cunoscută. (Va urma) ®e vînzare ran mare, situat pe calea Victoria No. 244, în colţ cu Clopotari Noul, In faţa noului bulevard, avînd 2 faţade. A se adresa la proprietar, d-1 Dem. Poiizu-Mieşuneseu, calea Victoria No. 185. 25 FcUruarJ® 18»7 Drî-oln© va tăi» aeert cnpoo «lin «EPOCA* «yi *1 va trimite, sniî II va preseota ia tfbr&rltle artUato mul Jos. are «Irept la anul diu premiile CD ft»KE'f(JKE KK-DDftE «lin listele respective. Cnpomtl acesta e valahii piu» la 28 Februarie «>ra 7 seara. Cititorii din provincie pot trimite coi. tul iu mărci paftale adftoglud porto. Premiile „EPOCEI*1 La Librăria OAROI SiflLLER Oalea Victoriei No. 68. In ioo *.e Narea Meiiade-HăduS**tetM M,f Amintiri asupra istorici regenorărel Horaîue, saft Evenimentele de la 1846. Un voiam mare de peste 800 pagini .... rllt.lt ter Fuyen, Unde duoe sooiaUrxnul. Jarnalul anul lucrător. Traducere de Al. A. C Bturdza ou o prefaţă de N. Filipescu - Filipemeu N., Albii şi Roşii - - . Negulescu PeCrur Polemice - • — PeiohologiA stilului 8.- 0.50 ViahuUi ASe*c,, Un an de luptă — Iubire ,poesiI.................. — Din goma vieţel (ediţia Graure) Zatnfîretscu Ouiliu Lame Nouă şl Lume Vechlă - Btăj&ăik JS, JP., Io an Vodă^ cel cumplit, volum Ilustrat introdus în şcoli. Copte Franpolm, Poveste tristă, reman traduo de D. Btăncescn -Michăiieseu &t, C,9 încercări orltioe asupra învăţămlntului nostru primar, ed. II Jjivescu B, loan, îngerii lui Rafael fantezie originală în versuri în 8 acte . hohmeyer Jff,, Un nofi mijloc pentra a preda eopUlor limba germană Jăoman i, N,% Poezii (ediţie populară) -ftadi* D, Rosetii, Epigrame . Sbotm //., Copilul Eylof (dramă în 8 acte) traduoere deT- Maioroscu -X!, IiragomirsHCrti* Critica ştiinţifică şi Eminesoa -...................... Batciilevcu XIarin. Religie şi ştiinţă -]RachcHu& Julmo Mirun, Sept Gontcs rouraaln* ...... Nicucescu si Hemeig noştri ...... 0.60 0.60 1.60 2.00 2.60 8.00 8.60 8.00 8.00 1.60 3.00 2.00 2.00 1.00 3.00 1.00 1.50 0.75 4.00 0.10 0.15 0. 70 1.00 1.00 1 80 1JJ0 1.00 1. tt 1.10 2 29 1.00 1.00 0.75 1.00 9.CC 1.00 0 A 1.60 ifiO librăria «îi% 2U3EIS20A (Oalea Victoriei 86) Th, Speranţă Homer întinerit • • 2.00 1.00 — Anecdote Populare (voi. I) 4.00 2.40 | La Librăria IO. IIALUAT, Bncureşti Radu D. Rosetli, Fără iubire, ediţia 1- lastrată 0 50 0.30 €■aleuăarul Familiei, ilustrat, 1897. - 1.- 0.65 JLiveHcu, Cerşetorul, draină-idilă originală * Floarea din FJrenze, comodie-i- 1.— 0 6» d!lă originală 1.— 0.65 Ne cu lai Inrya. Poesil (1890 —1803) -Stănceiscu Onm, Snoave. - 2.— 1.20 1.50 1 — Rătittlef*cu^Niger, Scriitori, cititori, critici ComlIcHcu. Conducerea şi întreţinerea 1.— o.c» marinelor de vapor .... Cootler /. Fenitnore, Ciorap-de-piple, 2.— 1.20 poveşti americane, I voi. in 4-o ilustrat. 5.- 8.- JLa iAhr&rîa, €. 8FETEA (8f. Gheorghe) Vatra9 anul I 24.00 12.00 — annl II 20.00 10.C0 Caragittle., Note şl Bchîţe- • Thvodorehotz G, Rspm,, Cronica din 2.00 1.00 Nfirnberg 1.50 0.78 Ftomarion, Urania • 1.00 0.50 Aveatitriera 9.00 1.00 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii ps cari le oferim cititorilor tEpoccî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate dllrect librăriilor a- IrăîKîe în josarl esiponsilni însoţite de preţ»! rcdîis cu care se oferă acele premii. Cea mal bună APĂ MINERALĂ PURGATIVĂ este aceea «le la : 1111A Z U -1 n ş i premiata cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d-niî medici. Efect prompt si sigur. Dosă mică, gust plăcut. Cereţi dar niiimii Apă mineral» de BIEA^U care se găseşte la toţi vînzătoril de APE MINERALE din Ţara. TURNATORIA DE FIER FABRICA ÂDOIiF SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 80 99 Depositul: Str. Dtamnei No, 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc: Sobe Meidlinger, parigîne, Sobe «Cornetul» I (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan | (interiorul zidit, peutru cărbuni), Maşine de bucate, Mobile «!© IIer, Încălziri centrale de orl-ce sis» I tem: aer cald, apă caldă şi de abur. BOL- Depozite în provincie: Iaşi. la d, JacquM Davidovid, strada j puşneanu 37; Craiova, la d. Fcirache Andrecscu. & Fiîstr. Lipscani. Higiena dinţilor şi a gnrei Medalie de aur, Vlena 1883; Medalie de argint, Bucureşti 1893; Medalie de bronz, Paris 1898-Antorisat de consiliul de higienă si salubritate publică. DENTALINA K.SE.VŢA pentru Gl'ltA ,1 PULBERE VEGETALA pentru DINXI ale dootornluî S. KONTA Sunt două dentifrice recunoscute in ţară şi in străinătate ca cele mal buue pentru conservarea diuţilor.curâţeniel şi higieneî gureî, dindu-I tot odată un miros plăcut. Preţul: Un flacon Dcntalină fr. 2,50 Pulbere do dinţi, fr. 2. Deposite: in Iaşi, la Farmacia Fraţi Konya; in Bucureşti, la Farmaciile F. W. Ziirner şi F. Bmss, la Drogueria I. Ovessa şi la Parfumeria „Stellla“. Societăţii de asigurare şi de reasigurare uni în vagoane complecte din porturile Romine la orl-ce staţiune de j Căi ferate din ţară Adresaţi-vă la Conipagnte de «toaca | Str. Isvor, 6. Bucurescî PAPIER FAYARD & BLAYN Mai mult de l/» de gecol sncee» proclamă superioritatea sa tn tratamentul de guturai, Irltaţiuuei peptului. Influenţa, dureri reuiuatiNinale; seriutituri, răni, v&ru&turi, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Se află in toate farmaciile Bucureşti. — Tipograf ÎTXIeuTeuter No. 3. —Bucureşti.