SERIA II.—ANTFL m, No. 385 Ediţia a treia MARŢI, 25 FEBRUARIE, 1837 NUMĂRUL 10 BANI A BON AMFJfTELE încep la 1 şi 15 ale fie-eărel luuî şi seplateso tot-d’a-una înainte In Bucureşti! la Casa Administraţiei In Judeţe şi streinătate prin mandate poştal» Un an tn ţara 30 lei; în streinătate 50 lei tuse luni ... 15 > > » 25 » rel luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢEI - No. 3. NUMĂRUL 10 BANÎ ANIJNCIIKILE In Bucureşti şi judeţe se primesc numai ,1a Administraţie Iu streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV....0.30 b. linia » » » III....2.— lei » » > » II....3.— » > Inserţiile şi reclamele 3 iei rîndul Un număr vechili 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEÎ Netrebnicia Parlamentului OrI-ce au făcut miniştrii, fie şi cele mal mari crime, Parlamentul săQ a tăcut, saQ a aprobat, sau chiar a fost complice. O singură dată n’a dovedit că cu adevărat re- Rellectînd asupra situaţiunil şi asupra grelelor încercări prin care de aproape un an şi jumătate tre* I prezintă ţara, că-I cunoaşte intere-ce tara, orl-oum al întoarce lucru- I sele şi poate să le apere. rile, tot la concluziunea aceasta ajungi : netrebnicia Parlamentului e de vină. O fi d. Sttirdza încăpăţînat şi răutăcios; o fi d. Stătescu un om plin de venin şi lipsit de orl-ce scrupul; o fi d. Aurelian mărginit şi d. Lascar mal mincinos de cît un şarlatan de bilei. Dacă am avea însă un Parlament serios, toate aceste defecte personale n’ar fi putut exercita nici o înrîurire asupra afacerilor publice, căci ar fi fost ţinute în l'rîu şi corectate. Strînsura însă, care umple cele două Corpuri legiuitoare, nu numai că n’a încercat măcar să împiedice ticăloşiile ministeriale, dar încă a contribuit prin atitudinea sa la să-vîrşirea lor. Să cercetăm puţin purtarea a-cestul Parlament de cînd are fiinţă şi pînă astăzi. Ca să-şi ispăşească greşelile din opoziţiune în chestiunea naţională, d. Dumitru Sturdza nu putea să nu rostească la Iaşi, faimosul discurs de scuze; afară numai dacă avea patriotismul să nu primească pre Netrebnicia aceasta a împins Parlamentul în cele mal llagrante con-tradicţiunl. După ce a primit drept bună purtarea d-lor Sturdza şi Stătescu în chestiunea mitropolitană, a ratificai apoi lucrarea cu toiul opusă a d-lul Aurelian în aceeaşi chestiune. După ce a aplaudat pe Budişteanu cînd acesta zicea că puşca noastră e un ciomag, a aplaudat şi pe Be-rendeiQ cînd a spus că arma romî-neascâ e una din cele mal bune din Europa. După ce a lăsat pe guvern să suprime consulatul romînesc din Bitolia, acum îl restabileşte. După ce a dezorganizat poliţia sătească prin reducerea jandarmeriei rurale, acum îl va spori numărul prin viitorul buget. Şi aşa mal departe. Nulitatea acestui Parlament nu e întrecută de cît de slugărnicia lui. După silita retragere a d-lul Sturdza şi formarea cabinetului Aurelian, s’ar fi putut zice că Parlamentul şi-a înţeles în sfîrşit greşe-lele şi vrea să înceapă o nouă viaţă; şedinţia consiliului, ci să lase sarcina I afară de puţini oameni de casă al aceasta altuia din partid, neangajat în aceasta chestiune, şi să se fi mulţumit din capul locului cu poziţiuuea pe care o are acum de preşedinte al Senatului şi şef efectiv al partidului. Neavînd atîta pa triotism, d. Sturdza trebuia să se execute şi parlamentul, venit mal tîrziQ, n’avea ce să zică Dar d. Sturdza nu s’a oprit aci. După spovedania de la Iaşi, d-sa a început o acţiune al căreia rezultat a fost dezbinarea comitetului naţional de peste munţi, faimoasa criză şi un scandal ale căruia urmări se simt şi pînă astăzi. Aceasta era deja esces de zel din partea înfocatului naţionalist şi Parlamentul putea să-l oprească, spu-nîndu-I că, dacă nu-I cere să cucerească Transilvania, nu-I poate permite să lucreze în defavorul Romî-nilor de acolo. Parlamentul liberal însă, deşi compus din naţionali patentaţi, n’a găsit de cuviinţă să intervie şi d. Sturdza şl-a dus pînă la capăt mişeleasca-I acţiune. Acelaşi Parlament de patrioţi a permis d-lul Sturdza să strice în cîte-va luni ceea ce se tăcuse în Macedonia în zeci de ani pe terenul învăţămintulul, să desfiinţeze consulatul de la Bitolia, să compromită chestiunea Episcopatului macedonean minţind ţara şifâcîndu-ne de rîsul lumii întregi cu înscenări caraghioase. Cu chestiunea mitropolitană, d. Sturdza a turburat ţara timp de şeapte luni de zile, creînd o situa-ţiune atît de gravă, în cît a fost nevoie de conlucrarea tuturor fruntaşilor ţării, fără deosebire de partid, spre a restabili ordinea şi a înlătura primejdia. Toată lumea s’a mişcat în acea vreme de tul burare, numai Parlamentul liberal nu s’a mişcat, ci a stat în cea mal complecta nepăsare. D. Stătescu a zdruncinat justiţia şi a compromis magistratura prin cea mal monstruoasă tăgadă de drep tate, iar Parlamentul a tăcut, ba şi-a dat concursul votînd legile personale propuse de veninosul ministru. D. Budişteanu a discreditat armamentul şi a oprit comande în semnate de material de răsboiQ, pierzînd un timp din cele mal preţioase, iar Parlamentul a aplaudat şi nici grijă n’a avut de interesele ţarii pe care pretinde că o reprezintă. fostului prim-ministru, imensa majoritate a unanimităţilor să dăduse trup şi suflet noului guvern şi mulţămea lui Dumnezeii că scăpase de urgia d-lul Sturdza. Schimbarea aceasta la faţă nu era însă productul deşteptării Parlamentului, ci al slugărniciei lui. D. Sturdza nu mal avea sacul cu grăunţe, prin urmare putea fi acuzat de toate relele pe care le făcuse, ba chiar şi de altele despre care nici cu spatele nu ştia. D. Aurelian avea bugetul în mină, d-sale deci se cuvenea ’ tot devotamentul. Dar plecarea d-lul Sturdza n’a fost de cît o fausse sortie; ieşit pe poarta preşedenţiel consiliului, retras pînă s’a potolit puţin fierberea spiritelor, d. Sturdza s’a întors pe portiţa preşedenţiel Senatului. Atîta a fost destul pentru ca unanimităţile să arate d-lul Aurelian dosul şi să devie mal stur-dziste de cît Sturdza însuşi. Adunătura aceasta, ocupînd Camera şi Senatul şi pretinzînd că reprezintă naţiunea, insultă ţara, care nu e nici netrebnica, nici zăpăcită, nici slugarnica. BIR PE FLORILE DE PE MORMINTE Ticăloşii cari asvirleail cu pietre în capul miniştrilor conservatori pentru că fixaseră prin lege maximul taxelor comunale; neruşinaţii cari revoltai! satele minţind că prin această lege — dovedită bună chiar de către el — se pune bir pe fete mari şi pe icoanele din biserică; mişeii cari făceai! apel la cele mal josnice sentimente ale poporului pentru a-1 rescula In contra guvernului care propusese legea minelor, lege pe temeiul căreia, ziceau el, aii să se scormonească, în creierul munţilor, mormintele unde zac oasele copiilor noştri, — colectiviştii, în fine, ai! decretat o laxă care se potriveşte Intru toate cu firea lor nelegiuită şi catilinară. Meritul acestei inovaţiunl îl are d. C. F. Robescu, primarul capitalei. Pentru a creea resurse cu care să ’şl poală îadopa Melissianil şi Cantuniaril, părintele vitreg al capitalei a impus o taxă pentru plantarea şi înfrumuseţarea mormintelor cu flori la cimitiriul Belu. Şi a nume: a) Pentru un loc pe veci, In întindere de 8 morminte, 10 lei pe an b) ► » 2 > 7 * c) ► r 1 * 8.50 d) rentru un loo închiriat de primărie pe sece ani, 2 * Aţi citit bine, oameni buni ? De azi Înainte, pentru trei fire de iarbă şi două rădăcini de catileluţă pe care le veţi planta pe mormlntul copilaşilor voştri, veţi avea de plătit d-lul C. F. Robescu doui piuă la zece lei pe an. Iar daca n’aveţl mijloace ca să plătiţi acest noii bir comunal, veţi fi osîndiţl să lăsaţi să crească bălăriile peste locul de veeiuică odihnă a părinţilor, a fraţilor, a soţilor sad a copiilor voştri 1 Iu schimbul acestei dureri, Insă, veţi avea o mlngliere : taxa e înfiinţată de «al noştri». CRIZĂ LATENTĂ Consfătuirea de I» d. Sturdza.— Planul f*turd-/.lţtll«r.—Svouurl de remanlare. — Campania deviaţilor. Consfătuirea de la d. Sturdza D. Dim. Sturdza a întrunit Simbătă seara la d-sa acasă pe d-nil O. Canla-cuzino, Ferechide, Stoicescu, Nacu şi Ionel Brătianu, ca să pună la cale o nouă lovitură ce urmează să se dea zilele acestea in contra guvernului. Consfătuirea a durat pînă după miezul nopţii ; d. Qogu Cantacuzino a fost văzut la ora 1 din noapte ieşind foarte radios din casa d-lui Dim. Sturdza. Despre această consfătuire n’a transpirat încă de cît atît, că d. Sturdza ţine să nu se pripească lucrurile pînă după plecarea din ţară a AA. LL. RR. Marele Duce şi Marea Ducesă de Hessa, adică pînă la finele săptămînel. Planul siurdziştilor Aflăm, însă, că, precum aurelianiştii au stabilit un plan spre a se menţine la putere pînă la toamnă,— decişi a suporta toate capriţiile d lut Sturdza pînă după închiderea Corpurilor Legiuitoare,—tot astfel şi sturdziştil aii stabilit următorul plan pentru zădărnicirea planurilor aurelianiste: D. Al. Djuvara va lua cuvîntul la discuţia pe articole a Casei Rurale şi va ataca pe d. P. S. Aurelian pe tema socialismului. Deschidem aici o paranteză ca să explicăm de ce d. Djuvara va acuza pe d. Aurelian că face socialism. Simbătă seara, d. P. S. Aurelian lu-înd cuvîntul ca să susţie Casa Rurală, a reprodus, fără să citeze pe autor, o frază, —pe care socialiştii o consideră de celebră, — rostită la Carmaux de către deputatul socialist Jaures, anume: — Secolul viitor se va deschide prin socializarea industriei ; industria va fi a muncitorilor industriali, etc. D. P. S. Aurelian a şterpelit sau şi-a însuşit mai multe pasagii din discursul lui Jaures, declarînd cu emfază că în secolul viitor Romînia industrială va fi a muncitorilor, iar nu a capitaliştilor sau a societăţilor. Acest lucru va fi relevat şi combătut de d. Al. Djuvara la discuţia vr’unui articol şi va propune un amendament fără rost, numai ca să silească pe d. Aurelian să pună cestiunea ministerială. La Senat se va face acelaşi lucru din partea d-lui Mişu Schina cm proiectul modificător al legel drumurilor de fer din iniţiativă particulară. Svonurl de remaniare In ori ce caz, situaţia trebuie să se lămurească pînă la finele septămineî. SturdiştH ştiu bine că nu mai au vreme de gîndit şi că o acţiune cît mai neîn-tîrziată se impune din partea lor în contra guvernului. D-nii Ferechide şi Nacu lucrează pe de allă parte ca să determine pe d. Aurelian să facă o remaniare ministerială ; căci în cazul acesta va fi lăsat să mai stea la putere pînă la toamnă. Şi svonurile de remaniare persistă încă; ba unit pretind că d. Aurelian ar fi dispus a face peste cîte-va zile o remaniare radicală cu condiţie, însă, ca să intre în minister şi d. Dim. Sturdza, luînd portofoliul externelor. Campania lleviştilor Fleviştii s’aii întrunit Simbătă seara la d. Dim. Apostol. Ei sunt siguri că d. Dim. Sturdza va veni în curînd la putere şi, în vederea aceasta, au şi decis deja să Înceapă Duminica viitoare, prin o întrunire publică şi o manifestaţie populară înaintea clubului liberal-democrat,—campania anti-sturdzistă. Fleviştii s’aii înţeles ca să pună campania pe tema cestiunei naţionale şi să trateze, pe d. Dim. Sturdza ca pe ro- mînesc, care, în caz de conflagraţie europeană, va fi in stare să compromită interesele cele mai vitale ale Romîniei. TRIBUNA POLITICA S’a inaugurat o nouă stare de lucruri în regimul colectivist. Guvernul Aurelian va fi epitropisit de d. Sturdza. Colectiviştii aşteaptă mari minuni de la aceasta combinaţie. D. Sturdza, zic el, ne-a băgat într’o sumă de boclucurl cit a guvernat singur. Acum, neavînd in mină puterea ezecutivă, trebuind să se servească de alţii, va găsi o piedică la relele sale apucături. Pe de altă parte, d. Aurelian e om bun şi împăciuitor, dar nu ’1 prea duce capul la cîrmuirea afacerilor publice ; avînd ca inspirator pe d. Sturdza, guvernul va face minuni. Din nenorocire pentru colectivişti, socoteala poate eşi pe dos. Caracteristica guvernului Sturdza a fost răutatea, o răutate fără de margini. Caracteristica guvernului Aurelian, cit n’a avut epitrop, a fost neputinţa. Prin dualizmul inaugurat acum, se combină deci răutatea şi neputinţa colectivistă. Ce poate eşi din această împărechere? Nimic bun pentru ţară, asta e sigur ; dar va mal rezulta şi scurtarea regimului colectivist. Fie-care din cele două mari defecte ale colectivităţii, lucrind în parte, a zdruncinat şi a uzat regimul; amîndouă unite, îl vor trlnti în scurtă vreme. TRIBUNA LITERARA BADEA HUŞTIULUC Chip şi graiîi din.... |Ve*eU gr&îMnH, Ca pomi roditori Şi mindri fcoiorl. EFECTIV-DETEGTIV De astă dată, situaţia — vorba Voinţei Naţionale — s’a lămurit. Nu e vorbă, s’a mal lămurit ea, situaţia, şi cînd a eşit d. Fleva din minister; şi cînd s’a izgonit mitropolitul; şi cînd s’a retras formaţiunea precedentă; şi cînd a revenit mitropolitul; şi, în fine, cînd s’au produs cele 112 voturi contra celor 4. Dar aceste lămuriri erai mal mult sau mal puţin încurcate. Azi, însă, situaţia e cu totul limpede. D. Sturdza, ales preşedinte al Senatului şi confirmat, pentru un nou period, în demnitatea de şei efectiv al partidului, va îndruma colectivitatea, cu destoinicia’! cunoscută, iar pe făgaşul pe care a mers pînă cînd, tot pentru lămurirea situaţiei, a trebuit să se retragă şi să cedeze locul provizoratului Lascar-Aurelian. Fiind-că, însă, şeful guvernului nu e, de o cam dată, şi şeful partidului, o să fie dificultate la început — dar numai la început ; d. Aurelian va trebui să ia ordine, în fiecare dimineaţă, de la d. Sturdza în privinţa mersului general al trebilor, iar miniştrii de resort vor cere, de două ori pe săptămînă, avizul samsarilor asupra modulul de a rezolva daraverile angajate. De aci în colo, lucrurile vor merge ca pe rotile cită vreme se vor observa strict condiţiile impuse de comanditarul firmei. Cînd se va întîmpla—daca se va întîm-pla — ca d. Aurelian să iasă din vorba d-lul Sturdza, sau ca vre-unul din miniştri să calce învoiala făcută cu telaliî, atunci şeful partidului va alunga frumuşel — şi prin bună înţelegere, poate — pe şeful guvernului, samsarii d-lul Sturdza vor lua locul figurinelor care împodobesc banca ministerială, şi — situaţia iar se va lămuri. Va să zică, azi stăm aşa: d. Aurelian, şeful guvernului, este pus sub urmărirea d-lul Sturdza, care, ca şef efectiv al partidului, este, de fapt, detf.-ctivul guvernului — situaţia e, deci, lămurită. Cită vreme aurelianiştii vor reuşi să zădărnicească urmăririle detectivului, vor păstra puterea; îndată ce, mirosiţi de copoiul partidului, vor cădea în cursă — situaţia... se va lămuri. Şi aşa, din lămurire in lămurire—numai de n’aşl vorbi înt’un ceas rău!—o să ajungem, ca în Scrisoarea P erdutâ, de n’o să mal ştie colectivistul cu cine să voteze. Dar, cel puţin, atunci, încurcătura are să fie într’adevâr lămurită. Yvann. (Urmare şi fine). Fusese Badea Ion Chivu—cum mi-a spu-s’o apoi şi alţi oameni,—gospodar Î11 satul Costişa, de pe malul drept al Sucevei şi dacă n’a fi fost el poate fruntaş Î11 satul lui, dar om de omenie se vede că era, căci Îl alesese sătenii Într’o vreme pănă şi vornic. Ai! trecut Insă mulţi ani de atuncea. căci asta s’a întîmplat Încă pe vremea, cînd s’afi iucuibat cel dintâi jidovi pe locurile a-celea. Se oploşise adică juplnul David din ţara ungurească ca arendaş la moşiile fondului, şi n’a fost trecut nici doar trei ani, că a şi pus, nu scit! cum satele şi oamenii din prejur la jugul lui. Lipitoare straşnică pe capul bieţilor Român!, că li sugea stn-gele din trup şi măduva din oase, nu altceva. Mandatarul ţinutului, Lefi fără milă şi frate de cruce cu ovreiul, Îşi daă mina unde puteati să robească pe oameni cu muncă şi să-I aducă la sapă de lemn. Şi mandatarul—ca să vă spun—era un fel de mare ispravnic, cum se obiclnuia pe vremea cînd săraca Bucovină era numărată ca ţinut al Galiţiel. Era un fel de stăpîn pe viaţă şi pe moarte şi jidovul hâtru sta ca satana la spatele lui şi,!! făcea sumeţululleh toate gusturile care ’şl făcea iarăşi cu mlinele lehulul toate trebile la moşiile sale. Şi s’a întîmplat într’un timp că pîngăririle mandatarului şi sehinguirile jidovului să pătrundă pînă la urechile împărăţiei,in cita venit comisie mare la faţa locului şi a cercetat lucrurile. Cel cari dusese chinul cel mal mare nici nu visaă că dreptate putea să le vie şi lor acuma, şi între dlnşil şi gospodarul Ion Chivu. Trăgeau la greii şi greul cu nevoia ÎI trăgea pe dlnşil şi numai Dumnezeii sfîntul ştia de amarul lor. Din belşugul ce-1 avusese badea Vasile de la tată-sâii, ajunsese numai cu clte-va prăjini de loc. casa risipită, ocolul fără vite, femeea moartă de sclrbă şi un biet flăcăii, pe care i-1 luase mal tîrzivl la catane, unde in urmă a şi murit. Ca să-şi mal vadă de traiul săli, şi cum gospodărie nu mal avea, sărmanul Chivu se dăduse la pescărie prin apa Sucevei, căci se megieşia casa şi loeuşorul rămas chiar drept cu prundul mare. Şi cînd pescuia aşa ziua cu undiţa şi năvodul sat! seara cu ţeapa şi făclia, pareă-şl mal uita prigonitul om de amar şi necaz. Şi era Într’o zi de vară —tocmai pe vremea cînd se spărsese fundul isprăvilor lui David şi a mandatarului — că s’a făcut nu ştiă cum sa se afle badea Ion Chivu pe cela-l’alt mal al Sucevei, unde prinsese nişte peşte. Şi iată că se ivesc in zare ctte-va trăsuri cu cal de cel împărăteşti, în care şedeafi comisarii cu cercetarea, fie-care cu clte un jandarm În capră iar la coadă o cărucioară cu mandatarul şi alţi doui Ieşi pospoliţl, tus trei cu ochii holbiţl de spaima pedepsei pentru nelegiuirile făcute. Şi treceau pe rînd vadul Sucevei tocmai În faţa lui Chivu, ce sta cu pălăria în mină încliinlnduse înaintea domuiîor. N’aă prins el însă bine să străbată apa că s’a zărit în urma lor şi o matahală călare pe un butanaş de cal sur, care clnd s’a văzut la marginea apel nu ştia cum s’a nărăvit şi svirlind năprasnic pe călăreţ de bolovanii prundului a rupt-o ia fugă înapoi spre drumul Te-reblecel. Era arendaşul David ce venia lu goană pe urma domnilor, dar era şi val acum de ciolanele lui, că gemea şi se văicărea de-ţl era milă şi cu glas pllngacitt s'a întors către badea Chivu, — căci după calul săâ degiaba era să se întoarcă, doar colbul depărtat ii mal pomenea de urmă, — şi-I zise: «Bade Ioane, bade Ioane, fă-ţl milă şi pomană şi mă trece peste apă, dar degrabă bade Ioane şi pe unde-I mal aproape, să ajung pe domnii cel, că vine pacoste mare pe cap al meQ, val şi gbevalt!» «Da ce-I juplne?—ce a dat pesle d-ta? ce al cu Nemţii de la stăplDire, de fugi fără suflet după dlnşil? Doar nu ţi-afi mîucat a-verile nici nu ţi-ail luat jupîneasa!» «Lasă vorba, bade Ioane şi du-mâ peste apă, că musai să fiQ Înaintea lor la Fra-tâuţul vechia, alt-lel are să fie capores cu mine!» Şi s’a plecat ţăranul ascultător şi supus ca “in tot-d’a-una Înaintea arendaşululjidov, l’a luat In circă şi a început să treacă apa, nu pe unde erafi urmele vadului, da aşa deadreptul, ca să-I facă pe plac jupi-nulul David. Că de şi-l ura ca pe dracul, frică tot avea de dlnsul. Clnd pe la mijlocul ştiulnelor unde Suceava nu-1 tocmai a-dlncă, dar curge cu putere straşnică de te doboară din brăel, iată că badea Chivu se mal leneveşte cu pasul şi-l Întreabă iarăşi pe arendaşul: «Da oare ce tot caută domnii ăştia de clte-va zile încoace pe aici prin sate şi tot ispitesc şi Întreabă pe oameni ba de una, ba de alta. Nu cum-va vrafl să-l deoache pe domnul mandatar?» «Ce treabă mare cu mandatar a vostru» 11 răspunse cu glas răguşit arendaşul din spate, ţinlndu-se tot mal strlns cu mlinele de gitul Romtnulul, cu cit apa veuea mal mare,— «lasă la dracii pe mandatar, spuni mal bine, val de cap al met!! De erl a pus secvester pe toţi gheşefturl ce am, şi merg galop toţi la FrâtâuţI să iei la mine parale ci am In ladă la tovareş Iţig. Grăbeşte draga meu, si pot ajunge la Iţig, si scap; la mu-nes a mei, n’are să-ţi pară reă!» 2 EPOCA «Ş'apol cum» se rosti acumţbadea Chivu opniidu-se lat şi sprijinit In boldul săO de pescar, drept In mijlocul apel şi tntorclnd capul, să-l privească pe jidov In faţă — ş’apoT cum,... d-la nu mal eşti arendaş aicea şi stăpln pe la noi? Ha?» David Îngrozit de vorba nesocotită ce a zis o şiretului goi, tocmai clnd era la mijlocul apel şi Încă la loc aşa gheferlich, s’a serbezit la obraz şi cătlnd aşa numai cu un ochii! In faţa Iul Chivu. a desprins repede mina sa dreaptă de după gttul ţăranului şi vîrlnd’o In lăuntrul caftanului a scos clţl-va sorcovi ţl, pe cari lntinzlndu-1 apoi sub nasul omului 11 şopti : «Taci bade Ioane, taci mă rog şi să eşim mal iutişor la mal—că are să fie^glievalt.» N’a gătit Insă bine vorba iuda cu argin-ţii, că nu ştii! ce i-a plesnit bădichel iu cap şi odată numai se smunceşte In sus, se pleacă In jos şi aruneînd nu ştia cum capul Înainte mi-1 dă pe jupînul David huş-tiuluc In apă, de s’a dus vilvoară, tot In-tr’un «ol vel, oi vei ghevalt» înainte. Şi a privit Ion Chivu o clipeală, două, aşa în neştire în urma jidovului care se sbătea printre bolovanii lucioşl al apel răpitoare, ce-1 târiia în spaima lui, ca şi cînd ar fi adîncă de un stlnjen. Acele clipeli însă i se pă-reafi a măritului Romîn lungi ca vecinicia, în cit ÎI trecură prin minte sute de lucruri şi gtndurl şi Întreg şiroiul de blestemăţii şi jafuri ce le suferise, el fostul gospodar şi vornic Chivu, de la acest nelegiuil duşman al sătenilor. Şi odată cu valurile străvezii ale Sucevei parcă se scurgea pe sub picioarele sale tot amarul şi necazul creş'i-nulul şi picătură cu picătură toată ura din inima sa ispitită. Şi de odată parcă venin-du-şl în fire, îşi făcu seninul crueel şi se repezi pe urma înecatului, ca să-l scape. L’a ajuns, l’a înhăţat de caftan şi cu putere uriaşă a apucat apoi să-l tragă către o cîrnitură de mal Dar ce groază. La ceafă, spre timpla din dreapta, capul nenorocitului era spart de o bucată de rădăcină de răchită de care se lovise, şi sln-gele străbatea din ea, roşind apa ce se scurgea din părul vîlvoiii. Cu inima scîrşnită de spaimă şi milă, l’a legat Badea Chivu pe arendaş la cap, i-a oprit sîngele şi du-clndu-1 în braţe plnă la casa sa, a dat fuga să vestească pe domnii ce ocoliseră In a-ceastă vreme vadul Sucevei. Şi aă venit cu toţii la casa omului unde bietul ţăran le-a şi mărturisit pe loc tot adevărul. Cît despre arendaşul David, nimeni nu l’a cercetat să spue cum a fost, căci din pricina rănel de la cap, a căzut în leşin şi l’cii dus îndată de acolo. Ce-a fi spus el mal pe urmă, nu se scie, dar pe badea Chivu l’att şi luat jandarmii repede pe sus şi 1’aO băgat frumos la răcoare. Şi judecata împărătească s’a făcut, în cit multe luni de zile a stat bădiclia Ion la temniţă la Cernăuţi, pînă aii găsit la sfîrşit domnii cu cale să puie pe hârtie, că omul nu-I vinovat. Căci s’a dovedit pe rlnd tot, tot, tot,—plnă şi asta, că arendaşul David s’a lovit atuneea de ciota între răchiţî mal mult de spaimă, văzînd, adică pe Chivu că sare după el prin apă şi creztnd că ţăranul are de gînd să-l omore. In ziua însă cînd a fost slobozit Ion Chivu din zidurile criminalului, s’a lntllnit în portă cu arendaşul şi cu man datarul, pe cari îl aduceai! catanele în fere, dovediţi fiind de furtişagurile lor. Cine a ispăşit însă mal greii de cît ceilalţi păcatele sale, tot sermanul Român a fost. Căci s’a întors el în satul săO—vezi Doamne—spălat de osîndâ şi curat. în faţa oamenilor, dar a ajuns să se vadă şi mal serac de cum era înainte. Casa şi locu şorul i-se vlnduse la mezat pentru plata cheltuelilor de cercetare şi judecată. La uşă a găsit tabla cu pajură, senm că nu mal era casă de gospodar, ci se făcuse crîşmă Şi colo unde-1 fusese vatra părintească se desfătat! acum copil de jidan. A luat atunci sermanul om toiagul în mîuă şi s’a dus în lume, agonisindu-şl pîuea prin lucrul cu ziua, ba îiitr’un sat, ba într’un altul şi povestind oamenilor păţania sa cu jupînul Da vid şi cum şi a recorit inima dîndu-1 huş-tiuluc In apa Sucevei ; şi rîdeaii oamenii de se prăpădiaă, în cît din tot necazul I-a râmas omului la urmă porecla Badea Huş tiuluc. Amarit în sfîrşit de soarta sa şi poate şi printr’o ciudată dorinţă de a se ţi nea de locul de unde i se pornise urgia, s’a năimit la urmă păzitor la velniţa cu grajdurile şi acareturile irosite, ce ai! fost rămas de la David Sioim osînditul şi pe care le stăpînea de o vreme un nepot al lui... venit din ţara ungurească, deocamdată crîşmar la Ruda,... lingă, drumul Tereblecel Em. (jlrlgoroviţa* _ ____ w , Li TE RE-ARTA- tinsul nostru bariton, va da un concert, un »Lieder-Abend», cum se zice, cu un program din cele mal atrăgătoare, Miercuri 26 curent, în sala Ateneului. Schumann, Delibes, Wagner... aceste trei nume de pe program sunt de ajuns pentru a Îndemna publicul să vină să asculte pe tinărul artist. D. R. Hartzer, violonist, şi d. Dimitriu vor da concursul 'or. • * * D. Jules Brun, publicistul aşa de avantajos cunoscut în ţară şi străinătate, va ţine, la Ateneă, în seara de 24 Februarie curent, o conferinţă publică, în versuri, asupra «E* popeel Romîne». lAFoloiAŢll Un deputat gălăţean ne-a comunicat că primarul primului port al ţărel, d, C. Plesnilă, nu este personal cunoscut d-luî D. Sturdza, şeful partidului. Iată declaraţia ’ pe care a făcut-o d. Sturdza cu această ocazie: — Eu, şeful partidului, cunosc toate persoanele cari au servit partidului. N’am auzit, însă, pînă acuma de numele d-lui Plesnilă şi nici nu ştiu ca d-sa să fi adus vre un serviciu partidului liberal. Conversaţia continuînd asupra acestui personagiii, d. Sturdza a încheiat cu cuvintele următoare : — După cît am aflat, acest domn nu e liberal, şi eu, ca şef al partidului, nu voiă tolera ca o persoană străină de partid să ocupe una dintre cele mai mari demnităţi într’un oraş ca Galaţii, sub guvernul liberal. Am ti curioşi să cunoaştem răspunsul d-lul Plesnilă la declaraţiile şefului partidului asupra d-sale. Camera va Începe azi discuţia pe articole a legel asupra Casei Rurale. Democraţil-liberalt vor propune amendamente pentru modificarea articolelor 4, 10, 13, 20, 25, 29 şi 34. Se va cere suprimarea art. 31 din lege. Penti u compledarea armamentului infanteriei noastre, o nouă comandă de arme Mannlicher se va face în curînd la fabricele din Austria. Se vor comanda 100,000 de puşti. M. S. Regina, AA. LL. RR. marele duce şi marea ducesă de Hessa şi AA. LL, RR. prinţul Ferdinand şi principesa Maria au onorat cu prezenţa Lor balul societăţel policlinice, bal care a avut loc Sîmbătă seara în sala Teatrului Naţional. D. general Iarca, comandantul corpului 4 de armată din Iaşi, a fost din nou chemat telegrafic în capitală de către ministrul de războiţi. D-sa a sosit azi dimineaţă. naţiei cum că el sprijină formaţiunea Aurelian in contra grupului Sturdza. E adevărat că această declaraţie s’a făcut înainte de alegerea d-lul Sturdza la prezidenţia Senatului şi Înainte de proclamarea sa de şef efectiv al colectivităţii. Se crede că la o a doua întrunire de la d. Grâdişteanu, d-nil Xenopol şi De-lavrancea nu vor mal lua parte. Vineri, 28 Februarie, Liga Culturală va da un banchet în onoarea comitelui Angelo de Gubernatis. Iată cite-va date biografice asupra distinsului oaspete: Corniţele Angelo de Gubernatis este literator şi orientalist; s’a născut la Turin la 7 Aprilie 1839.—Studiile le a făcut în oraşul natal, după aceea s'a dus la Berlin pentru a studia limbile orientale ; la întoarcere, in 1862, a fost numit profesor de limba sanscrită şi literatura comparată la Florenţa, unde fonda un museft indian şi o societate asiatică italiană. A călătorit foarte mult, a percurs întreaga Europa şi a petrecut opt luni de zile în Indii. Căsătorit cu o veri-şoară a nihilistului Bacunin, a fost autorisat, in 1881, a relua titlul de Comite pe care familia sa îl avea altă dată. D. de Gubernatis a publicat mal întiiii o tragedie: Pierdelle vigne, după aceia drame în versuri : La mort de Ca-ton, Romolo şi drame din Indii traduse şi loca-lisate : II Re'Kala, II Re Dasarata ţi Maya. Principala reputaţiune şi-a cîştignt-o ca publicist. In 1862 întemeia L'ltalia Letteraria; în 1867 Rivista Orientale; iu 1869 CivilitA Italiana şl Rivista Europea, care in puţin timp deveni revista cea mai citită în Italia; in fine în 1878 începu Dizionario biografico degli scriitori contemperanei a cărui nouă ediţie în limba francesă a publicat-o în 1888—1891. Printre o-perile sale de erudiţiune putem cita : Petite En-cyclopidie indienne 1807. Mythologie eoologique ou Ies Ij^gendes animales (1872), etc. etc. actele şi faptele măreţe cari ilustrează Istoria Romîniel. Exemplul ce al dat are să pară viitorime! ca o legenda, atit este el de măreţ şi de frumos. De aceea voiă cuteza a vorbi limba posterită-ţ I, numindu-te Principele esactităţil, al datoriei şi al filantropiei. ebitiaTî-* D. Sterie Enăchescu, profesor, a avut nenorocirea să peardă pe muma sa Ana Enăchescu, care a Încetat din viaţă erl dimineaţă. Condoleanţele noastre. In noaptea de 22 spre 23 Februarie un îndrăzneţ asasinat a fost comis în faţa Palatului regal. Cititorii vor găsi toate detaliile asupra acestei crime la rubrica Faptelor diverse din ziar. fetii NTÂi NOUTĂŢI Se ştie cîntecul popular, cu: «Şi era un moş, ş’avea un cocoş...» şi cum pe acest cocoş ’l-a mîncat o vulpe, pe vulpe a omo-rlt’o un om şi aşa mal departe pînă mîine.. Tot eam aşa se poate face un cîntec pe socoteala conferenţiarilor de la Ateneil. Vine Bălănescu, după el Dorna, după Dorna, U-rechiă, după Urecliiă. Băileanu... Publicul a început să meargă la conferinţe spre a a-vea subiect de rîs. Căci se rîde Ia Ateneă Joia şi Dumineca, de două săptămînî încoace, mal rflfi ca la representaţiile lui August cel prost. In special domnul acesta din urmă a a-juns culmea. S’a apucat să ne vorbească despre o călălorie pe care a făcut-o d-lul, cu 4 geamantane, în America. Şi pentru aceasta ne a eîntat versuri făcute ad-hoc de d-lul; nea spus ce a scris Ilipocrat şi Chrisostom despre femee, etc. In sală a fost, plnă la sfîrşit, o ilaritate care a întrecut chiar lipsa de bun simţ a conferenţiarului. Ar trebui să se pue mal multă scrupulo-zitate In cedarea tribunei, spre a nu transforma în regulă ceea ce nici ca excepţie n’ar trebui să aibă loc. Din Iaşi ni se scrie că o vie agitaţie domneşte printre funcţionarii primăriei din acel oraş. Pentru a acoperi deficitul ivit în budgetul anului 1897-98, administraţia comunală a hotărît să reducă—cu 25%— lefile funcţionarilor. Se telegn fiază din Roma că un comitet italo-romîn s’a constituit acolo, în scopul de a se favoriza emigraţi unea italiană în spre Dobrogea. încercările făcute in acest senz ad dat pînă astăzi foarte bune rezultate, ceea ce a îndreptăţit pe guvernele celor două ţări de a da sprijinul lor acestei mişcări. Un gheşeft in perspectivă. Se vede că se apropie zilele negre ale colectivităţii căci gheşeftarii ad Început să să se îngrijească de bani albi. Primăria oraşului Călăraşi a închiriat, acum 12 ani, două pogoane de teren, la o sută de metri departe de barieră, unul oare care Paizani ca acesta, în schimbul unei chirii anuale, să clădească o moară. Intre condiţiile contractului de închiriere, primăria stipulase şi pe aceea ca, după două-zecl de ani, clădirea, care a costat pe morar 80 mii de lei, să’l ră-mînă el în plină proprietate. D. Paizani, profitînd de împrejurarea că în capul comunei se află un om de treburi, propune comunei ca, in loc să’l cedeze moara după opt ani, mal bine să’l dea ceva şi să’l cumpere terenul— adică să’I plătească două-trel inii de lei în locul unei clădiri de 80 de mii. Această afacere strălucită a fost adusă şi sprijinită de primar In faţa consiliului comunal de patru ori şi de patru ori respinsă, graţie opoziţiei viguroase a consilierului Predeleanu. Azi, însă, aflăm că primarul şi cu ajutorul săâ ad reuşit în fine să potolească opoziţia consiliului şi ne aşteptăm ca mîine poîmîine comuna să primească două-trel mii de lei în loc de 80 de mii. Şi se mal miră lumea de secretul a-verilor scandaloase ale colectiviştilor ! *** După multă tăcere, d. Aurel Eliad, dis- Marţia trecută s’aO întrunit, la d. Gr. Grădişteanu, vre-o patru-zecl de deputaţi pentru a e sfătui asupra situaţiei. La această întrunire ad luat parte, spre surprinderea tuturor, d-nil Dela-vrancea şi Xenopol, cari n’avead obiceiul să asiste la aceste întruniri. Ceea ce, însă, a surprins cu deosebire pe asistenţi, a fost declaraţia acestor fa- La inmormîntarea regretatului principe Dimitrie Ghica, d. Const. S. Mar-covicl, a rostit următoarea cuvintare funebră: Fraţilor ! Ducele de Orleans a zis: «Ii n’y a aujour-d’hui qu’une seule maniere de se faire par-donner d’etre Prince, c’est de faire entoutplus que Ies atUres». Acesta este preceptul pe care Principele Dimitrie Ghica l’a urmat în tot cursul vieţe! sale. Şi, îu adevltr, pînă la cele mal adinei bătrîneţe, plnă chiar în preziua de a ’ş! da obştescul sfîrşit, marele bărbat, pe care Ţara ’l perde şi ’1 regretă, a fost un < xemplu vifl al esactităţil, al împliniri! datoriilor sale către Patrie şi familie, şi un mare patriot. Al fost, venerate Principe, fiul predilect al na-turbl, fiinţa bine-cuvintată de Cel a Tot Puternic, pentru că a! trăit, în deplină sănătate şi putere a corpului şi a minţii, peste 80 ani, te a! bucurat, pînă la finele vieţii, de dragostea şi stima tutulor semenilor tăi, al urcat toate treptele măririi, şi, omul trebuind să redeie natu-rel ceia ce a primit de la dînsa, descinzi acum în eternitatea mormîntulul, împovărat de ani, dar acoperit de flori, de mărire, de iubire şi de eterne regrete ; iar ca semn puternic şi elo-einte al Divinităţii, cerul s’a deschis, s’a înseninat, ca să primească suflatul tăă cel bun, nobil şi generos spre a fi aşezat acolo unde domnesc numai bunătatea, cultul adevărului, dragostea cea pură, însoţite fiind de o muzică angelică şi purtate toate pe aripe nevinovate în spaţiul infinitului, care are centrul pretutindeni, iar circumferinţa nicăerl. De şi plină de mărire şi de învăţăminte, totuşi este trista această despărţire, pentru că laşi în urină'ţl o soţie virtuoasă, model demn de imitat, două fiice şi copil din copil tel, cari toţi plîng, eu inima sfişiatăde durere, vecinica ta perdvre, fără altă speranţă de raingîiere de cit în dragostea, stima şi respectul cu c»ro’I vor Incungiura toţi acel cari te aă cunoscut, pot chiar zice Ţara întreagă. Ca fost Vice-Preşedinte al Societăţii Funcţionarilor Publici, iar, acum, simplu dar credincios soldat al el, dator sunt eu să mărturisesc că această societate, a cărei diviză este Filantropia şi Economia, s’a înfiinţat la 1882 sub auspiciile Principelui Dimitrie Ghica, s’a des-voltat, in mod simţitor, sub puternica impui-siune ajungtnd a fi astă-zl o mare şi Însemnată Instituţiune, care, cu drept cuvînt, se bucură de cea mal frumoasă reputaţie, căci ea a-jută şi îmbrăţişează, în mod eficace şi real, pe funcţionar ca şi pe întreaga lui familie, la toate nevoile vieţel. în timpnl boalel şi chiar după moarte.—Soţiile şi copiii tuturor funcţionarilor vor binecuvlnta în veci numele tătî, mărite Principe. Ar trebui o pană maestră, cu inspiraţiunea venită de Sus, ca să poată cine-va descrie ne norocirea de care se vede izbită Societatea Funcţionarilor Publici prin perderea Preşedintelui el de onoare, a părintelui şi a bine-făcă-torulul el; şi, dacă nu este mortală lovitura, este de sigur mal mult do cit dureroasă, iar timpul, care îndreaptă totul, rana aceasta nu o va vindeca: părintele nu se Snlocueşte priu nimic. Există un adaugiă care merită a fi ridicat la înălţimea unei axiome, unul precept : «Cine dă săracilor, împrumută lui Dumnezeu». Tu, bunule bătrîn, al practicat facerea de bine cu o inimă şi o dărnicie adevărat princiară. Valoarea aurului nu se cunoaşte bine de cit după ce el se desgroapă, iar a omului cînd se duce la groapă. Pentru ce? Pentru că esle un viţii! in educaţiune, ca să nu zic în natura o-mulul, de a preţui bogăţiile materiale atunci cînd le dobîndim, iar pe cele morale numai a-tund cînd le perdem. Priviţi, fraţilor, cum ţara întreagă, atit prin reprezintaţiuuea legală a tutor puterilor cari o constituesc, cît şi prin cele mal însemnate ale el InstituţiunI, a Vbnit să aducă, azi, cuvenitul oin&giă, resplată dreaptă şi meritată, aceluia care a avut înţelepciunea de a-şl da fericirea unei linişte sufleteşti, virtutea de a face pe alţii fericiţi, şi care a pus, în tot cursul vieţel sale, inima alături de împlinirea datoriei. Al fost, scumpe şi venerate Principe, adoratorul frumosului şi iubitorul facerii de bine; două sentimente nobile, cari procură omului cele mal plăcute satisfacţiunl. AI cultivat amorul de Patrie cu o dragoste de fia devotat tutor cauzelor bune şi sfinte, participind, în modul cel mal fericit, la toate (Serviciul Agenţiei Romîne) Sofia, 22 Februarie. Sesiunea Sobraniel s’a amînat pînă la 11 Martie. Londra, 22 Februarje. După o depeşă din Montevideo în interiorul republicel Uruguay a isbucnit o re-voluţiune. Paris, 22 Februarie. Camera deputaţilor. D. Michelin depune o propunere cerînd separarea Riserice! de Stat.—Urgenţa este respinsă cu 323 voturi contra 152. D. Rouanet, socialist, propune o ordine de zi cerînd guvernului să cerceteze răspunderile financiare şi de a face să se respecte legea.—1). Mdline se opune acestui ordin de zi, care se respinge cu 294 voturi contra 235. Apoi s’a adoptat o ordine de zi de încredere cu 291 voturi contra 181. Belgrad, 22 Februarie. Cu ocazia aniversărel proclamării Serbiei ca regat, Regele a conferit ordinul Vultu rulul alb de clasa 4-a d-lor VelmirovicI Kleritch, Milowanovicî, Pacic şi Katicl. Abdicarea regelui Greciei Prin cercuriîe diploma* ice «lin Capitală se crede că Kegele Greciei va abdica in favoarea li ului său. In urina acestui act, liota gre«*ească, conform ultfmatului puterilor, se va retrage «lin apele Cretei, Iar chestiunea cretauă se va regula, atunci, pe cale «li-plomatică. salia pînă la 3 Martie, au atins abia cifra de 8000 de oameni. Bruxelles, 22 Februarie. Eri studenţii aii organizat o manifestaţie filo-elenică, şi au făcut o demonstraţie în faţa consulatului turcesc unde nu apart cile-va geamuri. Representantul primarului s’a dus azi la ministrul turc şi i-a exprimai părerile sale de rău că n’a puiuţ să impe-dice acest act. Londra, 22 Februarie. D-nu Metacas a primit pînă acum 12.000 lire daruri voluntare destinate Greciei. CâţT-va voluntariat! plecat la Alena; alte cite-va sute de voluntari îi vor urma în curînd. Acţiunea comună a Puterilor Canea, 22 Februarie. Dacă timpul va permite, 500 de marinari aparţintnd tuturor naţionalităţilor, vor debarca la Palicar în timpul dimineţei pentru a debloca acolo chiar prin forţă pe musulmanii asediaţi. EVENIMENTELE DIN CRETA Caneea, 22 Februarie. Rodney, Camperdorvn şi Chanzy şi un cuirasat rus aQ părăsit Caneea, mer-gind la Selino cu 500 de marinari. In cazul cind misiunea Billioti n’ar isbuti, amiralii vor face să se ridice starea de asediu din Kandano, chiar prin forţă. Mal multe focuri s’au schimbat între năvălitori şi asiediaţi. Caneea, 22 Februarie. După o comunicaţie a colonelului Vassos adresată consulilor din Caneea, creştini! cari ocupă Kandano consimt să ridice asediul, cu condiţie ca Turcii să părăsească oraşul fără arme. Paris, 22 Februarie. Se anunţă din Caneea Agenţiei Ha-vas că situaţia este tot aceeaşi. Fie-care rămîne în poziţiunile sale. Tăria perfectei înţelegeri ce domneşte între amirali, pare că dă de gîndit şi celor mal exaltaţi şefi. Purtarea autorităţilor turceşll a fost In tot-d’auna foarte corectă. In urma instrucţiunilor severe ale a-miralilor, vaporul Hydra a fost silit să părăsească baia Suda şi să meargă în baia Aungrida. N’a putut nici măcar să comunice cu colonelul Vassos, la Pla-tania, din cauza furtunel. . Caneea, 22 Februarie.' $ Consulul Greciei, întoreîndu-se din lagărul colonelului Vassos, a declarat amiralilor că acesta e gata să libereze pe prizonierii din Selino şi din cele-i’alte oraşe, cu condiţie ca să depue armele şi să nu mal lupte în contra trupelor greceşti în campania actuală. Atitudinea Puterilor Londra, 22 Februarie. Camera Comunelor. D-nul Balfour declară că o notă colectivă suplimentară s’a remis azi la Constantinopol în privinţa rechemăreî trupelor turceşti din insula Creta. Nu se cunoaşte încă textul acestei note, dar se poate zice, că conţine clausa că Turcii nu vor putea în nici un cas să guverneze insula fără control. Constantinopol, 22 Februarie. Azi se aşteaptă răspunsul Porţii la nota puterilor. Constantinopol, 23 Februarie. Răspunsul Porţii la nota puterilor va cere lămuriri asupra modulul cum puterile înţeleg autonomia insulei Creta. Pregătirile Turciei Constantinopol, 22 Februarie. Răspîndindu-se în oare-care cercuri opinia că fiola turcească nu e capabilă de nici o acţiune, ministrul marinei a redigiat o expunere declarînd că starea corăbiilor este bună şi că Turcia poate să rivalizeze cu ori-ce putere navală de a doua mină. Doui vice-amiralt refuztnd să semneze această expunere, ministrul marinei a declarat că e gata să ia comanda escadrei. Constantinopol, 22 Februarie. Din causa atitudinel Greciei, concentrarea trapelor se face mai repede. Pînă azi au plecat la Salonic 26 batalioane. Comunicaţiunile cu drumul de fer pe linia Salonic - Monastir sunt întrerupte, din canza stricăciunilor cauzate liniei de bandele greceşti care vor să împe-dice transportul trupelor turceşti. Atena, 22 Februarie. După o depeşă din Atena, un transport turcesc care a debarcat nutrimente destinate trupelor turceşti, de la Salakora pe coastele Epirulul, s’a lovit la Întoarcere suferind pagube însemnate. -----------»------------------------- Pregătirile Greciei Viena, 22 Februarie. Se anunţă din Larissa * Corespondenţii Politice» că cu toate silinţele Ore-ciei, trupele elenice concentrate în Te- EdâtlUi Obştea locuitorilor din comuna Cre-ţeştil SinteştI, din plasa Sabar, judeţul Ilfov, a adresat o petiţie ministerului de interne, petiţie prin care se plîng de neomeniile ce se petrec în comună cu prilejul re-partizărel moşiei din jurul comunei, scoasă îu vînzare la săteni în loturi miel. Comisia, intimidată de ciţl-va turburători, e silită, zic sătenii, să facă nedreptăţi de teama răsvrătitorilor cari o ameninţă în toate felurile. *** Reprezentanţi! a trei case mar! din stre i nălate atl sosit în capitală pentru a face cumpăraturi de vinuri din recolta anului 1897. *% Bustul generalului Lecca, fost preşedinte al Camerei liberale in epoca de Ja 1877 — 1888, va fi execulat pe socoteala Statului şi aşezat în sala şedinţelor A dunărei. In asest scop, un proiect de lege a fost depus în Cameră. ,% Maiorul Milicescu va fi numit comandant ai sergenţilor de oraş, în locul decedatului maior Ursu. *** Şcoala superioară de ştiinţe de Stat are înscrişi pentru anul şcolar curent 125 elevi. După naţionalitate numărul înscrişilor se împarte în 99 Romînl, 20 IsraeliţI, 5 Bulgari şi 1 German. #** Ministrul de interne, printr’o circulară adresată prefecţilor, pune în vederea personalului administrativ, de la director de prefectură în jos, că decerne un premiti de 100 lei, pentru cea mai bună lucrare de resortul administrativ. *** Din iniţiativă parlamentară, s’a depus un proect de lege prin care soseaua Bucureştl-Olteniţa se declară cale naţională. Judeţul Ilfov se uşurează ast-fel de o cheltuială anuală cam de 200.000 lei. **# Părintele It-an Neagu, din Gladna (Banat),a fost condamnat la şease luni îu-ch'Soare şi 50 fiorini amendă, pentru că n’a voit să serbeze anul trecut mileniul unguresc. *** Ziarele de peste munţi anunţă că a-cuni clte-va zile s’afi vîndut prin licitaţie, la nişte cămătari, casele din Foventea, comitatul Sibiiulul, unde s’a născut şi a crescut A. Tr. Laurian, distinsul istoriograf. Cas le, construite în secolul trecut, afl aparţinut plnă mal alaltă-erl familiei Lau-rian din Foventea. DIVERSE DIN CAPITALA III ....... MBUB Crima diu faţa Palatului. — Simbătă seara, Intre orele 10 şi 11 un asasinat îngrozitor s’a comis pe Calea Victoriei, în faţa Palatului regal, In următoarele împrejurări : Nieulae Pâiş. romîn din Transilvania servitor la cafeneaua Naţională, şi Iiie Concea, servitor la fotograful Opelt, iubeaţi amîudoul pe aceaşl fală şi din această cauză erau vecinie în ceartă, ameninţările curgeai! din partea ambilor amorezaţi. Zilele trecute chiar. Concea, adresează rivalului sâO o scrisoare priu care îl ameninţa cu moartea în cazul cind nu va renunţa la iubirea aceleia pe care el o numea femeia lui. Din întimplare, Simbătă seară, cel doui rivali se inttlnesc pf calea Victoriei şi se iaădinnoă la cearta. Ajunşi In faţa magazinului, «La patru www.dacoromanica.ro EPOCA 3 sezoane» cel doi servitori continuă a se ameninţa unul pe altul, cînd. Ia un moment dat, Păiş scoale un cuţit ce avea la dinsul, il implintă tn pieptul adversarului săft şi scoţlndu-1 din rana adincă pa care o făcuse, il aruncă pe tro-tuar şi fuge. De şi rănit de moarte, Concea Încearcă să fuga, dar abia face ctţl-va paşi şi, In faţa băcăniei Colţeseu, cade scăldat in singe. Sergentul postat in faţa Palatului, reuşeşte să pună mina pe asasin şi îl şi conduce la a-restul secţiei a 6-a. Parchetul şi poliţia aft fost avizate şi tran-sporttndu-se la faţa Jocului, aii ordonat ridicarea cadavrului lui Concea, care murise pe dată ce a căzut pe trotuar, şi transportarea Iul la Morga oraşului pentru â i se face autopsia legală. ErI Păiş a fost dus la arestul central al po-ţiel unde, s’a început instrucţia afacerel. DIN ŢARĂ m ■■■■hm Crimă.—In noaptea de 16 curent, locuitorul Costache Poenaru, din comuna Rosetti-Vol-naş, Ialomiţa, dueîndu-se in circiuma unul văr al săft din ’ această comună, a tntllnit acolo pe doul llăeăl din sat, Răducanu Gheorghe şi Spi-ridon Popia, cu cari s’a luat la ceartă. Cîrciumarul, pentru a evita un scandal în prăvălia sa, dă afară pe Costache, care eşind ameninţă şi înjură pe cel doul llăeăl. Aceştia es şi el’ după provocator şi Răducanu, cel d'în-tiiă, se repede asupra lui. In momentul cind, lupta era corp la corp, Costache scoate cuţitul ce purta la brîQ şi-I dădu două puternice lovituri, una în picior şi a doua în partea dreaptă a pieptului. La ţipetele rănitului, camaradul săft Spiridon il vine în ajutor, dar şi acesta este tntimpinat cu o lovitură de cuţit în pin-tece. Rana primită de Spiridon este mortală. Cuţitul a fost împîintat pină în plăsele In abdomenul nenorocitului. Dindu-se alarma, asasinul a fost imediat prins de locuitorii din prejur, cari Taft condus la primăria Comunei. După dresarea actelor legale, asasinul a fost înaintat parchetului local. Cel doul răniţi, din care unul in agonie, aii fost transportaţi în căutarea spitalului judeţian local. Prinderea unul bandit.—Unul dintre bandiţii care băgase groaza in populaţia din Dobrogea şi Bulgaria, a fost prins Vineri, după prinz de către autorităţile din Constanţa. El se numeşte Ftiu Zaptic Osman, condamnat de mai multe or! pentru furturi şi crime. Se pun mari stăruinţl spre a afla de la el uude e tovarăşul său Abdulaim, care a comis o mulţime de crime. Inundările In ţară.—De astă dată, avem de înregistrat pagube colosale şi nenorociri din cauza revărsării rîulul Prut. Locul unde el s’a revărsat mal mult e comuna MâcăreştI, unde, rupînd iezătura, a făcut două găuri: una de 20 metri şi alta de 10. întreg satul aşa dar este cuprins de apă. Casele, cea mal mare parte, prin construcţia lor slabă, s’aft dărîmat. Toate animalele sunt înecate, iar oamenii, luind ce aft putut, s’aft retras cu femeile şi copil lor la deal. Comunicaţia în sat se face cu bărcile, ntît de maro e apa. E temere ca Prutul să nu se u-nească cu Jijia, în plasa Braniştea, unde locul e foarte jos. In acest caz, am avea de înregis trat o mulţime do nenorociri, satele toate fiind inundate. Din toate părţile s’aiî trimes ajutoare. S’aft luat măsurile cele mal serioase. ,*,Rîul Cotmeana. de asemenea, venind mare a rupt mal multe poduri. Incendiu. — In noaptea de 20 curent, un incendia violent a distrus cu desăvîrşiro lom inţa şi magaziile locuitorului Neagu Vlad, din comuna Nămoloasa, Putna. Focul a luat naştere de la pae pe care Neagu le lăsase ce anrinsese focul. Afară de clădiri, flăcările aft distrus toate productele pe care nenorocitul ţăran le avea depuse în magazie şi podul casei. Copilă arsă de vie.—Femeia Catiuca Ion, din comuna Stolnicenl, Suceava, eşind din casă In ziua de 22 curent, a lăsat în casă pe o copilă a sa Maria, în vîrstă de 3 ani. Copila ră-miniud singură şi incepind să se joace prin-easă, s’a apropiat de sobă; vestmintele i-aQ luat foc. La ţipetele copilei, vecioil aO sărit în ajutor şi uu reuşit să stingă flăcările cari ÎI co-prinseră tot corpul. Cu toate acestea, rănile făcute de flăcări eraţi atît de adinei, în cit nenorocita a incelat din viaţă după o oră de suferinţă. l>in cauza ploilor contiuue, terasa-mentul liniei Păşcanl-LespezI, între cantoanele 35 şi 36, s’a slăbit atit de raft, în cit circulaţia se face cu mare greutate. Kctragcrca Oltului.—O depeşă din Slatina ne anunţă că apa Oitulul, care venise mare, a început a scădea. Moarte snbilă. — In comuna MerişanI, judeţul Teleorman, a Incelat din viaţă, subit, fenieea Maria, soţia lui Nae Tache, pe cînd plîngea 1 j cimitirul comunei pe mormintul fiului sătt. Nenorocita, avlnd un leşin şi neputind căpăta nici un ajutor, a murit pe loc. DIN^TREnUTAm Exces de patriotism.—Iată cum îşi res-bună Grecii din Atena contra marilor puteri, cari să opun la realizarea idealului panelenlc. Boldurile de mal jos le extragem dintr’un ziar din capitala Greciei : «Copiii ati rupt de la beretele lor de marinari benzile, pe cari eraţi inscripţiunl streine, iar elevele afi rupt. orl-ce relaţiunl de alt neam afară de cele italiano. Proprietarul otelului Minerva a rugat pe voiajorii ruşi să părăsească otelul, iar proprietarul restaurantului Asty a publicat un anunţ prin care roagă pe clienţii săi. supuşi străin1, să nu-î mal calce in birt, căci alt-fel îl vor sili să facă o listă apaHe pentru ei ctt mîncărt de galete şi apă, cu preţuri cari le vor bombarda buzunarele. Un profesor de limba engleză la Academia de Industrie 'şl a dat dimisia, ziclnd la ultima sa lecţie : Am nenorocul să fiii Englez, dar de azi înainte încetez de a mai preda şi vorbi limba lui Curzon şi a lui Salisbury. Pe de altă parte comercianţii, iu urma unei Întruniri, aft publicat prin presă, următoarea rezoluţie: *Subsemnaţii, comercianţi din Atena . în urma atitudineI ce a ţinut cinstita Germanie cu flota ei, oamenii el politici şi presa et faţă de dorinţele patriei noastre, dorinţe impuse de civilizaţie şi dreptate, facem cunoscut că de acum înainte încetăm ori-ce comerţ cu Germani şi conjurăm pe confraţii noştri din Grecia liberă şi supusă, in numele nedreptăţitei noastre patrie, de a ne imita, fiind siguri că aceasta va constitui cea mai demnă pe-deapsă ce se poate aplic» Germanilor». In urma acestei rezoluţiunl, mal multe case comerciale din Grecia aft contramandat c men zile ce făcuseră iu Germania. Astfel, un mare negustor din Syra, care CO' inundase la o casă din Hamburg 500 saci de orez, a suspendat comanda, cu următoarea te-legramfi : • Puteţi întrebuinţa orezul pentru marinarii din Canea, cari au arătat vitejie, bombardind pe creştini cu melinită. Mare laşitate din partea unei puteri europene /» Toate acestea ne dafi măsura raarel escitărl in care să află spiritele din Grecia. SENATUL Urmarea şedinţei de la 22 Februari» La orele 2 40 Senatul trece Ia secţiuni. Redeschizlndu-se şedinţa la orele 3, Senatul se ocupă de recuuoaşterl şi indigenate. Se votează apoi almealui adaos de Cameră la art. 7 din legea pensiunilor funcţionarilor comunali şi judeţeni, prin care se prevede că aceste pensiuni vor fi supuse reţinerilor de 10 la sută, sail şi mal mult dacă trebuinţa va cere. Se reia proiectul de lege pentru recunoaşterea de persoană juridică şi morală a institutului Elena Oteteleşanu. D. Gr. Ştefânescu, raportor, citeşte testamentul fundatoarei. D. G. Exarcu, şi apoi d. Sefendaclie, susţin prin clte va cuvinte proiectul, după ce s’a făcut lumină deplină asupră actului filantropic al generoasei donatoare, după cum reiese din testament. Legea se votează. Se votează fără discuţiune legea prin care cătunul Olteanca se deslipeşte de la comuna rurală Oreviţa, din judeţul Mehedinţi, şi se alipeşte la comuna Padina-Mică, ace-laş judeţ. Se procedează la volarea proiectului de lege In virtutea căruia cătunul Poiana-Raf-tivanulul se deslipeşte de la comuna Doi-heşcl, din judeţul Suceava, şi se alipeşte la comuna Dolhasca din acelaş judeţ—dar votul este nul. Senatul trece In secţiuni la orele 4 20, după ce a hotărît să ia vacanţe pînă Miercurea viitoare, pentru ca membrii maturului corp să poată petrece lăsata de sec în linişte, cu familiile lor. CAMERA Urmarea şedinţei de la 22 Febr uarie Casa rurală Continuarea discuţiei D. Stolojan face apologia ţăranului. La partea financiară, d. Stolojan crede că tabloul făcut de d. Take Ionescu este prea pesimist. Găseşte compnraţiunea cu alte State nepotrivită, căci la noi pămlntul nu e aşa de scump ca In Irlanda, bunăoară. Oratorul vorbeşte aşa de încet, că abia se aude. Toci. Mal tare ; mal tare. Fără să se închieteze cttuşl de puţin de această cerere, d. Stolojan continuă a vorbi tot aşa de Încet. Cere ca ţăranul să fie pus în situaţiunea de a putea întreprinde cu succes lupta pentru existenţă. De altă parte însă, trebuie de venit In ajutor proprietarilor mari pliul de datorii, cari ar fi ruinaţi dacă ar fi executaţi astăzi. Legea actuală corespunde acestei necesitaţi economice. Ea va ridica în acelaşi timp valoarea pămtnturi lor şi va consolida elementul nostru rural. Şedinţa se suspendă. un mănuchift de lingă sobă după La redeschiderea şedinţei, —3 ore 45, are cuvîntul D. Aurelian, primul ministru. D-sa zice că discuţiunile cari durează de 7 zile probează importanţa legel. După ceenu-ineră pe oratorii cari au combătut legea, d. Aurelian se opreşte asupra d-lul lanco-vescu, despre care spune că are ca sistem ca să obţină proprietatea mare. Aşa a făcut In secţii, tot aşa şi în discuţia generali. S’a spus că proiectul a venit prin sur prindere, ceea ce nu e exact, căci el a fost studiat în secţiuni timp de opt zile. El constitue o continuare a ideilor liberale şi un punct de program.» La 1848, s’a vor bit şi agitat chestia ţăranilor şi susţine eă — totdeauna—liberalii aii avut drept ţintă ridicarea stărel materiale a sătenilor. Face istoricul reformelor agrarii şi insistă asupra lui 1864, clnd s’a spus acelaşi lucru ca şi astăzi, că proprietatea mare va fi îngropată prin împroprietărire. Contestă eă proiectul de lege al Casei Rurale ar fi un atentat la proprietatea mare. Vorba aceasta a fost pe nedrept exploatată de oratorii cari aft vorbit contra legel, clnd nimenea nu s’a gtudit să atace proprietatea mare. Erezie, exclamă d. Aurelian, că progresul agricol ar fi compatibil numai cu proprietatea mare. E drept că el se datoreşte în parte şi acestei forme de proprietate, mal ales In Anglia, unde marii lorzi fac sacrificii imense pentru agricultură. Nu trebue însă să uităm că ţăranul francez şi italian dă 50 la sută înainte proprietarilor mari în chestiile agricole. Dar orl-cîte avantaje ar prezenta proprietatea mare, ea nu se poale menţinea In lupta contra curentului democratic. împrejurările sociale şi politice nu mal permit astăzi neştirbirea proprietăţel, spune d. Aurelian, şi pentru a aduce un ultim argument în favoarea proprietăţel miel, afirmă că tot porumbul ce se exportează de la noi e produs pe moşiile ţărăneşti. Vorbind de comparaţiunea cu Romanii, d. Aurelian afirmă că decadenţa Romei începe cu marea proprietate, pe cind epoca el de înflorire corespunde cu mica proprietate. Coinplectează această afirmaţiune cu o alta că atîta timp cit agricultura a fost mică, poporul roman s’a hrănit cu ce producea agrul săli; numai cînd s’a stabilit proprietatea mare, produeţiunea internă n’a mal ajuns şi Romanii aft fost nevoiţi să impor teze. Arată avantajele de cari se bucură marea proprietate şi crede că a venit momentul de a avantaja şi mica proprietate, de a a-corda ţăranilor creditul de care se bucură proprietatea mare. Stalul Insă nu mal poate satisface cererile de pămlnt ale ţăranilor, căci nu mal posede de cît 246.000 de hectare. De aceea partidul liberal, fidel tradiţiunel sale, trebue să înlesnească achiziţiuuea de pămînt ţăranilor cari nu aft. D. Take Ionescu a spus că nu se găsesc exemple de asemenea legi iu alte ţări, D. Aurelian declară că are oroare de a copia ; d-sa a vroit să fie original şi a căutat ca pămtntul să treacă în mlinele Ro-mlnilor, mal cu seamă în mlinele acelor la cari el serveşte ca mijloc de existenţă. In acest scop, s aft pus stăvili streinilor de a dobindi moşii In Romînia, căci In asemenea caz nu se ştie ce ar fi devenit această ţară. Garantează că votarea legel nu va aduce ura de clasă. Nu se poate presupune că ţăranii vor deveni fiare sălbatece, clnd va veni vorba de cumpărare de pămlnt. De ce dar alîta spaimă pentru o lege agrară ? întreabă d. Aurelian. Continutnd, face apologia ţăranilor şi declară, pe parola de onoare, că se felicită mal mult de relaţiile cu ţăranii de cît de cele cu tîrgoveţil. Găseşte temerile, că ţăranii nu vor plăti loturile lor, gratuite, căci e-xactitatea acestora In plata datoriilor către Stat este exemplară. Nu e adevărat, continuă primul ministru, că ţările de mică cultură nu sunt accesibile progresului, căci progresul nu e legat de Întinderea pămlntulul. Citează progresul Elveţiei, Olandei şi Ainericel de nord ca ţări de mică cultură. Polemizînd cu d. Iancovescu, care a spus că fără o clasă conducătoare nu poate exista conştiinţă naţională, d. Aurelian asigură că o clasă poate fi conducătoare, fără a avea moşii mari. Dovadă Napoleon, Alexandru Macedon şi alţii cari aft coudus popoarele lor la progres fără să fie proprietari mari!! Tot aşa la noi, deşteptarea conştiinţei naţionale se datoreşte călugărilor din Transilvania, cari nu aveaft mari proprietăţi! ! Trecînd la discursul d-lul Take Ionescu, primul ministru îl spune că nu cunoaşte trecutul şi aspiraţinnile partidului liberal şi Încearcă să răstoarne argumentele aduse de deputatul conservator contra Casei Rurale. Ce vom face în cazul cînd nu vor mal fi păminturî ? Răspunsul, simplu, după d. Aurelian : partidul liberal va introduce industria la ţară. LTrmează mal departe o polemică cu d, Take Ionescu, căruia îl airibue cuvinte pe cari acesta nu le-a spus, spune că e fift de dascăl, nu de opincar cum i-a zis o gazetă conservatoare, şi Încheie cu următoarele cuvinte: «A nu voia acest proiect de lege, este a asculta de ro bele d-lul Take Ionescu, şi nu cred că o Cameră liberală să asculte de vorbele unul conservator.» Se cere închiderea discuţiei şi se admite. Se pune Ia vot luarea în consideraţie a proectulul de lege .-Votanţi 76 Bile albe 70 Bile negre 6 Proectul este luat in consideraţie. Şedinţa se ridică la orele 5.30. Şedinţa de la 24 Februarie Şedinţa se deschide la ora 2. Presidează d. D. Giani. Presenţl 97 deputaţi. Se intră la ordinea zilei şi se îucepe discuţiunea pe articole a proiectului de lege pentru înfiinţarea Casei Rurale. D. An. Stolojan, raportor, dă citire articolului 1. Principele Grigorie Sturdza ia cuvîntul şi susţine articolul, declarînd că această lege In general moralizează pe ţăranul nostru. Cu această ocaziune, d-sa face elogii ţăranului, arătlndu-l ca plin de calităţi mari, dintre cari munca, voinicia şi supunerea unt cele mal de căpetenie. D. Missir propune un amendament la acest articol prin care cere ca la capitolul I a! legel să se pună titlul: Constituirea Casei Rurale, de oare ce toate cele l’alte capitole aft titlurile lor. iar cel dlntlifl nea-vînd nici un titlu, cbitorul nu poate şti despre ce este vorba. D. Dobreseu-Argeş pi opune un amendament cerînd ca In locul cuvîntulul: cultivatori romîni, din alineatul a) al articolului, să se pună cuvintele: săteni romîni şi să se specifice că cumpărarea moşiilor să se poală face şi de la aşezămitele publice şi particulare. Intr’un articol, In care examinează chestiunea confederaţiunel Statelor balcanice, Novoie Vremia salută cu simpatie Întrevederea regelui Alexandru al Serbiei cu prinţul Ferdinand al Bulgariei. Vorbind de Rominia, organul pansla-vist observă că acest Stat are o alilu-dine îndoelnică şi încheie cu cuvintele : Romînia trebuie să ’şi determine politica sa externă.» Aflăm că la direcţia C. F. R. se lucrează la augmentarea tarifului de călători. Augmentarea va fi aproximativ de 18°’,o. Mitropolitul Atenei, Procopius, a trimis zilele trecute telegrame preşedintelui Sinodului din St. Petersburg, mitropolitul Paladius, şi archiepiscopulul din Cantorbery, implorind— in numele Iul Isus Christos—rugăciunile lor pentru sprijinul cauzei drepte a elenismului. Un oare-care Mitrofan a fost numit şef comptabil la prefectura din Galaţi. Titlurile acestui Mitrofan sunt : trei clase primare şi talentele de agent electoral manifestate cu ocazia alegerel deputatului grec P. Sechiaris. Cu asemenea oameni, d. V. Lascar vrea să facă din administraţia ţărel o a doua magistratură. Baronul Nicolae Musteaţă este candidatul naţional romîn la alegerea pentru scaunul de deputat al oraşelor Suceava, Rădăuţi şi Şiret, din Bucovina. La acelaşi scaun candidează, din par tea partidului german-naţional, doctorul Roschman, profesor la Universitatea din Cernăuţi. Lupta va fi vie. Dar cu toate ingerinţele căpităniilor de district şi al celor-lalţ agenţi administrativi, reuşita candidatului romîn pare a fi asigurată. Ieri s’a făcut la Ligă alegerea comitetului secţiunel Bucureşti. AQ fost alei d-nil Angliei Demetrescu, Perieţeanu-Buzăft, N. Cosăcescu, G. I. Boambă, G. Bursan, I. G. Bibicescu şi N. Ganea. Discuţia generală a budgetului se va începe săptămîna viitoare. D. Em. Costinescu va da cetire raportului săd Ia finele acestei săptămînl. Cu nnmărnl «le astă-zl distribuim ea supliment importantul discurs rostit «le d. Take Ioncscn Iu discuţiunea generali a proectulul «Casei Rurale». ORIENTUL IN PERICOL Răspunsurile Turelei şl ale Greciei.—Represaliile marilor puteri. — Pregătirile Turelei.—Pregătirile Greciei. Taiptele sângeroase «lin Cr«»ta.—Italia şi l'rauţii. Amănunte asupra situaţiei Atît sturdziştiî cît şi aurelianiştil a-firmă că s’ar fi stabilit o înţelegere între d-nil Aurelian şi Dim. Sturdza, pe temeiul căreea imediat după votarea budgetelor se va face o remaniare ministerială, care să asigure şefia efectivă a d-lul Dim. Sturdza. Aceste svonurl par insă a fi anume răs-pîndite pentru inducerea în eroare a o-piniel publice, căci ţoală lumea ştie că sturdziştiî vor să vie la putere, iar aurelianiştil nu vor să plece. * # * D. Em. Porumbarii a declarat erl următoarele: — Dacă d. Sturdza mă va mal ameninţa de pe fotoliul preşidenţial, sunt hotărît, ba chiar autorizat, a-I cere o satisfacţie imediată in plină şedinţă a Senatului. Vom vedea atunci cine are încrederea Senatului. * * * D. Al. Djuvara aşteaptă cu nerăbdare plecarea din ţară a AA. LL. RR. Marele Duce şi Marea Ducesă de Hessa, fiind convins că apoi va intra in minister. D-sa a spus erl unul grup de deputaţi : — Dacă nici după plecarea A A. LL. RR. nu voiO fi mulţumit, atunci voiţi face şi efl grozăvenii, dar mal mari de cît d. P. Grădişteanu. * * Aflăm că dacă Voinţa Naţională va publica şi azi,—a treia oară,— In capul paginel intiia declaraţiile de şefie făcute de d. Dim. Sturdza la consfătuirea majorităţilor,— d. Em. Costinescu pornind de la credinţa că aceasta nu este de cit o provocare la adresa guvernului, va propune miine la Cameră a moţiune de încredere pentru guvern. Răspunsurile Turciei si ale Greciei Constantinopol, 23 Februarie. Răspunsul Porţii la nota ambasadorilor s’a remis azi acestor din urmă. Poarta declară că ia act cu satisfacţie de asigurările date în privinţa in tegntăţil Turciei şi de demersurile pu terilor făcute la Atena. Poarta primeşte in vederea menţinerii păcii, principiul autonomiei Cretei, rfimînînd a se face negociărl ulterioare în această privinţă. Paris, 23 Februarie. Se prevede că răspunsul Greciei la nota puterilor nu va fi un refuz formal. După principalele ziare franceze pare că se desemnează o mişcare chiar la Atena, în favoarea unei solnţiunl pacinice, mulţumită unor concesiuni reciproce. Atena, 23 Februarie. Răspunsul Greciei la ultimatum-ul puterilor, discutat în consilii! de miniştri şi aprobat de Rege, va fi remis miine reprezentanţilor diplomatici. Represaliile marilor puteri Londra, 23 Februarie. Puterile examinează acum propunerile formulate de amirali, în privinţa măsurilor eventuale de luat în contra Greciei şi a Cretei. Viena, 23 Februarie. « 7 102 86 7» •u t'/o » > > 1880 97 97 •li 6 •/. Scrisuri Funciar Rurale , 92 7 4 93 » » Urbane . 88 89 — *•/. » » » iaşi. 84 7» 85 — Acţiuni Banca Naţionali. 1825 (835 — * * Agricolă , 232 — 235 — » Dacia Roinînia asig. 455 — 458 — » S-tea Naţionala asig 465 — 49S ... S-tatea de Coastrueţiual . 195 ... 198 - Florini valoare Austriacă. 3 12 î 13 Mărci Germano .... 1 23 1 35 Bacnote Franceze . . . 100 _ ÎC1 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie , , •2 65 î 70 Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cţg., Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsck diu Franh-furt A. M. „EPOCA^ ziar cotidian CU FOI 24 Februarie 1887 Orî-clnfc va tAia aeent cnpon din m foo — Ei bine! ce s’ar întlmpla? — Nu ne-ar aresta, căci pentru el sunt tot şeful Invizibililor ; dar această supunere este atlt de înrădăcinată în caracterul rusesc, în cît ar expedia pe duşmanii noştri la Orenburg şi planul nostru ar cădea o-dată cu al lor ; n’am putea isprăvi vechiul nostru răsboiă şi ar trebui s’o luăm iarăşi de la început. — Dar de oare-ce sunt pe urmele noastre... ne urmăresc... nu vor ţine acest lim-bagiu.. — Uiţi că el cred că ne vor surprinde?. Cine ştie ce vor face clnd ne vor vedea în număr şi gata a-I primi ? — Te gîndeştl cam tîrziu la toate asteă. — N’aveam vreme să-nil aleg mijloacele... trebuia isprăvit odată! Stăruesc îu ideea mea, afară de cîte-va modificări pe cari am sâ-ţl le aduc la cunoşeinţă; dar era bine să prevedem toate cele ce s’ar putaa Intim-pla. — Să vedem aceste modificări, zise Holloway, care începea a să’ndoi de vitejia complicelui săli. — Ospetele nostru, Cerni-Şug, este torturat acum de ambiţiunea orl-cărul burghez Îmbogăţit de a pătrunde In casta nobiliară ; el are nădejde în mine ca să-I înlesnesc intrarea, pot prin urmare aştepta totul de la devotamentul săli; m’am gtndit deci că mă servesc de el pentru a ajunge să pun mina pe contele d’Entraguyes şi pe tovarăşii săi fără a suferi cel mal mic ri-sic. Lucrul este de o simplicitate fără seamăn, după cum al să vezi. Pentru a merge la Ierinoslav, duşmanii noştri sunt obligaţi să treacă peste podul plutitor de la Voronoj, Uralul neputînd fi trecut prin apă pe nicăirl, şi precum vor fi făcut opt sad zece zile de călătorie prin step, vor simţi nevoia de a se odihni la cel de’ntîiti mir ce vor întllni în calea lor, şi acest mir este acel al lui Cerai-Şug. Nimic nu va fi mal uşor de cit de a *desarma, noaptea, mica trupă a credincioşilor contelui; cît despre mercenarii tocmiţi, vor fi prea fericiţi că li se va da drumul cu viaţă. Odată lovitura făcută, Cerni-Şug ne aduce prisonieril săi la Ierinoslav, unde peste două ceasuri punem de-i împuşcă, după o sentinţă pronunţată de o curte marţială compusă na-turalmente din oameni ce ne sunt devotaţi. Printre toţi acel pe carl-i am convocat ia Întrunire, cunosc un oare-care număr de cari sunt sigur ca de mine însumi; căci înţelegi bine că precauţiunile noastre sunt luate pentru a nu lăsa adunarea la Intim-plarea unor impresiunî neprevăzute. — Pre legea mea, îţt fac complimentele mele, răspunse Holloway, eată o lovitură superior combinată şi care nu se poate să nu reuşească. — In această noapte chiar trebue să aibă loc, în biserica satului, o Întrunire de notabili convocaţi de Cerni-Şug după cererea mea. Popa este cu noi, ceea ce ne este de mare folos ; i-am dat a înţelege cu dibăcie că-1 voiă face să intre în clerul Curţel: vezi că totul merge bine şi că ne vom putea a-junge scopul fără vărsare de slnge. — Te aprob în totul şi cred ca şi d-ta că nu se poate ca afacerea să nu reuşească!.. In momentul acesta Cerni-Şug intră în odaea în care se aflaă cel douF complici. — Excelenţă, zise el Iul IvanovicI, toată lumea s’a adunat şi nu vă aşteaptă de cît pe d-voastră. IvanovicI şi Holloway îl urmară; ieşiră din izbă şi porniră pe uliţele din Voronoj; noaptea era întunecoasă şi tăcerea nu era turburată de cît prin lătratul cîtor-va cîir.l rătăciţi şi murmurul încet şi solemn al apelor Uralului... In momentul cînd cel trei oameni părăsiseră locuinţa lui Cerni-Şug, o umbră se deslipise repede din zid şi luln-du-se după el alunecă în tăcere de-alungul caselor mirului. Cînd dispărură după trecător în interiorul bisericel, necunoscutul care părea a cunouşte foarte bine locurile pe acolo, Îşi continuă drumul deahmgul clă-direl şi Impingînd uşor o mică uşă laterală pătrunse la rîndul săil în localul întrunire! şi, cu capul plecat în spre pămlnt, tlrîndu-se aproape, se duse, fără să fi băgat nimeni de seamă, de se aşeză jos la piciorul unul stllp de la anvon. IvanovicI vorbi mult timp pe ruseşte, des întrerupt de aclamaţiunile asistenţilor... După ce termină, popa pronunţă cîte-va cuvinte şi toată lumea se sculă, întinzlnd mina în direcţiunea altarului... S’ar fi părut că adunarea întreagă se lega printr’un jurămtnt. Apoi fie-care se retrase şi mirul se cufundă din nott în linişte şi în tăcere. — Totul merge bine, zise IvanovicI lui Hollcway cînd rămaseră din nou singuri... La sosirea lor la Voronoj, contele d’Eutray-gues şi suita sa vor fi desarmaţl, făcuţi prizonieri şi conduşi la Ierinoslav spre a da seamă de o acuzaţiune de trădare în contra Ţarului alb şi a sfintei Rusii. In timpul acesta, omul care se introdusese lu biserică eşi la rîndul săfl şi se îndrepta alerglnd către malurile Uralului ! se opri la vre-o verstă mal In jos de izba trecătorului şi ducînd la gură un corn de cioban scoase două note ascuţite, apoi aşteptă... Aproape instantaneii acelaşi sunet se repetă de cea l’altă parte a rlulul. Deodată, luna, care se ridica, îl Învălui într’o lumină palidă... Era stranikiul... cerşetorul Cavalerilor Negri. Vechi*..................- - 8.00 SSăJdăă B. P., Ioan Vodă_ cel cumplit, volum Ilustrat introdus în şcoli. - 8.0G Copec Franpolm, Poveste trişti, roman tradus de D. Stinoesou ... 1.50 1.10 Miehălleseu&t. C., Inceroirl oritioo asu- 1.60 pra inviţămîntulul nostru primar, ed. H LOO 1 S0 JLIeesvu I. îngerii lui Rafael fante* LC0 zie originali în versuri în 8 acte . - 3.00 Z,ohvneyer V.» Un nofi mljloo pentru a preda «oplilor limba germani • • 9.00 X.CO Roman B. Poezii (ediţie populari) - 1.00 0.76 Jladu Q. Rooettl, Epigrame . - • 3.00 1,00 fbttm SS., Copilul Eylof (dramA în 8 aote) traducere de T. Maiorescu - - • 1,00 0.50 M. llragomiroHcu. Critica ştiinţtfloi ţi Erulnesou......................1.C0 1.08 Butculeneu MariReligie şlştiicţi - 0.75 0A SSachelinfr Brun, Sept Conte» roumalna.......................4.00 1.60 IVlcuSeecu vi Hernelg BepntAţil noştri.........................8. U0 1*51 IJRurftria «1LA BISERICA (Calea Victoriei 85) Th. Speranţă Homer întinerit — Aneodote Populare (voi. I) 2.00 4.00 1.00 2.40 (Va urma) ®© vînzare ran mare, situat pe calea Victoria No. 244, în colţ cu Clopotari Noul, în faţa noului bulevard, avînd 2 faţade. A se adresa la proprietar, d-1 Dem. Polizu-Micşunescu, calea Victoria No. 185. Un vecbiu administrator de moşie, absolvent al şcoalel de agricultură, caută un loc la o moşie mare. Referinţe bune. Adresa Gheorghe Cateanu, comuna Bircil jud. Oltu, şi la d. Const. I. Bălăceanu, liotei Boulevard, Bucureşti, de la care domnii proprietari pot lua informaţiunl despre persoana numită. La Librăria IG. IIMMA5Î, Bucureşti Radu D. Kovettl. Făr& iubire, ediţia i- lustrată - ---0 50 0.30 Calendarul Familiei, ilustrat, 1897. - 1.— 0.65 Licescu. Cerşetorul, dramă-idilă originali 1.— 0 65 * Floarea din Firenze, comedie-i-dil& originali ------ 1.— 0 65 Neculul lorga. Poezii (1890—1893)- - 2.— 1.20 Stăncescu St tun. Snoave. ... 1.50 1 — Rădulesctt-.\iycr. Scriitori, cititori, critici 1.— 0.65 Condiesvu• Conducerea şl întreţinerea maşinelor de vapor - - - - 2.— 1.20 Cooder /. Penltnore• Cicrap-de-plele, poveşti americane, I voi. în 4-o ilustrat. 6.— 3.— La Librăria €. SFETJSA (Sf. Gheorghe) Vatra, anul I......................24.00 12.00 — anul II- •••••• 20.00 10.00 Caragialo, Note şi SchRe- - 2.00 1.00 Theodoremou G. Dein. - Cronica diu Nurnberg - - - - - • 1.G0 0.79 PlatnarSon^ UraDia ----- 1.00 0.50 Augifjr, Aventuriera ----- 3.00 1.00 îRPiSTfi 0 farmac’e ‘le cumpă-UHU I M rat saă de arendat; a- dresa farmacia Coleşiu, Focşani. Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri da premii pe cari le oferim cititorilor Epocei, anunţăm acestora că cererile lor tre-bwesc adresate tlîs-e<*£ îîRsrărilîos* &-ffătat© îa j©sal ©apomiJul însoţite de preţaS retina c« care se oferă acele premii. Prefectura judeţului Tulcea Pubiicaţiimi D. C. Tănăsescu, solicitînd a i se da au-torisaţiune de stabilirea sa definitivă în câtuna Azadău, comuna Pisica, plasa Hă-cin din acest judeţ; Pentru ase putea avissa asupra acestei cereri, se publică spre cunoştinţa geneială ca, în termen de 40 zile de astăzi, să se presinte la prefectură acel cari ar avea motive de a contesta moralitatea sab a denunţa alte fapte ce ar cunoaşte că cad în greutatea numitului. No. 8565. 30 Decembre, 1896. Domnul Gheorghe Penciov, voind a deschide un stabiliment de băuturi spirtoase si oijinicărie, în oraşul Tulcea, strada feasarabilor No. 93; In conformitatea instrucţiunilor ministeriale Inserate prin «Monitorul Oficial» No. 152 din 1867 : Se publică aceasta spre cunoştinţa generală ca în termen de 40 zile de astă zi, să se prezinte la această prefectură acel cari ar avea motive de a contesta moralitatea sutl a denunţa alte fapte ce ar cunoaşte că cad în greutatea numitului. 1897 Februarie. Prima SEKIHf UBAU Română Str. Caro), 23. - BLCI KKŞTI. — Str. Carol, 23. Recomandă: SEMINŢELE NOU VENITE, aduse de la grînarl specialişti diu Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitate superioară, precum arată succesul care l’am avut în 27 ani. Recomand: LUCERNA, qualitate superioară, cu certificate. CAZON, qualitatea cea mal grea, de 23 libre etc, etc. Diferite scule pentru grădină. Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere. Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi. Cu toată stima: Friedricli Pildner, Succesor; Ftigcn Animai). Domnul Mate! Nicolau, voind a deschide un stabiliment de băuturi spirtoase şi coloniale in comuna Pisica, plasa Mărin ; Iu conformitatea instrucţiunilor ministeriale înserate prin «Monitorul oficial», No. 152 din 1867; Se publică aceasta spre cunoştinţa generală că în termen de 40 zile de astă zi. să se presinte la această prefectură acel cari ar avea motive de a contesta moralitatea safl a denunţa alte fapte ce ar cunoaşte că cad în greutatea numitului. No. 9355. 29 Noembre, 1896. ai fii inutil etsSittsfe ejrlslenlă de DE JJZmA DE GaE vi se furnisează la domicilia, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea garantată Star Ii J2 ¥ 4: 5 'W* Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală satt personal casei A. GOLDŞTEXI 9, Strada Decebal, ©. Bucureşti, Telefon No. 66. Tot acolo so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti ae Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en dtlaii de la Bucureşti, Constanta si Brău ri-.-e staţiune a căilor ferate GQ?mSNIE GE 0 008; 6, Strada Isvor, 6 Pentru înlesnirea publicului am aprovizionat Depozitul nostru din Strada Isvor 6, cu COACS Prima calitate, care oferim atît ve chei noastre clientele cît şi onor. Publicului cu 46 LUI €6 MAGAZINUL re 21 Strada Doamnei 21 Sobe americane veritabile Tlsnne. Dumlnr Sillery Suplrlctu Carte Blauctae Carte tl’Or »ce J CavOe Speciale F.xtra dry -.SIRIUS. cil patent r«|(a!stor nonl model 1896. De vinzare la principalele cofetării şi magasine de coloniale. «Sirius» sunt de o construcţiune I solidă şi elegantă, cele mal higienice dînd o căldură plăcută şi temperată du- pă dorinţa, care se obţine prin *pa-»le de BEPKESEN^ANT GENERAL PENTRU ROMAXIA F. BÂSKEN BUCURESCI. D. Marin Zelescu, voind a deschide un stabiliment de coloniale, manufactură, cafenea şi brăgărie îu câtuna Hamamgia, pl. Babadag ; In conformitatea instrucţiunilor ministeriale înserate prin «Monitorul Oficial» No. 152 din 1867: Se publica aceasta spre cunoştinţa generală ca în termen de 40 zile de astă-zl, să se prezinte la această prefectură acel cari ar avea molive de a contesta moralitatea satl a denunţa alte fapte ce ar cunoaşte că cad în greutatea numitului. No. 3583. 19 Aprilie 1896. , WAT80N A IOUELL jMAŞINl AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE^ BUCURESCI.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) TEIRICH & Ci REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICE! M. F. EC KERT SOCIETATE PE ACŢIUNI 'PLUGURI DE OŢEL pentru cultura obicinuită §i cultura adîncă; PLUGURI DE OŢEL ifecla. am BUCUREŞTI O.—Strada. Berzei,-9. INSTALAŢIUNI DE v TEIEBRA GAZ v APA pentru cultura de sfecli PLUGURI DE UŢEL cu 2, 8, ţi mal multe brXzdare. j PLUGURI DE OŢEL pentru cultivat pămîntur! virgine. PLUGURI DE OŢEL pentru locuri muntoase. | RARIŢE DE OŢEL pentru porumb. Griudeiul, Bârsa, Cormana, Roatele, în fine tot corpul I plugului ECKERT este lucrat din OŢEL. Toisa în SACI DUS la DOMICILIU Tot o dată se află în depozit : COACS MĂRUNT anume pentru sobe j parigine şi belgiene. CĂRBUNI CARD1F I-a qualitate. Âiilracit Englezesc prima qualitate pentru sobe Helios j şi Sirius. Comenzile trimise prin poştă se efectuiază imediat in acea zi. Expediţiune de t'oacs şi Cur-1 hnul în vagoane complecte din porturile Romîne la orl-ce staţiune de Căi ferate din ţară Adresaţi-vă la Compaguie de Caacs | Str. Isvor, 6. BucurescI Itent-regulator., carele deosebeşte de | C8le l’alte produse similare. încălzitul se face prin ori |ce fel de cărbuni de piatră. Maşine şi Site sistem cel mal l perfecţionat pentru lumina incandescentă de gaz aerian şi de spirt. Mare asortiment | lămpi de petrol. Depozit general : ’IJ' IA. REGHENBERG BucurescI. Str. Doamuel 21 Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mineştî, lu ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare in Bucureşti vechea şk prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PA NĂIMI A Singura hîrtie de orez de Panama care; Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u vouţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor rominştl, ca alte hlrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtieî «Panama> : Bucureşti str. Pînzari No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandole din Rominia. OTT î HARNi Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - Biurou de construcţie. - Export f«ggr" Semănătoare in lat OFjMIVA1 semănătoare în r .\tfuri. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Bucuresci I Galaţi j 41—Strada Academiei—41 \ 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC ASBEST | Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde— Fire § CURELE DE TRASMiSIUNE Cataloage iluolrale gratia fi franco. Manometrl—Robinete—Ventile—Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale bucureşti. fto. 3. —buoireşU. „PATKIA“ Societate romînă de asigurare gi de reasigurare Capital social vărsat lei un milion Bucuresci, str. Smîrdan No. 15 Branga Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de viaţă, asigurări mixte, asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor tn cas de moarte a părintelui, asigurări mtduale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 86 la sută din beneficii. Branga Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident, cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (indemnisare zilnică), de asemenea primeşte : Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este represintată prin agenţi In localităţile mal însemnate din ţară. Direcţiunea