SERIA EL—ANUL HI, No. 383.
Ediţia a treia
SAMBATA, 22 FEBRUARIE, 1897
NUMĂRUL^IO BANÎ
A ROXAJIKXTFLE
încep la 1 şi 15 ale fle-cărel luni şi se plătesc tot-d’a-una Înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30	lei;	în	streinătate 30	lei
fase luni ... 15	>	>	» 25	»
rel luni . . . 8	»	»	» 13	»
Un număr in	streinătate	30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3.
NUMĂRUL_10 BANÎ
ANIIÎCIIJRILE
In Bucureşti şi judeţe se primesc numaiila Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV .... . 0.30 b. linia
»	» » III.......2.— lei »
»	» » II........3.— » »
Inserţiile şi reclamele 3 lei rlndul
Un număr vechiă 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. *
GRECIA VREA RAZBOIU
MINISTERUL STURDZA
Căderile ministerelor liberale ne aduc aminte celebrul cuvînt: il finiră dans le sang ou l’imMcilite.
Ministerul Sturdza a câzut în sîn* ge. Ministerul Aurelian cade în imbecilitate.
D. Aurelian a împins naivitatea pînă a se convinge pe el însuşi că e şef al guvernului. El a declarat, cu toata seriositatea, în parlament, ca partidul liberal «n’are şef, dar are fruntaşi» şi ca el e unul din aceşti fruntaşi. El a mal afirmai ca are conducerea reala a guvernului şi că o va păstră pe cîta vreme se va bucura de încrederea Regelui şi a ţarii.
D. Sturdza, fara a aştepta de a fi ales preşedinte al Senatului spre a face, cum se obicinueşte, în urma, declaraţiunl, a dat de mal nainte semnificaţia alegerii sale.
El a respins toate daclaraţiunile făcute pînă aci de preşedintele consiliului: nu sunt fruntaşi în partidul liberal ; e un şef, a zis d-sa, şi a declarat că înţelege sa fie şef e-fectiv, nu fictiv. El a mal adaos că nu admite după cum crede d. Aurelian, că şeful cabinetului să aibă direcţiunea guvernului. Şeful partidului trebue să aibă direcţiunea şi d. D. Sturdza a spus cu francheţa că nu admite de cit o singura direcţiune.
Alegerea d-lul Sturdza, în atarl condiţiunl, este congediarea d-lul Aurelian.
Toata lumea pricepe aceasta. Singur d. Aurelian e în stare a nu pricepe atît.
Dar daca nu se va pleca în faţa acestui prim avertisment ; un altul i se va da fără întîrziere.
Peste puţine zile, d. Sturdza va
fi instalat iarăşi la putere.
Aceasta limpezire a situaţiei ne convine din toate punctele de vedere.
Ca adversari al liberalilor de orice nuanţa, ne convine înmulţirea şi sleirea a cit mal multe formaţiuni. Vrem ediţiunl multe şi scurte. Dintr’un punct de vedere nepărtinitor însă, credem că e bine pentru regulata funcţionare a regimului parlamentar, ca în faţa partidului conservator să avem partidul liberal unit sub direcţiunea adevăratului sao şef.
Ministerul Aurelian avea o situaţie falşa, şi ca atare e un bine ca să dispară.
E bine tot-o-dată ca sa dispară asemenea formaţiuni alcătuite din crimpeiurl de partid, nedeosebite prin principii de restul partidului, animate însă de un spirit de ostilitate faţa cu cel-l’alt grup rival numai din causa ambiţiunilor personale.
Astfel de formaţiuni aduc pertur-baţiune în organizarea partidelor şi confusiune în luptele noastre parlamentare, graţie toleranţei excesive a opiniunel publice către acel cari la noi în ţara îşi cred permis a turbura politica ţarii, prin afişarea fara perdea a celor mal deşerte vanităţi.
Pentru toate aceste cuvinte, salu-
tam cu mulţgmire reîntoarcerea d-lul Sturdza.
Şi cel puţin nu mal e nici o temere acum ca d. Sturdza sa inaugureze iarăşi politica lui sectara şi râsbunatoare.
Vom avea de asta dată, după carantina la care a fost supus, un Sturdza uzat, ruginit, hodorogit.
PEDEPSIREA GENERALULUI BUDISTEANU
Am vorbii la vreme despre dezminţirea categorică pe care d. general Be-rendel, actualul ministru de războia, a dat-o în şedinţa de la 12 Februarie nesocotitelor cuvinte ale generalului Bu-dişteanu, fost ministru de războiri in cabinetul Sturdza, cu privire la arma Mannlicher model romîn. Generalul Bu-dişteanu spusese în Parlament, în aplau-sele turmei colectiviste, că arma oştirel noastre e un ciomag, lată partea din cuvîntarea d-lul Berendel rostită în şedinţa Camerei de la 12 Februarie, aplaudată de aceeaşi turmă colectivistă şi publicată în Monitorul Oficial de la 20 Februarie :
In ceea-ce priveşte arma Mannlicher, după mine, este regretabil că predecesorul med d. general Budişteanu a înaintat nişte cuvinte pe cari cred că şi d-sa le regretă astă-zl. (Aplause).
D-lor, aceste cuvinte ab alarmat foarte mult ţara şi ab surprins foarte mult străinătatea. (Aplause).
Pot să afirm că nu e de loc aşa. După experienţele făcute cu arma noastră în străinătate, căci şi streinâtatea a voit să cunoască această armă, şi după resul-tatele cari au fost identice cu cele obţinute de comisiunile noastre, se poate zică că aceste resultate sunt mal mult de cît satisfăcătoare şi bune şi că arma noastră cu calibru mic îndeplineşte con-diţiunile unei bune arme de răsboiâ, a-vînd o tragere mult mal precisă de cît armele adoptate în alte ţări. (Aplause).
Calibrul de 6 */» milimetri adoptat de noi nu este prea mic şi probă despre aceasta este că sunt mal multe State care l’ab adoptat. Astă-zî în Austria se face experienţe cu calibrul de 5 ila milimetri ; voeşte să meargă şi mal jos de cît noi.
Arma care se găseşte astă-zl în mîi-nile soldatului nostru este o armă bună. Soldatul a dobîndit deja o deplină încredere într’insa. (Aplause).
TRIBUNA POLITICA
D. Dumitru Sturdza a fost ales preşedinte al Senatului.
Ce înţeles are alegerea aceasta, d-sa a avut grija să ne-o spuie; după o retragere involuntară de trei luni de zile, d. Sturdza îşi reia efectiv rolul de şef a! partidului, de diriguitor unic al regimului liberal. Deşi o însemnată fracţiune din partid, care se grupase în jurul guvernului Aurelian, vede cu neplăcere această reînviare şi s’a ferit să-şi dea asentimentul, d. Sturdza nu se va împiedeca de acest bagatel şi va găsi, ca pieşedinte al Senatului, destule mijloace ca să se impuie cu sila şi să tragă la sine direcţiunea partidului şi a afacerilor.
Ast-felse restabileşte, după atîta zbucium, ordinea în partid şi regim: şeful va conduce. nu alţii.
E însă reală restauraţiuuea aceasta ? Va fi deplină ordinea?
Nu stăm nici un moment la îndoială ca să răspundem negativ la aceste întrebări.
Cel dintîitl defect şi cel mal mare al res-tauraţiunil sturdziste, e că nu-I complectă. D. Sturdza va conduce politica partidului, va hotărî acţiunea lui; dar nu d-sa va e-zecuta şi va purta răspunderea, ci un altul, acela care prezidează cabinetul. Fără a mal vorbi de scăderea morală pe care o sufere ast-fel şi d. Sturdza şi guvernul liberal, o sumă de dificultăţi practice vor izvorî din această bifurcare a autorităţii. Concepţiunile d-lul Sturdza vor fi alterate prin aplicarea ce le va da d. Aurelian— presupunînd că acesta va urma să fie preşedinte al consiliului—şi guvernămîntul d-lul Aurelian se va renmţi în răb din cauza apucăturilor d-lul Sturdza. Nenumărate vor fi frecările şi mari nemulţumirile ce vor rezulta din această îndouită acţiune ; iar administra-ţiunea generală a Statului va păgubi şi mal mult de cit a păgubit de clnd avem regim liberal.
Urmare fatală o acestui prim defect va fi lnrîurirea pernicioasă pe care noua stare de lucruri o va exercita asupra partidului liberal.
La consfătuirea de la Senat d. Sturdza a recunoscut — şi fără de aceasta se ştie în deobşte — că In partidul^ liberal nu e
numai disidenţa flevistă, ci mal e şi o a doua disidenţă, căreia pînă acum i s’a zis, poate nu cu drept cuvînt, aurelianistă, şi care de azi Înainte nu va mal putea fi numită ast-fel. Această a doua disidenţă, foarte gravă, e făcută de oameni cari, şi dacă nu merg aşa de departe ca d. Fleva şi partizanii d-sale, sunt botărîţl adversari al şefiei d-lul Sturdza şi privesc aflarea acestuia în capul trebilor ca o nenorocire pentru partidul liberal. întăriţi în credinţa lor prin dezastrele guvernămîntulul sturdzist de la Oc-tombre 1895 pînă la Noembre 1896, aceşti oameni ab salutat formaţiunea Aurelian ca o eră nouă şi i-ab dat cel mal entuziast sprijin, scăpînd’o din multe încurcături şi ţinînd în frlli pe clienţii d-lul Sturdza.
Revenirea la clrmă, fie de o cam’dată şi numai pe două treimi, a d-lul Sturdza, va înăspri această disidenţa în proporţiunea deziluziei pe care a suferit-o. Şi va crea de sigur o a treia disidenţă.
In adevăr, e inevitabil ca d. Aurelian şi cel mal de aproape al săi să puie toate greşelile şi încurcăturile ce se vor ivi pe seama concepţiunilor d-lul Sturdza, şi ca la rîndul sâil acesta să arunce toată vina pe modul cum d. Aurelian va fi executat concepţiunile sale. Acest joc «de-a sita la cumătră» se va sfîrşi printr’o ruptură şi dualizmul va avea drept ultim rezultat o disidenţă aurelianistă, de astă dată adevărată.
In rezumat, starea de lucruri ce se inaugurează prin alegerea d-lul Sturdza la preşedinţia Senatului, cu înţelesul pe care-1 are această alegere, nu restalorniceşte ordinea In partid şi în regim. Sub aparenţe Înşelătoare, partidul liberal face tocmai un pas inal departe în desordine, care va spori pînă la desuodămlntul fatal.
ATITUDINeId^i sturdza
— Convorbire en un fruntaş sturdzist —
Campanie snrdă.-Erâ de minciuni.
Ministrul Crampon.
ca d-nil Aurelian şi Sturdza să se cramponeze de fotoliile lor, e de necrezut că un Ghită Mîrzescu îndrăzneşte să mai calce la minister!
— Cu un cuvînt, dacă ministerul Aurelian nu se va duce cu binele, va fi dat afară.
Odată ales preşedinte al Senatului şi reales şef efectiv al partidului liberal e interesant să ştim în ce chip a ajuns d. Sturdza aci, ce sentimente a hrănit pînă acum faţă de acel cari îl degradaseră de la rangul de şef la acela de simplu soldat al partidului, şi de ce fel de gîndurl e stăpinit pentru atitudinea Iul viitoare.
In acest scop ne-am adresat unul fruntaş din anturajul imediat al d-lul Sturdza — fruntaş care ne-a făcut mal multe declaraţiunl, a căror reproducere nu ni se pare o indiscreţiune.
Campanie surdă
Încă de la definitiva rezolvare a nenorocitei chestiuni mitropolitane, d-nul Sturdza manifesta veleităţi de revenire la guvern, dar nu îndrăznea să arate aceasta în mod hotărît şi franc. Cunos-cînd bine aluatul membrilor partidului său, d. Sturdza se temea de un eşec. De aceea amicii săi aii lucrat încet, făcînd o propagandă surdă, dar continuă, împotriva actualului guvern. D-nil Canto-cuzino, Stoicescu, Poni, Ferikide, Nacu, Palladi, etc., aveau dese consfătuiri i întruniri intime, la care erau chemaţi deputaţi şi senatori, şi convertiţi la ideea de a conlucra la lu readucerea d-lul Sturdza în fruntea guvernului.
Cînd Beizadea Ghica muri, fidelii d-lul Sturdza hotărlră atacul, făcură un pointage care îl convinse că au două-treiml din Cameră şi Senat, şi numai aşa se explică cum, la întrunirea de Miercuri a majorităţilor, d, Sturdza a avut curagiul să pună odată hotărît şi lămurit chestiunea rolului d-sale în partid.
Erei de minciuni
învinuirile pe care sturdziştil le aduc d-lor Aurelian şi Lascar sunt că aceştia au inaugurat o eră de intrigi şi corupţiune, căutînd să se menţină la putere minţind pe toată lumea, incura-jînd afaceri grase, etc.. Cu deosebire d. Lascar este maltratat, aşa cum respingătoarea d-sale atitudine de mincinos vulgar o merită. Declaraţiile repetate ale ministrului Minciună, că face o jertfă stînd la guvern, căci nu-şl poate o lăţi moşia pe care şi-a cumpărat’o, e demascată astăzi ca o sfruntată manoperă de a trece drept un om înglodat în datorii, — pe cînd contrariul e adevărat.
Ministrul Crampon
In ce priveşte atitudinea viitoare a d-lul Sturdza, ea este limpede: Acesta va «Hi pe d. Aurelian să se retragă şi să-t cedeze locul. Fruntaşul cu care am avut această convorbire se mira chiar că d. Aurelian n'a înţeles încă acest lucru. In tot cazul, dacă era de aşteptat
www.dacoromanica.ro
ÎNTRUNIREA majorităţilor
O sărbătoare parlamentară.
Ce! IT2 deputaţi cari au votat, în Cameră, pentru d. Aurelian în contra d-luî Sturdza, şi toţi mintoşii din Senat cari s’au rostit în potriva d-lul Sturdza pentru a întări pe d. Aurelian, sunt de faţă, îmbrăcaţi sărbătoreşte—raşi de curînd, năclăiţi cu unt de migdale şi cu negul răsucit cochet — pentru a primi cu ovaţiuni pe cel ce este... cel ce este.
D. Sturdza, obiectul admiraţiunei publice ; d. Aurelian, preşedintele, ca să zic aşa, al consiliului de miniştri, d. Ghiţă Mîrzescu, zmeritul rugător întru Domnul; d. Mihăiţă Porumbaru, de mobile distrugător, şi Etienne mon duc—pentru dame: Fânică Şendrea,— toţi cei întru colectivitate botezaţi sunt de faţă la ungerea, de şef efectiv, a celui eşit, ca piatra, din rărunchii naţiunii.
Ca la toate adunările cu caracter solemn, se rostesc şi aci discursuri — un mijloc de a da limbă viitoarelor pagini ale istoriei care va vorbi despre epoca noastră. Şi se începe :
D. D. Sturdza: Domnilor, în gravele împrejurări prin care trece Europa, cred că’mi îndeplinesc o datorie eminamente patriotică rugîndu-vă să bine-voiţl a mă consfinţi de şef efectiv al partidului în numele căruia ne închinăm.
D. P. S. Aurelian: De şi pacea este asigurată, de oare-ce toate puterile lucrează în sensul acesta, totuşi, domnilor, fiind-că răsboiul bate la uşă, trebuie să ne unim, şi, ca un singur om, să dăm d-lul Sturdza toiagul cu care—a dovedit-o chiar de rîndul trecut — ştie să facă un Szilagyi din fi-te ce Zaharia.
D. Vasile Minciună: Domnilor, perfecta unitate de vederi pe care o constat la reprezentanţii naţiunei, îmi dă satisfacţia—pentru care vă sunt adînc recunoscător— de a putea zice, cînd îmi voiu închide cariera politică, cum că, după ce ani făcut din administraţie o a doua magistratură, am transformat şi Camera într’un al douilea Senat.
0 voce. Dar cu ceiii2 contra 4 cum rămîne ?
Altă voce: S’afi transformat şi ei în 4 contra 112!
D. B. Iepuresco: Domnii mei, sunt foarte contrariat de a mă vedea silit să îndreptez o eroare strecurată în substanţialul şi foarte bine simţitul discurs al fostului ministru de interne : Camera noastră, a fost în tot-d’auna Senat—întru cît a dovedit pururea maturitate. Am zis.
D. C. Stoicescu : Aco’dul pe’fect pe ca’e ’1 constat la această aduna’e ca’e înt’uneşte toată ’omînia legală, mă dispensează, dom-nilo’ de sa’cina de a vo’bi şi eu desp’e însemnătatea scopului ca’e ne înt’uneşte în
această sac’o sanctă incintă...
(Se aude un ţopăit).
0 voce: Dar ce e o plescăitul acesta de peşte care par’că despică apa cu coada ?
D. Dincă Skileru: Se pupă.
D. Mărgăritescu : Cine ?
D. Valerian Ursianu: Sturdza cu Aurelian.
D. G. C. Dobrescu : Unde ?
D. D. Geani : In dos, după fotoliul prezidenţial.
D. Stolojan : Fără martori ?
D. D. Geani: Ba au pe Stoicescu lingă dînşii.
D. C. Lecca: Ce ’ţi c cu obiceiul, dom’le !...
Se face un moment linişte. Cele două Camere sunt în picioare.
D. Sturdza, radios, înaintează la tribună, purpuriu la faţă. Are, în partea inimeî, pe a. Aurelian; la dreapta pe vornicul Minciună, iar la spate pe miniştri.
Adunarea ’şî-a suspendat respiraţia ca să asculte mai bine. Cuprins de emoţiune, însă, şeful efectiv al colectivităţii îşi înghite discursul şi nu vorbeşte de cit din ochi.
D. Stoicescu, vâzind încurcătura, înaintează la tribună, şi, cu accentul său de bulgar parizian, zice, spre covîrşitoarea satisfacţie a auditorului :
— Domnilo’, şa y est !
Eri, 85 de glasuri eontra 15, aii confirmat cuvintele d-lul Stoicescu.
Ywann
TRIBUNA LITERARA
EUTROPIUS
DESPltE DACIA
Pentru a da o idee despre chipul şi gradul, în care Costinil, Cantemir, Petru Maior, Sincal, dd. Laurian, Murgu, Vaillant, Ubi-cini, Canini, Vasilie Maniu, etc. etc. ab denaturat istoria începuturilor române, e de ajuns a arăta cum ab înţeles cuvintele lui Eutropius despre cucerirea şi colonizarea Daciei de către Traian ; două trei cuvinte, pe cari s’a clădit o sistemă Întreagă!
Eutropius, deşi scriind latineşte, totuş a fost Grec, precum se vede din însuşi numele săb. Asupra vieţii lui vom spune atâta, că în 363 după Christ el singur mărturiseşte a fi luat parte în resbelul împăratului .Iulian cu Perşii: «cui expeditioni ego quo-que interfui [lib. X, cap. 8);* iar Intre anii 364—72 primi de la împăratul Valinte însărcinarea de a compune o prescurtare (bre-viarium) din istoria Romei, precum se vede din însăşi dedieaţiunea: «ex voluntate man-suetudinis tuae...»
Cartea lui Eutropius se împarte în zece libri, cuprinzând fie-care câte 20—28 de capitule (afară de unul şi mal scurt), iar tot capitulul câte-va răndurl. Astfel, Întregul breviaritt nu este, în limbaglul modern, decât o broşură, o specie de întroducţiune istorică, nu o istorie proprie. De aceea, cel mal mulţi editori, începând de la 1471,obicI-nulab a’l publica la un loc cu Paul Diaco, sad cu Messala Corvin, ori cu Julifl Obse-quens, şi cu alţi broşuriştl romani.
Este dar constatai că:
1.	Eutropius scriea cu 250 de ani in urma cuprinderii Daciei de către Romani;
2.	In câte-va pagine el a fost silit a re-sumă toată istoria Romei de la Romul pin’Ia Valinte.
Prin urmare, pentru epizodul cuceririi şi colonizării Daciei, Eutropius nu poate fi numit fintăna istorică în Înţelesul strict al cuvlntulul; afară numai de puţine cazuri, când el vorbeşte despre propria sa epocă, precum, bunăoară, când afirmă că pe timpul săti, adecă pe la jumătatea secolului IV, popoarele gotice Taifalil, Victofalil şi Ter-vingil stăpâneab Dacia Traianică: «in bis «agriş quos nune Thaiphali habent, Victo-«phali el Tervingi.»
Totuşi, eb nu bănuesc nici de cum istoricilor noştri de a cita pe Eutropius ca izvor, ba încă un izvor principal şi adesea unic ; nu li bănuesc, căci autorul latin putea să fi extras notiţele sale din alte opuri mal vechi, autentice, contimpurane cu factele descrise ; nu li bănuesc, căci lipsa materialilor îl silla a se folosi de orl-câte le ve* neab în mână. Ceea ce voesc a probă aci este că, citând pe Eutropius, el nu-1 Inţele-geaii saîl se făceab că nu-1 înţeleg, desfigurând din neştiinţă sab din rea credinţă sensul unor cuvinte foarte simple şi foarte clare.
Pasajul în cestiune din Eutropius, după cele mal bune ediţiunl (Egnatius, Schonhof, Verheyk, Tzehueke) sună în text aşa :
«Trajanus, victa Dacia, ex foto orbe Ro-«mano infinitas eo copias hominum tran-*stulerat, ad agros et urbe coleudas. Da-*cia enim diuturno bello Decebali viris ifuerat exhausta».
Toţi istoricii noştri, citaţi mal sus, sab prea mici pentru ca să-I mal cităm, traduc din acest pasaj «infinitae» prin nenumărate, «orbis Romanus» prin Romani, «exhausta» prin deşartă; toţi deduc apoi din această traducere a lor, copiându-se unul pe altul, că nici un picior de Dac ne mal remâind în Dacia, Traian a împoporat-o de tot din nob prin milioane de băştinaşi Romani 1
Scopul analizei de faţă este a arăta a-devăratul sens al cuvintelor Iul Eutropius pe d’o parte ; iar pe de alta, a feri, pe cine vrea să ne asculte, de ridicula cale a exa-geraţiunilor istorice.
I
Eutropius zice că Traian a aşezat în Dacia tinfinitas copias hominum».
«Copiae hominum» la toţi autorii latini însemnează gloate : nu încape nici o dispută.
Ded, Traian a aşezat în Dacia gloate infinitas.
Ab infinitae are şi poate avea aci înţelesul de nenumărate, după cum se bizuiesc să facă a crede archeologil noştri ?
Pentru a răspunde la această întrebare, avem înaintea noastră o singură cale critică: să analizăm celelalte pasaje, în cari autorul brevioriulul întrebuinţează expresiu-nea: infinitus.
In descrierea domniei lui Nerone, Eutropius zice «infinitam partem senatus inter-«fecit» (lib. VII. cap. 9)
Oare se poate Înţelege aci că Nerone ar fi omorît o «nenumărată parte a senatului»; pe când se ştie, că la Romani, ca şi la toate popoarele, senatul, chiar îu Întregul sâb, iar nu în parte, a fost, este şi va fi una din instituţiunile cele mal numărate.
Deci, pasajul se traduce aşa: «Nerone a «omorît pe mai mulţi senatori».
Descriind resbelul lui Cesar în Africa, Eutropius zice : «Iude in Africani profertus «est, ubi infinita nobilitas cum Juba bellura «reparaverat...» (Lib. VI. cap. 18).
întreb, dacă nobilii romani, ce ajutab
2
EPOCA
Numidulul Juba contra lui Cesar, puteatl fi
nenumăraţi ?
Din contra, Eutropius îl enumeră ca să zic aşa pe degete: Scipio, Petreius,Varus, Cato şi Faustus!!
Cinci!
După ce descrie resbelul Romanilor cu Macedoneanul Persefl, Eutropius reproduce discursul lui Emilia Paul, rostit,—zice el,—
«in eonventu infinitorum populorum». (Lib. JV, cap. 4.)
AQ şi aci se poate presupune vreo adunare, compusă din nenumărate popoare, venite a asculta cuvlntul generalului roman?
Tot aşa, adecă In Înţelesul de «mnf mult*, Eutropius întrebuinţează : «infinita sacra et templa» (Lib. I, cap. 2); *infinitus pondus» (Lib. II, cap. l(i), «infinita spolia» (Lib. III, cap. 11), «infinita auxilia» (Lib. IV, cap. 20), etc etc.
Prin urmare, frasa : «Trajanus, victa I)a-«cia, infinitas eo copias hominum translu-«lerat», vrea să zică, In limbagiul lui Eutropius, simplu atâta: «Traian a aşezat In ♦ Dacia mai multe gloate...»
II
Eutropius lămureşte, că cele mai multe gloate, aşezate de către Traian In Dacia, afl fost aduse «ex toto orbe Romano».
După istoricii noştri, totus orbis Roma-nus trebueşte tradus prin : Romani !
Dar «toată lumea romană» oaro se compunea ea numai din Romani ?
Acesta să fie Înţelesul lui Eutropius ? Apocalipsul, după unii comentatori, personifică lumea romană sub forma unul zmed cu şapte capete : această icoană mi se pare a fi foarte nemerită.
De la marginile Persiel şi ale Arabielplnă la Stilpil ErculeenI şi Murul Britanic, de la Sahara şi Nubia plnă la Elba, toate neamurile, toate seminţiile orl-cât de eterogene, alcătuiafl orbem romanum.
Anume In acest sens Întrebuinţează şi Eutropius zicerea : «ex toto orbe romano». Exemple :
Ca să arate causa, pentru care Gallii şi Spaniolii îşi aleseră de împărat pe Servit! Galba In locul lui Nerone, el zice că a-cesta, prin cruzimile sale, a devenit «Romano orbi execrabilis» (Lib. VII, cap. 15).
Descriind domnia lui Septimifl Sever, el spune : «Nigrum, qui in Aegypto et Syria -rebcllaverat, Cyzicum interfecit. Parthas «vicit, et Arabas interiores et Adiabenos. «Multa toto Romano orbereparavit...» (Lib. VIII, cap. 10).
Aceste două pasaje sunt de cea mal ve-gliiată claritate.
Ele arată că orbis Romanus şi, mal vlrtos dotus orbis Romanus» era nu numai Romani, ci încă Galii, Spanioli, Egipteni, Arabi, Sirl, Adialienl, Perşi, etc.!!
Ceea ce lega toate aste naţionalităţi în-tr’o singură unitate, era nu înrudirea sângelui, ci:
1.	Centralisaţiunea administrativă, judiciară, militară, politică...
2.	Limba, după cum se exprimă cu a-tâta energie Fericitul Augustin, zieănd că Roma, imperiosa civitas, Impunea ţărilor cucerite nu numai jugul, dar şi graiul săd, «nori solum jugum, veruin etiam linguam».
Deci, zisa lui Eutropius: «Trajanus victa «Dacia, ex toto orbe Romano infinitas eo «copias hominum traustulerat» ; se traduce aşa : «Traian a aşezat In cucerita Dacie «mal multe gloate de oameni, aduşi din «toate provinciile, supuse imperiului roman».
III
Eutropius încredinţează, că, In urma Îndelungatei lupte a Iul Decebal, Dacia fu
exhausta.
Archeologil noştri explică exhausta prin deşartă.
In clasicii latini, In genere, cuvlntul ex-haurire se întimplă, de mal multe ori, că însemnează simplu: «a împuţina».
Tacit, scriitorul cel mal laconic şi al cărui stil, prin urmare, e cel mal potrivit pentru deslegarea greutăţilor unul brevia-rid scris în aceeaşi limbă,zice: «Tibi e Ju-«daea et Syria et Aegypto novem legiones Hntegrae, nulla acie exhaustae...*
E prea vederat, că Tacit vorbeşte despre nişte legiuni, cari, nefiind încă împuţinate (exhaustae) prin bătălii, sunt deocamdată întregi (integrae).
Exhaustus este dar ceea ce a perdut o parte oarecare din întregul sed.
Cercetarea stilului lui Eutropius ni probează, că înţelesul cuvintelor, Întrebuinţate în cartea sa, trebueşte luat, de asemenea, cu o scădere.
De pildă, vorbind despre năvălirea lui Pyrrhus în Italia, Eutropius zice: «Romani «perrexit. omnia ferro ignique vastavit. «Campaniam depopulatus est» (Lib. II, cap. 7).
Ad de aci urmează, că acea Campania despoporată (depopulala) şi celelalte părţi deşertate (vastatae) de către Pyrrhus, ar fi rămas chiar pustii?
«Scipio,—mal zice Eutropius,—Corsicam et Sardiniam vastavit.» (Lib. II, cap. 10).
Oare şl ad trebue să vedem deşertarea Corsicel şi a Sardiniei ?
Ui mind unei atarl sisteme explicative, am li siliţi a deduce desăvârşita peire a naţiunii Secueşll din următoarele zise ale cronicarului Urechea : «Ştefan vodă a prădăt «ţâra secuească ; nici a fost cine sâ-i iasă «lmprotivăl!»
Deci, cuvintele lui Eutropius ; «Dacia «enim bello Decebali viris fuerat exhausta*, şi după geniul limbii latine, şi după stilul breviariulul, se traduce aşa : «Dacia fu î»u-puţinată In bărbaţi prin răsbolul lui Decebal».
Pe temeiul analizei de mal sus, suntem lndreptăiţl a traduce în următorul chip întregul pasaj eutropian asupra cuceririi şi colonisăril ţărilor noastre:
«Cucerita Dacie fiind împuţinată în băr-*baţi prin Îndelungatul resbel al lui Dece-«bal, Traian a aşezat în ea, pe’n oraşe şl «pe’n sate. mai multe gloate de oameni, a-«duşi din toate părţile imperiului roman*.
Oare asta e tot una cu traducerea de piuă acum, repetată ca un pcho prin mal multe generaţiunl de istorici români, începând de la Miron Costin şi pînă la ma-nualurile de colegid de astăzi? este ca tot una cu următoarele :
«Cucerita Dacie fiind deşertată de locuitori prin Îndelungatul resbel al lui Dece-
«bal, Traian a aşezat In ea, pe’n oraşe şi «pe’n sate, nenumărate mulţimi de Ro-^mani.’»
Celebrul Descartes, In Discursul săfl asupra metodei, ruga foarte mult pe lectori de a nu da crezare la tot ce se va propaga de alţii sub numele săft... Simianul Eutropius n’a avut o aşa prevedere !
— Dupft interesant» şi rar» cărticică, a cărei ertiţlune (1864) este aleită de mult, intitulată : Câteca analize literare extrase din «Studii eritloe asupra Istoriei Române», de
H.-I». llHMrteu.
INFORMAŢII
IN AJUNUL CRIZEI MINISTERIALE
Cercurile parlamentare continuă a agita cu insistenţă eventualitatea unei crize ministeriale; şi părerile în această privinţă se deosebesc numai asupra datei cînd va isbucni criza.
Toată lumea, pînă şi amicii de erl ai d-lui Aurelian, recunosc că guvernul nu mai poate sta la putere în urma înfrîngerei morale pe care a suferit’o. Iar foştii aurelianişti, desilusionaţi cu desăvîrşire, tratează cu epitetele cele mai crude pe primul-ministru.
Un singur lucru este sigur în acest moment :
D. P. S. Aurelian nu mal poate sta
nici zece zile la putere.
♦
* *
Intrebînd erl pe d. Al. Djuvara asupra situaţiei, d-sa ne-a răspuns :
—	Eu cred că guvernul se va retrage, dar nu chiar acum. In orl-ce caz o schimbare se va face peste cît-va timp.
—	Remaniare sau schimbare de guvern ?
—	Nu e sigur încă nimic pină nu vor pleca din ţară AA. LL. RE. Marele Duce şi Marea Ducesă de Hessa. E o chestiune de deferenţă faţă de Au-guştii Oaspeţi ai Regelui, ca să nu se producă nici o schimbare acum.
—	Credeţi în revenirea d-lui Sturdza?
—	Asta nu se mai discută. In cel
mult zece zile situaţia se va limpezi.
*
* *
D. An. Stolojan ne-a spus următoarele :
—	Cred că în curind se va produce o schimbare. Nesiguranţa e, insă, foarte mare în acest moment ; nimic pozitiv ru se ştie.
*
♦ *
Aflăm că principala camă pentru care sturdziştil nu vroesc să forţeze retragerea guvernului, este că se urmează conciliabule în privinţa alcătuirel nou-ui guvern.
D. Sturdza ar fi bucuros să scape de d. Eugen Stătescu; dar dacă acesta se va impune, atunci nu-t rămîne de cit să-l dea portofoliul justiţiei.
D-nil An. Stolojan şi P. Poni nu vor mal fi luaţi în combinaţie, iar cît pentru d. Palladi, d-sa din cauze de boală se retrage în al douilea plan din luptele politice.
#
* #
Erl a circulat prin culisele Camerei următoarea listă ministerială :
Dim. Sturdza, preşedinte şi externe; Ci. Cantacuzino, interne; Ferechide, justiţie ;
Tache Protopopesrn, finanţe; Spiru Ilarei, instrucţie ;
General Bereudeiu, războiţi;
Al. Djuvara, domenii ;
Ionel Brătiauu, lucrări publice. Această listă ministerială a fost primită cu mult entusiasm de colectivişti.
Şi lucru ciudat: s’a constatat eri, la Cameră, un curent general în favoarea d-lul Dim. Sturdza, şi cel mai sturdziştl se arătau tocmai aceia cari plnă eri
pozau în cei mai dîrjl aurelianişti.
*
* *
Guvernul este absolut inconştient de situaţia în oare Ne află. D-nil P. S. Aurelian şl V. I.nsear u'aii niei ginii wă plece de la putere, ei vor să urmeze înainte cu echilibristica de pînă acum.
D. V. Gaşca r a declarat :
— Ne-am împăcat eu Costineseu şi ne-am înţeles să mergem înainte.
După terminarea discursului d-lul Misir, ieri la Cameră, preşedintele a început să întrebe pe cel înscrişi ca să ia cuvintul, dacă vorbesc pentru sati contra proiectului de lege, de oare-ce— după cum se ştie — Camera a hotărit ca să se vorbesscă pe rînd pro şi contra.
Cînd d-1 Ferecliidi, care preşida, a întrebat pe d. V. Morţun, înscris ca să ia cuvlntul, dacă va vorbi pentru sau contra, deputatul de Roman a răspuns: — Din punct de vedere teoretic sunt contra proiectului ; din punct de vedere practic însă sunt pentru.
Preşedintele a considerat pe d. Morţun favorabil proiectului de lege şi a acordat cuvintul d-lul N. T. Pop, înscris să vorbească contra.
prietâţf, a lăsat pe mulţi dintre deputaţii liberali ginditorl.
Numai disciplina de partid a împiedecat ca aplauze unanime să izbucnească de pe băncile majoritâţel.
Consiliul superior Întruni mline seară răsboifl.
de artilerie se va la ministerul de
Pledoaria d-lul Basile Misir, In procesul Casei Rurale din şedinţa de ieri a Camerei, n’a produs efectul sperat de noul debutant pe arena parlamentarismului.
Aplausele se lăsafl a fi zmulse cu greii, şi la început Camera a manifestat chiar oare-care ostilitate la adresa d-lul Misir, întreruperile d-lul Grigore Macri, căruia i se părea că oratorul susţine chestia în mod prea avocăţesc, şi ale altor deputaţi din majoritate, sunt o dovadă despre aceasta.
D. Gr. M. Sturdza a caracterizat foarte bine discursul d-lul Basile Misir, clnd -după ce a terminat, — i-a spus:
— Ai pledat foarte bine chestia. Iţi doresc să vorbeşti tot ast-fel şi în procesele ce ai.
Cuvintele acestea caracterizează, în acelaşi timp, şi genul oratoric al d-lul Misir.
D. Grigore Macri, care a sosit ieri dimineaţă din Iaşi, special pentru a apăra proiectul de lege al Casei Rurale, s’a distins la Cameră printr’o nervozitate neobicinuită la un om ca d-sa.
Desele întreruperi, In timpul pe clnd vorbea d. Take Ionescu, i-att atras adesea observaţiunile preşedintelui Camerei şi afl produs un răfl efect chiar printre cel-lalţî colegi al d-sale, cari urmăreai! cu mult interes discursul fruntaşului conservator.
D. conte Angelo de asistat ieri, In tribuna desbaterile Camerei.
Gubernatis, a diplomatică, la
Miercuri a avut loc căsătoria civilă a d-lul Dimitrie Comşa, doctor In drept de la Paris, cu doamna Rica Zisu, născută Paianu.
Martori ai! fost d-nil general Brătianu şi inginer Paianu, pentru d-na Zisu, iar d-nil N. Filipescu şi inginer Petrescu pentru d. Comşa.
Erl a avut loc căsătoria religioasă.
EDIŢIA • 3*
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Sofia, 20 Februarie.
Prinţul a inaugurat îu mod solemn linia dru-n u ui de fer Sofia-Roman, In presenţa Regelui Alexandru al Serbiei şi a personajelor oficiale.
Regele va pleca seara la Belgrad. Va fi Însoţit pînft la graniţa de Prinţul Ferdinand.
Roma, 20 Februarie.
Camera a fost disolvată. Alegerile s'aU fixat pentiu 21 Martie, balotagele la 28 şi deschiderea parlamentului la 5 Aprilie.
Washington, 20 Februarie.
Lulnd preşedinţi?, d-nul Mac Kinley citeşte un mesagiâ zicînd ca e nevoie de o reformă a sistemului financiar actual. Ei e gata sa numească o comisiune însărcinată cu revizuirea legilor asupra monetagiulul băncilor şi a circulaţiunel monetare. Se va sili să obţie pe cale internaţionala un raport fix între aur si argint.
Relevesză necesitatea de a păstra intact creditul guvernului şi de a observa în mod inviolabil angajamentele existente, printr’o economie mal mare şi o urcare a taxelor de import. Graţie protecţionismulul trebue să suprimăm deficitele.
Politica Statelor Unite a fost de a menţine in totdeauna relaţiunl amicale cu teate puterile şi de a se abţiue de la orl-ce amestec, fie ca aliate saO ca inamice. Ele se vor sili să urmărească o politica străină demnă, energică şi dreaptă.
Statele Unite trebuie să se abţie de la orice eueerire teritoriala. Noul preşedinte recomandă foarte mult tribunalul arbitrar, ca cel mal bun mijloc de a pune capăt conflictelor internaţionale.
Mesagiu! anunţă cîte-va proiecte de legi, printre care acelea in contra trustilor şi iu contra imigrării.
Preşedintele exprimă intenţiunea de a convoca congresul pentru 15 Mirtie pentru a delibera asupra cestiunilor tarifelor.
Mesagiul nu vorb şte de cestiunea cubană.
Februarie, al douilea al săfl mare bal, pentru sporirea fondului, In sala Dacia.
. Primim o corespondenţă In care ni se povestesc orori despre apucăturile sălbatice al primarului şi notarului cătunului Dârza, comuna Crevcdia, jud. Ilfov.
Fiarele acestea schingiuiesc aşa fel pe ţărani In cit bieţii oameni lşl iaft clmpil. Dar cui să ne pltngem ?
**. Pentru d. prefect al poliţiei.
Ni se aduce la cunoştinţă că vis-â-vis de moara Olmazolu e o circiumă care slujeşte de cuib unei bande de pungaşi.
Samsarii acestor pungaşi, samsari în mare parte agenţi inferiori de al poliţiei, atrag pe naivi In circiumă şi, după ce’l ameţesc cu băuturi amestecate, II lasă tu mina pungaşilor cari II dezbracă şi’I trimit acasă bătuţi de moarte.
De şi lucrul nu e surprinzător pentru moravurile slujbaşilor din cari’ministrul de interne viea să facă o a doua magistratură, l-aducem, totuşi, la cunoştinţa d-lul Lecca '* D. Vasile Vlădescu, profesor de istorie la liceul din Ploieşti, va dezvolta Duminică, 23 curent, In amfiteatrul liceului local, conferinţa sa despre «Romînil şi lupta raselor In Orient.»
'* Cunoscutul bancher din Iaşi, Samuel. Meyerhoffer, a Încetat din viaţă la Meran. El era unul dintre cel întll evrei lmpămtn-teniţl In urma răsboiulul diu 77 şi lasă Iu urma sa o avere de peste 10 milioane de lei.
DIVERSE
DIN ŢARĂ
■ I ■■TM'niWi
Din canza beţiei.—-Din comuna Crainici, judeţul Mehedinţi, iii se anunţă că Miercuri, pe la orele 8 seara. Mihăilă Negoiţă, muncitor, fiind beat şi căzind jos, a murit după cîte-va minute, de* oare ce In cădere un cuţit ce purta la briu II străpunsese inima.
Din ordinul parchetului, cadavrul a fost în-morinintat a doua zi.
Revărsarea Neajlovnliiî—In urma topirel zăpezilor din cauza câldurel din zilele trecute, cea mal mare parte din riurl, venind mari, au debordat şi acoperit şesurl întinse. Rîul Neajlov, venind mare, a întrerupt comunicaţia Intre comunele StăneştI şi ChirculeştI, din judeţul Vlaşca.
De asemenea, In drumul săfl, a fărîmat mal multe poduri de lemn.
Slmicldere.—In comuna GugeştI, din judeţul Rîmnicu-Sărat, s’a sinucis, ieri, TănaBe V. Gegea, trăgîndu-şl un glonte de revolver In timpla dreaptă.
Nenorocitul suferea de alienaţiuue mintală.
Aruncat în Dunăre. — Soldatul Mari-nescu Ioan, din regimentul 3 artilerie, — care anul trecut furase 4 >,000 lei, de la nişte comercianţi francezi, ce se găseaţi în OdnbeştI,— trimis cu vaporul «Severin» sub escortă, la Brăila, în mijlocul drumului, mal sus de Şiret, lingă o insulă, s’a aruncat in Dunăre.
Un pescar şi cu ajutorul căpitanului, dindu-i ajutoarele necesare, i’afl putut scăpa cu viaţă#
DIN STREINATATE
Un prinţ In căruţă. — Prinţul de Ol-denburg, unchiul Ţarului Nicolae, îşi propune o călătorie In prejurul lumel, mal bizară de cit a atitor alţi amatori de acest gen de voiagiO. Este vorba de o căruţă, bine îngrijită, în care prinţul să străbată Caucazul. Această căruţă este împărţită în două compartimente: unul, care se poate schimba, în mod succesiv, îu sală de inîncare sală de joc, indispensabilă unul rus, şi cameră de culcare; cea de la spato. destinată pentru servitori, dar. în acelaş timp, să cuprindă tavoarul, comoditatea şi alte mici o-biecte necesare voiagiulul.
Dar ceea ce face originalitatea şi frumuseţea acestui vehicul, este faptul cl ea va fi condus cu vapori, de o putere de 80 cal.
Căruţa se poate desface iu bucăţi şi în cîte-va minute reuni iarăşi la loc. Intr’o oră are p viteză de 7-8 leghe.
SENATUL
Urmarea şedinţei de la 20 Februarie
EGOURi
*
* *
Splendidul discurs al d-lul Take Ionescu, in chestia Casei Rurale, a produs o impresie adincă asupra Camerei.
Aplause aii acoperit ultimele cuvinte ale oratorului şi, In special, banca ministerială a fost viu afectată de aceste semne de simpatie ce se acord afl d-lul Take Ionescu, chiar de către unii membri din majoritate.
Multe convingeri aQ fost zguduite şi perspectiva dezastrului la care se expune ţara, prin distrugerea marel pro-
Erl a avut Ioc căsătoria d-lul Ciistu I. Berceanu, inginer, cu d-ra Argentina So-lacolu.
Celebrarea căsătoriei religioase, s’a făcut la biserica Creţulescu.
Societatea ştiinţifică-literară «Tinerimea Romlnă» ne face cunoscut că lotăria acestei societăţi se va trage în ziua de 16 Martie viitor.
Suma de 5000 leî, valoarea clşligurilor, este depusă la casa de ccnsemnaţiunl contra recepisel cu No. 94,847.
Societatea Cornelia, pentru înzestrarea fetelor lipsite de mijloace—fără deosebire de naţionalitate — va da Slmbătă, 22
D. Dim. Sturdza se urcă pe fotoliul preşedinţia! şi mulţumind Senatului de alegerea ce a fâcul’o îu persoana d-sale, declară că are conştiinţă de însemnătatea politică a acestei alegeri care dovedeşte că partidul liberal este încă unit
D. P. Grădişteanu spune că alegerea d-lul Sturdza, In urma consfătuirel de erl, are o mal mare importanţă politică de cit s’ar crede. N’am ales, zice d-sa, numai pe cel mal capabil senator din majoritate, dar am ales pe şeful partidului liberal. (A-plause).
Cînd am dat voiul d-lul Sturdza, am ară tat că suntem cu toţii uniţi şi că ne-am grupat în jurul port drapelului nostru. Şi efl sunt soldat credincios, dar în acelaşi timp voiu ca toţi să fie uniţi ca mine. Dar, d-lor, alegerea şefului partidului liberal, arată că avem încrederea cu toţii In d-sa, că-I dăm răspunderea destinelor noastre. El bine, d-lor, nu poate şeful nostru să aibă răspunderea, pînă ce nu va fi preşedinte al consiliului. Aşa dar, d-lor, datoria d-lui Aurelian este să roage'pe d. Dim. Sturdca să primească preşedinţia consiliului şi să lucreze su d-sa în minister. (Murmure de desaprobare pe băncile Senatului).
D. Dim. Sturdza părăseşte scaunul preşi-denţial şi trece în incintă.
D. N. Ionescu răspunde d-lul Grădişteanu: spune că miniştrii de astă-zl, guvernul M. Sale, afl şi azi încrederea care afl avut-o şi plnă acum. Preşedintele Senatului are cu totul alte atribuţiuul şi noi pentru aceea l’am ales.
D. Dina. Sturdza, de acord cu cele spuse de d. N. Ionescu, declară că n’ar îndrăzni să primească sarcina de preşedinte al Se natului dacă de acolo trebuie să iasă o dezbinare în partid. Efl am spus, zice o ratorul, că alegerea mea are importanţăpo litică fiiud-că dovedeşte unirea membrilor partidului, dar nu doresc cituşl de puţin ca alegerea inea să producă răsboiu în sinul nostru.
II. V. Lascar, ministru de interne, declară şi d-sa că alegerea d-lul Sturdza e de mare Însemnătate politică din punctul de vedere al solidaritâţel partidului.
Sunt oameni cari afl crezut că sunt dezbinări In partid, că suntem divizaţi In Au-
relianişti şi Sturdziştl, aceste credinţe azi dispar prin această alegere şi foţi la un loc putem lua răspunderea celor făcute fie de noi, fie de trecutul guvern de la început şi pînă acum.
D. P. P. Carp observă maiori lăţii că toţi cu aceiaşi tăcere respectoasă, afl aprobat cele făcute In trecut, deşi apoi afl fost siliţi să dreagă ceea ce stricase guvernul Sturdza.
Acum se naşte Întrebarea. Poate un şef de partid să fie In afară din guvern ?
Efl susţin că materialiceşte, da, dar politiceşte şi moraliceşte, nu. Oratorul dovedeşte acest lucru cu exemple din istoria parlamentară a tutulor ţârilor.
Eu cred că v’aţl grăbit ca să anunţaţi că prin această alegere s’a sfîrşit dezbinările şi neînţelegerile din sinul partidului dv.
Acum, d-lor, noi minoritatea, suntem In drept să vă Întrebăm cu cine avem a face' Clnd un proect de lege va fi prezintat de un ministru, trebue să ştim dacă el are şi a-senlimentul şefului partidului. Efl, d-lor, vfe mărturisesc că de azi înainte nu voia mal Întreba pe ministrul cure va prezintă pro-ectul de lege, ci pe şeful partidului.
Acelaş lucru va fi şi In cestiunile de persoane .
Fie-care partid îşi are clientela lui. Eu-cred că interesul unul partid este ca şeful săfl să fie în acelaş timp şi şeful guvernului, D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului răspunzlad d-lul Carp, spune că partidul li beral este şi va fi unit şi că nici o dată nu a prezintat sciziuni. Oratorul, vorbind apoi pe tema sciziunilor, dă exemplu pe Însuşi d. Carp ca o sciziune a partidului conservator şi citează articolele din Indepen-dance Roumaine, care 11 atacă şi care a’afl fost desminţite de alte ziare conservatoare^) Clnd majoritatea nu va mal avea încredere In noi, spune d. Aurelian, vom părăsi prin bună înţelegere această bancă, pe care am venit ca delegaţi al majoritâţel şi tot cu bună înţelegere. Nu ne vom plînge ni-menul şi vom Îndura cu bună voe cea ce majoritatea va decide.
Incidentul se închide şi şedinţa se suspendă.
La redeschiderea şedinţei se intră In ordinea zilei.
Interpelările d-lor doctor Iovitz şi Micescu se amină pentru săptămîna viitoare.
Se dă citire expunerel de motive şi proiectului de lege prin care Asilul Elena Ote-teleşeanu se recunoaşte ca persoană juridică.
D. Sefendake cere ca înainte ca Senatul să dea votul în această privinţă să se cunoască statutele acestei instituţiuul, pentru a se putea vedea cum se dirigează acest azil şi In ce stare se află el.
D. Gr. Stefănescu, raportor, răspunde că acest institut n’are statute şi el se conduce după testamentul repausatel Elena Otete-leşeanu, prin care se spune că acest azil să se Întreţină din venitul a două moşii cari sunt lăsate azilului.
De asemenea persoanele cari administreză această avere sunt specificate tot In testament.
D. Urseanu este de aceaşl părere cu d. Sefendache şi roagă pe d. raportor să pună la dispoziţiunea Senatului o copie după acel testament pentru ca să se poată orienta.
D. Grădişteanu spune că Senatul nu va putea vedea nimic din testamentul repausatel Elena Oteteleşanu.
D. Mîrzescu, ministru al cultelor, găseşte că cererea d-lor Senatori cari voesc să vadă testamentul repausatel e dreaptă, de oarece această inslituţiune fiind creaţă de re-pausată, Corpurile Legiuitoare nu-I pot recunoaşte personalitatea morală, fără să vadă dispoziţiunile testamentare.
I). P. Grădişteanu spune că testamentul In cestiune a fost văzut o dată de d. ministru de interne şi se miră cum colegul d-sale, d. ministru al cultelor, pune la îndoială actele văzute de ministrul de interne. Cum rămîne atunci eu solidaritatea şi răspunderea despre care vorbiaţl adinioară ?
In acest testament nu există nici o clauză contrarie bunelor moravuri şi e de prisos să se mal amine votarea acestui proiect de lege.
In urma unor explicaţiunl dale de d-nil Urseanu, Mîrzescu şi Gr. Stefănescu, incidentul se închide şi cestiunea se amină pînă ce comitetul delegaţilor va aduce copie după testament.
Senatul votează apoi o pensiune de 150 lei lunar văduvei şi copiilor protoereulul Musceleanu, care se aprobă cu 38 voturi pentru şi 6 contra.
Şedinţa se ridică la orele 5 şi un sfert.
Şedinţa de la 21 Februarie
Preşidenţia d-lul Dim. Sturdza.
Piesenţl 80 d-nl senatori.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. Costescu-Coniănennu interpelează pe d. ministru al instrucţiunel publice asupra propagandei de catolicism îndrăzneaţă ce se tace de institutele de creştere din Iaşi şi Galaţi, cunoscute sub numele de N6tre Dame de Sioti.*£
I). Colonel Rudişteanu se asociază la a-ceastă interpelare.
D. Dim. Sturdza, care presidează, 11 spune că nu are cuvlntul.
D. Colonel Budişteanu : îmi pare răii că începi aşa.
D. V. Lascar depune proiectul de lege pentru exproprierile de utilitate publică.
D. Costescu Coniăneanu cere urgenţa, care se aprobă.
Senatul intră In ordinea zilei şi se încep votările de indigenate şi recunoaşteri.
CAMERA
Urmarea şedinţei de la 20 Februarie
Continuarea discursului d-lui Take Ionescu
Gegea rurală
D. Take Ionescu spune că legea asupra Casei Rurale nu se poate judeca dintr’un spirit de partid, de oare-ce subiectul el ese din cadrul legilor de partid. De aceea d-sa va examina legea din punctul de vedere al consecinţelor el. Dacă aceste consecinţe vor fi rele, natural că legea va fi rea. Va ec-samina chestia cu sluge rece şi cu simpatie, căci In asemenea chestii trebue să vorbească şi simpatia.
E o mare nedumerire asupra tendinţelor acestei legi. D. Nicolaiescu a spus că le-
www.dacoromanica.ro
EPOCA
8
gea actuali e o continuare a legiuirilor de fa 1889.Şi mal nedumerit ed.raportor, care a adăugat la expunerea de motive un contract Încheiat Intre ţărani şi un proprietar] Aceasta dovedeşte Încă odată că legea nu
I.a 1864 s’a făcut prima reformă agrară. In acea vreme proprietatea era organizată cu totul alt-fel de cit In apusul Euro-
Eel. Claca şi servituţiile trehueail să dispară.
hestia se discuta din 1862. Erail şcoale opuse, reprezentate prin Barbu Catargiu şi
M.	Cogălniceanu : una combatea improprie-târirea, a doua o susţinea ca necesară. In urma unul discurs celebru al Iul M. Cogălniceanu, s’a votat, în 1862, o lege nedreaptă, care nu s’a aplicat. Lovitura de Stat din 1864 a adus atlt desrobirea ţăranilor cit şi a proprietarilor, fără nici o tur-burare. Pricina este că proprietarii att rămas vechil proprietari precari. Totuşi In 1865 nu s’a lucratpămlntul, ceea ce a făcut ca în 1866 să se facă o lege a tocmelelor agricole, care a reintrodus claca sub o altă formă. In acelaşi timp mersul ascendent al proprietăţii s’a oprit, de oare-ce ţăranii nu aii putut plăti rescumpărarea.
A doua reformă agrară o avem In 188g cu o nouă împroprietărire şi vlnzarea In loturi mari a moşiilor Statului, cu licitaţie. Se inaugurează astfel o nouă politică agrară, cu continuarea vlnzărel în loturi mici şi In corpuri Întregi. Vine legea din 1889 cu scopuri cu totul deosebite: ea este o lege de colonizare pe întinsele domenii ale Statului.
Avem în fine legea de faţă care, creînd o instituţie nouă, stabileşte raporturi directe între proprietar şi Stat. Pămlntul se vinde orl-cărul ţăran, chiar acelora cari aii pămînt şi numai este vorba de a’l împrăştia pe teritoriul ţărel. Se trece numai proprietatea moşiilor in alte mîinl.
Cari ar fi roadele unei asemenea legi ?
Din punct de vedere financiar să presupunem că avem 4,000.000 pogoane. Din acestea să admitem că 2 milioane se vor vinde în 30 de ani. Ţăranul, larg la preţ, va oferi 300 lei pe pogon, ceia ce ar necesita un total de 20,000,000 lei rentă anuală 5 Ia sută, pe timp de 30 de ani. Aceasta ar aduce deprecierea rentei noastre, şi apoi, putem noi, cari suntem datori cu peste un miliard, să continuăm cu emiterea acestei rente pe timp de 30 de ani? Şi să se noteze că renta nu va râmîne în ţară cel puţin pe jumătate, fără ca să mal amintesc că intrările nu pot fi sigure.
Şedinţa se suspendă pentru 5 minute.
***
D. Taclie Ionescu, continuînd, crede că noua Casă Rurală! aşa cura este întocmită, va opera cu repeziciune. Ţăranul nu are a-ceiaşl concepţie ca noi despre proprietatea rurală: după el proprietar al pămîntulul acel care ’l lucrează. Ştim modul primitiv cum face ţăranul cultura ogorului săfl şi dîndu-I şi mal mult pămînt, vom face ca el sâ’l cultive şi mal răii, din cauza lipsei de mijloace băneşti.
Modul nostru de cultură prin alţii face din proprietar un fel de colecţionator de impozite.
Ţăranul se va repezi la proprietar şi T va’eere să ’I vînză moşia. Dlnsul nu va putea rezista şi îmbulzeala cererilor va fi mare. Va fi de ajuns o generaţie, pentru ca întreaga mare proprietate din ţară să fie expropriată în mod voluntar. Fi-va a-tuncî mal bogată sad mal săracă ţara ? De sigur mal săracă, pentru că fie-care se va mulţumi cu o viaţă mediocră. Ne vom găsi în starea insulelor^Antile, unde în timp de 15 ani s’a distrus jumătate din averea naţională.
D. Stolojan a susţinut proprietatea mare. Marea cultură îmbunătăţeşte mica cultură. Progresul însă se datoreşte numai celei în-tiiil. Suprimarea pripită a marel proprietăţi ar aduce de sigur o scădere a averel naţionale şi o deplasare a averel acumulate. După 30—40 ani, am avea o pătură ţărănească săracă şi bugetară, o pătură streină, pe care în timpul unei generaţiunl n’am putea-o asimila.
Polonia a fost desnaţionalizată printr’o asemenea lege. Una analoagă lucrează şi în Posen la desnaţioualizarea acelei provincii. Cam tot ast-fel se colonizează şi în Ungaria. Dacă vroiţi să veniţi îu ajutorul proprietarilor oberaţl, sunt alte mijloace. I11 tot cazul el nu’ml sunt simpatici. Puţin îmi pasă dacă proprietarii mari, prin viţiile lor, s’ail Înglodat în datorii ; puţin îmi pasă dacă proprietăţile mari sunt în parte nelucrate : ed nu void egalitatea socială, e d vread ierarchia socială.
Vroiţi să măriţi stocul de colonizare internă ? Dar aţi avut o lege la 1887 şi a-veţl şi legea din 1889.
Lăsaţi vremel sâ’şl dea roadele. Deja proprietatea mare a început să se lmbucă-tăţească în ţara noastră. Ori legea aceasta nu se va aplica aşa cum o doreşte ţăranul şi atunci se vor produce tulburări ; ori legea se va aplica aşa cum este întocmită şi, în cazul acesta, vom avea un dezastru naţional.
Şedinţa se suspendă.
***
Le redeschidere,
gţD. B. Mi-ir vorbeşte pentru proiect. D-sa spune că, dacă legea de faţă ar avea numai unul din defectele, de cari a vorbit d. Take Ionescu, n’ar trebui votată. Găseşte că aprecierile emise sunt pesimiste şi crede că trebuie să avem în vedere numai dacă instituţia e bună sad rea.
Proiectul nu implică crearea micei proprietăţi. Toată lumea are dreptul să cumpere. Nu însă toată lumea poate să cumpere din cauza lipsei de capital. Ce face dar Statul ? El intervine pentru a înlesni procurarea capitalului, Înlesneşte creditul. In schimb Statul îşi ia măsuri de asigurare, ca orl-ce particular, şi de aceea controlează operaţiunile ce se fac, intervenind uu-mal în favoarea ţăranilor.
Dl. Misir asigură Camera că Statul nu sileşte pe nimeni să vlndă. Va fi liber să vlndă numai acel care va voi şi proprietarii mari nu vor putea fi ademeniţi să ’şl vîndă moşiile lor, pentru că perspectiva preţurilor mari este înlăturată prin controlul Statului. Totul se va mărgini jla libera transacţie, prin consimţimlntul părţilor şi sub controlul Statului, care e o garanţie suficientă.
Dezastrul financiar de care s’a speriat d. Tache Ionescu un există, de oare-ce se poate fixa nu maximum rentei ce trebue să se emită anual, fiind de mal înainte stabilit că Statul n’are să emită rentă în paguba creditulu; sâd. La obiecţiunea că cel ce vor vinde moşiile lor vor cheltui banii ce vor primi, d. Misir răspunde că Statul nu se poate erija în tutore, fie-care fiind liber să facă ce va vroi cu averea sa.
Nu crede că toată proprietatea mare va deveni proprietate mică şi lupta de interese e o suficientă garanţie pentru aceasta. Respinge obiecţia că proprietatea mică e antinaţională. Dacă se susţine că proprietatea mare a păstrat naţionalitatea, nu se poate afirmă însă că proprietatea mică n’a păstrat naţionalitatea. E în interesul Statului ca toţi să aibă pămînt. Numai ast-fel îl vor apăra cu dragoste. Pe proprietarii mici se întemeiază forţa Statului şi creşterea populaţiei trebuie să ne bucure. Va fi atunci un adevăr afirmaţiunea că, dacă ţăranul se duce în răsboitl, e ca sâ’şl apere patria.
Legea e liberală. Ea creează orl-cul putinţa de a cumpăra pămînt; e naţională pentru că Înlesneşte cultivatorilor achiziţia de moşii. Legea trebue votată.
Se cere închiderea discuţiei şi Camera nu admite.
D. N. T. Pop vorbeşte contra legel din punct de vedere economic.
Şedinţa se ridică la ora 5 si un sfert.
Continuarea discuţiei pe mîine.
Şedinţa de la 21 Februarie
edinţa se deschide la ora 1.50. residează d. D. Giani.
Presenţl 104 deputaţi.
Interpelare
D. C. C. Iarcu interpelează pe ministrul de instrucţie asupra neregulilor ce se petrec în diferitele concursuri ce se ţin, şi, în special, asupra concursului de istoria liinbel şi litcruturei romîne, ţinut fn luna trecută la Iaşi.
Cana rurală
Continuarea discuţiei
Preşedintele acordă cuvîntul d-lul Pană Buiescu, ceea ce provoacă protestări unanime în băncile Adunărel.
Voci : Renunţă la cuvînt, renunţă !
D. Pană Buiescu. Domnilor deputaţi.
Voci. AIA!
Preşedintele. Bine voiţi a da ascultare colegului d-voastre.	.
D. Pană Buiescu îşi începe discursul în mijlocul aplauzelor ironice ale Camerei şi a ilaritâţel generale. Vorbeşte pentru proiectul de lege în discuţie şi combate pe d-nil Take Ionescu şi I. N. Iancovescu.
ULTIME IMATIUi
Iar afacerea «Steiner»
Voinţa Naţională de erl ocupîndu-se de scrisoarea d-lul Dărăscu, fostul judecător de instrucţie, începe o serie de articole a-supra afacerel Steiner, pe care o intitu leazâ «o crimă nepedepsită».
Nici un jurnal care se respectă nu va urma pe «Voinţa Naţională» în Încercarea sălbatică şi necinstită de a discuta prin presă o instrucţie criminală închisă şi o declaraţie de inocentă dată de justiţia ţărel.
Afacerea Steiuer, ca chestie de instrucţie criminală, este isprăvită.
Ceea ce rămîne deschis este instrucţia crimei miniştrilor Palladi-Stătescu, căci este nu numai neruşinare, dar crimă să facă presiunl asupra magistraţilor în contra a-cuzaţilor.
De aceasta ar trebui să se ocupe «Voinţa Naţională». Să spună, dacă ’I dă mîna, că faptele privitoare la acuzaţii Gli. Palladi şi Eugeniu Stătescu, aşa cum le afirmă fostul judecător de instrucţie Dărăscu, nu sunt adevărate.
Aceasta nu o face «Voinţa Naţională» fiind că nu o poate face; şi atunci, se a-pucă de alt-ceva, adică de dovedirea prostiei d-lul Dărăscu, cea-ce n’are nici în clin nici în mîuecă cu murdăria ministerială a d-lor Pallade-Stătescu.
Şi care sunt prostiile judecătorului de instrucţie ? Că a ordonat o contra-expertizâ? Dar, cînd contra-expertiza a dovedit la copilul mort o bronco-pneumonie, pe cînd prima expertiză afirmase că plămlnil eraţi sănătoşi, cine poate spune că contra-expertiza era de prisos ?
Dar cînd contra-expertiza a spus că m6r-tea prin violenţă nu este sigură ci numai posibilă, şi cind aceeaşi contra-expertiză examinată de d-rul Hofmann, cel mal mare medic legist din lume, a dat concluzia că moartea a provenit cu siguranţă din boala plămînilor şi această concluzie s'a potrivit cu desăvîrşire cu rezultatele anchetei judiciare, ce om cu mintea la loc poate să ln-vinuiască pe judecătorul Dărăscu, că în faţa unei contra-zicerl dintre prima expertiză medicală şi cercetările Iul judecătoreşti, a căutat să ceară părerea unor învăţaţi ca Babeş, Stoicescu şi Bogdan ?
Dovadă şi mal vie că contra-expertiza era indispensibilă este că judecătorul Dărăscu din oficii! a pus noilor experţi 7 întrebări cari aO luminat chestia.
Voinţa acuză pe judecătorul Dărăscu că de ce nu a luat jurămîntul expertului Şuţu şi al informatorului Cristea.
Informatorul «Voinţei» este, se vede, şubred la cap. Nu judecătorul de instrucţie ci procurorul Tribunalului a însărcinat pe d-rul Şuţu cu autopsia cadavrului ; şi prin urmare nu judecătorul de instrucţie poate li vinovat de neluarea jurămlntulul.
Cît despre d-l Cristea, l’a ascultat cu jură-mint Camera de acuzare din Craiova şi totuşi a judecat ca şi Dărăscu.
Lăsăm pentru partea comică sfîrşitul articolului din Voinţa în care învinueşte pe d. Dărăscu pentru că a pus în ordonanţa sa pe doică cu numele concubinului el pe lingă numele de fată.
Cînd Voinţa va reîncepe, suntem gata.
Deocamdată trimetem pe pricepuţii de la gazeta oficioasă, să citească asupra crimei nepedepsite, memoriul fostului el prim redactor, d. Barbu Delavrancea, prezintat Curţeî din Craiova.
OrI-cum, însă, dacă şi după această lectură Voinţa va continua, noi 11 cerem să vorbească puţintel şi de crimele neurmărite ale Iul Pallade şi Stătescu, cari fără ruşine, aii încercat să intimideze pe un judecător şi să întunece dreptatea.
Culisele colectivităţii
D-nit Aurelian şi V. Lascar nu vor să se retragă de la putere şi — pace bună.
Sturdzişlii cei mal habotnici vor să se producă cit mal curînd o schimbare ministerială.
Iar marea masă a secăturilor, cari nu ştiii încotro să meargă, vrînd să stea bine şi cu unii şi cu alţii, se a-gită pentru o remaniere ministerială,
Aceasta este situaţia în acest moment.
*
* *
Aseară s'a finul o consfătuire la d. P. Grădişteanu, la care au luat parte vr’o 12 senatori şi deputaţi.
I). P. Grădişteanu a făcut următoarea declaraţie :
—	In fie-care zi voiu lua cuvîntul la Senat ca să umilesc pe guvern fată de d, Sturdza. Şi dacă în cîte-va zile d. Aurelian nu se va retrage, atunci voiu face grozăvenii de acelea cari să sperie şi pe d. Sturdza şi pe d. Aurelian.
*%
D. Ştefan Şendrea a declarat aseară la restaurantul Capşa :
—	D. Sturdza nu numai că nu ne a somat să ne retragem, dar s’a împăcat cu d. Aurelian şi l’a asigurat că-l va da tot concursul. Prin urmare la ce nevoie să ne retragem de dragul d-lor Djuvara şi Ferechide P
*
* *
Cîţl-va foşti amici al guvernului, de-silusionaţl de purtarea d-lul P. S. Aurelian, aii manifestat erl într’un chip semnificativ în favoarea d-lul Emil Cos-tinescu.
Erl după amiazl la orele 3 se celebra, la Domniţa Balaşa, căsătoria religioasă a d-rel Costinescu cu d. Beren-deiu fiul d-lul general Berendeiu.
D-nil Take Giani şi Poenaru-Bordea aii rugat pe mal mulţi deputaţi erl la Cameră să meargă la Domniţa Balaşa. Aşa, d. Poenaru-Bordea zărind pe d. Stolojan în sala paşilor pierduţi, i-a spus:
—	Tu nu vil la Costinescu ?
D. Stolojan a făcut un gest ciudat.
—	Vă e frică de Sturdza !
Şi în acel moment, un grup de 18 deputaţi, in cap cu d-nil Take Giani, Poenaru- Bor dea şi Delavrancea, au plecat la Domniţa Bălaşa.
La cununie n’a/fi făcut act de prezenţă d-nil P. S. Aurelian şi Vasile Lascar, protegiaţil de iert al d-lul Costinescu.
*
# *
Nota zilei de azi e mal favorabila unei remanieri de cît unei crize ministeriale.
Cel mat mulţi cer numai sacrificarea d-lor Mirzescu, Şendrea şi Po-rumbaru.
Totuşi d. Vasile Lascar se teme aşa de mult, în cît se linguşeşte şi se milogeşte mereu pe lingă sturdziştil mal influenţi ca să fie menţinut în minister în cazul revenirel d-lul Dimitrie Sturdza la putere.
Pe lingă sporirea pichetelor pe linia de frontieră a Prutului şi întărirea lor cu 25, în loc de 2 soldaţi, ca pînă a-cum, ministerul de războia a luat dis-poziţiunl pentru stabilirea unei reţele telegrafice pe malul riulul, care să lege pichetele între dînsele.
Pentru a atrage pe teritoriul săn tranzitul telegramelor destinate pentru Bulgaria, administraţia telegrafică a Serbiei a dispus a reduce cu începere de la 1 Februarie st. n. taxa de tranzit de la 4 bani la 3 de cuvînt.
Guvernul romln, avînd în vedere pagubele ce ar iezulta pentru Stat, din deturnarea tranzitului de pe teritoriul nostru, a prezintat Camerelor un proiect de lege pentru reducerea taxei de tranzit de la 4 bani la 3 de cuvînt.
In timp de 10 zile, de cînd s’a răs-pîndit zvonul de războiţi, casieria judeţului Iaşi, a eliberat suma de 135,000 lei, depuşi la Casa de economie a Statului.
Numai Miercurea trecută s'ad eliberat 24,755 lei, iar a doua zi, Joia, au mal fost retraşi 24,500 lei.
Cu tot comunicatul guvernului, publicat in Monitorul Oficial, cererile de retragere a sumelor depuse cresc pe fiecare zi.
Ziarele franceze anunţă că principesele romîne Ana §i Elena Basa-rab Brancovanu au trecut la religia catolică. Bine-cuvîntarea religioasă le-a dat-o vicarul general din Paris.
După ceremonie, nouile convertite au fost primite de cardinalul Richard.
Azi, la Cameră, înainte de deschiderea şedinţei, mal mulţi deputaţi aii în-
Agence des Grands Magasins du Louvre de Paris
BacnrescI,—3, Strada Nouă, 3.—Bucure set
DIN CAUSA MĂR1REI ŞI SCHIMBĂREI LOCALULUI CE OCUPA pentru moment Agenţia a pus in vînzare
Fără adaus de 25°|«, şi cu preturi reduse
Toate Mărfurile şi Esantilonele ce posedă
Este in interesul publicului şi clienţilor de a profita de acestă ocasiune
adevărat avantagioasă.
Vlnzarea va dura patru săptamtul, cu începere de la 20 Februarie 1897. —————B—■— —
trebat pe primul ministru asupra însemnătăţii votului de ieri al Senatului, cum şi asupra atacurilor d-lul Petre Grădişteanu.
Dl. Aurelian a făcut următoarea declaraţie:
—	Cel mal perfect acord domneşte între guvern şi dl. D. Sturdza, a căruia calitate de şef al partidului liberal nici odată n’a fozt contestată de nimeni şi în special de vre-unul din noi. Colaborarea şi preţioasele sfaturi ale d-lul Sturdza ni sunt asigurate, în opera de regenerare a Statului.
Intru cît priveşte pe dl. Petre Grădişteanu, onor. senator nu a făcui de cît să exprime nişte deziderate, în numele său personal.
Discursul d-lul Pană Buiescu, din şedinţa de astă-zl a Camerei, în chestia Casei Rurale, a produs un efect colosal de...ilaritate. Fie-care cuvînt al d-sale era subliniat de hohote de rls, de a-piauze ironice, de zgomot.
Aceasta nu a desconcertat însă pe d. Pană Buiescu, care—cu seninătatea iertaţilor de d-zeft—şi-a continuat logosul timp de o oră.
Singur beizadea Grigore Sturza, aşezat pe un scaun în faţa tribunei, asculta naivităţile d-lul Pană Buiescu.
Scandalul n’a luat sfirşit, cu toată intervenţia preşedintelui, de cît numai cînd d. Buiescu s’a scoborît de la tribună.
In discursul său de ieri, d. Vasile Misir a comparat Casa Rurală cu codul Napoleon, afirmînd că şi aceste din urmă legiuiri au provocat în opinia publică aceleaşi temeri şi îngrijiri neîntemeiate, pe cari le provoacă astâ-zl proectul în discuţia Camerei.
Pe cînd d. Misir stabilea termenii a-cestel comparaţii, un deputat guvernamental a spus, în de ajuns de tare pentru a fi auzit:
—	Aveţi să vedeţi că la sfirşit Misir are să ceară daune şi cheltuell de judecată !
Această glumeaţă întrerupere confirmă opinia noastră despre modul a-vocăţesc, în care d. Misir a susţinut proectul de lege al Casei Rurale.
IN AJUNUL RĂZBOIULUI
.Situaţia tu Creta. — Grecia vrea răs-bolu.— Demonstraţie navală.—Puterile şi Poarta.—Răscoala din Serbia veche.
Situaţia îu Creţ a
Canea, 20 Februarie.
Comandantul şi ofiţerii vaporului Har-fleur ah ţinut pe bord un consilia de rezbel, în privinţa morţel colonelului Suleiman. S’a decis a se deschide o anchetă pentru a se descoperi omorîtorul. Dacă n’ar ajunge să’l descopere, atunci vor fi executaţi cel trei gendarml arestaţi.
Canea, 20 Februarie.
In urma oposiţiel consulilor, proectul de plecare a vaporului Hydra la Selino a fost părăsit.
O luptă nouă s’a dat ieri la Sikala-ria între creştini şi mahometanl. Nu se cunosc resultatele acestei lupte.
Trei gendarml arestaţi aii fost conduşi pe bordul lui Harfleur, apoi transportaţi la Salonic. S’au găsit la dinşil 60 lire Sterline.
S’a început să se retragă armele ce s’au distribuit musulmanilor.
Paris, 20 Februarie.
O depeşă a amiralului Pottier, datată din Canea, zice că amiralii aQ adresat guvernelor lor respective o telegramă identică, desminţind ştirea care zice că el favorisează mal mult pe turci de cit pe insurgenţi. El afirmă că n’au lucrat nici odată decît pentru a evita o vărsare de sînge.
Cirecia vrea războiţi
Atena, 20 Februarie.
In cercurile oficiale, se asigură, că răspunsul guvernului grec lu nota colectivă a puterilor va fi negativ.
Răspunsul va expune motivele neputinţei rechemărel forţelor greceşti din insula Creta şi a aplicării autonomiei Cretei,
S’a decis chemarea reservelor din 1890 1889 şi 1888.—Mai tîrziu, probabil, că se va nrocede la o mobilisaare generală.
O mulţime numeroasă a făcut o manifestaţie pe piaţa palatului. Prinţul moştenitor s’a arătat in vestibul (Pro-pylees) şi a recomandat linişte şi demnitate.
Atena, 20 Februarie.
Noul ministru de resbel a recomandat comandanţilâr cea mai
mare activitate, pentru ca armata să poată fi la înălţimea împrejurărilor.
Voluntarii francezi, cari au sosit azî aii fost primiţi cu entu-siasm mare.
In provincie se ţin meetinguri în toate zilele, mai cu deosebire în Tesalia, şi se votează resolu-ţiuni în favoarea resbeluluî şi a resistenţiî.
0 noua baterie a plecat astă noapte la Volo.
Corfu, 20 Februarie.
O baterie cu şease lunuri, 60 de ar-tileriştt şi 80 de soldaţi a plecat la Caravasara şi Arta.
Demonstraţie navală
Paris, 20 Februarie.
Se anunţă din Toulon ziarului Temps că toate cuirasatele şi tncrucişătoarele In reparaţie aă primit ordin de a fi gata pentru 15 Martie, spre a complecta escadra activă, care In caz de trebuinţă, ar fi chemată să facă o demonstraţie în apele Levantului.
S’a dat ordin cuirasatelor escadrei active Devastation, Amiral Baudin şi Neptune, precum şi încrucişătorulul Bu-geand, de a fi gata de plecare la Canea la primul semnal.
Londra, 20 Februarie.
Agenţia Reuler anunţă că vr’o sulă de membri al Camerei Comunelor, printre cari, cîţl-va foşti miniştri, a Ci trimes o depeşă Regelui George, în care el II recunosc serviciile ce ad adus civilizaţiei In Creta şi îl exprimă urările lor cele mal înfocate pentru binele Greciei.
Puterile şi Poarta
Londra, 20 Februarie.
Se anunţă din Constantinopol «Agenţiei Reuter», că se fac negociârl Intre puteri şi poarta, In privinţa numirel guvernatorului din insula Creta. — Poarta insistă ca acesta să fie supus turc.
Constantinopol, 20 Februarie.
Nota puterilor face o impresie bună pentru că nu pomeneşte de loc de rechemarea trupelor turceşti din insula Creta.
Consiliul de miniştri întrunit alaltă-erl la Yldiz-Kiosk, ocupându-se de a-ceastă eventualitate, decisese să se o-pue rechemărel imediate a trupelor turceşti din insula Creta.
Răscoala «lin Serbia Veche
Belgrad, 20 Februarie.
In ultimele zile s’au comis cîte-va excese sîngeroase în vechia Serbia. — Turcii aft omorît un preot şi (louî ţărani lingă Prilap.
Arnăuţil înarmaţi aă atacat un cortegiu nupţial sîrb lingă Tetovo.
Au fost 7 morţi 21 răniţi grav.
IC M1KŢIJJOABE
Ţara noastră mîndră floare Din buchet împărătesc Cine o vede din popoare De ea gred se deslipesc.
Vin şi Regi, vin ş’ împăraţi Vin la Prinţi bine ’narmaţl Toţi saluta ’namoraţl Şi cînd plec, plec disperaţi.
Vine acum iar un Baron Să vă spue in gura mare Să luaţi la Radivon Frumoasele Mârţişoare.
D’aur şi Mărgăritare Cum le vezi inima’ţl sare Cu rubine adevărate De le vezi inima’ţl bate.
Nu uitaţi adresa frate
Radivon are de toate
Cu preţuri mal moderate
Să Je vînză iar pe toate
Preţul de la 1 led la 100 lei bucata.
Telefon R1IIIVOX 32,— Calea Victoriei,—32
IA OI&IAIA DE VENZARE SAtF DE ÎN. LH OlrSHIH CHIRIAT in total sad în parte o proprietate, în str. Monastirel No. 5. la cea mal irumoasă posiţie (vis-ă-vis de poarta Monastirel), compusă din : O casă din două mari apartamente, cu 14 camere mobilate pentru stă-pinl, 3 pivniţl, conducte de apă, etc.; două grădini, una de flori şi alta mare de legume şi arbori fructiferi; două grajduri de 12 cal cu 4 camere pentru servitori şi curte in care apa este introdusă.
ACI fN BUCUREŞTI
Isvor, No. 56. compusă din: Un mare atelier mecanic, cu abur, pentru spălătorie de rufe, şi un grajd de mal mulţi cal, construite din zid masiv cu temelie de piatră, apă introdusă, canal de scurgere, magazii, şoproan şi UN MARE TEREN CU O SUPRAFAŢA DE 2100 Metri Patr.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
fin* 1» 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-care daţi, fi
da la 10 în ana 20 bani linia.
Spectacole
^.pm Boiul oii
Ţaufru# /Vei[ioual.
Ţeatru Hago, Baluri mascate.
Sala Eforiei. — Telegrama — In curînl va sosi o trnpX de balet compusă din 110 persoane. 80 dame fl 86 bărbaţi.
f,Ir oul Regal Rom in Cenar FUdoli,
na/a Dragadlru• In fle-care seară concert de orohcs*
wtră sub conducerea d-lul Peters. Vinerea concert Hlgb Life
g afe I\a ţionala, Orchestra Bubinşteln
Închirieri şi arendări
De arendat.-Moşia Seaca, din Judeţul Teleorman, lingă Turnu-Măgarele, avind suprafaţa de 6,200 pogoane, se dă ou arendă pe an period de 5 ani, Începători de la 23 Aprilie
1898.
OrI-oe lnformaţiunl se pot lua, fle de la D nul N. N. Ză-dărlceanu, domiciliat în BuoureftI, Calea Victoriei No. 171, fle de la D-nnl Ion Callnderu, strada Beiiaşterel No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, safl 1* Administraţia Domeniului Coroanei, strada ţbirbey-Vodă No. 3, în orl-oe zi de lucru de la 12—6 ore seara.
De închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buftenl lingă Sinaia se dă ou chirie pe termen de 5 ani, începători de la 23 Aprilie 1807. Amatorii pot lua ori ce In formaţiuni de la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Şttrbey*Vodă
No. 3 Bucureşti.
închiriere, in soseaua Jlanu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru biijerie, lipttrîe, tram-oar, grădină de petreceri Tramwalul Colţea se va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea) Grajd urt de zid peniru 100 vite fl 10 oamere cu săli, puţ în curte. A se adresa oalea Dudeşitl.
De Închiriat. Sunt de închiriat, cu începere de la 23 Aprilie 1897, îu cătunul BUŞTENI, următoarele viile : Vllla Leopold, Vllla Antonia fi vllla Olga,
Anu'oril se vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei. Strada Ştlrbel-Vodă No. 8, în orl-oe el de lucru de la 12—6 ore seara, unte pot vedea planul fi9-cărel Viile, cum fl orl-oe alte Inform aţi unL
Do as'cndat, chiar de pe acum mofla Talpa (Glavacioo Vlafca) întindere aproximativă 8600 pogoane, avînd şase sute pogoane grîfl arate ou sămînţă murată oalitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strad* Lumini, Bucureşti.
De arondat cu înoepere chiar de acum mofla «ianoa* din Judeţul Brăila, în întindere de zece mii po >ane toate arabile, avînd două mii pogoane grîfi arate ou sămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Bachtlv an, avooat, strada rîntinel 28, Bucureşti.___________
VînzărI şi cumpărări
De vtnsnre spre tăere pădurea de pe mofla Orăştf-Flţi-gala Jud, Ilfov. Amatorii aă se prezinte str. Scaunele 46.
De rtnzare lemne din pădurea Paşoacl. Btînjonul, după calitate, 66 fl 60 franci. A se adresa: Str. Datlşte! 16
Camere mobilate
Hotelul Pieţei Rlbemeu" Vodă, lingă Cameră şi Tribunale*
Cereri şi oferte de ser viei.
Un agrioultor care a absolvat Acadamla de agricultură, romîn, 82 ani. şi a stat ca eoonom 8 ani şi jumătate la biu-rourlle conteiul Estterbâzy, specialist în creşterea şl dresarea cailor, cântă un loo de agricultor sad administrator Oferte le rog sub Agricultor Mircla lăsy (8trada Beulescu 6).
lnformaţiunl utile
liăptărta Arenda lîngi grădina Herăstrăfl, Lapte ds wnvh specialitate pentru copil şl cură ou lapte, 69 bani litrul. Lapte de bivoliţa &0 bani litrul. Unt anperfln
6 lei kilo. i'remA o Jumătate litru 1 lefi. Lapte h&taC 80 bani litrul. Transportul la domioillfl e co prins în aceste preţuri.
A se adresa prlntr’o oartă poştală la Direcţiune a Lăptă-rl«I Arenda, în Buourescl, Dionlsie 40.
fu piautM rootlnat oferă serviciile sale la solrele dansante şl baluri pentru un hocorarlu modest. B. laroglav Oalea Moşilor No. 9o.
Franţafse dlp’omee deşire letona partioullărea. Ad. bu-reau du Journal
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Mlhall A. Racbtivann Advocat 28 Strada Frumoasă*
D, A, R, Florencu. avooat. strada Romană, 75 bis.
6» -.Uorfnt», Btr. Fundătura Leului, 2.________
Bibliografii
Zilele acestea a apărut în editura llbrărl* j Socecdt'omp* o lucrare foarte interesantă pentru în I ămîntnl primar : Carte de citire pentru dana Ml ţ'* urbanei ni a F-a rurală.
Cartea aceasta, fiind lucrată ou multă atenţiune şl cu totul In conformitate ou noul program în vigoare, al şcoalelor primare, va umple o lacună slm ită de ani de zile în învă-ţămint, uşurind mult sarcina învăţătorului şl a Institutorului.
Această Carte de Citire, aprobată la concursul de cărţi didactice pentru acest «n şcolar şi care conţine aproape 600 paglne şi peste 400 gravuri executate cu multă îngrijire io cunoscutul stabiliment de arte grafice I. V. BOUEO, este lucrarea D-lor B CB ABA, ST. NEGULE3CU şl GR. THEO-DOBIU.
Adm celor Interesaţi,
7	CASA DE SCHIMB
BESB3A & SAMUEL
BUCURESCI
E®. § Strada Lipse ind	i
Cumpără şi visele efecte publice fi fac» orl-e schimb de mouotl
Cursul pe eui» 20 Februarie 13S7
1			Cunip.		Vînd	
<■» î	Rentă Âmortisabilă. .	87177		«8	•«
	» Amor'Jsahiiă.	96		97	
	OMigaţ. de Stat (Cov. R.î .		î	îU2	
$*/*	» Municipala din F8 I	96	V*	96	S.
5V	» V * 1891	97		97	•li
6*/»	Scrisuri Fu: ei ar Rurale	n	•/.	93	
S*/c	» » Urbane	88	s.	«9	—
£ *U	» » » Iaşi	-*4-! V,		85	
	Acţiuni Banca Naţionala	1825	-	1835	—
	» » Agricolă	Î32		?35	—
	» Dacia Romînia asig.	+55	.	J58|	
	» S-tea Naţionala asig	45		498! -	
	S-Istea de CncMnietiaid .	195		198	
	Florini valoare .Austriacă,	*	12	$	!3
	Mărci Germane ....	î	«f.	1	35
	Raeaote Franceze . .	Î9C	....	toi		
	» ItaVnne. . . .	83		93	
	» rusie hîrtie .	<»	65	î	70
iaaaMPa»! Mgjugfi’
Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cle, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch din Franh-furt A. M.
•<* m i iiMMinaiiiiawiiiiiiiwiiiiiiiaini EitasFssa
FUlŢA ZIARULUI «EPOCA»
1881
MU!» JACOOlîiIOT
ANCATORfi
DE FOC
îndată ce un lup zăreşte vre-unul din aceşti malo-ruşl, cari 'şl petrec viaţa călare, o ia la fugă urltnd de spaimă, crezlud că simte deja lancea teribilului păstor.
De aci urmează că, cu toate că adunaţi In bandă numeroasă, sunt destul cîţl-va ta-buncicl pentru a-I pune In desordine, fie care lup aseultînd de frica sa instinctivă şi inteligenţa lui neputîndu-se ridica plnă a calcula diferinţa de putere ce-I dă numărul.
De aceea cel cinci zeci oameni de la mirul de la Voronoj, sunînd din corn şi cu lancea Înainte, căzură ca o furtună asupra trupei deja complect demoralisată şi care o luase la fugă înainte ca el s’o fi atins... Dar era şi vremea, cinci minute mal tlr-zifl şi n’ar fi putut de cit să răsbune pe acel cărora veniseră să le dea ajutor.
Holloway, care nu pierduse nimic din forţa şi energia sa, se grăbise să deschidă
poarta izbei şi sărind pe cal, se uni turbat de răsbunare, cu tabuucicil cari atacail In goana mare fiarele, pentru a nu pierde ocasiunea de a le da o straşnică lecţie ; fie-care lovitură de lance, admirabil îndreptată. scotea cîte un lup din luptă. Urmărirea ţinu mal bine de două ceasuri şi eînd tabuucicil se liotărtră să se Întoarcă Ia izba de la ferm, banda de lupi era aproape In totalitate distrusă, fie-care om ucisese vre-o patru-zeel.
Lăstud oamenii săi să-şi îndeplinească sarcina, Cerni-Şug descâlecase şi venise să ofere omagiile sale şefului Invizibililor, pe care-1 cunoştea de multă vreme:
—	Mulţ&mesc, bravul mefl Katza, II zisese IvanovicI zărindu-1; nu voia uita nici odată că-mi al scăpat viaţa astă-zl.
—	Sunt fericit, Excelenţă, răspunse trecătorul, de a fi putut contribui cu mica mea parte pentru a vfi face această îndatorire ; dar u’ara de cit meritul de a fi sosit la timp; onoarea de căpetenie revine vitejilor d-voastră cazaci cari, după cum erafl şi datori, şi-aii expus viaţa cu cura-gifl pentru stăplnul lor.
—	Il voia răsplăti dupe cum merită, dar purtarea lor nu poate să micşoreze întru nimic devotamentul tăa ; fără îurlurirea ce aî asupra oamenilor tăi şi repeziciunea cu care al venit In ajutorul nostru, tovarăşul mea, un gentlemen american, şi cu mine, eram cu desăvîrşire pierduţi ; aceasta merită o răsplată. Ce doreşti de la mine ? vorbeşte fără frică!
—	Excelenţă !
—	Doresc, nu să mă plătesc faţă de tine, aceasta nu se poate, dar cel puţin să recunosc ceea ce al făcut pentru mine, In marginea puterilor mele ; îţi poruncesc deci să vorbeşti : trebue să al vre-o dorinţă secretă, vre-o ambiţiune pentru tine saa pentru copil tăi ?
—	Excelenţă, dac’aş îndrăzni
—	Mal este nevoe să-ţi repet porunca mea ?...
Vorbeşte, o doresc, o voesc !
—	Excelenţă, cerul mi-a dat toate bunurile, sunt cel mal bogat «odnodvorlz» (burghez de ţară) din această parte a Uralului; Ţarul, părintele nostru, a bine-voit să mă numească storcin al mirului de la Voronoj, şi sunt deputat al Volostulul în dieta de la Oreuburg ; Dumnezeii mi-a dat o familie numeroasă ; In sflrşil sunt un om fericit... dar de oare-ce Excelenţa voastră îmi porunceşte să-I fac cunoscută vre-o dorinţă ce aş fi putut avea, împing îndrăzneala plnă a mă supune dorinţelor sale şi o rog să-mi dea titlul de inspector al tuturor staţiilor de poştă din step şi din ţara Turcomană pînă la Kiva. Aceasta m’ar ridica al 12-lea rang al Cinului şi-mi ar conferi mica nobleţă. Nu fac pentru mine această cerere, dar pentru copiii mei, pentru fete mal cu seamă, pe care voiţi putea ast-fel să le mărit mal bine.
—	A ! juptu Cerni-Şug, răspunse Ivano-vicl rîztud, al ambiţiunea de a deveni Ci-nunic ?
—	înţeleg, Excelenţă, cit de excesivă este cererea mea, efl, fiii de foşti nomazi, şi căruia i se zice Încă une-orl Nogaiul.
—	Ba nu, te înşeli, Întrerupse IvanovicI, nu găsesc nimic extraordinar In acesta şi mă mir că-mi al cerut aşa puţin lucru: vel fi numit inspector al poştelor din toată ţara Turcomană, de oare-ce această satisface ambiţiunea ta.
Ceea-ce se numeşte Cin, în Rusia nu este alt-ceva de cit ierarhia funcţionarilor militari şi civili, din care cele opt grade de’n-tlifl dau nobleţă personală, şi cele 4 din urmă numai mica nobleţă.
Pe cînd trecătorul nu mal isprăvea cu mulţumirile, IvanovicI adaose :
—	Am un alt servicii! a ţi cere, dar n pot să-ţi vorbesc despre aceasta aici; d' seară îţi voiţi face cunoscut ce aştept d° la tine şi dacă ml ajuţi ca să reuşesc în ceea ce am Întreprins, nu nobleţă mică, dar nobleţă ereditară voitt face să ţi se confere.
—	Excelenţă, viaţa mea, acea a oamenilor mei, tot ce posed este Ja disposiţiunea voastră.
Iu timpul acesta tabuncicil se’ntorceaă de Ia teribila lor urmărire, avind fie-care clte un cap de lup înfipt în vlrful lancel şi clnlînd cîntecul obicinuit al păzitorilor de turme.
Cînd toată lumea fu adunată, IvanovicI cu desăvîrşire restabilit din teribilele emo-ţiunl ce suferise, se urcă la rîndul săă călare şi toată trupa porni în direcţiuuea mirului de la Voronoj.
(Va urma)
STELIAN DUMITRESCU,
Fiind mult timp in funcţiuni «financiare, şi special In cesliunl de imposite. Se însărcinează cu procese fiscale la comisa de apel din Iaiiuar. Februar şi la Curtea de Casaţiune, precum şi cu orl-ce alt-fel do procese.
De închiriat
In pasagiul D. Chica, Str Lipscani No. 10 Prăvălii locuinţe In Palatul Dacia, Strada Lipscani, No. 1 Locuinţe.
In Strada Regală, No. 16 şi 18 Prăvălii şi locuinţe
Informaţiunile se pot lua la Direcţiunea Societăţel «Dacia-Homania», Str. Vămel, 3.
„EP0CA“ ziar cotidian^
CUPON
21 Februarie 1807
Tn tăi» acpftt enpan <lln «RPO< €A> Hl 'I va trimite, «nu II va presenta Sa llor&rllle nr&tate mal Jom, are drept la nnul din premiile €11 PKLTlHI KK-J.U’fiE dlu Halele respective.
Claponul acesta e valabil ptnft Ca 21 Februarie ora 7 seara.
Cititorii dlu provincie pot trimite costul In mărci poştale adăogtnd porto.
Premiile „EPOCEI*4
La Librăria CiROL SttfLLEK
Oalea Victoriei No. 68.
In loe <3* Noma
Mrlieide- Rădulemcu t,, Amintiri asupra istoriei regenerărel Komîne, zafi Evenimentele de la 1848. Un voiam mare de peste 800 pagini	8.—
RCeAter Eugen, Unde dnoe soci aliem ni. Jurnalul nnul lucrător. Traducere de Al. A. C Bturdza ou o prefaţă de N.
Flllpescu...........................0.80
Fillpemett IV,, Albii fl Roşii •	•	•	0.60
/Vegulencu Petru, Polemice -	•	•	1.00
—	Psicbologia stilului -	2.00
Vlahută AleUn an de luptă	•	•	2.60
—	Iubire poesll........................8.00
—	Din goma vleţel (ediţia Graeve) -	8.60
Zantfireucu Finii iu Lume Nouă şi Lume
Vechii...............................8.00
SSăJdăik Bi P., Ioan Vodă cel oumplit,
volum ilustrat introdus în şooll. -	8.00
Copee Franpoim, Poveste tristă, roman
tradus de D. Stăneesou ...	î.co
Michăilemeu St, încercări critice asupra învăţămîntalal nostru primar, ed. II	2.00
MAremcu B. Ioan* îngerii lui Bafael fantezie originală în versuri în 8 acte .	■	1.00
Lohmvger JtSf,9 Un nofl mijloc pentru a
prada «oplilor limba germană	-	-	2.00
Roman M, V., Poezii (ediţie populară) -	1.00
Radu U. Roneiti, Epigrame .	•	•	2.00
Ateu HCopilul Eylof (dramă în 8 acte)
traducere de T-Malorescu	-	-	-	1.00
Jt1, Bragotnirctscu, Critica ştiinţifică şl
Eminesou......................1.60
Butculeoou Marin,	Religie	şl ştiinţă	-	0.76
Rac hei ivi $ Julvst Aivun, Bept Contes
rotim alai....................4.00
titculomcu	Uernelg Deputaţii
noţtr!	•••••-	8.
0.60
0.10
0.16
0.70
1.00
1.60
1-80
1.80
1.00
MG
1.18
1.K
1-M
1.00
0.75
0.50
1.00
0A
1.50
1J50
La Librăria «LA BISERICA ALBA»
(Calea Vlotorlel 86)
Th, Spevui\[ă Homer întinerit	•	•	2.00	1.00
— Anecdote Populare (voi. I)	4.00	2.40
La Librăria IO. HADIAV, Bucureşti
Radu D, Rometti. Fără iubire, ediţia 1-lastrată -------	0 50	0.80
Caleudarui Familiei, ilustrat, 1897. • Lirencu, Cerşetorul, dramâ-ldilă originală	1.—	0.65
	1.-	0 66
* X’loarea din Firenze, comedie-1-dilă originală ------	1.—	0 65
Aerului Morga, Poezii (1890-1893)-	2.-	1.20
Dnm• Snoave. - - -	1.50	1 -
Rădttlescu-Alger, Scriitori, cititori, critici	i.-	065
(’ondleacu. Conducerea şt întreţinerea maşlnelor de v»por - - - -	2-	1.20
Cooder I. M'enltnore. Cl rap*de-plele, pov.j§tl americane, I T6l. în 4-o ilustrat.	6.-	3.-
La liîbr&rîH €. 8FETEA		
(8f. Gbeorghe) y*ctni, anul I - - ... .	24.00	12.00
— anul U- - • • • • •	20.00	Î0.00
Caragtale, Note fl Schiţe- -	2.00	1.00
Theodoro>icu O, Dom.5 Cronica dîn Nârnberg	1.50	0.75
Flaxuarton, Urania		1.00	0.60
Augivr, Aventuriera		a.oo	1.00
Administraţia ziarului nostru primind zilnic, numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epocc), anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-răîiite tis josit! caponuiul însoţite de preţtsl redas cu cart se oferă acele premii.
WATSON A TOliELEl
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
BUCURESCÎ.
Srada Academiei, 14 (fost Raşca) m	REPRESENTANŢl GENERALI AÎ FABRICE!
M. F. ECMMIT S9GIETĂTE PE ACŢIUNI
PLUGURI DE OŢEL pentru cultura obicinuită fi cultura adînoă I PLUGURI DE OŢEL
peDtru cultura de sfecla.	*
^ PLUGURI DE OŢEL	*
m PLUGURI DE OŢEL
pentru cultivat pămînturl virgine.	.
m PLUGURI DE OŢEL ?
^RARIŢE DE OŢEL pentru porumb.
ţi Grindeiul, Bârsa, Cormana, Roatele, în fine tot corpul
^plugului ECKERT este lucrat din OŢEL.
1S9F’ Semănătoare in lat „BJEMIOJLM1VAil semănătoare în rînditrî.
I TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage ilustrate gratis şi franoo»
Champaine
Representanţ pentru Romînia A. FJEIjDMANN
Societatea anonimă a hTrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mîneştl, Ij ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grilsime. A pus în vînzare in Bucureşti vechea ş;. prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PAVaIWA Singura hîrtie de orez de Panama care;
Nu inegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de Ioc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-lalbîrtiel «Panama» : Bucureşti str. Pînzarl No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandele din Romînia. mi.,-:
TEIRICH ă ţ>
BUCUREŞTI
0.—Strada Berzei,—Q. INSTALAŢIUNI
TELEGRA GAZ APĂ
Lumină incandescentă
pentru
GJ-az aerian Aparate de gaz
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSITIE
i
Proecte. - Biurofi de construcţie. - Export
„PATBIA“
Societate romînă de asigurare fi de reasigurare
Capital social vărsat lei un milion BucurescI, str. Smîrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel
«Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de viaţă, asigurări mixte, asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor in cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantai şi cu 85 la sută din beneficii.
Branşa Asigurărilor contra accidentelor
«Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (indemnisare zilnică), de asemenea primeşte :
Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale
Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco.
Societatea este represintată prin agenţi In localităţile mal însemnate din ţară.
Direcţiuuea
Prima SEHEÎHŢăHIS Română
Str. Oarol, 23. — BUCUREŞTI. — Str. Caro!, 23.
Recomandă: SEMINŢELE NOU VENITE, aduse de la grînarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitate superioară, precum arată succesul care l’am avut In 27 ani.
Recomand: LUCERNA, qualitate superioară, cu certificate. CAZON, qualitatea cea mal grea, de 28 libre etc, etc.
Diferite scule pentru grădină.
Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere.
Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca In anii trecuţi.
Cu toată stima: Friedrieîi Piidner, Succesor: Eugen Animau.
l'lsane Duinlny Slllery Siiplrlon» Carte niancbe Carte «l’Or »ec CuvtSe Speciale Extra dry
BECRESENoANT GENERAL PENTRU
( De vînzare la principalele cofele tării şi magasine de coloniale.
romAnia F. BASKEN BUCURESCI.
W9
so
TURNATORIA DE FIER
1ABRICA
COIVXE3TU1L
ADOI.F SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No.
Depositul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se găsesc :
Sobe Meidlînţrer, parlgine, Sobe «Cornetul»
(interiorul zidit, spaciftl pentru lemne), Sobe Tulea» (interiorul zidit, pentru cărbuni), Macine «le bucate, Mobile de fier, Încălziri centrale de orl-ce sis-| tem: aer cald, apă caldă şi de abur.
Depozite In provinţie: Iaşi. Ia d, Jacquet Davidovict, strada Lă-Ipuşneanu 37; Craiova.la d. l etrache Andreescu. ic Fii str. Lipscani.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoară de această artă, cu cea mai mare acurateţa şi ca preţuri foarte moderate. Promptitudinea şi exactitatea sunt deviza Tipografie!.
MAGAZINUL
„MJBKI'ţJS44
21 Strada Doamnei 21
Sobe americane veritabile
-MIRIIJS. cn pnlcnl r«|f<]lator nonl model I8S6.
«Sirius» sunt de o construcţiuno [solidă şi elegantă, cele mul higienice | dind o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se onţine prin *pa-tent-regidalor», care le deosebeşte de
cele l’alte produse similare.
încălzitul se face prin orice fel de cărbuni de piatră.
Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescentă de gaz aerian şi de spirt.
Mare asortiment de lămpi de petrol.
Depozit general :
A. RECHENBERG
BucurescI. Str. Doamuol 21
bucureşti. — iipugi&JKWSVy
mcotomme^f
No. 3. —Bucureşti.
Compania de Gaz din Bucureşti
ÎNŞTIINŢARE
Sub semnatul, Felix Ferdinand H. Bouron, Directorul Usinel de Gaz din Bucureşti, lucrând In temeiul pute-terilor ce îl aă fost conferite prin deliberările Consiliului de Administraţie a Societăţel anonime de gaz din Bucureşti, cu data de 28 Ianuarie 1897, acordîndu-I mal ales facultatea de a: «Revoca orl-ce mandat dat mal «înaiute de Societate pentru gerarea «şi exploatarea Companiei de Gaz din «Bucureşti, în special aceea dată d-lul «Tassain, precum şi orl-ce substitu-«ţiunl date de mandatarii, şi de a face «să se comunice aceste revocări cui «va fi de trebuinţă»;
Declară prin aceasta că revoacă pur şi simplu procura dată In precedent de Consiliul de Administraţie al Companiei, In şedinţa de la 21 Aprilie 1885, D-lul Alexandre Louis losepli Tassain, fost Director al Companiei.
Felix Ferdinand H. Bouron.
srnşsşsţ*»»*	E2SSSSSSS«amilii■!■■
G0SIPA6 N IE DE COCS!
6, Strada Isvor, 6
Pentru înlesnirea publicului am aprovizionat Depozitul nostru din Strada Isvor 6, cu
COACS
Prima calitate, care oferim atît ve chel noastre clientele cît şi onor. Publicului cu
46 1,38î 46
Tona in SACI DUS la DOMICILIU Tot o dată se află in depozit: COACS MĂRUNT anume pentru sobe parigine şi belgiene. CĂRBUNI CARDIF I-a qualitate. Antracit Englezesc prima quslitate pentru sobe Ilelios şi Sirius Comenzile trimise prin poştă se efertuiază imediat in acea zi.
Expediţiune de «toaca şi «'ilr-tiUiii in vagoane complecte din porturile Romîne la orl-ce staţiune de Căi ferate din ţară
Adresaţi-vă la Couipagnie de «'oaca Str. Isvor, 6. BucurescI
Litografia Grassiany
s’a reinstalat
Bncnreaci
43 Calea Victoriei 43
(lîngă magasinul de muslcă Gebauer)
Execută orl-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie.