SERIA II.—ANUL m, No. 382.
Kdiţîa atreia
YIMERI, 21 FEBRUARIE. 1897
NUMARUL^ 10 BANI
A BOIV’AÎIENTFXE
încep Ia 1 şi 15 ale fle-cureî luni şi seplâtesa tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an in ţara	30	lei;	In	strein&tate	50	lei
Ş'ise luni ...	15	>	»	>	25	>
Trei luni . . .	8	>	»	>	13	»
Un număr In streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI — No. 8.
NUMĂRUL^lO BANI
AXUBTCIUBILE
In Bucureşti şi judeţe se orimesc numai da Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Anuncinrl la	pag.	IV..0.30	b.	linia
»	»	»	HI......2.— lei	»
>	>	»	II......3.— »	>
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rîndul
Un număr vechifi 30 ban!
ADMINISTRAŢIA
No. 8 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
Eşecul duverimiui
ArmistiţiQ Colectivist
Momentele în cari se găseşte întregul partid al colectiviştilor, după moartea prinţului Dimitrie Ghica, sunt destul de grele pentru dînşil. Incâ o dovada ca mulţimea lor nu’I de cat o aglomerare de grupări, carora le trebue o persoana marcanta, de-o autoritate nediscutabila în faţa-le, pentru ca aceasta mulţime sa mal poată avea înfăţişarea de partid politic.
Moartea Iul Ion Brătianu a fost semnalul desagregăril partidului colectiviştilor, desagregare care i-a făcut să se prezinte în rîndul acesta într’un mod aşa de deplorabil ca partid de guvernamînt; acum, moartea prinţului Ghica pare a fi fost semnalul unor încurcături, din cari va resulta, poate, o disoluţie totala. E constatat, în afară de orl-ce îndoiala, că partidul colectivist suferă de descompunere.
Anarchia într’un partid politic, în starea în care a ajuns ea la colectivişti, se poate compară cu boala cancerului la un individ. Precum la cancer, tăierea unei părţi ce se denunţa bolnavă la suprafaţă, în loc sa slujească la înfrînarea, dacă nu la stîrpirea râului, din potrivă provoacă o recrudescenţa a boalil, care se manifesta cu un avînt proas-pet în alte părţi ale corpului, unde adesea operaţia devine chiar imposibila,—asemenea şi in bolnavul partid colectivist: tal un Sturdza— se umfla un Aurelian; înlături un Au-relian— coace un Tache Gianni; operezi un Stolojan — te trage pe sfoară un Lascar, care începe sa supureze; astupi un Lascar cu un plastur, şi ţîşneşte otrava dintr’un Sturdza... şi pe urmă încep gan-glioanele încrunte: extirpezl un Je-puresco, şi începe să ’njunghie un Djuvara... şi aşa mal departe.
Ce ’I asta?—Este infiltraţia generala canceroasă... ChinueştI degeaba pe bolnav pentru parigorie.
Pentru parigorie, alegerea d-lul Di-mitrie Sturdza, ca prezident al Senatului, este hotărîtă. Când va apare ediţia noastră de seară, coteria colectivista de nuanţa oculto-stătesco-sturdzista va fi obţinut, dacă nu un triumf hotarîtor contra coteriei las-caro-costinesco-aurelianistă, cel puţin o poziţiune întărită pe o înălţime, de unde lupta va fi pentru dînsa mult mal puţin ingrată. Preşe-denţia Senatului va fi culmea de pe care coteria-Sturdza va putea impune, dacă nu condiţiunl de pace definitiva, cel puţin un armistiţiu celor din reduta Mitropoliei.
Se înţelege ca, pentru Colectivişti în genere, şl pentru cel de-o parte şi pentru cel de cealaltă, acest ar-mistiţiO, care dovedeşte nesiguranţa in forţele’I proprii de fiecare parte, va fi bine primit. Votarea budgetelor trebue sa înceapă. Şi de aceea, steagul alb al armistiţiului se ridica la vreme, pentru ca sa se poata gali în linişte demâncarea comuna pentru cele doufi tabere, cari, se înţelege, fiind în armistiţiQ, îşi vor împărţi frăţeşte borşul şi ciolanele budgetare, lăsând de-o parte, ca buni Colectivişti ce sunt toţi, micile şi marile animositâţl intestine, când e vorba, daca nu de viitorul, cel puţin de prezentul marelui partid.
Din înalta sa poziţiune întărită, d. Sturdza insa ar putea prea bine sa faca un coup de tâte: să nesocotească încheierea armistiţiului şi, când le-or fi lumea mal draga celor din coteria vrajmaşâ, când or dormi mal liniştiţi, contând pe lealitatea
d-sale şi a cardaşilor d-sale, sâ faca o eşire în toata regula, sâ taie comunicaţiile, sâ captureze aprovizionările, sâ facâ prizonieri pe cel mal bravi luptători al guvernului actual, sa surprinză în somn pe dd. Aurelian şi Tache Gianni şi sa impună coteriei adverse o capitulare umilitoare în toată regula.
Şi aceasta n’ar fi tocmai imposibil, de oare-ce, în statul major al coteriei dela guvern, d. Sturdza îşi are iscoadele sale; are pe d. Can-tacuzino prin interes, are pe d. Mârzescu prin nişte vechi documente nemţeşti, pe cari le păstrează în fundul sertarului, are pe d. Stoi-cescu prin simpatie — mal ales, acest din urmă e un diplomat îndestul de încercat în afaceri discrete.
Prin urmare, d. Sturdza are, în statul major din potriva’I, pe cine sa conteze că, la un moment de năvala a d-sale, prin surprindere, în tabăra adversă, va da foc lagărului, pentru a pune în deruta completa pe adversari. Nu se ştie chiar, dacă d. Stoicescu, în buimăceala lagărului aprins, pe când d. Tache Gianni ar dormi bute, n’ar putea râpi, pentru ca sa faca plăcere prezidentului Senatului, şi vreo tineră Porumbiţa agiamie.
Şi astfel, lupta de coterii va reîncepe cu mal multa furie, precum trebue, după operaţia unul organ canceros, sa reînceapă durerile bolnavului cu mal multa furio în alte părţi.
CHESTIUNEA PRESIDENTIALi
S’a liotărît: d. Dumitra Sturdza va fl preşedinte al Senatului.
Nici nu se putea alt-fel. Guvernul şi partizanii săi nu puteai! să se opue alegerii d-lul Sturdza fără a împinge lucrurile la estrem. Deşi ştiă ce-I aşteaptă, au-relianiştil sunt siliţi să primeuscă preşi-denţia aceasta, cu gîndul ascuns de a rezista din toate puterile asalturilor d-lul Sturdza.
Toată chestiunea e : cum se va alege acesta 1
D. Sturdza nu mal joacă ascuns, ci pe faţă; atît prin d. general Catargiu la consultarea de Marţi, cit şi direct la consfătuirea de erl a unaniinităţilor, d-sa a spus că nu vrea să fie simplu preşedinte al Senatului, ci că pretinde să aibă efectiv puterea. D-sa vrea să ordone şi cel-l’alţl să asculte.
Cum întimpină guvernul actual şi partizanii ini această pretenţiune î Nepu-tindu-se opune alegerii d-lul Sturdza ca preşedinte, consimt să-I dea înţelesul ce-I dă acesta?
0 sumă de fapte dovodesc că aurelia-niştii nu se supun pretenţiunilor d-lul Sturdza.
Acesta ceruse, prin d. general Catargiu, să se convoace la consfătuirea Senatului şi majoritatea din Cameră; dar d. D. Gianni, preşedintele Adunării, a refuzat să facă convocarea.
Pentru ca majoritatea din Cameră să poată merge la Senat, sturdziştiî ai! recurs la un şiretlic, cerînd suspendarea şedinţei, pe care aft şi obţinut-o—dar nu de la d. Gianni, cure părăsise fotoliul, ci de la sturdzistul vice-preşedinte Nacu ; iar primul ministru Aurelian aprotestat contra acestei manopere.
Deputaţii colectivişti s’au dus la Senat, cel mal însemnaţi însă din partizanii actualului guvern nu s’au dus; mai departe, cînd d. Sturdza a spus la consfătuire că vrea să fie şef efectiv ale căruia sfaturi să fie ascultate, mulţi deputaţi aă plecat.
In sfîrşit, guvernul n’a făcut la consfătuire actul de supunere pretins de d. Sturdza. Nimeni nu s’a ridicat pe faţă contra acestei pretenţiunl, dar nimeni n’a satisfăcut-o.
Sltuaţiunea se prezintă prin urmare ast-fel:
D. Sturdza a bruscat lucrurile foiosin-du-se do ocoziunea alegerii preşidenţlalc. Guvernul şi partizanii săi, neputiiidu-1 înlătura, s’aă ferit totuşi de a i se supune.
Dezbinarea şi lupta dintre cele două tabere vor urma deci şi mal a prigo de cit pină aci, şi sfirşitul lor va fl căderea colectivităţii.
eseculIuvernului
In njiînnl rAsbolutni. — D. Sturdza
şef efectiv al colectivităţii.—Retragerea ostentativă a deputaţilor aurelianişti
In ajunul războiului
Consfătuirea majorităţilor convocată de d. Dim. Sturdza s’a deschis erl, la orele 5, in mijlocul unei fierberi generale.
Miniştrii au fost toţi faţă, dar ciţl-va amici al guvernului aii lipsit în mod ostentativ
D. Aristid Pascal a luat cel întîl cu-vtntul şi a spus că scopul consfătuirel este ca să se desemneze de către partidul întreg d. Dim. Sturdza ca preşedinte al Senatului.
D-sa spune că situaţia externă este atU de precară, in cit în fie-care moment poate să isbucnească un răsboiu european. E deci absolut necesar ca evenimentele să găsească partidul în deplină unire.
D. P. S. Aurelian a declarat că în adevăr situaţia internaţională este foarte complicată şi răsboiul bate la uşă. Pentru acest cuvînt, face apel la unirea tutulora şi la sprijinirea desinteresată « guvernului. Pe d-nil senatori îl roagă să aleagă pe d. Sturaza preştamto
Senatului.
I>. Sturdza şef efectiv al colectivităţii
D. Dim. Sturdza s’a urcat apoi la tribună şi a început să vorbească de 48, de 56, de 66, de 76- 77, de Ion Brătianu, şi, pe urmă, a spus că a succedat Iul Ion Brătianu la şefia partidului.
D-sa declară că nu vrea să fie preşedinte al Senatului de cit cu condiţia să fie recunoscut de şef, nu fictiv, ei efectiv, care să aibă o influenţă eovtrşltoare în direcţiunea politică a partidului.
După ce a accentuat aceasta, d. Sturdza a spus că, în afară de disidenţa d-lul Eleva, s’a mal produs în partid o altă disidenţă care clasează partidul în sturdziştl şi aurelianiştl. Recunoaşte că d. Aurelian nu poate fi acuzat de loc de această disidenţă, dar în faţa gravelor evenimente internaţionale se impune ca partidul să-şl strângă rîn-durile, să fie unit şi să aibă o singură direcţie.
Adică direcţiunea s’o aibă nu guvernul, ci d. Ttim. Sturdza.
Retragerea ostentativă a deputaţilor aurelianişti
Declaraţiile d-lul Sturdza au căzut ca o bombă asupra majorităţilor. Sturd-ziştil au aplaudat cu putere timp de aproape două minute, iar partizanii devotaţi al guvernului s’aii retras în mod demonstrativ în dosul băncilor, şi după câte-va minute de conversaţie au părăsit Senatul.
Nimeni n’a luat cuvîntul după d. Dim. Sturdza. Şi se comentează foarte mult faptul că banca ministerială a rămas mută, că nici un ministru nu s’a grăbit să recunoască sau să con-testeze şefia efectivă a d-lul Sturdza.
TRIBUNA POLITICA
Droaia colectivista din Parlament p6te fi acuzată de orl-ce, numai de independenţă şi demnitate nu.
Strînsura aceasta a fost slugă plecată a d-lor Sturdza şi Stătescu, cînd aceştia aQ turburat ţara cu chestiunea mitropolitană.; şi tot slugă plecată a fost
d-lul Aurelian cind acesta a stricat In această chestiune tot ce făcuse guvernul d-lul Sturdza. Cu servilism şi inconştienţă fără margini a aplaudat declaraţiu-nea ministrului de războia general Bu-dişteanu că puşca armatei noastre e un ciomag; şi cu acelaş servilism a aplaudat pe ministrul general Berendel cînd a dezminţit In chip atlt de complect pe generalul Budişteanu.
Fie cine o fi pe banca ministerială şi facă ce-o face, numai colectivist să fie —cum a zis mal deunăzi unul din şleahtă; atlta ajunge ca unanimitâţile parlamentare să se Închine şi să zică amin.
Slugărnicia aceasta, o fi ea scârboasă, o compromite ea prestigiul regimului parlamentar, e Insă foarte comodă şi foarte productivă.
Se ivesc insă împrejurări cînd li se înfundă celor mal înjosiţi slugarnici, şi în asemeni Împrejuri se află acum una-nimităţile parlamentare colectiviste.
După formarea cabinetului Aurelian, unanimitâţile aâ dat cu piciorul d-lul Sturdza.
Acum, d-1 Sturdza se pregăteşte să vie îndărăt.
Unanimitâţile i-ar săruta şi papucul, nu e vorbă, dacă ar fi deja la putere. Dar nu e încă şi... de, cine ştie ce se poate întîmpla ?
—	Cu cine votez et!, mă rog ? întreabă cetăţeanul turmentat din piesa lui Caragiale.
—	Cui să-I ling mina ? întreabă una-nimităţile parlamentare.
Grozavă nelinişte frămîntă turma co-
luntiiricfU
FARA LEAC
To be or not to be.
Sturdziştiî joacă azi ultima carte în partida angajată cu aurelianiştil. Ţinînd seamă că în tabăra vrăjmaşă e şi d. Mârzescu, care, de obiceiu, îşi corectează norocul, sunt o sută de probabilităţi contra una că d. Sturdza va eşi înfrînt în lupta deschisă între fraţii căuzaşl.
Fiind-că, să ne înţelegem: nu prezidenţia Senatului, ci şefia partidului este scaunul discordiei dintre cele două crîmpeie de colectivitate. De aci isvorăşte tot bizantinismul ienicerilor cari se războesc.
D. Aurelian s’ar învoi la nevoie ca d. Sturdza să se despăgubească cu clopotul Senatului de pagubele suferite în timpul din urmă, de cînd ’I s’au stins toate luminările din templu ; dar atît—de hegemonia omuluî-scuză, nici cu spatele nu vrea să auză preşedintele consiliului de miniştri.
D. Sturdza, la rîndul său, urmăreşte prezidenţia maturului corp numai ca mijloc— nu ca scop. Prin plebiscitul bizar pe care l’a provocat pentru a-şl pregăti candidatura la prezidenţia Senatului, premierul de astă-vară urmăreşte confirmarea, de către ambele Camerl, a svonulul tendenţios pe care ’1 răspîndesc amfibianil cum că tot d-sa ar fi păstorul colectivităţii.
încurcătura, deci, e lămurită.
Ori aurelianiştil reuşesc să împedice, cu intrigile de culise, alegerea d-lul Sturdza— şi atunci Oculta dă năvală făţiş şi rupe catapeteasma bisericel reformată de partizanii guvernului; ori, neputînd face alt-fel, uvemamentalil se resemnează la alegerea e preşedinte a fostului prim-ministru—şi în cazul acesta, d. Sturdza, pentru a da aparenţe de temeinicie veleităţilor sale de şef al partidului, va căuta să ’şl reia întî-ietatea aruneînd pe aurelianiştl în planul Skilerilor, ceea Ce ar produce neapărat răz-miriţă ; ori, în fine, cunoscînd tenacitatea aurelianiştilor, d. Sturdza îşi va ascunde ciuda pînă la momentul oportun, şi, într’o bună dimineaţă, printr’o surpriză de urnă, va trimite guvernul la cele private spre a medita la deşertăciunea acestei vieţi.
De va fi una sau di va fi alta din a-ceste alternative, un lucru rămine în afară de orl-ce îndoială: ziua de mîine va fi, entru colectivitate în general, incompara-il mal posomorită de cît ziua de azi.
Toate încercările desperate care se fac pentru a opri vulcanul, sunt zadarnice : dacă nu va izbucni azi, va izbucni neapărat mîine—dar va izbucni neapărat.
Iwaiiii
TRIBUNA LITERARA
IMPRESIum DIN TARA MOŢILOR
Abrudul.
Se înglna ziua cu noaptea cînd am ajuns, Duminică, la Abrud—vechiul Al-burnum al Romanilor.
Un orăşel chochet de vre-o 4000 de suflete.
Aiurit de sgomotul de pe drum, liniştea din oraş mi se pare aşa de adlncâ în cit mă cred într’un cimitir.
De la fereastra hotelului Detunata— din toate punctele de vedere europenesc—priveşti, la extremitatea unde o-rasul Abrud se împreună cu satul care poartă acelaşi nume, o piaţă largă şi pustie al cărei cerc trece pe dinaintea bisericel papistăşeştl.
IcI-colo, la rare intervale, cîte o umbră de om grăbit se aşterne şi alunecă pe ziduri.
Pe la 8 ceasuri, noaptea învălue în negură tot oraşul — şi acesta e semnalul de retragere. Ţipenie de om nu mal trece pe stradă; dinii, şi el, printr’o instinctivă pricepere a obiceiurilor locului, amuţesc de cum se întuneri-cează — doar jos, la că fana hotelului, se mal aude, din cînd în cînd, ţăcănind scurt şi spart bilele cu care chelnerul, aşteptind ca ultimul muşteriii să sfârşească pe Magyar Hirlap, se exercită la o partida de carambolaj «cu trei bile.»
După sgomotul şi sbuciumul şi rozătoarele tablouri care te-afl mişcat toată riulica, privoUţLoo «mur nras mort. e nu se poate mal melancolică.
In faptul zilei, Luni, Abrudul e un iad.
Un furnicar de oameni, o cireada da vite, un sălaş de care, mărfuri, barace, circiuml, chiote, lăutari — un bîlcio improvizat noaptea, pe nesimţite, în piaţa pustie şi mută pînă adineauri.
Când priveşti liota de suflete eşite ca din pământ pe rostogolul de dinaintea bisericel papistăşeştl, trebue să fii vârtos în ţîţînile minţii ca să nu te crezi năuc ori In prada unul vis râd.
La Abrud e târg de săptămână, Lunea.
De cum face ochi, Moţul venit la târg să vânză sad să cumpere—căci e negustor ca Armeanul — se repede la cămara erarială, schimbă, pe «bani buni», aurul stors din peatră In cursul sâptămânel, şi, după ce controlează, cu o pătrundere de specialist, operaţia inginerului de mine Însărcinat să preţâ-luiască bucăţile de aur, se întoarce în târg, îşi regulează treburile cât te-al învârti într’un picior — Moţul e iute de fire şi deschis la minte —, ş’apol, dă Doamne bine!
In jurul tarabelor care se îndoaie sub greutatea clădăriilor de cîrnaţl a maldărului de şunci, şi a unor imense ceaune cu ciorbă galbenă de peşte fiert cu şo-fran—Moţul, încolăcind braţu-I vlnjos pe după gitul nevestei, ascultă, cu un fel de extaz oriental, doina ceteraşulul care par’că trage cu arcuşul pe coardele inimel lui — atîta-I stăpineşle sufletul.
Pe la chindie, cel mal înstăriţi se abat, unii la cassina romînă, unde-I omeneşte «K5ndy», făgădarul, alţii Ia câfană, unde Kinţ, cel mal virtuos dintre lăutarii ţinutului, îl farmecă cu voluptoasa Ţarină—un danţ pasionat pentru care Moţul îşi dă şi ţundra, şi calul, şi şteampul la nevoe.
A doua zi procesiunea porneşte pe a casă.
Potecile pitoreşti ale munţilor înfăţişează, atunci, priveliştea unei caravane de pelerini. Călare, el pe şea, şi femeea pe crupa areluiaş animal, Moţul se tot duce fredonlndu-şl Ţarina, pe cînd ne-
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA
vasta, cu picioarele bănănăindu-I Intr’o parte, numără pe podul palmei bruma de crucerl ce a putut scăpa din mina făgădarulul.
Chiaburii, cel fără grijă pentru ziua de mîine, lungesc petrecerea pînă la jumătatea săptâmînel—şi in vremea asta berea curge mereQ, şi cizmele mereil bat podeala subt îndemnul irezistibil al lui Kiuţ.
După ce pleacă şi el—în trăsuri bogate, cu hamuri luxoase şi cu cal de preţ—Abrudul, iar în zi de tîrg, îşi ia din noQ infăţişarea-I tăcută şi melancolică.
Orăşelul acesta, căruia nu’l dă viaţă de cit tirgul de săptămînă şi arcuşul lui Kinţ, este vestit în toţi munţii apuseni pentru ospitalitatea proverbială a locuitorilor lui,—numai romînl — pentru minele de aur cari ’l încing de jur în prejur, şi, mal vîrtos, pentru frumuseţea răpitoare a femeilor din preajma ţinutului.
Cine a văzut o femee frumoasă din Albumul romînesc nu’l mal poate goni chipul de dinaintea ochilor minţii.
Dar despre aceasta altă dată.
Radu.
T e RE-ARTĂ-'1 fip^STiiNTĂiPC^1 J
«Societatea geografică romtnă» pe care o prezidează M. S. Regele, va ţine şedinţe publice îu zilele de 1, 2, şi 3 Martie viitor, la orele 8 şi jumătate seara, în sala de şedinţe a Senatului.
Programul lucrărilor e următorul:
Sîmbătă, 1 Martie. Raportul anual.
D. Gr. Tocilescu: «Un nofl limes roman la stînga Oltului.
D. G. Assan, inginer : «Călătoria în regiunile polare nordice, cu proiecţiunl fotografice.
Duminică, 2 Martie. Raportul d-lul Gr. Tocilescu asupra dicţionarului judeţului Constanţa.
D. V. A. Urechia: «Edilitatea Bucureştilor Intre 1812—1818.
D. loneseu-Gion : «Din istoria Bucureştilor» (Podul Calicilor).
Luni, 3 Martie. D. Alimănişteanu, inginer : «Explorări miniere In Romlnia».
D. C. Calmuschi: «In Basilicata şi Ca-labria».
D. Elian de la Gruia. Triest-Veneţia» (Note de călătorie).
A apărut :«Lettre pastorale de son excel-lence M-gr l’archevâque latin de Bucarest».
D-ra Eleonora Marinescu, o copilă de zece ani al cărei talent extraordinar pentru teatru a fost pretutindeni admirat, va da, in sala Ilugo, cu concursul mal multor artişti din Capitală şi lin provincie, o representaţie in seara de 3 jlartie viitor.
Se va juca «Un trîntor cit zece», comedie localizată de Millo anume pentru d-ra Marinescu ; «O fată de pension», comedie operetă într’un act de Marc-Michel şi Victor Manzin; şi «Domnu Locotenent», comedie-farsâ într’un act.
La sfîrşitul spectacolului beneficienta va cinta mal multe cuplete comice de spiritualul nostru confrate Marion.
informaţi!
INCIDENTUL DE IA CAMERA
Refaznl preşedintelui. — D. Xncn prezidează. — Suspendare» şe* dinţii.- Opunerea d-lul Au-relian. — Majoritatea se răscoală. — Aurelia-nistî şi sturdzişti.
Bogată în fapte şi plină de învăţăminte a fost şedinţa Camerei de ieri. S’a dovedii încă odată care este puterea morală a cabinetului actual, cum şi prestigiul de care se bucură în faţa majorităţei, cu tot votul de încredere ce a obţinut în cursul săptămînei trecute.
Dar să nu anticipăm.
*
* *
Primul incident caracteristic a fost refuzul d-Iui Diinitrie Giani, de a convoca, în mod oficial, pe deputaţii din majoritate, pentru consfătuirea de ieri — la 4 ore — de la Senat, asupra alegerel preşedintelui maturului corp.
Preşedintele Camere! a declarat că mal bine preferă să’şî dea demisia, de cit să facă usemenea convocări.
Faptul ne-a fost confirmat din toate părţile şi însuşi deputaţii guvernamentali îl colportau ieri la Cameră. Aurelianismul d-lui Giani se întăreşte ast-fel din ce în ce mai mult.
Vom vedea mai departe că această atitudine a preşedintelui Camerei era mai dinainte concertată.
*%
Vom remarca mai întîiu, pentru înţelegerea expunerei, că prima parte a şedinţei, — In care ’şLa dezvoltat discursul d.
N.	Ceaur Aslan, — a fost presidată de d. D. Giani.
De îndată ce deputatul de Iaşi şî-a terminat cuvîntarea, şedinţa s’a suspendat pentru cinci minute şi la redeschidere, d. ,C. Na cu a ocupat fotoliul prezidenţial.
Pînă aici, în afară de refuzul preşedin-el ui de a convoca majoritatea, totul s’a petrecut în mod normal.
După discursul d-lui C. Popovici, care a început a vorbi la orele 3 şi a continuat pînă la 3.45, se cere din noii suspendarea
şedinţei. Majoritatea, care avea consfătuire la Senat pentru 4 ore, devenise nerăbdătoare de a ridica şedinţa cu un moment mai nainte.
Atunci d. Aurelian, preşedintele consiliului, cu drept cuvînt iritat de aceste suspendări nejustificate — după fie-care discurs, întreabă nervos ce înseamnă lucrul acesta şi cere Camerei continuareu şedinţei, pentru terminarea dezbaterilor asupra proiectului de lege al Casei rurale.
—	Dar, d-le Ministru, răspunde d-l Nacu, însuşi d-l Take Ionescu, oratorul care urmează să ia imediat cuvîntul, cere suspendarea.
Şi cînd afirma lucrul acesta, preşedintele avea aierul foarte mirat, surprins că d-l Aurelian se opune la acest act de condescendenţă faţă cu un adversar politic.
Atunci primul-ministru, neavind în co-tr’o, a fost nevoit să consimtă la suspendarea cerută.
*
* *
In timpul suspendărei, Camera se des-compledează. D-l Dincă Schileru încărcase intr’o trăsură tot calabalîctd său ţărănesc din Cameră şi plecase la Senat. De asemenea, dispăruseră mai mulţi alţi deputaţi. Sturdziştil făceau pe faţă propagandă pentru ca deputaţii să se ducă la Senat. Vreau să dovedească ast-fel d-lul Aurelian că nu d-sa este cel inal tare.
La redeschidere, din 108 prezenţi la a-pelul nominal, nu mal rămăseseră în Cameră de cît vre-o 50 do deputaţi.
D. Nacu acordă cuvîntul d-lui Take Ionescu.
Atunci d. Al. Djuvara se scoală şi cere preşedintelui să constate că Adunarea numai este în număr.
—	Trebuie dar să ridicaţi şedinţa, încheie d. Djuvara.
Scurt şi cuprinzător,
*
* *
Atunci d. Aurelian, care constatase festa ce i se jucase, — pentru a salva aparenţele şi a masca ast-fel neînţelegerea ce izbucnise între d-sa şi majoritate, — declară agitat că, dacă deputaţii vor să ridice şedinţa, n'au de cît să o ridice.
Ceea ce s’a şi făcut.
Cît a fost însă de nemulţumit în sufletul său, a arătat-o primul ministru, imediat după ridicarea şedinţei, deputaţilor ce se adunaseră în jurul băncei ministeriale. Le-a spus foarte categoric că nunta-înţelege purtarea majorităţei, care se eoni duce faţă cu dînsul cu atîta meschinărie şi micime de suflet.
Incidentul, viu comentat în Cameră, a continuat să facă obiectul a şi mai vii discuţii la Senat, unde majoritatea s’a adunat după eşirea de la Cameră.
Eşecul guvernului
Situaţiunea guvernului este foarte complicată în urma discursului ţinut la consfătuirea de erl de d. Dim. Sturdza.
D. Sturdza s’a afirmat ca şef efectiv al partidului şi a declarat că numai cu condiţia asta Va primi preşedenţia Senatului.
*
* #
D. Em. Costinescu. întrehat acoors q_ supra situaţiei, s a plîns în contra d-lul Aurelian, în următorii termeni:
—	Am fost părăsit de d. P. S. Aurelian.
Iar d. Tache Giani, care a lipsit în mod ostentativ de la consfătuirea de erl, întrebat de ce n’a anunţat Camerei că e consfătuire, a spus :
—	Dar ce sunt eă să mă supun la
toate capriciile d-lul Dim. Sturdza ?
*
* *
Ca o ilustraţie a situaţiei extrem de grave, aflăm că d-nil miniştri sunt de părere ca guvernul să se retragă de la putere.
Acela care se opune la retragere e d. P. S. Aurelian, care de sigur nu va părăsi puterea pînă nu va fi dat afară.
Şi darea afară a d-lul Aurelian se a-propie.
Aflăm că d. V. Lascar, mal înainte de a prezenta Corpurilor Legiuitoare proiectul de lege al expropriaţiunilor pentru cauză de utilitate publică, l’a trimis şi d-lul C. Robescu,care, împreună cu d-nil Clinceni, Melissiano şi Anti-mescu să-şi facă observaţiunile.
Diseară se va da la Palatul CotrocenI un mare bal costumat.
AA.	LL. RR. Marele Duce şi Marea Ducesă de Hessa, Principele Ferdinand şi Principesa Maria aii asistat aseară la balul societăţii de bine-facere «Obolul».
D. Maior Coandă, sub-directorul na-vigaţiunel romine, pleacă cu acceleratul de diseară la Roma, avînd asupra-I un milion şi 500,000 lei, spre a cumpăra, de Ia Societatea Florio Rabattino, vaporul Ignatio Florio.
Vaporul va purta pe viitor numele de Principesa Maria.
D. D. Sturdza continuă a se lăuda în străinătate, că va fi numit ministru de externe.
Iată o depeşă pe care a expediat-o ziarului parizian, Le Temps :
Bucureşti, 28/11.
Intrarea d-lul D. Sturdza în cabinetul ro-mîn, în care i se destină importantul portofoliu al afacerilor streine, este astăzi decisă în principiu, după laborioase negocieri între tinerii şi bătrînil liberali. A fost insă amluată pînă la epoca apropiată a închid erei Camerelor.
«Se spune că Regele Carol ţine absolut, faţă cu gravitatea afacerilor din Orient, ca d. D. Sturdza să ocupe portofoliul externelor, din cauza relaţiilor sale intime cu oamenii de Stat ai Germaniei şi Austriei.»
Ca răspuns la interpelarea d-lul deputat Procopiu asupra inalienabilităLel păminturilor rurale, d-l Ştefan Şendrea a depus un proiect de lege, prin care art. 14 din legea interpretativă din 1879 se modifică in senzul că, toate actele de vindere-cumpărare ori de ipotecă ale păminturilor ce le au sătenii, după legea din 18G4, vor fi anulate de tribunale.
EDIŢIA»3»
EVENIMENTELE DIN CRETA
Atena, 19 Februarie.
Nota remisă guvernului elen de secretarii legaţiunilor, zice că prelungirea situaţiunel actuale în Creta ar fi de natură să compromită pacea Europei.
Puterile s’aik înţeles asupra următoarelor două punete : iu prima linie Creta nu se va putea anexa Greciei, şi in a doua linie, se va stabili îu Creta nu regim absolut autonom, sub suzeranitatea Sultanului.
Realisarea acestor veder i nu se poate obţine de cît prin rechemarea corăbiilor şi trupelor greceşti din insula Creta.
Puterile aşteaptă deci cu încredere a-ceastă hotărîre de la înţelepciunea guvernului elen.
Miniştrii nu aseuiul eă în eas de refiis diu partea Cireeiei, puterile sunt cu desăvirşire decise de a nu se da înapoi din faţa ori-cărui mijloe’de oonstrîngere, dacă nu s*ur efectua în termen de şease zile rechemarea corăbiilor şi a trupelor.
Noul comandor grec Sachturis a plecat în Creta pe bordul Iul «Mikali».
Amiralii escadrelor străine au notificat amiralului Reinech că Selino e pus sub protecţia puterilor.—Orî-ce acţiune din partea Greciei este deci interzisă la Selino.
Atitudinea Puterilor
Viena, 19 Februarie.
Noua Presă Liberă relevează faptul că Times vorbind de cartea albastră asupra afacerilor cretane, exprimă satisfacţia sa că proiectul blocării Creţii emis de contele Goluchovski, cu data de 27 Iulie 1896, a fost respins de marchizul de Salisbury.
Această satisfacţie, zice Noua Presă Liberă, ne pare puţin justificată, fiind dat faptul că dacă s’ar fi primii proiectul contelui Goluchomski, aceasta ar fi constituit mal r.urî.nd « javoaiwrus a-supra Turciei pentru a primi reformele propuse, de cît o măsură în contra cre-tanilor.—Şi într’adevăr dacă s’ar fi primit acest proiect, evenimentele ce s’au petrecut în timpii din urmă n’ar fi a-vut loc.— Situaţia actuală ar fi fost evitată,
Vorbind de nota colectivă a puterilor, Frendenblatt zice că această notă este singurul mijloc de a eşi dinlr’o situaţie încurcată.—Dacă n’ar fi intervenit Europa, Grecii ar fi domnit în Creta, dar pe de altă parte Turcii ar fi domnit poate la Atena.
Unanimitatea puterilor nu va lipsi de a produce de asemenea efect în cele l’alte ţări din Balcani.
Discursul d-lul Stoilow la Sobranie este dovada unei atitudini corecte, şi trebue să sperăm că nu se va părăsi această atitudine.
Confraternitatea dintre sîrbl şi bulgari celebrată cu ocasia visitel Regelui Alexandru la Sofia, poate fi salutată cu simpatie. Cu această condiţie numai Austro-Ungaria a sprijinit autonomia şi libera desvoltare a ţărilor din Balcani, şi vede cu satisfacţie acest scx>p favorisat de amiciţia dintre aceste ţări. Ar fi mult mal avanlagios pentru Serbia şi Bulgaria, ca ele să se ocupe de desvoltarea lor internă, decît să se gîn-dească la cuceriri.
Fremdenblatt» face să reiasă că Itomînia, care n’a primit nici o mărire de teritoriu, chiar după resbelul ruso-turc, ocupă azi primul loc printre ţările Balcanilor, pentru că lucrează eu zel la desvoltarea sa intelectuală şi economică şi nu deviază din linia sa de purtare.
Grecia nu este calificată pentru ca să poată încuraja pe alţii să imiteze exemplul său.
ECOURÎ
*** Ofiţerii din regimentul de cavalerie din capitală aiî hotărlt să Însoţească corpul decedatului maior Ursu, fost coleg al lor, pînă la cimitir.
Se ştie că fostul comandant al sergenţilor de oraş a fost căpitan de cavalerie, armă pe care a părăsit’o In 1891.
*** Un proiect de lege, prin care ministerul de finanţe este autorizat să întrebuinţeze, din creditul de 3,200,000 deschis prin legea de la Maifl 1891, suma de 400.000 lei pe lîngă acel de 1.600.000 la dezvoltarea atelierelor şantierului de construcţiunl navale din Turnul-Severin şi Ia construcţiunl saO acliiziţiunl de noul vase,—a fost depus In Cameră.
*% Societatea funcţionarilor publici face
cunoscut că, conform art. 103 din statute, Duminică, 2 Martie 1897, la ora 8 jum. dimineaţa, se va ţine adunarea generală ordinară în locul şcoalel comunale de băeţî, No. 9, C. A. Rosetti, din strada Clemenţei.
La ordinea zilei sunt :
1)	Darea de seamă a Cons. Central de administraţie pe anul 1890 (de la 1 Ianuarie — 31 Decembrie 1896) şi Raportul cemisiunel de control in urma căruia se va decide in privinţa descărcărel Consiliului Central de gestiunea sa.
2)	Alegerea Consiliului Central pe anul 1897 şi a Comisiunel de Control ;
3)	Ratificarea pensiunilor acordate văduvelor şi orfanelor de Cons. Central, conform ari. 87 din statute.
Membrii societăţii cari nu pot veni la adunare, att dreptul a se representa prin procură.
*** Vineri, 21 Februarie, ora 8 seara, d.P. Zosîn Îşi va desvolta conferinţa sa «Lupta de neamuri», In localul Ligel.
Piuiim la redacţie o interesantă broşură, In care d. dr. D. C. Ţine tratează despre acţiunea bine-fâcâtoare a eloratulul de potasă In maladiile infecto-contagioase — variola şi difteria—, ivite în Ploieşti de la 1 Septembrie 1896 pînă la 1 Februarie 1897.
*** Academia Romînă a fost autorizată să primească o donaţiune de 10 000 lei făcută de d. Lecomte de Nony, din care să se dea premiurl anuale elevilor cari se vor distruge în şcoala de 1 e’e arte.
*** D-nil Aii Bailuri, M. Ciortan. I. Milano, şi O. Caravias, aâ fost numiţi membri din partea guvernului in consiliul general al judeţului Tulcea.
*% Societatea vlnâtorilor din Bucureşti a ţinut, In ziua de 18 ale curentei, In sala de marmură a hotelului «Union», o adunare generală, vizitată de un foarte mare număr de membri. In care s’au aşezat bazele re-organizârel acestei societăţi, aleglndu-se tot de o dată comitetul pentru anul curent precum urmează :
Preşedinte, d. dr. A. O. Saligny.
Vice-preşedinte, d. Ed. Coni.
Maestrul vînător, d. O. Catargi.
Econom, d. M. Tonolla.
Secretari, d-nil dr. M. Georgescu şi Gr. Piei fier.
Casier, d. N. M. Manicatide.
Consilieri, d-nil Chr. Cuţiana şi N. S. Poenaru.
Membrii cari figurează actualmente In comitet, fiind bine cunoscuţi printre vînătoril Capitalei, suntem siguri că această frumoasă şi utilă socielate ’şl va avea cîmpul săd de acţiune asigurat pentru mult timp.
„EPOCA" LA MIZIL
Am promis cititorilor că în eurînd voiţi da pe faţă şi alte potlogării ale d-lul Isaia Georgescu, din nenorocire primarul acestui oropsit oraş, şi mii ţin de vorbă.
Pentru ca să se vadă pînă unde merge cu prostiile şi cu protejarea neamului săO, vom da azi cîte-va rîndurl despre cazul comandantului de gardişti. Dumitru Gheorghiu, zis şi Dumitru Gheorghe Negru, unchiul primarului.
E mult timp de cînd s’a denunţat atit prefectului, d. Căluneanu, cit şi presei, faptele neomenoase ale acestui comandant, care, sub Uifoxilo pretexte, pungâaoţto pe subalternii săi, insultă lumea şi Ja serviciu vine cînd îşi aduce aminte.
Acum de curind din noii s’a reclamat, însă de astă dată d-lul Vasile Minciună, ministru de interne, dar... «cum e .«apa şi lopata».
A trebuit ca un protest din partea cetăţenilor fruntaşi, In cap cu d. L. C. Condeescu, consilier, fost primar; Tache Georgescu, consilier, şi G. Borănescu-Fillitis, «sub-prefectul local», să decidă pe d. Căluneanu u suspenda pe a-cest pungaş,—şi aceasta se datoreşte faptului că tipul despre care ne ocupăm a insultat pe sub-prefect, care, indignat, i-a cerut suspen-dareu.
De o cam dată mă voi mărgini aici, şi cu a-ceastă ocazie aduc din partea Mizilenilor mulţumiri d-lul prefect şi sub-prefect că aO scăpat oraşul de un pungaş.
Aer
DIVERSE
DIN CAPITALĂ
Fnri cu spargere.—Astă noapte o bandă de tîlharl aQ spart casa d-lul N. Basilescu din cătunul Mogoşoaia, furînd toate obiectele de valoare şi sumele de bani ce aii găsit a-colo.
Bandiţii ad dispărut imediat după săvîrşirea furtului ’
Autorităţile ad luat măsurile de urmărire. Se bănueşte că autorii acestei spargeri sunt nişte ţigani din Grozăveşti.
înjunghiat. — Aseară pe la orele 10, în urma unei vil discuţiunl, Iancu Niculescu diu strada Toamnei 99, a înjungiat cu un cuţit ce avea asuprâ-I pe Niţă Ionescu, plăpumar din strada Romană 236.
Rana pe care Ionescu o are in partea stingă a pîntecelul, unde a primit lovitura, fiind foarte gravă, el a (ost de urgenţă transportat la spitalul Colintina.
Asasinul fiind arestat, a fost condus la Poliţie, unde ad început prunele cercetări.
DIN TARĂ
■■wam
InuiulilrT.—Din Iaşi ni se anunţă că Prutul încă continuă a se revărsa şi acoperi câmpiile. La DrâueenI o mulţime considerabilă de sloi de gliiaţă ad pornit pe apă.
La Măcăreştl, Plasa Braniştea. Prutul a rupt digurile şi apa a inundat satul.
Furt. — Erl, pe la orele 10 din noapte, un furt s’a comis la casa preotului Mateiti Georgescu, din comuna CosteştI, judeţul Vilcea. Dîndu-se alarma hoţii ad profitai de ocazie şi s’ad dus la altă casă, din aceeaşi comună, a locuitorului Const. Militam, pe care l’ad jefuit de mal mulţi bani ce avea şi obiecte. Autorităţile locale fac cercetări.
Sinucidere. — 0 evreică, anume Kahane, din Iaşi, soţia lui Bercu Kahane, s’a sinucis, ieri. tăindu-şl gîtul cu un cuţit.
Nenorocita suferea de alienaţiune mintală. Ea a fost transportată, lntr’o stare desperată, la spitalul evr6esc.
Parchetul a început cercetările.
Călcat de căruţă.—Erl, pe cînd muncitorul Ion Miu, din BordenI, venea de la Ploeştl cu căruţa încărcată cu un vas de 80 vedre cu vin, alunecind, căci nenorocitul băuse o bunicică cantitate de vin, căruţa a trecut peste el şi Ta lăsat mort pe loc.
Inpnijcată.—O telegramă din Craiova ne anunţă că erl, pe la orele 10 din zi, un tlnăr,
Calistrat Marinescu. tn virstă de 17 ani, a ln-puşcat pe femeea Maria Petru Sandu Obeanu. Calistrat a dispărut.
Cauzele acestui act desperat nu se cunosc.
Mort pe drum.—Niţă Ungureanu, din comuna Badovani, Ilfov, pe cind venea ieri, la orele 1, cu căruţa cu bol de la tîrg, a încetat subit din viaţă.
Vapoare tntirzlate.—Din cauza întunericului şi furtunel ce a fost, ieri, pe marea Neagră, vapoarele «Cobra» şi «Ignatio Florio» au sosit cu o îutirziere destul de mare la Constanţa.
Pasagerii atl trebuit a fi transportaţi cu barca.
DIN STREINATATE
Fn profet.-Ziarul «Le Gaulois» din Paris, de acum cîte-va zile, anunţă un fapt foarte curios asupra unei profeţii.
Iată, in cîte-va rîndurl, ce zice: In 1888, d. Danalas, profesor de teologie Ia universitatea din Atena, destul de cunoscut in Europa prin lucrările sale teologice, explica într'o zi Apocalipsul.
Sosind la o pagină oare-care, el începu; «Acest pasaj, zice el, prevede că in 1897 va fi un răsboitl intre Grecia şi Turcia, care va provoca un râsboid european. Grecia va ieşi triumfătoare din acest răsboid».
Iu acel an, nai ural, nu s’a dat nici o importanţă acestei preziceri, mal ales că profetul muri după un an. Aslâ-zl, însă, cînd situaţia pare a fi ast-fel, trebue, cît de puţin, a se da dreptate cuvintelor profetului.
SENATUL
Şedinţa de la 20 Februarie
Preşedinţia d-lul Nicolaidi.
Prezpnţl 89 senatori.
D. Nicolaidi care prezidează, anunţă cft astă-zl cea d’întliă cestiune la ordinea zilei este alegerea de preşedinte.
YocI Să se voteze cu apel nominal.
Se procedează la votare după apelul nominal.
La orele 2 şi 40 se Începe despuierea scrutinului.
Rezultatul votului:
Senatori votanţi 100.
Dum. Sturdza a fost ales cu 85 voturi, fiind şi 15 buletine albe.
CAMERA
Urmarea şedinţei de la 19 Februarie
D Aslan constată apoi că nu există urgenţă pentru această lege. Un alt argument pentru proiect e că sunt moşii particulare cari se vînd în toate zilele şi guvernul vine cu proiectul săil tocmai pentru a face ca proprietarii să-şi vîndă moşiile lor cu preţ mal avantagios, pe care în definitiv tot ţăranul îl va plăti. Nu vede dar care e interesul acestei legi.
Sunt alte căi pentru a veni în ajutorul ţăranului. Arată că rezultatele dale de creditele agricole ati fost dezastroase pentru ţărani, cu toate că ideea mamă a fost bună.
Proiectul actual apare d-lul Aslan numai ca achitarea unei datorii de conştiinţă. El nu răspunde nici unul interes şi va trebui să fL modificat.
Şedinţa se suspendă pentru 5 minute.
* ***
La redeschidere, In locul d-lul D. Gianni se urcă la fotoliul presidenţial d. C. Nacu.
D. C. Popovici vorbeşte pentru proiect. Arată că el împlineşte o lacună simţită şi corespunde principiilor veacului. El va a-duce pacea şi reale îmbunătăţiri clasei ţărăneşti. D-sa, ca socialist, este obligat să’l voteze.
Şedinţa se suspendă pentru 5 minute.
** *
La redeschidere se constată căAduuarea este descomplectată şi şedinţa se ridică.
Şedinţa de la 20 Februarie
edinţa se deschide la ora 1.45. residează d. D. Giani.
PresenţI 102 deputaţi.
Legea rurală
Discursul d-lui Take Ionescu
D. Take Ionescu spune eă legea asupra Casei Rurale nu se poate judeca dintr'uu spirit de partid, de oare-ce subiectul el ese din cadrul legilor de partid. De aceea d-sa va examina legea diri punctul de vedere al consecinţelor el. Dacă aceste consecinţe vor fi rele, natural că legea va li rea. Va ec-samina chestia cu sînge rece şi cu simpatie, căci în asemenea chestii trebue să vorbească şi simpatia.
E o mare nedumerire asupra tendinţelor acestei legi. D. Nicolaiescu a spus că legea actuală e o continuare a legiuirilor de la 1889.Şi mal nedumerit ed.raportor, care a adăugat la expunerea de motive un contract încheiat lutre ţărani şi un proprietari Aceasta dovedeşte încă odată că legea nu e necesară. Mal citează şi alte nedumeriri de felul acesta în raportul d-lul Stolojan.
Proiectul de lege e o adevărată surprindere. Numai d. Grigore Macri a vorbit despre această lege. Face istoricul legilor a-graril din 1864, 1886, 1888 şi 1893 şi conchide că nicâerl nu există ideia înfiinţărel uuel asemenea Case Rurale.
Singur programul de la 1893 vorbeşte ceva despre ueeastă idee. Aceasta explică pentru ce există nedumeriri In Cameră a-supra proiectului de lege.
Nu există nici Într’o ţară din lume un a-semenea proiect de lege. Raportorul compară proiectul de lege cu legiuirile asemănătoare din Anglia, Germania şi Rusia.
Vorbind de Anglia, d. Take Ionescu a-rată că în această ţară solul aparţine la 150 de persoane. E o ţară de proprietate mare, nu o ţară de mare cultură, de oarece pâmîntul e Împărţit în ferme de clte 60—70 pogoane.
Tot aşa e Scoţia. Uită, Insă, d. raportor că acolo numai i2 la sută din populaţie e agricultoare. In ce priveşte Irlanda, ea e Împărţită într’un foarte mare număr de ferme. E o ţară de unică cultură şi proprietarii plătesc un fel de clacă In bani.
Tot atît de puţin fericite sunt comparaţiile cu Germania şi Rusia şi după ce a-rată cit de greşite sunt aceste comparaţii, oratorul trece ta legiuirile noastre.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
ULTIME INFORMATIUNI
SITUAŢIA
KvonurI de erlz&
In urma gravelor incidente de ieri, svonuri de criză ministerială circulă prin mai multe cercuri. Aceste svonuri, însă, nu se pot controla din cauza chiar a nesiguranţei şi a zăpăcelii ce domneşte în tabăra colectivistă.
Vom înregistra deci toate svonurile ce circulă de ieri.
*
* *
Prin cercurile sturdziste se spune, că în urma desarmăril d-lul Aurelian, nu e nevoie să se dea guvernului lovitura de graţie, ci să i se ceară să se înţeleagă cu d. Dimitrie Sturdza asupra refortnărel ministerului.
*
* *
D. Basil Epurescu a apostrofat ieri în următorii termeni pe colegii săi din Cameră:
—	Nimic nu m’a scîrbit mai mult în viaţa mea politică, de cît manifestaţia ostentativă şi sgomotoasă al cărei obiect a fost iert, la consfătuire, d. Sturdza, din partea «secăturilor» cari cu două zile înainte înjurau pe toate tonurile pe acelaşi d. Sturdza.
Şi secături avem destule, foarte multe
chiar, mai ales în Cameră!
* •
* *
D. Em. M. Porumbaru a caracterizat aseară, la Capşa, în următorul chip incidentele de ieri:
—	A fost întocmai aşa ca la Cameră, cînd d. E'leva a fost izgonit de pe banca ministerială.
*
* *
Aseară s’a răspîndit svonul că unii colectivişti au făcut demersuri pe Ungă d. Aurelian să se retragă de la putere şi că, în caz contrariu, ei vor demisiona.
Toate cercurile parlamentare sunt unanime în credinţa că d. P. S. Aurelian n’ar mai trebui să stea la putere, ci chiar azi să-şi dea demisiunea.
întrunirea de la d. Aurelian
Aseară s’a ţinut o consfătuire la d.
P.	S. Aurelian.
O mare parte din amicii de ieri ai guvernului, aii declarat că se desinte-resează cu desăvîrşire de soarta cabinetului.
D. Emil Costinescu n’a stat de cît cîte-va minute la consfătuire, declarind că în urma trădării d-lul Aurelian, nu-i rămîne de cît să se retragă din politică.
S’a hotăirît, la această întrunire, ca de o cam dată să nu ia nici o atitudine agresivă, par’că ar putea face altminteri ! Se va continua cu votarea pro-ectelor de legi a căror discuţie s’a început în Corpurile legiuitoare.
Guvernul va observa, evident, cea mai mare prudenţă, pentru a nu da ocasie sturdziştilor să provoace fie punerea cabinetului în minoritate, fie—în cazul cel mal reu—un vot de blam.
D. Aurelian şi al săi, decişi a deţine puterea pînă la ultima extremitate,— doresc ast-fel să capete bugetele.
O dată parlamentul concediat, crede guvernul că puterea îl este asigurată pe cel puţin şease luni.
Atitudinea Fleviştilor
Fleviştil sunt foarte deconcertaţi şi nu ştiu ce să facă, cu atît mai vîrtos, că d. N. Eleva se află la Viena, de unde se va duce mîine la Berna.
D. G. A. Scorţescu Va rugat telegrafic să se întoarcă în ţară.
Fleviştil speră, că mai mulţi aurelia-niştl vor intra în grupul lor.
Ca prima manifestare însă avem următoarele rînduri din Dreptatea de azi dimineaţă:
Provizoratul a dispărut. Starea de nesiguranţă în care era ţinut spiritul public faţă de noua formaţiune a dat loc unei si-tuaţiunl limpezi.
Ştim de acum că ne găsim în faţa unul guvern francamente oeultist, cu care menajamentele «spre a 1 vedea la lucru» nu se încap.
El bine, din momentul ce vechilii d-lul Sturdza s’afl dat înlături din faţa vechilului prinţesei Gorceakoff, avem iară-şl descoperit pe instrumentul odios al Ocultei.
Iară-şl a apărut omul sinistru. Fiinţa o-dioasă, pe care ţara a alungat-o cu pietre şi cu scuipat; urîta personalitate împotriva căreia s’a ridicat un popor întreg,—îndrăzneşte din nofl să se prezinte, cu pretenţia de a cîrmui în mod efectiv ţara.
Aducem această dureroasă veste la cunoştinţa poporului romln,—şi-l îndemnăm să se pregătească din nofl pentru o luptă vi-tejască şi hotărîtoare, — căci din noă primejdia naţională ne ameninţă.
Atitudinea d-lul Mturdza
In numărul de mîine vom publica o intereMantă convorbire pe care unul din amicii noştri a a-vnt’o eu un fruntaş sturdztat.
Se va vedea «liu această convorbire ce gîndeşte d. I>. Sturdza ţi credincioşii «l-sale despre actualul guvern şl cum trebue tra-
tat.
Detalii de la întrunirea de la Senat. Dintre înalţii prelaţi, nu a luat parte la întrunirea de erl, de la Senat, de cît Episcopul Partenie.
Cînd d. D. Sturdza a spus cuvintele
«vreafl să fifl şef efectiv, nu fictiv»,"a adăugat imediat, îndreptîndu’şl privirea spre Partenie : «nu şef fictiv—in parti-')us,—s& nu se supere părintele Episcop».
*
Declaraţiile d-lul Aurelian, că primeşte propunerea d-lul Pascal, prin urmare şefia d-lul Sturdza, afl surprins pe acel cari’şl puseseră încrederea in d-sa.
Mulţi califică purtarea primului minis-;ru de fricoasă. Alţii merg mal departe şi îl acuză de trădare.
*
Imediat ce întrunirea s’a terminat, d. Aurelian s’a repezit la d. Dim. Sturdza «şeful», l’a strîns în braţe şi l’a pupat.
Pupăturile acestea afl surprins cu atit mal mult, cu cit toţi deputaţii prezenţi cunoşteafl atitudinea d-lul Aurelian, care cu cite-va ore mal înainte vroia să se împiedice, la Cameră, de a lua parte Ia consfătuire.
Cel mal surprins însă dintre toţi a rămas de sigur d. Sturdza, căruia i se adusese la cunoştinţă scena de la Cameră.
M.	Sa împăratul Frantz Iosef a conferit d-lor Iulius SzeculicI, directorul «Daciei Romîniel» crucea de comandor al ordinului Frantz Iosef; d-lul Emanuel Gruenwald, directorul «Naţionalei», Coroana de Fer clasa IlI-a ; Arnould Tot-tiser, subdirectorul «Daciei Romîniel», Frideric Hartmann, constructor al «Societăţii Romine de ConstrucţiunI şi lucrări publice» şi Iulius Rissdoerfer, farmacist în Capitală, crucea de cavaler al ordinului Frantz Iosef.
Pe locul rezervat Romîniel la expoziţi-unea din Paris, s’a propus construirea unui palat de sare gemă.
Planurile au fost executate do d. do Richard, inginer de mine, iar materialul necesar la construirea acestui palat va 11 furnisat de salinele noastre.
Pentru execuţiunea proiectului, sarea gemă va fi tăiată în cuburi numerotate, ca în jocurile de construeţiune ale copiilor. Două maşini speciale vor fi de ajuns pentru pregătirea materialului, într’un an.
Toate blocurile necesare vor fi apoi transportate pînă la un port al Dunărei, de undo vor fi îmbarcate pe un vas, purtînd pavilionul roinin. Străbătînd mările, bastimentul va conduce preţioasele colete pînă Ia vărsarea Seinei în marea La Manclie, şi, suind fluviul în sus, le va depune pe însuşi cheiul expoziţiei.
In acest edificiu original, ţara noastră urmează să expună produsele sale.
D. locotenent Moscuna a fost trimis, de ministerul de răsboiîi, la Viena, ca să facă recepţiunea a trei milioane de cartuşe, comandate pentru armată în urma gravelor complicaţiunl din Orient.
Pe ziua de 1 Aprilie vor fi puşi în poziţie de retragere d-nil generali Băi-coianu, Pilat, Gorjan şi Scheletti.
Vor fi înaintaţi la gradul de general, probabil, d-nil coloneii Wartiadi, Teii şi Beller.
Efectivul gendarmeriel rurale va fi mărit, cu începere de la 1 Aprilie 1897, cu 1200 de oameni.
Fie-care secţie va avea ast-fel un e-fectiv de 80 pînă la 90 de oameni.
Din Iaşi ni se comunică cum că proiectul de lege pentru înfiinţarea de agregaţi întîmpină, printre profesorii din Iaşi, o mare nemulţumire.
După cît suntem informaţi, se proec-tează chiar o întrunire publică de protestare împotriva legel propusă de d. Mârzescu.
Promotorii ideiel pentru întrunirea de protestare sunt chiar cîţl-va liberali.
La adunarea *Ligei Culturale», secţia Bucureşti, de Duminecă, 16 Februarie, neprezintîndu-se o treime din membrii secţiunel, adunarea s’a amî-nat pentru Duminică, 23 curent, de la orele 2—5 p. m. în localul Ligeî, Str. Nouă No. 6.
Conform articolului 24 din statute, de astă-dată se va ţine şedinţă, cu orl-cîţi membrii vor fi prezenţi.
La ordinea zilei este:
alegerea unui noă comitet al secţiu-nei, în urma contopirel ambelor secţiuni.
Toţi membrii Ligel pol asista la a-ceastă adunare.
Azi la amiazl a sosit in Capitală contele Angelo de Gubernatis, ilustrul profesor universitar din Roma şi cunoscutul filoromîn.
La Gara de Nord a fost întimpinat cu urale de membrii comitetului Ligel, de d. Urechia, de mal mulţi studenţi şi de d. Stelan Sihleanu, secretar general al ministerului instrucţiei.
Comitetul Ligel a oferit d-lul Gubernatis o splendidă coroană cu tricolo-rurl romine şi italiane.
GHESEFTURILE DE LA PRIMĂRIE
Am arătat de atîtea ori matrapasllcurile cari se învirtesc la primăria capitalei de către banda Robescu-Melisiano-Zaharia.
Gheşefturile acestor indivizi sunt cunoscute de toată lumea, dar acum au ajuns în aşa fel, în cît au revoltat pe chiar antreprenorii şi societăţile de construcţiuni din Capitală.
Mărirea uzinei hidraulice
Printr'un vot al consiliului s’a hotărit mărirea uzinei hidraulice de la Cotroceni. Lucrarea, al cărei devizjrece peste suma de 240.000 lei, trebuea să se dea în antrepriză cu licitaţie în regulă, la care trebuiau invitaţi toţi marii antreprenori şi toate societăţile din Capitală.
Banda de la Primărie, tnsă,văzind că aci aii un cîmp larg de operaţiune, au imaginat un sistem ingenios de şarlatanie.
Simulacru de licitaţie
Lucrările de zidărie şi betonagiu cari trebuiau să se facă la Cotroceni, se ridică, după devizuri, la suma de 240,000 lei. Pentru această lucrare primăria nu publică nici o licitaţiuue, rezervîndu-şi această lucrare pentru a putea specula asupra ei, şi publică o licitaţiune, de o importanţă cu midt mai mică pentru maşinăriile cari trebuiau instalate în noua clădire.
Reclamaţii!nea antreprenorilor
Toţi antreprenorii din Capitală aşteptaiî cu nerăbdare publicaţiunea care să anunţe licitaţia acestei lucrări, cînd, zilele trecute, se svoneşte că întreprinderea este dată şi că s’au şi început lucrările.
Ce se petrecuse ?
Banda de gheşeftari a făcut o mică licitaţie secretă, la care nu aii chemat de cît pe aceia cu cari se invoiseră în mod prealabil şi cari promiseseră bacşişuri grase. Suntem informaţi că, afară de trinitatea de operaţiuni, un consilier comunal vestit în daraverl de această natură, a încast din această afacere 20,000 de lei.
Membrii societăţeî constructorilor romîni, indignaţi de această pungăşie făţişe şi murdară, s’au dus eri în corpore la Primărie ca să reclame şefului de bandă. Acesta, speriat de legitima indignaţiune a membrilor societăţeî constructorilor, le-a declarat că In adevăr s’a făcut oare-cari neregu-larităţl în darea acestei întreprinderi, şi că va reveni asupra el, apoi, de frică şi ca să scape din încurcătură, a fugit din cabinetul său, unde primise pe delegaţii societăţeî.
Reelaiuaţlune la ministerul «le interne
Fiind sigur că şeful de bandă nu va face nimic din cele ce promisese, delegaţii societăţeî constructorilor s’au dus azi dimineaţă la ministerul de interne ca să reclame în contra pungaşilor de la primărie.
Dacă nici ministrul de interne nu-i vor satisface, membrii societăţeî constructorilor sunt decişi a face o mare întrunire publică pentru Duminica viitoare, în care să desvălue toate potlogăriile petrecute în această afacere şi în altele multe.
Resistenţa Grecii
Atena, 19 Februarie.
Colonelul Metaxa a luat portofoliul resbelulul, în locul colonelului Smolenitz, care a declarat că-şl dă demisia pentru că n’a predominat părerea sa în privinţa sporirel armatei de ocupare în Creta.
Miniştrii atî ţinut un consiliu lung pentru a delibera asupra notei presin-tate de representanţil puterilor.— In o-raş domneşte o ferbere foarte mare.
DepeşI din provincie îndeamnă la re-sistenţă.
Atena, 19 Februarie.
Ziarele sunt unanime să sfătuiască resistenţa.
Oficioasa Proia zice: Nu înţelegem pentru ce un resbel greco-turc ar ameninţa pacea Europei. — Noi nu cerem Europei de cît dreptate şi o prevenim că în cas de o nouă nedreptate în contra elinismulni, pacea nu va fi cu putinţă.
Asty zice : că autonomia insulei Creta nu este de cît o cărpăceală diplomatică.
Acropolis consideră autonomia insulei Creta ca fiind cu neputinţă.
Nea Ephemeris speră că răspunsul d-lul Detyannis va fi conform dorinţelor naţiunel.
Constantinopol, 19 Februarie.
Corabia grecească Miaoulis a debarcat 3 ofiţeri şi 98 oameni la Marutliou-Caiupos, în insula 8amos.
La ICoknlies mai mulţi Turei au fost făcuţi prizonieri.
Marile Puteri
Constantinopol, 19 Februarie.
Nota colectivă remisă ieri Porţii de ambasadori, zice că puterile, inspirate de dorinţa de a menţine integritatea Turciei, au decis să restabilească ordinea în Creta.
Puterile sunt convinse, că din causa întîrzieril aduse în eseeutarea sa, învoiala încheiată anul trecut nu mal răspunde cerinţelor actuale.—Puterile s’afl înţeles deci pentru a face să se acorde autonomie insulei Creta.
Nota anunţă că s’a făcut o somaţiune Greciei pentru ca aceasta să cheme corăbiile şi trupele sale din insula Creta.
Roma, 19 Februarie.
Se anunţă din Constantinopol Agenţiei Ştefani că In urma protestărilor ambasadorilor Italiei şi Franciel, în privinţa micei pedepse la care a fost condamnat colonelul Mazzar, consiliul de miniştri a decis să-l condamne pe cale administrativă la închisoare perpetuă Intr’o fortăreaţă.
Această decisiune se va supune sanc-ţiunel imperiale.
Cettigno, 19 Februarie.
Ştirile despre mobilizare şi mişcări ale’ armatei muntenegrene sunt desmin-ţite in mod formal.
Constantinopol, 19 Februarie.
Corabia flotei voluntare ruseşti Eca-terinoslaiv, avînd pe bord 1000 de soldaţi cu destinaţie la Wladiwostok, a trecut azi Bosforul.
Situaţia Tn Creta
Canea, 19 Februarie.
«Hidra» rămîne în port; amiralul Reineck va avea o conferinţă cu amiralii.
Numărul patrulelor în oraş s'a îndoit.
Temindu-se de excitaţia ce domneşte printre musulmanii din Canea, în urma întinderii protecţiei internaţionale la Selino şi la Hierapetra, amiralii s’afl dus azi la Canea. Acolo, In faţa notabililor, a guvernatorului general, a comandantului superior al marinei şi a consulilor, amiralul Canevaro a excor-tat pe musulmani Ia linişte, singurul mijloc pentru a obţine bună starea ce Europa se sileşte să procure Cretei.
Cîţl-va rău-făcătorl musulmani fanatici cari excitau populaţia au fost arestaţi.
In urma unei telegrame a Reginei Greciei adresată amiralului rus, o corabie grecească a primit azi autorizaţia de a transporta răniţii greci la Pirefl.
Caneea, 19 Februarie.
Erl dimineaţă, amiralii afl invitat pe comandantul flotei greceşti să se Înţeleagă cu colonelul Vassos pentru a da drum turcilor făcuţi prizonieri la Selino.
Comandantul a răspuns că puterile mari luind Selino sub protecţia lor, a-ceastă cestiune nu mal priveşte pe Grecia.
Totuşi comandantul şi vice-consulul Greciei afl plecat de dimineaţă la Selino din ordinul expres al Regelui George.
HMBMjIOGHAFMI
Biblioteca pentru toţi
a 30 hau! numărul
A. yialiuţii, Icoane şterse (Nuvele)
Li. Ra«<h£lin, Castelul Peleş (Descriere)
M. Dumitrescu, Novele D. Teieor, Schiţe Urmoristice A. Pana, Povestea Vorbii Ionescu («ion. Istorice CJoethe, Werther (Roman) Wil<l«nl>riH*li, Dout Trandafiri (Nuvele) R«mrde, Patriotul
Ra«lit O. KoselM, Din Inimă (Poesil) Pticand si Runde, Convorbire despre Artă
Tennyson, Enoch Arden (Poemă) Angfcr *fc Sandeau, Ginerile lui Poirier (Teatru)
SICOLAE IDIERU
Economie Politic ăi
Voi L lei 4,50.—Voi II, lei 4. Editura CAR0L MULLER.
CONST. HAMANGIU
Scriitori şi Artişti
Studii! asupra dreptului lor.
De vinzare la toate librăriile.
De închiriat
In pasagiul D. Chica, Str Lipscani No. 10 l*râvâlli şi locuinţe In Palatul Dacia, Strada Lipscani, No. 1 Locuinţe.
In Strada Regală, No. 16 şi 18 Prăvălii şl locuinţe
Informaţiunile se pot lua la Direcţiunea Societăţeî «Dacia-Romania», Str. Vămel, 3.
CONSTANTIN SIMIONESCU
Doctorand Sn medicină
Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris
Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot ace consultaţiune şi prin corespoadenţă.
Dinţi cu 7 leî unul
Se pune în cautchuk
în strada Cempineanu No. 46
C OII* AR
CUMPĂR	CUMPĂR
tot felul de obiecto uzate de aur. argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur. argint şi a-raniâ, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cit orl-unde.
La cerere mă voiă prezenta la domiciliul d-îor cumpărători şi vînzătorl
Bijouterie, Horologerie & Argintărie LEON WEIîiSBLUTH 40, Calea Victoriei, Bucureşti Pentru logodne şi nunţi
Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul mefl Sn tot-de-auna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate în aur şi argint, cu pietre fine, precum: brdiante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase.
MABţlŞOAB£
cu pietre line lucrate in aur, argint şi email, fasoanele cel«* mai noul
PRETURI IEFTINE, NEÎNTRECUTE ŞI ELEGANTE
Rugat asortiment Sn diferite aigintăril (Riolz) precum: SERVICII DE MA^A COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc.
Kogat asortiment cu lanţuri (numite Panier) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.
Mare «tepou «le ceasor«ii«:e de aur, argint şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garanlînd pentru exactitatea lor.
Atelier tspet'ial pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.
Primeşte iu schimb orî-ce obiecte uzate
încercaţi şi vă veţi convinge de ioftină-tatea preţurilor magazinului
Vinul Beef Lavoix
pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinqnină Jşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este iudispensabil în formaţiunea şi nutriUunea oculuf, nervilor şi a cărneî musculare. Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment, şi represintă valoare a 50 grame de carne priu ‘/» pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-mtcilor şi persoanelor vristniee.
Iutrepo»it: Aveueua Victorie, 5. la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, Thdringer şi la ţoale farmaciile din ţară.
Biscuiţii d-ruluî Ollivier din Paris
Vindecarea radicală a boalelor sifilitice recente sati învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat in raportul său către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de me diicnă şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei.' c| Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi In toate spita-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 In Paris. In detail: Farm. Brus, Altln, Roşu Thdringer şi în toate farmaciile din ţară. Urmarea şedinţei de la 18 Februarie
Fumători!
Cu hârtiele de ţigară: BIZ-ABADIE (bucata 25 b.) I*AJÎAM.A (bucata 20 bani) CBEANGA (	« IO şi 5 b.)
am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabrici franceze ABADIE-Paris. Fumaţi-le cu încredere !!
Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşificărel!
Depozitul general CREANGA & Com. BUCUREŞTI. — Strada Pînzari, No. 10 şi 12.
A v i s
Am onoare a aduce la cunoştinţa Onor. Public că cu începere de azi voia servi în cofetăria Fialcowsky, Piaţa Teatrului, pe lingă cele alte băuturi, şi excelenta bere de Bragadiru (din butoifl) la pahar pe preţurile obicinuite (paharul 20 bani şi halba 45 bani).
V. Rissddrfer.
An leac eftin
In timp de frig, de îngheţ, de ceaţă, e bine să ne aducem aminte de cel mal bun mijloc de a vindeca guturaiurile, tuşea, bronşitele, oata-rele este întrebuinţarea Gudronului Guyot. — Acesta este şi medicamentul cel mal ieftin, căci nu costă de cit 15 bani pe zi şi dispensează de or-ee alt medicament.
ATIH
Se vinde cu Leî 13,50 Bucata de Ha-dipolon, (chifon) franţuzesc, de prima eua-litate indispensabil pentru orl-ce rufărie în familie, conţinutul este de 30 metri garantaţi şi pentru înlesnire se poate vinde '/■i sau V« de Bucata. A se adresa Marele Magasin «La Balon»
Str. Carol No. 72 (Colţul Marelui Hotel Dacia).
MOBILE FÂEĂ CONCURENŢA!
DIN FABRICELE
IAC0B & IOSEF K
(VIEWA)
Aranjamente complecte de odăi, cu ornamente în relief şi imprimaţiunî technice, cea mai nouă invenţiune. ELEGANTE, FOARTE DURABILE ŞI DE TOT DEM0NTABILE.
SE GÂSESC LA TOATE MAGASINELE MAI BUNE DE MOBii.E
Recomandabile pentru ori şi cine, în SPECIAL PENTRU HOTELURI.
Fie-care bucată de mobilă poartă firma incrustată
lnformaţiunî se dau la representanţil generali.
A. BLAU & C'iE 2, strjjja'smSdan
J. J. K.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pini la 10 publicaţii 80 bani lini» pentm he-oare dată, fl
de 1» 10 în ins 30 bani lini».
ipera Hon» luă
Spectacole
Teatrul Naţional. — Joul 20 Februarie se va repre* senta pentru a 10 oară COPII FAltASIŢI (Lea deax gosses) dramă îu două păr^l fl 8 tablouri de d. Pietre Deooureelle, tradusă de 8«uder-	___________
Graiul EtabliHement Ilugo.— Club Oastronomique.— Mercur! 10 Februarie st. v 1807, BAL DE ELITA, 6ub patronaglul d-lul şl d-nel Hugo, in foloiul Cas^I Clubului.
Sala Eforiei. — Telegrama- — In ourînl va sosi o trupă de balet compusă din 116 persoane. 80 dame şl 86 bărbaţi.
HegaM Romin Cemar Sldoll*
Sala Bragadlru. In fie-care seară oonoert de orobei* tră sub oonduoerea d-lul Peters. Vinerea oonoert Hlgh Life
H afe Na [tonala. Orchestra Bnblnşteln
Închirieri şi arendări
D© arondat. -Moşia Seaca, din judeţul Teleorman, lingă Tumu-Măgurele, avînd suprafaţa de 6,200 pogoane, se dă ou arendă pe un period de 5 ani, Începători dela 23 Aprilie
1898.
Orl-ce lnformaţlunl se pot lua, fie de la D-nul N. N. Ză-dărloeanu, domiciliat în Bucureşti, Calea Vlotorlel No. 171, fie de la D-nul Ion Callnderu, strada Renaştere! No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, sad la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Ştlrbey-Vodă No. 8, în orl-oe zl de lucru de la 12—6 ore seara.
De Închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă Sinaia se dă ou chirie pe termen de 6 ani, începători de la 23 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori ce In formaţiuni de la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştlrbey-Vodă No. 8 Bucureşti.
închiriere, In soseau» Jlann, clădirile I. Apoloăor, potrivite pentru blijerle, lăptărie, tram-car, grădină de petreceri Tramwalut Colţea se va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea)- Orajdurl de zid penirn ICO vite fl 10 oamere ou aăll, puţ în curte. A se adresa calea DudefitX.
De Închiriat. Sunt de închiriat, ou începere de la 28 Aprilie 1897, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile : Villa Leopold, VUla Antonia şi vllla Olga,
Amatorii se vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei. Strada Ştirbel-Vudă No. 8, în orl-oe zi de lucru de la 12—6 ore seara, un te pot vedea planul fle-oărel Viile, cum şl orl-oe alte lnformaţlunl.
Oe arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Qlavaoloo Vlaşca) întindere aproximativă 8600 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîfi arate ou săminţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strad* t.u mini, Bucureşti.
D© arendat ou înoepere chiar de acum moşia «xanoa» din judeţul Brăila, în întindere de zece mii po ,ane toate arabile, avînd două mii pogoane grîfi arate ou săminţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Baohtlv an, avocat, strada Fîntînel 28, BuoureftI.
Vînz&rl şi cumpărări
D© ▼tu»ar© spre tăere pădurea de pe moşia Orăştf-Plţi-gala jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. 8caunele 46.
D© vlnsare lemne din pădurea Paşcani. 8tînjenul, dupl calitate, 66 şl 60 franci. A se adresa : 8tr. Batiştel 16
Camere mobilate
Hotelul Pieţei Bibemcu• Vodălingă Cameră fl Tribunale*
Cereri şi oferte do Bemou-
Un agrloultor care a absolvat Acadamia de agricultură, romîn, 82 ani, fi a stat ca eoonom 8 ani şl jumătate la biu-rourlle contelui Estterhâzy, specialist în creşterea şl dresarea oailor, caută un loo de agricultor sad administrator Oferte le rog gub Agrloultor Miroia lâsy (Strada Seulescu 6).
Inform&ţinnl utile
LAptărla Aronda lîngă grădina HHrăstrăfi, l.apto d© Tftfl spe -ialitate pentru copii fl cură ou lapte, 60 bani litrul. Lapte d© bivoliţă 6o bani litrul, lini «up©rfln
6 lei kilo. A'reinA o jumătate litru 1 led. Lupi© bătut 80 bani litrul. Transportul la domlollld e coprtna în aceste preţuri.
A se adresa prlntr’o cartă poştali la Direcţiune a Lăptă-rlel Aronda, în Bucurescl, Dloniale 40.
Ou piunlwi routinat oferă serviciile sale la solrele dansante şi baluri pentru un bonorarlu modest. 8. Iaroslav,
Oale» Moşilor No 90.
Franţ&iae dlplomee deşire ieşons partioulieres- Ad. bu-reau du Journal #
Firme recomandabile
____________Adrese________________
Advocaţi
M filiali A. Racbtivann Advocat 38 Strada Frumoasă* D. A. 6, Ploreaeu, avocat, strada RcmanS, 75 bis. G, Morţun, 8tr. Fundătura Leului, 2._
Bibliografii
Zilele acestea a apărut în editura librăriei Nocecdr Comp* o lucrare foarte interesantă pentru in vă ămîntul primar: Carte, de citire pentru dama / l-a urbană a V’-« rurală.
Cartea aoeanta, fiind luorată ou multă atenţiune şl cu totul in oonformltate cu noul program în vigoare, al şcoalelor primare, va umple o lacună slm itâ de ani de zile în învă-ţămint, uşurind mult sarcina învăţătorului şi a institutorului.
Această Carte de Citire, aprobată la concursul de cărţi didactice pentru aoest an şcolar şi care or.nţlne aproape 600 paglne şt peste 400 gravuri executate cu multă îngrijire în cunoscutul stabiliment de arte grafice 1. V. SOCEC, este lucrarea D-lor SCRABA, 8T. NEGULESOU şl GR. THEO-D08IU.
9 Adm celor tnterenaţf.
7	CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
Ko. 5 Strada Lipscani No. S
Cumpără şi vinde efecte publice şi face or!*e schimb de monezi
Cursul pe ziu» de 19 Februarie t.897
5*
«•/i
*•/.
*•/«
ReuîsT Amortisabilă. .	.
» Amortisabilă.
de Stat (Cov. R.) . Luoieipale din 188-'*
>	»	» 1890
Scrisuri Funciar Rurale .
>	> Urbane
Acţiuni Banca Naţional »	»	Agricolă .
>	Dacia Roininia asig.
>	S-tea Naţionala asig. S-tatea de CoastrucţiunI Florini valoare Austriacă, Mărci Germane . . . . B&cnote Franceze . . .
» Italiene. . .
»	ruble	blrtie
» Iaşi. ţională.
Cump. Vind
87 100
96
97 «2
88 84
1820 228 465 4 5 1J5 2 1
100
89
2
65
88 100 102
96
97 93 89 85
1840 232 — 460 500 200 2 1
101 93 2
70
Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cle, Frankenthal. şt cu caractere din fonderia de litere Elinsch diu Franh-furt A. M.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
187)
LOUIS JACCOLLIOT
—
MÂNCĂTORI!
DE FOC
Exaltaţi de urletele de durere ce seoteafl, lupii se năpustiră grămadă pentru a pătrunde în interiorul adăpostului prin deschizătura ce se făcuse; Împiedecaţi în mişcări chiar prin numărul lor prea mare şi neputând să-şl ia avântul necesar, nu ajungeai! de cât cu greii la Înălţimea deschizăturii şi Înainte de a se fi putut agăţa erai! respinşi înapoi de baionetele asediaţilor ; dar fie-care asalt fără resultat mărea însă tre-cătoarea şi Ivanovic! ar fi putut acum să numere minutele ce le mal rSmâneail de trăit. O poală întreagă de zid ameninţa să se dărîme curând; nu mal aveai! nici resursa de a se retrage pe acoperişul izbei... să fi părăsit deschizătura zece secunde numai, şi cinci zeci sad o sută de lupi ar fi pătruns la moment şi i-ar fi făcut bucăţi înainte să fi putut ajunge in mijlocul cur-ţel, unde se afla clădirea. Nenorociţii, In
picioare pe zidul care se prăbuşea cu Încetul sub el, nu mal făcead alta de cât să ridice şi să aplece carabiuele, spărgâudu-le capul cu patul puştel, spintecând cu baioneta pe asediatorii cari se succedad fără încetare; nici nu mal îndrăznead să arunce o privire repede pe şes pentru a vedea dacă le mal rămânea vre-o speranţă de a-jutor, căci la cea mal mică imprudenţă ar fi fost covîrşiţl şi cu desăvlrşire pierduţi.
Era un spectacol stranid, uimitor, acel al acestor doul oameni cari nu mal luptai! de cât pentru a-şl vinde scump viaţa şi cari umplead el singuri cu încetul golul ce exista între dlnşil şi cel ee dădead năvală, prin cadavrele cari se grămădead sub loviturile lor ; sângele curgea îu abundenţă In jurul lor, strigătele răniţilor se ameste-cad cu urletele sălbatice ale celor ce ata-cad într’una şi cu imprecaţiunile rusului şi ale americanului, pe cari-I cuprinsese exal-taţiunea unei lupte pe moarte.
Dar puterile omeneşti ad o margine; IvanovicI se simţea slăbind, se clătina, şi deja vedea apropiindu-se momentul când era să cada In mijlocul fiarelor furioase.
—	Holloway, zise el tovarăşului săli, până In cinci minute va fi sflrşit cu mine; jură-ml că atunci când lml va scăpa carabina din mână lml vel sbura creeril, nu vreai! să fid mâncat de vid de aceste...
Nu isprăvi, o Împuşcătură puternică se auzise In depărtare.
—	Scăpaţi! suntem scăpaţi! răcni Holloway ; şi strigă apoi de trei ori cu putere : Hop! hop! hop! ura! ceea-ce, pentru un yankee, este cea mal mare dovadă de en-tusiasm.
In acelaş timp nu se putuse opri de a arunca o ochire repede asupra intensului şes, dar nu zărue de cât un vârtej de oameni şi de cal, la cari nu se uitase mal cu atenţie, căci acel cari venead prin step
In goana desperată a armăsarilor lor sălbatici, erad încă la patru sad cinci verste depărtare de izba de la Perm, şi lupii a-vead încă mal mult timp de cât le trebuea pentru a sfâşia pe nenorociţii asediaţi Înainte de sosirea ajutoarelor.
Cât de scurt fusese momentul de lipsă de atenţiune al Iul Holloway, lupii se folosiseră de el.. o secundă mal mult şi totul ar fi fost terminat: unul din aceste fiare sărise ia gâtul lui IvanovicI, cărui, văzlnd scăparea, îl paralizase emoţi-unea puterile, şi amdndoul se rostogoliră» pe ridicâtura de pământ, pe când alţii trei cari parveniseră a se ridica până la deschizătură, erad să sară asupra americanului. Cu iuţeala gândului, acesta sări intr’o parte; lupii neputtndu-se opri In vântul ce-şl făcuseră, se rostogoliră în curte şi In acelaş timp o lovitură viguroasă cu cu-ţitul-baiouetă spinteca pe agresorul lui Iva-novicl.
Rusul, care ridicându-şl braţul la timp Işl apărase gttul, se sculă dintr’o săritură fără cea mal mică sglrietură şi veni de se aşeză lingă Holloway, care, fără a se mal ocupa de cel trei lupi cari pătrunseseră în curtea izbei, ţinea In respect, prin lovituri desperate cu carabina, pe acel cari voead să urmeze aceeaşi cale...
Vâzînd trei dintre duşmanii lor ereditari că se rostogolesc In curte lîngă el, cel patru armăsari merseră de comun acord asupra lor şi Împresurîndu-I, le distribuiri aşa lovituri de copite, In cit îl puseră imediat In stare de a nu mal putea continua lupta.
Atunci sunete de corn, slabe încă, dar perfect distincte, parveniri piuă la asediaţi şi-I îmbărbătară; erai! tabuncicil Iul Cernişug cari-şl anunţai! sosirea cu instrumentul ce le servea pentru a-şl aduna turmele şi, îu acelaş moment chiar, IvanovicI şi tovarăşul săd observară o oare-care ne-
siguranţă în mişcările adversarilor lor...şi puţin clte puţin, pe măsură ce accentele sonore şi prelungite ale cornului devenead mal distincte, semnele de nelinişte devenead mal vădite şi mal accentuate...Fenomen stranid, extra-ordinar, fie-care lup, re-ciuioscînd semnalul teribilului săd duşman, păzitorul turmelor din step, începea a simţi să-l cuprinde spaima; şi această spaimă, tocmai pentru că era individuală, era să paraliseze forţele bandei întregi care, fără de aceasta, ar fi fost de o sută de ori în stare să facă pe mina de oameni cari îna-intad, sâ-şl plătească scump îndrăzneala. Dar oamenii lui Cerni-Şug cuuoştead acest inevitabil efect al instrumentului lor asupra piratului stepului; fără de aceasta nu s’ar fi expus în aşa mic număr contra u-nel aşa mari mulţimi de adversari.
Lupii nu trăessc tot-d’a-una Iu bande, ci se despart clnd vine vremea în care fiecare pereche îşi creşte puid, şi îu această situaţiune, care ţine patru ptuă la cinci luni pe an, reduşi a trăi sedentari in împrejurimile numeroaselor turme domestice, singurele cari, nesckimbtndu-şl locul In fiecare zi pot să le ofere noroacele unul capturi pentru a şl hrăni puii, sunt vecinie In luptă cu tabuncicil sad păzitori al turmelor cari, Încălecaţi pe armăsari iuţi şi cura-gioşl, ÎI gonesc mered şi-I urmăresc pînă în vizuinile lor.
(Va urma)
STELIAN DUMITRESCU,^sS
Fiind mult timp in funcţiuni financiare, şi special in cestiunl de imposite. Se Însărcinează cu procese fiscale la comisa de apel din Ianuar. Februar şi la Curtea de Casaţiune, precum şi cu orl-ce alt-fel de procese.
„EP0CA“ ziar cotidian^
CUPON
30 Februarie 1897
OrV-©ln* va tăia ac©*» eopon din «EPOCA» «I 'I ta trimit©, 2i»n II va pr©c©nta la ltlvr&rttl© nr&tut© inul Jow. ar© <lr©pf la anul «lin prviiiHIc « I1 l>ltIC'|'1TKI KE-IftlîNK din ll*t©l© r©M|>ectlv©
< iiponul ac©nta © valabil ptnA la 33 FcbriiarR ora 7 **»ara.
Cititorii din provin©!© pot trimit© costal lu m&r©i paytalo tul&oglud porto.
Premiile „EP0CEI“
La Librăria DA ROL DIDLLEB
Cala» Victoriei No. 68.
In loo de Num»
Meiiade-Iiădulrmcu i.9 Amintiri asupra istoriei regenerărel Komîne, sad Evenimentele de la 1848. Un volum mart de peste 800 pagini
Rlchter Eugenf Unde dnoe sooializmuL Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C Sturdza ou o prefaţă de N.
Fllipesou ......
Pilipemeu N»t Albii fl RoflI .	•	■
Negulemcu Petru, Polemice •	•	•
— Pslohologia stilului
8.-
0.60
0.50
0.50
1.60
3.00 2.60
8.00 8.60
0.10
0.15
0.70
1.00
1.60
1.80
1.50
Vtahuţă Ale*., Un an de luptă •	•
—	lucire poesll..................
—	Din go na vletel (ediţia Graeve)
Za an fire meu BuiUu Lume N ouă fi Lume
Veohiă..........................8.00	LOO
JBăJddă B, PIoan Vodă cel cumplit,
volum Ilustrat introdus în fooll. -	8.00	1.80
Copee Pranpoim, Poveste tristă, reman
tradus de D. Stănoescu ...	i.uo	Uf
Kichăllemeu St. C., încercări orltloe asupra în văţămîntulul nostru primar, ed. II	3.00	1.10
Liremcu f. foan, îngerii lai R&fael fante-
sie originală în versuri în 8 acte	•	3.00	1.00
Lohaneyer Un notl mijloc pentru a
preda eopiilor limba germană •	-	3.00	1.00
Roman f. -V., Poezii (ediţie populară) •	1.00	0.76
Radu D. Romettiy Epigrame .	-	-	2.00	1.00
ibmen ff., Copilul Eylof (dramă	în 8 acte)
traducere de T Malorescu -	-	-	1J)0	0.50
jW. Dragomiremcu, Critica ftllnţlfloă fi
Emlnesou -......................1.60	1.00
Bntculemcu Marin• Religie fl ftllnţă -	0.76	OJj
Bachelin & Julmm fir cer», Sept Oontea
ronmains.......................4.00	1.60
Niculemcu fi Hernely Deputaţii
noştri.....................-8.	1.60
La Librăria «LA BISERICA ALBA»
(Calea Victoriei 86)
Th. Speranţă Homer întinerit	-	•	2.00	1.00
— Anecdote Populare (voi I)	4.00	2.4 0
La Librăria IO. MAI91 AN, Bucureşti
Radu D. Romettt. Fără iubire, ediţia 1-
lustrată -------	0 50	6.39
Calrudaru1 Familirl, ilustrat, 1897. -	1.—	0.65
Lzive&cu, Cerşetorul, dr.4mă*idilA originali « Floarea din Firenze, comadie-l-	1.—	0 45
dilă originală- -----	1.—	• 65
Neculal Ittrga. Poeţi! (1890 —1893)-StănceMCU lliuti. Snoave. ...	2.—	1.26
	1.6#	1-
RâdtilcHcU"Alger. Scriitori, cititori, oriticl l’ondivHvu. Conducerea ;i întreţinerea	1.-	0.6»
maţloelor de v»por -Cooder I. Penhnore. Ci rap-de-pfele,	2.-	1.26
poveşti americane, I yoI. în 4-o ilustrat. 6.— La Libr&ria L. 8FETEA (Sf. Gheorghe)		3.-
Vatra, anul I		24.00	12.00
— anul II		20.00	10.00
Caragtale, Note şt Schiţe.... Thuadoreaeu d. Hetii., Oronlo» din	2.00	1.00
Nurnberg	1.60	0.78
Piatnarioti, Urania • - . •	1.00	0.60
Augie.r, Aventuriera - • • • .	a.oo	1.00
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epoceî, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătate tu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii.
W ATSOX Jt YOIIELL
MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE
BUCTJRESCl — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢI GENERALI AÎ FABRICEl
MARSHALL SONS St Co., GAINSBOROUGH
| LOCO MOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mai solid construite. TREERATOARELE unice care treeră cel mai mult şi scoate cel mai curat.
BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mai mare scoţînd boabele curat.
j| STABILE pentru puterile cele mai mari, cu sati fără condensa-
ţiune, orizontaie saă verticale.
i CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu saă două tuburi de foc
i CAZANE tubulare cu stabilă suprapusă.
CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt.
MAŞINI de macadamisat (presat) ,,, şosele.
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage ilustrate grafi** şi franco.
PAPIER FAYARD & BLAYN
IHai mult de ll* de secol succes proclamă superioritatea sa !n tratamentul de gutural, Iritaţluuei peptului, Influenţa, dureri reumatismale, scrfntlturi, răni, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor.
Se află in toate farmaciile
Compania de Gaz din Bucureştî OSTIOŢARE
Sub-semnatul, Felix Ferdinand H. Bouron, Directorul Usineî de Gaz din Bucureşti, lucrând în temeiul pute-terilor ce îl aă fost conferite prin deliberările Consiliului de Administraţie a Societăţeî anonime de gaz din Bucureşti, cu data de 28 Ianuarie 1897, aeordîndu-I mal ales facultatea de a:
«Revoca orl-ce mandat dat mal «înainte de Societate pentru gerarea «şi exploatarea Companiei de Gaz din «Bucureşti, In special aceea dată d-lul «Tassain, precum şi orl-ce substitu-«ţiunl date de mandatarii, şi de a face «să se comunice aceste revocări cui «va fi de trebuinţă»;
Declară prin aceasta că revoacă pur şi simplu procura dată în precedent de Consiliul de Administraţie al Companiei, în şedinţa de la 21 Aprilie 1885, D-lul Alexandre Louis losepli Tassain, fost Director al Companiei. Felix Ferdinand H. Bouron.
OTTO HARNISCH I
Bucurescl	I	Galaţi
141—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Poi'tului—49.
Toate articole technice CAUCIUC AiEE§T
[ Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Gorile— Fire
CURELE DE TRASMISIUNE
manometri—Robinete—Ventile—Sticle pentru nivel |
Pompe pentru vin Pompe de incendiu | Muşamale
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi în urma unei ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mlneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA
Singura hîrtie de orez de Panama care;
Nu înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavă a tutunurilor rominştl, ca alte bîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-Uff.
Dopozitul g-1 al hîrtiel “Panama*: Bucureşti str. PînzarI No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandele din Rominia.
mmm
TURNATORIA DE FIER
fabbica
COMETUL"
ADOI.F SALOMON
Bucureştî, Fabrica: Strada Vulturului No. S0
Depositul: Str. Daamnei No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se găsesc :
Sobe Meidlinger, parigine, Sobe «Cornetul»
| (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan J (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maţi ne de bucate, ! Mobile de fier, 1 ncâlziri centrale de orl-ce sis-I tem: aer cald, apă caldă şi de abur.
Depozite în provincie: Iaşi. la d, Jacquet DavidovM, strada LS-| puşneanu 37 ; Craiova.la d. l'ttoraih* AndrMsou, & Fii str. Lipscani.
GOMPAGNIE DE COCS
O, Strada Invar, O
Pentru înlesnirea publicului am aprovizionat Depozitul nostru din Strada Isvor ii, cu
COACS
Prima calitate, care oferim atît veche! noastre clientele cit şi onor. Publicului cn
46 LEI 46
Tona în SACI DUS la DOMICILIU Tot o dată se află in depozit : COACS MĂRUNT anume pentru sobe parigiue si belgiene. CĂRBUNI CARblF I-a qualitate. Antracit Englezesc prima qualitate pentru sobe Helios şi Sirius. Comenzile trimise prin poştă se efectuiază imediat In acea zi.
Expediţiune de (’oacH şi Căr-bnul in vagoane complecte din porturile Romîne la orl-ce staţiune de Căi ferate din ţară
Adresaţi-vă la Compagnle de Coacs ş	Str. Isvor, 6. Bucurescl
Litografia Grassiany
s’a reinstalat
XlucarescI
48 Calea Victoriei 43
(lîngă magasinul de musică Gebauer)
Execută orl-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie.
Cea mai bană calitate ejeimtentd de
COCS
DE UZINA DE GAZ
vi se furnisează la domicilia, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea
garantată
htLEÎ 45«i
Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală safl personal casei
A.0OLBŞT ESI
9, Strada Decebat, 9.
Jiucureyti, Telefon No. 68.
Tot acolo so află depozit de eocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, w de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardifţ,
antracit englezesc, prime calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en dtUiQ de ia Bucureşti, Constanta si Brău	tl-ce
staţiune a căilor ferate
Constantin Simionescu
Doctorand in Medicină Paris, Booievard Montparnass 152
Stabilit de mal mult timp In Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondenţă.
Dentistul M. BACHhR
Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta dentistică la expoziţia din Bruxelles, Bordeaux şi Lyou etc.
Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa TOrek. Consultatiunl 9—12 a. m si 2—5 p. m
V
MEDICAMENT I»IiOSPHATI€
IN de VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de : ebdilitate generală, crescerea Întârziată, convalescenţa lungă, anemiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase.
Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 gi în toate farmaciile
TEIRICH & Ci
BUCUREŞTI
O.—Strada Berzei,—O.
INSTALAŢIUNI
DE	y
TELE6RA 8AZ şi APA
Lumină incandescentă
pentru
Gaz aerian -Aparate «ie g’az
Closete de toate sistemele
SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. - Biuroft de construcţie. - Export
„PATKIA“
Societate romlnă de asigurare gi de reasigurare
Capital sodal vărsat lei un milion Bucurescl, str. Smirdan No, 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel
«Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de viaţă, asigurări mixte, asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor in cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 86 la sută din beneficii.
Branga Asigurărilor contra accidentelor
«Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (indemnisare zilnică), de asemenea primeşte:
Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale
Prospecte şi tarife se trimit Ia cerere gratis şi franco.
Societatea este represintatâ prin agenţi Ui localităţile mal Însemnate din ţară.
Dirccţtiiiica
Hirtie fină de ti pap
De vlnseare 61 de topuri â 1000 coaie fie-care şt în greutate de 24 kil., hîrtie gălbiniă, bine satinată, format 48cm./72cm. A se adresa : Strada Polonă No. 100.
bucureşti. -	No. 8. -Bucureşti.