SERIA II.—ANUL m, No. 380. Ediţia a. ti»eia, MERCURI, 19 FEBRUARIE, 1897 NUMĂRUL 10 BANI A BOS AMFJTTFXE încep la 1 şi 15 alo fio-căreî luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei; in streinătate 50 lei Şase luni ... 15 » » » 25 » Trei luni . . . 8 > » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3. NUMĂRUL^IO BANI *\ntmtn,i; In Bucureşti şi judeţe se primesc numai ila Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV.0.30 b. linia » » » III....2.— lei » > > » II.....3.— » * Inserţiile şi reclamele 3 îel rîndul Un număr vechitt 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMA ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI PARLAMENT CRIMINAL Chiar şi acel puţini cari aO luat parte la unaniraitaţile parlamentare liberale drept reprezenta-ţiune reală a ţârei, aQ trebuit să se convingă, după energicele ma-nifestaţiunl din alegerile parţiale, că aceste unanimităţi sunt cu desăvârşire înstrăinate de inima şi cugetul ţârei. Dacă parlamentul actual o fi reprezentat opiniunea corpului electoral la un moment oare-care — chestiune foarte discutabila— astăzi n’o mal reprezintă: aceasta e mal presus de orl-ce îndoiala, e fapt verificat. Toate alegerile parţiale, săvîrşite în puncte depărtate între ele şi in colegii diferite, att dovedit aceasta în chipul cel mal botărîtor. Faptul acesta ridică Parlamentului liberal orl-ce autoritate şi lipseşte regimul actual de una din cele două temelii ; împrejurare foarte vătămătoare pentru mersul liniştit şi regulat al afacerilor publice chiar în vremurile cele mal normale, cu atît mal mult în situ* aţiunea îngrijitoare de astă-zl, cînd guvernămîntul trebuie să dispue de neştirbita autoritate. Aceasta nu e însă singurul defect al Parlamentului liberal. Legitim saQ uzurpator, Parlamentul liberal n’a făcut pînâ acum nici un bine, nici un lucru folositor ; în schimb, el a lăsat să se comită cele mal mari nelegiuiri, a permis să se turbare adine ţara şi a fost complice la săvîrşirea unei crime contra Statului şi naţiunii. S’a găsit în primul minister liberal, prezidat de d. Sturdza, un ministru de războiţi atît de pătimaş, in cît să spuie în Cameră şi în Senat că oştirea noastră e dezarmată. Declaraţiunea aceasta era un act de nebunie, un act de trădare, căci slăbea încrederea armatei în mijloacele sale de luptă, zdruncina încrederea ţărel în armala sa şi con-fienţa Statelor străine în valoarea Romîniel. Cu o singură vorba zmin-tita, ministrul de războia al cabinetului Sturdza a dat această întreită groaznica lovitură ţărel sale. Un Parlament conştient de îndatoririle sale şi de interesele Statului romînesc, ar fi cerut imediat socoteală ministrului, pentru a vedea ce e adevărat şi ce nu. Dacă ministrul avea dreptate, atunci reprezentanţii ţării ar fi impus guvernului să avizeze numai de cît la remediarea răului. Iar dacă nu a-vea dreptate, ar fi făcut o manifestaţi une atît de puternică şi de strălucita, în cît nici urmă să nu ră-mîe din impresiunea dureroasa şi Vătămătoare produsă de vorbele necugetate ale ministrului. Parlamentul liberal însă n’a făcut nimic din toate acestea, ba încă a aplaudat pe ministru, fâcînd mare haz de declaraţiunile lui. Dovadă sigură că unanimitâţile liberale din Cameră şi Senat pot fi orl-ce, numai reprezentaţiunea ţării nu. Dar lucrurile nu s’ab oprit aci. Ministrul de război al cabinetului Sturdza n’a păcătuit numai cu vorba contra apărării naţionale, ci şi cu fapta. Puşca Mannlicher model ro-min fiind pentru dinsul un ciomag, el a oprit orl-ce comandă de arme şi de material necesar. Un an de zile s’a oprit ast-fel în loc complectarea armamentului. Aa trebuit împrejurări extra-or-dinare şi cu totul străine de chestiune, pentru ca ministrul criminal să plece din guvern, să vie un altul şi să se descopere adevărata stare a lucrurilor. Parlamentul? N’a avut nici o grijă de această gravă chestiune şi pe când nori groşi şi ameninţători se ridicaţi din toate părţile, el îşi pierdea vremea cu nimicuri. Prin purtarea aceasta, Parlamentul liberal s’a făcut părtaş la crima generalului Budişteanu. Faptul că a aplaudat declara-ţiunile actualului ministru de răs-boia nu-I atenuiază în nimic vina. A arătat prin aceasta că e de o inconştienţă scârboasă; şi atîta tot. Parlamentul liberal s’a făcut vinovat de o crimă şi trebue să şi-o ispăşească. DOCUMENT PREŢIOS Scrisoarea d-lul I. N. Dărăscu, fost judecător de instrucţie — scrisoare pe care am publicat-o azi în corpul ziarului, este un document preţios despre modul cum înţelege colectivitatea drepturile şi datoriile magistralului. Intr’o afacere în care era vorba de un simplu muritor—de o femee !—intervin doul miniştri pentru a comite o crimă zăticnind mersul justiţiei. Fenomenul e fără pereche chiar în ţările barbare—sălbatecul e mal puţin laş de cît colectivistul. D. Palladi, ministru ad-interim la justiţie, şi mal tîrziu d. Stâtescu, titularul, fac neruşinate presiuni asupra magistratului instructor pentru a trimite la ocnă o femeie nevinovată; şi câud văd că magistratul, pu-nîndu-şl slujba în primejdie, rezistă presiunilor, atunci îl batjocoresc şi T îmbălea-ză priu gazete pîuă ’1 hotărăsc să-şi sf«l-rlme cariera. Aceasta este caracteristica regimului colectivist : cine nu e complice, e duşman. Dar dacă, într’un proces în care nici un interes nu era la mijloc—de cît interesul justiţiei—miniştrii regimului odios care ne guvernează nu s’ati dat în lăt uri nici de la crimă pentru a-şl impune voinţa, ce vă închipuiţi că sunt în stare să facă atunci cînd e în joc punga saii marafeturile lor politice ? Nici piatră pe piatră nu trebuie să ră-mînă cînd aşa cere gaşca de caradale ! Scrisoarea d lui Dărăscu explică şi bunul traiii care dă colectiviştilor mijlocul de a huzuri,şi secretul unanimităţilor de anţărţ şi groaza care cuprinde pe cetăţean cînd se gîndeşte că împrejurările l’ar putea pune odată de-a curmezişul haitei de briganzi pentru cari—s’a dovedit—nimic nu e sfîut. Contra naţionalilor-liberall lupta trebuie să aibă caracterul atroce pe care ’1 are goana în contra fiarelor—căci tot ca ele sunt şi el: sîngeroşl, lacomi şi hîrbarl. CRIZA COLECTIVITĂŢII — Convo.birI asupra preşedinţiol Senatului — Guvernul n’a hotărît încă nici măcar ziua cînd urmează să se aleagă preşedintele Senatului, căci vrea să cîş-tige vreme pentru limpezirea situaţiei şi a raporturilor sale cu slurdziştil. Guvernul se găseşte într’o situaţie penibilă, căci nu ştie cum să scape ded. Dim. Sturdza şi nu ştie cum să determine pe 1. P. S. Sa Mitropolitul Primat să primească a fi candidat oficial la preşedinţia Senatului. Ca să punem in evidenţă lipsa de orientare şi luptele dintre sturdzişti şi aurelianiştl, publicăm aici convorbirile pe cari le-a avut un redactor al nostru cu deputaţi din toate nuanţele colectiviste, asupra preşedinţiei Senatului * * * Părerea d-lul deputat Vasile Şlefă-nescu este următoarea : — Plec azi a-casă la Severin, să-mi caut de treabă, căci sunt sătul de politica colectivistă. Să mă crezi că nu e nul o deosebire între Aurelian şi Sturdza, între Şendrea şi Slălescu, între Lascar şi Stolojan, între Porumbaru şi Stoi-cescu. Toţi sunt la fel: cu desăvîrşire incapabili, mici la suflet şi mincinoşi. Ştiu un lucru: d. Porumbaru nu se va mal alege nici odată la Severin, cu tot concursul Isvorenilor şi al Burile-nilor. In ce priveşte preşedinţia Senatului, situaţia de azi c aşa în cît ne putem aştepta la căderea partidului de la putere, căci nici sturdziştii nici au-relianiştil nu vor să cedeze. D. I. N. lancovescu: — D. Sturdza nu se va alege, căci guvernul ştie că în acest caz poate fi expus în fie-care moment la vr’o surprindere. De all-fel puţin mă interesează aceste lupte ; sunt ocupat cu discursul pe care-’l voi ţine în şedinţa de azi a Camerei în contra Casei Rurale. Voi susţine adevăra lele teorii conservatoare; să vii să mă asculţi. * * * D. Bazil Epurescu: — I). Dim. Sturdza seva alege tam-bour-battant cu toate intrigile şi şanta-giile d-lui V. Lascar. Ba dacă guvernul va îndrăzni să facă propagandă în contra acestei alegeri, atunci se va găsi un om in Senat care să pună Gestiunea pe faţă . Alegerea d-lui Sturdza însemnează un vot de neîncredere în contra guvernului. Iar dacă guvernul se va astîmpăra, atunci îl lăsăm în pacepînă la toamnă, cînd apoi îl vom soma să se retragă. * * * 1. P. S. Sa Mitropolitul Primat a declarat ieri dimineaţă d-lui Gh. Mîr-zescu : — Vă rog să mă lăsaţi în pace ; sunt prea bătrîn {i prea slab pentru această demnitate. Şi apoi cînd am primit să fiu reales în scaunul primaţial, am pus ca primă condiţie să nu fiii a-mestecat în politică. Vă rog, deci, nu vă mai gîndiţi la mine, dar vă făgă-duesc concursul meu pentru candidatul guvernului, ori care ar fi el. A DOUA - ■. ADMINISTRAŢIE Am înşirat piuă acum multe «le ale vornicului Minciună — «Iar una mai mult nu strică. ministrul «le interne avea, la Neverin, un nepot pomojnic de judecătorie. Nepotul acesta — cum îi e dat nepotului — trebuia eăpătult. Şi unchiul l-a căpătuit. A luat pe pomojnicul jmlecătorlei din beverlu — un tîuăr «le 32 «le aui — şl l-a uumlt, prin complicele său de Ia justiţie, avocat public la Tulcea. Atîta «lor «le interesele Statului mărturisim eă n’ar putea avea «le cît un ministru care s*a ho-tărît să t*a«‘ă «lin magistratură o a doua administraţie. TRIBUNA POLITICA Astăzi, Camera şi Senatul nu aQ lucrat, trebuind să asiste incorpore la în-mormîntarea prinţului Dim Gr. Ghica. Colectiviştii cari aQ urmat cu lacrimi de crocodil (ca şi pe al lui C. A. Ruset) catafalcul ve chiulul şi sincerului lor a-liat, desigur, In mersul încetinel, aiă făcut multe planuri meschine asupra succesiunii situaţiei politice a ilustrului defunct. Desigur toate secăturile colectiviste de deosebite nuanţe aQ calculat, în mersul adagio al procesiel funebre, sorţii respectivelor lor bisericuţe la prezidenţia Senatului. Dar mult mal sigur, caradâlele, mal puţin idealiste, n’aQ făcut tot drumul alta decât să gândească la succesia mortului întru cât priveşte instituţiile finan-ţiareşi economice, unde el avea atât de mare influenţă. Nimica sfânt la colectivist! ! Şi astfel, moartea unul om, de atâta valoare morală pentru partidul colectivist, va fi fost semnalul unor mari intrigi. unei descatenărl de pofte scîrboase, de ambiţii ridicule, de cari numai partidul acesta este capabil. •> Vărsat, ca un sultan mahmur, într’un larg jeţ cu speteze, aromeşte, înhămat la o pereche de mustăţi din al căror prisos poţi împodobi doui nemeşi unguri. Prin ferestrele împăenjinate ale sufletului, ferestre peste care cad, inerte, nişte pleope grase, privirea-I năzueşte să fixeze, în văzduh, un punct mişcător. Cînd greutatea capului, înţepenit pe un umăr, îl dă sensaţiî de oboseală, încordează, cu vizibilă greutate, muşchii şalelor şi, încovoind şira spinării, prăvăleşte capul pe umărul cel-l’alt. Cît e liniştit, oferă aidoma icoana morţii. Din cînd în cînd, însă, cîte un spasm al diafragmei îl scutură trunchiul şi atunci, printro scurtă icnitură, vesteşte că e cineva subt acoperişul acesta mohorît. Sgomotul trezeşte un rest de conştiinţă din acest trup zăprit. Ferestrele, abia crăpate în timpul somnolenţei, se deschid largi, şi, grămădind pleopele sub sprîncene, dau frunţii o înfăţişare posomorită de om ceacîr. Se scoală greoiu pe un fel de picioroange care ameninţă să cedeze sub greutatea leşului, pipăe zidul cu spatele pentru a împrumuta un punct de reazem, şi, după ce ’şî strînge privirea împrăştiată, se culege cu greutate, alunecă pe după speteaza jeţurilor şi se scurge de pe tribună, prop-tindu-şl mîna în mustaţă ca într’o zana. Cînd revine—după ce şi-a făcut cheful— e candriu. Clipeşte repede şi elocuent din pleopele încă greoaie, îşi varsă ochii asupra mulţimel, şi, pentru a-şl da contenenţă, caută, cu o mînă, căpătâiul mustăţeî, pe cînd, cu cea-l’altă, se sprijină vîrtos pe minerul clopotului. Un nou spasm al diafragmei îl turbură de isnoavă. Atunci e fioros: ochii, injectaţi ca al unul taur rănit, ’I se acoperă de o perdea roşie ; clopotul scoate gemete jalnice sub strînsura convulsivă a mîineî sale crispate, iar paharul, isbit duşmăneşte, se sparge în ţăndări pe pupitru şi, din pîntecele-î deschis, curge berea care se duce să şer-puiască spumos pe sub picioarele Iul larg crăcănate. — Roş pe ’rator să a ’că alt pa’r că ăsta s’a.... reg’lament! — La vot că s’a închis discuţia, domnilor deputaţi, răsună covârşitor glasul uşierului, care e treaz. Ywann TRIBUNA LITERARA Garda Civică — Amintiri din trântea rfaboiulnl IndependenţiT — La auzul sgomoteior de răsboiQ, îmi amintesc cu pietate şi cu mândrie de acum douăzeci de ani, când eram unul dintre aprigii apărători al Independenţii. Pe vremea ultimei conflagraţiunl orientale, am servit în garda civică, în compania din mahalaua armenească. Timpuri eroice ale Colectivităţii, n’am dela voi decât frumoase amintiri! Căpitanul meu, d. Guţă CotoiQ, odinioară sergent în pompieri, era un tip de haidamac, care fusese apoi, pe rlnd, birjar, eârciumar, binagiQ, samsar de slugi, spion de poliţie, bătăuş, ş’acum, în sfîr-şit, urmând unei voeaţiunl iresistibile pentru viaţa politică, se declarase pe faţă liberal-naţional. Era un agent propagandist rabiat—groaza cârciumelor şi altor case publice, spaima birjarilor, lăutarilor, flaşnetarilor, alunarilor, sa-lipgiilor şi a tutulor căţl II picaQ înainte în momentele’I de arţag contra ciocoilor. Dar, aminterl, om plăcut, deştept şi vesel. Cănd a venit pentru prima oară să mă cheme ’n serviciQ, era tămâiat. II cunoşteam de mult—cine nu’l cunoştea în mahalâ pe d. CotoiQ ? — zic : — Frate Guţă, te rog, pe mine să mă scuteşti, sunt slab de constituţie. — El, aş ! zice. Oftică rusească!.. Nu se poate, d-le Iancule... adică... se poate, dacă pul om în loc. — Atunci, puiQ om în loc. — Atunci, scoate rubla. I-am dat-o, şi d. Guţă a plecat le-gănându-se şi strigând: — Trăiască Liberalii, d-le Iancule!— apoi o teribilă înjurătură :...de ciocoi! Peste vreo opt zile, m’a călcat d. Guţă iar, şi iar ml-a şters carboava, şi iar: «Trăiască şcl...» Peste vreo cinci zile, altă rublă; pe urmă, din patru ’n patru zile, regulat. Dar toate tiraniile trebue să aibă un capăt. Am hotărît să mă revoltez. Când vine d. căpitanul tun şi zice: — Mâine al servicl... — Neică Guţă, zic, oiQ avea, n’oiQ avea servicl, nu ştiQ; da rublă ştiO că n’am, şi nici nu mal am de aci nainte. Scurt! — Atunci... cum? — Iac’aşa. — Atunci, te bag la arest. — Să pofieştl! — Car’va-s’zică, nu dai rubla ? — Nu pot. — Bine... Şi a plecat foarte supărat înjurând strajnic pe ciocoi. A doua zi, dis de dimineaţă, am auzit goarna, m’am îmbrăcat repede şi m’am dus la companie; am luat o puşcă bătrână, care clănţănea din toate închee-turile cănd umblam, ml-am încins cen-turonul cu patrontaşul peste palton, şi am plecat prin lapoviţă cu cârdul companiei. Un comisar de poliţie ne-a luat în primire şi ne-a aşezat în şireag pe podul Mogoşoail—era parada Bobotezil. Mal târziQ, când a venit şl căpitanul şi m’a văzut, el care mă credea un laş incapabil de a purta o armă, a rămas încremenit: — Bravos, d-le Iancule ! mă lucraşi car’va-s’zică ?... Da nu face nimica ! Trăiască Liberalii!...... de ciocoi! După ce a mal dat câteva tîrcoale în faţa companiei, a venit iar la mine, m’a tras Ia o parte şi, foarte discret, ml-a duhnit la ureche: — Dle Iancule, nu face pentru dta să stal Intre boccii... Dă'ml o jumătat’ de rublă şi du-te acasă. — N’am nici sfanţ, nene Guţă, zic eQ tare, ca să m’auzâ cocoanele înghesuite pe trotoar la spatele şireagulul nostru. Dar d. Căpitan se’nţepeueşte’n călcâie şi, ca să’ml acopere glasul, strigă răguşit din fundul bojocilor: — Cumpanie... drepţi! In acelaş moment, s’aud venind din susul stradel nişte huiduituri sgudui-toare... Ce era ? Cine ştie cine prinsese un câne jigărit de mahalâ, îl legase o tinichea de coadă şi’l aruncase în mijlocul stradel, să’l dea garda ’n tărbacă, după o veche datină consacrată a a-cestel instituţiunl urbane. Apucat Intre cele două şiruri de bravi, cari aveaQ la spate câte un zid de lume ; aiurit de huiduituri, de ameninţările puştilor şi de loviturile tinichelil, nenorocitul ani- www.dacoromaoica.ro 2 EPOCA mal fugea făcând nişte salturi nebuneşti şi chelălăind într’un chip infernal, pe când garda şi publicul făceaţi un haz nespus. A trecut pe dinaintea noastră ca o vedenie chimericâ: încă târzia se auzeai! in depărtare huiduituri tocmai pe la piaţa teatrului. Ea stăm postat peste drum de Cre-ţulescu, aproape de palat—noi eram companie de elită — intre doi armeni foarte borţoşi, unul basmangia pe podul Tirgulul-de-afară, şi altul fabricant de cafea turcească în Cai mata. Acesta îşi pusese degrabă paltonul peste şorţul cu care se acoperea când măcinâ martinică, şi şorţul eră cu o şchioapă mal lung de cât poalele paltonului, care se mal scurtase o toană din pricina centuronulul încheiat sub burtă. Cafegiului, rfisbit de frig, îl curgea nasul enorm plin de guluraiu, şi, om curat, ca toţi Armenii, m6 rugă din când in când să ’I ţiă puşca : s’apleca din greu, işl ridica şorţul şi se ştergea la nas. După aceea, când îşi lua puşca ’napol, foarte politicos: — Mersîm ... Am aut noroc ; daca nu am uitat şorţu pa mine, cu ce m’am şters la nas ? De atunci nici n’am mal bâut cafea cu caimac. In sfârşit, iată că se ’ntorc înapoi, la Palat, trăsurile oficiale ... Strigam încă ura! când trecea pe dinaintea noastră escadronul de suită. Jandarmii mândri, cu săbiile scoase, se uitafi, pe sub cozorocul driverelor, la compania noastră, mal ales la mine şi la armenii mei, cu un zîmbet aşa de ciudat, în cât am aplecat ochii ’n pămînt şi, din ceasul acela, mi-am promis să fac toate sacrificiile pentru a me scuti pe viitor de o aşa penibilă situaţie. Am alergat la d. CotoiO şi, după multă tocmeală, ne-am ajuns : două ruble pe lună şi să mg lase ’n pace. I-am dat una nainte şi apoi câte una la fie-care cinsprezece zile. Am servit astfel regulat patriei, spre deplina mulţumire a comandantului meii, pînă la desfiinţarea gardel. Şi o dovadă că am fost un brav, e că d. căpitan a venit odată la mine foarte bine dispus şi mi-a zis: — D-le Iaucule, să ştii că acuma ne împarte şi nog, la garda naţională, di-corâţil pentru apărarea Independenţii; să ştii că te puiu pe listă. EO, înţelegând unde vrea să m’aducă d. Gută, i-am răspuns că etî n’am pretenţie ; că efl, când am luptat, nu m’am gândit la vreo ambiţie: am luptat aşa, de dragul liberalilor. Dar d. Guţă: — Trăiască Liberalii, d-le Iancule!.... ...de ciocoi! Da nu se poate : să dau la toţi bocciil şi mitocanii dicorâţil şi tocma dtale să nu’ţl dau! nu face! EQ ştiu că te trec pe listă. — Nu mg trece, că cine ştie cât costă... acu sunt cam tinichea. — Ce să coste? un moft... Facem noi pentru dta. Pe urmă mi-a cerut o jumătate de pol, pe urmă i-am dat o jumătate de rublă şi pe urmă ne-aiîi ajuns cu o rublă şi jumătate. M’a încasat şi m’a trecut la portofel. Peste vre-o câte-va zile după desfiinţarea gărzii, m’am întâlnit cu d. Guţă: II făcuseră perceptor, şi era foarte vesel ! L-am întrebat în glumă: — Nene Guţă, ce se mal aude cu decoraţia mea? — .. Care dicoraţie...? — Aia... nu ţii minte ?... o rublă şi jumătate... — Dracu să’l ştie, d-le Iancule, ce-a făcutărâ ăia dela comănduire, că eîî le-am trimes de atunci listele ; dar acolo e acuma un balamuc cu predarea armelor ! Ci-că s’a furatără sumedenie... — Se prea poate, nene Guţă; în vreme de răsboiQ câte arme nu se prăpădesc! — Poate la alte compăniî să se fi făcut vr’un abuz ; dar la noi, nu ’ml vine să crez... El ! da nu face nimica : trăiască Liberalii, d-le Iancule !.....de ciocoi! Ast-fel, din pricina unei neglijenţe a comănduiril, am rămas nedecorat, după ce am luptat atâta! Asta nu e drept! ml-am zis. Sunt sigur că lui Sarchiz cafegiul i-a dat. M’am dus să ’l văz. L-am găsit: era tot cu şorţul cunoscut şi cu guturaiul cel vechio, şi amesteca martinică cu rio ca să facă moca. Din vorbă ’n vorbă, zic eu, ascunzând cât puteam mal bine sentimentul de invidie : — Dumitale cum ţl-a dat decoraţie, frate Sarchiz, şi mie nu ? că eO încal am plătit înainte. — Aşa am aut orbă... Cînd ne-aduce dicoraţie, plătim... ne-a adus dicoraţie, am plătit. — Aşa... ? zic eO domirit. — Bel o cafe proaspăt ?... să ’ţl fac o gingirlie... — Nu, nene Sarchiz, mersîm : nu mal metahirisesc de mult cafea cu caimac. Carngiale. DE LA ATENELT După d. N. Bălănescu, a cărui claritate de expunere şi largă concepţie ne-a uimit atit de mult, In cît ne-am simţit In neputinţă de a face rezumatul conferinţei sale de Duminică, a venit Joi, la tribuna Ateneului, d. Alexandrescu-Dorna. Era vorba să spue ceva despre Femeea poetului. La opt ore şi palru-zeel de minute conferenţiarul se urcă la tribună şi, cu o voce gravă, prelungă şi tremurătoare ca vocea lui Nottara In Macbeth, cînd vede umbra lui Dunkan, începu să ceară scuze «gentilelor doamne care aO venit să-l asculte, şi care vor auzi cuvinte prea crude. Citind, apoi, mal Innainte, oratorul îşi face un examen de conştiinţă, dacă se cade sail nu să spue cele ce voeşte; din acest examen ese, Insă, victorios, căci il vedem ridicîndu-şl fruntea In sus, incruntind ochii şi spuntnd, crescendo: — Da! voift spune tot! Voiă analiza sufletul acelora care pot să devie femei ale poeţilor, şi nu mă voiă da îndărăt In faţa nici unei greutăţi, In faţa nici unei consideraţii : «j'attaquerai Satan lui mSme». După aceste cuvinte ale conferenţiarului s’a produs o rumoare în public. Unii s’aă uitat tngrijaţl spre uşă... Dar, d. Alexandrescu-Dorna şl-a domolit iar glasul şi a început conferinţa, al cărei rezumat conştiincios îl facem aci: — Femeea poetului!... Ce este, cum tre-bue să fie această femee ? Care va fi acea muritoare care va căuta să mîngîe pe un nemuritor, eare va şti să-I stingă durerile In dezmerdarea sărutărilor, care să poată sâ-I asculte oftările şi versurile ? A! da, doamnelor şi domnilor, ea va fi un ideal ! Ştiţi ce este idealul ? Ştiţi cum şi-l făureşte poetul din iluzii şi visări po-lichrome, cum aleargă, cum se zbate şi cum geme după el... şi totuşi... «Nu mal vine! E tîrzifi şi nu mal vine...» O! e crud, dar suferinţa e partea poeţilor !... El văd într’o frunză, pădurea întreagă ; într’un bulgăre de ghiaţă, văd întreaga Himalaia; într’un ocbiă spălăcit, albastrul adine al cerurilor fără de hotare... Pentru el idealul e răsărit, «psalmii lui Salmon *şi din Coranul lui Mahomet, Talmudul lui Moise şi din versurile lui Octav Pradels; din arabescurile indiane şi din o-valurile egipţiane...» Şi poetul ar vrea «să se consoleze de pierderea fericirii pierdute» şi această consolare vrea s’o aibă stînd «cu capul rezemat de voluptosul şi frumosul el corsaj,» lăsînd frlfi liber «inspiraţilor azurii» pe cînd inima lui e cuprinsă de «flăcărăile iubirii...» acele «dulci flăcărui, acele mîntui-toare şi divine flâcărăl ale juneţel...» «Poetul a luat o bucată de pămînt; a semănat sămlnţa inicşunelel; l-a udat; l’a îngrijit şi mieşuneaua răsărit-a!» Şi aceste ţoale el le face sub cerul albastru, cînd steluţele palide şi «săltăreţe» îl privesc din înălţimea la care bunul D-zefl l’a ridicat. Căci există un D-zeâ în ceruri. E un domn al naturii, stăpîn peste toată lumea care vede şi opreşte pe cel răi; pedepseşte pe asupritori. De aceea, în zadar se vor Încerca ungurii să asuprească cele patru milioane şi jumătate de romînl, căci sentimentul vhl al naţionalităţii noastre nu va dispărea nici o-datâ. Da, noi vom triumfa, ceasul dezrobirii va suna în curînd. Unanimitatea face progrese colosale; mîine poimiine se va vorbi cu groază de vremea noastră în care oamenii mîncafi carne, iar hengherii prindeail câinii de pe străzi. Poetul simte toate aceste imperfecţii ale vieţii, le simte greii şi dureros. Idealul, însă, îl ridică în sfera lui senină şi acolo nu e nici ură, nici răutate, nici nimic. Acesta este fondul — ca să zicem aşa — al excelentei conferinţl: Femeea poetului. Trebue să recunoaştem şi noi, în sfîrşit, că şi Ateneul îşi are rostul lui une-orl, ca sală de petrecere. ...Şi, totuşi, cînd te gîndeştl că publicul ignorant, ca în tot-d’a-una, a întrerupt de mal multe ori, pe conferenţiar, prin aplause foarte sgomotoase, aşa că numai o dată d-1 Al. Dorna, a trebuit să zică: — «Văd că o să fiâ silit să-mi întrerup conferinţa pentru că vr’o «câţi-va» n’aâ plăcere să m’asculte!» O, acel «cîţl-va,» de ce eraâ atît de mulţi! Xara, S’a prezentat direcţiei teatrelor o dramă, în 4 acte, intitulată Fără de noroc. Autorul — sau mal bine zis autoarea acestei piese—este o doamnă din societate, care—păs-trându’şl anonimatul—doreşte să lase^toată libertatea criticilor pentru a’şl exprima părerea asupra operei sale. Proiectul d-lul Gh. Mirzescu privitor la înfiinţarea agregaţilor universitari în-timpină o opoziţie atît de serioasă în Cameră şi la Senat, îneît o gazetă colectivistă, antyne Liberalul, profită de acest curent spre a lovi in următorul chip în ministrul instrucţiei : D. ministru al instrucţiunel publice a depus pe biuroul Camerei proiectul de lege asupra agregaţilor. Obiecţiunile pe cari le ridică acest proiect de lege sunt numeroase, deşi în princip instituţia in sine a agregaţilor nu întîlneşte adversari." Cunoscătorii adevăratelor necesitaţi insă ale învăţămintulul nostru superior pun cu drept cuvînt cestiunea prealabilă, întrebind ce nevoe poate fi de o lege specială asupra agregaţilor cînd există In cartoanele ministerului şcoalelor un complect plan de reformă a Învăţămintulul secundar şi superior. De ce o lege parţială, şi incă una care satisface o necesitate secundară, să primeze un proiect de reformă general care Însemnează reorganizarea totală a unei instituţiunl Întregi pe o bază unitară ? Dacă avem adunat întreg materialul şi avem înaintea noastră planul complect necesar pentru ridicarea unei clădiri noui, de ce ne-am mal pierde vremea cu mici reparaţii ale vechei zidiri ? D. Eugen Stătescu se va întoarce Sîm-bătă seara în Capitală spre a lua parte la primul atac ce se va da la Senat, în contra guvernului. D. deputat Vasile Ştefânescu va adresa In curînd ministrului justiţiei o interpelare asupra magistraturel din T.-Severin şi în special asupra substitutului, d. 0-răscu, şi asupra procurorului d. Istrati. In desvoltarea interpelărel sale, d. Ştefănescu se va întinde asupra tutulor numirilor, înaintărilor, permutărilor şi înlocuirilor făcute în magistratură sub era colectivistă şi va stărui asupra unor scandaluri judecătoreşti tolerate şi încurajate de d-nil Stătescu şi Ştefan Şendrea. Preşedintele consiliului a împărţit în vr’o 50 de exemplare litografiate proiectul săfi de modificare a legel minelor. Profitînd de această împrejurare, stur-dziştil încep deja să se agite şi să facă propagandă în contra proiectului d-lul Aurelian. In fruntea agitatorilor sunt d-nil Ferechide şi Djuvara. Aflăm că sturdziştif din Senat sunt hotărîţl a da primul atac în contra au-relianiştilor asupra legel Berenger, propusă de d. P. Grădişteanu. Această lege va fi combătută de stur-dziştl şi stătesciştl şi în contra el vor lua cuvîntul d-nil Eugen Stătescu, Mişu Schina, Poenaru-Bordea, etc. Cu această ocazie d. Sturdza îşi va putea număra forţele de care dispune la Senat. Stătesciştil încep chiar azi prin Liberalul campania lor în contra acestei legi. D. I. ' Poenaru-Bordea a convocat pe diseară, la d-sa acasă, mal mulţi senatori spre a se concerta asupra alegerel preşedintelui Senatului. D*. I. Poenaru-Bordea face propagandă pentru d. Dim. Sturdza. Revista franceză Revue des Revues, din Paris, publică în ultimul săă număr două legende scrise de M. Sa Regina noastră (Carmen Sylva) şi traduse din romîneşte în franţuzeşte de d. Jane Finelle. Una din aceste legende poartă titlul «Mama lui Ştefan cel Mare». D. Dim. Sturdza a făcut ieri o lungă vizită I. P. S. Sale Mitropolitului Primat spre a-I cere opinia în cestiunea alegerel preşedintelui Senatului. Imormîntarea prinţului Dim. Gliica Discursurile In ultimul moment, dispoziţia ca sicriul să fie scos afară pe extrada ce se construea sej contramandează şi discursurile se ţin în lăuntrul camerei mortuare. Cel întll care vorbeşte este d. Petre Grădişteanu, în numele Senatului. D-sa relevă meritele politice ale defunctului şi importantele servicii ce a adus ţărel. Ia apoi cuvîntul d. D. Giani, preşedintele Camerei, care exprimă, în numele Adunării deputaţilor, regrete pentru pierderea care loveşte ţara. Vorbesc apoi d-nil Aurelian, primul ministru, în numele guvernului şi Dimitrie Sturdza, în numele partidului liberal. Intre altele, fostul preşedinte al consiliului a afirmat că prinţul Ghica a fost un membru neclintit al partidului liberal. Discursul d-lul G. Gr. Chuila-cuzino A luat după aceia cuvîntul d. G. Gr. Can-tacuzino. Iată discursul pronunţat de d-sa: întristată adunare, însoţind la ultimul său locaş pe acela pe care m’am obişnuit a’l considera neîncetat ca un părinte şi un amic, mă simţ cuprins de o întristare nemărginită şi de o jale adîncă. In Principile Dimitrie Gr. Ghica, a cărui viaţă a fost pururea însufleţită de patriotismul cel mal curat, ţara pierde un stîlp puternic şi Coroana un consilier experimentat. Cu dînsul se stinge o mare figură istorică, care într’uu studiu de peste o jumătate de secol a ocupat locul de onoare în analele ţărel noastre. De viţă Domnească, coborîtor dintr’o familie ilustră care a lăsat pagine neperitoare în istoria ţărel, Principele Dimitrie Ghica a înţeles perfect că nobleţea de sînge trebue să fie însoţita de nobleţă de simţiri, şi că tradiţiunile unei familii istorice şi glorioase, impun urmaşilor săi îndatoriri însemnate, şi constituesc o sarcină grea de purtat. Nu a căutat dar în norocul şi întîmplarea naşterel numai, pîrghia care trebuia să-l ridice la posiţiunile înalte ce a ocupat in patria sa. Tinăr incă fiind, s’a pătruns de necesităţile şi cerinţele vieţel moderne. La pragul epocel de transiţiune, de la era absolutismului la cea constituţională, dînsul a primit şi îmbrăţişat cu căldură ideile şi aspira-ţiunile naţionale cari împingeau Rominia către un ideal înalt şi către un viitor strălucit. In diferitele "fase ale vieţel sale, în luptele diverse ce a purtat, nota dominantă, caracteristică actelor sale, a fost pururea iubirea adîncă de ţară şi încrederea în vitalitatea poporului Romin. Fâcînd parte din generaţiunea anterioară anului 1848, a moştenit de la dînsa tăria de voinţă, hotărirea în executare şi spiritul de sacrificiu care atrag admirarea noastră în faţa actelor măreţe săvîrşite de dînsa. Ge.ieraţiune de Titani care a creat Romînia modernă şi înaintea căreia trebue să ne închinăm cu dragoste, respect şi veni raţiune. Mulţi şi numeroşi sunt acel ce s’afi stins pînă acum din luceaferil neamului romînesc! Intre puţinii supravieţuitori al generaţiuni-lor trecute, Principele Dimitrie Ghica era unul dintre acel cari era înconjurat de dragostea şi iubirea tutulor. înzestrat de natură cu un suflet nobil şi bun, cu aspiraţiunl pline de mindrie naţională şi de un atrioiism luminat, dînsul învăţase numai cum se face binele şi uitase pe ce cale se poate face răul. Acestor calităţi eminente, datora de a fi de o potriva iubit de toate partidele politice, căci înainte de toate dînsul aparţinea ţărel şi intereselor el închinase viaţa sa întreagă. Este dar o inîngtiere sufletească şi o speranţa pentru un viitor mal bun, de a vedea că atunci cînd luptele trecătoare ale zilei ai! lăsat să răsune ultimele lor fanfare, atunci cînd moartea nemiloasă şi-a terminat opera sa plină de cruzime, judecata rece şi nepărtenitoare însemnează fiecăruia locul ce i se cuvine, prin meritele şi serviciile aduse ţărel sale. Odihneşte-te dar în pace, în regiunile senine ale veciniciel în care al intrat, suflet nobil şi iubitor de patrie! Al plecat de la noi ca să măreşti în ceruri cohorta acelor ce att lucrat pentru ţară cu abnegaţiune şi devotament! Regretele noastre unanime şi Întristate te însoţesc, şi despărţindu-ne de tine, inimile noastre şoptesc tainic : Fie fi ţărina uşoară şi memoria eternă. AQ mal luat cuvîntul d-nil d-rl Petrini-Galaţi şi Cantacuzino, cari aii vorbit în numele medicilor eforiei spitalelor civile. Formarea cortegiului După terminarea cuvîntărilor funerarii, cosciugul este ridicat de membrii familiei şi aşezat pe carul funebru. Până la poartă, toată lumea merge pe jos: membrii familiei imediat după carul funebru, AA. LL. Regale, miniştrii, biurou-rile Camerei şi Senatului, corpul diplomatic şi înalţii demnitari al statului. La poartă se formează cortegiul, cu un escadron de jandarmi călări în frunte. Urmafl apoi trăsurile cari ducea pe I. P. S. Sa mitropolitul primat şi înaltul cler; corul mitropolitan, o delegaţiune de ţâranl de la moşiile prinţului Ghica şi muzica militară a regimentului de geniu. înaintea carelor cu coroane, veneau numeroasele decoraţii ale defunctului. Fie-care pernă era purtată de un maior, asistat de doul căpitani cu săbiile scoase. Eraţi 12 perne. Coroanele eraâ aşezate pe două care trase de câte patru cal. Apoi urma carnl funebru, literalmente a-coperit de numeroasele coroane, cari nu încăpuseră în cele două care precedente. Intre ele coroana M. Sale Regelui reieşea, superbă. Cordoanele afl’fost, pînă la cimitir pe rind ţinute de vice preşedinţii Senatului, preşedintele Camerei, mal mulţi miniştri, etc. Restul cortegiului s’a format după ordinea stabilită în programul de mal înainte întocmit. In afară de I răsura de gală a M. Sale, mal eraâ încă cinci trăsuri ale curţel. Iată trupele cari aâ luat parte la cortegiu : 2 escadroane de jandarmi călări cari începeail şi înebideatt cortegiul, cîte un batalion din regimentele 6, 23, şi 21 de infanterie, un batalion de genid, un divizion din regimentul 10 artilerie, regimentul 4 de roşiori, — în total o brigadă. Comanda trupelor o avea d-1 general Va-siliu Năsturel. * * * In dreptul liceului s-tul Gheorghe, cortegiul s’a oprit puţin. D-1 Anghel Demetrescu, directorul liceului, înconjurat de elevi, a depus o superbă coroană, rostind cîte-a cuvinte elogioase la adresa fostului preşedinte al Senatului. * * * Trecerea cortegiului, pe stradă a ţinut 40 minute. Numai A. S. R. principele Ferdinand a urmat, în trăsură, cortegiul pînă la palat. După retragerea A. Sale, casa regală a rămas să fie representată prin d. general Vlădescu, şeful casei militare, asistat de d-nil coloneii Mânu şi Istrati, adjutanţi regali. Pc si radă De la şosea pînă la palat o mulţime i-mensă. Poliţia cu mare greutate poate ţinea ordinea. Cînd cortegiul apare în faţa palatului spectacolul era impunător. EDIŢIA «r EVENIMENTELE DIN CRETA Canea, 17 Februarie. Cu toată blocarea foarte severă totuşi 300 de voluntari au putut să debarcheze pe coasta sud-estică a insulei Creta. Atena, 17 Februarie. 39 de deputaţi cretanl, avînd in capul lor pe episcopul din Retymno, au remis erl un memoria Regelui zicînd că autonomia Cretei n’ar putea să aducă pacea, ci din contră, n’ar servi de cit să prepare o revoluţie nouă şi primejdii noui pentru pavea europeană. Acesta este motivul pentru care poporul cretean este ferm decis să continue lupta actuală spre a realisa unirea sa cu Grecia, unire ce însuşi musulmanii din Creta incep a primi ca singură soluţiune practică. Atena, 17 Februarie. Miniştrii puterilor, întruniţi la lega-ţiunea englezească, aQ hotărit textul notei ce se va adresa guvernului grec. Nota declară că puterile decizînd să garanteze autonomia insulei Creta, pe baza egalităţii drepturilor între musulmani şi creştini, invită pe Qrecia să recheme din insula Creta, flota şi trupele sale. Totuşi termenul de rechemare nu s’a fixat încă, instrucţiunile miniştrilor ne-fiind de acord asupra acestui punct. Caneea, 17 Februarie. Luptele continuă în insulă. Insurgenţii prepară de ieri bombardarea oraşului Petra, ai cărui apărători au puţine nutrimente. Creştinii sînt încurajaţi de presenţa trupelor greceşti. In cîte-va localităţi corăbiile străine au reuşit să împedice pe creştini de a comite cruzimi în contra turcilor. ECOURÎ *** Aflăm că în urma operaţiunel ce i-a făcut ieri, la spitalul militar, de d. dr. Demos-tene, lînărul Al. Candiano-Popescu 63te In afară de orl-ce pericol. Operaţiunea a reuşit pe deplin şi distinsul chirurg a putut extrage glontele care se im-plintase în craniul pacientului. **„ Reprezentaţiunea ce trebuia să aibă loc as-tazl, Marţi, 18 Februarie curent, la Teatrul Naţional, în beneficiul d-lul C. NoMara, s'a amînat pe Simbătă, 1 Martie. Se vor juca tot Strigoii, de Ibsen, şi Fiori de iubire. Biletele purtînd No. 73 sunt valabile pentru această reprezen-taţiune. Consiliul judeţean de Constanţa este convocat pentru primele zile ale lunel lui Martie, spre a se constitui. *** Theodosiades-Efendi, consul al Turciei în Iaşi, a fost înaintat ajutor al guvernatorului din Brusa (Asia). In locul săli, a fost numit consul [al Turciei la Iaşi Djemaledia-Bey. *% D. George Piciu a fost confirmat în funcţiunea de primar al comunei urbane Baia de Aramă, şi d, Grigore Perianu, ajutor. *% Primăriile Caracal şi Galaţi ati înaintat ministerului de interne budgetele lor pe exerciţiile 1897—98. *** Ni se asigură că în curînd se va depune pe biuroul Camerei, din iniţiativă parlamentară, un proect de lege prin care se acordă artiştilor lirici, aceleaşi drepturi pe cari le are societatea dramatică.Tot odată se va cere mărirea subvenţiei ce se acordă operei romîne. *** Concertul d-lul Aurel Eliade cu concursul d-lor Ricliard Hartzer şi D. Dimi-triu s'a amînat pe seara de Miercuri 26 Februarie. Concertul se va da la Ateneti. *** Consiliul de disciplină al direcţiei generale a poştelor şi telegrafelor a judecat pe oficiantul Haret, din Bacăfi. Majoritatea consiliului de disciplină a ho-tărît suspendarea pe două luni, minoritatea fiind pentru destituire. Pedeapsa de suspendare a fost aplicată imediat. Se imputalî oficiantului Haret mal multe abateri grave în servicifl. *% Au fost înscrişi în primul trimestru al anului şcolar 96—97, în şcoalele primare rurale, 220,410 elevi. Din aceştia numai 140,503 elevi afl urmat cursurile regulat. Pentru această populaţiune şcolară, afi funcţionat 4078 învăţători, din cari 3261 bărbaţi şi 817 fentei. Şcoalele de cătun funcţionează 120. Din totalul de 140,503 elevi, 122,014 sunt băeţl şi 18,489 fete. DIVERSE DIN CAPITALĂ namn naon Incendiu. — Aslă noapte, la orele 1, un incendia violent a izbucnit în strada Icoanei 113.1a proprietatea d-lul Nae G. Audreia. Focul a luat naştere de la grajd şi s’a întins cu mare repeziciune asupra întregel clădiri. Grajdul, şoproanele şi o parte din dependinţe aa fost cu desăvîrşire consumate de flăcări. Doi cal al d-lul Manole Răduleseu, chiriaşul caselor, ah fost găsiţi carbonizaţi în grajd. Pompierii sosiţi, ca de obiceia, după ce focul consumase o mare parte din imobil, aa localizat focul, apărînd clădirile vecine. Scandalul din Calea Victoriei.—Am publicat erl o relaţiune greşită despre agresiunea brutală a cărei victimă a fost d. căpitan Vlădescu din cauză că se surprinsese buna credinţă a reporterului nostru. In realitate, d. căpitan Vlădescu a fost atacat pe neaşteptate de d. căpitan Popescu, pe cind se uita la galantarul unei prăvălit. In ce priveşte cauzele anterioare cari afl provocat agresiunea, suntem pozitiv informaţi că pentru diferendul ce existase în August 1895 între aceşti doul căpitani, d. căpitan Popescu reclamase autorităţilor superioare şi că, în urma anchetei provocată de reclamaţiunea sa, nefiind mulţămit cu rezultatul el, a demisionat din armată şi a scris prin ziare o scrisoare de al cărei conţinut s'a găsit ofensat d. căpitan Vlădescu. Iu urma acestara, în Martie 1898, a avut loc o intilnire pe teren, cu sabia, iar lupta a trebuit să fie oprita de martori, după ce amîndol adversarii primiseră mal multe lovituri, din cauză că tocmai d. căpitan Popescu se depărtase de la regulele stabilite în asemenea materie. Prinderea nnni vestit spărgător.— De mal mult timp poliţia de siguranţă urmăreşte pe un vestit spărgător de meserie, Iţic Leibovici, condamnat în mal multe rîndurl pentru numeroasele sale furturi şi spargeri, iar actualmente dosit şi scăpat de sub ochii agenţilor. Erl seară vestitul pungaş a fost prins şi condus la arestul poliţiei, de undo va fi înaintat parchetului. DIN ŢARĂ Topirea zăpezii. — Consecinţele topirel zăpezii sunt foarte grave. Aşa, rîul Olt venind mare, ameninţă a Întrerupe comunicaţia şi a rupe mal multe poduri. Prutul, insă, deja a debordat şi apa re-vărsându-se a acoperit satul Scopoşenl. Digurile ati fost rupte. Comunele Bucureşti şi Gro-zeştl, din judeţul Fălcii!, sunt acoperite cu apă de o înălţime de o jumătate metru. Din cauza revârsărel s’aii intimplat o mulţime de nenorociri. Apa a intrat prin case şi mal muie clădiri s’afl surpat din această cauză. O mulţime de animale ati pierit înecate în şiroaele de ape provenite din topirea zăpezilor. Sloiurile de ghiaţă, aduse de apă, ati înconjurat cătunele Ghermăneştl şi Calcea. Restabilirea comunicaţiei. — Am a- nuuţat ieri, la această rubrică, că comunicaţia dintre Paşcanl-LespezI, din cauza topirel zăpezii, era întrerupta ; primim azi o depeşă caro ne anunţă că apa retrăgîndu-so, comunicaţia s’a restabilit. CAMERA Şedinţa de la 18 Februarie Prezenţi 108 deputaţi. Se depune proiectul de lege pentru modificarea art. 95 din legea sanitară şi acela al modificărel legel timbrului şi înregis-trărel. Ministrul de război cere mal multe credite de mică importanţă. www.dacoromanica.ro EPOCA 8 Interpelări. D. Ienăşescu interpelează pe ministrul de justiţie asupra insultelor la cari aii fost supuşi din partea ministerului public ma t mul ţi deputaţi şi senatori cu ocazia per-tractărei procesului Fischer la juraţii din Ilfov. Mal interpelează şi asupra admiuistraţiuj nel judeţului Botoşani. D. Kiriţescu cere a se pune la ordinea zilei interpelarea asupra admiuistraţiunel jud. Teleorman. D. G. I). Teodorescu roagă ca secţia din care face parte să ia In discuţie proectele de legi trimese In studiul el. D. N. Ceaur Aslan anunţă o interpelare asupra comunităţilor israelite. Casa rurală D. A. Stolojan, raportor, dă citire raportului comitetului delegaţilor. SENATUL Şedinţa de la 18 Februarie Prezenţi 84 senatori. Preşidenţia d-lul V. A. Urechiâ. D. Y. A. Urechi», declară vacant colegiul I de Ilfov, prin moartea principelui D, Gliica. D. Colonel Budiştennu. Arată că Senatul nu poate procede la nici o lucrare mal Înainte de a se fi ales un nod preşedinte. D. V. A. Urechi» spune că această ces-tiune este de cea mal mare importanţă şi că o lasă la judecata Senatului. Noi, Insă, spune d. vice-preşedinte, avem Încă mau-datul şi cred că acest mandat n’a Încetat Încă. Voci: Ba a Încetat. D. Poruiubaru, ministrul lucrărilor publice, spune că alegerea preşedintelui Senatului fiind un act politic de o mare importanţă la care guvernul trebuie să conlucreze, roagă Senatul să suspende şedinţa pentru cît-va, timp pentru a consulta In a-ceastă cestiune pe d. preşedinte al consiliului. D. N. Ionescu spune că nu guvernul, ci Senatul însuşi Îşi aranjează mersul lucrărilor sale. D. Aristid Pascal dovedeşte că de la Încetarea din viaţă a regretatului principe D. Ghiea, Senatul nu mal poate lucra le-galmente, mandatul încredinţat de răposat fiind expirat. D. N. Ionescu stărueste ca Senatul să aleagă chiar astă-zl un prezident. Se pune la vot suspendarea şedinţei plnă la sosirea preşedintelui consiliului. Se aprobă. Şedinţa se redeschide la orele 3 şi 20. I). Y. A. Urechi» spune că în urina în-ţelegerel intervenite între guvern şi maturul corp, alegerea unul preşedinte va avea loc Joia viitoare. Şediuţa se ridică şi se anunţă cea viitoare pentru Joul 20 curent. ULTIME iFUlAIili Intre d. Diui. Sturdza şi Mitropolitul I*rimat Cestiunea preşedenţiel Senatului dă loc încă la lupte foarte acute în sînul colectivităţii. Sturdziştil se agită mereu în favoarea d-lul Dini. Sturdza şi răspîndesc ştirea că guvernul, silit de împrejurările grave în care se află, nu se mal gîndeşte a combate pe d. Sturdza, cu atit mal vîr-tos, că I. P. S. Sa Mitropolitul Primat refuză demnitatea de preşedinte al Senatului, zic eî. *** Pare, însă, că lucrurile nu stati întocmai aşa cum le prezintă d-nil Dju-vara, Ferechide şi Epurescu. Guvernul nu este de loc dispus să deschidă d-lul Dim. Sturdza portiţa spre putere şi se zice că I. P. S. Sa ar fi cedat în cele din urmă stăruinţelor d-lor Aurelian şi Mîrzescu spre a primi preşidenţia—sub condiţii care, într’adevăr, cu greu ne vine să credem că se vor putea îndeplini. * * * D. P. Grădişteanu nu este mulţumit cu nici o soluţie, căci cere o recompensă egală cu serviciile pe care le-a adus d lui P. S. Aurelian în vremuri grele. D-sa nu se mulţumeşte numai cu preşedenţia «Daciei Romîniel, ci cere şi pe a Senatului; cu un cuvînt, vrea să fie moştenitorul preşedenţiilor lăsate vacante de prinţul Dim. Gliica. In consecinţă d-sa îşi va pune candidatura la preşedenţia Senatului în contra şi a Mitropolitului Primat şi a d-lul Dim. Sturdza, sperînd să obţină concursul grupului moldovenesc, vr’o 25-30 de voturi. * * # Alegerea preşedintelui se va face in şedinţa de Joul a Senatului. Pînă atunci guvernul speră a limpezi situaţia şi a-şl lămuri conduita faţă de d. Dim. Sturdza. Aflăm că d. Vasile Lascar lucrează la un proiect de lege privitoare la desfiinţarea Eforiei Spitalelor Civile şi a Epitropiel St'. Spiridon din Iaşi. Ambele aceste instituţii vor fi alipite la ministerul de interne, înfiinţîndu-se o direcţiune specială, adică direcţiunea instituţiilor filantropice. Acest proect va ti depus în curînd la Cameră împreună cu proiectul de reorganizare a administraţiei centrale a ministerului de interne. După cum ni se asigură, astăzi, la Cameră, d. Porumbaru va depune proiectul de lege asupra reorganizărel administraţiei C. F. R. Pînă acum nu a transpirat nimic din cercurile oficioase asupra acestui proiect. Ceea ce e absolut in afară de orl-ce îndoială, e că puterea de control a ministrului este cu mult sporită. In acelaşi timp s’aQ luat toate măsurile pentru ca Statul să fie pus la adăpostul orl-cărel mişcări a funcţionarilor inferiori. De asemenea s’a ţinut seamă şi de reclamaţiunile acestora, şi cererile lor aO fost în parte satisfăcute. Din cauze budgetare guvernul a renunţat deocamdată la modificarea legel de reorganizare a Dobrogel, dar in schimb a hotărit să prevadă în budgetul ministerului de interne un post de inspector administrativ special pentru Dobrogea, rămînînd să facă, la anul, o lege specială. Să nu fie prea Urziţi! Din laşi ni se scrie că apele Prutului s’aă revărsat în dreptul comunei Bosia, lingă UughenI, Este teamă de mari inundaţii, de oare-ce topirea gheţurilor în susul rîu-lul, ah produs o creştere considerabilă a apelor Prutului. De asemenea Prutul s’a revărsat şi în josul lirguşorulul Brinza, în judeţul Fâl-riu, inundind mal multe păminturl ale locuitorilor. S’aă luat măsuri pentru stăvilirea a pelor furioase. După cum am anunţat de ieri, d. N. Fleva a plecat astă zi dimineaţă la Viena. De aici, va merge la Berna," unde va lua parte Ia lucrările congresului de ar-bitragiu şi pace. Plecarea d-lul N. Eleva—în momentul cînd la Cameră se începe discuţia proiectului de lege asupra Casei Rurale, iar la Senat urmează să se facă alegerea preşedintelui,—este vio comentată în cercurile politice. Ea se atribue lnţelegerel avute cu d. Aurelian, de a prelungi armistiţiul, care părea că se rupsese cu ocazia discuţiei asupra legel pensiunilor comunale şi judeţene. Se pare că d. Fleva lasă guvernului mînă liberă de a tranşa chestia preşi-denţiel Senatului cum va vroi. Se ştie că d. G. G. Mârzescu, student în drept şi fiul actualului ministru al instrucţiei publice, a fost numit şef de cabinet, in locul d-lul A. Sturdza. De şi noul şef de cabinet funcţionează de mal bine de două săptămînl, totuşi pînă astă-zl decretul de numirea sa nu a apărut în Monitorul Oficial. Am dori mult să ni se explice a-ceastă tăcere a gazetei oficiale, cum şi pentru ce ministrul de instrucţie ascunde numirea tînărulul G. G. Mârzescu, ca şef de cabinet. A trecut mal bine de o lună de când d. Chiriţopol a cerut, in Cameră, dosarele liniei în construcţie Alexandria-Zimnicea, în scopul de a adresa o interpelare ministrului de lucrări publice. Sunt multe probabilităţi că neregu-lele grave ce se întâmplă cu construcţia acestei linii au dictat d-lul Chiriţopol hotărîrea aceasta. Nu ne-am putea închipui că numai de simplă curiozitate, deputatul de Teleorman a cerut dosarele. Se pare că studiul acestor dosare dă mult de lucru d-lul Chiriţopol, dacă până astă-zl d-sa nu a avut timp să’şl formuleze interpelarea,—necum să şi-o dezvolte. E vorba ca d. Dim. I. Ghica, secretar general al ministerului afacerilor străine, să fie numit efor al Spitalelor Civile. AA. LL. RR. Marele Duce şi Marea Ducesă de Hessa vor pleca săptămîna viitoare din ţară. Episcopia Dunărei de jos a intervenit pe lângă ministerul de interne, pentru ca primăria oraşului Constanţa să cedeze terenul necesar pentru construirea unei a doua biserici în partea de sus a oraşului. D. General Iarca, comandantul corpului 4 de armată din Iaşi, chemat telegrafic de ministrul de războiri, se a-flă de Duminică în Capitală. Astă-zl şedinţa Camerei promite a fi interesantă. Banca ministerială e aproape în complect. Şease miniştri, între cari şi d. Jenică Stoicescu, sunt faţă. Cel dintîiil înscris a lua cuvîntul, în contra legel, e d. N. Iancovescu. Peste 20 alţi deputaţi sunt înscrişi a lua cuvîntul". La ora 2 şi un sfert raportorul, d. A. Stolojan, dă citire raportului comi-siunel. Iată textul interpelărel anunţată de d. N. C. Aslan asupra comunităţilor israelite: Am onoarea a interpela pe d. ministru de interne asupra actelor reprobabile ce se petrec In sinul unora din copmnitâţile israelite din regat,cu ocaziunea administrare! şi încasării numeroaselor fonduri de care ele dispun pentru in-stituţiunile lor de cultura şi de binefacere,— daca acele acte sunt la cunoştinţa sa? «Daca d-sa nu crede, ca e o chestiune de or- dine publica, ca sa se determine’’ situaţiunea de drept a unor asemenea instituţiunl şi ca prin dispoziţiunl legale, sa se pună capăt unei stări de lucruri ce constitue o gravă atingere, alit a intereselor acelor comunităţi, ctt şi mi-siunel de siguranţă şi de control,—misiune ce intră în atribuţiunile esenţiale ale fie-cărul Stat.» X. Ceaur Aslan. Proiectul de lege, prezintat de guvern, asupra Casei rurale, a fost complect modificat de comitetul delegaţilor Camerei. Din 46 articole câte cuprinde proiectul, numai 22 aă rămas modificate. Mal întâiil a fost schimbat consiliul de administraţie al Casei rurale, în care a fost introdus un delegat al Băncel Agricole. întinderea loturilor a fost fixată de delegaţii Camerei la 12 hectare, în vreme ce d. Aurelian admitea totuşi de 6, 12 şi 24 hectare. Art. 26 al proiectului a fost modificat in scopul că pădurile şi heleşteele nu pot fi cumpărate de cât de judeţe şi comune. D. Aurelian a asistat cu durere de inimă, pentru copilul săO, la aceste mutilări şi neavfcnd in cotro, a trebuit să consimtă la ele. Căpitanul Popescu, cel care a atacat Sîmbătă pe calea Victoriei pe căpitanul Vlădescu, fiind imediat arestat la poliţie, a fost înaintat ieri la parchet, de unde a fost trimes Înaintea d-lul judecător de instrucţie de la cabinetul 2, însărcinat cu instruirea afacerel. Tot ieri, după un lung interogatoriu, d. judecător de instrucţie Gr. Săvescu a lansai contra căpitanului Popescu un mandat de depunere, iar astă-zl tribunalul Ilfov secţia I a confirmat mandatul. Starea d lui căpitan Vlădescu, victima agresiunel, de şi nu desperată, este însă foarte gravă. El se află în căutarea spitalului militar central. Luptele din Creta Caneea, 17 Februarie. Beii aiî făcut un demers noi! pe lingă generalul Tewfik paşa, cerîndu-I să scrie Sultanului pentru ca acesta să ia măsuri pentru a scăpa pe familiile turceşti blocate la Kandano. Tewfik-paşa le-a răspuns că avînd în vedere interzicerea de a debarca trupe in Creta, Sultanul nu poate tace nimic. Tewfik-paşa a adăogat că delegaţia trebue să se bazeze pe Europa şi să aştepte răspunsul puterilor la cererea adresată de dimineaţă consulilor. Caneea, 17 Februarie. Intr’o luptă ce s’a dat lîngâ Malaxa, başibuzucil aă avut trei morţi şi 5 răniţi. Amiralii au primit de la ambasadorii din Constantinopol, comunicarea notei puterilor asupra autonomiei Cretei şi evacuarea forţelor greceşti. Colonelul Vassos a promis să trimeaţă la Selino un ofiţer însărcinat să decidă pe insurgenţi de a libera pe turcii blocaţi în Kandano. Caneea, 17 Februarie. Incendiurile continuă în toate satele insulei. S’au semnalat ciocniri în mai multe puncte ale insulei între musulmanii şi creştinii indigeni. Ieri insurgenţii aii atacat lingă baia Suda mai multe case ţărăneşti ale turcilor. Atacul n’a încetat de cit după ce o corabie a escadrei internaţionale a tras două Tocuri oarbe de tun. O delegaţiune turcească s’a dus la consulatul Greciei şi a întrebat pe viceconsul dacă poate să protejeze pe turcii blocaţi la Kandano, în cazul cînd s’ar supune trupele regulate elenice. Delegaţii au declarat în acelaşi tiuip că primesc protecţiunea tJreciei. Vice-consulul Greciei a promis că garantează cu desăvîrşire siguranţa lor şi a afirmat că Grecia este animată de cele mai bine-voitoare sentimente faţă de dînşii. Beii s’aii dus la mai multe alte consulate şi aii cerut protecţia pentru femeile şi copil închişi la Kandano. Se asigură din sorginte turcească că creştinii aă distrus forturile de la Sta-vros, posiţia cea mai întărită din Kandano. Această ştire precum şi aceea relativă la blocarea lui Kandano, a produs o supra-excitare in populaţia musulmană. Acţiunea puterilor Paris, 17 Februarie. Se anunţă din Atena Agenţiei Havas că miniştrii puterilor s’ai! înţeles asupra textului notei de remis guvernului grec şi l’afi supus telegrafic guvernelor lor respective spre a obţine aprobarea lor şi pentru a stabili o concordanţă între textul acestei note şi acela al comunicaţiei ce se va face la Constantinopol. Cele două note se vor remite în a-ceeaşl zi Turciei şi Greciei. Londra, 17 Februarie. «Camera Comunelor». D-nul Curzon declară că nu crede că o corabie turcească să fi participat la bombardarea de la 21 Februarie. Agence des Grands Magasin du Louvre de Paris Bucnrescî,—2, Strada XotiA, 2.— BucnrescI DIN CAUSA VIITOAREI SCHIMBĂRI ŞI A MĂR1REI LOCALULUI A pus în vînzare toate eşantiioanele cu preţuri scăzute Aceste articole sunt: Jupoane de mătase şi de lînnă. Rochii şi cupoane de stofă, MatineurI de mătase, Robes de Chambre, Mănuşi de bal cm preţuri de 7.75 perechea, Pelerine de Velours du Nord de la 50 fr. şi altele. Fumători! De la ocuparea CaueeI de puterile mari, nici o trupă turcească n’a părăsit oraşul şi prin urmare n’a putut să se Întoarcă. Instrucţiunile adresate amiralului englez anunţă Intre altele că e de dorit să se im-pedice beligeranţii din insulă de a se deda la procedeurl agresive. Amiralii aă publicat o proclamaţie anun-ţtnd că se opun la orl-ce act de ostilitate. Nici o corabie turcească transportlnd trupe n’a fost escortată de corăbii de res-bel engleze. Situaţia garnisonelor la Kandano şi la Selino este din ce în ce mal critică. Patru corăbii ale flotei puterilor aă plecat In oraşele coastei ce sunt blocate. O excortă internaţională a plecat pentru a înlesni ridicarea blocării. Trei corăbii, printre care una engleză, aă plecat la Selino. Sir Wiliam Harcourt declară că va cere mîine explicaţiunl guvernului In privinţa afacerilor din Creta. Se crede că mîine marchisul de Salis-bury va face declaraţiunl Camerei lorzilor. S’a publicat cartea albastră asupra afacerilor cretane. Cartea se termină prin evenimentele de la Începutul Iul Septembre. Constantinopol, 17 Februarie. Exarcul a primit medalia In aur şi argint a ordinului Nicham-i lmtiaz. Mgr. Sinasî, episcop bulgar din Uskub, a primit beratul. Edhem-paşa a plecat la Salonic. REGELE SERBIEI IN SOFIA Sofia, 17 Februarie. Regele Serbiei, Însoţit de d-nil SimicI şi VuicI, a sosit de dimineaţă şi a fost primit de Prinţul Ferdinand în modul cel mal cordial.—S’a dus la palat că să salute pe Principesa, în mijlocul aclamaţiunilor frenetice ale mulţimel. — Oraşul este foarte frumos decorat. — Seara a fost prânz de gală la palat. — Prinţul a decorat pe d. SimicI şi VuicI. Erl s’a semnat tratatul de comerţ sârbo-bulgar. Cu hârtiele de ţigară: RIZ-A ISA 1>111 (bucata 25 li.) PANAMA (bucata 20 bani) €RRAJ¥«A ( < IO şi 5 b.) am angajat onoarea noastră şi reputaţia renumitelor fabriel franceze ABADIE-Paris. Fumaţi-le cu încredere !! Sunt singurele hârtii de orez deplin garantate contra falşificăreî! Depozitul general CREANGA & Com. BUCUREŞTI. - Strada PînzarT, No. 10 şi 12. A V I S In ziua de 23 Februarie 1897, orele 3. p. m., se vor vinde cu licitaţiune publică, în localul Agenţiei diplomatice Bulgare din Bucureşti, strada Clemenţei (cassa Furtu-natu) următoarele imobile, aparţinînd succesiune! defunctului Ivan GrudofF. I) Una casă situată în strada Basarabilor No. 21. II) Una casă situată în strada Corbului No. 13. Pentru informaţii d-nil amatori se vor adresa la Agenţia Bulgară In toate zilele. MOBILE!!! In Cele» Victoriei îfo. 200 sunt de vînzare diferite MOBILE de ocasie foarte elegante, precum: salon, salonaş, odaie de culcare, sufragerie, biurou, un piano negru, diverse obiecte de fantezie etc. etc. Avis Am onoare a aduce la cunoştinţa Onor. Public că cu Începere de azi voiă servi în cofetăria Fialcowsky, Piaţa Teatrului, pe Ungă cele alte băuturi, şi excelenta bere de Bragadiru (din butoiă) la pahar pe preţurile obicinuite (paharul 20 bani şi halba 45 bani). V. Rindttrfer. UL.TIMA ORA Mîine flupă amiazi, la o-rele A, majorităţile parlamentare sunt convocate la {Senat spre a se eonsfătui asupra alegereî preşedintelui {Senatului. Eforia BisericeT Kretzulescu Ea 22 Februarie viitor, ora 2 p. m., se va ţine licitaţie orală în cancelaria Eforiei pentru arendarea pe timp de cinci ani începători la 23 Aprilie 1898, a următoarelor moşii : Plăvieenil (Grădinile) şi Plăvicenil (To* botniţa), din judeţul RomanaţI. Plăvieeanca din judeţul Olt. Cioranil-de-sus din judeţul Prahova, şi Krelzuleştiî din judeţul Ilfov. Doritorii pot vedea condiţiunile arendărel In toate zilele de lucru la cancelaria Eforiei din curtea Bisericel Kretzulescu. De vînzare ran mare, situat pe calea Victoria No. 244, Iu colţ cu Clopotari Noul, în faţa noului bulevard, avînd 2 faţade. A se adresa la propxietar, d-1 Dem. Polizu-Micşunescu, calea Victoria No. 185. nu ADsrynATpe cincl an,’dela UE, fUlLIlUflI Sf. George 1897 safl 1898 Moşia Bâduleştl, a interzisului Grigore Lerescu, 20 minute de Gara GăeştI, are a-proape şase sute pogoane arabile, fineţe, livezi de pruni, două vil cu cramele lor, case de locuit, povarnă pentru fabricat ra-chiă, tocitori, şi alte vase pentru prune, struguri, şi vin ; grajduri, pivniţl, magazii, pătule de porumb, etc. Doritori 'se vor adresa la d-1 Mihail loan str. Cosma No. 28, Bucureşti. Dinţi cu 7 leT unul Se pune în cautchuk în strada Cempineanu No. 46 A V I S Se vinde cu Leî 13,50 Bucata de Ma-dipolon, (ehifon) franţuzesc, de prima cua-litate indispensabil pentru orl-ce rufărie în familie, conţinutul este de 30 metri garantaţi şi pentru înlesnire se poate vinde */a saă 7« de Bucata. A se adresa Marele Magasin «La Balon» Str. Carol No. 72 (Colţul Marelui Hotel Dacia).________ _____________________________ Avem onoare a aduce la cunoştinţa d-lor amatori, că de la Sf. Dumitru 1897, avem de închiriat localul cafenelei şi partea din etagiul I-iă şi al H-lea care vine d’asupra cafenelei din palatul nostru, str. Doamnei No. 12. Pentru ori ce informaţiunl, a se adresa la Direcţiune In orele de biuroă, adică de la 10—12 a. m., şi de la 2—5 p. m., In fie care zi de lucru. Direcţiunea generală a Societăţii ___________de asigurare «Naţionala». GRANDS MAGASIRS OG BON GOUT 8, Lipscani—Bucarest.—8, Lipscani Les Meilleurs Gants Francais Que Ton puisse produire ETEITAILI modele» tout nouveaux. T u 11 es» et Gazes pour Robes de Bals. SOULIEiuSen Satin et en Che vreau pour Bals MOUCIIOIRS en tous Genres. Le Simili-Brillant grand choix de bijouterie imitation. www.dacoromanica.ro MICI ANUNŢURI Pînă 1» 10 publicaţii 00 bani linia pentru fle-eare dată, şl de la 10 in sus 20 bani Unia. Spsctacole jjpera Homlnfe J«a(rul IVaţional. 1 eniru Hng/o. Baluri masoate. Sala Eforiei. — Telegrama — In curîol va #o*i o trup* do balet compus* din 110 persoane. 80 dame şl 06 bărbaţi. f.ircul ilegal Domin Ce.ttar J&idoii. V Sala Bragadlru. In Ae-care seari concert de orchestră sub conducerea d-lul Peters. Vinerea oonoert High Life Şt afe Naţionala. Orchestra Hubinştein Închirieri şi arendări 1>« arondat. -Moşia Seaca, din judeţul Teleorman, lingă Turnu-Măgurele, avînd suprafaţa de 6,200 pogoane, se dă eu arendă pe un period de 0 ani, începători dela 23 Aprilie 189S. OrI*ce informaţlunl se pot lua, fie de la D nul N. N. Ză-dăriceanu, domiciliat in Bucureşti, Calea Victoriei No. 171, fie de la D-nul Ion Calinderu, strada Renaştere! No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, sad la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Şiirbey*Vodă No. 3, în orl-ce zi de lucru de la 12—6 ore seara. De închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni Ungă Sinaia se dă cu chirie pe termen de 5 ani, îuoepătorl de la 23 Aprilie 1897, Amatorii pot lua ori ce informaşiunl de la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştlrbey*Vodă No. 3 Bucureşti. închiriere, în soseaua Jianu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru blrjerle, lâptirle, tram oar, grădină de petreceri Tramwaiul Colţea ae va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea). Grajduri de eld peniru ICO vit# şi 10 camere ou afill, puţin curte. A se adresa calea Bud«ş4tl. De închiriat. Sunt de închiriat, ou începere de la 23 Aprilie 1897, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile : Villa Leopold, VUIa Antonia şl Vllla Olga, Amatorii ae vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei. Strada Ştirbei*Vodă No. 8, în orl-ce ti de lucru de la 12—6 ore seara, un ie pot vedea planul fle-cărel Viile, cum şi orl-ce alte informaţlunl. De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacloo Vlaşca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîft arate cu sămînţă murată oalitate cea mal bună. A se adresa, 20, 8trad«* T ai mini, Bucureşti. De arendat ou înoepere chiar de acum moşia «xanc&r din judeţul Brăila, în întindere de zece mii po >ane toate arabile, avînd două mii pogoane grîft arate cu sămlnţa cea mol bună. A se adresa la d. M. Rachtiv an, avocat, strada Fîntînel 28, Bucureşti._________________________________ Yînz&rl şi cumpărări De vin zare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţl-gala Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. De Tfnsare lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după oaUtate, 55 şl 60 franci. A s« adresa: Str. Batlştel 15 Camere mobilate Hotelul Pieţei Bibencu- Vodă. lingă Cameră şi Tribunale* Cereri şi oferte de servicu Un agrioultor care a absolvat Aoadamta de agricultură, rornîn, 82 ani, şi a stat ca econom 8 ani şl jumătate la biu-rourile contelui Estterhâzy, specialist în creşterea şl dresarea oailor, cântă un loc de agricultor sad administrator Oferte le rog tub Agricultor Mlrclalâsy (Strada Seulescu 5). Informaţiunl utile Ijfcpt&rlii Arenda lîngă grădina Herăstrăft, Laple de ▼ tndi specialitate pentru copil şi cură ou lapte, 59 bani litrul. Lapte de bivoliţa 6o ban! litrul. Lut mi per fin 5 lei kilo. Cremă o Jumătate Utru 1 left. Lapte tmfut 80 bani litrul. Transportul la domloiilft e ooprins în aceste preţuri. A se adresa printr'o cartă poştală la Direcţiune a Răptă-rlel Arcuda, în Bucurescl, Dlonisie 40. l'u planiKi routinat o teri serviciile sale la solrele dan* «ante si baluri pentru un honorarlu modest. S. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90. Franţ&lse dlplomce deşire leşona partlculiăres. Ad. bu* reau du Journal. Firme recomandabile Adrese Advocaţi Mihalţ A. KachtivAcn Advocat 28 Strada Frumoasă* D. A. G. Plorencu. avocat, strada Romană, 75 bis. G. ATorţun, Str. Fundătura Leului, 2.____________ Bibliografii Zilele acestea a apărut în editura librăriei Mocec A Comp* o lucrare foarte interesantă pentru învăţămîntnl primar : Carte de. citire pentru dana Ml-a urbană «î a V-a rurală. Cartea aceasta, fiind lucrată cu multă atenţiune şi cu totul lu conformitate ou noul program îu vigoare, al şcoalelor primare, va umple o lacună sim ită de ani de zile în învă-ţămlnt, uşnrînd mult sarcina învăţătorului şi a institutorului. Această Carte de Citire, aprobată la concursul de cărţi didactioe pentru acest au şcolar şl care conţine aproape 600 pagine şi peste 400 gravuri executate cu multă îngrijire in cunoscutul stabiliment de arte grafice L V. SOOEO, este lucrarea D-lor SCRABA, ST. NEGULESCU şl GR. THEO* Dosru. Aria celor interesaţi. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA k SAMUEL BUCUBESCI Ho. 6 Strada Lipscani Ho. 6 Cumpără şi vinde efecte publice şi face or'-e schimb de monezi. Cursul pe ziua ie 16 Februarie 4897 Cump.| Vînd 4»/w Rentă Ainortisabilă. . . 87 88 */» 6*/. » Amortisabiiă. . . 100 100 V» «*/» 6 •/. Obiigaţ. de Stat (Cov. R.l . » Municipale din 1883 102 96 102 96 7. 7. 1»/. » » » 1890 97 — 97 7. »•/« l'h Scrisuri Funciar Rurale , 92 */. 93 7. » » Urbaoe , 88 •I 89 7* l»/o » » » Iaşi. 84 V* 85 Acţiuni Banca Naţională. 1820 1840 — * » Agricola „ 228 — 23-2 — » Dacia Romînia asig. 455 — 460 — » S-tea Naţionala asig. 495 500 — S-lalea de CoastrucţiunI . 195 200 - Florini valoare Austriacă. 2 12 2 13 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacaote Frarceze . . . too — 101 — » Italiene. . . . 89 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 2 70 gS*»«8WWMMS«Ba6 M1VM—ITflW-paSH—IWK! Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cle, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch diu Frunh-furt A. M. mţsass» FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 185) LOUIS JACCOLLIOT lAMATORI DE FOO — Ce-are a-face ! dacă putem apuca ziua. — Şi cum să eşim din step? fără cal, nu vom fi mers o vîrstă că ne vor simţi lupii. Admiţăud că s’ar fi depărtat, se vor întoarce grămadă asupra noa tră; am căzut în mijlocul unei adevărate emigraţiunl din platourile de la nord către sud şi aş face prinsoare că n’ati mâncat de mal multe zile... Nu, afară de vre-o minune, suntem pierduţi. — Stăpâne, zise unul dintre cazaci, ar fi poate ceva de încercat. — Vorbeşte. — Am putea da drumul celor doul cal de schimb ce avem; ÎI cunosc pe lupi, se vor arunca toţi în urmărirea lor. — Nu vor li făcut cinci sute de metri că vor fi a]unşl şi vor cădea sub număr... apoi la ce ne-ar folosi? — Ascultă-m6 stăpâne... numai să se depArleze la această distanţă, este de ajuns. Mişca şi cu mine vom Încăleca şi ne vom risca viaţa, răspunse cazacul, după o expresiune ruşească, pentru a merge să cerem ajutor la Voronoj. — Dar nu veţi putea ajunge, banda întreagă se va repezi pe urmele voastre şi veţi fi sfîşiaţl înainte chiar ca noî să vă fi pierdut diu vedere. — In voea Domnului! — riscăm viaţa, răspunse sentenţios cazacul. — Dar cum să scoatem cel doul cal fără ca lupii să se arunce în acelaş timp in izbă? continuă Ivanovicl. — Este foarte uşor să-I facem să se urce pe o ridicătură de pămînt de lîngă zid, răspunse cazacul; odată acolo, de fie-care parte, Mişca şi cu mine vom astupa ochii la cîte unul cu mina ; va fi de ajuns atunci o lovitură de biciuşcă pentru ca să se arunce înainte. — Nu te temi să-şl rupă picioarele că-zînd. — De loc ; în libertate fac sărituri şi mal mari. — Eşti bine hotărît ? — Cu desăvîrşire, stăpîne. — Bine, să încercăm, este cea din urmă speranţă. Pregătirile nu luară multă vreme. Caii celor doul cazaci fură conduşi lîngă poartă ; mal era puţin ovăz în săculeţele pe cari călătorii le aveaţi la şea, li se dădu să-l mănîuce, după ce mal întlitl fusese stropit cu şuie, amestec care le dă putere şi o iuţeală extra-ordiuară ; apoi, nenorocitele animale cari urmafl să fie sacrificate fură aduse pe ridicătură de pămînt. Evenlmentui justifică prevederile : cu o-ehil acoperiţi şi sub impulsiunea unei puternice lovituri de biciuşcă, se aruncară înainte şi căzură în mijlocul lupilor; pînă cînd aceştia să-şl revie din zăpăceală, cu-ragioasele animale, în cîte-va sărituri, străbătuseră cercul duşmanilor lor şi fugeau cu o iuţeală extraordinară pe şes, atrăgîud după dînşil întreaga bandă de lupi. Se avusese grija de a-i face si sară în partea opusă acelei pe ende apuca drumul înspre mirul de la Voronoj calea era deci filieră peniru cel doul cazaci. Deja încălicaseră, poarta fu deschisă repede pentru a-I lăsa să iasă şi închisă de de asemenea, şi Ivanovicl şi tovarşul săti să grăbiră să se urce pe ridicătură de pămînt pentru a urmări, cu o emoţiune uşor de înţeles, peripeţiile fugel lor dramatice. Şeful Invisibililor, văzînd reuşita părţe.I întlia a proiectului, avusese un moment gin-dul să propună Iul Iîollosway ca să fugă şi el cu cel doul cazaci, dar să răsgîndise, atll de slabe eraţi speranţele de scăpare. Se felicită de această liotărîre ajungtnd ridicătură de pămînt; fugarii fuseseră zăriţi aproape imediat de lupi, căci o trupă de vre-o cinci şease sute cel puţin se despărţi de grosul bandei şi se aruncă în goana mare pe urma acestei noul prade. Dar caii cazacilor făceaţi minuni; apucaseră înainte şi cînd dispărură la orizont lupii nu cîştigaseră mult teren. — Sunt scăpaţi! zise Holloway vesel. — Scăpaţi !... replică Ivanovicl cu un aer de îndoială, le trebuie aproape două ceasuri de goană ca aceasta pentru a ajunge la Voronoj. (Va urma) Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi in urma unei analis© foarte scrupuloase a tutunurilor romîneştl, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vlnzare îu Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura htrtie de orez de Panama care; u inegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavăa tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hirtiel «Panama» : Bucureşti str. PinzarI No. 10. Unde se vor adresa ţoale Informaţiile si comandele din Romînia. M AG ASINUL O. & J. BERGEB M AGA SIN şi ATELIER DE Bijouterie, Hordogerie, Argintărie 28, Calea Victoriei, 28 Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de precisiune în toate speciele, orfevrerie etc- pen-ru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri „EP0CA“ ziar cotidian CUPON 18 Februarie 1897 Orl-clnfe Ti) UU« acest cupon din -EPOCA. şt ’I va Trimite, sau ii va presenta la librăriile arAtnle mal Jos, are drept Iu nuni din premiile CC PRE'ţ'CKI RE* HUNE din listele respective. Cnponul acesta e valabil pini la 20 Februarie oru 7 seara. Cllilorll diu provincie pot trimite costul In mărci paytale adăugind porto. Premiile „EPOCEI * La Libr&rla CAROL MCLLER Colea Victoriei No. 53. Inloodâ Nnma MeUaiie-Băduleneu /., Amintiri «snpn istoriei regener&rel Komîne, safi Evenimentele de la 1818. Un volum mare de peste 800 pagini .... Hichter Fugen, Unde dnce soeializmnL Jurnalul anul lucrător. Traducere de Al. A. C Bturdza ou o prefaţă de V. 8.- 0.80 Fllipesou. 0.60 0.10 Ffl/#ie«eu 7V., Albii ţi Boţii ... 0.50 0.16 Neguteuvu Petru, Polemice • • 1.50 0.70 — Psichologla stilului - 2.00 1.00 Vlahuţă Ate*Dn an de lupt* 2.50 1.50 — Iubire poe8ÎI ..... 0.00 1.80 — Din gonna vieţel (ediţia Graeve) Zumflreacu Duiliu Lume Nonă al Lumd 8.50 1.60 Vecbiă jHăjdăă B. P.f Ioan Vodă cel oainplit/ 8.00 1.00 volum ilustrat introdus în şcoli. Voptic Pranpoirn. Poveste tristă, roman 8.00 1.60 tradns de D. Stăncoaou -Mlchăilesseitt St. €?., încercări critloe aaa- 1.50 lalO pra învăţămîntulul nostru primar, ed. H LivGHcu 1. Ioan, îngerii iul P.afael fante- 3.00 1.20 xle originală în versuri în 8 acte . liOhmeyer AMUn noft mijloc pentru a 2.00 1.00 preda «opiilor limba germană ttotnan M. A., Poezii (ediţie populară) • 2.00 1.00 1.00 0.75 Miadu D. Banetli, Epigrame . Jfbuen MSOopllul Eyiof (dramă în 8 acte) 2.00 1.00 traducere de T. Maiorescu -AM. Dragomir eaew, Critica ştiinţlfloă şl IM 0.60 Emineaoa 1.50 1.00 Dntculescu Marin, lleUgle şi ştiinţă -Bavhel(n4* Juleu Brun, Sept Conte» 0.75 0A roumaina - IVieuleNvtt fi MMernely Deputaţii 4.00 1.50 noţtrl 8. 1A0 La Llbr&ria «LA BISERICA ALBA» (Colea Victoriei 85) Th. Speranţă Komer întinerit • - 3.00 1.00 — Anecdote Populare (voi. I) • • 1.00 3.40 La lusiitntnl de EditnrA Rali&n Ignat Saiuitca CRAIOVA Traian Demelreucu Privelişti din viaţă 2.50 — Subita ... - - 2.00 Dumitru Teleor Realiste - 1.50 VirgiUu JY. Cisman Din anii tineri - 1.50 &ofla Nădejde Fie-care la rîndul săft - 2.00 Dumitru Stănce&eu Glumeţi Poveţtl 2.00 Zamfir C. Arbure In Exil - 2.50 Mihail N. Belador Istoria teatrului roniîn...........................1.60 Louio Kuhne Noua ştiinţă de .vindecare 5.00 La Librăria C. SFETEA (8f. Qheorghe) Vatra, anul I • • • 24.00 — anul II - 20.00 Caragiate, Note şi Sohiţo- • • ■ 2.00 IfceoBerestu O. Bei»., Oronloa din Nurnbcrg ... • • • 1.50 Piamarion. Urania • • • . 1.00 Aug ier. Aventuriera - • • 9.00 .o0. 125 0.95 0.95 1.20 1.25 1.50 0.95 8.00 12.00 10.00 1.00 0.75 0.50 1.00 Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii ps cari le oferim cititorilor lEpocel, anunţăm acestora că cererile lor tre-bueso adresate direct librăriilor a-ratate îu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii. Cea maî bună APĂ MINERALĂ purgativă este aceea de la . BREAZll-Iaşi premiala cu Medalia de Aur la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti în 1894 şi recomandată cu preferinţă de d-niî medici. Efect prompt si sigur. Dosă mică, gust plăcut. Cereţi «Iar numai Apa mmeralst de M&EA3EU care se găseşte la toţi vînzătoril de APE MINERALE din Ţară. Champagne Representanţ pentru Romînia Prima, SEHHNŢEKEB Română Str. Carol, 23. — BUCUREŞTI. — Str. Carol, 23. Recomandă: SEMINŢELE NOU VENITE, aduse de la grinarl specialişti din Franţa, Germania şi Englitera. Numai calitate superioară, precum arată succesul care l’am avut în 27 ani. Recomand: LUCERNA, qualitate superioară, cu certificate. GAZON, qualitatea cea mal grea, de 28 fibre etc, etc. Piferite seule pentru gradină. Cataloage se trimet gratis şi franco după cerere. Rog pe onor. clientelă a mă onora şi anul acesta ca In anii trecuţi. Cu toată stima: Friedrich Piidner, Succesor; Eugen Animau. Compania de Gaz din Bucureşti ÎNŞTIINŢARE Sub-semnatul, Felix Ferdinand H. Bouron, Directorul Usinel de Gaz din Bucureşti, lucrând în temeiul pute-terilor ce ÎI aii fost conferite prin deliberările Consiliului de Administraţie a Soeietăţel anonime de gaz din Bucureşti, cu data de 28 Ianuarie 1897, aeordîndu-I mal ales facultatea de a: «Revoca orl-ce mandat dat mal «înainte de Societate pentru gerarea «şi exploatarea Companiei de Gaz din «Bucureşti, îu special aceea dată d-lul «Tassain, precum şi orl-ce substitu-«ţiuul date de mandatarii, şi de a face «să se comunice aceste revocări cui «va fi de trebuinţă»; Declară prin aceasta că revoacă pur şi simplu procura dată în precedent de Consiliul de Administraţie al Companiei, în şedinţa de la 21 Aprilie 1885, D-lul Alexandre Louis losepb Tassain, fost Director al Companiei. Felix Ferdinand II. Bouron. wnm&mmtmim wa&ssum , WATSONT & YOIIELL , fMAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE] BUCUBESCI. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) ' ,'5 ; -7 v; Cea mai bana calitate ejntsieniă «le DE UZINA DE G-AZ vi se furuisează la domicilia, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea garantată sar LEI 4 5 Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală safl personal casei A. O-OLiDŞTZim 9, 8 truda Decebal, 9. Bucureşti, Telefon No. 00. Tot acolo so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărlmni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl ou gros şi en dttail de la Bucureşti, Constanta si Hrau. tl-ce staţiune a căilor ferate. REPRESENTANŢI GENERALI Al FABRICE! MARSHALL SONS & Co„ GAINSBOROUGH LOCO MOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite, j TREERATOARELE unice care treeră cel mai mult şi scoate cel! maî curat. BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea maij mare scoţînd boabele curat. STABILE pentru puterile cele mai mari, cu sau fără condensa-1 ţiune, orizontale sau verticale. CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu unu sad două tuburi de foc j CAZANE tubulare cu stabilă suprapusă. ' CAZANE tubulare cu stabilă dedesupt. [ MAŞINI de macadamisat (presat) şosele. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cataloage ilutslrate gratis şi franco. Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingâtoarO de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate. Sticla. — 1/2 sticla. Agenţia de comisionari de stradă şi de vînzătorî de ziare Strada Car aglie ffrghe vid No. 5 .... , . , . Agenţia de Comisionari de stradă uni- arţa dentistieă la expozi ° . ‘ , tio din iînw/l na -w bai Dentistul M. BACHER Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru me- formaţi cu şepci roşii, după o funcţiona' re de mal multe luni, putini meni de încredere şi cu garanţii de sol ia din Bruxelles, yon eîte. Succesor dentistului M l Bordeaux şi Roseathal, Bu- Constantin Simionescu IJECTION BROU IHal mult