SERIA n.—ANUL HI, No. 579. Ediţiaa treia MARŢI, 18 FEBRUARIE, 1897 NUMĂRUL^IO BANI AROXAJIEXTELE încep Ia 1 şi 15 ale fie-cărel luni şi se plâtes* tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un au in ţara 30 lei; in streinatate 50 lei Şase luni ... 15 > > > 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ num Arul io ban! ASUITCIOBILE In Bucureşti şi judeţe se nrimesc numaida Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AauncinrI la pag. IV.0.30 b. linia » » » III .... . 2.— lei » » > » II.......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rindul Un număr vechiu 30 bani INMORIHINTAREA PRINŢULUI DIHITRIE CHIM GLASUL TAREI > Liberalilor nu le place sa audă vorbindu-se de rezultatul alegerilor parţiale; lucru foarte firesc, pentru ca ţara le-a dat In aceste alegeri un vot de blam pe care nu-1 pot şterge voturile de încredere ce-şl daQ singuri, de sila bucuros, în Parlament. Tot aşa de firesc e însă ca noi sa căutăm a pune în desăvîrşita lumină acest rezultat, foarte însemnat atît prin condiţiunile în cari s’aQ fâcut alegerile, cît şi prin înţelesul Iul. De la venirea partidului liberal la cîrma afacerilor, în Octombrie 1895, abia în Ianuarie 1897 s’a prezintat întăia ocaziune de a constata oficial cum judecă ţara guver-nămîntul acestui partid, căruia de bine de rău îl acordase unanimităţi parlamentare, adică nelimitată putere. O întîmplare favorabilă a făcut ca colegiile vacante să nu fie într’o singura parte a ţârei, ci împrăştiate cam peste tot cuprinsul el, şi să nu fie compuse dintr’un singur strat social, ci din toate. Am avut alegeri la Botoşani şi la Galaţi, la Iaşi şi la Brăila, la Focşani şi la Caracal şi la Vaslui; am avut alegeri de colegiile I şi II de Senat, de colegiile I şi II de Cameră ; am avut alegeri de colegii mari şi de colegii foarte restrînse. Intr’un cuvint, aQ fost condiţiile cele mal prielnice pentru ca încercarea să fie liolărî-toare. Care a fost rezultatul acestei încercări? Cum s’a rostit ţara asupra guvernămîntulul liberal ? Iată în două vorbe rezultatul a-legerilor parţiale : pretutindeni partidul liberal a suferit pierderi, pretutindeni partidul conservator a cîştigat. Nici un singur colegiu nu face escepţiune; nicâirl partidul liberal nu s’a putut menţine la nivelul din 1895, necum să fi mal cîştigat ceva. Pretutindeni a pierdut acest partid pe une locuri chiar pînă la sute de voturi. Ca să învederăm acest fapt atît de semnificativ, vom pune aci faţă în faţă rezultatele obţinute de candidaţii liberali şi conservatori, la alegerile din Noembrie 1895 şi la cele din Ianuarie 1897, în colegiile în cari s’a făcut acum încercarea. Rezultatul comparaţiunil e izbitor de clar : SENAT Col. I Iaşi 1895 Noembrie 1897 Ianuarie (L.) Gen. Racoviţă.,.187 (C). L. Catargiu...l70 (C.) D. Rosetti... 107 Cîşligul Conservatorilor...63 voturi ’) Col. I Botoşani (L.J I. V. Arapu.102 (L.) Ilie Ciolacu...86 (C.) Calargifi...46 (C.) G. Panu. . . 67 Pierderea liberalilor. . . . 16 voturi Ciştigul conservatorilor. . . 21 » Diferenţa intre conservatori şi liberali........................56 » Diferenţa intre 1897. ... 19 » Col. I Putna (L.) N. Săveanu...l44 (L.) I. F. Robescu...lll (C.) N. Voiuov. . .66 (C.) N. Voinov ... .79 Pierderea liberalilor. ... 33 voturi Ciştigul conservatorilor. . . 13 » Diferenţa în 1895.............. 78 » Diferenţa în 1897.............. 32 » Col. I Vaslui (L.) Neron Lupaşcu .46 (C.) Carp.......39 (C.) P. Carp.....29 (L.) G. Zadie. . . .24 Pierderea liberalilor. ... 22 voturi Ciştigul conservatorilor. . . 10 » Diferenţa în 1895, în favoarea liberalilor . . 17 Diferenţa în 1897, in favoarea conservatorilor 15 La Iaşi candidatul liberal s’a retras înainte de alegere de aceea nu avem mijlocul să ştim cît atl pierdut. Dacă ar fi rămas candidatul, rezultatul ar fi fost dezastruos pentru liberali. Col. II Brăila (L.) V. P. Sassu . . 220 (L.) G. Eremia . . 145 (C) Cost. Fotin... 44 (C.) C. Dissescu. . 131 Pierderea liberalilor . . 75 voturi Ciştigul conservatorilor 87 » Diferenţă in 1895 ... 176 » » * » 1897 ... 14 » In alegerile parţiale de Senat, liberalii aQ pierdut după numai patru-spre-zece luni de guvernă mînt, 146 voturi. Conservatorii aQ cîştigat în acest timp 194 voturi. CAMERA Colegiul I Botoşani 1895 Noembrie 1897 Ianuarie. (L.) G. Urzică... 167 (L.) T. Buzdugan. . 137 (C.) Carp...... 56 (C.) Carp.........82 Pierderea liberalilor . . 30 voturi Ciştigul conservatorilor 26 » Diferenţa în 1895 ... 111 » > * » 1897 ... .55 » Col. I Putna (L.) Gr. Bălănescu . 303 (L.) V. Missir. . . . 210 (C.J Dr. I. Macridescu 87 (C.) dr. I.Macridescu 131 Pierderea liberalilor . . 93 voturi Ciştigul conservatorilor 44 » Diferenţa în 1895 . . . 216 » Diferenţa in 1897 ... 79') » Col. I Romanaţi (L.) T. Ban cu. . . 220 (C.) Take Ionescu. . 162 (C.) D. Ceziauu . 130 (L.) X. R. Lăcusteanu 139 Pierderea liberalilor . . 81 voturi Ciştigul conservatorilor. 59 » Diferenţa In 1895 în favoarea liberalilor .... 117 » Diferenţa în 1897, în favoarea conservatorilor 23 » Col. II Covurluî Primul scrutin (L.) Daniil Zorilă . . . 669 (C.J N. Filipescu 409 (C) D. C. Butculescu 172 (L.) Sechiari . 291 Pierderea liberalilor . . 378 voturi Ciştigul conservatorilor. 237 » Diferenţa în 1895, în favoa- » rea liberalilor. ..... 497 » Diferinţa în 1897, în favoarea conservatorilor. . . 118 — Al doilea scrutin — (L) Daniil Zorilă . . . 609 (L) Sechiari . . 537 (C) D. C. Butculescu . 172 (C) Filipescu. . 452 Pierderea liberalilor. . . . 132 voturi Ciştigul conservatorilor . . 280 » Diferenţa în 1895 .... 497 » Diferenţa în 1897 .... 85 » In alegerile parţiale de Cameră, faţa cu 1895 liberalii aQ pierdut deci 836 de voturi, iar conservatorii aQ cîştigat 409 voturi. Peste tot, în colegiile vacante de Cameră şi Senat, partidul liberal a pierdut 482 voturi, pe cînd partidul conservator a cîştigat 603 voturi. Regularitatea cu care s’a produs acest fenomen—regresul liberalilor şi progresul conservatorilor — în punctele cele mal depărtate ale ţârei şi în colegiile cele mal deosebite (de la I-iul de Senat pînă la al douilea de Cameră) arată lămurit că ţara osîndeşte guvernămîntul partidului liberal. Dacă din rezultatele obţinute vom mal scădea influenţa guvernamentală—care pe une locuri a ajuns Ia ingerinţl revoltătoare—şi partea de înrîurire a Băncii Naţionale şi a Creditelor funciare, atunci vom ajunge la concluziunea că ţara nu mai vrea guvernămîntul liberal. Căci fără presiunea guvernamentală şi fără puterea institutelor de credit de cari dispune partidul liberal, el ar fi suferit o groaznică înfrîngere. Ori cum, glasul ţării a răsunat clar şi puternic în alegerile parţiale; regimul liberal a fost osîndit In unanimitate după abia şal-spre-zece luni de existenţa; tot în acest scurt timp, partidul conservator a cîştigat hotarît favoarea opiniunil publice. 1) In realitate, pierderea liberalilor a fost aci mult mal mare. In adevăr, pe Ungă d. Macridescu, a mal candidat şi d. G. Constantinescu, conservator, care a obţinut 50 voturi. In totai partidul conservator a Întrunit la această alegere 181 voturi, faţă cu cele 210 obţinute de parUduI liberai. Diferenţa ar fi deci numai de 29 voturi, faţă cu 216 în 1895. PREŞEDINŢIA SENATULUI 3 i ___ Pacea compromisă . — înlăturarea «l-ini P. (>ră-Sturdza şl Mitropolitul Primat. Pacea compromisă De cîte-va sile nu te puteai întilni cu un colectivist fără să-ţi siună : — Ei, să ştii că ne împăcăm ! Şi, într'adevăr, toată ItAnea vorbea numai de pacea dintre sturâzişti şi aurelia-nişti şi de campania de răsturnare cu care ameninţau fleviştii. O tristă întîmplare, însă, a stricat toate socotelile şi a compromis o întreagă situaţie ticluită cu chiu cu vai: Rămăşiţele pămînteştl ale Principelui Dim. Ghica nu sunt încă ' conduse la ultimul locaş şi deja colectiviştii se frămîntă asupra locurilor vacante pe cari le lasă defunctul: se ceartă asupra prezidenţiei Senatului, asupra postului de prim-efor al Spitalelor Civile, asupra preşedinţiei Daciei Romtniel şi asupra preşedinţiei Creditului Rural. Patimele celor două nuanţe colectiviste se vor deslănţui, însă, asupra preşidenţiei Senatului. înlăturarea il-Iuî P. Grădiştea»» Pe vremea cînd se zvonea că prinţul Dim. Ghica va demisiona din preşedinţia Senatului, guvernul punea înainte eventuala candidatură a d-lui P. Grădişteanu, şi poate că această candidatură ar fi izbutit atunci. Azi, însă, situaţia este cu desăvîrşire schimbată, căci în contra candidaturii d-lui P. Grădişteanu s’ar opune aceea a d-lui Dim. Sturdza, care cu drept cuvînt ţine să-şi răzbune în contra guvernului sub o formă mai blajină. Şi ori-cît de mult ar dori guvernul să reducă cercul de activitate al d-lui Sturdza la Academie, totuşi nu îndrăzneşte să-i (.pună candidatura d-lui P. Grădişteanu, căci ea ar indispune şi pe aceia, cari deşi mulţumiţi cu actuala formaţiune, totuşi ar dori o împăcare cu sturdziştii, Şi aceştia sunt destul de numeroşi. Pe de altă parte, guvernul şi în special d. P. S. Aurelian este prea mult angajat faţă de d. P. Grădişteanu, care tot-d’a-una Va ajutat cu multă căldură. Deci, ce rămîne de făcut P Soluţia s’a găsit imediat. înlăturarea candidaturii d-lui P. Grădişteanu de la preşedinţia Senatului, dîndu-i-se o com-pensaţiune prin alegerea sa ca preşedinte al consiliului de administraţie la Dacia Romtnia. Intre d. I)im. Sturdza şi Mitropolitul Primat Ar rămîne, deci, singurul candidat la preşidenţie d. Dim. Sturdza. Aici e, însă, nodul. Suntem pozitiv informaţi că, pînă în acest moment, guvernul nu admite candidatura d-lui Dim. Sturdza, căci nu vrea să-i deschidă portiţa spre a ajunge la putere. D. Aurelian cu amicii săi, mai bine zis cu inspiratorii, crede că d. Sturdza n’ar fi mai puţin primejdios la preşiden-ţia Senatului ca la putere. Guvernului nu-i vine, însă, la socoteală să-l combată pe faţă şi crede că cel mai bun lucru este ca, în aparenţă, să se de-sintereseze de alegere, dar pe sub mină să susţină candidatura I. P. S. Sale Mitropolitului Primat Iosif Gheorghian. De cît, Mitropolitul Primat refuză a-ceastă demnitate. D. Aurelian crede, deci, că alegerea trebue să se facă prin surprindere şi imediat după alegere să in-tervie guvernul pe lîngă I. P. S. Sa ca să nu facă bocluc. Aceasta este situaţia în acest moment. In ce priveşte situaţia generală a guvernului şi a partidului, dăm la informaţii mai multe amănunte interesante şi absolut controlate. CONSULATUL DIN BITOLIA Daca, In urma celor petrecute în chestia Rominilor din Transilvania, s’ar mal găsi naivi cari să stea la îndoială asupra sentimentelor naţionale ale colectiviştilor, dovada supremă pe care a dat-o d. Sturdza In afacerea consulatului romîu de la Bitolia ar Împrăştia desăvîrşit şi această îndoială. Vă aduceţi aminte de protestările furioase ale fostului preşedinte de eonsiljfi şi notiţele fulgerătoare ale Voinţei Naţionale de cite ori li se imputa, în Parlament saii în presă, că atl desfiinţat consulatul din Bito-lia şi că atl stins, ast-fel, ultima rază care mal Încălzea inima obidită a Rominilor părăsiţi în peninsula balcanică. D. Sturdza declara că avem consul, iar gazeta autorizată a partidului minţea că s’a schimbat numai localul—consulatul romlu, zicea Voinţa Naţională, s’a mutat numai diutr’o casă Intr’alta. El bine, minţea şi d. Stuidza şi a sa Voinţă Naţională. De anul trecut, de cînd s’a rechemat consulul nostru, Romtnia n’a mat fost reprezentată la Bitolia. Evenimentele grave care se desfăşură cu ameţitoare iuţeală în Orient nu sunt cunoscute, în amănunt, de către guvernul nostru de cit din gazetele interesate şj depeşile '‘''iwwwidaeofomaiiici ro cum Ie cunosc şi oameinican desbat, Ia Colaro, despre trebile Europei 1 Nici consul nici consulat la Bitolia n’am avut—căci Apostol Mărgărit n’a voit să avem. Abia alaltă-ert s’a numit d. Pădeanu în această funcţiune—atunci cînd preşedintele consiliului de miniştri a răspuns, pe ton victorios, d-lul Ionel Grădişteanu, care ’l interpelase asupra acestei cestiunt: — Azi avem consul la Bitolia. Azi, avem, într’adevăr, dar pînă azi ? Şi, un amănunt caracteristic : d. Sturdza este furios In contra d lut Aurelian pentru că a numit, în fine, consul la Bitolia ! Nici fiii adoptivi al Romlniel n’afl inima mal uscată de cit fostul nostru ministru preşedinte. V. LASCAR MINCIUNA BAF ADMINISTRA|TA-MAGISTRATTRA Acum cît-va timp, un sub-prefect din Co-vurlul e denunţat că ar fi săvîrşit diferite operaţii colectiviste. Hotărît cum e, d. ministru de interne V. Lascar expediază numai de cît la faţa locului pe un inspector administrativ. Inspectorul constată că în adevăr subprefectul se trecuse cu de-deocliiul şi face raport concliizînd la destituirea vinovatului. I)ar sub-prefectul prins cu oca mică făcuse multe servicii d-lui Sechiaris cu prilejul alegorii de deputat, iu cît acesta a fost nevoit să-i sară în ajutor. D. V. L.-Minciună n’a stat la gînduri, a înlăturat raportul inspectorului şi a lăsat pe sub-prefect să-şî continue operaţiunile. Şi ast-fel, încetul cu încetul, dar sistematic, administraţiunen se transformă în-tr’a doua magistratură. TRIBUNA POLITICA O notă caracteristică pentru nesimţirea colectivistă. Un membru al partidului comite vre-o mişelie, vre un act ruşinos in dauna cui-va. Dacă vătămatul e un adversar politic saă un om indiferent, atunci nimeni nu se sinchiseşte. Dacă s’o Intîmpla insă ca vătămatul să fie şi el colectivist, atunci să te ţii. Se Începe o zarvă mal răii ca la şatră ; murdăriile zboară de la unii la alţii ; de multe ori intervin scuipături, palme şi pumni. Ce e mal frumos, e că după ce s’au făcut albie de nu ştiă ce, colectiviştii se împacă şi se pupă şi se miră că lumea se minunează de dinşil. Fie zise astea fără nici o aluzie la aventura sub-marină a ministrului Stoi-cescu. OMUl-SLOABjt De o viaţă de om se căsneşte Voinţa Naţională să treacă în rindul gazetelor care se respectă şi articol iscălit n’avusese încă—de cât la «Inserţii şi Reclame», rubrică pentru care, după o expresiune consacrată, «redacţia nu’şî ia răspunderea». Şi acum, la vreme de bătrâneţe, când a ertat-o... mitropolitul, ţop cu N. P. Iano-vici la coada primului-Bucureştl. Par’că suntem pe vremea fondatorelul— nu alt cevaşilea! Lucrul, însă, trebue să aibă tîlc. Anonimul care a iscălit articolul de a-laltă-erî al Voinţei Naţionale a mal eşit o-dată la suprafaţă, cu scrisorile Iul Sără-ţeanu. Atunci, colectivitatea, împinsă de Mărgăritescu, pornise o campanie ' infamă care s’a sfîşit când ’şî-a dat sfârşitul guvernul d-lui Sturdza. Campania, însă, a dat naştere unul proces. Voinţa Naţională, osândită să plătească gloabă pentru calomnie, a dat, cum ştie toată lumea, capul lui N. P. Ianovicl. Azi, colectivitatea, pălmuită de generalul Berendeiu în chestiunea puştei Mannlicher, e osîndită iar să dea gloabă—şi iar ese la maidan anonimul N. P. Ianovicl. Aşa că, dacă n’ar şti publicul cum că N. P. Ianovicl este Zaharia, ’şl ar închipui, după întrebuinţarea ce face Voinţa Naţională dintr’îusul, că acest redactor e an fel de monedă cu care organul colectivi-tăţei rescuinpără prostiile pe care le scrie. Şi în cazul acesta, opinia publică ar avea cuvînt să fie mirată de scandaloasa disproporţie dintre vina şi pedeapsa gazetei. Ori cum, auzisem până acum de omul-şarpe, de omul-torpilă, de omul-Stoicescu, chiar, dar de omul-gloabă mărturisesc că n’auzisem—de şi tramwaiul trece pe dinaintea casei mele. Ywanu. TRIBUNA LITERARA INTROD UCEREA LEGII BEREN-GER IN ROMÂNIA In ultimii ani s’a vorbit mult Ia noi de legea Berenger, câţi-va senatori aii luat chiar iniţiativa să o introducă în legislaţiunea noastră. înainte de a ne pronunţa în privinţa acestei legi, trebue să arătăm pe scurt principalele sale dispoziţiuni. Legea Bdrenger a fost promulgată în 14 (26) Martie 1893 sub titul «Loi sur l’attenuation et l’aggravation despeines». Dispoziţiunea sa de căpetenie este că dacă o persoană e condamnată la Închisoare corecţională saă la amendă şi n’a mai fost condamnată pentru crimă s’aft delict de drept comun, judecătorii aii facultatea să decidă motivat că pedeapsa va fi suspendată pe 5 ani de la data hotărîrel. Dacă în acest interval de 5 ani condamnatul nu va suferi o nouă condamnaţiune pentru o crimă saă un delict mai grav, întîia osîndă este socotită ca fără fiinţă; iar în cas contrariu se execută şi prima pedeapsă şi cea de a doua. Afară de această importantă dispozi-ţiune, în materie de delict nu există de cât recidiva specială, adică reiteraţiune. Nu există recidivă de la furt la bătae sau Invers, ci numai de la furt la furt, nu de Ja bătae la bătae. In schimb ca agravaţiune legea Berenger dispune că o persoană e socotită ca recidivistă chiar cînd prima infracţiune a fost pedepsită numai cu cîte-va zile de închisoare ; ea nu mai cere o primă condamnare de un an (ca în Cod pen. fr.) saă de şease luni. (Cod pen. rom.) Această disposiţiune se justifică prin faptul că înainte de legea Berenger 80 la sulă dintre delicuenţi scăpaă de agravarea recidivei fiind condamnaţi la pedepse mal mici de un an. Care este valoarea legii Berenger, cel puţin a principalei sale disposiţiuni? Părerea noastră este că legea în sine nu e rea, şi că ea va avea de resultat să micşoreze întru clt-va recidiva, a-ceastă plagă a societăţii europene. In adevăr, se poate ca o persoană să facă o greşală de care să-I pară foarte răă, şi totuşi aruncată în închisoare şi pusă în contact cu făcătorii de rele, e multă probabilitate că se va influenţa şi asemăna lor. Penitenciarele aşa cum sunt organizate pretutindenea şi mal cu seamă la noi, sunt mal mult şcoala crimei de cît tocul de ispăşire şi de pocăinţă : cine intră în ele greşit şi plin de căinţă ese adesea ori stricat şi cu spirit de răsbunare. Acest lucru voeşte să-l evite legea Berenger, şi foarte bine face; căci din două lucruri unul: satl delieuentul nu va mal comite infracţiuni, şi în acest cas e inutil să pedepsim, de oare-cepedeapsa se dă non quia peccavit sed ut ne pec-cetur, saă va comite o nouă infracţiune şi atunci va fi pedepsit o dată pentru amîndouă infracţiunile. Interesînd pe delicuent să nu mai comită infracţiunea cel puţin în termen de 5 ani, se va împuţina întru cît-va flagelul recidivei. Ce e drept însă că această lege In-curajazâ comiterea primei infracţiuni, şi de aceea poate că ar fi fost mal prudent ca noi Romînil să aşteptăm ca statistica penală franceză să ne arate resultatele acestei experienţe în Franţa. Mergem însă mal departe şi admitem a-priori că legea B6renger este o lege înţeleaptă şi că va da bune roade în Franţa ; în acest cas trebue să o adoptăm şi noi în Romînia ? Ne pronunţăm fără nicl-o îndoială că nu ; şi că ar fi o adevărată nenorocire dacă Parlamentul nu ar respinge această reformă ca nepotrivită ţării noastre. Intrăm în veacul al XX-lea şi tot nn scăpăm de mania de a traduce legi străine care nu se potrivesc ţării noastre. In adevăr, legea Berenger poate să dea bune roade în Franţa, unde există casiere judiciare bine ţinute aşa in cit se poate şti cu înlesnire dacă un individ a mai fost vre-odată condamnat. Dar la noi, unde niminea nu poate şti cu siguranţă antecedentele condamnaţilor, nu riscă oare judecătorul să suspende esecutarea condamnării unul delicuent de profesiune, care are prevederea de a-’şl schimba necontenit numele şi domiciliul după fie-care condamnaţiune ? Dar mal este ceva. La Francezi poate legiuitorul să facă experienţe, fiind-că există un corectiv în magistratură, care îşi înţelege rolul său social alt-fel de cît magistraţii noştri. In Franţa juraţii achită 20 °/o, tribunalele corecţionale 6 °/o, iar judecăto. EPOCA ril de pace 3,5 °/0, prin urmare in medio sunt 10 achitări la sută (nu 29 cum spune d. Ursian-Valerian in Senat, luîn-du-se după d. Perieţeanu-Buză), pe cînd la noi achitările se urcă la cifra enormă de 50 °/o! Cu alte cuvinte delicuenţil vor avea in Romînia după introducerea legii B6-renger: peste 50 °/0 şanse de nedesco-perire, 50 °/o şanse de achitare din cel descoperiţi, şi in fine 50 °/o din cel condamnaţi vor scăpa de pedeapsă prin aplicarea legii Berenger, dacă vor avea prevedere să nu comită infracţiunile în acelaşi judeţ, saO să-şi ascundă bine antecedentele lor Judiciare. Cu alte cuvinte din 100 de delicuenţl abia 12 vor suferi pedeapsa meritată! Introduceţi dar legea Berenger, domnilor deputaţi şi senatori, in loc de a înfiinţa casierele judiciare, şi vă rog ca în urmă să bine-voiţl să mergeţi pe Ia biuroul statistic, ca să luaţi informaţiunl despre mersul criminalităţii în Rominia! Vi se pare, pe semne, că criminalitatea nu progresează îndestul în ţara noastră şi voiţi să o mal încurajaţi şi cu legi de suspendarea pedepselor, bune, poate, în alte ţări, nefaste însă de sigur pentru ţara noastră? Fie ! să ştiţi însă că vă asumaţi o mare răspundere. Noi, cel cari susţinem asprimea pedepselor, nu lovim de cît in elementele anti-sociale, care dacă vor sta mal mult în închisoare aceasta poate fi atît în interesul lor cît şi al societăţel, pe cînd graţie vouă răufăcătorii înmulţindu se şi rămînînd în sinul societăţii, averea, viaţa, onoarea cetăţeanului şi a familiei sale sunt expuse in orl-ce moment, căci nimeni nu ştie dacă nu el va fi victima. Un singur om onest dacă va fi apărat graţie severităţii pedepselor de mina asasinului saO a tilharulul, şi încă par-tisanil asprimel pedepselor vor bine-me-rita de la societate, chiar daca 10 asasini ar fi fost pedepsiţi mal aspru de cît trebuia. Ce curioasă e nesocotinţa noastră in materie de legiferare! Abia sunt cite-va zile de cînd Senatul a respins modificarea art. 360 Proc. penala, şi acum după această mult înţeleaptă măsură, suntem în risc să ne doteze cu legea Berenger! Ceea ce mă întristează mal mult este că de astădată colegul nostru d. Ursian Valerian, care a contribuit atît de mult la respingerea modificării art. 360, de astă-dală departe de a da un ajutor i-deilor noul penale, figurează printre subscriitoril proectulul de lege al suspendării pedepselor. După ce in Ianuarie, dînsul a arătat pericolul de a traduce legi fără a ţine seamă de trebuinţele şi condiţiunile ţărel, în Februarie, probabil pentru ca să împace strigătele pretinselor democraţi, însă realilor ignoranţi, d. Ursian Valerian va contribui ca parlamentul să reintre în curentul de protecţiunea răufăcătorilor în care merge de aproape o jumătate de secol. Să sperăm însă că, fie in Cameră, fie în Senat, se vor găsi persoane cari să combată această lege periculoasă, şi să sperăm chiar, că însuşi d. Ursian Valerian va pune interesul ţării mal pre sus de amorul propriă şi nu va persevera pe o cale greşită. Să-şi menţină rolul de positivist în care a avut un deplin succes în Senat în 21 Ianuarie trecut, şl să lase pe d. P. Grădişteanu în rolul de apărător al vechilor teorii penale, în care trebue să mărturisim că, cu tot frumosul săă talent, nu-I invidiem succesele... presupunînd că de astă dată va fi mal fericit la Senat. I. Tauovlceauu. informaţi! Amănunte asupra situaţiei împăcarea dintre sturdzişti şi aure-lianişti s’a zădărnicit alaltă-ieri din noii din cauza pretenţiunilor d-lor Fe-rtkide şi Al. Djuvara de a intra în minister cu ori-ee preţ încă înainte de închiderea sesiuncî extraordinare a Corpurilor Legiuitoare. In urma acestei rupturi, d. Fleva a renunţat, deocamdată, — după insistenţele d-lor Aurelian, Lascar şi Costinescu, de a deschide campania de răsturnare. De alt-fel, se spune chiar că d. Lascar ar fi oferit d-lui N. Fleva postul de e-for al Spitalelor Civile, drept garanţie că pretenţiunile sturdziştilor nu vor fi niri-odată realizate. * . * * Svonurile despre o remaniare ministerială sunt neîntemeiate, cu toate că ele sunt puse in circulaţie de d-nul Al. Djuvara. *** Sturdziştii sunt foarte îngrijatl de atitudinea d-lui Oogu Cantacuzino, care deşi ţine să'şl manifeste devotamentul său pentru d. Dim. Sturdza, totuşi începe să şovăiască în dragostea sa din cauza stăruinţelor d-lui Barbu Dela-vranceo care îl împinge mereu la o ruptură cu d. Dim. Sturdza. Şi d. Delavrancea a obţinut deja atît, că azi d. Gogu Cantacuzino ar vrea să fie bine şi cu d. Sturdza şi cu d-nil Aurelian, Lascar şi Costinescu. Sturdziştii se tem ca nu cumva d. Cantacuzino să mai facă un pas spre d. Aurelian, pas care ar însemna distrugerea lor. Se atribue d-lui F. Lascar următoarea socoteală a deputaţilor pur sturdzişti : D-nil Ferechide, Stolojan, Nacu, Pal-ladi, Ionel Brătianu. Epurescu, Fili-pescu-Drăgăşani, Iliescu-Slatina, C. Gir-leşteanu, Dincă Schileru, Al. Djuvara, I. Malla, Ghimpa, Radu Stanian, I Bianu, Codaş, Iunius Lecca şi Schina. In total deci 18, dintre cari, însă, d-nii Schileru, Iliescu, Gtrleşteanu şi Codaş se ţin mai mult de tulpana d-lui Gogu Cantacuzino. * • * In vederea unei apropieri a d-lui Gogu Cantacuzino spre aurelianişti, a-ceştia din urmă au renunţat deocamdată la ideea de a înfiinţu o gazetă. D. Dim. Sturdza a rugat telegrafic pe d. general Budişteanu, care se află la Canties, să se întoarcă imediat în ţară spre a răspunde d-lui general Berenddu în cestiunea puştei Man-nlicher. Guvernul unguresc a dat în judecată pe d-nil G. Bontaş, G. Tomuţă, S. Pascu, Iosif Ţigu, D. NedelcovicI şi Ion Cinei, pentru motivul că cu prilejul unul concert romînesc dat la Deva, în Transilvania, aQ cîntat «Doina lui Lucaciă.» El vor fi judecaţi în ziua de 24 Februarie de către tribunalul din Deva. Ştirea despre proclamarea independenţei şi a regatului de către Bulgaria, ştire dată de eri de un confrate, nu se adevereşte. Atât în cercurile noastre oficiale, cât şi la legaţiunea bulgară din Capitală, nu se ştie nimic în această privinţă. Pe de altă parte, nici telegramele «Agenţiei Române», sosite astă-zt, nu confirmă faptul. Aflăm cu plăcere că d-na general Poe-naru, care se afla. greii bolnavă, merge din ce în ce mal bine. Eri M. S. Regina s’a dus să vadă pe d-na general Poe-naru şi a avut plăcerea să o găsească pe cale de însănătoşire. Savantul profesor italian Angelo de Gubernatis, care în acest moment se află la Belgrad, va sosi, pe la finele săptămînel, în Capitală spre a studia de aproape cestiunea naţională. D. Gubernatis, membru de onoare al Ligel Culturale, e un mare apărător al cauzei Romînilor subjugaţi. Aflăm cu părere de răii încetarea din viaţă a lui Ioan Docan din DorohoiO, fost ministru şi deputat, in mal multe rîndurl. Ioan Docan, mare proprietar în judeţul Dorohoiă, era unul dintre fruntaşii Moldovei de sus. Arestarea d-lul T. Burada Ziarul polon Galycyany, ce apare în Lemberg, scrie următoarele despre a-restarea d-lul Teodor Burada, cunoscutul etnograf din Iaşi, într’un orăşel din Galiţia: Archeologul şi etnograful Teodor Burada citind Intr’o scriere a învăţatului polon A. PetruşevicI, că In satul Lubicia, în apropriere de Rawa-Rusca, se găsea odinioară o colonie romlnească şi intereslndu-se despre aceasta, a vroit să cerceteze de urmele acestei colonii. Sosit în luna Noembre, 1896, în Lemberg, d. Burada a luat cu dînsul pe psaltul bi-sericeî ortodoxe din oraşul nostru, in calitate de tălmaeifi, şi a plecat cu el în Rawa-Rusca. Deja în Lemberg poliţia îl privighea. In orăşelul Jolwiev, d. Burada era urmărit de un agent, căruia i se părea suspect că un strein examinează monăstirile de acolo. In Rawa-Rusca, etnogratul romîn a fost arestat şi închis in temniţă. Telegrafiiindu-se din această localitate autorităţilor poliţieneşti din Lemberg, acestea afl căutat să ia informaţiunl de la preotul O. VorobchevicI, pe cunoştinţa căruia se rezemaţi deposiţiunile d-lul Burada. Numai după 24 de ore, învăţătorul romîn a fost pus în libertate. Ziarul Galycyany, fâcind această expunere, o însoţeşte cu protestările sale contra ilegalei arestări a căreia victimă a fost d. Theodor Burada. Inmormtntarea prinţului €)hica Iată programul întocmit pentru îmormîn-tarea fostului preşedinte al Senatului, prinţul D. Ghica : In ziua de Luni, 17 Februarie 1897, la orele 2 p. m., un servicifl funebru se va oficia la casa defunctului, de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler. A. S. R Principele Romîniel, Înconjurat de Casa militară Regală, va veni la 2 ore spre a asista la ceremonia religioasă. Vor fi prezenţi: miniştrii, biurourile Corpurilor legiuitoaue, împreună cu membrii Senatului şi al Camerei, înaltele curţi de ca-aţie şi compturl, curţile şi tribunalele, primarul capitalei, reprezentanţii diferitelor societăţi a cărora preşedinte era defunctul. Dupe terminarea serviciului religios urmează cuvîntările d-lor: vice preşedinte al Senatului, preşedinte al Aduuărel deputaţilor, preşedinte al consiliului de miniştri, a d-lul Dimitrie A. Sturdza şi a d-lul G. Gr. Cantacuzino. Cortegiul va porni de la casa defunctului, şoseaua Chiselei-, spre cimitirul Şerban-Vodă, în ordinea următoare: Un escadron de jandarmi călări. înaltul cler. Corul mitropolitan. Musica militară. Decoraţiile, pe perne, purtate fie-care de cîte un maior, asistat de doul căpitani cu săbiile scoase. Carele cu coroane. Carul funebru. Cordoanele se vor ţine de către: a) Doul vice-preşediuţl al Senatului; b) Preşedintele Adunărel deputaţilor ; c) Preşedintele consiliului de miniştri ; d) Eforii spitalelor civile. e) Primul preşedinte al Înaltei curţi de casaţie; f) Preşedintele înaltei curţi de compturl. Familia. D-nil miniştri. Biurourile Corpurilor legiuitoare, împieună cu d-nil senatori şi deputaţi. Casa civilă şi militară a M. S. Regelui. Autorităţile judecătoreşti şi administrative. Oficierii superiori din garnisonă. Invitaţii. A doua musică militară. Trăsurile familiei. Trăsura regală. O brigadă, coprinzînd cîte trele armele, sub comanda d-lul general Vasiliu-Năsturel. Coloana se va închide cu al douilea escadron de jandarmi călări. Cortegiul va urma Calea Victoriei, strada Carol, Calea Rahovel, strada 11 Iunie, şoseaua Filaret. Felinarele de la aceste strade vor fi a-prinse şi îmbrăcate în doliu, pe tot timpul trecerel cortegiului. La coborîrea corpului în groapă, o baterie de artilerie va trage trei salve. * * * M. Sa Regele, însoţit de adjutantul de servicifl la palat, în trăsură deschisă, a fost eri la locuinţa defunctului preşedinte al Senatului,pentru a prezenta familiei acestuia condoleanţele Sale. Coroana depusă pe catafalcul defunctului în numele M. Sale este dintre cele mal frumoase. De asemenea sunt remarcabile coroanele Senatului şi Camerei, acea a consiliului de miniştri, a creditului funciar, etc. Toate societăţile de bine-facere şi economice, al cărora preşedinte era prinţnl Ghica, afl depus coroane. Numeroase persoane de dinstincţie afl ţinut încă să manifeste respectul şi consideraţia lor pentru memoria ilustrului defunct, trimiţînd coroane. Numărul acestora pînă eri la 4 ore, trecea peste 100. Ele vor fi aşezate pe două dricuri cari vor urma imediat după carul funebru. * * * Pe lîngă cele 13 mari cordoane, prinţul Ghica poseda încă un număr însemnat de decoraţiunl. Foarte multe din ordinele streine existente în Europa străluceafl pe pieptul fostului preşedinte al Senatului, despre care se spune că era personagiul cel mal bogat în asemenea onoruri, din ţara romînească. * * * Atît Sîmbătă, cît şi eri Duminică, un mare număr de vizitatori s’afl înscris în registrul deschis la locuinţa defunctului, de pe şoseaua Chiselef. După M. Sa Regele care a prezentat cel întîifl condoleanţele Sale prin aghiotantul săfl, d. maior de marină Gratoschi, s’afl înscris miniştrii şi preşedintele Camerei, cum şi un mare număr de senatori şi deputaţi. * * * Corpul defunctului a fost aşezat la rez-de-chaussee, in sala de mîncare transformată în capelă ardentă. Sicriul este de metal, cu pereţii căptuşiţi în stejar. De jur împrejurul catafalcului sunt atîrnate coroanele. Un preot bătrln veghiază la capul bătrînulul principe. Arbuşti mari şi plante exotice sunt aşezate prin colţurile camerei, înecată în fumul de tămîie. Protestul bulgarilor diu Dobrogea Cu plăcere publicăm acest protest al bulgarilor stabiliţi in Dobrogea, adresat ziarului bulgăresc Mir din Sofia : Tulcea, 10 Februarie 1897 Cu neînchipuită surprindere am luat cunoştiinţă din ziarele Bucureştene de primul articol de Sîmbătă 1 (13) Februarie curent al ziarului Mir. Ca cetăţeni Romîni de origină bulgară şi băştinaşi Dobrogeni, nu putem pierde ocasiunea să vă asigurăm că sentimentul datoriei ne comandă să vă afirmăm categoric că ziarul Mir este compledamente mistificat, cînd aduce compatrioţilor noştri Romîni nişte incriminări, ce nu pot fi clasate de cît în domeniul fantasmagoriei. Nu numai că nici o singură şcoală şi nici o singură biserică bulgară nu s’a închis de către guvernul Romîn; dar încă autorităţile romîne stăruiesc a ne construi biserici şi a ne înfiinţa şcoli. Bisericile şi şcolile bulgăreşti din Tulcea şi din întreaga parte a Romîniel Trans-Dunărene, prin starea lor de propăşire şi mereu înfloritoare, pledează atît de eloquent în favoarea tratamentului frăţesc ce avem în patria Romînească. Pe de altă parte guvernul Romîn ne conferă funcţiuni publice, noi participăm la toate instituţiunile elective din Dobrogea şi noi împărtăşim în deplină egalitate cu connaţionalii noştri întreaga activitate publică. Aceasta fiind situaţiunea exactă a cetăţenilor Romîni de origină bulgară din Dobrogea, evident că este exclusă chiar posibilitatea unei persecuţiuni şi dar cu a-devărat suntem dureros impresionaţi cînd vedem inserate într’un ziar politic serios nişte încriminări ce absolut fac parte din domeniul basmelor. Ast-fel trebue să se ştie că la încorporarea Dobrogei, locuitorii bulgari ar fi putut după tratatul de la Berlin, să-şi a-leagă o altă protecţiune, dar ei au preferat a deveni cetăţeni Romîni, cetăţeni ai unui Stat de ordine şi de progres, în care toţi cetăţenii fără osebire de origină sunt perfect egali în drepturi şi datorii. Iacă puternicele motive pentru care vă dispensăm, domnule director, a evoca în favoarea noastră pe înaltul protector la care faceţi aluziune. Provedinţa şi eventualităţile ar putea reserva şi Statului Ro-min pe acelaşi înalt Protector; în special pentru noi însă, cetăţeni Romîni de origină bulgară din Dobrogea, vă declarăm categoric că nu putem înţelege intervenţiu-nea evocaţiunii de care nu simţim trebuinţă şi vă angajăm chiar să renunţaţi la asemenea idei pe deplin. Semnaţi: Dimitrie Hagi Petroff, mare proprietar şi preşedinte al consiliului judeţean ; Ştefan D. Theodorof, ajutor de primar al oraşului Tulcea ; Christea Djeambazof, mare proprietar ; Iancn Paciof, comersant, mare proprietar şi consilier comunal; A. Demirof, comersant şi consilier comunal; Sava Doncef, librar şi tipograf; Chiru G. Hitef, comersant şi consilier judeţean; D. Athanasoff, comersant şi mare proprietar; Tanasache Rad o vie!, comersant şi mare proprietar ; Hinein Mareof, co-mersagt şi mare proprietar ; Telemaque D. Theodorof, mare proprietar; Iordan Ecsarof, comersant, mare proprietar şi preşedinte al comitetului bulgar de instrucţiune publică din Tulcea. 0-, că Steamerul grec < Theseu», avînd pe bord trei deputaţi greci, a fost prins de un torpilor englez şi condus în baia Suda. liiiptă intre greci ţi turei Paris, 15 Februarie. O depeşă din Canea, adresată «Agenţiei Havas», anunţă că laVrissina, lîngă Re-timo, s’a dat o luptă sîngeroasă între insurgenţi şi mahoinetani. O campanie de nizami a parvenit să protegeze retragerea musulmanilor care a fost desastroasă. Sint mai mulţi răniţi. C’liieinarea rezervolor greee Atena, 15 Februarie. Turcia concentrînd forţele sale la graniţa grecească, guvernul grec va chiema în timpul serei sub arme, clasele rezerviştilor din 1891 şi 1892. Regele Gheorglie Londra, 15 Februarie. «Agenţia Reuter» anunţă că, după cererea însărcinatului de afaceri al Greciei, d. Metaxa, e rugată să desminţă ştirea primită de o casă grecească din Londra, care zice că regele Greciei ar fl manifestat intenţiunea de a consimţi la cererile puterilor. ECOtTRi *** Din Iaşi ni se anunţă că ieri a avut loc căsătoria civilă a d-lul dr. Paul Bote-zatu, un distins chirurg, cu d-ra Eliza Cerchez, fiica doamnei general Cerchez. *** Consiliul comunal al capitalei este convocat în şedinţă extraordinară pentru Marţi seara, ora 8. *** In bugetul pe anul viitor al ministerului de finanţe, numărul controlorilor fiscali este redus. Aşa, la casieria de Iaşi, din 5 clţl erafl piuă acum vor rămtne numai 4. După cît aflăm, acel care va fi sacrificat din actualii controlori va fi d. Pompilian. In acelaşi timp, controlorul Borş va fi mutat la Piatra, pentru a ’l face loc d-lul Lupu, controlor la Vaslui şi unul din protejaţii d-lul Mlrzescu. JBN^APITALĂ O bandă «le falşlilcatorî. — In urma unei denunţări primită la poliţia Capitalei, serviciul de siguranţă a făcut o descindere în str. Morfefl 24, unde a prins o întreagă bandă de falşificatorl de monede. Agenţii poliţiei afl găsit în acest loc aparatele trebuincioase pentru fabricarea monedelor, precum şi un însemnat număr de piese de 5 lei falşe, care, Insă, nu erafl pe deplin fabricate. Trei din falşificatorl, doul bărbaţi, I. Pârvu-lescu şi Tânase Dumitru, şi lemeea Mariţa Du-mitrescu, afl fost arestaţi şi conduşi la poliţie. Scandalul «lin Calea Victoriei.—încă de mult timp, din cauza unor cestiunl cu totul intime între căpitanii Vlădescu şi Popescu, o întîlnire pe teien a avut loc, înlîlnire de la care, după cum ni se spune, cel d’întîl s’a eschivat într’un chip cu totul neobicinuit pentru cel cari afl afaceri de asemenea natură. Acest procedefi a revoltat pe căpitanul Popescu, care a jurat că va căuta să se răzbune cu ori ce chip şi in ori şi ce fel. Din această cauză ofiţerul insultat ’şi-a dat chiar demisiunea din armată, pentru ca să poată avea mal liberă acţiunea sa de răzbunare. Căpitanul Popescu prevenise pe căpitanul Vlădescu că ori şi unde-i va întllni are să-l atace. Eri, pe la orel« 4 după amiazl, setosul de răzbunare întîlneşte pe rivalul săfl în calea Victoriei, Iu faţa pasagiulul Romîn, şi, cum îi vede, se repede asupra lui şi-I aplică mal multe lovituri de baston în cap. Căpitanul Vlădescu, care, de teama ameninţărilor lui Popescu, avea în tot d’auna un revolver asupra sa, scoate re-volerul pentru a trage în agresor, dar în acest timp, mulţimea care în acel moment era pe stradă, intervine şi-1 dezarmează. Loviturile primite do căpitanul Vlădescu, sunt foarte puternice. Toate sunt la cap şi’i-afl produs răni grave. Rănitul a fost transportat la Spitalul Colţea, unde ’i s’afl dat primele îngrijiri, iar agresorul a fost arestat şi condus la poliţie, unde parchetul, care a fost avizat, a început cercetările Moarte subită.—Sergentul de stradă postat In capătul calei Victoria, a găsit eri seară pe la orele 6, in pavilionul de sctndurl în care se oficiază serviciul divin la serbarea Bobotezil, pe un precupeţ, care lăsase coşurile pe trotuar şi voind să se culce în acel puvilion a murit pe Ioc. Cadavrul nenorocitului precupeţ, un anume Dumitru Vărzaru, a fost transportat la Morga oraşului, unde ’l se va face autopsia pentru a se constata cauzele morţel. DIN ŢARĂ Sinucidere — Din Ploeştl ni se comunica sinuciderea judecătorului de pace din acel oraş, Steriade. www.dacoromanica.ro EPOCA 8 O dragoste nenorocita a fost imobilul care a determinat pe tinarul magistrat sa ’şl curme firul zilelor sale. Steriade se bucura de simpatiile întregel societari ploeştene. In ultimul timp, ceruse să fie permutat din localitate. Neputtnd obţine permutarea, îşi dăduse demisia. Ministrul justiţiei a refuzat insa sa i-o primească, rugindu-1 să ramînă la postul sflti. Moartea şi-a provocat-o prin otrăvirea ca o soluţie concentrata de accid fenic. Tren tnttrziat.—Din cauza defcctuozitâţel maşinel trenului No. 301, intre gările Cluee-rească şi StilpenT, tren ce trebuia să ajungă la Cîmpu Lung la ora 9, pasagerii aă aşteptat in gară 3 ore pină cind trenul a sosit. Inundare.— In PăşeanI, din cauza zăpezii, ţoale stradele sunt inundate de apă. Autorităţile aQ luat măsuri grabnice spre a scăpa pe locuitori de nenorociri. CHESTIUNEA „STEINER" D. I. N. Dărăseu, magistratul care a instruit afacerea din strada Zalomit, permutat de către d. Eug. Stătescu şi silit să demisioneze pentru că a dat, In această chestiune, ordonanţă de neurmărire, ne trimite următoarea scrisoare care lămureşte multe puncte lndoelnice din această emoţionantă afacere judiciară: Domnule Redactor, Am fost insultat; s'afi făcut tot felul de insinuări pe comptul meă şi am fost permutat la un alt Tribunal şi într’o alta funcţiune din cauza ordonanţei ce am dat în afacerea Sleiner. Am aşteptat ca instanţele judecătoreşti să se pronunţe definitiv asupra acestei afaceri, de teamă ca nu cum-va, relevtud adevărul, să provoc vre-o nenorocire contra acelor inocente cari nfl stat o jumătate de an sub inculparea unei crime. Acum însă, cind înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, presidată în două rtndurl de primul săă Preşedinte, cind Camera de punere sub a-cusare din Craiova, aii confirmat prin decisiu-nile lor ordonanţa dată de mine; cind ast-fel mi s’a dat o satisfaeţiune complectă, voiţi arăta opiniunel publice greutăţile prin cari am trecut spre a ml face datoria. încă din nrirnele zile, d. G. D. Pallade, ca ministru de justiţie, ’ml-a cerut să nu constat nimic din ce ar veni în favoarea d-nel Steiner, asigurlndu-mă că ast-fel ’ml voiţi face reputa-ţiune ducînd la juraţi o afacere care se pre-sintă rar la un Cabinet de instrucţie, de şi în realitate se petrec asemenea fapte pe o scară întinsă. După ce am terminat instrucţia, am comunicat d-lul Pallade că anchetă medico-legală are nevoe de o verificare; dar d-sa n’a consimţit de cil cu condiţie ca prevenitele să depună banii pentru experţi. Văzînd, însă, resultatul contra expertizei, am pus în libertate pe toate prevenitele. D. Pallade a fost cu totul nemulţumit de a-ceasta, zicîndu-ml, faţă şi cu alte * persoane, că «nu trebuia să am scrupule pentru o jidancă», şi m’a întrebat dacă nu voesc cu ajutorul d-sale, să daQ altă direcţie afacere!. Venind dia congediQ d. procuror general St. Stălescu, d-sa de şi ştia că punerea în libertate a prevenitelor se făcuse şi cu asentimentul colegului sătl care T ţinuse locul, totuşi face opo-siţiune contra ordonanţei mele; dar oposiţia ’I este respinsă. Văzînd apoi d. procuror general că procurorul care în mod regulat lucra cu cabinetul med, refuză să dea în judecată pe Maria Steiner, l’a înlocuit cu alt procuror şi ’ml a transmis prin primul procuror că d. ministru de justiţie, Eu-genid Stătescu, a dat ordin să dea în judecată pe Maria Steiner. Faţă cu cele ce se petrecuse pînă aci, am crezut nemerit să intru direct în raporturi cu d. ministru Stătescu; dar, de şi Tam căutat de 11-12 ori cu dosarul afacerel, n’am fost primit să-I vorbesc. Aceasta m’a făcut să cred că trebue să fie un aşa ordin ca cel transmis de d. procuror general, totuşi n'am voit ca d. ministru Euge-nid Stătescu să pară străin nu numai de scopul urmărit de d. Pallade şi procurorul general Stătescu, dar şi de dreptatea eclatantă a a-facerel; şi, cu scrisoarea recomandată numărul 11471/96, ’I am dat toate detaliile. In urma decisiunel Camerei de punere sub acusare din Bu'-ureştî, care a reformat ordonanţa de inculpabilitate dată de mine, mi s’a luat de d. ministru Eugenio Stătescu şi localitatea şi gradul. Toţi cari aO cunoscut dosarul afacerel Steiner aO rămas pe de o parte, surprinşi de clte-va insinuări făcute de d. procuror general, şi pe cari pentru respectul ce port magistraturel nu le înfăţişez aci; iar pe de altă parte, afî fost revoltaţi de întorsătura ce se dedea unei afaceri aşa de curate. Iată ce scrie d. Barbu Ştefânescu Delavrancea în memoriul ce a presintat Camerei de acusare: «Să încheiem aci, căci nu mal găsim nimic «demn de discuţie în imposibila clădire a acu-«saţiunel, în care fantesia trece peste logica «firească, ofensează natura umană, înjoseşte ere-«dinţele religioase, ajungînd la o creaţiune in-«tel»-ctuală care nu este nici dreaptă nici le-«gală, ci numai crudă şi bizară». Membrii eminenţi al baroului bueureştean cu d-nil Mibail Cornea, D. Giani, preşedintele Camerei şi Petre Grădişteanu, vice-preşedintele Senatului, s’au oferit şi au apărat gratuit pe prevenite. Atît era de strigătoare nedreptatea ce li se făcuse prin ultima oposiţiune a procurorului general Stătescu. Acum de sigur, după cum zice Sakespeare, insultele se întorc ca procesiunile de icoane; la hisericele de unde aO plecat. Primiţi, vă rog, d le Redactor asigurarea deosebitei mele consideraţiunl. Ion N. Dărăscu fost judecător de instrucţie Advocat ULTIME INFORMATIC! Prezidenţia Senatului Miine se va pune la ordinea zilei la Senat cestiunea alegerel unul preşedinte. Alegerea se va amina, probabil, pînă JouT, din cauza neînţelegerilor dintre au-relianiştl şi sturdziştl. D. Ferechide, întrebat erl asupra pre-şedenţiel Senatului, a răspuns textual următoarele: — Va fi ales d. Sturdza şi le dăm pace pînă la toamnă, căci merefl se milogesc ca să mal stea puţin la putere. Guvernul n’a liotărit încă nimic definitiv In cestiunea preşidenţialâ, căci tn-timpină mari dificultăţi din partea Mi- tropolitului Primat, care nu vrea să primească cu nici un preţ demnitatea ce-i-se oferă. Guvernul speră însă ca pînă Joul să determine pe I. P. S. Sa ca să primească preşidenţia. * ♦ * D. Taclie Anastasiu cu vr’o 30 de a-micl al săi sunt hot&iîţl a da voiul lor pentru d. P. Grădişteanu. Foiţa d-lor Vasile Lascar şi Caton Lecca pune înainte, în numărul el de azi, candidatura d-lul Petru Grădişteanu la prezidenţia Senatului. Organui poliţienesc relevează următoarele obiecţi-unl împotriva candidalurel d-lul Dim. Sturdza la succesiunea beizadelei: Mal întiiti ca şef al partidului liberal, d. D. Sturdza s’ar găsi adese-orl poate jicnit în atitudinea sa, jicnind asemenea şi pe unii membrii al partidului cari s’ar teme că prezenţa «şefului» la birotî însemnează un fel de control al votului, in orl-ce ocaziune. Apoi, cine nu ştie că fostul preşedinte al consiliului e de un temperament foarte nervos, pe cind pentru sarcina de preşedinte al unul corp legiuitor se cere cu deosebire un caracter împăciuitor şi îndelung răbdător. De altă parte cîţl-va fideli al d-lul Sturdza ne-afl declarat azi: «Moartea beizadelei a limpezit situaţia şi va demasca pe d. Vasile Lascar...» Şease baterii de artilerie din regimentul de la Focşani aii primit ordinul să plece la Nămoloasa, pentru a întări linia fortificaţiilor. Cu tot comunicatul dat prin Monitorul Oficial de guvern, retragerile sumelor depuse la casele de economii ale Statului continuă. Aşa, ni se scrie din Iaşi, cu data de 14 Februarie, că numai în aceea zi s’a retras de la casa de economie a Statului suma de 17,000 lei. Pentru satisfacerea numeroaselor cereri, casieria din Capitala Moldovei a mal deschis două ghişeurl. Se comentează mult în cercurile liberale o declaraţie a d-lul V. Lascar, ministrul de interne, făcută cu ocazia discuţiei legel pensiunilor judeţiene şi comunale. Răspunzînd d-lul Fleva, care-1 acuzase de reacţionarism, logofotul Minciună a declarat că n’ar ezita un singur moment de a cere Camerei votarea unei legi contrarie principiilor liberale, dacă interesul Statului ar reclama-o. Prin viitorul buget al ministerului justiţiei, judecătorii sindici sunt desfiinţaţi de fapt, de oare-ce comisiunea bugetară a Camerei a suprimat suma înscrisă pentru plata lefilor lor. Ni se asigură că ministrul justiţiei, îngrijit de soarta acestor magistraţi, va căuta să le găsească loc pe la tribunalele din ţară, ceea ce va necesita o întreagă mişcare in magistratură pe ziua de 1 Aprilie, cînd sindicii sunt desfiinţaţi. In acelaşi timp, pentru a respecta şi previziunile codului de comerţ, ministerul va delega cîte un judecător, la fie-care tribunal, cu cercetarea falimentelor ce se vor declara. Afl fost realeşl ieil la Banca Naţională d-nil T. Stefănescu, director, şi C. Nacu, censor. Consiliul comunal al oraşului Brăila este convocat in şedinţă extra ordinară pentru astă-zl 17 Februarie. Intre alte chestiuni, consiliul va fi sezisat şi de diferendul ivit între d-nil C. Cociaş şi T. Dobrescu, delegat la o-ficiul stărei civile, cu ocazia celebrărel căsătorii de care se interesa cel întîifl. După cit ni se asigură, d. Cociaş va cere consiliului un vot de blam contra d-lul Dobrescu, vot care să silească pe ofiţerul stărei civile să ’şl dea demi-siunea. D. N. Fleva primind asigurare formală de la d. P. S. Aurelian că orl-ce fel de împăcare între guvern şi sturdziştl este exclusă în urma pretenţiunilor d-lor Ferechide şi Djuvara,—este hotă-rlt a pleca miine seară la Berna, ca să ia parte la desbaterile comitetului congresului internaţional de pace. D-sa se va întoarce în capitală peste două săptăraînl. Primul institut financiar din Transilvania, anume Albina, din Sibiu, va serba la 15 Martie aniversarea a 25 a a infiinţărel sale. Cu acest prilej Albina va depune bazele infiinţărel unul internat romîn de băeţl făcînd o fondaţiune de 45,000 de lei. Romînil din Lugoş, Banat, afl înfiinţat o a doua bancă populară romînească cu un capital pe acţiuni de 50.000 florini. Din sorginte autorizată aflăm că d. Dim. Sturdza a rugat pe unul din amicii săi intimi care, din cauza posiţiel sale n’are nici un rol în politică, să intervie pe lângă d. N. Fleva ca să se împace. Trimisul d-lul Sturdza a fost însă refuzat. Se ştie că la concursul ţinut în Iaşi pentru catedra de istoria limbel şi lite-raturel române de la universitatea din Bucureşti, d. Ovid Densuşeanu a obţinut media cea mal mare şi comisiunea, în unanimitate, l’a recomandat ministerului pentru suplinirea catedrei, până la un nofl concurs. Raportul comisiunel şi dosarul concursului afl fost înaintate ministerului încă de la 25 Ianuarie. Totuşi, până astăzi, deşi catedra este vacantă de la înfiinţarea el de ministrul Poni, în anul trecut, nimenea n’a fost numit. La stăruinţele d-lul Densuşeanu, recomandatul comisiunel, ministrul răspunde că n’a studiat încă chestia, iar directorul învâţămîntulul secundar, d. T. Vasilifl, mal explicit de cât şeful săfl, îl aminteşte despre cazul d-lul Mişu Săulescu, care si astă-zl aşteaptă să fie numit la catedra pentru care a concurat şi reuşit. Presupunfinnd că d. Mârzescu nu vrea să numească pe d. Densuşeanu, avem tot dreptul să’l întrebăm pentru ce nu numeşte un alt suplinitor la catedră, de oare ce studenţii suferă din cauza lipsei acestui important curs. D. Duilifl Zamfirescu, prim-secretar al Legaţiei romîne din Roma, a fost primit astă-zl la ora 4 în audienţă de către M. S. Regina. D. Zamfirescu se află, în ţară, în virtutea unul concedia de două luni. Astă-zl Luni are loc la Teatrul Naţional, reprezentaţia dată In beneficiul baritonuiul C. Cairetti, cu concursul d-nel Teodorini. Se va juca Carmen. C. Cairetti, acum grefl bolnav, este bine cunosct publicului bueureştean, dtnsul a elntat cu Palti, etnd a fost In Bucureşti; e dirigintele corului de la biserica Cretzu-lescu, profesor de muzică bisericească la seminarul Nifon. D-na Teodoriui a bine-voit a-şl oferi concursul d-sale. Cu produsul beneficiului Cairetti se va duce In Italia pentru a’şl căuta de sănătate. Nu ne îndoim că publicul bueureştean nu va lipsi de la această reprezentaţie. Iinormîntarea prinţului IMm. (silica I.a locuinţa defunctului încă de la orele 1 şi jum. trotuarele sunt înţesate de lume. Cu cît se apropie de sosea, cu atît Îmbulzeala este mal mare. Trăsurile merg la pas, una după alta. Pe tot parcursul—de la palat pînă la so sea—felinarele sunt aprinse şi înfăşurate cu crep negru. La şosea, de ambele laturi, pînă la primul rond, sunt Înşirate şcolile. De la prii mul rond, gard de soldaţi pînă la locuinţa defunctului. La poarta vilei Ghica, prefectul de poliţie, d. Caton Lecca, primeşte lumea care soseşte. In faţa intrărel, d-nil miniştri Aurelian, Lascar, Mirzescu, Şendrea şi Stoi-cescu aşteaptă sosirea perecbel princiare. Biurourile Camerei şi Senatului, un mare număr de senatori şi deputaţi, corpul diplomatic sunt de faţă, împreună cu alte persoane de distincţie. In camera mortuara Iii salonul de {la rez-de-chausstJe, transformat în cameră mortuară, e depus corpul bătrlnulul preşedinte al senatului. Patru jandarmi în mare ţinută cu coifurile pe cap, fac garda. E mare greutate să poţi străbate. însuşi miniştrii abia îşi pot găsi un loc în sală. D. Ştefan Şendrea, pe care mirosul de tămîie îl incomodează, rămîne la uşă întru reporterii de ziare. Intr’un salon, alăturea cu camera mortuară, d-1 Fleva şi alţi deputaţi sunt adunaţi. La orele 2 soseşte AA. LL. RR. principesa Maria şi prinţul Ferdinand, în landofl. Toată lumea se descoperă, miniştrii ÎI lntlmpină la scară. După ce perechea princiară prezintă condoleanţe familiei Ghica, căreia ÎI exprimă regretele sale pentru cruda pierdere ce a încercat,—se Începe Serviciul religios I. P. S. S. Mitropolitul Iosif Gheorghian oficiază în persoană, înconjurat de înaltul cler. AA. LL. RR. iail loc în capătul opus al salonului. In jurul Lor se află familia prinţului, miniştrii, preşedintele cu biuroul Camerei şi al Senatului, corpul diplomatic. Corul de la «Domniţa Bâlaşa» Intonează clntârile obicinuite în asemenea împrejurări Coroanele Numărul coroanelor depuse este foarte mare. Am remarcat: coroana familiei regale, a Camerei şi Senatului, a diferitelor ministere, a primăriei capitalei, a prefecturel de Ilfov, a primăriei din Sinaia cu inscripţia întemeietorului său, a locuitorilor comunei Sinaia, a eforiei spitalelor civile, a Crucel Roşii, a societăţel Dacia-Romînia a Naţionalei, a direcţiei C. F. R., a familiei, etc. etc. Sunt peste 150 gde coroane, dintre cari unele sunt splendide. Două dricuri, aşezate înaintea porţel de intrare, sunt deja încărcate. Alte coroane se află depuse în curte. * * * In faţa scării d e intrare se dresează deja estrada pe care are să fie aşezat cosciugul mortuar, pentru momentul cind se vor ţinea discursurile. La orele 2 şi jumătate, cînd se pune ediţia a 3-a a ziarului sub presă, serviciul religios continuă încă. Lupte sfngeroase în Creta Roma, 16 Februarie. Se anunţă din Canea Agenţiei Ştefani că erl toată ziua s’a dat o luptă, la o De vînzare la principalele băcănii CONSERVE NIUŞÎAR i III'. I StaicovicI DEPOU GENERAT STRADA REGAI.A No. 5 l*is oră de Retimno, între nişte indigeni musulmani şi creştini. Două companii de soldaţi turci ce se aflafl la faţa locului, n’afl participat la luptă. Musulmanii afl trebuit să se retragă. Circulă ştirea că lupta a fost provocată de creştini. Canea, 16 Februarie. Celonelul Vassos a promis să intervie pe lingă insurgenţii din Selino, pentru ca aceştia să lase pe Turcii blocaţi să plece cu familiile lor. Se aşteaptă cu nerăbdare resultatul acestei demers, căci un refus al insurgenţilor ar putea să provoace represalii. Roma, 16 Februaire. Se anunţă din Londra «Agenţiei Ştefani cu data de azi că ambasadorii la Constantinopol şi miniştrii la Atena s’au înţeles acum pentru a remite notele lor colective Turciei şi Greciei. Foarte probabil e că aceste note se vor remite miine. Se confirmă că nota pentrn Grecia acordă acestei» un termen de 4 zile pentru a rechema escadra sa si trupele sale din insula Creta. O luptă nouă s’a dat în faţa lui Herakleion între Turci şi insurgenţii comandaţi de căpitanul Koraska. Creştinii au fost respinşi zi Turcii şi-au păstrat posiţiunile lor. La Malaxa d’asupra lui Tsikala-ria, creştinii blochează pe Turcii cari sunt privaţi de mai multe zile. Turcii însoţiţi de nizami au părăsit Canea pentru a întări pe asiedaţiî lor, dar aii fost siliţi să se retragă ; de aci a urmat a încăerare, In eare a fost omorlţK «‘Iţî-vn turei şi nizami. O fregată turcească ancorată în baia Suda a tras două focuri de tun asupra insurgenţilor, dar a trebuit să înceteze focul din ordinul corăbiilor străine. I.upta Intre asiedaţi şi năvălitori continuă. Başl-buzucil au dat foc oraşelor Tsi-kalaria şi Nerokoro. Noul guvernator Tewfik-paşa a sosit şi a făcut o vizită consulilor. Atitudinea puterilor Atena, 16 Februarie. Camera n’a ţinut erl şedinţă. Opoziţia într’o şedinţă plenară a decis să protesteze pe lingă Rege, declarînd că faţă de această grevă parlamentară, are dreptul de a lucra pentru a impune respectarea consli uţiel. Dacă lucrurile s’ar petrece alt-fel, opoziţia declară că declină ort-ce răspundere. Atena, 16 Februarie. Se asigură că miniştrii tutulor puterilor afl primit instrucţiunile lor, relative la nota care trebuie să fie remisă guvernului elenic. Ministrul Franciel ar fi Însărcinat cu redactarea şi remiterea acestei note, al cărei conţinut nu se ştie în mod exact care va fi. Prezentarea notei se va face în cu-rînd. Vieua, 16 Februarie. Fremdeublatt vorbind de afacerile din insula Creta, zice că Regele George nu trebue să abdice, dar că şi dînsul şi ţara trebue să se supuie voinţei Europei care nu poate să lase ca acţiunea sa de reforme să fie împedicată de acţiunea separată a Greciei. Creta mergînd spre un viitor mai bun, Grecia se poate retrage cu onoare. Caneea, 16 Februarie. Ca răspuns la proclamaţia amiralilor, insurgenţii afl remis amiralului Cane-varo, un răspuns semnat de mal mulţi şefi, declarînd că toate legăturile dintre Creta şi Poartă sunt rupte. Poporul cre-tan nu poate să primească de cît unirea cu Grecia; nici o altă soluţiune nu este cu putinţă. Caneea, 16 Februarie. Evreii părăsesc oraşul în număr mare. Musulmanii înarmaţi continuă a străbate oraşul. Se asigură că după proclamaţia] amiralilor ordonînd încetarea ostilităţilor, gu- vernatorul din Candia ar fi înarmat voluntari musulmani, cari însoţiţi de trupe regulate, s’au dus să atace sate creştine. Au fost mal mulţi morţi de ambele părţi. Intorcîndu-se la Candia, musulmanii au dat foc mai multor proprietăţi creştine. Comandanţii corăbiilor [străine au protestat pe lingă guvernator. De Ia şease ore de dimineaţă se dă o luptă între greci şi başibuzuci, la o oră distanţă do Caneea. Turcit răniţi sunt a-duşîla Canoea. pregătiri de RAsaoiu Constantinopol, 16 Februarie. Generalul Aliemuhli-paşa a fost numit comandant militar extraordinar al vilaye-telor Alep şi Adanas In locul lui Eilheni paşa. D. Markov agent diplomatic al Bulgariei, a primit marele Cordon al Medjidiel. Salonic, 16 Februarie. A sosit o ordonanţă a Porţii zicând să se grăbească trimeterea celor 72 batalioane de redifl la graniţa greacă. Atena, 16 Februarie. Decretul de convocare a claselor de reservă din 1891 şi 1892 s’a promulgat Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet din Parts cu bază de carne, quinquină “şi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil în formaţiunea şi nutriţiunea oculul, nervilor şi a cărnei musculare. Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţitnent, şi represintă valoare a 50 grame de carne prin ‘/a pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-mtcilor şi persoauelor vristniee. Intrepo»it: Aveneua Victorie, 5, la Paris. Ds-tail: la far. Bru, Altiu Roşu. TliOringer şi la ţoale farmaciile din ţară. Biscuiţiî d-ruluT Ollivier din Paris Vindecarea ra ticalâ a boalelor sifilitice recente sad învechite la bărbaţi, femei si copil Academia Naţienală de medicină din Paris, a declarat In raportul săd către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari aii fost aprobaţi de către Academia de me-diicnă şi singurii cari aii primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei.’-ŞS Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi în toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 iu Paris. In detail : Farm. Brus, Altîn, Roşu Thdriiiger şi In toate farmaciile din ţară. MINISTERUL JUSTIŢIEI Publlcaţiiine Domnişoara Filofteia Ioanin, din Bucureşti, strada Academiei No. 4, a făcut cerere la acest Minister peutru schimbarea numelui săfl patronimic de «Ioanin» în acela de «Iouiţă Theodor», adică spre a se numi «Filofteia loniţă Theodor». Ministerul publică această cerere, conform disposiţiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa celor interesaţi, cari ar voi să facă oposiţiune în termenul pre-văzut de alineatul 2 al zisului articol.____ Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi iu urma unei analise foarte scrupuloase a tutunurilor romîneştî, în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; u înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavăa tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel * Panama* : Bucureşti str. Plnzarl No. 10. Unde se vor adresa toate informaţiile si comandele din Romînia. MIGASIATT O. & J. BEB GER MAGASIN şi ATELIER DE Bijouterie. Horologerie, Argintărie 38, Gale» Victoriei, Casa Villacros, vis-â-vis de Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fină, ceasornice de precisiune iu toate speciele, orfevrerie etc- pen-ru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri Qr pfiiST H 0 farmacie de cumpă-OL Unii I H rat safl de arendat; a-dresa farmacia Coleşiu, Focşani. MOBILE FĂRĂ CONCURENŢA! DIN FABRICELE IAC0B & I0SEF KOHN (VIKJSTA) Aranjamente complecte de odăi, cu ornamente în relief şi imprimaţiunî technice, cea maî nonă invenţiune. ELEGANTE, FOARTE DURABILE ŞI DE TOT DEMONTABILE. SE GĂSESC LA TOATE MAGASINELE MAI BUNE 0E MOBILE Recomandabile pentru orî şi cine, în SPECIAL PENTRU HOTELURI. Fie-care bucată de mobilă poartă firma incrustată lnformaţiuni se dau la representanţii generali. A. BLAU & C IE 2, nSSSSSSu J. J. K. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI PInX la 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-oare daţi, fl da la 10 în sos 30 bani linia. Spectacole gpera Bomluă Teatrul Raţional. reatra Hn^o. Baluri masoate. Sala EforieI. — Telegrama. — In curiol va sosi o trupă de balet composă din 116 persoane, 80 dame fl 36 bărbaţi. Qtfrcuf Ilegal Homtn Veoar Sldoli. Sala Bragadtru. In fle-care seară concert de orchestră sub conducerea d-lul 1‘eters. Vinerea conoert High Life fi afe Raţionala* Orchestra Rublnşteln Închirieri şi arendări De nreiulat. -Moşia Seaca, din judeţul Teleorman, lingă Turnu-Măgurele, avînd suprafaţa de 6,200 pogoane, se dă cu arendă pe un period de 6 ani, începători dela 23 Aprilie 1808. OrI-ce informaţfun! se pot lua, fie de la D nul N. N. Ză-dărJceanu, domiciliat în BuoureftI, Oalea Victoriei No. 171, fie de la D-nul Ion Callnderu, strada Renaştere! No. 2, dela 9—12 ore dimineaţa, saîi la Administraţia Domeniului Coroanei, strada Ştlrbey-Vodă No. 3, în orl-ce rl de lucru de la 12—6 ore seara. De Închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu chirie pe termen de 5 ani, începători de la 23 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori ce In formaţiuni de la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştlrbey-Vodă No. 3 Bucureşti. închiriere, în soseaua Jlanu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru biijerle, lăptărle, tram-oar, grădină de petreceri. Tramwaiul Colţea se va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea). Grajduri de sid penlru 100 vite şl 10 camere cu săli, puţ în ourte. A se adresa oalea Dudeşltl. De InohlrlAt. Sunt de închiriat, ou începere de la 23 Aprilie 1897, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile : VUla Leopold, Villa Antonia şl vili* Olga, Amatorii se vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Şttrbel-Vodă No. 8, în orl-ce al de lucru de la 12—6 ore seara, unsle pot vedea planul fle-eărel Viile, cum şl orl-oe alte lnformaţiunL De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glsvaoloo Vlaşca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîfl arate ou sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strad» La mini, Bucureşti. De arendat cu începere chiar de acum moşia «xanca» din judeţul BrăUa, în întindere de sece mii po ^ane toate arabile, avînd două mii pogoane grîfi arate ou săminţa cea mal bună. A se adresa la d. M. Baohtlvaz,, avocat, strada Fîntînel 28, Bucureşti.______ VînzărI şi cumpărări e vlmare spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Plţi-gala Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. e Ttnsare lemne din pădurea Paşcani. Btinjenul, după calitate, 56 fl 60 franci. A se adresa : Str. Batiţteî 15 Camere mobilate Hotelul PieţeI BlbeocU" Yodă, lingă Cameră şl Tribunale* Cereri şi oferte de serviciu Un agrloultor care a absolvst Academia de agricultură, romîn, 32 ani. şi a stat ca econom 3 ani şl jumătate la blu-rourile contelui Estterbâzy, specialist în creşterea şi dresarea cailor, caută un loc de agricultor sad administrator Oferte le rog sub Agrloultor Mirola lâsy (Strada Seulescu 5). Informaţinnl ntile Lăptărla Arenda lingă grădina Herăstrăd, Lapte de vacă specialitate pentru copil şl cură ou lapte, 69 bani litrul. Lapte de blvollţ/t 6o bani litrul. Lut Miiperflu 6 lei kilo. Cremft o Jumătate litru 1 led. Lapte b&tut 80 bani litrul. Transportul la domloillA e ooprlns în aceste preţuri. A se adresa printr’o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-rlel Arcuda, în BncurescI, Dionisie 40. Du ptaulMt roatlnat oferă serviciile sale la sotrele dansante şl baluri pentru un honorariu modest. S. Iaroslsv, Osles Moşilor No. 90. Franţjaise dlplomde deşire letoni partloullăres. Ad. bu-resn du Journal________________________________ Firme recomandabile __________________Adrese_______________________ Advocaţi Ml hali A. Raehtlvano Advocat 28 Strada Frumoasă* D. A. G. Florencu, avocat, strada Rcmană, 75 bis. Gm Morţun, Str. Fundătura Leului, 2.__________ Bibliografii Zilele acestea a apărut în editura librăriei MocecA Comp* o lucrare foarte Interesantă pentru învăţămîntul primar : Carte de citire pentru clama /l-a urbană i*l a Y-a rurală. (Jartea aceasta, fiind lucrată ou multă atenţiune şl cn totul In conformitate ou noul program îa vigoare, al şcoalelor primare, va umple o lacună sim iţă de ani de zile în învă-ţămint, uşurînd mult sarcina învăţătorului şi a Institutorului. Această Carte de Citire, aprobată la concursul de cărţi didactice pentru acest an şcolar şi care conţine aproape 600 paglne şl peste 400 gravuri executate cu multă îngrijire în cunoscutul stabiliment de arte grafice I. V. SOOEC, este lucrarea D-lor SCRABA, ST. NEGULE8CU şl GR. THEO-DOSIU. Arlm celor Interesaţi. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SA.MUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. I Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-e schimb de monezi. Cursul pe ziua de 15 Februarie 1897 1 Cump Vmd *•/.! Rentă Amortlsabilă. . . 87 V. 88 ’/. 5*/o > Amortisabilă. . . 100 — 100 V. «•/o i*/. Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 102 96 — 102 96 7. V* 6»/» > » » 1890 97 — 97 7. Vi, Scrisuri Funciar Rurale . 92 • 93 *. » » Urbane . 88 V 89 7* !•/« » » » Iaşi. 84 V. 85 Acţiuni Banca Naţională, 1820 1840 — » » Agricolă . 228 — 232 — » Dacia Romînia asig. 455 — 460 — > S-tea Naţionala asig. 4*5 — 500 — S-tatea de Coastrucţiunl . 195 200 - Florini valoare Austriacă. 2 (2 2 18 Mărci Germane .... 1 23 1 25 Bacnote Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 2 70 Imprimarea cu marinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & Cle, Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch din Franh-furt A. M. FOIŢA ZIARULUI , cu CO ACS Prima calitate, care oferim atît veche! noastre clientele cît ţi onor. Publicului cu 46 X*Z2I 46 Tona Sn SACI DUS la DOMICILIU Tot o dată se află în depozit: COACS MĂRUNT anume pentru sobe parigiue si belgiene. CĂRBUNI CARblF I-a qualitate. Antracit Englezesc prima qualitate pentru sobe Helios şi Sirius. Comenzile trimise prin poştă se efectuiază imediat în acea zi. Expediţiune de Coacs şi Car l>unl în vagoane complecte din por turile Romîne la orl-ce staţiune de Căi ferate din ţară Adresaţi-vă la Compagnie de Coaca Str. Isvor, 6. BucurescI : J Compania de Gaz din Bucureşti OSTIIUŢARE Sub-semnatul, Felix Ferdinand H. Bouron, Directorul Usinel de Gaz din Bucureşti, lucrând In temeiul pute-terilor ce îl ai! fost conferite priu deliberările Consiliului de Administraţie a Societăţel anonime de gaz din Bucureşti, cu data de 28 Ianuarie 1897, aeordîndu-1 mal ales facultatea de a: «Revoca orl-ce mandat dat mal «înainte de Societate pentru gerarea «şi exploatarea Companiei de Caz din «Bucureşti, în special aceea dată d-lul «Tassain, precum şi orl-ce substitu-«ţiunl date de mandatarii, şi de a face «să se comuuice aceste revocări cui «va fi de trebuinţă»; Declară prin aceasta că revoacă pur şi simplu procura dată în precedent de Consiliul de Administraţie al Companiei, în şedinţa de la 21 Aprilie 1885, D-lul Alexandre Louis loseph Tassain, fost Director al Companiei. Felix Ferdinand H. Bouron. VJIEim’AMKXT PllOSPHATIC ■ \ de vial l mmmM* TURNATORIA DE FIER FABRICA „COMETUL" ADOLP SALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 20 Depositul: Str. Doamnei No. M Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : (Sobe Meidlinger, pariglne, Sobe ((Cornetul» I (interiorul zidit, spacial pentru lemne), &obe 'Vulcan (interiorul zidit, pentru cărbuni), Macine de bucate, Mobile de iier, Încălziri centrale de orl-ce sis-| tem: aer cald, apă caldă şi de abur. Depozite in provincie: Iaşi. la d, JacquM Davidovid, strada Lă-Ipuşneanu 37 ; Craiova, Ia d. Fetracht Andreescu, ic Fii str. Lipscani. ! 61 Hisnne' Diimluy Sillery Suplrlrn» Carte Blanche Carte d-Or »©c Cav€e Speciale Extra drjr BEFKESENTANT GENERAL PENTRU ROMÂNIA F. BASKEN BUCURESCI. De vlnzare la principalele cofetării şi magasine de coloniale. Mai mult de ll» de secol succes proclamă superioritatea sa In tratamentul de gutural, Iritaţlnnei peptulul, lutlueuţa, dureri reumatismale, scrfutlturî, răul, vărsături, bătături.—Topic excelent contra bătăturilor. Se află In toate farmaciile Agenţia de comisionari de stradă şi de vînzătorl de ziare Strada Caragheorghevid No. 5 Agenţia de Comisionari de stradă uni-formaţl cu şepci roşii, după o funcţionare de mal multe luni, putînd recruta oameni de încredere şi cu garanţi! de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii si bani pînă la concurenţa sumei de 100 lei, pentru care agenţia ’şl asumă răspunderea. De asemenea ca agenţie de vînzătorl de ziare, prin ajutorul vinzătorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciurl, Aviee, Reclame, etc. Tot prin intermediul acestei agenţii ori ciue ar avea nevoe de publicitate i se înlesneşte în modul cel mal avuntagi-os anunciurl sat! reclame în ziarele cu cel mal mare tiraj. Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare. Dentistul M. BACHER I Bucu,e3cl-^r VINUL DE VIAL este un modificator puternic al organismului în caşurile de : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, ancmiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior ln-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 §i în toate farmaciile. MAGAZINUL „HELIOS" 21 Strada Doamnei 21 Sobo americane veritabile -MIIII.N» cu patent regulator noul model 1896. «Sirius» sunt de o construcţiime solidă şi elegantă, cele mal higienice dind o căldură plăcută şi temperată după dorinţa, care se obţine prin ^patent-regulat or*, care Ie deosebeşte de cele l’alte produse similare. încălzitul se face prin orice fel de cărbuni de piatră. Maşine şi Site sistem cel mal perfecţionat pentru lumina incandescenta de gaz aerian şi de spirt. Mare asortiment de lămpi de petrol. Depozit general : A. REGHENBERG BucurescI. Str. Doamuel 21 m 0! m Bl ? Vf l-i q n q al r Membru al academiei universale de şti inţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta dentisticâ la expozi- Jia din Bruxellem, Bordeaux şi jyon etc. Succesor dentistului M. Roseathal, Bucureşti piaţa Teatrului casa Tttrek. Cansnltatinn! 9—12 a. m. si 2—5 p. m. Constantin Simionescu Doctorand in Medicină Paris, Boolevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şij prin corespondentă. La Typografla EPOCA se afla de vîn-eare hîrtie maculatură cu 50 bani ki logr. în pachetede cîteiO ki-lograme OTTO HARNISCH Bucureştii I Galaţi 41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portului—49. Toate articole technice CAUCIUC A8M28T Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde—Fire) CURELE DE TRASMISIUNE lUanometrl—Robinete—Ventile—Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Mugamsdo Bucureşti. - No‘ 3‘ -Bucureşti,