SERIA n.—ANUL m, No. 378
Ediţia a treia
DUMINICA, 16 FEBRUARIE, 1897
NUMĂRUJLŢO BANÎ
ABOWA1HEKTELG
încep la 1 şi 15 ale fle-căreî luni şi se plătesc tot-d’a-una înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an In ţară 30 lei;	in	streinătate	60	lei
Şase luni ... 15 >	»	>	25	»
Trei luni . . . 8 »	»	»	13	»
Un număr in streinătate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. S.
NUMĂRUL 10 BANI
am\<i ihii.s:
Iu Bucureşti şi judeţe se primesc numai .la Administraţie
In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
AnuncinrI la	pag.	IV...0.30 b. linia
»	»	»	III......2.— lei	»
»	»	»	II.......3.— »	»
Inserţiile şi	reclamele 3 lei rlndul
Un număr vechili 30 bani
ADMINISTRAŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3
MOARTEA PRINŢULUI UIHITRIE GHICI
Nu’I deloc de mirare...
înţeleg să se mire omul de un fenomen pe care’l întâlneşte întâia oară saQ foarte rar în viaţă : de o stea cu coadă, ori de trei sori pe cer, ori de un viţel cu douâ capete şi cinci picioare. Dar, de fenomene cari îl trec pe dinainte în toate zilele cu o perfecta regularitate periodică—de exemplu, de fie-care re-sărit şi apus de soare, de fiecare stea fixă, de fiecare bou, ca toţi boii, cu un cap şi patru picioare — nu înţeleg deloc de ce să se minu-nuneze cineva.
Faceţi un caz colosal din decla-raţiunea generalului BerendeiO, că puşca Mannlicher—pe care generalul Budişteanu, într’un moment de rînză răsturnată, a denunţat-o că e un simplu ciomag—ecea mal bună armă din Europa; şi nu vă poate intra în cap cum aceeaşi unanimitate, care aplauda fleacurile unul general beteag, aplauda cu o egală căldură desminţirea unuia mal sdravân.
Dar astea sunt lucruri de mirare?... doar, poate, pentru cine nu cunoaşte pe Colectivişti de cât de la ciomagul d-lul Budişteanu încoace ; dar eQ, care ’I cunosc cu mult înaintea ciomagului, de pe vremea reteveiului clasic, n’am de ce sa ine mir. Ştia bine ca a minţi, a râsminţi şi a desminţi, şi cu vorba şi cu fapta, a aplauda în toate cazurile, astea sunt la Colectivitate nişte acte fi-siologice normale, cari nu se produc astăzi nici întâia, nici cea din urmă oarâ.
La Mazar-Paşâ, în celebrele întruniri sub cerul liber—şi trebuiau să se ţină acele întruniri, contra literei Constituţiunil, sub cerul liber, căci sala aşa de larga ca să încapa atâtea vaste minciuni nu se pomeneşte,—la Mazar-Paşâ, se iscălea de sute de lătrători şi de mii şi mii de gură-cască jalba-mon-stră, prin care rugaţi pe Vodă să nu sancţioneze Convenţia cu Austria, Convenţie care era «un cuţit ce se împlânta pînă în prâsâle în pântecele României!» Şi aplaudau Colectiviştii de se cutremura catapeteasma şandramalelor Iul Mazar-Paşâ.
Cine era oare omul însărcinat, în aplauzele imensei gugumăniml, să ducă’n proţap lui Vodă jalba plouată cu atâtea lacrimi şi bale patriotice? D. Mişu Pherikydi... Câteva zile în urmă, se împlineşte pofta patrioţilor colectivişti : cade Reac-ţiunea, vine Naţiunea şi—promulga Convenţiunea.
In faţa palatului e multa lume aglomerata: sunt jalnicii de alaltăieri de la Mazar-Paşâ, foarte veseli acuma. Ce aşteaptă Naţiunea ? Aşteaptă sa vază ieşind de la Palat pe acelaş d. Mişu Pherikydi, care contrasemnează sus sancţiunea domnească pe Convenţiune, după-cum scrie la Constituţiune. Când apare d. Pherikydi in mână cu sancţiunea, isbucneşte în urale prelungite toata Naţiunea!
Mal apoi, sub primul guvern colectivist, opoziţia, aflând că e vorba să emită Statal hârtie-monedâ, înregistrează în ziarele sale acest sgomot, p’atunci de mare sensaţie, finanţele noastre fiind pe vremea aceea încă vergine în această privinţă. Reposatul C. A. Rosetli e cuprins de o adîncâ indignare faţa cu sgomotul de atentat la virginitatea finanţelor României, şi trage prin «Românul» o «dechiaraţiune formale», prin care desminte categoric «infama şi sfruntata născocire». Hahalerele colectiviste aplauda glasul autorizat al ogeacului.
Dar nu trece o septemânâ, şi tot
«Românul» da ştirea că se vor emite peste câteva zile 27 milioane < bilete-ipotecare ». Hahalerele a-plaudâ frenetic aceasta ingenioasa operaţie finanţiară.
Mal pe urmă, Brâtianu: «Nu daU Basarabia!» Aplauze unanime. Apoi: «Ba o daU Basarabia, dar nu primesc Dobrogea!!» Aplauze şl mal unanime. In sfirşit: «Ba primesc şi Dobrogea!!!» Aplauze foarte unanime.
Asta e iar ceva caracteristic al hahalerelor colectiviste: la ele şl vorba unanim, ca şi vorba patriot, e susceptibila de comparativ şi de superlativ. De exemplu, hahalera colectivista, când o întrebi cum merge politica, îţi spune năclăit: «Aurelian are aprobarea unanimă a partidului; dar Sturdza o are mal unanimă; şi, dacă e vorba, Cantacuzino ar avea-o foarte unanimă !» Cum am zice : Aurelian e patriot, Sturdza mal patriot şi Cantacuzino foarte patriot!
Acum câtva timp, d. Sturdza în fruntea Colectiviştilor, în opoziţie, agita lumea pîna la scandal de u-liţă cu chestia naţionala. Se ţin întruniri monstre în grădina maiorului Fanuţă—iar sub cer liber, fireşte. Naţiunea hahalerelor ameninţa să sfîşie steagurile de la le-gaţiunea auslro-ungara. D. Sturdza face în Senat o interpelare, în care acuză de infamie şi de trădare naţionala pe guvernul conservator, că nu intervine în daraverile interioare ale Statului vecin, în plina pace. Colectiviştii aplauda cu furie.
Dar, câteva zile pe urmă, acelaş d. Sturdza, ajuns prezident de consiliu, merge la Iaşi, şi, într’o întrunire publică, cere solemn scuze Statului vecin pentru necuviinţele pe cari d-sa le rostise în pofida Conservatorilor. Şi aceiaşi Colectivişti îl aplaudă tot aşa de ferbinte scuzele de la Iaşi, pe cum îl aplaudaseră şi necuviinţele de la Bucureşti.
Aceiaşi colectivişti apoi, cari voiatt să dea năvală la legaţiunea austro-ungară ca să sfîşie steagurile im-periulul-regat, acum, câte-va zile în urmă, într’o ocaziune onorabila pentru ţara întreagă, ca semn de en-tusiasm înalt, anină sute de steaguri austriace şi ungureşti pe balconul şi faţada Clubului lor.
E drept că numai tricolorul regal unguresc era din stofă proaspătă ; pentru steagul impârătesc austriac însă, pe jumătate contribuiseră resturile unei vechi pantalo-nade colectiviste; numai bandele galbene trebuiau cumpărate din noU — bandele negre aU putut fi râscro-ite din mardâlele rămase de Ia ri-dicula manifestaţie funebra cu ocazia morţii nenorocitului Meschiu!
El, ce se întâmpla azi mal mult saa alt-ceva de cât s’a întâmplat totdeauna?
AU aplaudat pe generalul Budişteanu când a spus un contra-adevâr, şi acu aplauda pe generalul Beren-deiu când îl desminte. Nu găsesc nimic anormal din partea Colectiviştilor.
Vedeţi pe tînărul ministru de interne cât e de aplaudat! Şi, cinstit, şl merita. Om inteligent, d-sa a văzut mal bine de cât orl-cine cum merge treaba în partidul colectivist, în care vrea să’şl păstreze o situaţie înalta. Ce şl-a zis d-sa? «Contra-adevărurl vă trebuesc? Apoi staţi, să vă arat eU!» Şi, ce e drept, i-a înfundat pe toţi.
Cu o arta superioara şi un talent eminent, ministru de interne, de la mâna pîn’la gură, le taie mari şi late în cele mal mici şi mal înguste împrejurări. E capabil, de exemplu, fără să clipească măcar, sa’ţl toarne una colosala ă propos
de numirea unul zapciU ori unul felcer de plasă. De aci, imensul d-sale succes.
Nimeni dintre fruntaşii colectivişti n’aU obţinut vre-odată atâtea aplauze de la haidamacii şi hahalerele partidului. Ar fi însă cineva care, măine-poimâine, ar putea să obţină mal multe: acela ar fi eventualul succesor al d-lul Lascăr pe banca ministerială, şi le-ar obţine, la sigur, anume când ar desminţi pe d. Lascăr cu aceeaşi bravură cu care generalul BerendeiU a des-minţit pe predecesorul săU de la răsboin.
M’oiU pomeni, Doamne iartă-mă, că şi alunei o să ve miraţi ca de cine ştie ce lucru rar !
Cnraglale.
PRINŢUL DIMJJRIE CHICA
Aflăm cu adîncă părere de râu că principele Dimitrie Ghica, preşedintele Senatului, ş’a săvîrşit din viaţă azi, la 9 ore dimineaţa, după o lungă şi crudă agonie.	..ion
In corpul ziarului cititorii noştri vor găsi notiţele biografice ale acestei interesante figuri.
Declaraţiile Regelui George
—Regele George şi ministrul rusesc—
Ziarul AsUj din Atena publică în ex-tenso o convorbire importantă ce s’a urmat între Regele George al Greciei şi d. Oriu, ministru plenipotenţiar al Rusiei la Atena.
♦
* *
Iată declaraţiile Suveranului Greciei :
«Au trecut mal mult de opt luni de la ultima răscoală isbucnită în Maiu trecut şi totuşi pretinsa intervenţiune energică a marilor puteri n’a avut alt rezultat de cît o încercare de a introduce o jandarmerie internaţională în Creta, care n'ar ţi putut face nimic, deoarece nici chiar musulmanii n'ar ţi primit’o-, dovadă că răscoala a izbucnit din noii.
«Dar chiar şi cea mat mare răbdare are margini şi ast-fel ml-am pierdut-o şi eu,
«Mu mal aştept nimic de la E-nropa; nici eliberarea Cretei, nici anexarea ei la Grecia. Acum eii însumi sunt holărtt să desă-vlrşesc unirea Cretei cu Grecia, unirea acelei Crete care e legală în mod definitiv de Grecia prin tradiţiunile el naţionale, prin limba, religia şi sentimentele el. Această liotărire a mea este irevocabilă; uu mă voiţi a-bate de la dlnsa eu nici uu preţ.
«Armata grecească a primit ordinul ca să debarcheze şi să ocupe insula în numele meu şi s’o guverneze. Dacă En-glitera a debarcat fără nici un drept în insula Cipru ; dacă Germania a putut ocupa provincia Schlesvig-Holstein şi Austro- Ungaria provincia Bosnia şi Herţegovina fără ca să fi avut vr’un drept sau vr’o legătură cu popoarele a-cestor provincii, cu atit mal vîrtos sunt eu în drept a ocupa Creta, a cărei inimă ezte cu desăvîrşire grecească.
«llotărlrea mea irevocabilă a provocat mlnia marilor puteri şi sunt pregătit din partea lor Ia cele mai severe măsuri de coer-ciţiuue. Totuşi şutit convins că elenismul întreg este de partea mea, şi aceasta e singura împrejurare de care trebue să ţin cont.
«Armata grecească nu va părăsi Creta, căd în această privinţă am dat cele mat severe ordine. Şi încetul cu încetul insula va fi guvernată în numele meii.»
MATURAREA parlamentului
E fără Îndoiala criminal ministrul de războiu care, din patimă politică, discreditează armamentul ţărelsale. Numele generalului Budişteanu va răminea vecinie pătat pentru această crimă.
Dar, iu sfirşit, un om poatesă deralieze.
Avem insă Parlament, cliiemat să controleze guvernul, să împiedice sau să repare fapte zmintite ca acolo al fostului ministru de rfizboift.
Ce a făcut Parlamentul liberal la auzul doclaraţiunilor criminalo alo generalului
Budi#WVif.dacoromanica.ro
A aplaudat.
_Un an de zile, acest Parlament a lăsat să se acrediteze calomnia aruncată asupra armamentului; un an de zile, Parlamentul nu s’a îngrijit ce face guvernul In privinţa înarmării.
Am ajuns ast-fel ca, tocmai în împrejurări grave, să n’avom armamentul complect.
Un noii ministru de războifl a răzbunat oştirea şi ţara, dind cea mal aspră dezminţire predecesorului său.
Parlamentul, ce o drept, a aplaudat pe generalul Berendeî cum aplaudase şi pe generalul Budişteanu. Dar aceasta uu poate ispăşi vina Parlamentului de a nu-şî li împlinit datoria tocmai în privinţa celor inaî scumpe interese alo ţârei.
Trebue măturat acest Parlament, complice in toate mişeliile şi inconştient dincolo do orx-ce margine.
CU ZAPiS!.,,
Cele 112 voturi culese de guvernul d-lul Aurelian de pe cîmpul de luptă dintre sturd-ziştî şi fleviştl s’au evaporat, pasă-mi-te, căd arendaşii băncii ministeriale sunt din nou reduşi să cerşeasaă mila deputaţilor.
' Şedinţa d x erl, a Camerei, a prezintat pe guvern iar sub aspectul sdremţos al orfanului care imploră mila trecătorilor.
Se discuta proiectul de lege pentru pensiunea funcţionarilor comunali şi judeţeni.
Mincinosul de la interne tăiase cîte-va late de tof şi se umfla în pene la ideia că ’şi a supus Camera prin farmecul meşteşugului săă de telal fără scrupule.
Colegii săi, uimiţi de desinvoltura minis-trulul-minciună, rămăseseră cu gura căscată la jongleriile d-lul Lascăr, cîna, pe negîn-dite, se scoală d. Ciocazan, deputatul de Dolj, şi propune un amendament.
Ministrul de interne, îmbătat de propriile-! minciuni, perduse noţiunea în realitate, şi, fără să 'şl aea seama de încurcătura la care se expunea, se declară în contra amendamentului. Tenacitatea d-lui Ciocazan, însă, rechiamă pe d. Minciună la conştiinţa de sine şi atunci se angajază, în Cameră, următorul interesant dialog:
D. V. Minciună Fac apel la patriotismul d-luî Ciocazan ca să renunţe la a-mendamentul propus.
D. Ciocazan :iEă socotesc ca o datorie de patriotism să ’ml menţiu amendamentul.
D. V. Minciună : Ca să dovedesc cît sunt de conciliant, făgăduesc că guvernul va studia chestiunea şi va satisface cererea d-lul Ciocazan, numai să ’şi retragă amendamentul.
Voci : Făgăduieşti ? (Ilaritate).
D. V. Minciună: Făgăduiesc. Pe onoarea mea!
D. B. Iepurescu : Astîmpără-te, mincinosule !
D. Ciocazan : Ce e în mină, nu e...
D. 1. Bianu : ... Vasile Lascar !
D- V. Minciună: Domnilor deputaţi...
Voci : Nu e adevărat!
D. P. S. Aurelian: Cum nu e adevărat, domnilor, cînd n’a apucat omul să zică nimic!
D. Mărgărilescu: O să zică de aci în colo, şi tot atîta face!
D. V. Minciună : Bine voiţi, vă rog domnule Ciocazan...
D. Ciocazan : Nu bine voiesc nici de cum să ascult minciunile dumitale.
D. P. S. Aurelian: Chezăşuiesc eu.
D. Ciocazan : Cu zapis la mină?
D. P. S. Aurelian: Cum?
D. Ciocazan : Cu zapis ?
D. P. S. Aurelian : N’aud.
D. B. Iepurescu: Popa nu toacă de două ori pentru o babă surdă.
.1). P. S. Aurelian: Va să zică, d. Ciocazan se învoieşte?
D. Mărgăritescu : Ferească Dumnezeu!
D. P. 6‘. Aurelian : Nu m’am îndoit nici o dată...
D. Polilimos: Bună ziua, nea Istrate...
D. V. Minciună : Domnilor, constat cu părere de răii că d. Ciocazan persistă în modul săă de a vedea, cu toată asigurarea, ce ’I am dat că vom studia chestiunea.
D. Ciocazan : Nu recunoaşteţi, nici în principiu, ideia cuprinsă în amendamentul meu ?
D. P. S. Aurelian : V’am spus şi în şedinţa precedentă, domnilor, că nu e primejdie de războiu...
D. V. Minciună : Ba, în principiu, da.
D. P. 5. Aurelian : Minte, domnilor ! Toate puterile îşi dau silinţa să menţie...
D. Ciocazan: Amendamentul meu...
D. Mărgăritescu : Acum am înţeles!
Toată lumea rîde. Pentru a se pune capăt scandalului, se cere prelungirea şedinţei. Camera încuviinţează cu două treimi, dar amîndouă treimile pieacă la plimbare.
Văzînd renghiul acesta, d. Geaui se trezeşte, şi freeîndu-se la ochi, zice tare, ca să poată fi auzit de ministrul internelor:
— Pas’de mai spune că majoritatea din Cameră nu e ca Vasile Lascăr !
Virana.
TRIBUNA LITERARA
PE CULMILE MUNTELUI
Nici n’am apucat să vedem bine norişorul. ee se ridicase ca un pumn negru din spre Răsărit, şi ca prin farmec s’a întunecat dintr’odată cerul întreg. Şi cit al bate din palme să făcu frig şi-a’nceput să ne răzbească o ploaie repede şi deasă şi cu picuri cit boabele de grindină.
No! eram pe coasta muntelui, pe coama goală. Caii nu voiad să ne urmeze, de geaba 11 tîram de căpestre. Nici nu era de Înaintat, căci nu mal puteam s’alegeni plaiul prin lntunericime şi apoi ne bătea şi vîntul din faţă inestecînd ploaia cu zăpadă. Culmea pe acolo netedă, nici colnic, nici stlncă. Ed mal ales tremuram ca varga şi-nil dîrdîiad dinţii. In elte-va clipite apa ne răzbise plnă la piele, par’că ne-al fi aruncat în glrlă.
Am adunat de grabă caii unul lingă altul In şir şi i-am acoperit cu sumanele de-a-lungul spiuăii! plnă peste cap. Iar noi ne-am lndesuit sub ptntecele lor. In felul acesta şi caii eraţi adăpostiţi de isbirile ploii şi ale vin tu lui, şi noi. Dar ce adăpost ! Apa cădea de pe sumane In şiroaie peste noi, de pe laturi ne izbea vîntul, iăr pe sub noi se făcuse baltă.
Eram cinci. Şi stăteam virîţl unul într’al-tul. Eft tăceam, şi m’apucase grija că o să mă ’mbolnăvesc din răceala asta. Moşul Gavril, murmura supărat căi stinsese ploaia lilrbul de lulea şi-acum n’avea loc şi chip să şi-o aprindă. Unul înjura şi scuipa şi să da dracului, iar al patrulea—Tudor— nu ştia ce avea de împărţit cu al cincilea care era Ţigan.
«Mă, stai pe loc odată, că te ’inping de sari plnă ’ii vale! zicea Tudor».
«Dă nu staa, mă ? Dă stal şi tu î Haoleo, o să m’apuce măseauaj[!»
«Fă-te măi aşa sâ-ml încapă umărul.»
«Iaca mă fac.»
Dar cînd făcea loc lui Tudor, scotea diu echilibru pe cel ce înjura. Acesta se îndesa la locul avut, dar atunci ne sguduia pe toţi şi ne pierdeam cumpăna. Ca să a-jungem din nod la stătu quo ante, Ţiganul era silit să se dea îndărăt, şi prin asta iarăşi împingea pe Tudor cu umărul afară şi conflictul începea d’a capo.
După vr’o cinci minute ploaia s’a liniştit. Eram gata să ne părăsim si noi în linişte adăpostul, cînd de odată un fulger înspăi-mîutător de puternic ne luă vederile şi de odată cu el un tunet — aproape, la ureebia noastră — se rostogoli cu atîta muget, în cît am trăsârit cu toţii. S’aii mişcat şi caii, iar Ţiganul scoţind un «ha-o!» sări spre noi, şi apoi se prăvăli îndărăt, căzînd pe spate. In săritură, a isbit cu capul în burta unul cal; calul, speriat şi de trăsnet şi de isbi-tura Ţiganului, se deslipi de cel-l’alţl cal, şi de odată toţi caii să răslăţiră. Noi, cel patru, isbiţl de Ţigan şi învălmăşiţi de picioarele cailor, He-am lungit cu toţii în baltă şi toate sumanele ude ne căzură în cap. Toate acestea s’afl întîmplat aşa de repede, In cit n’am avut vreme nici unul să zicem măcar o vorbă.
Ne-am dat noi vtnt supărării, care după felul săit, dar Tudor nici una nici alta, îşi încleştase o mină In gltul Ţiganului.
«Să ştii tu mă cioară, că te pisez ca pe sacul cu porumb.»
Ţiganul a spus multe de toate, iar la urmă m’a luat judecător pe mine. Asta seîu-lîmpla mal tot-d’auna, şi pentru că eram de o fire mal bllndă şi mal împăciuitoare, şi pentru că eram mal priceput, «băiat cu carte» şi m’aveail mal la capul mesei. Iar în pricina de faţă eram şi stăpîn, căci Tudor era sluga tatei. Le-am făcut legea, că acum, să s’asttmpere iar Tudor să bată pe Ţigan după ce vom ajunge le şttnă.
Ploua merod, dar mal încet. Am plecat. Uzi aşa, am mal mers încă vr’o trei ceasuri. Am ajuns la stînă pe înserate.
începuse să mă doară capul. Mi se părea că ad să mă scuture frigurile. M’am desbră-cat iute şi m’am vlrît în nişte cojoace calde. Am lăsat să-mi lufierblnte zer—ceaiul ciobanilor—am băut şi m’am culcat încolăcit pe lîngă foc. Nu cred să fi trecut cinci minute şi-am adormit.
Ctnd stăm în munte, nu dormeam în tirle cu cela lalţl ciobani din pricina fumului de tăciuni, care nu voeşte nici de silă să se ridice Iu sus, ci să lasă tot pe jos parcă ar fi cununat cu plămlnil omului. Altă pricină era cearta ce-o aveam cu mama cînd mă întorceam a-casă : ea ştia că ciobanii uu-şl schimbă cămăşile,—pe cari le poartă scăldate în uut—cite o jumătate de an, şi că prăsesc ast-fel animale înduşmănite de moarte cu zacherlina, iar ed aduceam a-casă clte un corpus delicti. Ed dormeam in coliba bouarulul pe stanişte, căci aiel era altă întocmire a vetrei şi făceam foc numai pentru căldură, nu şi pentru fiertul laptelui. Dar de data asta, oboseala mă îngrozise să mal fac şi cel vr’o două sute de paşi de la tîrlă plnă la stanişte.
Peste noapte, aşa ’ntr’o vreme, mă deştept dintr’o dată c’un om căzut peste mine. Era Ţiganul.
«Ce dracii mă, al prostit ? »
«Haoleo ! Ne papă de-a gata, domnişo-rule!»
«Ce vorbeşti ?» şi-mi ridic capul. îmi trăsnise prin cap, că-1 bate Tudor, ori fac glume ciobanii cu el.
Afară ţinea tunetul într’una, dar departe. Ca priu vis auzeam lătrături de clini. In stînă nici uu ciobau. Am bănuit îndată ce e
2
EPOCA
«Vine Ia noi! Da dac’o veni la noi ?» 7.ise Ţiganul abea râsufllnd.
«Cine, ma ?»
«Cine! ăla din pădure, cum tl cliiamă, de mormâe.»
M’am sculat cu grabă de jos. In stlnă era zare slabă, focul lmprăşliat. Da, era «ăla din pădure» al Ţiganului. Dase ursul roata printre bol. Trebue că am a-dormit adine dacă nu m’am deşteptat eu plnă acum, pentru că visitele ursului sunt întovărăşite de-un sgomot drăcesc şi de-o mişcare ca ’n furnicai-.
Ursul, ctt e de prost, are apucături isteţe elte o dată. Oile sunt prea puţin lucru pentru el; de obiceifl atacă bol. Pe vreme senină, clnil — clte 50-80— dorm risipiţi ca avaut gardă Împrejurul stlnel, ici, şi colo plnă la Îndepărtări de sute de metri. Sunt dresaţi aşa. Pe vreme de ploaie Insă s’adună şi s’adâpostesc pe lingă coliba. Asta o ştie ursul. De aceea vine şi a-tacă boii pe vreme eînd e greii să-l simtă clnil, clnd dorm. Dar ursul nu caută numai nopţi cu ploaie, ci nopţi cu tunete, căci tunetul face să nu s’audă grozavele mugete ale boului atacat. Iar ploaia II face şi alt bine ursului. Ciobanii aii numai două mijloace afară de ciul, să alunge ursul : sgo-motul şi focul. Puşti n’afl. Clnil sar grămadă spre urs, dar nu s’apropie de el; ciobanii strigă cit 11 ţine gura şi aruncă tăciuni aprinşi în urs.
Cum e părul ursului plin de răşină ce picură din brazii pe sub cari trăeşte, el dintr’o dată ia foc: ursul aprins fuge, dar curentul de aer Înfurie flacăra; dacă Îl gonesc clnil, fuge plnă cade mort; dacă e lăsat In pace, să aşterne jos şi se freacă de pămlnt In toate chipurile şi-şl stinge focul. Pe vremea de ploaie Insă, ursul e sigur din partea asta, căci ploaia stinge tăciunii ciobanilor.
Iar acum ploua tare, şi tunetul o ţinea lntr'una.
«Haid, să plecăm şi noi» zic cătră Ţigan, «că dacă o veni aici, să nu ne găsească». Eil glumeam, numai ca să-mi prind sufletul, căci mă cam străbătuse răcorile spaimei. Ştiam că spre tiflă nu vine ursul ; dar orl-cum, noaptea cu întunericul el gros, de-1 puteai prinde cu mina, vremea asta de furtună, vuetul munţilor, lătratul ctuilor şi sgomotul ciobanilor amestecat cu răcnetele boilor îngroziţi, toate acestea nu eraft lucruri cari să-mi ţie inima. Şi apoi ce tovarăş aveam ! Par’că tot e mal bine singur Ia spaimă, de cit c’un tovarăş slab de Înger.
Vlntul se întoarse de odată, şi se auzea venind spre noi tot amestecul acela de glasuri surde, tot mal tare şi tot mal limpede. Clinii urlafl rupt ca Ia fiară, şi schelălăiafl rar ca la primejdie, dar după glasul lor se cunoştea că veneatt repede, In goană, pentru că glasul le suna tot mal tare, iar chiotele ciobanilor s’auzeau tot mal înecate de lătrături, semn că ciobanii rămîneafl tot mal In urmă şi tot mal departe.
«Ne-am topit!» s’auzi glasul Ţiganului de după găleţi.
«Taci, mă, că dacă vine aici, ll prindem, şi ţi-1 daîl ţie, să umbli cu el prin sate, ta-nană, şi tananâ...
«Haoleo ! Dă-1 ciorilor!»
Şi — mare ţi-e minunea — sgomotul venea drept spre tlrlă! Tot mal aproape, şi mal grozav. Am adunat, cu un fel de grabă plină de furie, toţi tăciunii cari ardeafl res-leţl, ca să fac flacără mare. Ursul venea silit; clinii îl aduceai! încoace. O să-I schimb eil drumul, cu flacăra ? Aş fi aprins întreagă Urla, de era la adecă.
Sgomotul a început să slăbească. Se depărta. Şi în clte-va clipite s’a stins de tot. Am invilat şi eti şi Ţiganul; ne-am uitat u-nul la altul, dar n’am vorbit nimic.
Clnd s’afl întors ciobanii, aii început să rîdă văzlndu-ne. Ne-afl cunoscut, că ne a fost spaimă. Si mie-mi era grozav de ciudă.
«El, ce-a fost ? A omorît vr’un boii ?»
«El, par’că i-am dat răgaz. A sfâşiat puţin pe unul. Dar nu-I nimic. Să nu ne fi o-morît vr’un dine —».
«Şi încotro l’ail gonit clinii ?»
«Spre sllhâ... Vezi tot e bine că a rămas cine-va în tîrlă, că ne a ţinut focul să nu se stingă».
«Să vă ia dracu focul !» Am zis efl cu necaz, căci se stîrnise în mine ghidul, ce caraghios am fost cu puţină vreme înainte. Să cred eil, că sgomotul s’apropia de tlrlă ! Acum înţelegeam părerea. Clinii eşiseră cu ursul din vale şi-I goneaţi la deal pe coasta din faţă; cu cit Inaintail, cu atlta sgomotul venea In linie mal dreaptă—mal orizontală—cu tlrlă, şi e lucru firesc, ca treptat-treptat să fie auzit tot mal limpede. Clnd aii trecut clinii de ceeal’altă parte a culmii, vuetul s’a stins de odată.
Ciobanii aii început apoi să’şl spuie în-tlmplările. Ba unul una, ba altul alta, ba aşa, ba pe dincolo, şi dăl, şi dăl ! Efl eram istovit cu totul acum, mă sdrobise spaima şi nu eram bun de nimic, nici măcar să’mî dafl pe faţă necazul care-ml prinsese rădăcini In inimă. Am tăcut multă vreme. Ţiganul, mal alt-fel de fire, sta gură căscată“şi asculta. Cum^ 11 venise spaima, aşa-I trecuse.
«Haoleo, mlncate-aşl, da’ cum era ?».
1 Rîsul ciobanilor a început să-mi facă răii. Mă înfiorase mînia.
«Ce mal rideţl atîta de bietul om, dacă v’a Întrebat cum era? De unde să ştie el?»
«De ce n’a venit cu noi să’l vază? El, vino acum, sâ’l vezi, că e coalea de vale».
Şi Tudor lnhâţă pe Ţigan de ceafă şi’l porni. Acum se puseră* cu toţii pe hohote. Era Intr’adevăr lucru de rls, cum se sbâ-tea Ţiganul ca In gura şarpelui şi schelălăia ticălos ca un eîiue din lanţ când e bătut, şi s’aruncase jos şi da din mîinl şi din picioare, cum bat caii cu picioarele în vlnt vara clnd se tăvălesc de căldură.
Şi cu cit se împotrivea Ţiganul, cu atît Tudor lngroşa gluma. Şi rldeafi cu toţii, şi rîdeatl; şi mă uitam şi eil Ia el, şi nu puteam să rid. Iml sărise inima şi nu’ml mal venea la loc.
George Coţbnc.
UN FRUMOS BAL PKNTRU UN SCOP FRUMOS
Se ştie că de curând s’a Înfiinţat o societate filantropică cu scop de a întreţine «Policlinica» din str. Armenească, instituţiune, care dă con-sultaţiunl medicale şi, pe cât posibil, şi medicamente gratuit săracilor.
Inslituţiunea aceasta merită toată Încurajarea şi de aci s’a născut ideia întemeierii uuel societăţi, care să’I dea un sprijin puternic. Societatea filantropică, in scop de a mări fondul «Policlinicei», va da in sala Teatrului Naţional la 22 Februarie un splendid bal deschis sub augustul patronaj al M. S. Reginei şi al A. S. R. Principesa Maria. Comitetul de doamne, cari fac onorurile balului, este compus din doamnele :
P. Carp, General II. Arion, Sc. Ferichidv, Al. Marghiloman. N. Mandrea, D. Cesianu, N. Filiposcu, G. Era. Lahovary, Caton Lecca, Gr. Cerkez, St. Sihleanu, N, Cerhez, B. Bosy, AI. BrăiloiO, J. Mitilinetl, Gr. Berendey, C. Arion, M-lle Szekulisz.
Comitetul nu cruţă nimic pentru ca reuşita balului să fie asigurată. D. architect Ciocârlan, deja cunoscut ca mare maestru decorator, aranjează sala ; e destul să spunem aceasta : flori, plante, draperii, tapeturl, lumină electrică, §. c. 1. a. Lojile vor fi decorate cu flori artificiale şi naturale, având fiecare ca simbol o floare deosebită. Scena va fi prefăcută în grădină de iarnă. Apoi bătaia de flori, cotilion monstru eu surprize, două muzici şi nici o tombolă. Toaleta de mare gală e de rigoare.
E un bal cu totul deosebit, la care publicul, amator de petreceri elegante şi de înaltă convenienţă, de sigur nu va lipsi. Preţurile biletelor :
Avant-scena 150 lei. Bel-etaj 100 lei. Rangul III 40 lei. Bilei de intrare 10 Iei. Galeria 2 lei.
Pentru D-nil Militari şi Student! intrarea 6 lei.
Biletele se găsesc de vinzare la Sala de de-peşl (L’Independance Roumaine) şi Ia D-nu Gr. Ai. Ionescu, bancher, strada Lipscani, 15 şi în seara balului la casa Teatrului Naţional.
Fiind dat frumosul scop al societăţii «Policlinicei» şi splendoarea ce promite acest bal nu ne putem îndoi de deplinul lui succes.
Cel ce vor merge la acest bal vor face o faptă nobilă, petrecând câteva ceasuri lntr’un mod nobil.
Duminecă, 16 Februarie, va avea loc, la A-tenefl, primul concert simfonic, cu următorul program:
Uvertura «Fanat» Wagner.
(Prima audiţiune)
Simfonie No. 6 (pastorala) Beethoven; Sosirea la ţară, deşteptarea simţimintelor voioase; Scenă pe marginea unul rîuleţ; Petrecere ţărănească; Furtună, vijelie; Clnturl păstoreşti, sim-ţiminte de recunoştinţa după furtună; Carnaval în Paris, Svendsen.
Episod pentru orchestră (Prima audiţiune)
«Les Erinnyes, Massenet-, Preludiu; Scenă religioasă; Andante nppasionato; Danţ grecesc; Troiana regretindu-şl patria; Final.
orchestra va fi condusă de d. Ed. Wachmann. *
* *
In urma stăruinţil d-lul Gr. Tocilescu, preşedintele societăţii istorice a studenţilor în litere, s’a organizat un comitet din sinul acestei societăţi. care să meargă in diferitele oraşe ale ţării spre a ţine conferinţe.
Beneficiul realizat va servi la acoperirea chel-tuelilor necesitate de ridicarea statuol lui Tudor Madimirescu.
INFORMAŢII
NOVOIE VREMIA» SI D0BR06EA
Ameninţarea oficioasei riiscţlî.—Aspi-raţtuni bulgăreşti.—Administraţia romlnească
Ca din senin şi fără nici un temeid, oficioasele bulgăreşti şi ruseşti încep a agita cestiunea Dobrogel, prezintînd’o în cea mal desperată situaţiune.
Novoie Vremia, din Petersburg, profi-tînd de evenimentele din Creta, pune ast-fel cestiunea Dobrogel:
«Dacă Grecii din Creta nu mal pot îndura groaznica tiranie a Turcilor, dacă evenimentele cari periclitează pacea aii pornit din sinul naţiunel grece, apoi tot aşa de legitimi atl fost Armenii, cînd s’aa răsculat, tot aşa de legitimi sunt Macedonenii bulgari cari se frămîntă, precum tot aşa de legitime sunt şi plingerile Bulgarilor din Bobro-gea, cari sufer astăzi o tiranie nu mai mică din partea Romi-nici.
«Poporul rus priveşte aceste suferinţe ale popoarelor pravoslavnice cu aceeaşi incordare, cu care a privit măcelurile din anii 1874 - 76.
„Credincios în puterea rusească el aşteaptă cu răbdare ca paharul să fle pliu şi atunci îşî va spune cuvîntul său, prin organul Aceluia care este alesul Divinităţei spre a-î conduce pe calea destinelor sale“.
*
• *
In acelaşi timp ziarul Mir, oficiosul guvernului bulgar, îngrămădeşte o serie de orori ce ar comite Boml-nii tn centra Bulgarilor din Vo* brogea.
Iar in Camera bulgărească, un deputat interpeleaeă pe guvern asupra Dobrogei şi primul ministru Stoiloff nu se sfieşte a declara că va interveni pe cale diplomatică pe liugă guvernul romin in favoarea Bulgarilor din Bobrogea*
*
* *
Şi pe clnd acestea se petrec la hotarele ţărei noastre, guvernul nici nu se
mişcă spre a desminţi aceste calomnii, dar nici nu se gindeşte să premenească detestabila administraţie dobrogeană, ci lasă pe d. Chintescu, un nepriceput patentat, in capul unui judeţ, pe băieţo-iul Mircea Petrescu, in capul celei mai mari şi mai interesante comune din Dobrogea, încăpui oraşului Tulcea,etc.
Apoi cu o ast-fel de administraţie, iredenta bulgărească va putea uşor să prindă rădăcini in Dobrogea, graţie agitaţiilor presei ruseşti şi bulgăreşti.
Nota zilei la Cameră.
Pe cît de arogant şi îndrăzneţ se arată d. V. Lascar, ministrul de interne, faţă cu fleviştil, pe atît e de culant şi dulce faţă cu sturdziştil.
Cititorii cunosc chipul in care ministrul de interne a răspuns în şedinţa de Miercuri la observaţiile d-lul Fleva, că art. 1 al legel pensiunilor judeţene şi comunale e reacţionar. Violenţa de lim-bagifl a d-lul Lascar a surprins pe toată lumea.
Joul am avut în schimb o altă scenă, tot aşa de caracteristică.
A fost de ajuns ca d. Al. Djuvara să intervină în favoarea amendamentului propus de d. Cociaş la art. 5 al aceleiaşi legi, pentru ca acelaşi d. Lascar, pe un ton dulceag, aproape avînd aierul a cere scuze că a comis o scăpare din vedere, să declare că va ţine seamă de cerere şi va căuta să o satisfacă.
Va să zică: de o parte—cu fleviştil— aroganţă şi îndrăsneală, de cea-l’altă—cu sturdziştil—plecăciune şi servilism. A-ceasta este nota zilei la Cameră: ea caracterizează situaţia guvernului.
Neues Wiener Tageblatt primeşte din Constantinopol ştirea, că cercurile diplomatice dejacolo sînt foarte îngrijite de oare-cari pregătiri ce se fac la Curtea din Sofia,; în vederea proclamării Principelui Ferdinand de Rege al Bulgariei unite cu Rumelia.
Situaţia d-lul Ştefan Sendrea, în actualul cabinet, începe a deveni critică.
Mal mulţi membri din majoritate sunt hotărîţl a începe o campanie în contra ministrului justiţiei, pentru mal multe motive.
Principalul e că d. Şendrea e figura cea mal ştearsă şi mal nulă din actualul minister: el n’are nici măcar un trecut cu care să se poată recomanda înaintea majorităţilor.
In afară de aceasta se mal impută ministrului justiţiei că n’a întreţinut niciodată legături prea strînse cu partidul liberal. D. Şendrea a stat pururea de-o parte de luptele mari, îneît nici chiar titlul de luptător nu’l poate revendica.
Campania se va începe în curind. Locul d-lul Şendrea este destinat, în cazul unei împăcări cu sturdziştil, pentru d. Al. Djuvara.
Legea pensiilor judeţene şi comunale, votată de Cameră, va trebui să se reîntoarcă la Senat, de oare-ce ea a fost modificată de comitetul delegaţilor Camerei, care a adaugat., la finele articolului 17, care se ocupă cu reţinerile din pensiuni, următorul alineat: «cu excepţie că aceste reţineri vor fi de 10 la sută sad mal mult, dacă necesitatea va cere».
D. dr. Dimitrie Vergun, ziarist, a fost arestat la Viena de oare ce făcea propagandă panrusistă şi vroia să înfiinţeze o asociaţie secretă cu scopul de a face o propagandă pentru alipirea Galiţiel, a Ungariei de Nord, a Bucovinei şi a Moldovei la Rusia.
Ministerul de interne a intervenit pe lîngâ ministrul justiţiei pentru a ordona o ancheta in chestia strangulărel unul evreu în arestul poliţiei din Piatra-N.
După cît aflăm, d. Şendrea a dat ordin telegrafic procurorului general din laşi, d. T. Mindru, pentru a deschide o anchetă.
Ancheta se va face, nu ne îndoim. E îndoială numai dacă şi culpabilii vor fi pedepsiţi.
Societatea «Albina Carpaţilor», fmiine Sîmbătă 15 corent, va da un bal la sala Hugo sub patronagiul d-lul Nicolae Fi-lipescu, preşedintele de onoare al socie-tăţel.
EDIŢIA »r
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Sofia, 14 Februarie.
Programul şederii la Sofia a Regelui Serbiei care ya sosi Luni şi va sta plnă Joi, cuprinde o vizită la şcoala militară, o revistă a garai-zonei din Sofia şi inaugurarea drumului de fer Sofia-Roman.
Corpul diplomatic a felicitat pe Prinţul Ferdinand cu ocazia aniversării sale. Răspunztnd urărilor ce i s’aO prezentat, prinţul a declarat
că consideră misiunea sa ca eminamente păci nicâ, şi că ce va găsi In tot-d’a-una lntr’insul un colaborator pentru opera comună de pace.
Berlin, 14 Februarie.
Reischstagul a adoptat In mod definitiv proiectul de conversiune a împrumutului imperiului 4 la sută.
Paris, 14 Februarie.
Senatul a început discuţia budgetului pe 1897.
EVENIMENTELE DIN CRETA
(Prin fir telegrafic)
Atena, 14 Februarie.
Se asigură că Regele a telegrafia! prinţului de Ga-IIch că rechemarea forţelor greceşti din insula Creta este cu neputinţă.
Londra, 14 Februarie.
Se anunţă din Atena ziarului Standard că reprezintanţil diplomaţiei aQ primit erl nota colectiva a puterilor care se prezintă azi guvernului elenic.
Blocarea Cretei se aplică acum in mod foarte sever. — Lipsa de hrană începe să se simtă.
EOOURÎ
*** Iu ziua de 14 Martie c., orele 11 di-min a(a, se va ţine, în localul oficiului centrai portal din Capitală, licitaţie publică pentru vlnzarea următoarelor timbre poştale francate şi nefrancate căzute în rebut: 350.000 taxe de plată, 90.000 franco, 39768 de un ban şi doul bani şi 35.000 franco.
Concurenţii spre a fi admişi vor trebui să depună o garanţie în numerar de 5 la sută din suma ofertată.
*** Aseară s’a ţinut uncousiliu de miniştri la ministerul de interne subpreşidinţia d-lul P. S. Aurelian.
*% Consiliile judeţene de Mehedinţi şi Roman vor fi convocate în sesiune extraordinară la începutul tunel Martie.
*% Astă-zî urmează să se desvolte, la Cameră, interpelările d-lor G. C. Dobrescu asupra declarâreî lu stare de faliment a e-piscopuluî de Buzeti; N. Ceaur Aslan asupra subvenţiei şcoalelor romîne din Macedonia; şi Paul Gorgos asupra întrehuinţărel sume! de 600.000 lei, din fondul de 23 milioane votat de Cameră în 1891, destinaţi pentru construire de şosele în judeţul Vas-luiQ.
*** Proiectul de lege modificator legel căilor ferate din iniţiativă particulară a venit în discuţia secţiunilor Senatului.
DIYER8E
DIN ŢARĂ
Injungiat. — Ni se comunică din Tunari, Ilfov, că erl noapte, locuitorul Ştefan Rotaru a ucis pe un consătean al sâti numit Stoian Ion, cu o puternică lovitură de cuţit ce i-a dat In plntece.
Asasinul a fost arestat şi înaintat parchetului.
îngropat de viu.—Din Constanţa ni se comunică că alaltăerl, lucrătorul italian, Guilo Cavale, voind să repare un puţ din comuna Topal, acel judeţ, In adlncime de 27 metri şi zidit în pialră, pe cînd se afla în fundul puţului, bucăţi de piatră din zidărie s’atl surpat asupra lui şi l’au îngropat de vid.
Plnă acum, cadavrul nenorocitului lucrător nu a putut fi scos de sub dărlmăturl.
Incendii!.—Zilele trecute un incendia violent a distrus, iu comuna PanciO, Putna, un întreg şir de case, magazii şi grajduri ale proprietarilor Riviu şi Grimberg.
Deosebit de imobile cari afl ars cu desăvlr-sire, aU perit în flăcări şi mal multe vite domestice cari era ii In grajduri.
De asemenea, mal multe boloboace cu vin ad fost distruse de foc.
Pagubele sunt mari.
Crimă. — Ieri noapte, caraula Nicolae Toma Dau, din comuna Manecia, Prahova, a fost înjunghiat pe soseaua satului de către trei flăcăi din aceiaşi comună şi de Vasile Niţă Zugravul. dintr’un cătun vecin.
Asasinii ad fost prinşi şi primarul comunei a început primele cercetări pînă la sosirea parchetului, care a fost avizat.
Bălae ou răuirej de moarte. — In noaptea de 10 Februarie, la orele 12, nişte indivizi din cătunul Ulicioara, comuna Bălceştl, jud. R.-Vîlcea, anume Ion M. Barchi, Florea Uie Barcki şi Marin Udrescu, afl bătut atît de răd pe Mateid Petre Barbu, în cit nenorocitul rănit cu un cuţit la glt, cu capul spart, de abia a putut fi transportat de nişte trecători cari l’afi scăpat din miinele bandiţilor, la o casă din a-propiere, unde i s’afi dat primele îngrijiri.
Parchetul fiind Înştiinţat, s’a transportat la faţa locului chiar a doua zi.
Criminalii ad dispărut din localitate.
DIN STREINAT A TE
Văduvă inconsolabilă.— Duminica trecuta, nişte pescari scoaseră din apă, la Hnar-lemmeliede, in Ţările de Jjos, cadavrul unul individ cunoscut sub supranumele de «Times beţivul». Vâduva lui Times fiind Înştiinţată veni la faţa locului, recunoscu cadavrul bărbatului sâd, pe care scolocindu-l apoi prin buzunare, luă 70 de bani pe care îl găsi asupra mortului, şi cu cea mal mare iuţeală aleargă spre cea mal apropiată cârciumă unde se puse pe băutură.
O dramă teribilă lu Siberia. — O
dramă teribilă s’a petrecut zilele trecute în o-raşul siberian Irbitt, în următoarele împrejurări:
Un supraveghetor de spital, Ukraintsew, de curind gonit din serviciul săd din^cauza beţiei, rămlnind singur cu un copil al săd în virstă numai de trei luni, în lipsa soţiei şi a băiatului săd cel mare, luă copilaşul din braţele doi-cel sale, se închise cu el Inir’o cameră, baricadă uşile cu toate mobilele din ea şi trase trei focuri ae revolver asupra micei creaturi.
Apoi, fiind-că nenorocitul copilaş dedea încă semne de vivţfi, 11 spînzurâ cu un ştreang. După aceasta îşi trase şi el două focuri de revolver In gură, ţâră însâ să-şi facă mare răd. Vecinii alergară la zgomotul detunăturilor, prinseră pe asasin şi II conduseră la spital. Acest mizerabil, care era atins de delirium tremtns, încercase Încă cu clte-va zile mal Înainte să u-cidă pe fiul săd cel mare.
SENATUL
Urmarea şedinţei de la 14 Februarie
D. Ioanin îşi desvoltă interpelarea adresată d-iul ministru al lucrărilor publice relativă la despăgubirile ce se cuvin sătenilor din comunele loneştî şi Costişa, din judeţul Neamţ, pentru locurile de cari aii fost expropriaţi încă din anul 1882.
Oratorul spune că încă din anul 1882 sătenii din comunele arătate mal sus ad fost expropiaţl de parte din pămînturile lor, pentru construcţiunea liniei ferate şi că direcţiunea nu i-a despăgubit pînă acum. Ceva mal mult, aceşti nenorociţi, pe lingă că sunt deposedaţi de pămînturile lor, plătesc şi acum foncieră pentru aceste locuri.
Oratorul, terminlnd, roagă pe d. ministru să ia dispoziţiunile necesare pentru îndreptarea acestei stări de lucruri anormale.
D. Poruinburu, ministrul lucrărilor publice, spune că principala cauză a Intlrziereî In lichidarea drepturilor cu privire la exproprierile în cestiune sunt grelele formalităţi în dresarea tabelelor care erail necesare pentru stabilirea drepturilor fie-eăruî ex-propiat In parte. In ce priveşte plata fon-cierel, d. ministru răspunde că va interveni pe lîngă colegul d-sale de la finanţe pentru a nu se mal Incasa aceste drepturi ilegale.
Incidentul se Închide.
D. Micescu, îşi desvoltă interpelarea adresată d-lul ministru al lucrărilor publice în cestiunea funcţionarilor de la căile ferate.
Oratorul, arâllnd mizeriile suferite de funcţionarii căilor ferate, le motivează memoriul adresat de el, în urma căruia d. ministru de lucrări publice a promis că va veni cu un proiect de lege pentru îndreptarea lucrurilor.
El bine, zice oratorul, nu numai că nimic nu s’a făcut, dar ceva mal mult persecu-ţiunile continuă şi funcţionarii bănuiţi sunt şi azi mutaţi din loc în loc.
Terminlnd, interpelatorul roagă pe ministru să revie asupra acestor lucruri.
D. Ministru al lucrărilor publice răspunde că îşi va ţine cuvîntul şi că Înainte de Închiderea sesiunel va veni cu un proiect de lege modificator al administraţiunel căilor ferate. Cit timp, însă, d-sa ca şi corpurile legiuitoare afl încredere în directorul general al căilor ferate, nu poate orîndui anchete pentru cele mal neînsemnate numiri şi permutări ce se fac în această administraţie.
D. General Catnrgi spune că legea modificatoare a administraţiunel căilor ferate, fiind de o importanţă colosală şi o lucrare care cere multă atenţiune, nu putem să o pretindem în cîte va zile, deci, după cum a spus şi d. ministru trebue să avem răbdare.
In ce priveşte permutarea funcţionarilor aceasta este, zice oratorul cestiune de disciplină funcţionărească, disciplină care mal cu seamă în această administraţiune trebue păzită cu sfinţenie.
Oratorul vorbeşte apoî de consiliul de administraţiune al căilor ferate.
D. Perieţeanu-Buzău. Consiliul de administraţiune este o ficţiune.
D. General C'atargi: Efl ştifi că afl un drept de control nemărginit.
D. Perieţeanu-Buzău: II afl dar nu’l exercită.
D. Porumbaru, ministrul lucrărilor publice : Aceasta este o insultă gratuită la adresa persoanelor cari fac parte din acest consilifl.
D. Perieţeann-Buzău; Admiteţî ancheta, şi vă vom dovedi acest lucru.
D. N. Ionescu combate cu succes pe d general Catargi şi terminlnd, roagă şi d-sa pe d. ministru să grăbească a veni cît mal curind cu proiectul de lege promis şi să intervie în favoarea neuorociţilor funcţionari.
Incidentul se închide.
Interpelările d-lor Micescu şi Viişoreanu se amină pentru Marţ).
Senatul trece apoi în secţii la orele 4.
CAMERA
Urmarea şedinţei de la 14 Februarie
D. N. Flova roagă biuroul a nu crea precedentul de a se zădărnici dreptul de interpelare, de oare-ce interpelările afl precădere asupra proiectelor de legi în ordinea zilei.
Roagă în acelaşi timp comisiunea budge-tară de a grăbi cu lucrările, pentru ca a dunarea să poată lua mal de grabă cunoştinţă de budgete.
*
* He
Se intră In ordinea zilei: continuarea discuţiei asupra legel funcţionarilor judeţeni şi comunali.
D. Ştefănescu-Gogu propune şi susţine la art. 5 amendamentul ca funcţionarii judeţeni şi comunali să poată cumula anii serviţi fie la judeţ, fie la comună.
D. Cociaş susţine amendamentul, după care institutorii, învăţătorii şi profesorii cari vor fi servit la judeţ şi comună să aibă dreptul a vărsa la casa Statului reţinerile ce trebuia să li se facă, pentru a putea intra şi el In drepturile ce se recunosc funcţionarilor prevăzuţi la art. 5 al legel.
D. V. Lascar combate amendamentul d-lul Cociaş.
D. N. Fleva arată că condiţiile ce fe pun funcţionarilor pentru a intra lu dreptul de pensiune fac articolul 5 inaplicabil.
D. Gorgos propune şi d-sa un amendament.
Amendamentele sunt toate respinse.
D. Al. Djuvara intervine în favoarea a-mendamentulul propus de d. Cociaş.
Ministrul promite că va ţine seamă de această propunere şi va căuta să o satisfacă.
Cele-I’alte articole, de la art. 6 pînă la 20, sunt adoptate de Cameră, după mici discuţiunl.
Nici unul din amendamentele propuse n’au fost admise.
Legea în total este admisă.
Votanţi 70.
Bile albe pentru 57.
Bile negre contra 13.
La orele 4 şi jumătate Camera trece în secţiuul, după cererea primului ministru.
www.dacoromanica.ro
EPOCA
3
PRINŢUL DIM. GHICA
Moartea
Astă-zl dimineaţă, la ora 9, prinţul Dimitrie Ghica, preşedintele Senatului, a încetat din viaţă.
In tot timpul zilei de ieri nu putuse lua nici un aliment, iar noaptea i-a fost foarte agitată. In spre ziuă numai suferinţele i s’au mal calmat. 0 somnolenţă cuprinsese organismul său obosit. In starea aceasta, vecină cu moartea, a rămas ptnă la orele 8 şi jumătate, ctnd — desohizînd ochii — a cerut să i se dea puţin vin.
I s'a dat o lingură. Puţin timp după aceea a sucombat.
Date biografice
Iată râte-va date biografice ce am putut culege asupra ilustrului defunct.
S'a născut In 1816,—avea prin urmare 81 de ani şi este fiul voevodulul ţârei româneşti Grigorie Ghica. ce a domnit Intre anii 1821 şi 1828.
Şi-a făcut studiile in Germnnia şi după terminarea lor, a fost solicitat de către împăratul Nicolae I al Iluaiel să primească gradul de o-tiţer do cavalerie In garda imperială, ceea-ce tiuărul principe acceptă.
Neputând împăca părerile salo cu autocratismul politicei ruseşti, Dimitrie Ghika părăseşte curtea ţarului după doul ani şi Întreprinde o călătorie prin £uropa. In scopul de a se instrui şi a lărgi cercul cunoştinţelor sale.
Se reîntoarce în ţară la 1864 şi stă retras, continuind viaţa de studii începută In Apus, pină In momentul clnd ţara. mişcată de curentul de emancipare şi libertate, este ocupată de armata turcă.
Comisarul imperial, Fuad Efendi, trimis in ţară cu un corp de oştire spre a astimpăra pe revoluţionari, venind In Bucureşti, convoacă la CotroccnI pe notabilii Capitulai.
Prinţul Ghica, deşi rănit la picior intr'o vl-nătoare, este transportat In trăsură la Cotro-cenl. Aici, în întrevederea ce a avut cu Fuad Efendi, el avu curajul să-I ceară, ca primă condiţie pentru liniştirea spiritelor, a părăsi Capitala, împreună cu armata turcă tăbărită la Cotrocenl.
Anul revoluţiei tre«e.
In anul 1849, 15.000 de Romînl transilvăneni, fugind de revoluţia ungurească, sunt primiţi de către prinţul Ghica, care ti ajută după puterile sale, necruţtnd nici banii, nici ostenitele pentru buna primire şi adăpostirea lor în ţară.
Nemulţumit de starea de lucruri creată ţărilor romîne prin tratatul de Ia Balta Liman, principele Ghica stă retras de afacerile Statului ptnă după războiul din 1853, cînd cedează insistenţelor amicilor săi şi primeşte postul de membru al divanului de apel din Bucureşti, in 1854.
Un an după aceea, prinţul domnitor Barbu Şlirbeih II propune înaltul post de agă al Capitalei, pe care Dimitrie Ghica, după oare-care ezitare, îl primeşte.
Preşedinte al municipalilăţel în 1857, prinţul Ghica este ales în acelaşi an deputat al divanului ad-hoc şi cu toate că familia sa dăduse ţ&rel 11 prinţi, totuşi—animat de un înalt sentiment de dragoste către ţările surori—el refuză să candideze la domnie, In divanul care a dat Romîniel pe primul sâd domnilor Alexandru Ioan I.
In 1859 el este numit preşedinte al Curţii de apel şi în acelaşi an este din notl ales preşedinte al municipalităţel.
De la 1860 îşi Începe cariera ministerială, clnd i se încredinţează formarea primului cabinet sub Cuza. El îşi ia portofoliul finanţelor şi râraîne în aceste înalte demnităţi pînă în 1862.
Ia parte împreună cu Brătienil, Rosetti şi cel-l'alţl la răsturnarea din 1866 şi do la a-ceastă dată ocupă piuă în 1868, succesiv, posturile de ministru de interne, de externe şi lucrări publice, în diferite combinaţiunl.
In acest din urmă an, prinţul Ghica este ales preşedinte al Camerei, demnitate pe care o deţine pînă în 1873. Din 1873 pînă în ultimul moment, prinţul Ghica a continuat să ocupe eele mal Înalte demnităţi ale Statului.
Activitatea Iul Dimitrie Ghica a fost imensă. Tot-d’auna In fruntea operelor de bine-facere, defunctul era preşedinte al societăţel Crucea Roşie, care’şl datoreşte in mare parte existenţa şi prosperitatea sa Îngrijirilor sale neobosite. Presida de asemenea Comitetul binefacerilor şi alte numeroase societăţi de caritate.
Dar nu numai binefacerea a fost scopul existenţei sale. O bună parte din activitatea sa a fost consacrată desvoltărel economice a Statului romin. A luat, pînă în ultimul moment, parte ca membru în consiliile de administraţie a regiei monopolurilor, a creditului funciar, a so-cietăţel de construcţii, a societăţel de asigurare «Dacia-Romftnia», a căilor ferate, etc.—şi luminile ca şi cunoştinţele sale varii aii fost tot-d'auna apreciate.
Tot in această ramură a activităţel sale, se pot pune şi stăruinţele ce şl-a dat pentru înfrumuseţarea Sinaiel. Dacă astă-zl această localitate rivalizează cu cele dintliă staţiuni de vilegiatură europene, se datoreşte, in cea mal mare parte, impulsului ce prinţul Ghica a ştiut să dea desvoltărel sale.
De aceea nici du e de mirare, că omul a-cesta lasă in urmâ’I un nume atât de popular. Bine-voitor şi afabil cu loţl cel cari aveaţi prilejul fericit de a se apropia de el, prinţul Ghica a ştiut să păstreze neatinse tradiţiile familiei sale.
Nota caracteristică a defunctului în politică a fost—tot-d’a uua — moderaţiunea şi dinasti-dsmul cel mal cald. O împrejurare a pus în evidenţă această calitate, care nu s’a desmin-ţit nici o-dată la prinţul Ghica : a refuzat categoric să presideee întrunirile liberale, în care persoana M. Sale Regelui a fost adusă în discuţie. Faptul e de dată recentă şi e în memoria tuturora.
I.a locuinţa defunctului
De îndată ce ştirea despre moartea prinţului Ghica s’a răspîndit in oraş, unul dintre reporterii noştri s’a stran-sportat la locuinţa defunctului.
Preşedintele Senatului locuia în vila sa de la şosea.
Numai la poartă două steaguri negre fîlfîe. Nu se luase încă dispoziţiune pentru decorarea funerarie a edificiului.
N’am găsit In lăuntru de cit pe rudele ilustrului defunct, dezolate de cruda pierdere. Personagiile oficiale liberare nu’şl făcuseră încă apariţiunea, cu toate că trista noutate le fusese adusă la cunoştiinţă chiar din primele momente.
Cel întiiH care a prezentat condolean- 1
ţele 8ale familiei a fost M. S. Regele, care a transmis regretele Sale printr un aghiotant al Său, un domn maior de marină.
La intrare, un registru este deschis pentru a primi semnăturile vizitatorilor.
Şedinţa Camerei
Şedinţa se deschide la ora 1.40.
Presidenţia d-lul D. Giani.
PresentI 105 deputaţi.
D. Anrelian, prim-ministru, spune că unul din fruntaşii politici cei mai însemnaţi ai ţârei a încetat din viaţă astă-zl. Ilustrul bărbat care ne părăseşte a luat parte la toate actele importante ale ţăret. Roagă Camera să ridice şedinţa în semn de doliu şi să participe la înmormtntarea care va a-vea loc Luni, 17 Februarie.
T). Giani, preşedinte, anunţă Camerei moartea prinţului Ghica. *El n’a fost om de partid, d om al ţârei, căruia aparţine prin viaţa şi faptele sale. Numele Iul Dimitrie Ghica este strins legat de toate actele mari petrecute de la renaşterea Romîniel, pînă astăzi.* Ex-ortea să Camera să ia parte la ceremonia înmormîntărel, rugînd-o să ridice şedinţa în semn de doliu.
Anunţă viitoarea şedinţă pentru Marţi 18 Februarie.
D. An. Stolojan zice că de la Unire, prinţul Ghica a contribuit împreună cu toţi bărbaţii de Stat al ţârei ca să a-jungem unde suntem astă-zl. Crede a exprima sentimentete Camerei, decla-rlnd în numele el că se uneşte în lotul cu cuvintele bine simţite ale preşedintelui consiliului şi ale preşedintelui A dunărei.
Şedinţa se ridică.
Şedinţa Senatului
Preşedinţia d-lul V. A. Ureche.
Prezenţi 85 senatori.
D. P. S. Aurelian propune a se ridica şedinţa în semn de doliu, din cauza încetărei din viaţă a principelui Dimitrie Ghica, preşedintele Senatului.
D. V. A. Ureche, in cile-va cuvinte, a-rată meritele, patriotismul şi marile calităţi ale regretatului principe Dimitrie Ghica.
D. Ureche, in numele biuroulul, roagă Senatul să suspende imediat şedinţa, adăogind că Senatul nu trebue să se întrunească de cit după ceva fi condus la ultimul locaş pe fostul său preşedinte.
ULTIME INFORMATIUNI
Din toate părţile sosesc coroane. M. S. Regele a comandat o coroană care va fi depusă pe catafalc. Camera şi Senatul vor depune şi ele cîte o coroană.
♦
Toate societăţile la cari prinţul Ghica
era preşedinte aă arborat drapele negre.
♦
Inmormîntarea Prinţului Ghica se va face Luni 17 Februarie, orele 2 d. am. la cimitirul Şerban Vodă (Bellu), dnpă cam a anunţat astă-zl preşedintele consiliului la Cameră.
Ea se face pe comptnl Statului.
Âtît Camera cit şi Senatul aă ridicat şedinţa în semn de doliu, anunţînd viitoarea şedinţă pe Marţi 18 Februarie.
Ti
Consiliul de miniştri va acorda nn credit extra-ordinar de 5000 lei pentru inmormîntarea Prinţului Dimitrie Ghica pe seama Statului.
Familia defunctului primind această sumă, o va distribui la săracii din Capitală.
*
Pînă la orele 3 p. m., clubul liberal nu arborase drapelul negru, în semn de dolih pentru moartea prinţului Ghica.
Acelaşi club a arborat drapelul negru pantru cunoscutul Mescbiu, de îndată ce ştirea despre moartea Iul i-a ajuns la cunoştinţă.
Pe preşedintele Senatului liberal nn’l găseşte însă demn nici de onoarea ce s’a făcut unul agent electoral.
De atîta neagră ingratitndine numai colectivistul poate fi capabil.
*
Prinţul Ghica a fost, în cursul lungel sale vieţe, onorat cu numeroase decora* ţiunl din partea |Suveranilor cari au putut să aprecieze meritele sale.
Pe lingă ordinele naţionale ale cărora inar! cordoane le poseda, fostul preşedinte al Senatului mal avea încă <11 mari cordoane» străine.
Suntem autorizaţi de «1-1 C. Uecca a declara c& d-sa nu s’a împăcat cu d. Stoicescu, ministrul afacerilor str&lue.
In şedinţa de Joi a Camerei, cînd d. Emil Costinescu a luat cuvîntul să apere un articol din legea pensionarilor judeţeni şi comunali, d-nil Nacu şi Fere-cliidi aii părăsit sala şedinţelor în mod ostentativ şi nu s’aO Întors de cit după ce a sfirşit d. Costinescu.
AFACEREA LECCA STOICESCU
Aflăm că cunoscuta afacere care a ilustrat pe d. Stoicescu, iar s’a complicat.
Ministrul de externe cere părintelui ofensat să’i adreseze o scrisoare prin care să’i declare «câ’l stimează ca om şi ca ministru.»
Se zice că d. Lecca refuză să dea o asemenea scrisoareJ
Exigenţa d-lui Stoicescu aminteşte un cuvint familiar în anume cercuri:
«Tu ne ine m£priseras pas !>
Moartea principelui Dimitrie Ghica a încurcat pe d. Aurelian.
Primul ministru nu voeşte pe d. Sturdza la prezidenţia Senatului şi nu îndrăzneşte să dea lupta cu d. Petre Grădişteanu.
Guvernul a ajuns la o soluţie ciudată: se va ruga mitropolitul primat să primească preşidenţia Senatului.
Suntem informaţi că I. P. S. Sa. va refuza categoric de a cădea în-tr’o asemenea cursă, care l-ar face să piarză înalta situaţiune pe care a căpătat-o.
Ales prin concursul tuturor partidelor, în baza unul pact încheiat între partidul conservator şi guvernul d-lul Aurelian, înaltul prelat nu voeşte să se scoboare în vîrtejul luptelor de partid, şi să slujească drept expedient în contra conservatorilor şi a două nuanţe din partidul liberal.
Se zice că în chestia Stoicescu s’a mal ivit o dificultate.
D. Stoicescu doreşte ca d. Lecca să asiste la nuntă, şi d. Lecca refuză.
Din ordinul marelui stat major al armatei, mal mulţi ofiţeri au fost trimişi ca să inspecteze linia de frontieră a Prutului.
Patru din aceşti ofiţeri au fost în Iaşi, după ce au inspectat toate pichetele, începind de la Mamorniţa pînă la Unghenil-Romînl.
După cît ni se asigură, aceşti ofiţeri aveau ca misiune ca să se intereseze şi de concentrările trupelor ruse în Basarabia. In acest scop, pentru a nu a-trage atenţia pichetelor ruse, el erau îmbrăcaţi civil.
Un amic al nostru din Iaşi, care a avut ocazia să întîlnească pe unul din aceşti ofiţeri, a primii asigurarea că, în afară de întărirea posturilor de la pichete, pe malul rus nu se observă alte trupe.
AA. LL. RR. Prinţul Ferdinand .şi Principesa Maria, împreună cu Auguştil Lor oaspeţi AA. LL. RR. Marele duce Er-nest şi Marea ducesă Victoria de Hessa-aft asistat aseară la representaţia circului Sidoli.
Teatrul din Iaşi ameninţă a se dă-rima.
Din cauza defeduozităţel canaturilor terenul din piaţa acestui edificiu a început a se surpa.
In noaptea de Joi spre Vineri, două mari surpăturt s’au produs intre casa maşinelor şi edificiul teatrului. Una din ele e chiar lingă zidul exterior al scenei şi ameninţă cu dârîmarea edificiul însuşi.
Astâ-zl la orele 4 după amiazl, d. C. Lecca a fost primit pentru a doua oară în audienţă de M. Sa Regele.
In cercurile majorităţii, proiectul de lege al d-lul Mărzescu pentru căpătuiala invalizilor concursului sub pretext de creare de agregaţi, este primit nu numai cu defavoare, dar şi cu oare-care dispreţ.
Din causa Încetărei din viaţă a Principelui D. Ghica, searata dansantă care era să fie astă seară la d. şi d-na Theodor Vâcărescu s’a amînat pe Duminica 23 Februarie 1897.
După cît ni se asigură, proiectul agregaţilor, de si depus in Cameră, nu va fi adus In discuţie.
In faţa marilor nemulţumiri ce a stârnit cu acest proiect, d. Mirzescu vrea să prelntlmpine furtuna, neaducînd proiectul în discuţia Camerei.
D. Coco Dumitrescu, care s’a declarat pe faţă contra acestui proect, găseşte archi-ridicul ca, atunci clnd s’a depus pe biuroul Camerei un proect general de reforma lnvăţămîntulul secundar, să se vie cu un crimpeiă de lege pentru înfiinţarea agregaţilor.
D. George .1. Lahovari, secretarul general al «Societăţel Geografice», a avut onorea a fi primit erl in audienţă de M. Sa Regele, căruia I-a supus eompturile societăţel pe anul expirat, cit şi programul lucrărilor pentru est timp.
Conform ordinelor M. Suie. Societatea de Geografie va ţine şedinţele sale In zilele de 1, 2 şi 3 Martie viitor.
Consul la Ritolia este numit d. Pă-deanu, care era consul la Salonic.
Consulatul de la Salonic a rămas vacant.
Consiliul de miniştrii a aprobat cererea d-lul Petre Stoicescu (fratele d-lul Costică Stoicescu-Hallier) de a înfiinţa o fabrică de zahăr, din sfecle cultivate în ţară, pe moşia Peltea judeţul Teleorman, proprietate a d-lul P. Stoicescu, buciirinriu-se de prima de 16 bani klgr, de zahăr alb, tabricat din sfecle sail orl-ce alte plante cultivate în ţară.
Epoca a anunţat că în unele localităţi — cu deosebire în Iaşi — un însemnat număr de depunători pe comp-tul casei de economie, alarmaţi de zgomotele ce circula despre un apropiat resbel, se presintă Ia casele respective şi cer restituirea de urgenţă a economiilor ce ah depus, temîndu-se că pentru un timp Îndelungat casa de economie va înceta cu restituirile sumelor ce T sunt încredinţate spre fructificare.
Monitorul Oficial de asi publică uu comunicat prin care se arată că asemenea temeri fiind cu totul nejustificate, ministerul se grăbeşte a aduce la cunoştinţa celor interesaţi că a luat cele mal depline măsuri ca toate restituirile ce se vor cere să se satisfacă fără în-tlrziere şi chiar fără a se usa de termenele prescrise prin legee şi regulamentul casei de economie.
Din Iaşi ni se anunţă moartea artistului dramatic Mihail Relador.
Tînăr simpatic şi artist de merit, Belador a scris o Istorie a teatrului român, lucrare care poate fi consultată cu succes de toţi acel cari se interesează de mersul acestei instituţiunl.
Trimetem familiei expresiunea regre-lelor noastre.
Aflăm cu plăcere că Miercuri 19 Februarie va avea loc, la primăria Capitalei, căsătoria civilă a d-lul Dimitrie N. Cornşa, doctor în drept de la facultatea din Paris, avocat, cu d-na Maria Zisu (născută Paianu).
EVENIMENTELE DIN CRETA
Rezistenţa Greciei
Atena, 14 Februarie.
Nota care prevalează in toate cercurile este aceea a resistenţil. Opinia, generală este de părere că trebue împinse lucrurile pînă la extremitate.
Autonomia Cretei se consideră ca o so-Iuţiuno neacceptibilă şi necapabilă dc a putea aduce pacificarea insulei, unde pre-senţa trupelor turceşti ar constitui un e-lement de turburărî nesfîrşite.
Atena, 14 Februarie.
Turcia procedind la concentrări mari de trupe la graniţa turcească, guvernul elen a decis să ia toate măsurile necesare pentru a preveni or-ce atac.
25 de deputaţi al mnjorităţiî anunţă a interpelare pentru a sili guvernul să insiste asupra unei politici de resistenţă.
Atena, 14 Februarie.
La Platania a început debarcarea deTiu-trimente cu autorisaţia amiralilor.
Cererea Turciei
Constantinopot, 14 Februarie.
Poarta a cerut ambasadorilor să însărcineze detaşamente de marinari ca să escorteze pe Musulmanii blocaţi de insurgenţi în diferite localităţi ale insulei Creta.—A fost cu neputinţă însă de a se răspunde în mod favorabil acestei cereri, căci echipagiile corăbiilor ar fi rămas atunci prea slabe.
Preparativele continuă
Constantinopot, 14 Februarie.
Trimiterea de tunuri şi de puşti Mau-ser şi muniţiunî la Andrianopol continuă.
S’a decis să se proceadă mal de vreme de cît de obiceiu, la recrutarea clasei din 1897.
In provincia Arta sunt concentraţi 10.000 de oameni de trupe greceşti.
Constrlugerea Greciei
Vieua, 14 Februarie.
Se anunţă din Atena Corespondenţei Politice că representanţil puterilor aii răspuns cu energie reclamaţiunilor Greciei în privinţa bombardării. Ei aii declarat că răspunderea bombardării şi a tristelor urmări ce ar resulta, va cădea in mod exclusiv asupra Greciei, dacă ar persista in atitudinea sa actuală.
Paris. 14 Februarie.
Se anunţă din Londra ziarului «.Journal des Debats», că dacă Grecia ar refuza de a se supune ultimatumului puterilor, Englitera va propune cabinetelor europene şi comandanţilor corăbiilor care se allă in apele Cretei dea notifica colonelului Vassos, că dacă trupele greceşti nu se retrag în termen de
trei zile, corăbiile care ah transportat trupele elenice din Atena vor fi scufundate.
Proclamaţia amiralului
Atena, 14 Februarie.
Cel şease amirali vor publica o proclamaţie în privinţa ocupării Cretei, declarăm! că orl-ce ostilitate faţă de orl-ce corabie străină, va fi reprimată prin forţă.
Forţa ]>ardanclelor
Londra, 14 Februarie.
Camera Comunelor. Răspunzînd la o întrebare dacă vre-o putere mare a propus Engliterel, în 1895, să treacă Dar-danelele cu forţa şi să pue mîna pe Sultan, d. Curzon declară că o asemenea propunere nu s’a făcut nici odată Engliterel.
Principesa Charlotta Ghika, D-na Iza Vla-doianu născută Principesa Ghika, Principesa Maria Ghica, D-nul Colonel Nicolae Vla-doianu cu copil: Dimitrie, Alexandrina, Maria şi Charlotta Vladoianu, D-na Elisabetha Exarcu şi D-nul căpitan Gheorghe Exarcu, ah durerea a vă face cunoscut pierderea ce ah încercat în persoana iubitului lor soţ, tată, socru şi bun
Prinţul Dimitrie Gr. Ghika
Preşedintele Senatului Romîniel
încetat din viaţă la 15 Februarie c., la orele 9 dimineaţă, în etate de 80 ani, şi vă roagă şă bine-voiţî a asista la ceremonia funebră ce va avea loc Luni 17 Februarie c., ora 2 după amiază.
Cortegiul va porni de la locuinţa defunctului, Şoseaua Chisselef, la cimitirul Şerban-Vodă (Belu).
* MARŢI^OAKE g
9IARŢIŞOARE S
b MARTISOABF 5 M	H
Sublime, Încântătoare. Drăguţe ţi plăcute,
Floreria Duicamara, SiSTii1®#
ATIS
Se vinde cu Lei 13,50 Bucata de Ma-dipolon, (ehifon) franţuzesc, de prima cua-litate indispensabil pentru orl-ce rufârie în familie, conţinutul este de 30 metri garantaţi şi pentru Înlesnire se poate vinde 'h safl V» de Bucata. A se adresa Marele Magasin «La Balon»
Str. Carol No. 72 (Colţul Marelui Hotel Dacia).
CUMPĂR
CUMPĂR	CUMPĂR
tot felul de obiecte uzate de aur. argint şi pietre fine, de briliante, diamante, perle, rubine, safire, smaralde, etc. Asemenea monezi vechi, decoraţiunl comemorative de aur. argint şi a-ramă, pietre sculptate, obiecte de artă, plătind preţuri mal bune de cît orl-uude.
La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vtnzătorl.
Bijouterie, Horologerie & Argintărie LEON WEIiSBLUTH
40, Calea Victoriei, Bucureşti
Pentru logodne si nunţi
Recomand onor. Public şi clientelei mele că Magasinul meii in tot-deauna bine asortat cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in aur şi argint, cu pietre fine. precum: briliante, diamante, rubine, safire, perle, Turcuoase.
MARţl^OARE
cu pietre Uite lucrate tu aur, argint şl email, fasoanele cele mai noul
PREŢURI IEFTINE, NEÎNTRECUTE SI ELEGANTE
Bogat asortiment în diferite aigintăril (Riolz) precum: SERVICII DE MASA COMPLECTE, FRUCTIERE, SFEŞNICE, SERVICIU DE CEAI, DE CAFEA etc.
Bogat asortiment cu lanţuri (numite Panter) de aur, argint, fasoanele cele mal noul.
Mare depou de ceasornice do aur, argint şi metal din cele mal buue fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor.
Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cu preţurile cele mal reduse.
Primeşte tu schimb ori ce obiecte uzate
încercaţi şl vă veţi convinge de ieftină-tatea preţurilor magazinului
Un vechili administrator de moşie, absolvent al şcoalel de agricultură, caută uu loc la o moşie mare. Referinţe bune. Adresa Gheorghe Cateanu, comuna Bircil jud. Oltu, şi la d. Const. I. Bălăceanu, hotel Boulevard, Bucureşti, de la care domnii proprietari pot lua informaţiunl despre persoana numită.__________
Dinţi cu 7 leî unul
Se pune în cautchuk în strada Cempineann No.
nc ADCMîlAT Pe ci,lcl anI’de la
UL HnUlUMI Sf. George 1897 sad 1898 Moşia Băduleştl, a interzisului Grigore Lerescu, 20 minute de Gara Găeştl, are a-proape şase sute pogoane arabile, fineţe, livezi de pruni, două vil cu cramele lor, case de locuit, povarnă pentru fabricat ra-chitt, tocitori, şi alte vase pentru prune, struguri, şi vi»; grajduri, pivniţl, magazii, pătule de porumb, etc.
Doritori "se vor adresa la d-1 Mihail Ioau str. Cosma No. 28, Bucureşti.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pînl la 10 publloaţa 80 bani linia pentru fle-care dată, |! da la 10 In ana 20 bani linia.
Spectacole
Qpern
Romlnft
Teatrul Naţional 8îmbătă, 15 Februarie 189", in beneficiul d-nel Amella Hasuaş, se va juca : SOACRA da DEPUTAT, comedie In 2 acte de Al. Brlsson, tradusă de JMoo.
reatrn llugo. Baluri mascate.
Sala Eforiei. — Telegrama. — In cnrtnl va sosi o trupă da balet compusă din 116 persoane. 80 dame fl 86 bărbaţi.
\ircul ilegal Ho ut in Cemar Sidoti.
Îala Rragadiru. In fle-care seară concert de orchestră sub oonduoerea d-lul Peters. Vinerea concert Hlgh Llfa
\ a fe Naţionala. Orchestra Rublnşteln
Închirieri şi arendări
D© închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă Sinaia se dă cu chirie pe termen de 5 ani, începători de la 28 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori oe informaşiunl de la Administraţia Domeniului Coroanei, 8trada Ştlrbey-Vodă No. 8 Bucureşti.
închiriere, In soseaua Jlanu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru bixjerle, lăptărle, tram-oar, grădină de petreceri. Tramwaiul Colţea ae va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea). Grajduri de zid penlru 100 vite şl 10 camere ou săli, puţ in curte. A se adresa calea Dudeş4tl.
De Inebtrlat. Sunt de închiriat, ou începere de la 23 Aprilie 1827, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile; Villa Leopold, Villa Antonia şl Villa Olga,
Amatorii ea vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada Ştlrbel-Vodă No. 8, în orl-ce ai da lucru do la 12—6 ore aeara, un4e pot vedea planul fle-cărel Viile, cum şl orl-ce alte ln/ormaţtunl.
De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavaoloo Vlaşca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîfl arate ou săminţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strad* t-u mini, Bucureşti.
D© jar©n<lat ou începere chiar de acum moşia «îanoa* din Judeţul Brăila, în întindere de reoe mn po „ane toate arabile, avînd două mii pogoane grid arate ou aămlnţa oea mal bună. A se adresa la d. M. Raohtlv an avocat, strada rintînel 28, Buoureţq.
Vînzărl şi cumpărări
I© vlninre spre tăere pădurea de pe moşia Orăşti-Plţl-gala jud, Ilfov. Amatorii aă se prealnte str. Scaunele 46.
D
De xlnxare Ismne din pădurea Paşcani. StSnJennl, dapl oalltate, 66 şl 80 ft-anol. A a. adreaa: 8tr. HaUştel 16
Camere mobilate
Hotrilul Wejel Bibracu- t odd, Ungă Cameră şl Trl-
bunale*
Cereri şi oferte de serv icni
Un agrloultor care a absolvat Acadamla de agricultură, romin, 82 ani, şl a stat ca eoonom 8 ani şl jumătate la biu-roorlle contelui Estterhăxy, specialist în creşterea şl dresarea cailor, oaută un loo de agricultor saâ administrator Oferte le rog tub Agrloultor Mirola lasy (Strada Seulescu 5).
Informaţiunl ntile
liăptăria Arenda lingă grădina Herăstrăâ, Lapte d© vacă specialitate pentru copil şl oară ou lapte, 50 bani litrul. Lapte de bivoliţă fio bani litrul. Uni saperfln
5 lei kilo. Cremă o jumătate litru 1 led. Lupt© b&tut 80 bani litrul. Transportai la domlollid e coprlns în aceste preţuri.
A se adresa printr'o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-riel Aronda, în Buouresol, Dionlsle 40.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
183
L0UÎS JACC0LLI0T
ANCATORIi
OJS FOC
De la a doua zi IvanovicI, asigurat că nu Ta fi atacat în mijlocul stepului, dădu puţin răgaz tovarăşilor săi; dar ptnă să străbată Uralul nu se puteai! bucura de linişte complectă; ar fi riscat prea mult într’o ln-tîlnire isolată cu contele d’Entraygues şi prietenii săi pentru ca să nu fie vecinie cu băgare de seamă, cit timp nu vor fi pus între el bariera rialul.
A cineea zi se Începu fără incident.
—	De-searâ, la răsăritul lunel, zise Iva-novicl punlnd piciorul în scară, vom ajunge la minele de la Voronj ; şi de mtine vom putea merge la Ierinoslav cu încetul.
In timpul acesta stepul luase un aspect mal sălbatec: turmele de cal şi de bivoli erail mal rare ; iarba care creştea pe pă-mîntul nisipos şi sărar era scurtă, tare şi de o coloare palidă şi bolnăvicioasă ; nu mal eraţi flori.
—	Băgaţi de seamă! zise unul dintre călăreţii cazaci, suntem In regiunea lupilor.
Caii trebuiati să priceapă oare-cari ema-
naţiunl stranii, căci păreaţi neliniştiţi, nervoşi şi din clnd Iu clnd nechezaţi cu putere, scuturîndu-şl coama şi mărindu-şl iuţeala fără a fi îndemnaţi de călăreţi.
—	El simţesc piratul stepei, zise al doui-lea cazac.
—	Sosivom înainte de a înopta ? întrebă IvanovicI.
—	Nu cred, stăpîne : n’am ajuns încă la izba de la Perm.
Un ceas aproape înainte de asfinţitul soarelui, armăsarii părură cuprinşi de nebunie furioasă şi puţin cîte puţin desfăşurarâ o aşa iuţeală că li se tăia sufletul călăreţilor.
Deodată unul din cazaci întinse biciul în direcţiunea răsăritului, care Începea a se acoperi cu colori Întunecate.
—	Priviţi, zise el, eată vedetele cari vin în recunoaştere.
Toate privirile se întoarseră în spre direcţiunea ce arăta.
Vre-o şease mici puncte negre mişcătoare făceaţi pată pe şes, şi precum se aflaţi în-naintea drumului percurs, iuţeala lor, sporită cu aceea a cailor, nu Intirziă de a se împrăştia toate îndoelile... eraţi în adevăr lupi.
Numărul lor nu era Îngrijitor, dar putea să nu fie de cit o avangardă, precum zisese unul dintre cazaci. Călătorii îşi inspectară armele şi se ţinură gata pentru orl-ce eveniment. De schimbat calea nu putea să fie vorbă; ar fi putut să se rătăcească în step şi să piardă o zi satl două pînă să’şl regăsească drumul, fără a fi asiguraţi că nu vor lnttini alte bande din aceste fiare încă şi mal numeroase.
Vitejii armăsari nu se gîndiră un moment a devia din drumul ce urmaţi; din contră, nechezat! de mlnie şi păreaţi nerăbdători de a Începe lupta.
Lupii sunt laşi cînd nu sunt în număr ; de aceea se văzu că acel cari se apropiat!
Un pianist romttnat oferi serviciile «ele le solrele denunţe şl baluri pentru mn honorarlu modest. S. Iaroslav, Oelee Moşilor No. 90.
Fran voise dlplomee deşire leşons partlouliâres. Ad. bure eu du Journal.
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Ml hali A. RjMhtlvana Advocat 38 Strada Frumoasă' D. A. 6. Florateu, avooat, atrada Kemană. 70 bl». ti. Uor(un, Str. Fundătura Leului, 2.
Bibliografii
Zilele acestea a apărut în editura librăriei Soeecdr Comp* o lucrare foarte Interesantă pentru invăţămiiitul primar: €-arte de citire pentru clama II-a urbană şi a V-a rurală.
Cartea aceasta, fiind lucrată cu multă atenţiune şl cu totul In conformitate ou noul program In vigoare, al şcoalelor primare, va umple o lacună simţită de ani de zile în învă-ţămînt, uşurînd mult sarcina învăţătorului şi a institutorului.
Această Carte de Citire, aprobată la concursul de cărţi didactice pentru aoest an şcolar şi care conţine aproape 500 pagine şl peste 400 gravuri executate ou multă îngrijire în cunoscutul stabiliment de arte grafice I. V. SOOEC, este lucrarea D-lor SCRABA, ST. NEGULESCU şi GR. THEO-DOSIU.
Avim celor interemaţl.
7	CASA DE SCHIMB
HEGKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. S Strada Lipscani No. 8
Cumpări şi vinde efecte pubfice şi faca orl-c schimb de monezi.
Cursul ps ziua de 14 Februarie 1897
T		Cump.		Vînd	
GR	Rentă Âmortisabilâ. . .	87	—	88	—
5*/o	» Auiortisabilă. . .	100	—	100	V.
8 •/. S»/«	Obligeţ. de Stat ţCoy, R.) . » Municipale din 1883	102 96			102 96	’/• */•
60/0	» > > 1890	97	—	97	7.
!•/.	Scrisuri Funciar Rurale .	82	v.	93	
©/•	> » Urbane .	88		89	—
©/.	s> > » Iasl.	84	—	85	—
	Acţiuni Banca Naţionali.	17-40	—	1850	—
	» » Agricoli .	225	—	230	—
	» Dacia Romtnia asig.	450	—	460	—
	> S-tea Naţionala asig.	490	—	500	—
	S-iatoa de Coostrucţiunl .	190	—	200	-
	Florini valoare Austriacă.	î	12	0	13
	Mărci Gormane ....	1	25	î	25
	Bacuote Franceze . . .	100	—	101	—
	» Italiene. . . .	89	—	93	—
	» ruble hirtie . .	2	65	2	70
Imprimarea cu maşinele dublu-cilindrice, din fabrica Albert & C!®., Frankenthal. şi cu caractere din fonderia de litere Elinsch citit Franh-furt A. -V.
făcură un ocol mare, pentru a lăsa pe că lăreţl să treacă înaintea lor fără a fi siliţi să'I Intllnească.
începură atunci a alerga în urma cailor, la o distanţă de vre-o două-zecl de metri, mlrîind; se vedea, după ochii lor aprinşi, limbile atlrnînd din gură, că frebueaii să fie împinşi de o foame grozavă.
—	Trebue să avem milă de el, zise Iva-novicl, şi să le dăm ceva hrană; pregătiţi-vă a vă Întoarce pe loc şi atrage la comandă.
La semnalul dat, cel patru cal se întoarseră spre dreapta.
—	Ochiţi bine, strigă repede IvanovicI... Doul pe unui... cu atlt mal răti pentru cel doul cari vor fi Înainte... una, două, trei...
foc !
Cel doul lupi mal apropiaţi căzură In praf urllnd, dar nu se mal sculară! ş’apol nu fu cu putinţă de a se şti dacă loviturile primite II pusese cu totul în stare de a nu mal putea lupta; nu căzuseră bine, că tovarăşii lor se aruncară asupră-le, şi precum era de a-juus pentru cel patru cari rămîneail, nu fu discuţiune Intre dtnşil.
Călătorii putură să’şl continue drumul, scăpaţi pentru moment de aceşti nesuferiţi tovarăşi.
Un ceas aproape trecu, fără vre-o nouă alarmă, dar caii continuat! a da semne din ce în ce mal codente de iritaţie; era sigur că simţeai! vecinătatea duşmanului ereditar şi că nu va trece noaptea fără vre-o nouă lntllriire.
Stepul devenea din ce în ce mal prid şi uscat; toată partea aceasta vecină de Urai simţitor deprimată, a păstrat mal mult de cît cele-l’alte amintirile mărel ; avînd încă multă sare din pămînt, ea n'are drept orl-ce vegetaţie cit salicorne şi conţine o mare cantitate de mici lacuri sărate, pe cari nomazii le exploatează ca saline după trebuinţele lor.
Turmele fug de acest ţinut blestemat, în care rarele ierbăriturl le fac sete şi apele sărate nu contribue de cât a le mări setea. Dar se tntîmplă adesea că imense bande de lupi, fugind de gheţurile Uralului superior, intră In partea aceasta de deşert pentru a-şl urma drumul către stepul tnver-zit care se Inveciueşte cu sudul ţărel Kir-ghiezilor şi malurile Caspicel; ele. rătăcesc atunci luni Întregi la noroc, fără a-şl putea potoli setea şi foamea care le roade.
Atunci aceste fiare carnasiere, cu coada Intre picioare, cu limba atlrnînd, cu ochii strălucitori de friguri, încep a mîrîi obser-bîndu-se unii pe alţii. Nenorociţii pul de lupi pe cari suferinţa şi lipsurile ÎI silesc să se oprească şi apoi să se lase a cădea istoviţi la pămînt, sunt sfîşiaţl într’un moment... Acesta-I semnalul măcelului, exaltaţi de vederea sîngelul, literalmente nebuni, turbaţi, se aruncă unii asupra altora şi nu se mal opresc de cit atunci cînd, sătul, nu mal au puterea de a sfăşia noul victime.
Dar el nu ajung la aceste lupte oribile declt la cea din urmă extremitate; să treacă un bivol sad un cal rătăcit şi toată banda căpiţă speranţa şi se aruncă cu turbare în urmărirea lui, ptnă ce animalul pe care-1 urmăresc zile intregl iără ragaz, cade, zdrobit de oboseală.
Atitudinea cailor arata deci în deajuns că vre-o trupă de lupi trebuea să rătăcească, nu departe de vlnâtorl, prin şesul deşărt. Era deci vorba de a ajunge la izba de la Perm Înainte de a se face noapte, pentru a se adăposti In ea: două ceasuri de galop a doua zi, căci lupii atacă rar ziua, şi puteai! să ajungă fără pericol la Voronoj.
(Va urina)
„EPOCA“jziar cotidian^
CUPON
13 Februarie 1897
Orl-clnfc ta t&la «cent nipon din «EPOCA» şl 'I va trimite, «hîi II va preieula la lIbrArllle ar Atât© mal Jou, ar© drept la unul din premiile CU PKKfURI RE-DfSE din lUtel© r©*p©ctlv©
Cuponul a<*«nta © valabil pinii ia 1 o Februarie ora 7 ©©ara.
Cititorii din provincie pot f limite ©o», tnl In tnftrcl p*ştale adfioglud porto.
Premiile „EPOCEI1*
X» Librăria CAROL IfflLLEB
Calez Victoriei No. 58.
In loe de Numai
JBeliade- nădulemcu /.» Amintiri asupra istoriei regenerărel Romîne, sa fi Evenimentele de la 1848. Un volum mare de peste 800 pagini ....	8.—	0.50
Richter Eugen, Unde duoe socialismul.
Jurnalul unul lucrător. Traducere de Al. A. C Sturdza ou o prefaţă de N.	A
Fillpeson. -	-	•	0.50	0.10
Pilipeneu N., Albii şl Roşii -	•	•	0.50	0.15
Negulencu Petru, Polemioe •	•	•	1 50	0.70
—	Pslohologia stilului -	-	•	2.00	1.00
Vtahuţă Alejp., Un an de luptă	-	•	2.50	1.50
—	Iubire rpoe8il..............8.00	1.60
—	Din goma vteţel (ediţia Graeve)	-	8.60	1.60
Zamfirele t Puii fu Lume Nouă şi Lume
Vecklă.........................8.00	1.00
Hăjduă B* P., Ioan Vodă cel cumplit,
volum ilustrat Introdus în şcoli.	*	8.00	1.80
Copee Pranpoio, Poveste tristă, roman
tradns de D. StAncesou -	1.50	1«10
Miehăileaett Ut, C,, încercări critice asupra invăţămîntulul nostru primar,ed. II	2.00	1.S0
JLiveacu Ia Ioan, îngerii lui Baftei fantezie originală în versuri în 8 acte.	-	2.00	1.G9
Lohmeger M., Un nod mijloc pentru a
preda eoplllor limba germană	-	*	2.00	1.00
Roman I, N., Poezii (ediţie populară) •	1.00	0.78
Radu D. Ronetfi, Epigrame .	-	-	2.00	1.00
Ibnen R,, Copilul Eylof (dramă în 8 acte)
traducere de T. Malorescu -	-	-	IDO	0.60
Ad, Dragomircmcu, Critica ştiinţifică şi
Eminescu........................1.60	1.00
Butcul+mcu Marin, Religie ş! ştiinţă -	0.75	0 5
Bachelinăr Juleu Rrun, 8ept Contes
roumalns.......................4.00	1.50
NiculcHeu Hemelg Deputaţii
noştri.........................6.	IDO
La Librăria «LA BISERICA ALBA»
(Calea Victoriei 85)
Th, Speranţă Homer întinerit	•	-	2.00	1 00
— Anecdote Popularo (voi. I)	4.00	2.4 0
La Institutul de Editură Ralian si Ignat Sauiitea CKAIOVA
Troian Demetreucu Privelişti din viaţă	2 50	,o0.
—	Subita -	-	-	•	2.00	1.25
Dumitru Teleor Realiste	-	i.ao	0.95
Virnillu IV. Cifman Din anii tineri •	1.50	0.05
Sofia Nădejde Fie-«are la rînJul s&fi -	2.00	1.25
Dumitru Stăncencu Glume şi Poveşti	2.00	1.25
Zam/tr C. Arbure In Exil	...	2.50	1.60
Mihait N, Relador Istoria teatrului
romîn....................1.50	0.65
Loutm E(uhne Noua ştiinţă	de ;vlndocare	5.00	8.00
La Librăria C. 8FETEA
(Sf. Gbeorghe)
Vatra, anul I................ 24.00	12.00
—	anul ........................... 20.00	10.00
Caragiate, Note şl Bohlţe •	•	•	-	2.00	1.00
Theodoreucu O, Bem., Cronica din
Nurnberg................. 1.50	0.76
Flamariony Uranla.............î.oo	0.50
Augier, Aventuriera...........a.oo	1.00
Administraţia ziarului nostru primind zilnic numeroasa cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Epecei, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătate tu josul cuponului însoţite de preţul redus cu care se oferă acele premii.
25 Fevrieri X 500.000 Francsii
NIBSCB1PTIOT
Nouveau Dictionnaire Encyclopedique
Universel Mustră — Răpertoire des Connaissances Humaines
«JSL. JfLES TROUSSET
LAUREAT
DE S0CIETES SAVANTES

6 Gros et Forts volumes in 4°, reli6s, ilustr^s de 3.700 maguifiques gravures r^pati-dues dans le texte. 1 Atlas de Bibliografie contemporaine, compris dans le (5-e volume et 1 Atlas universel de 110 cartes en couleurs formant le 7-e volume, 185 frs.
Payables par traites men-suelles de 10 frs.
SVMJPnrJTE EXCEI* TIOJVJVEIE e
II sera attr ibuA ă chaque Souscripteur duNonveau Dictionnaire Encyclopedique de Tronsset
Un Bon a Lots de 20 Francs
«le 1’ExpoMltlou t'niverselle de 1000, dounant drolt aux avantaje* anlvanls:
1. 20 ticKets d entr^es de 1 fr ; b	6 Lots de 500.000 = 2.500.000 ( TI	« Tira
2.	Kedm-tlons des prix consen* )	>11 681 6nectne « ilra*
ties pour Ies voyages par Ies Cam- ţ pagnies de cherains de fer et de < bateaux, ou reduction de 25 o/o 1 sur Ies prix d’entrde dans Ies ăta-' blissemeiits de speetaoles a l’ln- j terieur de l’Exposltlon;
8. Participatlon aux tlrages a-yant lleu par Ies soins du Crădit I Fonoler deFranee jusqu’au 25 Oct.1 1000 et dont le montant s’elfeve a 1 6.000.000 d© franca.
24 —	100.000 =	2.400.000;	> ges par au :	
25 —	10.000 =	250.000 [	) en f6vrier , .	. . 1 de S00.000
59 —	6.000 =	295.000!	J en avril. . . , ) enjuln . . . .	
150 —	1.000 =	150.000	1 en aotit. .. .	. 12 de 5.000
4.050 —	100 =	405.000	>enoctobre. . 80 de 1.000 J en decembre, 900 de 100	
Total
6.000.000 > soit 955 pai' an.
La plus Pratique des Encyclop6dies
1.	Parce qu’elle ne renferme que ce qu’ll est năcessaire de savoir;
2.	Par la olarte de son texte, compre-bensible pour tous;
8. Par rimmense ătendue de ses mi-tl&rfcs ;
4. Par ses gravures oompl&tant Tinteli-genoe de ses deâcrlptlons.
Le plus Populaire des Oictionnaires
1.	Par son caractere Itsible pour toutes Ies vues et pour tous Ies âges;
2.	Par la modloite de son prix, eu £gard au nombre conslderable d'ouvrages dont 11 tlent lleu ;
3.	Par son mode de vente qui le met ă la portee de toutes Ies bourses.
Le Prochain Tirage des Bons aura lieu le 25 Fevrier et comportera un Lot de 500.000 Francs.
Envoyez Ies demandes ă la Librairie 15ASILE NSCOLESCUT, 8, Strada Biserica Enei, â Bucarest.
Compania de Gaz din Bucureşti
ÎNŞTIINŢARE
Sub-senmatul, Felix Ferdinand H. Bouron, Directorul Usineî de Gaz din Bucureşti, lucrând în temeiul pute-terilor ce îl aii fost conferite prin deliberările Consiliului de Administraţie a Societâţeî anonime de gaz din Bucureşti, cu data de 28 Ianuarie 1897, acordtndu-I mal ales facultatea de a: «Revoca orl-ce mandat dat mal «înainte de Societate pentru gerarea «şi exploatarea Companiei de Gaz din «Bucureşti, la speciai aceea dată d-luî «Tassain, precum şi orl-ce substitu-«ţiunl date de mandatarii, şi de a face «să se comunice aceste revocări cui «va fi de trebuinţă»;
Declară prin aceasta că revoacă pur şi simplu procura dată In precedent de Consiliul de Administraţie al Companiei, în şedinţa de la 21 Aprilie 1885, D-lul Alexandre Louis loseph Tassain, fost Director al Companiei. _____Felix Ferdinand H. Bouron.
La Typogratta EPOCA se află de vîn-xare hirtie maculatură cu 50 bani ki-logr. în pachetede «-îtelO ki lograme.
— ______JAGOB,
Buboie	1
Bole ele Piele In tote farmaciile.
‘oi- i 'C H S ’8>
_ va
S2	C3	®
: §5'®*—’P-SJ
l r-l fln ^ o ® -2-
: *a SsS--5 «I
! | d 5 «q §
1 8 W s SS.’® “ _
{ S d 3 u B.K ce c i ^ 9 s ® ® S c
1	a	® ®	a
!	-“ss	2^	®	01 S	®
;
i	.*ţ5	.a	w a
'O »-	>•	-r n	a
W aj$ u %
a.
W ATSOX A YOUDLL
[MAŞINI AGRICOLE ŞI INDUSTRIALEI
BUCURESCÎ.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPPtESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl
LALLIER, VERKOT & C»„ LA FERîE SOUS JOUARRE
SPIETRE DE MOARĂ'
[ Adevărat fzanţuzeşt!, lucrate din 4—6 bucăţi în ciment, bine j legate şi foarte durabile
SPECIALE PENTRU MORI DE MALAI ŞI DE FAINA [0 cantitate mare în depozit din dimensiunile 36, 42 şi 48 ţolurij
CALITATE RECUNOSCUTĂ
INSTAIiAŢIUNI
DE
Mori şi Fabrici de Spirt
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage ilututrate gratie* Mi franco.
PILULELE ELVEŢIENE
ALE FARMACISTULUI
RICHARD Bfl&ANDT
INCKHCATK DE
| Prof. dr. R. Vlrohovr, Berlin
►	►	de Gielt, Munioh (t)
►	►	Reclam ; Lipsea (t)
►	►	de Nusbaum Munioh (t)
►	►	Hertz Amsterdam
►	►de Korezynski, Oraiova
►	>	A.rat»di, Jitausenburg
►	►	Frericks, Berlin (t)
» ►de Scauzonl, Wurzburg
►	►	C. Wlfct, Oopenhaga
- r	BU Fetersburg
►	►	So6derstăd Kusan
►	Lambl, Varşovia « Forster, Birmingam,
Dentistul M. BACHER
Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru ine-
întrebuinţate de peste 15 ani de Profemort, medici practici şi de public şi recomandat ca cel mal eftln, plăcut, sigur şl nevătămător.
MEDICAMENT DE CASĂ
La derangearea organelor Abedominal
La maladii ale ficatului, hoemoroixl (trinjl), con* Htipatie, durere de cap. ameţeală, respiraţie grea safi fţifioIŞAp palpitaţie (batale de Inimă), con• mtricţiunt de piept, lipaă de poftă de mincare,
etc.~Pilulele elveţiene ale farmacistului Hichttrd Brandt, din causa efectului lor agreabil «unt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut ca : săruri, apo amare, picături, eto.
A SE FERI A CONTRAFACERE
de imltatlun! şl cereţi la toate farmaciile numai adecă• ratele PIIAJIjE ELVEŢIENE ate far Hiacintului HlCIiARD Brandt, şl observaţi bine alăturata marcă Crucea aibă, pe fund roniu şi numele Richard Brandt.
Pilulele elveţiene contrafăcute şi împachetate similar pentru a Induce publicul în eroare nu produc nici e dată efectul adevăratelor pilule elveţiene alo lui Richard Brandt.
PKIÎŢUL CUTIEI LEI 150
Depoul general pentru toată RomYnia EA FA KM ACI A VICTOR TUKINGER
________Bucureşti calea Victoriei
Mai mult de l/« de secol succes proclamă superioritatea sa r;tele sale in arta dentistiea la expozi-în tratamentul de gutural, iritaţfunel peptulnl, influenţa,	etcr,,Xe,*e*’ Bordea,nix 9*
dureri reumatismale, scrtntiturl, răni, vărsături, bătă- Succesor 'dentistului M. Rosenthal, Buturi.—Topic excelent contra bătăturilor.	eoreştl piaţa Teatrului casa TOrek.
Se află în toate farmaciile
6e găseşte asemenea în Bucuremtl, la farmaelile : F- Brus, M. Bras, Fr. W. Zurner, A. Oze-des E. I. Rlsdd, A. Frank, I. A. Olura, eto., şl la drogueriile : F. Bruss, Eoonomu & Co. Th. M.
t tne ,cu, Uie Zomflrescu.— Iioto*anf la : Haynal, V. D. Vasillu.—BrfiilM la: FUloti, G. Kauff. mese, A. Drumer.—Ruxăă. la : Bohuler, Weber.— Craiora, la farmaciile Moss. Pohl. Oswald.— focşani, la: Remer. Stenner.— Calaţi, la: Stiohlor.— Giurgiu, la.* Binder, Fabinl. — laşI-la: L Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—Piteşti, la : Bohlrchanler.^-Pioeşti, la: flohuller Zle Cons’ultâtiunI 9—12 a. m. şi 2—5 p. rn. g Klcr.-r.r„or<fr«,, 1»: K. S.ymaim -r.-.Mrftfli1. : X. H.bberltac.
Bucureşti. — Tipografia EPOCA Strada Clementei No. 3. —Bucureşti.
www.dacoromanica.ro