SERIA n—ANUL m, No. 367. KilIHa a treia MARŢI, 4 FEBRUARIE, 1897 NUMĂRUL^IO BANÎ ABONAM F,,\T ELE încep lu 1 şi 15 -fie fie-cârel luni şi so platoşe tot-d’a-unu înainta In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandalo poştal# Un an in ţarii 30 lei; tn streinâtate 50 lei Şise luni ... 15 » > & 25 i> Trei luni . . . 8 » » * 13 » Un număr în strein&tate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3. NUMĂRUL 10 BANÎ AATACIIRILE In Bucureşti şi judeţe se nrimesc numai la Administraţie In streinillate. direct la administraţie şi la toHte ofi.-iile de publicitate Aauncinrl la pag. IV.... 0 30 b. liuia » » III........2.— lei > » » » II.........3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rludul Un număr vechii 30 hani ADMINISTRAŢIA No. 3 — STRADA CLEMENŢI I - No. 3 Debarcarea Armatei Grece 1892 —1897 In ziua de 7 Februarie 1802, actualul ministru de finanţe d. G. Can-tacuzino, atunci director al Voinţei Naţionale, a făcut o descoperire căreia d-sa şi întreg partidul liberal i-a0 dat mal multa importanţa de-cît daQ asta-zl combinaţiunilor financiare mulţumii a carora scufele bolnavilor de la spitalul militar se plătesc cu renta 5 la suta. Luînd lucrul aşa cum l-a prezin-tat d. Cantacuzino, ar fi mal drept sa zicem ca descoperirea a venit ea singura acasa la D-sa. Ori cum, faptul s’a înfăţişat aşa: Patru agenţi electorali ad dat d-luî Cantacuzino o carta de vizita a unul comisar de poliţie, carta pe care sta scris ca oamenii aceia dăduseră «concurs de la începutul şi pîna la finele operaţiunilor» electorale ale colegiului II de Senat din Ilfov. O fi fost saO nu aşa, nimeni nu şi-a dat osteneala sa controleze ; ce fel de concurs ar fi dat acel agenţi, iaraşî nu se ştie. îndoiala nu încape însă, daca toata afacerea n’a fost o simpla plăzmuire, ca comisarul de poliţie n’avea nici o calitate sa cunoască pe oamenii cari dăduseră concurs în operaţiile acelei alegeri. Faptul era reprobabil, fara doar şi poate. Dar nu importa fondul afacerii. Ceea ce merita sa fie relevat, e modul cum d. Cantacuzino, pe a-tuncl director al Voinţei Naţionale, a uzat de dînsa. îndată ce carta de vizita a comisarului de poliţie a ajuns tn posesiunea d-sale, d. G. Cantacuzino a simţit irezistibila nevoie de a seri o epistolie Majestaţil Sale Regelui. Şi ce epistolie! Am transcris aci, Majes-tate — zicea actualul ministru de finanţe —şi carta de vizită, şi conversaţia mea cu cetăţenii poliţiei, nu pentru edificarea Majestaţil Voastre, care ştiţi cum s’au făcut, din ordinul Majestaţil Voastre, a-legmle, dar pentru ca să fie în înalta cunoştinţă a Ma-jestălil Voastre că şi noi ştim cum s'au făcut alegerile. îşi închipuieşte orl-cine, după rîn-durile de mal sus, în ce chip vorbea d. Cantacuzino de guvernul Majestaţil Sale ; pe bietul comisar barem, blîndul ministru actual de finanţe vroia sa-1 vadă trecînd prin pedeapsa vergilor, după tratamentul ce se administrează Cazacilor prinşi cu lucru de furat. Dar astea sunt mezelicurl pe lingă delicatesele pe cari actualul ministru de finanţe le servea Majestaţil Sale Regelui la sfîrşitul urgentei d-sale epistolii. Terniinînd aceste muluri, cu umilinţă recomand pielea mea Majestăţiî Voastre, căci se poate ca în urma denunţării de faţă să fiu asomat intrînd într’o seară acasă de zbirii credincioşi al poliţiei M. Voastre. Sire, farsa sîngeroasă ce s a jucat zilele acestea pe întreaga suprafaţă a Ţării de către consilierii ce sunt la cir- mă cu deplina încredere a Ma-jestăţil Voastre, această farsă a ridicat în toate unghiurile vaiete de durere a celor ciomăgiţi, înjunghiaţi, asasinaţi. In carînd aceste vaiete aii să se potolească. Naţiunea o să înceapă a rîde. Hohotul de rîs al poporului va fi însă astfel că are să se cutremure întregul edificiu. Val de cel cari nu-l vor auzi. Prefectul judeţului Covurlul - slujbaş al guvernului, nu al Majestaţil Sale Regelui, —a corupt în ultimul moment pe un agent al opoziţiunil, ca sa zapaceasca pe alegatorii cari nu se temeati de administraţie. Ne-fiind vreme, prefectul i-a dat cartă la mîna către comisari pentru cele de regula şi comisarii aQ iscălit toţi precum ca se face treaba. De la comisarul de poliţie din 1892, pîna la prefectul de judeţ din 1897; de la un comisar de atunci pîna la un prefect plus cinci comisari d’acum ; de la «concursul» ue-determinat al celor patru agenţi pîna la ingerinţele făţişe de la Galaţi—e oare-care depărtare. Asta nu e însă un cuvînt sa ne ieşim din fire. D. Cantacuzino poale fi liniştit; conservatorii nu-l invidiază. ASEDIUL GAhEEI Aseară am primit de la corespondentul nostru, d. Kaclamanos, directorul ziarului Asty, din Atena, următoarea telegramă, care arată cît de gravă este situaţiunea în Creta : Alena, 2 Februarie. rreşlliiii itKliţjeiii atuetliazâ Vfinea. FI mint bine înarmaţi in nrnta flebaredrei tle arme şl muniţii fie edil re corăbiile (trece tic comerţ. Sie aw.i tlintineaţă a inertul băut-btrrtfarea fortăreţei, unde mint refugiate trugteSe turceşti. Panica e mare in in*ută. De altă parte, din sorginte turcească se telegrafiaeă că ptnă Vinerea trecută 12 corăbii turceşti de răsboiu ar fi intrat în porturile de la Retimo, Canea şi Candia, şi că torpiloarele n’ar fi de cit la o jumătate zi distanţă de Creta, fiind ancorate la insula Kerigo (Kitero). AVOCATUL FERECHIDI Cu 74 voturi eontra 27, Camera deputa ţilor a respins, Slmbătă, împămîatenirea d lui ChrNoveloni. Cu aceasta ocasiune, d. Ferecbidi, unul din leaderil majorităţel colectiviste din Cameră, combâtlnd tmpftralnteuirea, a produs ca ar gument împrejurarea că solicitatorul ar avea intenfiunea să cumpere o moşie. Argumentul este cel puţin curios. Clnd un strein pelitionează pentru indigenat, Înseamnă că eldoreşte să se bucure de suma de drepturi care conslilne cetăţenia rorntoă; că, prin urmare, să aibă nu numai dreptul de a cumpăra moşii, dar şi pe acela de a ti alegător şi eligibil. Ce era, aşa dar, extraordinar In faptul că d. Chrisoveloni vrea să cumpere o moşie ? Nimic, absolut nimic. Totuşi, aceiaşi Cameră, care s’a grăbit să valideze la 27 Ianuarie alegerea pătată de ingerinţe a grecului Secbiaris, refuză la 1 Februarie,—după palm zile,—Impâmtnteni-rea d-lul Chrisoveloni. S’a arătat nial puţin scrupuloasă dar pentru reprezentaţiuuea naţională, de cit pentru cetăţenia romlnă. Lucrul nu ne va surprinde Insă şi argumentul ni se va părea mal puţin curios, etnd vom aminti cuvintele d-lul Stavri Bră-tianu. «D. Ferecbidi reprezintă interese par-ticulare*, a spus d-sa, In Camera care a dovedit că nu se conduce de cit de interese particulare. D. Fcrechidi er» avocatid părţel adverse d-lul Chrisoveloni; nu mal era In rolul de reprezentant al naţiunel. De aceea orl-şi ce argument i s’ar fi părut bun, numai ca să cîşlige cauza. Avocatul a fost satisfăcut. Camera l'a ascultat Împlinind, faţă cu d. Ferichidi, o-fieiul judecătorilor amabili pe lingă avocatul atot puternic. DIN JURNALUL UNUI FDST MINISTRU Iniprenintiî despre d. Vasile JLaacnr. Unul din membrii parlamentului romîn, fost ministru, liberal convins şi om de bine în toată puterea cuvîntulul,— ceea ce este un fenomen foarte rar in colectivitate,—a bine-voit a ne pune la dispoziţie o parte din jurnalul săli, unde înregistrează silnic toate evenimentele ce se succedeasă în viaţa noastră politică şi literară. Din acest jurnal extragem următoarele reflecţiuni şi impresia-ni semnificative asupra activităţii politice a d-lul Vasilc Lascar : 21 Xormbrie 189G. — M’am în-lllnit azi la amiazl cu d. Vaaile Lcis-car la palatul Justiţiei. Eram amin-doul îngrijiţi asupra situaţiei ; d. Au-relian întîmpină dificultăţi foarte mari tn formarea ministerului şi mal ales în modul de a rezolva cestiunea asupra situaţiei, apoi d. Lascar ml-a spus : — Slâtesm persistă cu încăpăţânare în greşeala pe care a făcut’o şi vrea în ruptul capului ca partidul să se retragă de la putere. Aceasta ar însemna distrugerea noastră. Nu ! trebue să resolvim noi cestiunea mitropolitană şi mal adineaori am spus d-lul Take Ionescu, că de-aş fi ministru aş face apel la toţi fruntaşii opoziţiei să re-zolvim de comun acord această cestiu-ne. Şi Talce ml-a răspuns, că ideia e admirabilă şi conservatorii ar fi gata a o primi. M’am despărţit de Lascar cu impresia că acesta e singurul om tn care partidul poate să aibă toată nădejdea. Spre seară am auzit că Lascar, în urma solicitărilor d-lul Sturdza, a primit portofoliul internelor. Iută un om plin de porniri bune, de la care mă aştept la lucruri nu ri. * * * 2 Meeeuibri© 1896. — Toată lumea aplaudă energia iul Ijascar şi e unanimă în a vedea într’însul pe salvatorul partidului. Azi l’am văzut la braţ cu Nicu Fiii-pescu pe Calea Victoriei. Mi s’a umplut inima de bucurie vă-zîtid cum toată lumea se uită lung după dtnşit. Aşa înţeleg raporturile dintre fruntaşii adversari politici. Doamne, mi se pare că o eră nouă se deschide in viaţa noastră politică; cestiu-nile mari să se trateze în bună înţelegere între partide, adversarii de idei să fie în raporturi bune, exclusivismul şi ura de erl să se piardă în negura veclnicitl. Visul tinereţelor mele se realizează; Vasile Lascar va regenera partidul liberal şi-l va îndruma spre occidentalizare. * * * 21 Decembrie 1896. — Ne am întrunit azi la Senal la o consfătuire. Eram deprimaţi; surâsele obţinute de Vasile Lascar in cestiunea mitropolitană au îndârjit pe bătrinil liberali, cari consideră concursul dezinteresat al conservatorilor ca o Îngenunchiare, o u-niilire a partidului întemeiat de Goleşti, Brătienl, Kogălniceanu şi Rosetti. Afară de aceasta refuzul d-lul Stoicescu de a se lămuri In cestiunea portului Constanţa, pare a ne prevesti o furtună, zile negre pentru partid. Socotesc că acum e momentul ca Vasile Lascar să se afirme, căci până a-cum n’a prea vorbit nici la Cameră nici la Senat. El ar putea salva situaţia, ar putea ridica inimele printr’un apel generos şi cald la patriotismul majorităţilor. Dar nu; Ijascar ne-a spus că se retrage din minister, căci ca advocat ctştigă mal mult. Nu mi-a plăcui. Nu ştiu, dar par'că simt că Lascar î'icepe a-şl pierde busola. E un om care dispune de o avere de vr'o 600,000 lei şi totuşi nu-l ajunge... pare a fi şi elprea maleri disl, pare a nu avea încredere Intr’un ideal mal înalt. ¥ ¥ * 15 Ianuarie 1897.—începe să fie autoritar ; se crede că e mat presus de nivelul partidului şi-şf ia aere grave. Mi-l’am închipuit alt-fel. Dar poate ţopol, Săveanu, Zăgănesou, Xenopol, etc. nici n’are cum să fie. Am vorbit cu el in biblioteca Senatului. Mi-a spus : — O să-i zdrobesc pe toţi. Mi-am a-sigurat azi concursul Presei, pe care am cumpărat’o cu 2000 de lei şi o să înscenez o campanie în potriva lor. Sub masca unei conduite independente, acest ziar o să mă servească perfect de bine; o să-l joc pe Gogu cu Voinţa Iul cu tot... Am plecat. Cu inima întristată m’am retras în fundul băncilor şi m’am gîn-dit ce o fi îndurat acest om, că i s’a întunecat mintea de-o-dată, că nu-şl mal dă seama de nimic, că se pierde în combinaţii de intrigi meschini... ¥ ¥ ¥ 26 Ianuarie 1897.—Am fost la ministerul de interne. Eram încă tot sub impresia cuvintelor rostite la Cameră de Lascar. — O să fac a doua magistratură din administraţie, ort... Cînd intru în cabinetul Iul Lascar zăresc pe biurou o telegramă către d. Vrăbiescu din Craioca prin care i se anunţă că va fi numit prefect al judeţului Dolj. Am rămas încremenit. D. Vrăbiescu o fi el om cum se cade, dar e un spirit revoluţionar; în 1893 a lansat apeluri incendiare prin cari îndemna pe ţărani la răscoală. Şi cu asemeni oameni vrea să facă Lascar a doua magistratură din administraţie ? Una cîte una mi se duc frumoasele iluzii despre acest om. Am vorbit de politică şi cu o lipsă de pudoare uimitoare mi-a spus cum va menţine echilibrul In partid, între sturzişti şi fleviştl, cum amăgeşte şi pe Fleva şi pe Sturdza cu fel de fel de făgădueli. — Eşlâ un mare fleac, — i-am spus şi am plecat. Şi sint hofărtt acum sâ-l ocolesc. Toate iluziile mele sînt zdrobite. Lascar, singurul om în partid în care ani avut speranţă, mi-a dat dovezi că e o secătură ilustră, un farsor de rînd şi un mincinos de toate zilele. Tot mal bine cu Sturdza şi cu Gogu Cantacuzino, cari cu toate păcatele lor au cel puţin o voinţă, de cât cu mincinoşi închipuiţi cn Lascar. ROL MODEST Sie >km non nobis. Presa conservatoare începe să devie inutilă — o constat cu părere de rău. De cîte orî se produce cîte un eveniment pe care ’1 am putea exploata cu oare-care succes, gazetele liberale ne apucă înainte; de cîte ori guvernul se află în situaţie încurcată, nu noi ci liberalii au intîiul cuvînt pentru a spune stăpinird ceea ce trebue să i se spue; de cîte ori, în fine, colectivitatea face cîte o daraveră strălucită, se găseşte, regulat, cîte un colectivist nervos care a-trage băgarea de seamă a publicului asupra pufuşorului de pe botişorul cinstitului de pungaş. Şi aceasta se datoreşte nu faptului că presa conservatoare e tîrzie sau lipsită de dorinţa de a-şl servi prompt cititorii, ci împrejurării că liberalii şi gazetele lor fiind în imediată atingere cu colectiviştii, văd înaintea noastră şi, prin urmare, înregistrează mal repede de cît noi fenomenele observate. Aşa, nu noi ci d. Eug. Stătescu — delfinul — a botezat adunătura naţional-liberală cu numele de colectivitate. Nu noi ci d. Palladi, ministrul, pînă de ună-zi, al departamentului domeniilor, a văzut pentru prima oară că colectivitatea nu este un partid politic ci un imens stomac. Nu noi ci Dumitru Brătianu, şeful partidului naţional-liberal, înaintea d-lul Dimitrie Sturdza, a constatat, cel d’întîib, că regimul colectivist este un regin de corupţiune, de jaf şi de minciună. Nu noi ci d. Fleva, fruntaşul intre fruntaşii liberali pînă mal zilele trecute, a stabilit cel dîntîiu, cu dovezi la mină, că stă-pînirea colectivistă de pînă la 1887 era o Camoră, iar cea de acum o asociaţiune ocultă. Nu noi, în fine, ci d. Stavri Brătianu, u-nul dintre cei de la cari va porni odată seînteia care să lumineze calea întunecată a colectivităţii, a zis, în şedinţa de Sîmbătă a Camerei, cum că d. Ferichidi, leaderul majorităţii, este un samsar care nu sc conduce, în chestiunile publice, de cît de interese particulare. In aşa condiţii, presa conservatoare ar fi inutilă dacă n’ar avea rolul modest să aducă la cunoştinţa publicului ceea ce iac şi ceea ce zic colectiviştii el în de el. Y. TRIBUNA LITERARA LECŢIUNI DE ANATOMIE PRACTICĂ DE »r. E. JUVARA Acesta este titlul sub care tînărul Dr. Ernest Juvara publica o importanta lucrare de anatomie practică, destinată a aduce mari servicii învăţamîntutul a-natomiel în ţara noastră. Această lucrare este departe de a fi operă de în-cepâ'or, căci ştiut este de toată lumea medicală că d. Juvara ocupă deja un loc important printre tinerii anatomişll francezi. Se cunoaşte, încă de cill-va ani, marile foloase pe cari studenţii în medicină din Franţa le trag din excce-lentele «lecţiunl de anatomie» publicate de Dr. Juvara în limba franceză în co-laboraţiune cu savantul Dr. Friteau. Lucrarea în romîneşte are avantajul de a fi încă şi mal complectă, căci autorul dă o Întindere mal mare capitolelor şi măreşte numeral operaţiunilor. Lucrarea d-luî Juvara este primul tratat de anatomie practică ce să publică în limba noastră. Ca colaborator al d-rulul Poirrier de la Facultatea de medicină din Paris, autorul a avut 0-caziunea să urmărească pas cu pas cursurile practice pe care ilustrul anatomist le făcea zilnic în amfiteatrul Facultate! şi dacă compatriotul nostru era dintre cel mulţi cari vedeaă şi ascultau, a fost dintre puţini! cari au isbutit să pătrundă în gîndirea intimă a profesorului şi să’ş! asimileze procedeurile şi metodele lui. Favorizat de o rară abilitate profesională şi înzestrat în mod natural cu un admirabil talent de a desemna după natură, autorul ş’a făcut în scurt timp mină şi ochit! de anatomist eminent. Tratatul de anatomie practică despre care vorbim, este destinat, după cum spune însuşi autorul cu multă modestie, a servi elevilor cari fac probele practice a-a numite de descoperire a unul organ, saă mal bine zis de punerea îu evidenţă a unei artere, muşchi, tendon, nerv, etc. Noi credem că aceste lecţiunl vor avea o utilitate cu mult mal întinsă şi vor fi destinate a sluji mal ales acelor medici, cari izolaţi de centrele mal mari unde ar putea culege opiniunile colegilor, neavînd la dispoziţiune de cât tratatele clasice de anatomie pur descriptivă, vor putea găsi în opera d-lul Juvara toate detaliile cele mal precise, toate procedeurile cele mal noul, asupra operaţiunilor ce ar trebui să facă în unele cazuri urgente. Un alt punct care merită să fie pus în evidenţă, este preciziunea cu care sînt lucrate desenurile. Toată lumea ştie ce mare importanţă aii figurile în-tr’un tratat de anatomie. Ceea-ce se preţueşte mal mult, nu stă în partea artistică a desemnulul, ci în preciziunea cu care reproduce preparaţiunea. D-l Juvara a înţeles admirabil acest lucru căci, a desemnat el însăşi, după natură, 103 desenurf, a căror observa-ţiune face a se pătrunde numai de rit raporturile dintre părţile unei regiuni. Nu pot pune mal bine in evidenţă importanţa lucrării d-lul Juvara alt-fel de căt reproducând aci opiniunea autorizată exprimata în admirabila prefaţă scrisă de eminentul nostru chirurg, d-l profesor Thoma Ionescu. «Cu toate că poartă modestul titlu «de Lecţiunl de Anatomie aplicată, a-«ceastă carte, zice d-l Th. Ionescu, în-«deplineşte toate condiţiunile necesare «unul bun şi util manual de anatomie «aplicată: clar in expunerea faptelor, «sobru în Îngrămădirea lor şi cu toate «acestea complect îu raport cu scopul «urmărit, exact mal ales In detalii şi «util îu întreg, iată scopul complex ur-«măritde Dr. Juvara, care de all-lel l’a «atins pe deplin». Mal înainte de a termina ţin să profit de acest prilej pentru a face o ob-servaţiuue care, de alt-fel, isbeşte de mult timp pe toţi acel cărora le place să urmărească progresele ce se fac pe caiea ştiinţei în universităţile noastre. Doresc să semnalez lipsa aproape g*n_-rală de dragoste pentru cercetarea ştiinţifică la mulţi din oamenii noştri adesea foarte capabili puşi în capul insti-tuţiunilor de înaltă cultură destinate, pe lingă învăţămiulul propria zis, in-vestigaţiuuilor pe terenul ştiinţei. Ştia că se susţine de toţi acel cari saO nu pot sad nu vor să lucreze, că ţara noastră este încă linără, că un 2 EPOCA media aşa zis ştiinţific ne lipseşte, că ţoală activitatea noastră treime să să limiteze pe un teren de imitaţiune, de confirmare şi de popularizare a lucrărilor întreprinse în Occident. Cred că ceea ce vedem producindu-se în «Institutul de Anatomie topografică şi Chirurgie» este o dovada vie şi un exemplu decisiv că şi institutele noastre, cînd sunt dirijate de oameni pasionaţi pentru ştiinţă, pot să corespunda speranţelor pe care ţara le aşteaptă de la ele. M. Iirând/.ă. «Foaia Interesanta» No. 4-, care a apărut azi, conţine o drăgălaşe poezie a lui Teleor Treburi. una din cele mal bune de ale popularului scriitor. Tot In acest număr al valoroasei «fol» găsim o poezie Şagă. datorită lui Gh. din Moldova, talentatul dar şi atft de leneşul poet moldovean. Dini re ilust raţiuni, cărora «Foaia Interesantă» le dă o deosebită îngrijire, vom releva portretul colonelului Pavel Zăgâneseu, nemuritorul eroă care cu o mină de pompieri romtnl a rezistat, vitejeşte, în memorabila zi de 13 Sep-tembre 1848, unei întregi armii turceşti, şi portretul Monseniorului Ormanian. noul patriarch armean, portret care va interesa de sigur pe top cel cari se ocupă de arzătoarea chestiune armeană. Un frumos studiu critic asupra marelui pictor Grigoreseu, dntorit d-lul Juliu Pop, cum şi portretul, de minune reuşit, al lui Grigoreseu, vor atrage cu deosebire atenţia publicului cititor asupra «Foaie! Interesante» apărută azi. „EPOCA" LA T.-JIU Cele ce se petrec în judeţul nostru de eînd «a răsuflat naţiunea», nu s’ar mal cădea să se scrie în gazete ci în Halima—a-tîta sunt de neobrăzate şi de ne mal pomenite. Voiă înşira cite-va, nu cu nădejde de îndreptare, ci numai aşa, ca să vază şi cititorii «EpoeeI» cît de mare e distanţa între noî şi o ţară civilizată. Prefectul, d. Carabatescu, trimite circulari slujbaşilor judeţului prin care’I obligă .să plătească 5 lei, preţul unul bilet pentru balul funcţionarilor publici—bal care se dă la Bucureşti. Pe lingă partea nedelicată a acestei purtări a ispravnicului, lucrul mal are şi o parte infamă, căci slujbaşii cărora li se smulg cîte cinci lei, nu sunt plătiţi, graţie inteligentei administraţii a prefectului, pe cîte patru luni iu urmă ! Pentru a da d-lul Gogu Rtfoveanu prilejul de a se putea râţoi că echilibrează bugetul fără noul impozite, perceptorul Bancu-lea goneşte femeile prin sat şi le ia tisti-melul din cap pentru plata contribuţiei bărbaţilor, cînd cu vînzările silite u’ajunge să acopere rămăşiţele. Sub-prefectul Vladimirescu snopeşte lumea ca să plătească abonamentele la gazeta prefectului. Iu fine, perceptorul Banculea torturează lumea pentru împlinirea birului. Aşa, unul locuitor din comuna Murgeşti, ’i-a aplicat pecetea cu ceară roşie pe pîntece ! N’aveam, prin urmare, dreptul, să vă spun, la începutul corespondenţei, că cele ce se petrec la noi trebuiesc scrise îu Halima, nu In gazetă ? Gorjanal. IMFOBMAŢ1I Vineri va fi adusă înaintea Camerei cestiunea macedoneană precum §i afacerea Antim. In urma discuţiunilor grupul d-hii N. Fleva va propune darea în Judecată, a d-lul C. Stoicescu, pentru răspîndire de ştiri falşe cari compromit prestigiul Statului. Parchetul a început urmăriri tu contra redactorului unei foiţe obscene, Jartiera, care’şl făcuse de cite-va zile apariţiunea In Capitala. Detalia picant: redactorul acestei foiţe e un fabricant de băuturi gazoase. Circula zvonul că d. C. Stoi-cescn şi-a dat demisiunea, spre a evita un eventual scandal ce ar izbucni la Cameră în cestinnea rolnluî ruşinos ce l’a avut în răpirea d-soarei C. L. Demisiunea încă n’a fost primită, de oare-ce d. Dim. Stnrdza refuză sa primească ministerul de externe. Se vorbeşte că d. Anrelian a făcut apel la d. Ferechide să ia succesiunea d-lni Stoicescu. Ni se asigura, din cercuri bine informate, că d. Theodor Vasiliu, directorul învăţăinintulul secundar din ministerul instrucţiune!, a manifestat intenţiunea de a se retrage din acest post. D. Theodor Vasiliu ar avea puternice motive de a se plînge de purtarea ministrului, d. Mărzescu, care ’l-a limitat mult atribuţiunile de director, impunînd în acelaş timp, la un sever control, toate actele sale. Din aceasta pricină, d. Vasiliu este hotărît să se retragă. I). An. Stolojan a apărut erl pentru intîia oară în cofetăria Capşa. Mal mulţi reporteri 1’aQ felicitat şi fostul ministru de interne, în-cîntat, a răspuns: — încă un pas şi voia fi în mijlocul vostru la cafenea ! E mult timp, de cînd la noi in ţară, numărul societăţilor de tot felul, şi cu diferite scopuri, a început a se Înmulţi in mod considerabil. Lipsa de autorizaţiune şi de control, la care aceste societăţi ar trebui supuse, a făcut să se dea loc la foarte multe abuzuri din partea administratorilor a-celor societăţi. Chiar zilele acestea s’a sezisat parchetul trib. Ilfov de abuzurile săvîrşite la mal multe societăţi, al căror nume îl trecem sub tăcere. Ceea-ce e de regretat mal mult, e uşurinţa cu care aceste societăţi sunt recunoscute ca persoane morale. Aflăm însă, că d. ministru de interne a format deja un proiect de lege. prin care regulamentează în mod general, înfiinţarea şi controlul asupra acestor societăţi, precum şi un proiect de lege, relativ la persoanele morale, pe care proiecte le va aduce în curind în des-baterile Corpurilor legiuitoare. Petiţia funcţionarilor comunei Iaşi, despre care am vorbit erl, pe lingă menţinerea actualului regulament de pensiuni mal cere, ca în caz când guvernul nu ar ţine seamă de reclamaţiunile lor, să se Intercaleze în noua lege un articol, după care funcţionarului comunal trecând la o altă autoritate cu fond de pensie deosebit să i se comteze toţi anii serviţi cu reţineri. Autorităţile respective vor fi obligate, In asemenea caz, de a vîrsa cătră au toritatea la care funcţionarul a ajuns la termenul necesar, totalul reţinerilor ce i s’aft făcut pînă in acel moment. Aflăm că d. colonel Lăzărescu, comandantul regimentului din Tîr-govişte, a pus la dispoziţia colectiviştilor din localitate localul cercului militar pentru un banchet politic ce s’a dat în onoarea ilustrului bărbat de stat, d. Tache Gianni. Şi pentru aceasta manifestaţie colectivistă prea îndrăzneaţă, d. general BerendeiO, ministru de resbol, n’a găsit de cuviinţa să pedepsească pe d. colonel Lăzărescu. Guvernul va fl interpelat azi saii mîine la Cameră asupra rolului ruşinos jucat de ministrul de externe, d. C. Stoicescu, în răpirea despre care am vorbit în numărul nostru precedent. Demisia d-lul Meisner, inspector general al invăţămintulul primar, a fost primită pe ziua de t Februarie. In acelaşi timp i s’a acordat un congediu de trei luni, cu începere de la aceiaşi dată, de la catedra de pedagogie ce ocupa la şcoala normala de învăţători «Vasile Lupul» din Iaşi. Faţă cu numeroasele scandaluri la cari dedeaa naştere hahamii tăietori de vite la abatoriul din Iaşi, consiliul comunal al acestui oraş a votat suma de 10,000 lei pentru angajarea mal multora din el ca slujbaşi al comunei. In acelaşi timp, administraţia comunală a redactat o ordonanţă, după care nu vor fi admişi la tăierea vitelor in abatoriu de cit hahamii angajaţi. Cu această dispoziţiune, care trebuia de mult luată, credem că scandalurile vor înceta. Faţă cu gravele evenimente ee se petrec in Orient ţi tu (earl Grecia pare a 11 direct angajată, ne-om asigurat colaboraţlunea d-lni Kaclaiuanos* directorul rus-ptnditului ziar grecesc care ne va ţine tn curent, atit telegrafic cit ţl prin corespondente, de tot ce se va petrece mal însemnat. ECOURI *** Marţi, 4 Februarie, la orele 8 seara, d-1 Lăzărescu Lecanta, Îşi va desvolta conferinţa sa Cestiunea naţională în Macedonia, in localul Ligii din Calea Victoriei, lingă AtheneQ. Intrarea libera. Slmbătă, 8 Februarie, se va representa la Teatrul Naţional, îu beneficiul d-lul C. Nottara. Strigoii, drama de Ibsen, şi Fiori de iubire, comedie lntr'un act. D şoura Olympia Mărculescu, una dintre cele mal valoroase absolvente ale conservatorului nostru de muzica, va da Marţi, 4 Februarie, un concert în palatul Ateneului. Acest concert va fi, sperăm, o adevărată sărbătoare artistică. EDIŢIA » r (Serviciul Agenţiei Roniîne) TUB BIR A ItILE DIN CRETA Constantinopol, 1 Februarie. Ştirile din Canea anunţă că localităţile principale, precum : Canea, Can-dia, Relimo, sunt in mîinele mahome-tanilor. Creştinii din Retirno, urmăriţi de mahometanl, au fugit. Insurgenţii creştini din fata Halepil an primit munifiunl, prin intermediul corăbiilor de resbel greceşti; în fie-care si se aşteaptă ca aceştia să ia ofensiva ; trupele turceşti fiind puţin numeroase se {in în defensivă. Se asigură în mod positiv că Regina Greciei a adresat Ţarului o telegramă sicînd că situaţia din Creta şi excitaţia sentimentului naţional în Grecia au silit guvernul elenic să trimeată pe prinţul George cu o flotilă de torpiloare. Londra, 1 Febiuarie. Ne anunţă din Atena Iul «Daily News» că în ultima noapte a fost, la graniţă, o luptă între posturile greceşti si turceţtl. Pregătirile Turdei Constantinopol, 1 Februarie. După plecarea flotilei greceşti, s’a finul un consiliu de amirali. Ieri escadra ancorată în port a primit ordinul de a ti gata. De asemenea există intenţiunea de a întruni cele 13 torpiloare care staţionează în Darda-nele, în Bosfor, la Salonic şi în golful Alexandreta. Atacul unei corăbii turce Constantinopol, 1 Februarie. Se afirmă în cercurile oficiale turceşti că o corabie de resbel turcească care voia să debarcheze trupe în Creta, a fost atacată cu trei focuri de tun de corăbiile de resbel greceşti. Corăbia turcească s’a retras fără a riposta. Debarcarea muniţiunilor şi a voluntarilor de către corăbiile greceşti se confirmă. Consiliu de ambasadori Constantinopol, t Februarie. Ieri s’a ţinut o Întrunire a ambasadorilor în privinţa afacerilor din Creta, Declaraţiile Greciei Viena, 1 Februarie. i «Corespondenţa Politică» anunţă că nsârcinatul de afaceri al Greciei d. Mănos a remis erl contelui Goluchowski nota deja semnalată, care explică politica urmată de Grecia în ultimele timpuri şi justifică între altele trimiterea unei flotile în Creta. Mobilizarea armatei Hîrbe Viena, 1 Februarie. Se anunţă din Belgrad Corespondenţei Politice, că ştirea care zice că ministrul de resbel d. MişcovicI, ar prepara apelul reservelor este cu desăvîr-şire falşă. Iu coutra dotei grece Viena, 1 Februarie. Ziarele desmint ştirea, după care flotila grecească va fi recondusă probabil sub escortă la Pireti. Momirea corăbiilor englezeţti Malta 1 Februarie. Canonierele englezeşti, Harrdier, Dri-ad şi Btaser, precum şi torpilorul Ardent an plecai în Creta. — Corabia de resbel Ramillies va pleca probabil luni. I’recauţiunile Kusiel Berlin, 1 Februarie. Se anunţă din Petersburg lui Wolff-bureau, că cercurile competinte declară că sporirea numărului trupelor, convocarea ofiţerilor în concedia, ele., sînt măsuri de precauţiune foarte naturale în aceste vremuri agitate şi n’aO nimic comun cu mobilisarea armatei şi a flotei. — Toate ştirile ziarelor care vorbesc de mobilisare Irebuesc declarate în mod categoric ca falşe şi lip--site de orî-ee temeifl. Iu Camera Austro-lTngară Budapesta, 1 Februarie. Hflspunztnd la o interpelare, preşedintele miniştrilor, d. Banffy, desminte în mod categoric ştirea dată de ziare, care atribuesc Austro-Ungariel intenţiunea de a mobiliza armata sa. Monarchia, zice d. Banffy, regretă e-venimentele din Creta care afl fost provocate de agitaţiunile comitetelor greceşti precum şi de faptul că s’a împiedicat îndeplinirea reformelor propuse. Grecia a procedat în contra sfaturilor puterilor, cari doresc ca ordinea şista-lul-quo să nu fie turburate în Orient.— Acţiunea diplomatică îşi dă acum toate silinţele pentru a evita orl-ce com-plicaţiune ulterioară. Atitudinea putorilor Londra, 2 Februarie. «Agenţia Reuter» află din Constantinopol, că puterile sunt decice să nu permită debarcarea trupelor greceşti în Creta. — De asemenea se afirmă că Poarta n a decis încă de a trimite trupe acolo. — Nu s’a luat nici o hotărîre în ce priveşte măsurile ce necesiteasă această trimetere. Debarcarea trupelor italfaiie, — Masacrul musulmanilor Roma, 2 Februarie. Se anunţă din Canea «Agenţiei Ştefani», că se aşteaptă debarcarea unul cotonel cu 80 de ariileriştl şi tunuri. In turburările din Sitia, semnalate erl, an fost o mor îţi 300 de musulmani. (Depegl particulare) Berlin, 1 Februarie. Norddeutsche Allgemeine Zeiiung află din Viena că flota grecească ar fl primit o notificare din partea puterilor de a se întoarce Ia Pireu. In cazul cînd flota grecească s’ar împotrivi, ea va fi escortată de vasele marilor puteri. Contele Goluchowski s’a întreţinut în acest scop cu contele Kap-nist, ambasadorul Rusiei ia Viena. Paris, 1 Februarie. Cercurile diplomatice de aci sunt convinse că, în urma intervenţiei Rusiei, Cerramiia s’a apropiat de dubla alianţă în chestia evenimentelor din Orient. Rusia şi Germania sunt pe deplin înţelese asupra pro-cedurel de urmat. Paris, i Februarie Ştir! sosite aci din Creta spun că Hota grecească, care a pornit sub comanda Prinţului George, e ameninţată de o furtună grozavă, din care causâ s’a adăpostit în portul Milos. Aci se credo că flota grecească e absolut insuficientă şi lipsită de muniţiunl. Milano, 1 Februarie. Din Brindisi se depeşează ziarului Co-rHere că afl sosit acolo patru ofiţeri Greci şi aâ cumpărat 400 de calări pentru armata grecească. Ofiţerii vor pleca apoi în Ungaria şi RomCinia pentru a cumpăra 600 de cal. Colonia, 1 Februarie. Koelnische Zeitung primeşte ştiri oin Macedonia că acolo se strâng arme şi mu-niţiunî pentru Grecia. Organizarea bandelor pe ambele părţi ale fruntariei se face pe faţă, şi re prepară o mare răscoală. Salonic, 1 Februarie, La Konitza (care se află pe rîu! Voje-tsa, lângă Ianina, şi Metzowo in Albania de Sud, docl la nord de fruntaria Epiru-lul) se concentrează batalioanele de redifl. Se aşteaptă aci opt batalioane de redifl din corpul sirian, pentru a fi trimise la Serfldze (Servia) pe rtul Bistriţa, lângă fruntaria Thesaiiei. Din cele 62 de batalioane aflătoare în acedo ia, 22 au primit ordinul să plece spre fruntaria Greciei. 1)1 VERSE DIWAPITAL^ Viol.—Simt eîte-va zile de cind poliţia de siguranţă din Capitală a fost înştiinţată de au toritaţite din comuna Cornetu-Cuibu. din judeţul Prahova, cum că un anume I. Mateî Diurn a răpit o dă, Alcxandriha Stanesm, de 13 ani, fii.-a unul negustor, uniune Toma Stănescu, din aceeaşi comună. Erl poliţia a prins pe Matei Dima la hotelul Nemţoaica. Individul a fost arestat, iar victima transportată la spital. Furt cil spargere. — Aslă-noapte, pe Ia orele 3 şi jumătate, mul mulţi pungaşi de meserie, cari pînă «cum nu afi putut fi prinşi, aft spart uşa băcăniei d-lul T. Georgescu oin str. Nouă şi aQ furat din teşgheaua prăvăliei 150 lei în monedă de argint, mal multe monede de aur în valoare de peste trei sute lei şi un libret al casei de economie in valoare de 3900 lei. In urma reelamaţiunel făcută de păgubaş, poliţia a luat măsuri de urmărire a pungaşilor. DIN ŢARĂ Jandarm criminal. — Jandarmul rural Vasile Sălcianu, de la compania Vaslui, îmbă lîndu-se în circiuma lui Gheorghe Slratuic din comuna Rădoiu, unde se oprise cu inal mulţi arestunţl, începu să facă scandal şi să înjure pe locuitorii cari se aflaO înlăuntru. Şeful garnizoanei din sat voind să-l aresleze, Sălcianu scoase carabina şi îndreptînd’o asupra adversarului săO o descărca. Gloatele, în loc să lovească pe şeful garni-zonel care era vizat, străbate braţul drept al ţăranului Dumitru Dobra şi ucide pe femeea Zamfira Niea, stiăbătîndu-I coastele. Intervenind locuitorii din sat, cu mare greutate Sălcianu a putut fi dezarmat şi arestat. El a fost înaintat parchetului din Vaslui. Pruncucidere.-O telegramă din Clmpu-lung no anunţa că o fată a locuitorului Constantin Bucura din comuna Beleţe, plasa Podgoria, nascind un copil şi nevoind a se descoperi, l'a omorit şi îugropat lntr’un bordeill din curtea casei părinţilor săi. Uu consilier comunal fiind înştiinţai că fala a făcut un copil, a denunţat parchetului cazul. Procurorul de Dîmboviţa se transpoittt Îndată la localitate, şi— In urma unul interoga-torifl luat-nemiloasu mamă a mărturisit faptul. Desgroptndu-se cadavrul, de curind Îngropat, s'a constatat că nenorocitul murise prin sufo eaţie, de oare-ce pe nas şi gură s'att găsit urme de stnge, etnd, probabil, nu a mal putut respira. S’a ordonat imediata arestare a fetel-mume. Incendiu. -Simbălă, pe la orele fl şi 35 seara, un incendia putrrnic a izbucnit In casele d-lul Genrges Klein, brutar, din sliada Verbe, Iaşi. I’ină ce pompierii să sosească, focul s'a întins cu o repeziciune uimitoare şi la afle case vecine, ale Epitropiel Armeneşti, consumlndu-ie şi pe acestea. După două ore, focul a putut fl localizat. Cauzele acestui sinistru nu se cunosc. Pagubele suut mari. împuşcat din greşul».— Gbiţă Popescu, lucrator la Uzina de gaz. avind un revolver in mină, a împuşcat, aseară, din greşală, ia orele 8 şi jumătate, pe un camarad al săiî, CosGche Petcu. Glonţul a lovit pe Petcu în partea stingă a Ritului. Popescu, speriat, văzind pe camaradul săă căzut ia păinint şi scă‘dat în sfngo, a fugit. Autorităţile fiind avizate s’a dispus imediata transportarea rănitului la spitalul Bincoveneasa. Starea lui nu este gravă. După o oră de ia comiterea faptului, Popescu s’a prezinlat singur la secţia respectivă, de la-rînd că el a împuşcat din greşală pe Costache Petcu. Poliţia anchetează. PIR STREINA TA TE Automobilismul Aincri<-an.—Ziarul a- raerican Street Raiiway Journal, anunţă că o trăsură împ-nsă de doul electro-motorl şi Încărcată cu peste 30 de persoane, a făcut o milă eng eză lntr’un mmut şi 20 do secunde pe una din stradele din Larain, Ohio. Aceasta represintă o iuţeala de 07 kilometri pe oră I SENATUL Urmarea şedinţei da la 1 Februarie lmpămlnleiiirea d-lul Aug. de Saint-Andre cu dispensă de stagiu, se admite cu 58 voturi pentru, contra trei. D. Crătuucscu interpelează guvernul dacă are de gînd să vie cu un proiect de lege pentru regularea stărel învăţătorilor, institutorilor şi a profesorilor, cu privire la legea pensiunilor. D. Sefendache întreabă pe d. ministru al instrucţiune! publice ce se face cu concur sul pentru catedra de ştiinţe de Stat care s’a ţinut de mal bine de o lună la Iaşi. Această întirziere prejudiciază pe toţi cel interesaţi. D. Mîrzescu spune că d. senator să facă o interpelare în regulă şi că d-sa va răspunde în termenul reglementar. D. colonei Obedeanu roagă pe d. ministru al lucrărilor publice ca sa ia măsurile necesare pentru a face lucrările necesarii la porlul Corabia, care din cauza unei insule ce este aşezată în faţă riscă dintr’un moment într’altul să fie înâmolit. D. Porumbarii, ministru lucrărilor publice, răspunde că se va ocupa de eestiune. D. Zăgâneseu îşi desvoltă interpelarea relativă la construeţiunea căilor ferate din iniţiativă privată şi vorbeşte în deosebi de o linie ferată pe care d. Sehileru a cerut-o să o construiască încă de acum doî ani între T.-Jiu şi o moşie a d sale Schela. D, Porumbaru, ministrul lucrărilor publice, răspunde eă peste două, trei zile va aduce in discuţiunea Senatului, proiectul de lege privitoare la căile ferate particulare. Cele-l’alte interpelări puse la ordinea zilei se amînă din cauza lipsei d-lor miniştri de interne şi externe. Senatul se ocupă apoi cu indigenate. Şedinţa de la 3 Februarie Preşidenţia d-lul V. A. Ureche. Presenl! 66 senatori. D. dr. Petrini depune pebiuroul Senatului o întîmpinaie trimisă de Camera de Comerţ din Capitală cu privire la legea repausului duminical. D. colonel Obedeanu depune o petiţiune a mal multor pensionari cerînd modificarea legel pensiunilor. Se admite urgenţa. CAMERA Urmarea şedinţei de la 1 Februarie D. P. S. Aureliun, preşedintele consiliului, sosind la Cameră şi luînd cunoştinţa de interpelarea anunţata de d Iepurescu, declară că d-sa răspunde imediat. Preşedintele consiliului declară că este eronată ştirea după care un răsboiâ ar fi inevitabil; toate puterile Europei suut unanime pentru o menţine pacea Romînia, la rludul el. ca element de ordine, va face tot ce-1 va sta prin putinţa pentru a-şl îndeplini misiunea pe care o are tn Orient. Nimic prin urmare nu e de natură a ne lngrija. D. Iepureseu se declară satisfăcut de răspunsul ministrului şi speră că, în caz elnd lucrurile s’ar agrava, guvernul va şti să ’şl facă datoria. Se dă citire proectulul de lege pentru îm-pămtotenirea d Iul Chrissoveloui. D. M. Ferekide combate acest proect zi-cînd că .această impămîntenire are de scop ca o moşie mare cumpărată de Dacia să fie trecuta asupra d-lul Chrissoveloni. D. Stavri Iirătianu arată că d. Ferekide reprezintă interesele d-lor Bâlâneştî, cari sunt in răi termeni cu d. Chrissoveloni. D-sa crede că parlamentul nu trebue să intre In amănuntele unor afaceri cu uu caracter absolut privat. I). C. PopovicI combate imp ămlntenirea cu dispensă de stagiu. Impămîntenirea se pune la vot eu bile şi se respinge cu 74 voturi, contra 27. D. V. Lascar, ministrul de interne, depune proei-tul de lege privitor la pensiunile funcţionarilor comunali şi judeţeni. D. G. Dom. Tlieodoroscu cere comisiunel de indigenate să motiveze în viitor dispensele de stagifl, iar bitiroulul să nu lase să treacă unele proecte Înaintea altor cari zac de ani întregi în cartoanele Adunărel. Camera voteaza apoi concluziunile raportului comisiunel de verificare u socotelilor Statului şi apoi şedinţa se ridică. Şedinţa de la 3 Februarie Şedinţa se deschide la orele 2. Prezidează d. Tache Giaui. Prezenţi 115 deputaţi. Se fac formalităţile obicinuite. D. Codaş interpelează ministrul de comerţ asupru modificarel articolului 30 din legea Camerelor de comerţ, modificare vo- www.dacoromamca.ro EPOCA 3 tată de Cameră In 1895. întreabă dacă guvernul lşl Însuşeşte acest proiect de lege şi pentru ce nu stăruie ca Senatul să voteze şi el această modificare. I). Aurelian primeşte ca interpelatorul sft’şt desvolte interpelarea imediat. ; I). Cocias, în dezvoltarea iuterpelărel sale, protestează în contra abuzului ce se Intim-plă cu dit'eri|I indivizi, cari fac pe mijlocitorii de mărfuri fără ca să aibă vie-uu drept şi fără ca legea să prevadă vre-o sancţiune penală contra lor. De aceea cere ca guvernul să aducă legea modificatoare a art. 30 din legea burselor şi înaintea Senatului. D. Aurelian promite că va aduce legea înaintea Senatului mline saO poimîne. D. Iiobescu, primarul Capitalei, cere ca discuţia proiectului de lege privitor la convertirea obligaţiilor 5 la sută ale comunei Bucureşti şi la garantarea lor cu veniturile acciselor comunei, să se pună la ordinea zilei măine. Camera admite. D. Gorgos depune o petiţie a maiştrilor de muzica şi desemn a gimnaziului din Vaslui. Se intră în ordinea zilei şi se votează raportul socotelilor tezaurului public pe exerciţiul 89 90, vot rămas nul în şedinţa precedenta. Se votează mal multe indigenate. Partidul conservator din Brăila va ţine Vineri după amiazl o întrunire publica, în sala Paradis. Colegiul al II-lea de deputaţi diu Galaţi ameninţă să devie diu noO vacant. Intr’o întrunire a grecilor întrunire care a avut loc la Colaro, noul a>es al Galaţulul, d. Sechiaris l’araschevas, a declarat că, laţă cu gravele evenimente ce se desfăşoară în fosta sa patrie, el este hoiărlt să se înroleze ca voluntar în armata greacă. Asistenţa a primit cu entusiasm nobila hotărîre a d-lul Sechiaris, care este decis să plece cît de curind la Atena. Consiliul judeţian de Covurlul este convocat în sesiune extraordinară pentru ziua de 25 Februarie. Ministerul de-inbrnea respins demi-siunea d-lul P. Toplieescu diu calitatea de consilier comunal al oraşului Bacaîl. D. deputat Constantin Lecca a fost primit eri în audienţă de către M. Sa Regele. D-sa a arătat Suveranului mai multe scrisori compromiţătoarepen-tru d. C. Stoicescu, ministru al afacerilor străine. Prin testamentul defunctului C. Câr-jeu s’a lăsat, oraşului T. Severin un legat de 70.000 lei pentru întreţinerea mal multor paturi în spitalul comunal «Grecescu», din acel oraş. J.a 9 Februarie se vor face la Tulcea alegeri suplimenlare pentru alegerea a trei membri în consiliul comunal in locurile vacante. Sesiunea ordinară a consiliului comunal de Iaşi a fost prelungită pină la 12 Februarie. Asinus asinum fricat. Ministerul de interne a refuzat, in mal multe rînduri, de a aproba votul consiliului comunal din T. Severin prin care cerea autorizarea de a contracta un împrumut de un milion. D. M. Ghelmegeanu, ajutorul de primar—şi fiul prefectului din Mehedinţi —’şl-a trimis demisiunea în termenii următori: Domnule Ministru, Sub-semnatul ajutor de primar al oraşului T. Severin, văzind că într’una tot anulaţi votul consiliului comunal, cu privire la împrumutul de un milion, pe motiv că n’am prezenta destula garanţie, va ceva mal mult: aţi fi rostit chiar cu-vîntul de «pungăşie»: Considerind că toate acestea nu vin de cît din partea membrilor familiei d-voaslre, pe cari vreţi a-I căpătui, cum este d. Milescu, demisionez din funcţiunea ce am şi vă rog a aviza. I>. M. Ghelmegeanu. Aseară, la orele 9, s’a celebrat căsătoria religioasă a d-şoarel A-lexandrina Petrovicl-Armis cu d. Al. G. Florescu. Naşii aO fost d. şi d-na general BerendeiO. Casatorii religioasa a fost celebrata de P. S. SaArchiereul Nifon. După căsătorie a fost o mare re-cepţiuue la d. şi d-na Petrovicl-Armis. D. Ştelan C. Ioan, inspectorul circumscripţiei Bucureşti, a fost re- compensat de d. Mlrzeseu pentru concursul dat guvernului tu alegerea de la Galaţi. D-sa a fost înaintai inspector general al învăţămîn-luliil primar. In locul d-lul St. C. Ioan, a fost numit d. Chiriţă, actual revizor al jud. Iaşi. D-l C. Peneseu, prefectul poliţiei Inşi, se altă îu Capitală în afaceri de serviciu. D-l ministru G. Mârsescu a numit pe d-l G. G. Mârsescu, fiul d-sale şi student în drept, şef de cabinet al ministerului Instrucţiu-nel Publice in locul d-lul A. C. Sturdza demisionat. Cestura Camerei a înlăturat bustul generalului Florescu, de la locul de onoare din faţa biuroulul, şi l’a înlocuit cu bustul lui Dumitru Brătianu. Bustul generalului Florescu a fost aşezat pe estrada din faţa tribunelor. Protestam în contra sistemului acestuia de colectivizare a trecutului nostru parlamentar. Memoriul profesorilor secund ori din Iaşi Profesorii secundari din Iaşi, solidei taţi- de actualul ministru de instrucţiune a’şl da avizul asupra proiectului de lege al invăţămîntulul, aQ ales o comi-siune de 5, care, în 5 şedinţe, s’aQ o-cupat de proectul acesta. El a fost isprăvit şi predat comisiu-nel de raportorul el, d. Al. A. BădărăO. Datorim exlremel amabilităţi a unul distins profesor iuşan, esenţialele puncte din raportul de care ne ocupăm. In primul loc el se ocupă de suprimarea concursurilor şi înlocuirea lor cu examene de capacitate. Practica a dovedit câte neajunsuri presintă sistemul concursurilor. Ele duceau chiar la lucruri neraţionale, căci ’se proelama de bun, candidatul care întrunea o sutime sau două mal mult, de cât adversarul său. Pentru aceste considerente şi multe altele, comisiunea cere desfiinţarea concursului şi Înlocuirea lui cu un examen de capacitate. Examenul va fi acelaşi pentru toţi cand'daţii de aceeaşi specialitate, din toată ţara. Va consta din chestiunile cuprinse într’un program analitic publi cat la fie-care trei ani. Conflictul Greco-Turcesc Alena. 2 Februarie. Ofiţerii cari de la începutul e-venimentelor îu Creta s’au dus acolo, sunt rechemaţi în activitate. Canea, 2 Februarie. Salvele de puşti din împrejurimile lui Haleppa n’aă încetat de cît noaptea tîr-ziă. Trupele turceşti aă ocupat colinele Acrotiri, ce eraă ocupate eri de creştini şi aă stabilit acolo baterii. Atena, 2 Februarie. Iată cîte-va amănunte asupra salvei de puşti ce s’a produs eri la, Haleppa intre creştini şi musulmani. Pe la 4 ore după a-miazî, insurgenţii creştini cari sunt în posesiunea unui tun au atacat cu acest tun Canea. Musulmanii au răspuns prin-tr’un foc foarte întreţinut. Lupta a fost sîngeroasă. La începutul luptei, Berovicl paşa cu 30 de muntenegreni s’a refugiat pe bordul unei corăbii de resbel rusească; consulii au îmbarcat familiile lor pe bot dul corăbiilor străine. Se afirmă că comandanţii acestor corăbii au primit ordin de a împedica ori-ce acţiune agresivă. Canea, 2 Februarie. Prinţul George a sosit aci; a făcut o visită comandanţilor corăbiilor străine şi s’a Întors la Millo. IncriiciMâtot’iil grec Minnlfs» a silii mi trmiN|»ort turcesc care mergea «Ie Ia Ileracliou şi Bte-tinio Ia I'anca «le a se fntoaree. Borna, 2 Februarie. «Agenţia Ştefani» află din Constau-tinopol că atacul corăbiei greceşti semnalat ieri s’a făcut In contra unei corăbii turceşti care transporta soldaţi de la Candia la Canea. Aceiaşi agenţie afirmă că puterile s’aii tnţeles asupra instrucţiunilor de dat comandanţilor escadrelor în apele cre-tene ; după aceste instrucţiuni, comandanţii vor trebui să împiedice ori-ce acţiune agresivă şi în acest scop, ei vor avea oare-care libertate de acţiune şi de iniţiativă. Mobilizarea armatei greceşti Atena, 2 Februarie. Ieri după amiazi un corp de armată conuns dintr’un regiment de infanterie, de o companie de săpători şi o bateri# s’a îmbarcat la Piretl în mijlocul entu-siasmulul mulţime!. Prinţul regal a trecut In revistă trupele şi le-a adresat o alocuţiuue. Clasele reservel 1893—94 sunt ebomate sub arme. Reserviştil trebuesc să se presinte la corpurile lor respective în 48 do ore. Atena, 2 Februarie. Regele a luat personal în mină direcţia afacerel creteue. La palat domneşte o mare activitate. Animaţia în oraş este extraordinară. Presa întreagă salută cu entusiasm plecarea trupelor în Creta. Corăbiile care duc trupele au sosit la Millo şi aiî plecat de acolo îndată. Atena, 2 Februarie. Prinţul regal trecînd în revistă trupele care plec in Creta le-a vorbit cu căldură. «Anilnllţi-vă, le-a *1» el, «le a vă arăta nutle mergeţi demni soldaţi deniei.»—Mulţimea a aclamat trupele care au fost recon-duse de prinţul regal pină la gară. Cind corăbiile care duceau trupele, au ridicat ancora, au fost salutate cu urate de marinarii Incruci ătoruluî englez Nil şi incruci şător ului italian Stromboli.— Grecii au răspuns la aceste strigate. Prinţul Xicolae al 3-lea, flă ni regelui Oeorge, pleacă cn regimentul al 3-lea de artilerie la LariM» iu Tesalia. Atena, 2 Februarie. D. Skuses, ministru al afacerilor străine, râspunzînd la obser-vaţiunile miniştrilor puterilor, a declarat că guvermd elenic cons-cient de situaţia sa nu esită să-şi ia răspunderea întreagă a măsurilor ce a luat. Atena, 2 Februarie. Un steamer grec a sosit astă noapte la Syra cu 1500 de refugiaţi plecaţi din Heraclion după insistenţa comandantului încrucişătorulul Mantis. Torpiloarele greceşti staţionează de alungul coastelor Cretei pentru a împedica debarcarea trupelor turceşti. Constantinopol, 2 Februarie. Ştirea după care ambasadorii ar fi sfătuit Poarta sa nu triineaţa trupe In Creta, este neexacta.-A-semenea sfaturi s’aQ dat Porţii înainte de plecarea corăbiilor greceşti şi aceasta pentru a nu încuraja râscoala; de atunci Insa s’a lăsat Porţii mina libera. Acţiunea diplomaţiei Atena, 2 Februarie. Miniştrii puterilor au adresai reda-moţiuni guvernului elenic; ministrul Rusiei însă neavînd instrucţiunfs’a abţinut de la acest demers colediv. Constantinopol, 2 Februarie, Cercurile politice din Constantinopol speră încă că puterile, prin escadrele lor, vor împiedica acţiunea Greciei. Ştirile adresate de Consuli anunţă că eri ia 4 ore după amiazl creştinii au atacat Haleppa apărată de bajl-bu-zucA; consulii şi familiile lor au fugit din Haleppa, afară de consulul Aus-tro-Ungariei, maiorul I. Pinter, care a rămas acolo. Atena, 2 Februarie. După o ştire care nu este confirmată încă, turcii considerind ca nefolositoare ori-ce resistenţă, au cerut comandanţilor corăbiilor «trăinc sa ocupe Canea. Comandanţii au referit lucrul guvernelor lor respective. Măsuri dc .siguranţă Berlin, 2 Februarie. împăratul a făcut o visită prinţului de îlohenlohe şl-a ascultat raportul cancelarului. Apoi a făcut visite ambasadorilor Rusiei, Austro-Ungariel şi Marel-Britanil. Ambasadorii s’atl dus apoi la ministerul afacerilor străine. Vierna, 2 Februarie. Se anunţă din Pola Iul «Fretnden-blutt, că tncrucişătorul «Elisabeta» şi patru torpiloare aii primit ordin telegrafic de a se ţine gata de plecare. Sofia, 2 Februarie. Sesiunea Sobraniel s’a prorogat până la 15>27 Februarie. După ziarul «Le Progres» Poarta ar fi acordat beratul episcopului bulgar din Uskub, monsen. Sinessi, în urma decla-raţiunel d-lul Marcof, agent diplomatic bulgar care, după mal multe demersuri a ameninţat că părăseşte Constanlino-pol cu tot personalul agenţiei. Paris, 2 Februarie. Se anunţă din Toulon ziarului Temps că o cantitate considerabila de numi-ţiunl s’a expediat încrucişătorulul grec Psara. Strada Regală. No. 11 Se află singurul dipozit de Vinuri şi rachiuri din. ¥111,15 BKATIAXI cu începere din ziua de 5 Februarie se vînd îu butelii vinuri vechi albe şi negre diu viţă indigena şi streină, ţuică veche, cognac şi rachiuri. Serviciul special al „Epocei“ CONST. HAMANGIU Mobilizarea armatei turceşti Din Constantinopol se anunţă că guvernul turc a mobilizat 15.000 «le oameni, dintre earl 5000 mint den-ţinuţi pentru Creta. Peste câte-va zile, se va chema sub arme o clasă întreagă de rezervişti. Fondurile necesare vor fi luate din subscripţia naţională pentru armată. * * * In Berlin lumea oficială priveşte situaţia din Creta ca foarte neliniştitoare. Se crede că atitudinea agresivă a Greciei, se datoreşte intrigilor engleze. Haniburger Nachrichten spune că a-nexiunea Cretei la Grecia ur provoca incendiul In peninsula balcanică şi ar pune In pericol pacea Europei. National Zeitung adaugă că Germania nu poate favoriza mărirea Greciei. # lată numele vaselor de războiţi care se află în rada de la Canea: Franceze: Suchet, \Vatlignies, Forbin; Ruse : Ncculnl ], Qrozyatchi ; Engleze : Barfleur, Revinge, ScotU; Austriace: Maria-Thereza. O Prin cercurile oficiale din Athena se vorbeşte de o scrisoare a reginei Olga către împăratul Rusiei, nepotul el. Prin această scrisoare, ea cere protecţia şi sprijinul autocratului tuturor Rusiilor în chestia « retană. Se asigură că Neculal I a refuzai ori-ce sprijin cauzei greceşti Bombardarea ('ancei Atena, 2 Februarie, 11 ore 20 Guvernatorul general, prinţul Berovicî, s’a refugiat pe bordul cuirasatuluî rus „Mlcolae I“. Consulii puterilor străine s’au refugiat şi eî pe bordurile corăbiilor puterilor respective. Bombardarea fortului de la Canea, pe care am anunţat-o în e-diţia noastră de dimineaţă, continuă. Insurgenţii creştini au mare speranţă că oraşul va cădea în mîinele lor. Musulmanii sunt demoralizaţi. Kaclnmniioa. Debarcarea uruiatel grece Atena, 2 Februarie, 12 ore 20. Situaţiunea devine foarte gravă. Aici (în Atena) circulă zvonul că armata ele-nică a primit ordinul de a debarca în Creta. Entuziasmul este mare. Kaclauiaiios. Fac cunoscut cunoştinţelor, amicilor, şi rudelor mele, că în ziua de 31 Ianuarie 1896 orele 2 p. m. am tost isbit de cruda durere prin pierderea scumpei mele fiice Olga M. Thonieseu, a cărei înniormlntare a avut loc la proprietatea mea TomşanI, în cavoul familiei In ziua de 2 Februarie. Mutei X. Toiuescn ACT DE MULŢUMIRE Soţia mea, Teodora Dimitrie Luceacu, fiind însărcinată, s’a Îmbolnăvit d« variolă, boală contractată câulind pe fratele săfi Ştefan Mari-neseu, care In crude suferinţe a murit. Graţie capacitfiţel şi stăruinţelor d-lor doctori Ştefan Cbhowsky. M. Christodorescu, Grosoviel şi Vlădoianu, soţia mea a scăpat de ori-ce pericol şi acum se afla sănătoasă. Cu lacrăml de bucurie aiit efl cit şi soţia mea, le mulţumim şi le purtăm o vecTniră recunoştinţă,— în special menţionăm pe eminentul mamoş d. dr, M. Cristodorescu, care neobosit a vegheat şi salvat viaţa soţiei inele. Dimitrie Lncescu Comersant d« ohereafeo So9muu4 Mlha'-Bravu, 48. Scriitori şi Artişti Studifi asupra dreptului lor. De vinzaru la foaie librăriile. Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi tn urma unei analise farleo scrupuloase a tutunurilor romîneştî, ta ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus in vinzare in Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară I* A.VA HA Singura hlrlie de orez de Panama care; Nu înegreşte ţigara absolut de fel. u stinge ţigara de loc, u «onţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavăa tutunurilor roininşt), ca alte htrtiî, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depoziiul g-1 al hîrtiel * Panama» : Bucureşti str. Plnzarl No. 10 Unde se vor adresa ţoale informaţiile si comandele din Romînia. ?! Eliminar a Cărbunilor streini! ? SISTEM SPECIAL DE ÎNCĂLZIRE CU PĂCURĂ Economie de 30 - 70°/« „întrebuinţarea păcurd combinată cu aerul comprimat" Planuri şi instalaţiunl pentru cazane cu abur, cuploare pentru fabrici de cărămidă, sticlărie, porţelan şi a. Sistem fum ţiouînd în fabrica do obiecte de metal JACQUES I. C/\TZ & C-ie. JACQES I. CAT* Ingmer-industrial 11 bis. Str. Regală.—Bucureşti.. ANUNCIU Moşia Curtişoară, avînd o întindere de 2700 pogoane, siluatâ tn comuna Tezliu, districtul OU, în apropriere de jumătate oră de oraşul Slatina, proprietatea Domnişoarei Zoe Vladoyano, este de arendat pe un period de cinci ani începător de la 23 Aprilie 1897. Amatorii cari ar dori să cunoască condi-ţiunile şi preţul nrendei sunt rugaţi a se adresa la d. Ioan C. Birozei, avocatul d-şoarel Zoe Vladoyano, domiciliat In Bucureşti. str Sălciilor No. 14. Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază jte carne, quinq'iină Jşi fosfat de calce. Acest vin care in Franţa este protejat de către corpul medical, este iudispensabil in formaţiunea şi nutriţiunea ocolul, nervilor şi a cărnel mascul ire. Vinul Beef-I.avoix. este su n adevărat a-ţiment, ş' rcpresinlă valoare a 50 grame de carne prin ‘/a pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-mteilor şi persoauelor vrislnice. Iatrepo*it: Aveneua Victorie, 5. la Paris. De-tail: Iu far. Bru. Alliu Roşu, Thllringer şi la ţoale farmaciile diu ţară. Biscuiţii d-rulul Ollivier din Paris Vindecarea ra ’icală a boalelor sifilitice recente safi învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină diu Paris, a declarat in raportul săă către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenire!. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia de me-ăiicnă şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi în toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 in Paris. In detail: Farm. Bros, Altin, Roşu Tbflringer şi in toate farmaciile din ţară. 25 Ânî de practică O «Suma franc»1 z.ă, profesoară diplomată, avlud 25 ani de practică şi experienţă în pesionatele cele mal mari şi renumite din Englitera, Franţa şi Germania, de la care poseda cele mal bune certificate şi recomandaţiunl, doreşte a preda leeţiunl de limbele fraii<-«“zâ şi engleză precum şi plano, la domiciliul elevelor cit şi domicitiul săii. Metoda cea mal pra tică şi uşure cît şi preţul cel mal moderat. A se adrem D na P. Strada Carol I 38, camera No 33. de la ora 12—12 ‘/> sad a lăsa a-dresa la d nul Lazăr, portar. Doctorul Galimir SgMiiMjIOMHAJF' Mi Biblioteca pentru toţi a 30 bani numărul A. Vlahnţă, Icoane şterse (Nuvele) I,. Ba«-liăiin. Castelul Peleş (Descriere) M. llumitr«‘SCti, Novele D. Teleor, S.hi(e Urmoristice A. Panii, Povestea Vorbii IoncstMi i«lon, Istorice Doctlic, Werther (Roman) Wil«lcnhriich, Doul Trandafiri (Nuvele) Ho ur «Ic, Patriotul Kniln D. Koselti, Diu Inimă (Poesil) Pecaud şl JIuikIc, Convorbire despre Artă Tetinjşon. Enoch Arden (Poemă) Angăer «V NandtMiii, Ginerile Iul Poirier (Teatru) MfOLAE ID1EKI Economie Politică; Voi I. lei 4,50.—Voi II, lei 4. Editura CAROL MlJLLER. de la facultatea din Paris Npcclal piMitrii boalcle «le alomac 27—Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 DSi CHIRIAC TEOHARI Special în boale de FEMEI şl FACERI S’A STABILIT IN BUCUREŞTI Klrada ( oiţei 50~710 PARAFINA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMÎNĂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. Transportaţi la do~ 1 miciliu în SACI con-Unind fle-care * 40 KILOBRAME Sacii sunt PECET-L UIŢI cu plum- buri. COSÎPAXIA 1>E GAZ nrcciMRsci S5R#8f5E0®S'WI Agenţia de comisisnarT de stradă Şi de vînzătorT de ziare Strada Caragheorglievid No. 6 Agenţia de Comisionari de stradft uni-formaţi cu şepci roşii, după • funcţionare de mal multe lunt, puţind recruta oameni de Încredere şi cu garanţi! de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii şi bani pînă la concurenţa sumei de 100 lei, pentru care agenţia ’şl asumă răspunderea. De asemenea ca agenţie de vlnzătorî d' ziare, prin ajutorul vînzfttorilor ambulanţi şi comisionarilor face disiribuirl de Anuncturi, Aviee, Reclame, etc. Tot prin intermediul acestei agenţii ori cine ar avea nevoe de publicitate' i se Înlesneşte In modul cel inal avantagi-i anunciurl saO reclame iu ziarele eu cel mal mare tiraj. Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare. q—mo—w— Dentistul M. BACHER Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale la arta dentistică la expozi- ii a din Hrnxelfcs, liordoanx ţi joii etc. Succesor dentistului M. Rosenthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa Tflrek. ConsultaţiunI 9—12 a. m. şi 2—6 p. m. dea mai bstnd calitate earistentei tie DE UZINA DE GAZ vi se furnisează la domiciliO, în saci, per tona da 1000 kgr. greutatea garantată nrLE I 45^ Dacă vă adresaţi printr’o carte poştală satl personal casei A. GOZiDŞTXSm 9, Ktrada Decrbal, O. Bucureşti, Telefon No. 68. Tot aeole so aOă depozit de cocs mărunt pentru Bebe Parigine si Belgiano, cocs de fonderie, cocs de ftr&rie, cărbuni din minele englezeşti a a Cardiff, «titracii etigleeese, prima calitate pentru sobe HeUos, Briquette etc. Expe-diţiunl tn gros fi en dtiail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. ŢiPCRAFIA „EPOCA” execută tot felul I de lucrări atingătoare de această artă. ¥ MEDICAMENT FlIONniATIC IM de VIAL VINUL DE VIAL esfe un modificator puternic al organismului In caşurile ele : ebdilitate generală, crescerea fntă'ziată, convalescenţa lungă, anrmiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciune! nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior in-naintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficientă a bolnavilor şi a convalescenţilor. Farmacia VIAE Lyon, rue Victor Hugo, 14 ţi în toate farmaciile Bucureşti. — Nn 3, --buiureştl. C0MPA6NIE DE COCSl O, Slradu l»Tor, 6 Pentru Înlesnirea publicului am apro- j vizionat Depozitul nostru din Strada Isvor •>, cu C OACS Prima calitate, care oferim atît ve* chef noastre clientele cit şi onor. Publicului cu 48 XaBI 48 Tona In SACI DUS la DOMICILIU Tot o dală se află in depozit: COACSMABUNT anume pentru sobe parigine si belgiene. CĂRBUNI CARblF l-a qualitute. Antracit Englezesc prima qualitate pentru sobe Hslios şi Sirius Comenzile trimise prin poş> tă se efectuiază imediat In acea zi Expediţiune de G'osicn şi <’ăr> bimf In vagoane complecte din por turile Romtne la orl-ce staţiune de Căi ftrate din ţară Adresaţi-vă la CoinpHgiiic de (’oaci Str. Isvor, 6. Bucurescl „PATRIA" Societate romînă de asigurare gi de reasigurare Capital social vărsat lei un milion BucuriscI, str. Smîrdsn No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte si de viaţă, asigurări mixte, asigurări rle testre cu scutire de plata prem iilor tn cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 8o la sută din beneficii. Branga Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (tndemnisare eUnică), de asemenea primeşte; Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife so trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este rcprestntalâ prin agenţi îl localităţile mal însemnate din ţară. Direcţiunea Litografia Grassiany s'a reinstalat nncurevcl 43 CaUa Victoriei 48 (lîngâ magasinul de music& Gebauer) Execută orl-ce lucrare do artă tşi de lux în Litografie şi Tipografie.