SERIA II.—ANUL III, No. 366
Ediţia a ti-eia
■ «■■Uliu || |niiua»»ag——■
DUMINICA, 2 FEBRUARIE, 1897
NUMĂRUL 10 BANI
NUMĂRUL 10 BĂNI
ĂBOXA1KEXTELE
încep la 1 şi 15 «le fie-căreî luni şi se plătesc tot-d'a-uua înainte
In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Uu an In ţurâ	30	lei;	în	streinâtate	50	lei
Ş.se luni ...	15	»	»	»	25	»
Trei luni . . .	8	»	»	»	13	»
Un număr în streiniltate 30 bani
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
REDACŢIA
No. 3 - STRADA CLEMENŢE! - No. 3.
AXIJNCIERILE
In Bucuroşii şi judeţe se vrimesc numai la Administraţie
In streinBtate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate
Aauncinrl la pag. IV........0.30 b. linia
»	»	» III...........2.— lei »
»	»	.11.............3.— » »
Inserţiile şi reclamele 3 lei riadul
Un număr vechii! 30 buni
No. 3
ADMINISTRAŢIA
STRADA CLEMENŢEI -	3
APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI
Caradâle şi Budalâle
Afară de foarte rare excepţii o-norabile, şi ţiQ s’o spun asta dintru început, dar foarte rare, familia colectivista are doue mari varietăţi prea bine caracterizate— caradâlele şi budâlâlele. 0 statistică serioasă nu s’a făcut încă pentru a se şti care din aceste doue e mal numeroasa ; dar un studio fisiologic poate sa ne arate sigur însuşirile distinctive ale fie-căreia din aceste doue varietăţi colectiviste.
Astfel...
Caradâlele sunt eminamente pozitiviste, iar budâlâlele tot atât de idealiste.
Caradâlele, deşi le merg treburile din bine în mal bine, sunt totdeauna grave, posomorite şi deprimate — reflexul unei conştiinţe acrite, nu doar de vreo remuşcare, acrită, pentru că o roade mereQ la rădăcină o teamă nedefinita de pagubă în viitor, ori de răspundere pentru trecut. Budâlâlele din contra, mear-gâ-le trebşoarele cum le-or merge, sunt vecinie vesele, degajate şi cheflii— semnul unei conştiinţe placide, plină de convingerea că, pe câtă vreme va exista Tripla Alianţă, pe câta vreme va trăi Wilhelm al Il-lea, Mitiţa Sturdz#-şi Franz-Iosef, Colectivitatea n’are frică de Reacţiune.
Căci budalaua este tot atât de pasionata de diplomaţie şi de politica înaltă exterioară, pe cât e de amatoare caradaua de finanţe, de Credite, de Bănci, în genere de zara-flîc. Aşa se explică fenomenul curios pe care l-am aflat zilele acestea, şi anume că mal multe caradâle aQ vîndut, cu preţuri relativ fabuloase, la o mulţime de budalâle scobitoarea de dinţi adusă de d. Sturdza din Berlin, de la prînzul împărătesc — precum călugării pribegi vînd babelor mereQ ţăndări de lemn din Sfinta-Cruce, care nu se mal isprăveşte niciodată. Câte budalâle sunt, ca sa le hrănească credinţa, le trebue caradâlelor un stîn-jen cubic de lemne.
Caradâlele sunt totdeauna apucătoare şi strîngătoare; budâlâlele sunt în genere desinteresate, ba adesea chiar generoase. Aslfel, de exemplu, când cu monumentul lui Bră-tianu, caradâlele aQ trepădat cu listele, iar budâlâlele le-aQ subscris ; caradâlele aQ luat de mult banii, iar budâlâlele aşteaptă încă monumentul ; şi ce e mal delicios e ca, dacă cineva, indiscret, interpelează să afle ce s’a făcut cu banii aceia, îşi găseşte beleaua tot cu budâlâlele; tot ele se necăjesc :
«Auzi d-ta ! Cum se poate să cuteze cine-va a se îndoi de filoti-

mia caradâlelor?! Ce infamie
Pe cine nu poate fi colectivist, pe cine îndrăsneşte să critice actele deplorabile ale Colectivităţii, saQ sa glumească asupra ridiculelor el patente, caradâua îl duşmăneşte de moarte, rînjind şi mocnind înfundat, fără sa zică o vorba, iar budalaua, fără să-l duşmănească, îl o-carăşte pe faţă chelălăind; de ce? fiindcă, de regula, budalaua e sincera şi are o inimă trandafirie, iar earadaua e haină şi are maţe pestriţe.
De^âte-orl o budalâ drept credincioasa, avănd vreo nedumerire asupra situaţiunil politice, işl permite să fie indiscreta şi sa interpeleze pe vreo caradâ priceputa,— aude toate minunile diplomaţiei, tractate dintre puteri cu toate a-mănuntele lor, jurăminte şi pupături împărăteşti, planurile Rusiei, gândurile suveranilor şi cancelarilor, şi la urma primeşte, ca gaj solemn de întărire, scobitoarea autentica, morfolită In dinţii lui Ilagi-Tanase.
Aşa, căutând sa scape de nedumerire, biata budalâ cade într’o stare de completa aiureala ; şi, deşi priceputa caradâ, ca sâ’şl culmineze autoritatea, i-a recomandat sever budalâlel o extremă discreţie, a-ceasta d’abia iese şl aleargă să caute un cunoscut: celui d’întâiQ pe care îl întâlneşte îl spune cu gravitate alandala halimâlele gogonate pe cari le-a auzit adineaori, şi-l a-rată scobitoarea, dar fârâ să’l lase s’o atingă.
Acesta este cazul interesant când o budalâ seacă vrea să treacă şi ea drept o caradâ adîncă.
Dar este, poate, şi mal interesant cazul când o caradâ adîncă vrea cu orl-ee preţ să treacă drept o budalâ seacă.
Ia întâlneşte-o, atunci când colectivitatea, ori este în plină criză, ori a făcut iar vreun scandal saQ vreo boroboaţa aşa de mari în cât opinia publică e saturată de scîrbă; ia întâlneşte atunci caradaua. Dacă nu te-a putut ucoli de departe, o-preşte-o faţa în faţă, şi n’al nevoe s’o mal interpelezi, că ’ncepe ea singura. Ascult’o cât e de obidită de tot ce se întâmplă; cât e de desgustată şi cât regreta că a a-vut iluziunl liberale; cum nu se mal amesteca de mult în nimic ; cum a spus, aşa şi pe dincolo, că nu mal merge; dar cine-a vrut s’o asculte !?...
Ia uită-te în ochii el—să vezi cum şi’I pleacă în jos şi cum clipeşte cuvioasa, ca un vulpoiu pocăit, care a uitat de mult că se afla şi găini pe pâmînt, ca doar de te-o prosti să crezi ca acest patriot este, nu una dintre cele mal subţiri caradâle, ci una din budalâ* lele cele mal grosolane.
Şi e curios cât de des oricare colectivist ţine cu orice preţ să te înşele la categorie.
Spune’I unul colectivist, când vrea să-ţi toarne gogoşi diplomatice: «Taci din gura, budalâ; astea sunt mofturi !> Sa vezi cât de demn îţi răspunde: «lini pare rău ca nu mă cunoşti; eQ nu fac parte dintre budâlâlele partidului, domnule. EQ sunt o caradâ!» Dar ia întreabă şi p’o caradâ să-ţl spue cuin stă politica... Iţi răspunde dulceag: «Da de unde ştiQ eQ ? Ce pot să ştiQ eQ?... EQ sunt o biata budalâ în partid!»
De aceea, cât de deprins sâ fii cu fisiologia Colectivităţii, te mal poţi eâte-odată înşela; poţi lua de exemplu, la prima vedere, pe cel mal nerod dintre budalâle drept cel mal pişicher dintre caradâle şi—poate şi mal grava amăgire — vice-versa.
Cine nu se înşală niciodată la clasificarea exemplarelor colectiviste... (a! dar am uitat... mal este şi o a treia varietate, corcitura celor două: nu atât de lipsita de calităţi de inimă ca să poată fi o caradâ, nici atât de slab înzestrata cu calităţi de spirit ca să fie o budalâ)... cine nu se înşală, zic, este însăşi Colectivitatea.
La marele ziafet colectivist, nici odată nu se face confuziune de locuri şi de bucăţâle. Din marea gâscă fripta de pe masa Colectivităţii, caradâlele degustă pe tăcute pulpele, pieptul şi ficatul; nevoiaşii corci ciugulesc discret carnea rămasă pe coşul pieptului; iar budâlâlele cle-faesc şi sug cu entusiasm capâţîna şi ciocul, cotoarele şi labele, mâzgălite prin sos de Patriei libertate! egalitate şi jos ciocoii!
Cu toate astea, fără a mal vorbi de corcitura nevoiaşa, eQ gîndesc că, daca e, poate, mal profitabil, mal bine, pentru un colectivist sa fie o caradâ, de sigur tot e mai frumos şi mal onorabil Jd fie o budalâ.	Ultragiate.
Remaniarea ministerială
Sinrdztştli. flevlţtî şl «1. Anreltan. Conflictul greco-turc şl «1. Ntnr-dza.—Caiupaiii» ilcviştilor.
In privinţa apropiatei intrări a d-lui Dim. Sturdza în minister, cit şi în privinţa crizei ce domneşte în partidul colectitrist, suntem în măsură a da următoarele amănunte absolut sigure :
Htiirdzlţlii, finiţii! şl d. Au-relian
In timpii din urmă d. P. S. Aure lian, în deplină înţelegere ru d-nil E>n. CostinescM şi Vasile Lascar, îşi aranjaseră astfel raporturile cu slurdsiştil şi cu fleviştil :
Votînd legea privitoare la repuosul duminical, d. Anrelian a făgăduit fie viştilor că va realiza şi alte puncte din programul liber al-democrat., precum descentralizarea administrativă, reforma legeî electorale, legea privitoare la li bertatea individuală, etc.,—cu condiţia, însă, ca ei să nu facă opoziţie â ou-trance în contra actualului guvern, ci numai în potriva Ocultei, în potriva sturdziştilor. D. Aurelian s’a mai obli gat faţă de flevişll a nu admite nici o remaniate ministerială în sens stur-dzist.
In ce priveşte pe sturdzişti, d. Aurelian s’a împotrivit mereu pretenţiuni-lor acestora ameninţîndu-1, cu fleviştil.
— Dacă nu vă aslîmpăraţl, se va ridica iar d. Fleva şi atunci va fi răii şi de noi şi de voi !
Cam asemenea limbaj a ţinut d. Aurelian cu slurdziştii.
Socoteala d-lui Aurelian era ast-fel făcută:
Pînă la închiderea Corpurilor Legiuitoare să trateze cînd cu fleviştil, cind cu sturdziştil şi-apol, după sesiunea parlamentară, să înşele pe toată lumea şi să meargă singur înainte pâm la toamnă, cînd apoi... Dumnezeii ce se poate întîmpla.
Conflictul greco-turc şl d. Sturdza
Dar deodată situaţia s’a schimbat. Flevişni, agitatori indeminatecî, şi-aii propus să deschidă o campanie de a-gitaţii în favoarea programului lor. A-ceasta nu convine d-lui Aurelian, care spera să aibă o opoziţie mai mult miluită, decît o opoziţie anticolectivistă.
0 a doua schimbare e că d. C. Stoi-cescu a devenit imposibil. Compromis în afacerea portului Constanţa, neglijat de corpul diplomatic, şi terfelit într’o istorie de dragoste senzaţională,—el nu mai poate avea nici un prestigiu.
Şi deodată izbucneşte conflictul greco-turc, care ameninţă din oră în oră să ia proporţii îngrijitoare şi să producă complicaţiuntinternaţionale foarte grave.
Hotărît, deci, că în ast-fel de împrejurări e nevoe de un ministru de externe, iar nu de un C. Stoicesr.u. Şi colectivitatea a scos iar înainte figura puţin simpatică a d-lui Dim. Sturdza—par’ c’ar fi trebuinţă de noul scuze.
D. Aurelian, acum, de frica situaţiei externe şi de frica Sturziştilor, şi-a pierdut socoteala de eri şi azi-mîine va deschide porţile ministerului pentru calul Troici, sau, ca să’i zicem pe nume, pentru d. Dim. Sturdza.
Campania fleviştilor
Asta se simte deja de flevişll şi de aceea ei se adună în fie-care seară la clubul liberal-democrat spre a discuta programul campaniei violente şi de răsturnare, pe care o vor deschide în contra guvernului, imediat după intrarea d-lui Sturdza in cabinet.
Şi această campanie se impune cu atât mai vtrtos, că Sturziştil aii preparat deja terenul spre a virî la un moment dat în minister şi pe d. Spiru Haret, în locul d-lui Gh. Mîrzescu.
CIOCLII PARTIDULUI
Pe lingă jaf şi felonie, particularitatea de căpetenie a mişunei colectiviste este să ’şl sape şefii plnâ cînd le zminteşte rostul minţii.
Ce sbucium trebuie să fie, ce macin sufletesc pentru oamenii osîndiţl să dirigu-iască puzderia de prăştiaşl—pentru ca top, dar toţi, să cază învinşi în această luptă tără minut de răgaz !
Luaţi-1 pe rînd : colonelul Dabija, o podoabă a oştirel romlneştl, moare după o lungă şi dureroasă noapte a minţii; Te-riaehiu, unul dintre fruntaşi, Işl Urăşte zdrenţele prin spilulurile din străinătate înainte de a 'şl da ultimul sfîrşit; Rosetti u murit de durere, Clmpineanu de sclrhă şi Chiţu—omul deschis la minte—veghează părăsit ptnft şi de aceia cari odmioară se îmbi
se răconMuMiiTiLî!
Barem Ion Brătianu a fost săpat ca nn mal de către nişte valuri furioase—pînă să ajungă ca. afară din sine, să zică în Parlament : «Am tolerat asasinate U Ce sbucium trebuie să fi fost, ce macin sufletesc pentru oamenii aceştia, ca toţi, dar absolut toţi, să cază învinşi în lupta fără răgaz la care ’I osîndeşte sarcina de conducători a strînsurel colectiviste.
TRIBUNA POLITICA
Discuţiunea de Jouî, la Cameră, asupra alegerii de la Galaţi, a l'ost încă un prilej cînd s’a putut vedea desăvîrşita decadenţă morală a colectivităţii.
Maioritatea asculta cu vădită plăcere povestirea amănunţită şi documentată a ingerinţelor administraţiunil şi a pă-cătoşieî parchetului. Presiunile, corup-ţiuniie, violenţele administrative, se păreau foarte naturale şi pe faţa mame-Iucilor din Cameră se răsfringea limpede gîndul: «Prefectul Zorilă şi alesul Sechiaris sunt în adevăr d'al noştri. Brava lor !»
Acestei nesimţirl complecte a partidului, i-a pus vîrf neruşinarea guvernului. Mincinosul de la interne s’a sco-borît pînă la cele mal stupide explica-ţiunl, pentru a drege prostiile şi mişe-liile agenţilor săi de la Galaţi.
Colectivitatea a ajuns de rîsul lumii întregi.
TARTARIH IA CAMERA
Buletinul parlamentar al şedinţei de alal-tă-erl a Camerei e o poemă.
Elocuenţa mută a noului deputat de Galaţi şi jongleriile gnomului de la ministerul de interne aâ dat acestei şedinţe un interes asupra căruia viitorimea va avea de meditat adînc.
Credincios făgăduelei că va face din administraţie o a doua magistratură, Tartarin a emis, alaltă-eri, nişte păreri pe temeiul cărora Szilagyi va putea, de aci în colo, scrie pe cărţile sale de vizită: «Fost magistrat. »
Dar să reconstituim şedinţa.
D. Ionel Grădişteanu, martor ocular al ororilor care au însoţit alegerea pentru colegiul al douilea de Covurlui, interpela pe complicele lui Zorilă asupra ingerinţelor să-vîrşite de administraţie pentru a asigura iz-bînda cretanului Sechiaris.
Şi a produsMăiterpelatorul următoarele dovezi, între foan? multe altele de mică im-
portanţă: fotografia unui local de secţie poliţienească pe zidurile căruia erau lipite afişele cu literatura epistaţilor din Galaţi, şi o cartă de vizită prin care prefectul Zorilă recomanda comisarilor pe un agent electoral «hotărît să lucreze în numele administraţiei.»
Carta aceasta — paşaport poliţienesc — era vizată de toţi comisarii din Galaţi.
La cea din urmă dovadă, Tartarin a răspuns că a chemat pe prefect la aparat şi T a dat instrucţia ca «să salveze onoarea administraţiei electorale»; iar la cea de a doua, ministrul-minciună a ripostat zicînd că paşaportul vizat de comisari «e o cartă de agent secret.»
Colectivitatea, ca un singur Sechiaris, se înseninase şi rînjea la succesul ministrului, cînd un deputat îi aminteşte textul paşaportului: «Prezentatorul cărţel» zicea prefectul, a este un amic al nostru.»
La această blîndă rectificare, cretanul a roşit, dar d. Vasile Lascar, ba — ceea-ce dovedeşte că olteanul e mai grec, une-orî, de cît însuşi Sechiaris,.
Bătut asupra acestor chestiuni, mincinosul de la ministerul de interne a căutat să scape prin tangentă, imputînd opoziţiei, ca un Radu Mihai fără inteligenţă, că ea ar fi fost provocătoare.
La această îndrăzneaţă dar stupidă afirmare, avocatul Iul Sechiaris n’a putut aduce nici o probă de cît poate faptul că parchetul a fost invizibil în ziua şi ajunul alegere!.
O singură provocare a fost făcută de a-micii noştri, anume afişul: «grec ori romîn», dar această provocare o repetăm şi azi, şi, vorba d-lul Ionel Grădiştcainl: dacă parlamentul vrea să ne confunde, n’arc de cît să acorde cuvîntul d-lul Sechiaris.
TRIBUNA LITERARA
LITERATURA ŞI POLITICA
(TOASTUL D-LUI CARAOtALE LA BANCHETUL DAT 1»T ONOAREA D-LUI N. FU4PISS0U LA 2» IANUARIE)
Stimate oaspete şi stimaţi meseni,
Pentru întâia oară mă găsesc într’o' adunare politică — nu e cea d’intâl la care iaQ parte: de două-zecl şi cinci de an!, iubirea de artă m’a îndemnat să scap cât mal puţine din cele ce s’afl ţinut Ia noi, — o adunare politică unde am auzit cuvinte ce rn’aO îmbărbătat; pentru prima oară am auzit că se vorbeşte de alt-ceva şi mal ales că se gândeşte la alt-cevâ de cât la treburi şi Ia izbânzi materiale.
E drept că de vorbe mari—libertate, naţionalitate, constituţionalitate şi celelalte—n’am fost deloc lipsit: am auzit destule... n’arn să mă plâng. N’auzisem insă pînă aslă seară că Politica este ceea ce credeam şi eQ că trebue să fie—arta de a evoca toate isvoarele de energie proprie a unei naţiuni, de a le regula curgerea, garantându-le alimentarea continuă, şi de a le face ca toate împreună să producă acea putere de particulară existenţă, putere care singură înseamnă locul ce trebue să-l aibă un popor in complexul lumii.
Ei! ra’ara învrednicit astă-seară s’auz în sfîrşit, de la valoroşii cuvîntătorl cari m’ail precedat, confirmarea înţelesului ce aveam eQ despre arta politicei. Cu atât mal îmbărbătat a trebuit să fiă, cu cât am văzut că şi aceste bine inspirate şi deplin autorizate glasuri au ţinut să afirme cum că energia cea mal înaltă a unei naţiuni 11 este propria gândire, a cârel cea mal puternică manifestare nu poate fi decât literatura naţională.
Ce bine că în sfârşit am auzit a-cestea afirmate aci, în o solemnă profesie de credinţă, de către nişte bărbaţi meniţi a conduce destinele patriei noastre, bărbaţi cari fac fală partidului conservator! Şi cât este de sinceră această sănătoasă credinţă a tineretului conservator, o simţ eQ în deosebi, văzând, plin de emoţiune, mâgulitoarea primire ce ml-o faceţi mie, prea măgulitoare fireşte potrivit cu infima mea activitate literară şi cu slabele mele merite. De sigur dv. faceţi nu pentru mine anume, ci pentru literatura naţională un caz de consideraţiune... Mă primiţi cu aşa bună-voinţă în sinul dv., dv. conservatori monarchiştl, pe mine, care, îr>. copilărie, am servit cu fanatism atât de fieros sub gloriosul drapel al Republicii Ploeştilor ?... A!
Am auzit în sfârşit astă-seară că Politica nu e numai şi numai meşteşugul de a căpătui interesele materiale ale unor saQ chiar ale tutulor; căci Politica aceea care n’ar pretinde de cât sâ descurce saQ să încurce de azi pe mâine doar nevoi materiale, ar fi abia vrednică de o seminţie prin itivă, o seminţie ce nu ar putea avea vreodată o istorie, ci numai o istorie naturală.
Un popor, ca să aibă o istorie, are mal întâi o poezie populară, apoi cronicari, pe urmă un Alexandri, un Băl-cescu, un Eminescu, şi tocmai mal târziQ, dacă, din nenorocire, trebue, şi nu se poate alt-fel, alege... alege şi pe un ţe-lebi Stkiaris.
Da, să avem în templul nostru pe Vulcan, pe Mercur şi pe Plutus, dar să-I avem ca zel slujitori; el trebue să ne ajute ca noi să putem sluji cu cât mal multă dignitate pe Minerva şi pe Apollo. Da, domnilor, aşa e; gândirea — iată cea mal înaltă şi cea mal nobilă energie a unei naţiuni; şi de aceea Literatura este, precum cu drept cuvînt s’a spus, sora mal mare a Politicei.
Este artă literară Poezia, care fixează atât de frumos felul specific de simţire al naţiunii; e artă literară Istoria, care povesteşte şi judecă rătăcirile şi isprăvile, suferinţele şi triumfurile naţiunii, şi ast-fel Întăreşte acesteia conştiinţa puterii el de dăinuire ; sunt artă literară Satira, Teatrul şi Romanul, care întipăresc spre păstrare trecătoarea fizionomie socială a deosebitelor epoce ; sunt artă literară şl Polemica şi Cronica uşoară şl Pamfletul — zic pamflet în înţelesul larg, pe care occidentalii il dafi acestui cuvînt, iar nu in Înţelesul strimt, pe care i-1 daQ la noi unii, prea puţini cunoscători de clasificaţia genurilor literare — artă rafinată şi incisivă,— şi Ipt artă literară e şi arta măreaţă a oratoriei.
Cu aceste din urmă două ramuri ale el, Literatura vine la fle-ce moment să dea d’a dreptul ajutor Politicei; cu a-cestea, ii este aliată combativă ; cu celelalte, il este călăuză cuminte: o ia de mână, o îndeamnă şi o asigură pe
I
EPOCA
2
căile grele către un viitor al cărui capăt şi termen numai Dumnezeii îl poate cunoaşte.
Ca literat dar, primit într’un mod aşa de cordial in sinul marelui partid conservator, ridic acest pahar in sănătatea ilustrului fruntaş care lipseşte dintre noi şi care ar fi dat atâta strălucire a-dunării noastre de astâ-zl, in sănătatea aceluia care este onoarea presei şi tribunei române, — în sănătatea domnului Alexandru Lahovarv !
*
* *
Discursul d-lnî K.trlm Pitltiueiiuu
Domnilor, consider ca o onoare şi o mîn-drie cft soarta a tăcut să iafl cuvtntul după amicul meii Caragiale, un lift al munceî sale,—şi al celei mal ingrate şi mal nobile dintre munci, — al munceî de artist. (A-plause).
Şi el şi eâ şi majoritatea tinerilor ce aii deschis ochii în lume între 1870 şi 1875 afl fost nişte rătăciţi în politică.
Impresiunile primei tinereţi, Încălzită de .discursurile din întrunirile de Ja Mazar-Paşa şi de la Constantiu-Vodă, m’ad făcut să crez că iu insulă liberală nu erail de cit flori, verdeaţă şi fericire ; dar cînd am debarcat Intr'lusa am văzut că este o insulă locuită de sălbatici. Şi am fugit! (Aplause).
Dar cită amărăciune Înghit acum fiindcă am avut o dată acele ilusiunl.
Am imensa durere de a simţi că eu nu pot să vă vorbesc cu mîndria cu care vă vorbesce un Lahovari sad un Filipescu.
Ed am rupt legătura care unia trecutul cu viitorul. Am călcat In picioare douăzeci de ani din viaţa mea. Ml am sdrobit inima !... Dar am ascultat glasul consciin* ţel. (Aplause prelungite).
Am venit în mijlocul d-voastre, pentru că cred că cel rătăcit n’are dreptul de a stărui în rătăcirea sa, n’are nici dreptul de a se îmmoimîuta iu nelucrare plingînd itusiile copilăriei.
Am venit, pentru că am convingerea că void găsi la D-voastre şi iubirea de neam, şi iubirea de popor, şi iubirea de libertate şi void găsi pe d’asupra aceea ce iubesc mal mult în lume: sinceritatea.
N’am urit şi nu urăsc nimic ca minciuna şi ipocrisia, şi am credinţa că aici nu va trebui să rninţ pentru a trâi politiceşte.
Presenţa mea aici este un omagid vid şi o jertfă de sine pe care am vrut s’o aduc sincerităţii şi onestităţii politice.
Cu pericolul de a li sfârîmat de răutatea adversarilor mi-am propus să bravez cuvintele de renegat şi de transfug cu cari vor căuta să mă lovească şi să arăt că întrebuinţarea acestor cuvinte din parte-le cou-stitue tot o minciună.
In fond nu e nici o deosebire de principii între cele două tabere politice. Deosebirea este numai că colectiviştii, lipsiţi de oameni superiori, de idei şi de sinceri tate, speculează o firmă înşelătoare, la spatele căreia se ascund negustori de vorbe şi negustoil de afaceri.
Eu nu void să trăesc din amăgirea pu bliculul.
De aceea am venit la d-voastre cu inima deschisă şi fără calcule interesate. Dacă aş şti că vre-unul singur din d-voastre crede că am venit să iad loc ta masă, iar nu Ioc la muncă, aş blestema momentul cînd am intrat aici. (Aplause)
D. Disescu. «Al lăsat un partid la putere unde este masa pusă şi a! venit la cel ce luptă contra puterii!» (Aplause).
D. Păltineaiiu. Iţi mulţumesc. Void termina bând paharul med în sănătatea a-celul tinăr deja ilustru, expresiunea cea mal distinsă a generaţiunil noastre, care ne-a dat cel d’lntîid exemplul curajului civic şi curajului intelectual de a părăsi minciuna şi de a înfrunta săgeţile înveninate acelor ce trăiesc dintr’însa.
L’aţl ghicit.—Ia sănătatea tul Tache Ionescu! (Aplause prelungite).
întreruperea circulaţi uuiî l’a oprit în Galaţi şi l’a împedicat de a veni aici să ne vorbească cu gura lui de aur ; dar el a trimis de acolo iubitului nostru oaspete o admirabilă telegramă pe care vă rog să’ml daţi voie a o ceti, căci ea va fi cea mal frumoasă încheiere a cuvîntării mele.
•%
D. Păltineanu citesce telegrama adresată de d. Tache Ionescu d-lul N. Filipescu şi pe care am publicat-o erî.
Citirea el stîrneşte o adevărată furtună de aplause.
D. Petre Polimeride iie anunţă că în curiud va publica un interesant roman de moravuri din veacul nostru, intitulat Bătrinul înamorat, sad Misterul Castelului de la Plopi.
*
* *
Concertul care era să se dea Miercuri Sn sala Bragadiru Sn beneficiul d-lul Peters, amînat, din cauze neprevăzute, se va da azi, SîmbătS, la orele 8 seara.
ALEGEREA DE LA HUŞI
Alegerile parţiale efectuate numai după cinci-spre-zece luni de guvernămint liberal, sunt cea mal strălucită dovadă despre revirimentul ce s’a produs în opinia publică în favoarea conservatorilor Şi orl-cît s’ar mal frăniînta colectivitatea năzuind Ia un culcuş care s&’I asigure scăparea, mal eurind saO mal tîrzifi ea va muri tot sub garduri, nepllnsă de nimeni, ca o şarlă turbată ; căreia opinia publică ’l-a tras la T -JiG, Caracal, Bacăd. Botoşani, Inşi, Vaslui şi Galaţi o lovitură de picior, mal presus chiar de aşteptările noastre.
N’ar fi deci momentul să mal obosesc lumea cu destăinuirile mele. un biet necunoscut; dacă «Voinţa Naţională» nu ar fi sglndărit ea singură lucrurile silindo-mă să Ies dinlr’o rezervă, de care conservatorii nu ad nici o nevoe pentru
încoronarea sbîndel ce ad repurtat In alegerile parţiale.
Eram deci botărît — ca să nu mal amârăsc opinia publică — să Înghit in mine toate infa-rnide şi fără de legile săvirşitela Huşi de către administraţiunea liberala, in ziua de 14 Ianuarie, cu prilejul alegerel d-lul Coco Dimitrescu ca reprezentant al colegiului al Hl-lea de Fălcifl.
Dar faţă cu nelegiuirile şi grozăviile ne mal pomenite pe care le-ao săvlrşit, JaGalaţT, bandele colectiviste patronate de către guvernul actual;
Faţă mal cu seamă de duplicitatea mal mult de cit meschină şi nevrednică a domnului Va-sile Lascar & Corn. ;
Care dovedeşte, din prima zi, că «tinerimea liberală» nu cade departe de truuchlul colectivitate! venale şi oculte; ba din potrivă,—că a-ceastă tinerime sarbădă şi contrafăcută, erijează Sn cult o nouă şcoală şi mal bizantină, cu mult mal inmorală şi mul primejdioasă de cil aceea a predecesorilor săi ;
Dator slnt, de a protesta In public in con tra acestui sistem de o mie de ori mal fanario-tic, care sdruucina din temelie regimul nostru constituţional bun, rad, cum se găseşte; şi,— face să crească pe trupul ţăref exasperate, a-cele bălării precoce şi nesănătoase, ce ne daQ din depărtare iluzia unor pajişti Sudorile ; dar cari In realitate şi In pizma tutulor speranţelor de îndreptare, sînt menite, cred ed, iu Împrejurările aeluale, să ne ducă de-adreptul la despotism sad la anarhie.
Iată pentru ce am Ieşit din rezerva pe care ’mT-o impusesem, ca tinăr şi neexperimentat in politică;—fiind şi acesta un măr pe care nu ’ţl-e îngăduit sâ’l muşti şi apoi sâ’i lepezi. Şi dovada pentru aceasta, este că am tăcut piuă asta-zl asupra celor petrecute la IIuşT, la 14 la-nuar, cu prilejul candidaturel ce ’ml-am pus, ca conservator, în potriva domnului Coco Diiui-trescu alesul guvernamental. Cu toate că o seamă de cetăţeni cu vază din .localitate, mă silead într’una ca să deslainuesc in public şi cu de amănuntul, toate infamiile şi fără de legile săvirşite în ziua alegere!, de către administraţia liberală patronată de domnii Lascar-Calii-garys şi Rătiucănescu & comp.
Şi pentru că «Voinţa Naţională» cu inten-ţiuue şi rea credinţa polemizează cu «Epoca» [ie spinarea mea, tâgăduindu’ml calitatea politică sub care am candidat la Fălciu; dator sint mal iutii să lămuresc acest punct, asupra căruia un liberal mal inteligent, vread să zic mal pişicher, filosof răminea dacă tăcea, in împrejurările de faţă.
Din expunerile de mal sus, presupun că cetitorii ad înţeles că la Fălciu, am candidat ea conservator ; şi că aparţin prin armare acestui partid politic, de oameni capabili şi cinstiţi, pentru care ’ml-am zis cuvintul în momentul inscrierel mele în club, în ziua de 2 Martie 1896.
Vrea aeutn să ştie «Voinţa Naţională» şi motivele care m’ad îndemnat să mă înserid în partidul conservator şi tocmai la acea dată, pe care într’adins am precizat-o mal sus? El bine, atit mal răd pentru «Voiuţa» şi patronii săi şi în de-obştie pentru întreg ţiartidul naţional-liberal ce ne guvernează astăzi, spre ruşinea ţărel şi a neamului întreg!—Căci ziua aceea, corespunde celei de a doua infamii—şi ne mal auzită din vremea lui Ion Brătianu,—pe care a săvîrşit-o în chestia naţională regimul domnului Dimitrie Sturdza, şeful acredidat al co-lectivitâţel; cînd fără pic de ruşine, înfrun-tind şi legile simţului fi opinia publică fi frica de D-eeu, a cerşit legaţiunei otomane din Bucureşti, isgonirea piezişă de pe teritorul României, a delegaţiunei eforilor macedoneni.
Atunci l’am întiinit pe d. Nicu Filipescu— despre ale cărui sentimente româneşti eram convins—şi l’am rugat să mă înscrie la clubul conservator: I.iber fiind, ca unul ce nu mal aparţinusem pînă atunci nici unul parlid politic; şi,—holărit de a lupta cu cea din urmă energie şi înverşunare in potriva unei companii de exploatare, ce pîngărise la interval numai de cîte-va zile, cele mal nobile şi mal curate simţiminte ale neamului românesc.
C. I. Creangă
IMFORlEAţli
Scandalul Stoicescu
D.Const. Stoicescu, ministrul de interne, va fi implicat în procesul de răpire de minoră intentat de d. C. L., deputat liberal din Ialomiţa, părintele domnişoare! care a fost răpită.
Demersul d’acum tre! zile al d-luî C. L. la d. C. Stoicescu a avut un caracter mult mal grav de cît Tam povestit.
D. C. L. însoţit de un amic s’a dus la d. Stoicescu înarmat cu un revolver şi ministrul care era îmbrăcat în frac, gata de a merge la bal, a sărit pe fereastră în acest costum.
Putem chiar adăoga că d-sa n’a fost singurul care a sărit pe fereastră...
D. C. L. a cerut o audienţă Regelui pentru a arăta IVI. Sale ce fel de ministru de externe are.
Am pomenit despre toate a-cestea de oare-ce afacerea a fost adusă înaintea justiţie! şi va da loc la un proces de senzaţie care nu mai lasă putinţa ca afacerea să rămîe secretă.
Cu prilejul alegerii de senator de la Braila, un confrate a dat tot felul de ştiri care .nai de care inal neadevâratâ în privinţa desemnării candidatului conservator.
Este neexact că ar fi fost vorba de candidatura d-lul Panu ori a vre-unel personalităţi politice alta de cît d. Disescu.
Unii din amicii noştri din Braila sondînd pe d. Panu pentru a alia daca ar primi aceasta candidatura, aQ inttmpinat din parte-I o împotrivire formala.
Cit despre candidatura d-lul Disescu, ea a fost pusa de amicii noştri fara a ii fost precedată ori urmata de nici una din negocierile fantesiste despre care vorbeşte confratele nostru.
Ast-fel a fost acceptata această candidatură de d. Disescu şi astfel \a fi susţinuta de către partidul nostru.
Prin viitorul budget al ministerului instrucţiei se prevede ca gimnaziul Alexandru cel Bun din Iaşi sa se transforme, cu începere de la 1 Septembrie, în liceQ şi în acelaşi timp să se înfiinţeze un 110O gimnaziu la Iaşi.
D. Basil Epurescu, vecînicul aspirant la un portofoliu ministerial, crede că i-a sosit momentul spre a se afirma ca un bun ministru de externe în locul d-lul C. Stoicescu.
D. Epurescu a încunoştiinţat erî pe d. Stoicescu câ-I va adresa o interpelare în privinţa politicei externe şi mal ales Sn ce priveşte situaţia din Orient.
D. Stoicescu a rugat pe d? Epurescu sâ-şl amîne interpelarea pîna saptămîna viitoare.
D. N. Filipescu a plecat a-seară, pentru cîte-va zile, la Brăila.
Tartarin a fost prins azi cu o nouă minciună. D. Şendrea, In timpul şedinţei, cMamă, în incinta Camerei, pe d. Popp, deputat de Dolj iu, şi-l sire :
—	Domnule Popp, fiind-că d. Iulian Vrăbiescu, procuror la tribunalul din Craiova, a fost numit prefect al judeţului, te rog să’ml recomanzi pe cineva pentru locul de procuror.
—	Numiţi pe cine voiţi, răspunde d. Popp, eu n’am nici un candidat.
Zicînd acestea, deputatul pleacă dar e oprit de d. Vasile Lascar, ministrul de interne, care, neşliind ce l a spus colegul Mu de la justiţie, îl zice:
—	Domnule Popp, prefectul de Doljiu ’şl a dat demisia; recomandă-mi, te rog, un băiat bun căci voiu să am la Craiova un prefect capabil.
—	Minciuni d’astea să spui copiilor, răspunde supărat d. Popp. Noul prefect e numit gata şi d-ta ini ceri să’ţl recomand pe cine-va ?
Să-ţl fie ruşine, mincinosule !
D. Maior ilandoca, prefect de Prahova, îşi va da zilele acestea demisiunea. In locul d-luî Itandoca va fi numit prefect la Prahova d. Emil Petrescu, avocat.
Consiliul de miniştri a acordat societaţel ungare de navigaţie dreptul de a face pontoane deosebite la T.-Severin, Calafat, T.-Măgurele, Corabia, Zininicea, Giurgiu, Olteniţa, CalaraşI, Cernavoda, Brăila şi Galaţi.
Navigaţia ungurească se va deschide la primăvară.
In faţa gravelor evenimente din Orient,, aflăm că personalul marelui stat major a fost mărit.
A fost chemat la lucru şi personalul de rezervă.
La unele corpuri de armată, statele majore au fost complectate cu ofiţeri de geniu.
In afară de aceasta, d. general Berendeiu a luat măsuri pentru aprovizionarea arsenalului armatei cu o mare cantitate de pulbere.
Din Caracal ni se anunţă că prefectul de Romanaţt a recomandat ministrului de interne pentru postul de poliţa1' ii la Corabia, pe un oare-care Bai-şoiu Costache, om de o moralitate foarte dubioasă, care—In calitate de comisar de secţie în Bucureşti — a fost destituit pentru fapte incorecte.
Cu asemenea oameni, d. Vasile Lascar crede să facă din administraţia ţărel o a doua magistratură.
Prin cercurile parlamentare se vorbeşte că tratările de fuziune între flevişti şi vernescani sunt aproape terminate.
Se aşteaptă ca fuziunea să se
www.dacoromanica.ro
anunţe sâptămîna viitoare prin-tr’un manifest către ţară.
Consiliul profesoral al universităţii din capitala se întruneşte di-seară spre a hotărî asupra cererel studenţilor în medicina privitoare Ia suspendarea noului regulament al facultăţii'de medicină.
Dacă cererea nu va fi satisfăcută, studenţii sînt hotârîţî a se pune în greva cu începere de Luni.
D. Simeon Mihălescu, fost director al Eforiei Spitalelor Civile sub regimul lui Ioan Bratianu, a încetat din viaţa alalta-ierl, în mod subit.
Moartea i-a provenit din o apo-plexie pricinuita de o nenorocire familiară.
Defunctul a lăsat un testament prin care aproape întreaga sa avere, avere foarte mare, se laşa d-şoareî Cireşica Lecca, fiica d-lul deputat Lecca.
Repausul dovninical şi colectiviştii.
D. Iorgu Radu, — care ca un a-devărat Bosco poate exercita trei slujbe în trei oraşe diferite : profesor universitar la Iaşi, primar la Fălticeni şi deputat la Bucureşti, — s’a pronunţat asupra legel de curând votate de Camera, a repausului dominical, în termenii următori:
— Legea aceasta este buna numai pentru Evrei, cari vor avea ast-fel douG zile de serbatorl pe săptămână, Sâmbătă şi Duminica.
D. Iorgu Radu a emis această părere în cursul sao de economie politica de la facultatea de drept, în faţa studenţilor.
Ni se telegrafiazâ din Galaţi că ier!:
«Independentul primar Plesnita a revocat 20 funcţionari, bănuiţi ea conservatori.»
Traiasca a doua magistratură a farsorului ordinar de la interne!
EDIŢIA a 3’#
(Serviciul Agenţiei Romîne)
Londra, 1 Februarie.
«Camera Comunelor». D-nu Curzon declară că proieclul de leforme elaborat de ambasadorii la Constantinopol, nu s’a adoptat Încă Iu mod definitiv de puteri.
Guvernul nu crede că prinţul BerovicI se află încă la consulatul grecesc la Halepa.
Paris. 1 Februarie.
D-nu Le Royer, fost preşedinte al Senatului, este atins de o fluxiuue a plămînilor. Starea sa este gravă.
CONFLICTUL GRECO-TURCESC
Budapesta, 31 Ianuarie.
«Camera deputaţilor». — După votarea legii desfiinţind loteria numerică (loto) şi inloruin-d’o prin loteria pe clase, D. Polonyi cere o şedinţă secretă pentru a discuta atitudinea Aus tro-Ungariel în cestiunea Orientului devenită, tn ultimele zile, o ameninţare pentru pacea europeană.
D. Banffy declară că o şedinţă secretă n’ar linişti spiritele; din contra, ea ar crea nelinişte; asemenea cestiunl trebuesc discutate în şodinţă publică şi d. Banffy se declară gata să dea orice explicaţiunl.
D. Polonyi retrage cererea sa. — Şedinţa se ridică.
Miine d. Kosutb va desvolta o interpelare in privinţa cesliunilor ce s’aU ivit in Orient.
Viena, 31 Ianuarie.
«Corespondenţa Politică» află din Roma că guvernul italian va trimite o a două divizie navală în Creta. — Cele-l’ulte puteri vorbii ţâri de asemenea escadrele lor in apele cretane.
Viena, 31 Ianuarie.
«Neue Freie Presse» zice că comandanţii escadrelor străine la Canea aQ primit instrucţiuni precise pentru a împiedica prin toate mijloacele ruptura păcii. Flotila grecească care soseşte in apele cretane va fi supraveghiată de escadrele internaţionale şi Împiedicată de a executa orl-ce acţiune; probabil chiar că va fi re-eoudusă la Pireu sub escorta.
Riurout de telegraf de la Canea este ocupat de inateloţil escadrelor internaţionale şi coinu-nicaţiunile cu Europa sunt cu desăvârşire asigurate.
Londra, 31 Ianuarie.
Agenţia Reuler afiă că d. Metaxa, iusăcinat de afaceri al Greciei, a remis lordului Salis-bury o notă declarând că guvernul grecesc va împedica prin toate mijloacele debarcarea trupelor turceşti tn Creta.
Paris, 31 Ianuarie.
Camera deputaţilor.—Dupfl cererea d-lul Ha-notaux, discuţia interpelării d-lul Cochin asupra afacerilor din Orient s’a amânat pe săptămână viitoare, după publicarea cărţii galbene.
Paris, 31 Ianuarie.
Se anunţa din Canea Agenţiei Havas că tor, piloarele gri ceşti nu s’afi .zărit din nici un punct al litoralului insulei.— Amiralul Pottier, sosit erî, va lua comanda escadrei franceze.
Canea, 31 Ianuarie,
Peste tot domneşte anarchia. — La Reiimo, consulul Greciei, lnlorcâudu-se de la o vizita făcută cuirasatulul grecesc, a fost gonit de douC ori de populaţia care era armata.— A scăpat refugiindu-se pe bordul u \ei corăbii austriaco cu ajutorul consulilor Italiei, Euglilereî şi Aus-tro-Ungariel,
Paris, 31 Ianuarie.
După depeşile din Canea primite de «Agenţia Havas», insurgenţii iu Înţelegere cu consulii Puterilor, aQ declarat Halepa ca teritoriu neutru. Această neutralitate nu va Înceta de cit in casut vr’unul alac in contra Caneei, ceea ce consulii vor Debili să aviseze cu 24 ore inainte.
Comandanţii corăbiilor străine aQ cerut comandantului corăbiei greceşti Hydra să I aviseze cu 40 de ore înainte in caşul vr’unul atac pro-eclat din partea corăbiilor greceşti.
Roma, 31 Ianuarie.
Depeşile din Canea, adresate «Agenţiei Ste-. fani» anunţă că iu satele din prejurul Iul Sitia, creştinii aQ măcelărit mal multe familii musulmane.
.Roma, 31 Ianuarie.
Opinione şi Italie reînoiesc asigurarea că guvernul italian persistă a crede lntr’o înţelegere perfectă a puterilor.
Canea, 31 Ianuarie.
Insurgenţii armaţi aşteaptă cuvintul de ordine şi debarcarea mnniţiunilor de către corăbiile greceşti pentru a înainta asupra Caneei.
Amiralul Gualatiero, comandantul diviziei ii doua a escadrei active italiene, a sosit pe bordul lui Morotim,
SINUCIDEREA UNUI CONTE
Viena, 31 Ianuarie.
Marele-ecuier al curţii conte de Wolkynslein-Trostburg s’a sinucis trăgindu-şl un foc de revolver.
CALATORIA ÎMPĂRATULUI AUSTRIEI
Viena. 31 Ianuarie.
împăratul va pleca la 11 Februarie la cap Martin şi va sta acolo trei săptămlnl.
DISOLYAREA UNEI COMUNITĂŢI RELIGIOASE
Vieua, 1 Februarie.
Comunitatea religioasă ortodoxă din Mostar (Herţegovina) a fost disolvată.
S’a delegat un comisar imperial pentru a gera afacerile comunităţii
CALATOR IA ARCIIIDUCELUI OTTO
Berlin, 1 Februarie.
Arehiducele Otto a plecat la Stutgard. după ce şi-a luat rămas bun de la împăratul Wil-helin in modul cel mal cordial. Împăratul I’a recondus la gara.
DIVERSE
DIN ŢARĂ
Iutroenit de zăpadă.—Din Buftea ni se scrie că un Italian, anume Marinello, in virstă de 55 ani, plecind spre comuna Militari şi fiind beat, a fost găsit a doua zi, îuemeţit de zăpada, mort.
Iiicendlu.—Miercuri noapte a luat foc fabrica Bistriţa din Piatra-Neamţ. Focul a consumat o casă de locuit. In urma ajutorului dat la timp, imediat focul s’a focalizat.
Pagubele sunt mici.
Mort de frig.—Se comunică din Tulcea, că in ziua de 26 Ianuarie s’a găsit mort Intr’o casă din podgoria Sarica acel judeţ, un individ necunoscut, părînd a fi în virată de 70 ani.
Parchetul fiind avizat şi în urma cercetărilor făcute de medicul legist, s’a constatat că nenorocitul a murit, din cauza frigului.
Un consilier comunal «sasin.— In-tr’una din serile trecute, pe cînd mal mulţi locuitori din comuna Verueştî, BuzăQ. rhefuiau In circiuma din sat, consilierul comunal Constantin Ion, luindu-se la ceartă cu Tăuase Pustia. unul din locuitorii care se aflaQ în circiumă, a scos cuţitul ce purta la brîQ şi la în-pllntat în pieptul lui Pastia.
Nenorocitul a căzut la pămint In nesimţire şi scăldat In singe.
Autorităţile fiind avizate, Pastia a fost transportat într’o stare desperată la spitatul din a-propiere.
Criminalul arestul pe dată, a fost înaintat parchetului, cu actele dresate.
ScHndalul de Ia nbatorlul din Iaşi.
Din Iaşi ni se scrie despre un mare scandal ce s’a petrecut ia abuloriul din localitate.
Poliţia a bătut si schingiuit pe mal mulţi hahami lăietorl, pentru a ’I siii să tae vite unul casap, protejat al d-lul Mlrzcscu.
Scandalul nu s’a putut linişti de cît in urma intervenţiei d-lul G. Jocu, medic veterinar al comunei.
DIL^STREINATATE
Nauseu Ia Londra. — Toţi, de sigur, cunosc pe curagiosul explorator Nansen. O telegrama din Londra ne anunţă cft acum două zile a sosit în localitate, împreună cu soţia sa.
Explozimiea unei parfui.ieriî — <1
exploziune puternică a cazanului unei parfu-meril din Barcelona, s’a făcut ulalta-erl, in momentul cînd lucrătorii se IntorceuQ de la lucru.
Maşinistul, doul focbiştl şi mal mulţi lucrători aQ fost omoriţt pe loc, iar o mulţime sunt răniţi in mod grav.
Pagubele sunt foarte mari.
Hoţ de becuri de gaz. — Sunt acum cite-va zile de cind poliţia de sigurauţ.I din Paris a fost iuştiinţaiă de proprietarii mal multor imobile din Bulevardul Ma Meine, cum că mal toate robinetele de apă .şi gaz le-aQ dispărut.
Agenţii poliţiei imediat Începură cercetărţje spre a descoperi pe acest nostim hoţ—şi chiar in acea seară, pe cînd unul din boţi opera la o casă din acel bulevard, el fu prins.
El e un anume Fi^quenez, in virstă de 35 ani, de origină german, locuind in slrada des Moines.
După birt iile gâsite la el, s’a constatat că mal mulţi tovarăşi practicau acest gen de hoţie şi in aite euartiere. O pereiliziţiune la domiciliul Iul FrQquenez făctndu-so, s’aU găsit 2.000 de becuri.
Intenţiunea lor era de a le putea plasa tn provincie.
Frdquenez a fost imediat arestat.
Se «vede că aceasta bunda va U şi ea in cu-rind prinsa.
Un părinte oare ’şl Îneacă copilul.
—In oraşul Malines (Belgia) un lucrător anume Fernand Vervoot, in vlrstâ de douâ-zecl -i op-de ani. venind u-casă în stare de beţie şi negăsind pe soţia sa, a luat pe copilul sM, o fetiţa in virsta de doul ani, şi a băgat’o intr’un hărdăi) cu apă până când s’a înecat. Apoi a aşezat fetiţa moartă in leagănul el şi s’a culcat liniştit,
ECOURI
*** Eli s’ati început la facultatea de drept din Capitală examenele pentru obţinerea diplomei de licenţă în drept.
Printre candidaţii prezentaţi au reuşit cu un deosebit succes d-nil G. Slatineanu şi Pompiliu Vlădescu, cari au tost viu felicitat' de comisiunea examinatoare.
Subiectul tratat de d. Slatineanu în tesa d-sale este Succcesiunile neregulate; d. Vlădescu a tratat despre : Capacitatea juridică a femeei măritate.
,** Consiliul de administraţie al societă-ţel funcţionarilor publici a sărbătorit ziua de 31 Ianuarie, ziua celei de a 15-a aniversare a societăţii, printr’un Te-deum în biserica Albă, din calea Victoriei.
După serviciul divin, consiliul de administraţie a mers în corpore de afl felicitat pe principele Dimitrie Gbica, preşedintele de onoare al societăţii.
Aflăm cu plăcere logodna d-lul George Marcovici, din Peatra Neamţ, cu d-ra ăla-tilda ălaximovicl.
*** Marţi, 4 Februarie, la orele 8 seara d-1 Lazarescu Lecanta, îşi va desvolta conferinţa sa Cestiunea naţională în Macedonia, în localul Ligii din Calea Victoriei, lingă AtheneQ.
Intrarea liberă.
SENATUL
Urmarea şedinţei de la 31 Ianuarie
Oratorul spune că principalele cauze cari fac răul trai al ţăranului sunt reaua ali-mentaţjune şi locuinţele cu totul insalubre, şi aceste cauze nasc mal mult din neştiinţa ţăranului de a evita aceste cauze.
Vorbind despre locuinţele insalubre, in-terpelatorul spune că ţăranul are în general o casă mizerabilă mal întâi din cauza sărăciei şi apoi iarăşi din lipsa lui de cunoştinţe asupra duşmanului sânătăţel şi a vie-ţel care este incuibat îu acele case mizerabile. Din această cauză, zice oratorul, mortalitatea este foarte întinsă la ţară şi foarte mulţi mor înainte de vreme.
Vorbind despre serviciul sanitar în ţara întreaga, interpelatorul arată cît de răii se face acest servicid, şi cum medicii de plasă în general nu fac nimic pentru împiedicarea epidemiilor în sate şi chiar dacă medicii ar voi să lucreze în consecinţa, n’afl mijloace pentru aceasta.
Ajungînd la mijloacele de îndreptare oratorul spune că mal înlîl ţăranul trebue să fie înarmat cu şcoala de economie şi şcoala igienica cu care trebue să lupte în războiul economic şi războiul epidemiilor.
De asemenea oratorul spune că administra-ţiunea în general nu se ocupă de ţăran, ci mal mult de luptele de partid, de politică şi de proprietarii cel mari. Iarăşi vorbind de serviciul sanitar, oratorul cere ca la ţară să se facă adevărat serviciQ sanitar, iar nu servicii! de biurou.
Terminind oratorul cere guvernului numirea unei comisiunl care să studieze ces-tiunea.
D. P. 8. Aurehan. preşedintele consiliului spune că aşteaptă să vorbească şi d. Uariu IsV' ranu care a anunţat o interpelare în acelaşi sens şi că în urmă va răspunde ambilor interpelatorl.
Şedinţa se suspendă pentru 5 minute.
La redeschidere, d. Ilariu Isvoranu declară că va desvolta în urmă interpelarea d-sale.
D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, ca răspuns la interpelare, declară de la început că în parte şi d-sa împârtăşeşle modul de a vedea al interpelatorulul.
Vorbind de hrana rea aţârauulul, d. prim-ministru zice că lucrurile sunt foarte adevărate după cum le-a descris d. interpela-tor, cu toate acestea în toate părţile lumel şi în ţările cele mal eivilizate chiar, starea ţăranului este aceiaşi, dacă nu mal rea ca a ţăranului nostru.
Oratorul spune, însă, că nu sărăeia ţăranului este cauza acestei stări de lucruri. Sunt multe sate din ţară în cari ţăranii sunt destul de avuţi şi cari se nutresc tot aşa de rău ca şi ceM'alţl şi aii locuinţe tot alit de neigienice ca cel săraci.
Dar, zice oratorul, ignoranţa este principala cauză a râului trai al ţăranului.
Terminînd d. prim ministru zice căţjşi d-sa este pentru înfiinţarea unei comisiunl care să studieze cestiunea, comisiune care va da rezultate bune, dar ceea ce e greii este aplicaţiunea practică a acestor rezultate D-sa crede eâ factorii principali în această privinţă sunt la ţară învăţătorul şi preotul, cari numai prin exemple pot convinge şi îndemna pe ţaran spre îndreptarea traiului.
Incidentul se Închide.
Interpelarea d lui dr. Manolescu relativă la conjuctivita granuloasă se amină pentru Miercurea viitoare.
Prelungindu-se şedinţa, se dă cuvîntul d-lul Ilariu Isvoranu.
D. Ilariu Isvoranu îşi desvollă interpelarea relativa tot la răul traifl al ţăranului.
Oratorul vorbeşte în acelaşi sens ca şi d. dr. Manolescu, făcînd un tablou comparativ între viaţa plină de glorie, de iluzie şi de mărire a ţăranului în timpul cît îşi face serviciul militar şi între viaţa plină de mizerii pe care o găseşte ostaşul liberat îu-ton lndu-se la căminul sâd.
Terminind, oratorul cere guvernului, ca între condiţiunile de arendare a moşiilor Statului să se pună şi o normă de învoell, ceea-ce ar împiedica pe arendaşi de a scoate tot ce se poale scoate din spinarea ţăranului. Apoi pentru aprovizionarea Statului cu pămlut care să se împartă la ţărunl, orato-
Str^da Regalii No. 11
Se află singurul depozit de Vinuri şi rachiuri din •
VllIM IIKATI IXI
cu începere din ziua d.- 5 Feb uarie se vînd în butelii vinuri vechi albe şi negre din viţa indigeni şi streină, ţui ă veche, coguac şi rachiuri.
a --ir-'-rt
rul propune ca Statul să liciteze la vînzările silite ce se fac. Ia tribunale.
D. P. 8. Aurelian, ministrul domeniilor, spune că, î! ce priveşte modificarea condi-ţiunilor de arendare, d sa studiază această eestiuwe şi declară că se vor aduce îmbunătăţiri în ncenslâ privinţă.
In privinţa licitaţiynel Statului la vînzările silite, oratorul spune că încă de u mn 12 anî există un proiect delege în această privinţa, dar nu ştie dacă, Corpurile Legiuitoare ar fi dispuse să le mal primească, tu centra acestui procedeu fiind foarte multe obiecţiunl.
Incidentul se închide şi şedinţa se ridică la 6 fără un sfert.
Şedinţa de la 1 Februarie
D. Porumbaru. ministrul lucrărilor publice, depune pe biuroul Senatului proiectul de lege privilor la repausul duminical.
In urma cererel d-lul senator Zaganescu, Senatul proci de, mal înainte de a intra în ordinea zilei, la votarea ^indigenatului d-lul Saiut Andre.
CAMERA
Şedinţa de la 1 Februarie
Preşedinţia d-lul Take Gianiii.
Presenţi: 105 deputaţi.
D. Iepurcscu anunţă guvernului următoarea interpelare:
«In faţa ştirilor grave şi din ce în ce mal alarmante ce sosesc din Atena şi Constan-tinopol şi care ne înfăţişează ca inevitabil râsboiul dintre Grecia şi Turcia, şi fiind-că nu atîrnă de la voinţa noastră ca aceste e-venimente deodată şi pe neaşteptate să ia o forţă mal mare şi de natură a angaja chiar şi interesele Romîniel şi pentru liniştea spiritului public;
«Am onoare să interpelez pe d. preşedinte al consiliului asupra următoarelor puncte: a) dacă Statul Romin e îu posiţiur:e de a face faţă orl-eărel eventualităţi, b) daca gu-v mul nu simte nevoe de credite şi alte resurse extra-ordinare; c) dacă putem eompta pe aliaţi siguri la caz de trebuinţă.
Guvernul cere cele trei zile regulamentare pentru a răspunde.
Camera votează indigenatul d-rulul Bă-deanu, şi recunoaşterea de cetăţean romîn a d-lul Gheorghe Şerbănescu, mare proprietar din Piteşti.
D. General Berendeî, ministrul de râs-boi, depune pe biuroul Camerei o cerere de credit de mai multe milioane pentru muniţiuni de răsboi. (Aplause).
De asemenea d sa depune un proiect de lege prin care ministerul de domenii auto-risat să cedeze administraţiei răsboiulul, fără despăgubire, terenurile necesare pentru cimpurile de tragere, instrucţie şi construc-ţiunl de cazărmi.
ULTIME ifORiATiîii
Fuziunea veruescano-fievistă
Cu toate împotrivirile d-lor I-lariu Isvoranu şi Al Enacovici, grupul vernescan prin delegaţii săi d-nii Gh. Dem. Teodorescu şi C. G. Vernescu, a făcut o fuziune complectă cu grupul flevist.
Asupra acestei fuziuni suntem în măsură a da următoarele a-mănunte :
Grupul vernescan admite întreg programul liberalilor democraţi cu rezerva, însă, ca fleviştii să renunţe de a agita ideia sufragiului universal.
Mai târziu, când clubul se va reorganiza, d. G. Vernescu să fie ales preşedinte de onoare al clubului, iar în comitet să se aleagă în număr egal flevişti şi ver-nescanî.
Fuziunea se va anunţa printr’un manifest către ţară imediat după intrarea în minister a d-lui Dim. Sturdza sau după ocultiza-rea cabinetului fără d. Sturdea.
* *
D. G. Vernescu a făcut azi dimineaţă o vizită d-lui P. S. Aurelian şi i-a declarat, că dacă cabinetul se va sturdzifica, d-sa în unire cu d. Pleva va deschide o campanie de răsturnare în contra colectivităţii.
*
* *
D. C. Exarcu, fost ministru, s'a retras din grupul vernescan cu hotărirea insă de a nu da nici un concurs guvernului.
D-sa a declarat imor amici ai săi că ţine să rămînă liberal-con-servator, iar nu liberal-democrat.
Azi după amiazl. la orele 3, s’a celebrat la primăria Capitalei căsătoria civilă a d-lul G. FJorescu cu domnişoara Alexandrina Petro* vicI-Armis.
A oficiat d. Gh. Bursan, ajutor de primar.
Martorii domnişoarei Alexandrina Petro vicI-Armis att fost d-nil C. Boerescu şi 1. Alexandrescu ; iar martorii d-lul Florescu d-nil Al. Em. Florescu şi Take lonescu.
D. Al. Culoglu, prefectul judeţului Brăila, a fost chemat telegrafic în Capitală şi primit azi dimineaţă de ministrul de interne.
1). Vasile Lascar i-a dat instruc-ţii identice cu cele date d-lul Zorită din Galaţt, să facă toate ingerinţele şi presiunile posibile pentru reuşita candidatului colectivist la alegerea de senator de la 9 Februarie.
Prin noul budget al ministerului instrucţiei se prevede ca şcoala superioară de ştiinţe de Stat să se alipească, cu începere de la 1 Septembrie viitor, pe lingă Universitatea din Capitala.
Şcoala va fi susţinuta de Stat.
D-ra Agatlia Bărsescu, celebra noastră tragediană, care de cîte-va zile se află in Capitală, a fost primită erl In audienţă de M. S. Regina.
Ministerul de interne a supus consiliului tecnic superior proiectul pentru construirea de canale pj mal multe strade din oraşul Galaţi.
Acest proiect se urcă la suma de
56.000	lei.
D. dr. Motăş, medicul primar al oraşului Roman, a fost numit medic primar al judeţului laşi, In locul d-lul dr. Peride, a căruia demisiune a fost primită.
D. C. Meissner, care imploră de atîta vreme d-lul Mirzescu primirea demisiei sale din postul de inspector general al învăţâmtntulul primar, a văzut în parte îndeplinită cererea sa.
D-sa a obţinut un congediu piuă la finele anului şcolar prezent,— repaus bine meritat pentru viaţa de emoţii ce a dus piuă acuma.
M.	Sa Regina şi A. Sa Regală Principesa Maria aă b:ne-voit a primi patronajul balului Societăţii Policlinice.
Balul se va da la Teatrul Naţional la 22 Februarie.
Consiliul comunal din Iaşi a discutat, în două şedinţe secrete, chestia clădirel unul palat pentru primărie.
Patru sunt locurile propuse : casa Wexler din faţa teatrului ; locul hanului turcesc, aparţinînd comunei; casele CatargiO (otel Moldavia) şi piaţa CoroiQ, în faţa cofetăriei Tuffli.
Viitorul palat va costa un milion, în afară de suplimente, cari vor ridica, Iară îndoiala, costul lucrârel mult mal sus de cît suma propusă.
D. Dem. Comşa, unul dintre ce! mal distinşi absolvenţi al facultăţii noastre de drept, ’şl-a susţinut, cu un succes extraordinar, teza de doctorat înaintea facultăţii din Paris.
Subiectul acestei lucrări de mare va loare este : Necesitatea intervenţiei Statutul în materie economică.
Vom avea, de alt-fel, ocazia să vorbim pa larg despre această lucrare.
Azt a apărut în Capitala primul număr al «Gazetei Macedoniei».
Acest ziar, înfiinţat cu scopul de a arata trista stare de lucruri creata de tovărăşia Sturdza-Mărgă-rit în Macedonia, va apare deocamdată numai odată pe săptămînă cu mal multe ilustraţii.
Funcţionarii comune! Iaşi— în număr de peste 100 — aă adresat preşedintelui consiliului de miniştri o petiţie prin care cer să se menţină pentru comuna Iuţi regulamentul actual de pensiuni.
Petiţia lor este motivată pe faptul, că guvernul, prezintînd C< merelor un proiect de lege pentru pensionarea funcţionarilor comunali şi judeţeni, impune slujbaşilor comunei Iaşi un regim mal aspru, după care pensiunea întreagă nu se acordă de cît in urma unul servietă de 30 ani fu Io** «Ie 20, cum prevede regulamentul casei pensiunilor comunei Iaşi.
Afară de aceasta, in baza aceluiaşi regulament s’a făcut un fond bănesc, care astă-zl se urcă la aproape jumătate milion, din care se plătesc pensiuni la peste 300 funcţionari safl urmaşi al lor. Ce ar deveni acest fond, in cazul unili-cărel regulamentelor de pensiuni comunale şi ce s’ar face actualii pensionari ?
IngrijaţI cu drept cuvînt de proiectul guvernului, slujbaşii comunei Iaşi cer preşedintelui consiliului «exceptarea de la legea propusă, prin anume articole» a Capitalei Moldovei şi menţinerea actualului regulament de pensiuni.
Ziarul Patris din capitală primeşte, de la corespondentul săO spe-
cial, din Berlin, următoarea telegrama :
Berlin, 1 Februarie, ora 1.30.
«Retimo este în flăcări. Canea este asediată. S’au trimis torpiloare şi corăbiile de răsboiu Pirios, Action şi Anvrachia. Toţi ofiţerii şi sub-ofîţeriî din rezerva marinei aă fost cheie1:'ţi sub arme. Se întăresc punctele strategice.
Prinţul George, cu tor pito ar ele sale, ocupă poziţie în faţa Kiterel, hotărit a împiedica debarcarea ar* matei turce în Creta.»
Amintim cititorilor că mline, Duminică, ora 2. p. m, se va da în sala Ateneului al XXI concert al societăţel Filarmonica Ro-mină.
D. General Berendeî a depus azi pe biuroul Camerilor o cerere de credit de 3.000.000 lei pentru aprovizionare dc cartuşe neîncărcate, şi 300.000 lei pentru piese de schimb necesare la ţinerea în continuă bună stare a armelor model 1893.
Atragem atenţiunea d-lul prefect al poliţiei asupra următorului fapt:
Un fost agent secret şi fost controlor la tramcare, actual şef al biuroulul de servitori, a bătut azi noapte, în localul prefecturii, pe doul birjari, umplîndu-I de sînge şi fâclndu-le mal multe leziuni.
Acest Pâunescu e un cunoscut bătăuş care s’a ilustrat în mal multe împrejurări, de aceea ne îndoim că vina lui va fi pedepsită saft cel puţin reprobată de prefectul poliţiei. Ori cum ar fi, noi ne facem datoria de a denunţa cazul d-lul Caton Lecca.
BIBLIOTECA PENTRU TQTI
a 30 bani numărul AUTORI RONÂKl
K. FI. Marian, Pasările noastre (Legende) Mihalţ Zamîireseu, Clntece şi plingerl (Poesil)
A. Vlalmţă, Icone şterse (Nuvele)
Tron Kavlialiia, Castelul Peleş (Descrierea Castelului Peleş)
M. Demetrc-cii, Nuvele I>. Zamtirrscu, Nuvele Romane Cir. M. Alexamlrtuscii, Proză şi Poesil A. Faun, Povestea vorbii 1>. Trleor, Srhiţe Uinoiistice I». Ilolin tiiicaini, Legende Istorice F. Kamlţeauti, Din viaţa meseriaşilor (Roman)
Creangă I., Opere complecte (Nuvele)
Ionrsru-Giou, Istorice
I». Stă iicegcn, La gura sobei (Basme)
I>. SI An ce.son. Poveşti de Crăciun lt. I>. Un***Hi. Proză şi Epigrame. ]>«*l»araţ«ai>u. Doruri şi Amoruri (Poesil) Ailmuescu Gli., Eîocuenţă Romină »	» Eîocuenţă Streină
I»r. Ureche, Duşmanii noştri (Ştiinţă)
A. Ylahtiţă, Din goana vieţel (Poesil şi Nnvelt)
Hnriii I>. Rosettl, Din Inimă (Poesil) Caraglale, Schiţe uşoare I>. kt. Kusetti, Trotuarul Bucureştiuluî (Nivela)
I>. C. Olăiiescii, Satire şi Theatru. Cofttii), Spre primăvară (Poesil)
I*. Dnlfn. Legenda Ţiganilor CoiimI. SJ ănceiscii, Ce este frumuseţea (Artă)
Ruzoiami, Egyptul (Geografie)
A. Ylaluiţă, Duu (Roman)
A. Siliiraaiu, Armonii Intime (Poesil)
A. Faun, Nastratin Hogea (Legende)
»	»	O şezătoare ia Ţ irâ saă poves?
tea lui Moş Albu
»	»	O şezătoare la Ţară saă Poves,
tea lui Moş Alini
Filiinon, Ciocoii noi şi vechi (Roman) Adiini'-Muii, Din biografiile scriitorilor HominI
G. T Ruzoiann, Berberii, Hesperidele, (Geografie)
II. G. Lecea. Poeme
Radu O. RoeetH, Sincere (Poesil)
G. T. Buzolaun, Cartagena, Cyrena (Geografic)
Urechi», Dicţionar Francez-Romin Th. M. Stoeneocii, Poesil A. Stavrl, Pe demult (Poesil)
I). Teleor, Alte Schiţe Umoristice In preparaţie:
Scrieri originale de :
Ylahtiţă, Ultragiate, dr. Urcehe,lîe* lavrnnoca et I>. IS. R«»h«*HI.
Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa
Cu mari sacrificii şi In urma unei analise farteo scrupuloase a tutunurilor romiueştl. îu ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vînzare în Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Pauanta cure; u inegreşle ţigara absolut de fel. u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma r.uavăa tu-tunurilor roiuinştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut, pentru compania distinsă a unul salon high-liff.
Depozitul g-lalhtrtiol «Panama* : Bucureşti str. Plnzarl No. 10 Unde se vor adresa toate informaţiile si comandele din Romînia.
Sunt positiv informată că d. Anastuse Stolojan, voeşte să vindă Moşia Hanguleştî din jud. R.-Sărăt proprietatea decedatului nieQ soţ Iulian Vrabiescu, prin cumpără-toarea ce a făcut de la d-ua Maria Scarlat Falcoianu prin ordonanţa de adjudecare a Trib. Ilfov secţia de Notarial No. 1349 din 22 Decembrie 1888. Atrag atenţiunea amatorilor să nu se expună a cumpăra această moşie, de oare-ce minorul med fiu Romu-lus I. Vrăbiescu are pretenţiuul asupra eî, şi va cere anularea or-cărul act.
Alexandrina Vrăbiescu.
A V î S
In birourile societăţel noastre aflindu-se vacant un post de caligraf, retribuit cu 140 lei pe lună, cel cari doresc a ocupa acest post sunt invitaţi să ’şl depună ofertele la Direcţiune pînă la 3 (15) Februarie a. c.
Condiţiunile de ad nisibilitate ce se cer candidaţilor sunt să fie rominl şi să aibă o frumoasă caligrafie.
Direcţiunea generală a societăţel generale de asigurare «Nh(1«uhIh»
27 (8) Febuarrie '807 *_______
nc ADL'nriflT i,e ducl ^de la
U£ muilim! Şf. George 1897 sau 1898 Moşia Buduleştl a interzisului Grigore Lerescu, 20 minute de Gara Găeştl, are a-proape şase sute pogoane arabile, fîueţe, livezi de pruni, două vil cu cramele lor, case de locuit, povarnă pentru fabricat rachiu, tocitori, şi alte vase pentru prune, struguri, şi vin ; grajduri, pivniţl, magazii, patule de porumb, etc.
Doritori se vor adresa la dr. Mihail Iu-lian str. Cosina No. 28. Bucureşti.__
ANUNCZU
Moşia Curtişoară, avînd o îutiudere de 2700 pogoane, situată In comuna Tezliu, districtul Olt, în apropriere de jumătate oră de oraşul Slatina, proprietatea Domuişoarel Zoe Vladogano, este de arendat pe un period de cinci ani începător de la 23 Aprilie 1897.
Amatorii cari ar dori să cunoască condiţiunile şi preţul arendei sunt rugaţi a se adresa la d. Ioan C. Baroszi, avocatul d şoarel Zoe Vladogano, domiciliat în Bucureşti, str Sălciilor No. 14.
numis musik n
BON GQUT
8, Lipscani.—Bucarest.—8, Lipscani
Que Ton puisse produire
Les Meilleurs Gants Francais
Wj ¥HTAILS modeles tont nouveaux. rI^ixlle^ et G a zes pour Kobes de Bals. SOULIERS en SatinetenGkevreau pour Bals MOUGHOIES en tous tâenres.
Le Smiili-Brillant grand choix de bijouterie imitation.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA
MICI ANUNŢURI
Pfnl 1» 10 publloaţa 80 bani lini» pentru fle-care dată, (1
d» 1» 10 în sas 20 bani lini».
Spectacole
0pw
r» Bomfnft
Teatrul National Kimbăti 1 Februarie se v» repre* sent» OOPil PAKA8IŢI (Les deax uosses) dramă în două părţi ţl 8 tablouri de d. Pietre Deooureelle, tradusă de flander.
rratrn Uago, Baluri mascate.
*ala Eforiei Baluri mascate.
\ireul ilegal Domin Ceoar /SidolL
5ala Bragadiru. In fle-care seară concert de orchestră sub conducerea d-lul Petera* Vinerea oonoert High Life
g afe Na \ionala.
Orchestra Bublnfteln
Închirieri şi arendări
De închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni lingă 8 in ala so dă cu chirie pe termen de 5 ani, începători de la 28 Aprilie 18V7. Amatorii pot lua ori ce in formaţiuni de la Administraţia Domeniului Coroanei, tttradu Ştlrbey-Vodă No. 3 Bucureşti.
închiriere, în soseaua Ji&nu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru blrjerie, lăptărle, tram-oar, grădină de petreceri. Tramwaiui O olt ea ue va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea). Grajduri de zid peniru ICO vite şl 10 camere cu săli, puţ în curte. A se adresa calea Dudeş4^ .
De Închiriat. Sunt de închiriat, cu începere de la 28 Aprilie 1807, în cătunul BUŞTENI, următoarele viile : Villa Leopold, Vil 1 a Antonia şl Yllla Olga,
Ama«orlI se vor adresa la Administraţia Domeniului Coroanei Strada Ştirhel-Vodă No. 8, In orl-ee zl de lucru de la 12—6 ore seara, un4* pot vedea planul fle-căre! Viile oum şi orl-oe alte informaţlunl.
De dat In exploatare pădurea Golească din Jud Musoe situată la 8 Elm. de gara 8 «hitu GolescI, pădure bătrînă, de 100 ani (stejar şl fag). Pentru lămuriri a se^adreaa la d . G. C. Nanu—proprietar Cimpuluog.
De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavaoloo Vlaşca) întindere aproximativă 8600 pogoane, avînd şase. sute pogoane grîd arate ou sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, 8trada Lumini, Bucureşti.
De Arendat cu începere chiar de acum moşia uanca» din Judeţul Brăila, in întindere de zoce rall po >ane toate arabile, avînd două ml! pogoane grîfl arate cu aămlnţa cea mal bună. A se adresa la d. M. IUobtlv an. avocat, strada Fintlnel 28, Bucureşti.
YînzărI şi cumpărări
D« vlnunre spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Plţl-gala Jud, Ilfov. Amatorii aă se prezinte str. floaunele 44.
D® Ţintare lemne din pădurea Paşcani. Btînjenul, după oalliate, 66 şl 60 franol. A ss adresa: 8tr. batlştel 16
Camere mobilate
Hotelul Plebei Btbemeu• Vodă, lingă Cameră şl Tribunale*
Cereri şi oferte do servici
Un agricultor oare a absolvat Academia de agrioulta < romin, 33 ani. ţl a stat ca eoonom 8 ani ţl Jumătate la bl x ronrlle conteml Estterkâzy, specialist în creşterea ,1 dresarea oallor, caută un Ioc de agricultor sau administrator Oferte le rotf tub Aurloultor Mlroia Idsy (Strada Seulescu 6).
informaţiunl ntile
I,r»|»tj\rlrt Aronda lingă grădina HerăstrăA, Laptede vacA specialitate pentru copil şl cură ou lapte, 60 bani litrul. Iiiipte do bivoliţă 60 bani litrul. Uni mperfln
6 lei kilo. Cremă o jumătate litru 1 leii. I>apte bătut 80 bani litrul. Transportul la domlolllă e coprlns în aceste preţuri.
A se adreea printr’o cartă poştală la Dtreoţlune a Lăptă-lel Aronda, in Bucuresol, Dloniaie 40.
t)n pianist routinat oferi eerrloiUe sule 1» totrole dansante şl baluri pentru un bocorarlu modest. 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 00.
Frauşalse dlplom6e dealre legon* pârtieuliăres. Ad. ba-re au du Journal.
Firme recomandabile
Adrese
Advocaţi
Xihall A. Baehtlvaun Advocat 28 Strada Frumoasă*
D. A. 4. Ploremcu-, avocat, s’a mutat in Calea Do*
robanţllor No. 40.________
Bibliografii
A apărut -No. 29 al Biblloteoel de PopularlBare, In Lanţ!!» (Les Tenaillee) Dramă în 8 aote de -Paul Hervl«n». Drama lui Hervieu reprezintă o lscrare literară de mare valoare şi de un gen puţin obicinuit în literatura dramatică franceză. Limba aleasă şl stilul de preolsiune rari ale autorului ati tăcut ca această operă să fie premiată de Academie.
«Fausses Acuseetlon» de -Oaraglale*. Celebra dramă -Năpasta» a cunoscutului nostru dramaturg şl literat a apărut in traducere franceză. Preţul Lei 1.60
«Apotree» de -Telstoî» de -I. Neuacbotz», o comedie modernă cu mulr spirit, care so ridică în oontra principiilor tolstolane.—Preţul Lei 1 50.
«Carnetul învăţătorului rural» şi
-Carnetul Institutorului urban». Ambele aceste carnete sunt de mare interes pentru corpul didactic primar rural şi urban din ţară. Ele o prind o colecţie de legile oele mal Importante şl folositoare institutorilor şl învăţătorilor, precum şi diferite alte notiţe, calendar, etc. eto., fâcîndn-le indispensabile celor interesaţi.
Fle-care carnet legat elegant costă numai Lei 1.26.
Toate acestea se află de vînzare la orUoare librările din ţară.
7 CASA DE SCHIMB
HESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
N*. S Strada Lipscani Na. S
Cumpără şi vinde efecte publice şi face
orl-e
schimb de monezi. Cursul pe ziua de 31 Ianuarie
1897
1			Cump.		Vlnd	
V*	Rentă Âmortisabilă. . .	87		87	*/.
5*/o	» Âmortisabilă. . .	97		97	V.
«•/o 6*/.	Obligaţ. de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883	102 90		102 97	V»
5*/.	> > >1890	97	—	97	V*
»•/*	Scrisuri Funcisr Rurale .	93	V.	93	V.
6»/o	> > Urbane .	90		90	v«
5*/»	» » » Iaşi.	85	—	85	•/.
	Acţiuni Banca Naţională.	1870	—	18 <0	
	> » Agricolă .	230	—	233	—
	> Dacia Romînia asig.	465	—	468	—
	> S-tea Naţionala asig.	500	—	503	—
	S-tatea de Construcţiunl .	208	—	210	
	Florini valoare Austriacă.	2	11	2	12
	Mărci Germane ....	1	23	1	25
	Bacnote Franceze . . .	100	—	101		
	» Italiene. . . ,	89	—	93		
	> ruble hlrue . .	2	65	2	70
Imprimarea oh muşine}* dublu-cilindrice, din fnhricyi Albert A C!a, Frankenthai şi nt caractere din fonderia de litere Pliaeoh din Frânte furt A, M,
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
171)
L0UI8 JACC0LLI0T
MÂNCĂTORII
DE FOC
Canadianul însă avu timpul de a se repezi asupra unuia din adversari, cari se îndrepta spre el; colosul îl apucă în braţe şi după ce îl strînse, mizerabilul n’avu vreme de cit să strige o dată din răsputeri... şi căzu pe parchet ca o masă, coloana vertebrală îî era strivită.
. Cu toate acestea Luce, care nu 'şl pierduse slngele rece, se repezi asupra unei luminări care nu se stinsese încă în cădere şi ast-fel cu toţii putură să 'şl dea seama de situaţiune.
Nici unul din adversari nu mal rămăsese In picioare... Asasinii, înhăţaţi de indigeni, zăceai! la pămînt cu gîturile tâete. Cel d’al treilea, era întins la picioarele lui Dick, iar generalul don Josâ Corrazzon, întins pe parchet lîugă fereastră, nu mal dedea semne de viaţă.
Dar omul mascat dispăruse.
—	Aci! aci 1 ne fcapă, strigă Luce, ş se repezi într’o cameră vecină, singurul loc pe unde mizerabilul putea să fuga; o fereastră deschisă, râspunzînd pe coperişul unor dependinţe exterioare, care facilitase fuga, le arătară că sforţările lor erail zadarnice.
O dată mal mult, dibăcia infernală a a-cestul om ÎI scăpase iarăşi viaţa.
Ţipete teribile îl rechemară din noQ în camera în care se întîmplase scenele tragice.
—	Nu mă ucideţl! nu mă ucideţl! N’am făcut nici un răfl, zbiera Jos6 Corrazzon, pe care servitorul contelui îl ţinea de gît.
Şiretul, care n’avea nici o rană, se prefăcuse că-1 mort, pentru a încerca să fugă la prima ocasiune ; graţie numai lui Lau-rent el n’a putut să-şi pue în practică planul săfl.
Recunoscînd pe contele d’Entraygues, miserabilul începu să spere.
—	Graţie, domnule conte, zise el căzîud în genunchi.
—	Răspunde cu francheţâ, dacă ţii la viaţă, răspunse contele.
«Ce-al fi făcut cu mine, erl, dac’aş fi fost singur în trăsura ta ?
—	Aveam poruncă să te isprăvesc, în* gînă banditul.
—	Cine organizase aeeastă cursă ?
—	Acel care a fugit acum... omul mascat?
—	Colonelul IvanoricI, membru în consiliul suprem al «Invizibililor».
—	Ivanovicl! exclamă contele d’Entraygues... IvanovicI !... el, rivalul med... A ! ar fi trebuit să-ml treacă prin minte !
—	E rîndul med să întreb, zise Luce, care privea pe negru de eîte-va minute cu o atenţie deosebită. Cum te chiamă ?
—	Don JosO Corrazzon.
—	Numele tăd adevărat ? insistă poliţistul îndreptlnd cu sînge rece revolverul că-
tre dînsul.
—	Sam, răspunse nenorocitul tremurlnd.
—	tiare a sugrumat într’o noapte pe luptătorul Tom Powel pentru a l fura 250.000 de franci ce omul mascat îl dăduse în a-jun ? Răspunde.
—	Chiar ed, spuse anevoe mizerabilul.,. Graţie! am spus adevărul.
—	Un moment încă. Cine a atras înşâlă-toreşte aici pe prinţul Vestehine pe care era să-l îngropaţi de vid ?
—	Tot ed... Graţie! nu vread să mor.
—	Nu, nu este îndurare pentru asasini, tîlharl şi trădători.
Şi Luce II sbură creeril cu un glonte de revolver.
Tlnărul rus pe care, de la început, Fro-ler îl scosese repede diu sicriul sâd, strîn-gea de mînă pe liberatorii săi fără a putea articula un cuvînt, atlt de violentă era re-acţiunea.
—	Şi acum, domnilor, zise contele d’Entraygues, acel cari voesc să continue a se devota acestei cauze drepte să se pregă-gătească a mă urma* Acum o să lovim la cap.
(Va urma)
MAGASim
C. & J. BERGER
MAGASIN şi ATELIER DE
Bijouterie, Horologerie, Argintărie
38, Calea Victoriei, îH
Casa Villacros, vis-A-vis de Poliţia Capitalei Faee cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fiuă, ceasornice de precisiune în toate speciele, orfevrerie etc- pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri,
Vinul Beef Lavoix
pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quinqoină Jşi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutrihunea acului, nervilor şi a cârneî musculare, Vinul Beef-Lavoix, estesun adevărat a-ţiment, şi represintă valoare a 50 grame de carne priu */« pahar de vin. El pe Jingă eâ eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-mtcilor şi persoauelor vrislnice.
Intrepont: Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Attiu Roşu, ThQringer şi la ţoale farmaciile din ţară.
Biscuiţii d-ruluT Ollivier din Paris
Vindecarea radicală a boalelor sifilitice recente sad învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicină din Paris, a declarat în raportul să& către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari aă fost aprobaţi de către Academia de me-diicnă şi. singurii cari au primit din toată lu-mea o recompensă naţională de 24000 lei.
Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi in toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 in Paris. In detail: Farm. Brus, Altin, Roşu ThQringer şi în toate farmaciile din ţară.
Doctorul I. N. Stamatin
Fost Medic Primar a spitalelor sf. Bpiridon Directorul Băilor Bălţăţeştî Stabilindu-se in Capitala dă consultaţiunî la orele 4—6 p. m.
Strada Dionisie No. 28.
MIHAI OEEEEZ
AVOCAT
Brăila, Strada Regală No. 1.
,^EP0£A^ziar cotidian
CUPON
33 Ianuarie 1897
Ort-cln» v» tAl» «cent cupon din «EPO-CA, şl ’l va trimite, «ad II vn pre.ont» In librăriile nrbtnte mnl Jos, are drept In anul din premiile CU PKEŢIJBI RE. DUKE dlu lletele reepeetlve.
Cuponul nceeta e volubil pin* la39 Ianuarie or» 7 eenro.
Cititorii din provincie pot trimite cui-tnl In mărci poştnle adAoglnd porto.
Premiile „EPOCEI*'
La Librăria CA ROL NOlLEB
Oale» Vlctoritl No. 68.
In los de Numai
Molia de» Radule* eu	Amintiri asupra
Istorie! regenerăre! Komîne, sad Evenimentele de la 1848. Un voiam mare de peste 800 pagini ....	I.—	4.60
Miehter Eugen, Unde duoe soclallztnnL Jurnalul anul lucrător. Traducere da Al. A. O 8turdza eu o prefaţă de N.	s
Flllpeson........................ 0.60	0.10
Fillpeneu No, AlbH şl Boşi! •	•	■	0.60	0.16
NeguleoetM Petru, Polemice •	•	•	1.60	0.70
—	Pslchologia stilului -	-	.	.	2.00	1.00
Viahută Ate-jo., Un an de luptă	•	•	2.60	1.60
—	Iuulre ,poesl!.....................8.00	1.80
|	Din goma vleţe! (ediţia Graeve) -	8.50	1.60
Eamflreocn OuUtu Lume Neuă şi Lume
Veoklă.............................8.00	1.00
Hâjd&ă JB. P., Ioan Vodă cel cumplit,
volum ilustrat introdus în şcoli. •	8.00	1.60
Copee Pranţoio% Poveste tristă, roman
tradus de D. Stănoesou ...	1.60	140
Mlehălletseu tSt, Cîncercări critice asupra învăţămîntulul nostru primar.ed.il	2.00	1.20
Livezi cu /. Ioan, Îngerii lui Hafael fantasie originală In versuri (n 8 acte .	-	2.00	1.00
JLohmeger M,, Un nofi mtjloo pentru a
preda eoplllor limba germană	-	•	2.00	1.00
Rotnavi 1. No, Poezii (ediţie populară) •	1.00	0.76
Aarfts O» Rooetti, Epigrame .	-	•	2.00	1.00
Iboen Ue, Copilul Bylof (dramă £n 3 aote)
traducere de T. Malorescu -	•	•	1j00	0.60
M. Dragomireoeu, Critica ştilnţifioă şl
Eminesou.......................1.60	1.00
Euteuleoeu Jttarin, Religie şl ştiinţă -	0.76	oă
Bachetin <5* JuCem Brun, Sept Conte»
roumalns.......................4.00	1.60
Nlculeecu al Bornelg Deputaţii
noştri.........................8.	lăO
La Librăria «LA BISERICA ALBĂ»
(Calea Vlotorlel 85)
Th, Speranţă Homer întinerit	•	•	2 00	1 00
—	Anecdote Populare (voi. I)	4.00	3.40
La Iustltntnl de Lditnră Raltan ţl iKuat Samitca CRAIOVA
Tratan Demetremeu Privelişti din viaţă 2 50	.o0.
—	Subita ....	-	2.00	125
Dumitru Teleor Realiste -	1.50	0.96
Vtrgltlu N. Ctmman Din anii tineri -	1.50	0.95
Sofia \ndejde Fie-*are la rîndul «ău -	2.00	1.25
Dumitru Stănceacu Glume şi Poveşti	24)4	1.25
Zamfir C, Arbure In Exil -	-	-	2 60	1.5Q
Mihalţ No Belador Istoria teatrului
romîn............................. 1.50	0.98
Louim Kuhne Noua ştiinţă de vindecare	6.00	8.00
La Librăria C. SPETEA
(Sf. Gheorghe)
Vatra, anul I -	•	•	•	•	-	24.00	12.00
—	anul II.......................... 20.00	10.00
Caraglale, Note şl Bohlţe- ...	2.00	1.00
Thoodoreaces G. BemCronica din
Nârnberg......................... 1.60	0.76
Flamartony Urania...................... 1.00	0.50
Angler, Aventuriera -	3.00	IDO
Administraţia starului nostru primind silnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor JEpeeeI, anunţăm acestora că cererile lor tre-buesc adresate direct librăriilor a-rătate tu josul cuponului însoţite de preţul redus m cart se oferă acele premii.
PILULELE ELVEŢIENE
__ ALE FARMACISTULUI
RICHAR» BRMDT
ÎNCERCATE de
| Prof. dr. B, Virohow, Berlin
►	►	de Gielt, Mfinloh (t)
►	►	Reclam ; Llpsoa (t)
-	» de Nusbaum Municb (t)
►	»	Hertz Amsterdam
►	►	de Korezynski, Cralova
»	»	Lrandt, Kiausenborg
►	»	Frerloks, Berlin (t)
»	*•	de Boauzonl, Wfirzburg
►	►	C. Wltt, Copenhaga
-	» 2£c&aaer fit. Petersburg
»	►	Soederstăd Sasan
•	Lambl, Varşovia
*	Forster, Birmlngam,
întrebuinţate de peste 16 an! de Profeaorl, mediei practM şl de public şl recomandat oa oel mal eftln, plăcut, sigur şi nevăt&m&tor.
MEDICAMENT DE CASĂ
La derangearea organelor Abedominal
La maladii ale ficatului, hoemoroizl (trmjl), con* mtlpatle, durere de cap, atne\eală, reaplratle grea sau dificilă, palpl!a[le (bătaie de inimă), con-mtrlcţiunt de piept, lipad de poftă de mtneare,
etc.—Pilulele elveţiene ale farmacistului Rtchard Brandt, din causa efectului lor agreabil «unt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut oa: săruri, ape amare, picături, eto.
A SE FERI A CONTRAFACERE
de lmltatlun! şl cereţi la toate farmaciile numai aderă-ratele PILULE EL
VEŢIENE ale farmaclatu-
a -i «v---kţj	ai4turata mar-
şl numele Blchard
tul RICUARD Brandt, şl*observaţi bine alăturata mar-oă Crucea albă, pe fund roniu
Brandt•
Pilulele elveţiene contrafăoute şi împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produo nici e dată efectul adevăratelor pilule elveţiene alo lui Richard Brandt.
PKEŢIX CUTIEI L.EI 150
Depoul general pentru toată Bomlnla
LA fakhacu victor turivgf.r
Bucureşti calea Victoriei__
Se găseşte asemenea în Bueuremtl, la farmaolile : F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zurner, A. Cze-des E. I. RisdO, A. Frank, I. A. Clura, eto., şl la droguerille : F. Bruss, Eoonomu h Co. Th. M < ene cu, Iile Zamfirescu.—Botoşani la: Haynal, V. D. Yaailiu.—Brăila la: Filloti, G. Xauff. meeo, A. Drumer.—Buatăă, la : Bohuler, Weber.—Cralova, la farmaolile Moss. Pohl. Oswald.— Eocoanî, la. Remer. Stenner.—Galaţi, la: Stiohler.—Giurgiu, ta: Binder, Fabinl. — laşI-la: I. Engel, Rosenthal, Fraţii Konya.—Piteşti, la : Sohlrchanler.—PtoeetI, la: SohfiUer Zie %\Qx.— TirgoviMtc> la: E. Seymann.—To-Măgurele, la: A. Hebberllng.
IVATSOX A YOUELL
[MAŞINI AGRICOLE §1 INDUSTRIALE
BUCTJRESCi. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANTl GENERALI Al FABRICEl
MARSHALL SONS & Co.. GAINSBOROUGH
| LOCO MOBILELE, cele mal perfecţionate şi cele mal solid construite. | TREERATOARELE unice care treeră cel mal mult şi scoate cel mai curat.
BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea cea mai mare sooţînd boabele curat.
STABILE pentru puterile cele mai mari, cu safl fără condensa-ţiune, orizontale sail verticale.
CAZANE multitubulare, cazane Cornwall cu nun safi două tuburi defoo
CAZANE tabulare cu stabilă suprapusă.
[CAZANE tubulare cu stabilă dedeshpt.
[ MAŞINI de macadamisat (presat)
şosele.	x,,-,
„PATRIA“
Societate romînă de asigurare §i de reasigurare
Capital social vărsat lei un milion BucurescI, str. Smîrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel
«Patria» primeşte asigurări pentru cos de moarte si de viaţă, asigurări mixte, asigurări ae eestre cu scutire de plata premiilor în cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 86 la sută din beneficii.
Branga Asigurărilor contra accidentelor
«Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (indemnisare eilnică), de asemenea primeşte:
Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale
Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco.
Societatea este represintatâ prin agenţi tu localităţile mal însemnate din ţară.
Direcţiunea
Crema de orez cu cacao a lu) Hausen
e cel mal nutritiv, cel mal digestiv şi cel mal eftin dejun pentru oameni sănătoşi şi bolnavi şi se recomanda de doctori din ce în ce mal mult, ca puţind înlocui cu succes cafeaua, care nu conţine nici un nutreţ, ca un remediu fortificant, mal ales pentru copil, anemici, bolnavi de stomac şi de nervi.
Representant general pentru Romînia: Leon doniţe Strada Cornet 30.
Preţul unei cutii în toate depourile din ţară 1.50 lei n-i I, en gros la represen-tantul 1.20 lei noul. Crema de or te cu cacao a Iul Hausen se găsesce la ma-gasinul de coloniale O. Riete Strada Ca rol, la drogueria Stoenescu Strada Academiei şi la farmacia Fabitn Calea Vă-cărescl.
Constantin Simionescu
Doctorand în Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152
Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi ad< “
Cea mal bună calitate eanislentd de
DE UZINA DE GAZ
vi se furnisează la domicilia, în saci, per tona de 1000 kgr. greutatea
garantata
arLII 45v.
Dacă vă adresaţi printr’e carte poştală sad personal casei
A. GOLDŞTEIH
9, Strada Decebal, 9.
Bucureşti, Telefon No. 88.
Tot acolo so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, cocs de fonderie, cocs de ferărie, cărbuni din minele /englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, primo calitate pentru sobe Helios. Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en detail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ee staţiune a căilor ferate.
REDACŢIA şi ADMI.N1-j STRAŢIA ziarului „EPO- j j GA“ se află în Str&ăn Cle- j No. 8
OTTO HÂRNISCH
BucurescI	I	Galaţi
41—Strada Academiei—41 | 49.—Strada Portului—49
Toate articole technice CAUCIUC AiBEST
Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde— Fire I
CURELE DE TRASMISIUNE
Manometrl—Robinete—Ventile—Silele pentra nivel
Pompe pentru vin Pompe de incendiu
Mn-şamale
Cea mal superioară calitate
K0KS!
PENTRU ÎNCĂLZIT
se vinde numai cu
LEI
TONA DE IO«0 K*r.
franco tn saef la domiciliu.
MARFĂ ABSOLUT FĂRĂ PRAF
K0KS de fonderie, K0K8 de ferărie, K0ES pentrn sobe Paragine, Cărbuni Cardif, Antracit, Briqnete, etc.
Expediţiune de vago me complecte cu Koks şi cărbuni din porturile rondat) la orl-ce staţiune de căi ferate din ţară.
Comandele se primesc prin poştă, telegraf sud personal la
AICOI.AE COJESCU
148. Calea Gri viţel, 148
Tta-â-vis de Gara de N<»rd. Telefon No. 6.
prin corespondentă.
TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE
Cataloage ifuettrate gratie* şi franco.
Litografia Grassiany
s'a reinstalat
Bncnreacl
43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musică Gebauer)
Execută ort-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie.
Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoarâ de această artă, cu cea mai mare acurateţă şi cu preţuri foarte moderate.
TURNATORIA DE FIER
1’AUHICA
„COMETUL"
ADOTiF SALOMON
Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 80
Depositul: Str. Dtamnel No. 14 Bucureşti
In depozitele fabricel se găsesc :
Sobe Meidllnţcer, parigine, Sobe «Cornetul»
(interiorul zidit, spacial pentru lemne), Nobe Tuleau (interiorul zidit, pentru cârbynl), Muşine de bucate, Mobile de fler, I ncălxlrl centrale de orl-ce sistem : aer cald, apă txildă şi de abur.
Bfe, Depozite în provinţia: Iaşi. U d, Jacgues Davidovid, strada Lă-puşneanu 87 ; Craiova.la d. i etraike Andreescu, & Fii str. Lipscani.
UZIKA DE 6AZ
FIL1KET
COR
l-a CALITATE Tona de 1000 Kiigr.
45 LEI
Transportaţi la domiciliu în SACI con-tinînd fie-care
40 KILOBRAME
Sacii sunt PECETLUIŢI cu plum-burl.
COMPANIA DE OAZ BrCFRENCI

Bucureşti. — Tipogn

No. U. --Du-ureşLl.