SERIA n.—ANUL III, No. 365. JSdiţia a treia SAMBATA, 1 FEBRUARIE, 1897 NUMĂRUL 10 BANI A BOJfAMEXTKLK încep la 1 şi 15 alo fle-cărel luni şi se plutesc tot-d’a-una înainte In Bucureşti la Casa Administraţiei In judeţe şi streinătate prin mandate poştale Un an tn ţară 30 lei; în streinătate 50 lei Şase luni . . . 15 » » 25 » Trei luni . . . 8 » » » 13 » Un număr în streinătate 30 bani MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ REDACŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3. EPOCA NUMĂRUL 10 BANI nivniRir.i; In Bucureşti şi judeţe se vriuţesc numai la Administraţie In streinătate, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate AnuncinrI la pag. IV.0.30 b. linia * - » III.....2.— lei » > » » II......3.— » » Inserţiile şi reclamele 3 lei rîndul Un număr v e c li î ti 30 bani ADMINISTRAŢIA No. 3 - STRADA CLEMENŢEI - No. 3 Banchetul de la 29 Ianuarie Splendidul banchet de eil seara ese din cadrul ordinar al serbărilor de felul acesta. N’a fost numai o manifestare de simpatie frăţească către Nicu Filipescu, din partea citor-va prieteni; a fost nn banchet de cea mal înaltă importanţă politică. Atltea cuvîntărl entuziaste şi generoase n’afi fost numai un schimb de cordialitate intre o mînă de partizani şi amici ; afl fost desfăşurarea elocventă şi autorizată a unul întreg program politic, — program al viitorului, întemeiat pe o vastă experienţă şi pe o cunoştinţă profundă a trecutului. Da, Miercuri seara in salonul de la Boulevard, prin graiul atitor tineri, culţi şi distinşi, s’a dezvoltat şi afirmat, hotărit şi definitiv, programul partidului conservator. Acest strălucit program se va vedea din toasturile pe cari le publicăm in întregime. A-seară, in marele salon de marmură al otelului Boulevard, a avut loc banchetul pe care ciţi-va amici l’au oferit d-lui Nicu Gr. Filipescu. A luat parte la acest banchet elita capitalei şi în tot timpul cit a, durat, entiisiasmul cel mat cald a domnit. In capul mesei. în formă de potcoavă, au luat loc fruntaşii: d-l Nicu Filipescu, în onoarea căruia se da banchetul, avea la dreapta sa pe d-l Alexandru Catargiu şi la stingă pe d-l Ioan Lahovari. D-nii George Pa nu şi Tale lonescu, n’a ti putut să ia parte, din cauza întreruperei comunicaţiilor, — d-l Panu fiind oprit la Roman, iar d-l Tale lonescu la. Galaţi. 0 orchestră naţională delecta pe invitaţi în timpul mesei. Iată menuul ce s’a servit: HORS D’OEUVRES ASSOBTIS POTAGE PRIMPTANIER k LA ROYALE FILET DE MERLAN A LA JOINVILLE ROA8TBEEF A LA JOHN BULL CHAUD-FROID DE VOLAILLE k LA RUS8E AGNEAU A LA BROCHE SALADE DE SAI80N PETITS POIS A LA FRAN^AISE PARFAIT AU CHOCOLAT DE88ERT CAF& - COGNAC DRAGAŞANI BLANO ET ROUGK POMMEKY FRAPPtf Cel întîiu care a a fost: luat cuvîntul D. AI. CatKrgiu «D-nil mei, îmi fac o plăcută datorie de a închina cel d’lntîl pahar în sănătatea M.M. Lor Regelui şi prea graţioasei noastre Regine. «Actul Cv. ne-a îndemnat a ne întruni azi, ese din cadrul obicinuit al luptelor noastre Îiolitice de partid, pentru că adunarea de aţă are de scop a protesta solemn In contra incălicăril elementului romlnesc de că tre elementele străine d’abia superpuse şi pretinse naţionale. (Aplause prelungite). •Intr’adevăr, candidatura d-lul Niculae Filipescu la Galaţi cum s’a dat lupta, n’a rămas attt a partidului conservator cît mal cu seamă a neamului romlnesc. «Patriotismul, abnegaţia şi curagiul prietenului nostru, afl fost eu prisos compensate prin marele număr de voturi ce a obţinut la ambele scrutine. «Iar alegătorii GâlăţenI respunzînd cu a-lîta căldură la apelul d-lul Filipescu, în lupta crîncenă ce a întreprins în contra co lectiviştilor, afl dovedit ţârei că inima Gala ţilor, această mtndrie a bâtrînel Moldove, a rămas tot romînească, iar nu o dependenţă a plevel Levantului. (Aplause prelungite). «Pentru aceasta cred că nu am putea a-duce un mal mare omagiu virtuţilor civice ale prietenului nostru, pe care ’l sârbato rim azi, de cît ridicînd paharul în sănătatea alegătorilor'col. 11 al Galaţilor, unind glasurile noastre în urarea de «trăiască Ga laţii şi adevăratul lor ales, Nicu Filipescu». (Aplause). Toastul d-lul 51. Filipescu Domnilor, N’aş avea cuvinte pentru a vă împărtăşi, nu mulţumirea mea, ci sentimentul de jenă care m’ar coprinde, dacă aş bănui că, ofe rindu-ml acest banchet, aţi vrut să-mi daţi o satisfacţie de amor propriu ori de va uitate. Sunt Insă la largul mefl ca să vă exprim nemărginita mea recunoştinţă pentru că ’ml aţi permis să fiu, nu obiectul, ci pretextul acestei manifestaţiunl, pe care aţi socotit’o necesară după sfirşitul alegerilor parţiale. Campania noastră electorală are o însemnătate ce era nesesar a se preciza. Aceste alegeri sunt cele d’tutlifl cari succedează a-legerilor generale. Abia un an le desparte. Atunci guvernul a căpătat unanimităţi. A-cum în cele 0 din urmă alegeri (exeeplîn-du-se alegerea colegiului IU-lea de Fălcifl) am dobîndit 1384 de voturi faţă cu 1369 abia căpătate de liberali. Aceasta dovedeşte o prefacere a opiniei publice cum încă nu s’a mal văzut, într’un timp aşa de scurt, şi răpeşte ori ce autoritate unanimităţilor parlamentare deja moralmente doborite de ultima criză politică. Aceste unanimităţi, pe cari pretinde guvernul să se rezeme ’şî-afl înstreinat acum chiar şi majoritatea corpului electoral, după ce îşi insîreinaserâ sentimentul opiniunel publice. Compromise prin complicitatea lor cu un guvern care a fost nevoit să se retragă, unanimilăţile au crezut că pot supra-vietui cabinetului Sturdza, fără să-şi dea seamă că lovitura ce răsturnase ministerul atinsese întregul regim liberal şi că acea lovitură era dintre acelea cari, ca loviturile de apo-plexie, chiar cînd prima dată nu ucid, aii urmări fatale cari la al douilca ori la al treilea atac te doboară. Alegerile parţiale afl fost al doilea atac. Acest înţeles, cred efi, aţi voit să degajaţi din ultimele alegeri. Scrutinul de balotaj de la Galaţi, care a încheiat seria a-legerilor parţiale, a lost numai o ocaziune şi persoana mea numai un pretext ca să culegem acest învaţâmîut din ultimele raa-nifestatiunl ale corpului electoral. Zic că persoana mea a fost un simplu pretext. In ad^ăr, cuvintele măgulitoare ce mi le-a adresat d. Al. Catargiu trec peste capul mefl şi merg să mulţumească pe vitejii alegători al colegiului al 11-lea de Galaţi, cărora le revine tot meritul. Eîl am avut sarcina plăcută să adun voturi, el sarcina grea de a le exprima. Pe mine mă sărbătoriţi azi, pe cînd alegătorii Gălăţenl sunt victimele răsbunărilor unei administraţiunl pe care cel mal extraordinar mistificator ce s’a putut vedea vre-o dată a mimit’o o a doua magistratură. A-devărul e că din magistratură a tăcut o a două poliţie, cel puţin din magistratura ce e sub ordinele guvernului, din acel parchet vecinie absent la orl-ce chemare a noastră şi zelos pe cît de slugarnic pentru a dresa acte în contra noastră jeluitorilor. Sunt totuşi recunoscător procurorilor regimului că cel puţin faţă cu mine, n’afl pus la cale plastografii spre a mă face complice cu un ocnaş. De aceia laudele d-voastre să adresează alegătorilor gălăţenl, spre cari să îndreaptă în momentul de fală şi gâudirile mele recunoscătoare, nu spre a le arăta mulţumiri banale pentru voturile ce mi-afl dat, ci spre a le mărturisi nemărginita mulţumire sufletească pentru momentele neuitate ce am petrecut îu mijlocul populaţiunel gâlâ-ţene. Am întâmpinat în straturile cele mal de jos ale corpului electoral gălăţean uimitoare probe de devotament pentru partidul nostru; am văzut alegători dintre cel mal modeşti punând speranţele lor pentru un viitor mal bun numai în partidul conservator. Aceasta mi-a dovedit încă o-dată că partidul nostiu e un paTtid popular care să reazămă pe straturile cele mal profunde ale naţiunii. Pe de altă parte, Domnilor, dacă alegătorii gâlăţeul mi afl exprimat oare-eari simpatii, afl fjlcul’o fiind-câ eram represintan tul d-voastre. Et afl găsit numai o ocasi une pentru a aduce un omagiu meritelor partidului conservator. El ştiafl că represint un partid care are In fruntea lui pe omul cel mal de seamă al timpului nostru... Domnilor, vă mulţumesc pentru aceste aplause, cari ştiu că sunt sincere, căci d-voastre nu arătaţi numai simpatie şi nu exprimaţi numai laude interesate şi de o casie d-lul Lascar Catargiu, ci daţi şefului şi ascultarea necesară pentru buna rftndu-ială a luptelor noastre de partid. In jurul acestui şef alegătorii gălăţenl ştifl că e un slat-major care de un an şi jumătate, de când suntem iu oposiţie, u’a comis o singură greşalâ. In jurul acestui stat-major e o tinerime de elită ale cărei rer^liul să îndesesc pe zi ce merge şi care e o garanţie că d. Catargiu, care în tot-d'a-una, şi în 1871 şi după 1888, a întocmit guverne capabile, va avea de unde să-şî recruteze un personal destoinic. Voturile gâlăţenilor au răsplătit aceste merite. Efl u’am fost de cât intermediarul Intre acest stat-major care represintâ ca pacitatea şi corpul electoral care dă nume-rul. Am fost o trăsătură de unire Intre a-ceste doue forţe, cari sunt reazămul parti dulul nostru, puterea morală şi forţa numerică. Căci azi ştim să adaogâm prestigiului talentului puterea numerulul. Aceasta e ceva nofl pentru partidul conservator. Multă vreme am avut numai merit şi am fost lipsiţi de popularitate. Trecutul nostru de 30 ori 40 de ani nu e de cât i un lung şir de jertfe fără răsplată. Gând Barbu Catargiu zicea : «Nimic pentru noi, tot pentru ţară» el nu făcea numai o frază de efect. El exprima, într’o formă lapidară un mare adevăr. In chiar deviza ce o dădea pai ti• dulul sărt el indica spiritul de jertfa pentru ţară de care trebuia să fim animaţi şi tot-o-dată prevestea lipsa de răsplată la care, pentru un mare număr de ani, trebuea să se resemneze partidul conservator. In adevăr, domnii mei, tot ce s’a tăcut îu ţară de atunci şi pină azi s’a făcut cu sacrificii din partea noastră. întemeierea dinastiei străine, întemeierea libertăţilor publice, punerea în practică a regimului parlamentar, reamintesc fie-care sacrificiile conservatorilor. Munca a fost egală pentru liberali şi pentru uol. Meritul nostru, însă, a fost mal mare, căci din parte-ne munca a fost însoţită de sacrificii. întemeierea dinastiei s'a făcut, la noi, da mal mulţi fii de domn), de locotenenţi domneşti cari exercitaseră în această ţară pu- ' terea suverană, de amicii acestora cari afl renunţat de bună voie la legăturile cari îl ar fi apropiat de domnii pămîutcul. Acelaşi'spirit de sacrificii) s’a manifestat pentru întemeierea libertăţilor publice diu partea vechiului partid conservator. Şi cind a fost să punem tn practică regimul parlamentar, partidul conservator dispreţuind sistemul de minciună cu care demagogii liberali aii ameţit atîta timp masele populare, şi-a împlinit cu modestie rolul de partid de ordine, cu preţul popularităţii sale. El se mângâia cu credinţa că dacă n’are popularitate, are In schimb merit. El consimţea să fie hulit şi dedea totuşi ţării guverne capabile şi opositiunl demne, de şi consciente de datoria lor. Ţara ne răsplătea dindu-ne în schimb numai minorităţi. Azi însă meritul a atras după sine şi popularitatea. După mulţi ani de sacrificii, am căpătat şi popularitatea, dar nu acea popularitate nesănătoasă, efemeră, pe care o vîneazâ demagogii şi care Iţi scapă cu aceiaşi uşurinţă cu care pul mîna pe ea. Despre a-ceaslă popularitate să poate spune eeea-ce un proverb spaniol spune despre femee, pe care o sămuieşte cu umbra. Şi una şi alta fug cînd alergi după dîr.sele, şi una şi alta vin după tine cînd fugi de dînsele. Noi n’am vînat popularitatea. Ea a venit Ia noi ca răsplată a meritului şi a capacităţii. Pe această popularitate trainică înteme-iăm noi speranţele noastre pentru viitor. Ast fel, domnilor, să încheie epoca de restrişte şi de sacrificii pentru noi şi să deschide o eră de prosperitate pentru partidul conservator, care e menit, cred, să fie partidul dominant, în ţară, pentru un lung şir de ani. Am deplina convingere că partidul conservator e pregătit pentru a îndeplini a-cest mare rol ce-i incumbă. In adevăr, am ştiut să o luăm înainte partidului liberal. Cu toţii, liberali şi conservatori, am întemeiat libertăţile publice îu această ţară. In această privinţă nu e deosebire între noi. Dar nu ne mulţumim cu atît. i Dacă primim libertăţile publice, nu admitem formula liberalismului a «fericirii tării prin libertăţile publice». Nu combatem această concepţiune a liberalismului fiind-că o găsim prea înaintată. Dimpotrivă, o combatem fiind-că o găsim insuficientă pentru nevoile actuale ale ţăreL Negreşit suntem partisanl al libertăţilor noastre publice şi al regimului parlamentar, pe care ll vom apara îu contra orî-cârul atac. Mai mult încă, vrem să îmbunătăţim con-diţiunile de funcţionare a parlamentarismului. Dacă regimul parlamentar care azi solicită numai concursul unilateral a fie-cărul paitid rînd pe rlnd, ne-a permis să facem atltea cuceriri preţioase, de sigur că corectat prin reprezentarea minorităţilor, care va asigura conlucrarea ambelor noastre partide, parlamentarismul va putea să scape de acuzaţiunile ce se îndrepteaza în contrâ-I. Dar libertăţile publice şi parlamentarismul nu sunt pentru noi de cât un mijloc pentru a îndeplini îmbunătăţirea stării materiale şi mal ales morale a poporului. Zic. pentru îmbunătăţirea mal ales a stării morale a poporului, pentru că prea mult am sacrificat rădicarea morală a ţârii unor îmbunătăţiri materiale de amănunt desemnate sub numele de gospodărie. Nu ştiu cine a introdus acest cuvânt în vocabularul nostiu politic. El nu e nici românesc nici fericit. El tinde a coborî nivelul luptelor noastre şi a mărgini orizontul rivalităţilor noastre de partid la tot ce e mal prozaic şi mai puţin de seamă în menajul unul popor. De aceea cred că se simte nevoia unei reacţiunl care să aibă mal ales în vedere regenerarea morală a ţării. Trebuie ca propunlnd educaţiuuea drept ţintă şcoalel şi prefacerea morală drept menire bisericii, trebuie ca însănătoşim! moravurile prin practice guvernamentale mal cinstite, isvorînd de la partide cari să menţie lupta pe terenul marelor principii, să refacem inima poporului nostru şi s’o înălţăm spre ţelurile ideale ale naţionalităţii noastre. In favoarea acestei opere solicităm* toate concursurile himinate. . www.dacoromamca.ro D® aceea dacă atâtea adesiunl ne vin pe fie-care zi, causa e că toţi oamenii de va* loare pricep măreţia operil noastre şi pre-ţuesc şi procedeurile c îndurătorilor partidului conservator. Toţi oamenii de talent ştiu că găsesc la noi un cîmp deschis pentru activitatea lor. La noi înaintarea să face la merit, nu la vechime. Un partid a cărui deviză e «tot pentru ţară» cere ca primă condiţiune orl-cărul u-derent nofl ca să fie destoinic de a lucra la propăşirea ţârei. Partidul liberal din potrivă, care pune pe steagul Iul cuvintele «totul pentru noi» cere în primul rînd devotamentul către partid. Şi aceasta nu e numai credinţa b&trinilor şi a ruginelor partidului liberal, ci şi â tinerilor cari, cutez a spune, sunt mal răi de cltbătrlnil. Printre aceştia rivalităţile şi geloziile sunt mai aspro de cît printre bătrînî. liniată ce un tînăr se ridică, îl intlmpină coaliţiunea tutulor invidioşilor. Noi din potrivă suntem încântaţi de orl-ce adesiune nouă. Suntem mulţumiţi ca partea fie-căruia dintre noi să fie mal mică, pentru ca partidul să fie mal mare. Suntem bucuroşi ca orl-cine are un merit superior să ne treacă înainte. V’aş putea da în această privinţă, pilda acelui tînăr, — căci n’are nici vîrsta de a candida la Senat — ale eărul succese le am sărbătorit cu drag şi nu e unul dintre noi care să nu urmărească cu emoţiune desfăşurarea talentului săfl, din-zi în zi mal matur, care îl prevesteşte cea mal strălucită carieră. De aceea tineretul vine la noi, pe cînd guvernul nu a determinat o singură defecţiune în rîndurile noastre. E şi momentul ca toţi cel ce aşteaptă un viitor mal bun pentru ţară să vie în rîndurile noastre, căci apropiat e momentul cînd partidul conservator va trebui să ia răspunderea situaţiunel. In adevăr, nu e cu putintă ca să mai aibă multe zile un guvern care nici nu mal trăeşte din propria sa putere de viaţă, ci numai din favoarea împrejurărilor şi din mila adversarilor săi. Partidul liberal a venit la putere, nu prin meritul săfl, ci prin o necesitate constituţională, prin efectul mecanismului nostru politic, care impune rotaţiunea partidelor. Precum in agricultură sistemul rotaţiunei impune ca acolo unde al semănat grafl să semeni în anul următor porumb, aşa pe terenul politic este o necesitate că după ce o sămânţă superioară a produs o recoltă mănoasă să semeni păpuşoiul colectivist, pentru ca solul să sa odihnească chiar şi de fecunditatea excesivă, şi să fie primitor de o nouă sămânţă care să asigure iarăşi o recoltă abundentă. Pentru aceste cuvinte au venit liberalii la putere, chemaţi la cârmă diu mila regală şi menţinuţi acolo din mila oposiţiunil. Nu numai fi am scăpat o-dată dar cutez a zice că, pe fie-care zi, îl menţinem, poate în inod involuntar, la putere. Ţara îndură un guvern atât de incapabil’ca o experienţă necesară. Ea nu Tar suferi un moment însă, cînd ar şti că e condamnată a suferi In mod permanent un asemenea regim. Dacă ţara arată atîta răbdare e că ştie că, la momente grele, va găsi, în partidul conservator, o reservâ preţioasă. D-voastre cari. represintaţl aceste scumpe speranţe ridic paharul mefl. (Aplause). Toastul d-luî C. Di»e»cu Sărbătorim aci astă seară pe Filipescu pentru calităţile sale de prieten şi om politic. Sărbătorim în acelaşi timp un fapt politic, pot zice o idee. De sigur, domnilor, toţi avem oare-care influenţă asupra mersului generaţiunel din care facem parte, asupra mersului social şi politic al Tarei. O generaţiune este o nouă evoluţiune a societâţe'i, a Naţiune!. Toate părţile cari o formează sunt solidare şi se influenţează mia pe alta. Nu toţi, însă, exercităm in a-celaş chip această influenţă, pentru că nu toţi avem aceleaşi mijloace. Nu foţi avem aceeaşi energie. ('Aplause). Filipescu este o probă învederată a a-cestul fapt, pentru că nimeni, prin acţiunea sa politica, prin cuvînt şi scris, u’a desvol-tat o mal mare energie. Numai aşa el a putut dovedi.contra unei calomnii, care începuse să ia proporţiunl îngrijitoare, că Ideia conservatoare, departe de a fi ostilă libertăţilor publice clştigate tutulor, este lu adevăr «Garanţia lor;» că însufleţită de dragostea maselor, este continuii preocupată de binele şi folosul lor. Că această Idee este cu deosebire,—mal mult de cit ori care altă Idee politică,—Naţională. Aplause. Ideia conservatoare este «Dreptul dobtn-dit», cu aspiraţiunile Viitorului, cu constanta urmărire a progresului real, nu a progresului înşelător şi de suprafaţă. Este adevărata idee de Ţară : care a fost, şi va fi. Ideia conservatoare este naţională safl nu va fi. Şi evenimentele politice au do vedit cu prisosinţă, putem zice cu durere pentru toţi Romtnil, că lu adevăr, noi con siderăm Ideia naţională ca un ideal înalt şi generos al tuturor, iar nu ca o armă de agitaţiune politică. Falşii liberali, budgetivoril de toate spe- ciile, au speculat mult timp Dogma suve-ranităţel naţionale, transformlnd’o într’o so-fismă politică, profitlnd chiar de credulitatea acelora cari sunt victima prejudecăţilor. Aşa s’a putut, prin o rea întrebuinţare a Presei şi a cuvîntulul, să se falşifice la un moment dat sentimentul maselor (A-plause prelungite). Filipescu prin energica lui stăruinţă, unită cu o rară desinteresare, pusă în serviciul unor convincţiual profunde, a dovedit că masele nu sunt inconscienţe ; că luminate, sciu admirabil de bine să facă deosebirea între omul politic Închinat binelui public, şi omul de afaceri, care Sn numele marelor principii, cere politicei Înavuţirea şi mulţumirea poltelor lui. Sunt cîte-va zile numai de cînd adversarii noştri, cari altă dată vorbeaţi îu numele opiniunel publice, au fost siliţi să recunoască. că dacă vor să prelungiascâ lupta, sunt nevoiţi să alerge Ia neorîndueli, la fapte cari necinstesc tot aşa de mult pe omul nedemn care le face, ca şi pe guvernul care le Ingădue. Alegerea de la Galaţi va rftmîne pentru tot-deauna apoteaza, itustraţiunea celor mal neobicinuite abusurl de putere, a mijloacelor celor mal ruşinoase, cu care un guvern desnădăjduit, e silit să lupte. (Aplause). Puţin încă, şi fi vom sili să spuie tare şi pe faţă, ceea-ce acum deja spun încet, că Pressa, agitaţiunea politică, constituţionalismul, erafl mijloace de luptă bune pentru timpurile ciassice ale liberalismului, că un partid liberal de guvernăratut, decadent, ca cel de azi, nu se mal poate sprijini de cit pe încrederea personală,—vremelnică de sigur—a Regelui. Acolo ajung toţi acel ce abusează în o-posiţiune di libertăţile pe care le despre-ţuesc, oi 1 le sugrumă, cînd afl Puterea. Să bem pentru triumful ideel care a însufleţit şi însufleţeşte pe amicul a cărui causă ne-a Întrunit aci. (Aplause prelungite.) După d l Disescu ia cuvîntul: D-l Iouel Grădişteaun Deputatul de Râmnicul Sărat face să vibre ze inimele asisteuţilor prin nota caldă a patriotismului, arătând interesul ce trebue să pună toţi cel ce’şl iubesc ţara pentru întărirea elementului românesc. In lupta contra streinismului care ne ameninţă nu este de ezitat: toate sacrificiile se impun. Dacă se afirmă că ţara noastră poate cuprinde până la 15 milioane locuitori, aceasta nu înseamnă că trebue să facem dintr’însa un azil de adunături. Ce fel de locuitori ? e întrebarea ce ni se impune. Şi eu cred că el trebuie să fie Români(Aplause prelungite). D-l Grădişteanu bea In sănătatea d-lul Nicu Filipescu, care prin energia sa In lupta de la Galaţi a afirmat vigoarea e-lementulul românesc. D. Ion Lahovari care ia cuvîntul după d. Ionel Grădişteanu, ţine să aducă omagiile sale d-lul Nicu Filipescu, pentru succesul repurtat la Galaţi, în lupta contra colectivităţel. D sa arată curn odinioară teama cuprindea pe toţi membrii partidului, cînd era vorba iă se manifeste ca conservatori. «Nimenea nu îndrăznea să facă aceasta, alît eram de impopulari în ţară şi în opinia publică». Nicu Filipescu este acela care a îndrăznit să sfâ-rlme această teamă şi să se afirme conservator : în 1888 şi acum în alegerea de la Galaţi. Lui se datoreşte că partidul astă zi se poate afirma cu mtndrie în faţa ţârei. Cu o formă plăcută şi vioaie, d. Lahovari ţine în atenţiune încordată timp de o jumătate de oră, auditoriul care subliniază cu aplauze îndelung repetate pasagele importante din discursul oratorului. Vom publica în extenso, In numărul nostru de inîine, acest important discurs. Carugiale pe care adunarea tl reclamă să vorbească, se simte rnîndru de onoarea ce i se face. Aceasta dovedeşte că conservatorii afl ştiut să aprecieze tot-d’a-una artele şi în special literatara, premergătoarea politicei, a căpătat de mult dreptul de cefate în partidul conservator. «Vâeul nostru nu se mal închină astă-7.1 lui PJutos şi Neptun : el se Închină Minervel şi lui Apollo». Fiind chemat astă zi să vorbesc, îutr’aceaslă solemnă ocazie şi pentru acela care a ştiut să aprecieze modestele mele mijloace, faceţi o deosebită onoare literaturel căreia am servit şi servesc. îm bină pentru luptătorul ager, pentru bărbatul de stat iubitor de ţară, pentru o-ratorul fără seamăn, penlru d. Alexandru Lahovari. (Aplauze entusiaste). D. Ii. Păllltieaiiu luiiul cuvîntul, arată pentru ce a părăsit partidul liberal, în care nu a găsit de cit frazeologia goală şi seacă, apetiturl şi iar apetiturl şi nici o idee. Am venit la conservatori fără să fiii chemat, am venit pentru că am văzut tineri plini de talent şi de energie lupttnd pentru binele ţârei, — pentru că am văzut a-gitîndu-se idei. Am venit «fără condiţii» ca să lupt alăturea cu oamenii de bine pentru propăşirea ţărel. «Nfl pot să încheifl alt-fel, termină d. Pâltineanu. de cit citindu-vă le-legrtuna pe care d. Take lonescu a adre- 2 EPOCA sat-o din Galaţi amicului săii, ilustrului luptător, d. Nicu Filipescu. Cititorii vor găsi mai la vale această telegramă. I). M. Mănleacu relevă în eite-va cuvinte înfrîngerea ce a suferii partidul liberal In alegerea de la - Galaţi. Aceasta reaminteşte simpaticului o-rator o împrejurare din viaţa parlamentară a Angliei. In timpul Iul Napoleon cel mare, armatele engleze suferind o înfrîngere, Piti, marele şi implacabilul duşman al FrancieJ, este interpelat la Cameră. El răspunde că «sîngele englez n'a curs, aurul englezesc n'a fost cheli uit», ceea ce provoacă o ripostă vehementă din partea Iul Sheridau, oratorul opoziţiei, care arată că de şi sîngele englez n’a curs, de şi aurul englez n’a fost cheltuit, totuşi prestigiul englez a fost atins, a suferit. Acesta este cazul partidului liberul, al căruia prestigii!, a căruia demnitate a eşit ştirbită din luptă, cu toată victoria repurtată. Toastul cl-liiî Dlinilrle Xeuiţescii S’aO petrecut, domnilor, aici şi în afară,un şir de fapte de a căror causăe bine să ne dăm seamă. In acesl scop mă voi întreba: pentru ce cu toţii am aplaudat cuvintele d-lui Al. Catar-giu, cînd ne spunea că întrunirea noastră de astă-seară nu e de cit semnul protesta-ţiunel in contra elementelor străine neasimilate încă ? Pentru ce cu toţii am aplaudat cuvîntăiile d-lor Diseseu şi Ionel Gră-dişteanu, cari ne-afl vorbit despre naţionalitate, fâcînd să ne treacă prin inimă fiori de dragoste de neam ? Pentru ce cu toţii am aplaudat cuvînta-rea d-lul Filipescu, care între altele ne spunea că partidul conservator admite principiul reprez.entărel proporţionale a minorităţilor ? Şi pentru ce cu toţii ne am bucurat cons-tatînd că opinia publică se arată favorabilă nouâ ?—probă marele număr de voturi date candidaţilor noştri la Iaşi, Vaslui, Caracal şi Galaţi? — Pentru că, d-lor, dintre toate tendinţele ce mişcă corpul social, cea cu cel mal mare caracter de generalitate este tendinţa de conservaţiuue,—căci tendinţa de autonomie a individului precum şi toate cele alte tendinţe nu sunt de cit derivatele el. Şi in adevăr, ce poate fi mal conservator de cît cultivarea simţului de naţionalitate, bine înţeles, neconfundind cultivarea cu specularea acestui sentiment aşa precum aă făcut liberalii ce-şl zic şi naţionali. (Apl.) Tot aşa este şi cu principiul representărel proporţionale a minorităţilor. Acest principiu eminamente conservator, cuprinde în sine, ca germine, şi derivatele sale, aşa că acest principiu este conservator pentru că permite şi asigură intrarea în Corpurile Legiuitoare a elementelor moderate cari servesc de intermediare între opiniunile extreme, elemente cari prin caracterul lor paşnic temperează pasiunile şi feresc corpul social de comoţiunile violente ce resultâ din isbirea partidelor extreme. — Dar deşi principiul reprez.entărel proporţionale a minorităţilor este eminamente conservator, el cuprinde în sine şi sîmhurile liberalismului, pentru că garantează fie-cârul partid libera manifestare şi reprezentare a opiniu-nilor sale, precum şi pentru că garantează fie-cărul alegător libertatea de a vota pentru candidatul sati preferat, chiar în cazul cînd nu figurează pe lista candidaţilor locali. In acelaş timp, Domnilor, principiul representărel proporţionale este şi democratic, pentru că un democrat sincer urăşte revo-luţiunile, iubeşte ordinea şi evoluţia paşnică a soeietâţel. Aceasta evoluţie progresivă şi paşnică este pe deplin asigurata prin conlucrarea la fie-care lege a tuturor tendin-ţilor ce mişcă corpul social. Ne am bucurat, domnilor, de marele număr de voturi dat de alegătorii din Iaşi, Vaslui, Caracal, Galaţi. Dar nici nu putea fi alt-fel. Ţara este sătulă de arta frazeologiei, ea * vrea azi reforme atît economice căt şi politice. Am zis că nu putea fi alt fel fără indoeală, fiind eă am eşit din perioada de formaţiune şi am intrat In perioada de organisare. Era destul oamenilor de Stat, din generaţiile trecute, de care de alt-inintrelea sunt plin de admiraţiune, a poseda o doză oarecare de talent, de a putea rosti cu patos cuvintele : popor, libertate... reacţiune, independenţă şi căte altele... Din fericire, a-eeasta nu mal este îndestulător. Azi omul de stat trebue să fie bogat în cunoscinţe, de cu vreme ordonate şi în linişte judecate, nu numai din punctul de vedere al principiilor intrinsece, dar mal cu seamă din punctul de vedere al aplicabilităţel acestor principii în ţara noastră. lată pentru ce, domnilor, opinia publică este cu noi, fiind-că ea vede că ne ocupăm de nevoile el.—Dar nu numai pentru aceasta căpătăm marele număr de voturi de cari am vorbit, ci pentru că ne-am apropiat de Corpul electoral, spuindu-I ce voim, expli-clndu-l reformele ce dorim a introduce şi ast-fel s’a putut stabili acea legătură intimă, legătura sufletească între ales şi alegător. El bine, Domnilor, aceasta-î foarte mult— căci rolul unul partid politic nu este numai de a fi constructor, dar încă şi educator politic al corpului electoral. Nu poate fi, domnilor, fericire mal mare pentru o ţară de căt atunci când membrii partidelor politice sunt strâns legaţi împrejurul unnl mănunchi!) de idei,— căci nu se poate partid politic fără o legătură oarecare ;—însă partidul care nu e legat prin interes şi atunci ne presiută înfăţişarea acelor tipuri inferioare de societăţi al căror principiu social nu este de cât interesul, de cât grija hranei, grija stomacului. Dar nu e destul a avea idei şi a dori să le implinescl, trebue încă să fim uniţi, căci eu chipul acesta numai vom străbate orl-ce obstacol şi vom putea regenera sălbăticite moravuri de azi. — Mă opresc, având şi alţi domul n vorbi dupâ mine şi ridic acest pahar în sănfttatea d-lul Filipescu. * In mijlocul aplauselor, d. Nicu Filipescu închină In sănătatea d-lul George Panu«pe care nimic, dur absolut nimic nu-1 va desparţi de acum înainte de partidul conservator.» I Cele-l'alte toasturi Iau apoi cuvlntul, în ordinea următoare ; d nil Pantazi, dr. Severeanu, S. Brătăşanu, Alexandru Florescu, Ciu/tea, Ştefan Ve-lescu, N. Vlaicu şi alţii. Toţi închină în sănătatea d-lul'Filipescu şi a partiduiul conservator. * In timpul mesei, sosesc numeroase telegrame din toate unghiurile ţârei. Citirea lor provoacă un mare entuziasm şi aplauze călduroase acoper urările ce ele cuprind pentru partidul conservator şi pentru candidatul săil in alegerea de la Galaţî. TELEGRASIE l>I\ GALAŢI Telegrama d-luî Take lonescu Cu atiincă itâreve ele răii i'titl că nu voiţi fi cu vot rf/-seard. Ţin Hă-fi avut toată admiraţia mea pentru bărbăţia eu cave lupţi intru întărirea ideet con&ervatoare in Mto-minia. Voiam să inchtn paharul meu in sănătatea ta. podoaba acestui tineret, care plin tSe desgusl pentru făţărnicia liberată, se striaţi e sub steagul falnic şt de a pururea biruitor al propăşirei sănătoase întemeiate numai pe adevăr şt dragostea de patrie. Mntimpla-rea a voit ca in toc să-ţi fac arările mele acolo, să fiu nevoit a ţi le trimite de aci, din Calaţi, din oraşul tău,' din oraşul in care a'ita ai îngrozit pe duşmani, in cit şi-au pierdut minţile şi de frica ta au reluat cu spor firul libertăţilor întrerupte tot prin bărbăţia ta la iSSSi Să Irăeşli. Take lonescu. * * * Galaţi, 29 Ianuarie, ora 9 18 m. Cou^rr rut orii ain Galaţi te ft-ll-ciffiitt, puternice ni hotă rit fruntaş rare, atit ai speriat pe vremelnicii noştri einnuitori, in rit n'a ii cruţat nimic ca să te itnple-tlice rt’a intra in parlament t o ast-fel tle infringere cinsteşte şt prea măreşte pe inrins, ingenuu-ehiav.ă pe potricnie, şt pe noi ne imltărbtileaxă. itacă glasu-ţi nu-ţi se ea anw.l in Camera in care ra sta, străluci prin muţia ini neo-romănul liberat naţional, ef re sună in ţara întreagă şi noi cari a-tit te-am atimiraf, nici o tlală nu’l rom uita. Să trăieşti, a fesul nostru cel aelerăraf. Simeon Hociung, Zaharia Chiriac, Moise Pacu, Ion Nebunelii, Origore Creţescn, George A. Caranfil, Niţulescu, Maior Constanţineacu, Căpitan Ştefan lonescu, Ciudin, Nicu Doiciu, Diniitrie Morruzi, A. Traneu, I). Stamatide, Iacob K. Theodor, Ştefan Băleanu, George Al-caz Jakson, Diniitrie Macri, Jecu Sirnon, Th. Vangheli, Costică Hagi George, C. V. Stoiano-vief, M. Sgrumalla, Gh. Al. Alexandrescu, I. M. Gradea, Iancu S. lonescu. I. Gheorgliiu, Aleea Nebunelii, I. Petrescu, Georgeade Heleu-janu, P. Ponei, N. Brudiu, Spvni N. Focsa, A. Kimet, Ştefan Dimitriu, D. Gheorghiu, I. G. Vasiliu, C. Crăeinnescu, Em. Vamali, Anghe-laclie, I). Mihailescu, St. Atanasiu, N. Gramu-lea, N. Raşeanu, Ghiţă Andreescu, Nicu Nebunelii, P. V. Varnaliu, A. G. Varnalw, P. D. Raşca nu, N. Lefter iu, Dicran Hoher, T. G. Va-siliii. * * * Galaţi, 29 Ianuarie, ora 7 30 m. Tinerelul conservator ftueureş-tean aetucimt astăw.i un meritat omagiu virtuţilor tl-fale civice, mă asociex tCin toată inima ta manifestările ele iubire al căror o-biect eşti şi urex ca munca il-tnle să fle inenronată cu tteplin succes, spre iautfm partidului conservator şl bineţe ţârei. Alexandru Nlcolescu INFORMAŢII REMANIEREA ministeriala Colectiviştii răspîndesc ştirea că o împăcare definitivă este pe cale de a se face între sturdzişti şi aurelianiştl. Consecinţa acestei împăcări ar fi retragerea din minister a d-lor C. Stoicescu şi Gh. Mîrzescu, in locul cărora or intra d-nii Dini. Sturdza şi Spini llaret, sau C. Dimitrescu-Iaşl. * * Această împăcare ar fi determinată pe de o parte de atitudinea răsboinicâ a d-lor Ferechide, Nacu, Stolojan şi Gh. D. Palladi, şi pe de altă parte de greutatea ce întlmpină d. Aurelkm de a ţine în rezervă pe fievişti. In adevăr, d. N. Flewa, ca con-diţiune a continuării atitudineî sale de pînă a puni, a aerul, guver- nului să vie imediat cu proiectul de descentralizare a administraţiei şi cu revizuirea Constituţiei. Aceste două condiţii ale d-lul Fleva nu le poate primi d. Au-relian, de frica sturdziştilor. Pe diseară se va convoca probabil consfătuirea majorităţilor. Guvernul se va prezintă înaintea. majorităţilor sale cu îndeplinirea împăcării şi se va mărgini numai a face apel la unire şi la sprijinul lor devotat. Cîţi-va senatori, însă, in cap cu d. Tale Anastasia, agită i-deia să facă o manifestaţie ostilă d-lul Dim. Sturdza, în cazul cînd acesta ar intra in minister. Cele 24 de vagoane de ambulanţă pentru transportul răniţilor în timp de răsboiO, comandate astă-vară de ministerul de răsboin, afl sosit de cîte-va zile şi se află în depozitul gării de Nord. Aceasta ştire, faţă cu evenimentele din Orient şi cu faptul că d. general BerendeiO a luat măsuri pentru aprovizionarea arsenalului armatei cu o mare cantitate de pulbere,—a produs ieri o vie senzaţie prin unele cercuri militare. Cu părere dejrâU înregistrăm ştirea că d, Gogu, profesor de matematică la facultatea de ştiinţe din Capitala, a încetat din viaţă erl dimineaţa. Starea sănătăţii prinţului Dim. Gliica a devenit atît de gravă, în cît familia se aşteaptă în fie-care moment la un desnodămînt fatal. Interpelarea (1-lul Ionel Grâdiş-teanu asupra ingerinţelor şi infamiilor administraţiunil cu prilejul alegerii de la Galaţi, a umplut erl incinta Camerei de toţi agenţii guvernului, de toţi slujbaşii Statului, de toţi funcţionarii poliţieneşti. Trei prefecţi, un inspector administrativ şi secretarul general al ministerului de interne eraQ prezenţi. In incinta, d. Sechiaris, alesul iul Zorilă, >e într’o agitaţie continuă. La fie-care cinci minute se întreţine când cu d. Orleanu, când cu d. Olănescu, când cu d. Ju-niu Lecca. Ministrul justiţiei ia de braţ pe d. Sechiaris şi-I reînoieşte simpatiile sale. Grecul, încântat de a-cest preţios sprijin, nu-şl găseşte astîmpâr. CâţI-va deputaţi îl prind prin culoare şi glumesc cu dînsul zi-cfindu-l: — Am auzit că pleci. — Unde ? — La patrida, să iei parte în resboiul Cretei. , Grecul se roşeşte şi fuge în bufet. In sfîrşit şedinţa se deschide şi Sechiaris devine din ce în ce mal agitat şi nu pierde un moment din vedere pe d. Ionel Grădişteanu. A-seară s’a dat a treia serată dansanta la Palat. MM. LL. Regele şi Regina s’aQ întreţinut până la ora 1 din noapte cu invitaţii. A A. LL. RR. ah stat până la orele 3. Ah fost peste 300 de persoane invitate. D. Alexandru A. C. Sturdza, şeful cabinetului ministerului de culte şi instrucţiune publică, a demisionat din cauză de boală. Trenul de Moldova, linia Paşcanl-Roman-Bucureştl, care a plecat a-laltăerl din Iaşi, a întirziat din cauza viscolului 10 ore în Mărâşeştl. Abia astă zi a sosit în Bucureşti. Circulaţia a fost restabilita. Erl s’a prezintat la redacţia noastră negustorul Ghiţă Glieorglie, din strada Dulgherilor Nr. 21. intr’un hal înspâi-inintător. Faţa-I plină de vînătăl, hainele şi capul plin de slnge. El ni s’a pllns că ieri noapte, după închiderea prăvăliei, dueîndu-se acasă, a fost înhăţat de un sergent în strada Egalităţii sub cuvînt că ar ti vagabond şi tlrit la secţiunea 32 unde comisarul şi sergentul 1’aO torturat pînă ieri dimineaţă, la orele 9, cînd i-s’a dat drumul. www.dacoromanica.ro (8erviciul Agenţiei Roinîne) Berlin, 30 Ianuarie. împăratul a conferit Vulturul negru arcliidu-celul Otto şi l’a numit general-maior. — Arcbi-ducele Otto a asistat la prinzul ce s’a dat la curte. Paris, 30 Ianuarie. Senatul a ales comisiunea însărcinată să examineze proiectul de lege asupra zaharurilor. Majoritatea acesteia este favorabilă proec-tulul. Londra, 30 Ianuarie. Ştirile cari zic că la Calcuta şi Kandalar a isbucnit ciuma sunt neîntemeiate. Roma, 30 Ianuarie. Amiralul Canevaro a fost primit de regele Humhert. — Apoi a plecat la Neapole, unde va lua comanda primei divisinn. navale, care e gata de plecare în Orient. Ziarele relevează caracterul eu desSvirşire pa-cinic al acţiunel Italici în Creta. — Scopul Italiei este de a opera in înţelegere cu puterile mari pentru a obţine pacea cu orl-ce preţ. Paris. 30 Ianuarie. La (inele Şedinţei Camere?, d-uiî Cochiu şi Delaffosse cer să interpeleze asupra afacerilor din Orient.—D. Hanotaux fiind lipsă, ziua discuţiei se va fixa în mod ulterior. Populaţia musulmană a atacai arsenalul din Candia şi a furat £,000 de puşti.— Doul soldaţi aâ fost omorîţî. — De la acest eveniment, o-raşul este liniştii. Li mira, 30 Ianuarie. Se anunţa din Atena ziarului nTimes» că trimiterea flotilei de torpiloare a fost provocată de ştirea că un torpilor ar fi părăsit Dardane-lele cu destinaţia pentru Creta şi că s’ar fi trimes trupe dm Salonic. Comitetul centrai prepară o mişcare mare în scop de a ajuta pe insurgenţii cretanl. Şease sute de cretanl armaţi atî plecat astă-seară in insula Creta. Atena, 30 Ianuarie. 0 flotilă uouă de patru torpiloare e gata de plecare. întărirea graniţei se urmăreşte cu activitate. Camera a votat 500.000 drachme In favoarea refugiaţilor cretanl. Atena, 30 Ianuarie. Plecarea prinţului GeorjijKl!» provocat mani-festaţiunl entusiaate în provincie CONFLICTUL GRECO-TURCESC Atena, 30 Ianuarie. 0 flotilă de şease torpiloare, sub comanda prinţului George, a plecat astă noapte in Creta, în mijlociii unor ovaţiuni entusiaste. Flotila a primit ordinul de a împedica prin toate mfjloacele, debarcarea trupelor turceşti în Creta. Grecia a adresat puterilor o notă declarîud că nu poate să a-siste ca simplă spectatoare la e-venimentele din Creta. 0 mulţime imensă a condus la gară pe prinţul George, care era însoţit de Rege şi de PrinţuVmoştenitor. Mulţimea striga : trăiască Creta ! Despărţirea dintre Prinţul George şi familia regelă a fost foarte^m işcăitoa re. La Pireu s’au petrecut scene entusiaste. Camera Deputaţilor. — Răspun-zlnd la o interpelare, d. Delyannis declarăi că nu poate să comunice Adunării ordinele ce a primit flotila ; în ori-ce caz Grecia va împedica Turcia de a trimite trupe în Creta. (Sensaţie). Londra, 30 Ianuarie. Se anunţă din Canea ziarului Times că situaţia la Heracklion s’a agravat de o dată. Mahometa-nii prădează casele creştinilor şi împedică plecarea refugiaţiler. Atena, 30*lanuarie. Berovici-Paşa se află acum la consulatul grecesc din Halepo, pro-tegiat de creştinii armaţi. Paris, 30 Ianuarie. Le Nord zice că este in măsură să declare că depeşa adresată din Viena siarulth Gaulois şi care vorbeşte de o împărţire succesivă a Turciei între Rusia, Germania şi Austro- Ungaria, în detrimentul Fraudei, este lipsită de orl-ce te-meiu. Atena, 30 Ianuarie. Flotila de torpiloare, însoţită de yachtul Sfakteria, a plecat. Se semnalează lupte la Castello in provincia Kissamo şi la mînăs-tirea Chrysopygln. Constuntinopol, 30 Ianuarie. Se anunţă din Canea că in acest oraş n’atl rămas de cit musulmani. — Toţi creştinii s’aQ dus pe 1 'rd 'l '’brShiilcr c*re f* vn conduce In Millo. — ... a leapU Întăriri din năui . t,t. . i6- şui. — Dispoziţiunile, Iu lagărul insurgenţilor, de la proclamarea unirel cu Grecia, nu sunt favorabile unei Înţelegeri. — Musulmanii atl prădat mal multe depozile de arme. Viena, 30 Ianuarie. Se anunţă din Londra «Corespondenţii Politice» că un schimb de vederi se face între cabinetele puterilor mRri pentru a ajunge la o înţelegere unanimă în privinţa afacerilor din Creta. Scopul urmărit este dublu. —Mal intâifi este vorba de a provoca, prin măsuri directe, terminarea răscoalei, şi apoi de a împedica o ruptură a raporturilor dintre Turcia şi Grecia.— Confirm acestei unanimităţi de vederi, puterile mari afl trimes ambasadorilor lor la Con-stuulinopol şi reprezentanţilor lor la Atena şi in Creta instrucţiuni esenţialmente identice. Londra, 30 Ianuarie. Consulul englez la Canea anunţă că, do cite-va zile, 700 creştini armaţi se află lăugă Hulepa; — alţi creştini al căror nu mâr nu se cunoaşte sunt întruniţi la vestul acestui oraş.— Creştinii par mal curând a fi agresorii. Nu s’a primit nici o ştire relativă la fap'ul că autorităţile lureeştl ar fi înarmat musulmanii san că î-ar încuraja să comită acte nelegale. DIVERSE DIN CAPITALĂ Sptnxiirat.— Erl, pe la orele 4- după a-roiazl, s’a găsit splnzurat Snti’un grajd din strada OrzarI 49, individul Angliei Toina Gheor-ghe. dezertor din armată. Parchetul fiind avizat, după dresarea actelor legale, cadavrul sinucisului a fost transportat la Morga oraşului. O rectificare.—Un reporter, pe care l-am şi pedepsit pentru aceasta, ne a surprins buna credinţă cu o notiţă falşă asupra procesului d-lul Barozzi. proces care s’a înfăţişat deună-zi înaintea curţii de Apel de Ilfov. Cititorii, de alt-fel, aâ observat, credem, că nu e în deprinderile noastre să înregistrăm ast-fel de ştiri. Cadavru găsit In cimp. — Erl s’a găsit pe teritoriul comunei Ploeştiorl, Prahova, cadavrul unul individ necunoscut. Se crede că nenorocitul fiind beat, a fost copleşit de zăpadă pe cimp. Parchetul, transportîndu-se Ia faţa locului, a început cercetările pentru constatarea identită-ţel acelei persoane. Ucis de tren.— Iu ziua de 28 curent, tre-nul de persoan- ce venea .din Brăila, a călcat intre staţiunile Brăila-Făurel pe un cantonier şi un alt om din serviciul căilor ferate. TJnul din nenorociţi a încetat imediat din viaţă, iar cel-l’alt, grav rănit, a fost transportat la spitalul din Brăila. Parchetul şi medicul legist, fiind avizaţi, s'aft transportat imediat la faţa locului şi aâ început cercetările. EOOVEf Duminică, 2 Februarie, ora 2 p m., se va celebra In Biserica Domnita Bâlaşa cununia religioasă a d-lul Ioan Bogdan, ţinând si distinsul profesor de la facultatea de litere din Bucureşti, cu gentila d-şoară Ma-rioara Colţescu, fiica marelui comerciant şi amicului nostru I. Colţescu. Toate fericirile urăm acestei tinere şi frumoase perechi, *** Consiliul de administraţie al societâ-ţel funcţionarilor publici a sărbătorit ziua de 31 Ianuarie, ziua celei de a 15-a aniversare a societăţii, printr’un Te-deum în biserica Albă, din calea Victoriei. După serviciul divin, consiliul de administraţie a mers în corpore de aă felicitat pe principele Diniitrie Gliica, preşedintele de onoare al societăţii. CAMERA Şedinţa de la 30 Ianuarie Goniunieărl D. N. T. Popp cere un tablou de toate moşiile Statului ce se caută în regie, împreună cu numele persoanelor Însărcinate de minister cu această căutare. Mal cere şi dosarul aren-dărel moşiei Potelu, precum şi actele privitoare la destituirea a doul funcţionari din adminis-traţiunea ministerului de domenii. D. Popp voeşte să adreseze guvernului o interpelare in această chestiune. I). I. Iancovescu cere să-I se pună la dispoziţie un tablou de numărullo'urijor abandonate de sătenii împroprietăriţi de la 1889 Încoace. D-sa are nevoe de acest tablou pentru a se servi de dînsul in discuţia proeetulul Casei rurale. Camera, după cererea d-lul Gogu Ştefâneseu, votează două indigenate şi două recunoaşteri, şi apoi intră în ordinea zilei. Interpelarea «1-lnî Ion GrădiHtenmi D. Ion Grădişteanu are cuvfntul ca să ’şl desvolte interpelarea iu afacerea infamiilor din Galaţi cu prilejul alegerii d-lul Sechiaris. D-sa zice că dacă, pe eale de interpelare, se contestă alegerea de la Galaţi, causa e că nicl-odată nu ne-am făcut ilusiunl asupra resultatulul practic al interpelărilor. Voim să arătăm cum sunt respectate angajamentele luate de guvernul actual, cum s'nfl Îndeplinit făgăduielile ministrului de interne, şi cum a isbutit să se strecoare in Cameră d. Sechiaris în contra d-lul Filipescu. Oratorul Îşi propune să dovedească mijloacele întrebuinţate de administraţie pentru a scoate din urnă pe a. Sechiaris. D-sa constată mal Inttl că dosarul alegerii personifică «teoria hoţului de păgubaş» şi că în loc să fle dosarul Infamiilor administraţiei, el coprinde o suină de acuzaţiunl tn contra d-lul Filipescu. Majoritatea devine turbuleuiă, ciţl-va deputaţi întrerup pe orator. Un deputat roagă Camera să asculte pe d. Grădişteanu. Preşedintele, voind să facă pe imparţialul zice: — «Nu apăraţi pe orator, pentru că-1 apăr efi*-. D. Ionel Grădişteanu. — N’am nevoe de apărarea d-voastră, suni in stare să mă apăr eă însumi. Oratorul lşl continuă apoi desvoltarea in-terpelărel. l ot-d’a-una, zice oratorul, chiar la 1888, cari induraţi ingerinţele şi infamiile craţiel liberale, afl fost daţi judecâţil. EPOCA 3 D. Nacu ştie, — pe atunci era ministru, — clnd am fost atacat de bătăuşi eii m'am apărat cu revolverul tu mină, şi tot eti am fost dat judecăţii. (D. Nacu tace). Oratorul spune că acum, după terminarea alegere!, parchetul in urma denunţărilor unul oare-care Canarache a început o anchetă in favoarea d-lul Sechiaris şi tn contra d-lui N. Filipescu. Toate soiurile de ingerinţe cunoscute şi necunoscute au fost întrebuinţate. 0 ingerinţă nouă chiar a servit acolo. N’avem acte scrise, pentru că nici o administraţie nu e atît de naivă ca să dea adversarilor asemenea dovezi. Aşa, zice o-ratorul, s’afi clasat alegătorii pe categorii: Funcţionarii bănuiţi că aii votnt, la primul scrutin, pentru d. Filipescu, au fost împedicaţi de a veni la vot,—aceasta o putem dovedi prin însăşi declaraţia lor. Altor funcţionari, li s a spus că dacă nu esc d. Sechiaris ei vor fi daţi afară din slujbă. intre primul scrutin şi cel de balotaj s’ati petrecut lucruri foarte ciudate : am văzut venind în Bucureşti pe d. general Murgescu, pe d. general Scheletti, pe prefect, pe primar şi o mulţime de alţi funcţionari. însuşi prefectul de Covuriul a declarat, in tren, că a fost chemat, împreună cu primarul, pentru a primi ordine ca să lucreze de comun acord în favoarea d-lul Sechiaris. (D. Sechiaris voeşte să Întrerupă, deputaţii îl privesc şi aşteaptă ca deputatul de Covuriul să rostească un cuvint; «I se roşeşte şi scoate un creion din buzunar şi ia note). Oratorul citeşte Voinţa Galaţilor iu care se spune că «generalul Murgescu va lucra pentru candidatul partidului naţional-li-beral». Profesorii şi dlnşil, a ti fost ameninţaţi: ci. Vasilescu, profesor suplinitor de religie la Sft. Sava,—alegător la Galaţi, — a fost permutat în ajunul alegerii. Poliţia a ameninţat pe comercianţi cu închiderea prăvăliilor, dacă vor vota pentru Filipescu; multor comercianţi li s’ati retras autorisaţiunile de a ţine prăvăliile deschise seara. Un comerciant care ţine circiumă de la 77, anume N. Panaitescu, a primit, la 20 Ianuarie 97, o adresă prin care îi fac cunoscut că, în 24 ore, i se va închide circiuma pentru nişte pretinse formalităţi neîndeplinite. Asemenea ameninţări aii fost adresate mal multor comercianţi. Ministrul de interne, căruia i s’ati adus la cunoştinţă aceste ingerinţe, a însărcinat pe însuşi vinovatul, pe prefect, să ancheteze faptele. Oratorul arată apoi cum antreprenorul otelului Moldavia, unde prietenii d-lul Filipescu închiriaseră două camere peutru întruniri, a declarat faţă cu d-nil Take Io-nescu şi Rachtivan, că e ameninţat de poliţie şi nu poate să mal dea camerile închiriate. N’a remas nici un soia de ingerinţe ne-fntrebuinţate; mal mulţi comercianţi condamnaţi la amendă ati văzut cum s’a transformat, tocmai după un ah, amenda în închisoare, tără să li se fi adus la cunoştinţă nici un act de urmărire. Cărţile de alegători aii fost împărţite numai alegătorilor cari votează cu administraţia. Aceasta se poate constata dintr’un protest aflat în dosar şi depus la biuroîl în dimineaţa alegerel, protest din care se poate constata că în ziua alegerel mal bine de jumătate din numărul cărţilor nu fusese distribuite. In afară de această, un d. Gr. A. Alexan-drescu s’a dus la primărie să-şl'cearâ cartea; îl s’a răspuns că ea îl fusese dată şi s’a constatat, în adevăr, că ea fusese dată unul alt Alexandrescu cazurile de felul acesta sunt numeroase. Un oare-care Panaitache Gheorghiu, care nu e alegător, a votat cu carta unul Panait Gheorghiu. D-nil Sechiaris şi Cavaliotti l’afi hiat pe răspunderea lor. D. Sechiaris, întrerupînd : E aligator. Aci d. Sechiaris confundă pe alegători cu cro-codolil americani. întreruperea cu accentul el provoacă ilaritate. D. Ionel Grfulişteanu vorbeşte de infamiile administraţiunel şi citeşte pamfletul lipit pe zidurile oraşului. Vedeţi cum d. Sechiaris, face pe d. Filipescu strein. (Ilaritate pe băncile minorităţii). Oratorul citeşte apoi nu alt pamflet, distribuit ca supliment la ziarul Voinţa Galaţilor, în care se zice că d. Filipescu a împărţit o sumă de hani al comunei Bucureşti cu alt pungaş, d. Fleva: (Camera ride.) • Noi, zice d. Ionel Grădişteanu, n’am distribuit de cit nu singur afiş, purtind pe din-sul trei cuvinte: Grec ori Romîn ? (D. Grădişteanu produce acest, afiş şi Camera isbucneşte în hohote de rts). Aceasta, zice oratorul, nu e o calomnie, avem aci pe d. Sechiaris şi dacă voiţi să faceţi proba, n’aveţl de cit să-I daţi cuvin-tul. (Mare ilaritate; grecul se roşeşte şi nu zice nimic). D. Grădişteanu arată apoi o fotografie care produce mare senzaţie. Mal departe d. Grădişteanu vorbeşte de ancheta făcută da parchet şi spune că de-claraţiunile defavorabile administraţiei nu figurează la dosar. Un noii fel de ingerinţă, zice d. Grădişteanu, e şi acesta: agenţii d-lul Sechiaris aveati un felde cartă de circulaţie către comisari prin care aceşti agenţi erati puşi sul) ocrotirea şi protecţia lor. Oratorul arată carta de vizită a d-lul Zorilă, prin care Gotcu, un agent al Iul Sechiaris, era pus sub ocrotirea comisarilor. Carta e vizată de toţi comisarii de poliţie. Acest document face mare senzaţie. Camera aplaudă şi ride cu multă poftă. Oratorul anunţă că această cartă va fi fotografiată. (Aplause). D. Grădişteanu blamează atitudinea agenţilor lui Sechiaris faţă cu d. Filipescu. A-ceastă atitudine a făcut pe numeroşi amici al-d-lul Filipescu să seducă la Galaţi şisă asiste la operaţiunea balotajului. Oratorul, în ilaritatea Camerei, explică trucul prin care s’a putut fotografia localul secţiei 3 a, comisarul şi sub-coniisarul precum şi toţi funcţionarii secţiei împreună cu o sumă de alegători pe cari agenţii guvernului îl duceatL la vot. (D. Horia Iloselti ia fotografia şi o dă ministrului de interne). D. Grădişteanu vorbeşte apoi de invaziu-nea făcută de bătăuşii lui Sechiaris Intr’un tocai Închiriat de amicii d-lul Filipescu pen- tru Întrunire. Arată apoi in ce mod administraţia controla pe alegători pentru a se convinge dacă şi-atl dat voturile lor lui Sechiaris sad iul Filipescu. Comisarii stateafl într’o circiumă şi acolo alegătorii, după ce votau, trebuiau să le aducă buletinele d-lul Filipescu neîudoite. Curţile localurilor de vot erad înţesate de oameni nealegătorl; aceştia huiduiad, ameninţau si lovcafi pe alegătorii al căror ochi le displăceau. Dacă preşedintele biuroulul nu cerea întervenirea armatei, am fi avut de înregistrat versârl de slnge. In asemenea împrejurări, vedeţi bine, zice d. Grădişteanu, că alegătorii cari voiau să voteze pentru d. Filipescu nu ’şl puteafi e-xercita dreptul lor de vot. Vorbind apoi de laşitatea d-lul Pavel Macri, zice că acesta a lovit pe d. Filipescu şi apoi s’a ascuns în cabinetul primarului. 1). Nicorescu întrerupe. D. Grădişteanu. Vă rog să fiţi mal parlamentar şi să nu aduceţi aci procedările de acolo. Să ştiţi că aci nu se petrec lucrurile ca la Galaţi, unde insultătorii fug de a da satisfacţie. Oratorul vestejeşte purtarea lui Pavel Macri şi întreaga atitudine a bandelor ad-ministraţiunel. Faţă cu această stare de lucruri, d. Filipescu a reclamat parchetului; alţi domni afi reclamat de asemenea, dar fără resul-tat, de oare-ce nici un procuror n’a intervenit ca să constate delictele electorale. D. Gianni, in cele din urmă, consimţind să meargă să constate faptele, s’a urcat in-tr’o birjă dar a dispărut pe o altă stradă. D. Mărg-firitescn. D. Gianni e strein de localitate şi nu cunoaşte stradele (Ilnritate). D. Ionel Grădişta-ana. Nu ştia în ce sens aţi făcut această întrerupere, dar eU vă mulţumesc de dinsa, fiind-eâ rai-a fost folositoare. Interpelatorul constată că ministrul de interne, care a făgăduit să tacă din administraţie o a doua magistratură, a făcut din magistratură o a doua poliţie (întreruperi, aplause). Oratorul aduce un omagiu d-lut Fleva pentru deosebirea cu care conducea admi-nistr iţiunea ţărel ca ministru de interne. Mal departe d. Grădişteanu dovedeşte, prin liste în regulă, că alegătorii ati fost Împedicaţi de a vota la al II-lea scrutin ; aceştia sunt în număr de 97 şi sunt toţi funcţionari şi comercianţi. Iată în ce împrejurări s’ad făcut alegerile de la Galaţi, ţineam să le aducem la cunoştinţa ţărel, pentru că preşedintele consiliului a declarat că nu se va relua firul de la 1888, pentru că ministrul de interne a declarat că va urmări pe bătăuşi şi că va face din administraţie o a doua magistratură. Constată cu regret că ministrul de interne nu s’a| ţinut de cuvint, că n’a urmărit pe bătăuşi, e l nu şi-a sfărâmat cariera, de şi s’ati făcut ingerinţe la Galaţi. Făgăduelile acestea n’ati fost de cit o aiasmă arunca1 â asupra noastră a tuturor. Aştept răspunsul d-tale, d-le ministru, dar un răspuns sincer, şi cred că nu te vet agăţa de chiţibuşuri. D Mărgăritescu. —Acesta nu e cuvint parlamentar. D. Grădişteanu.—Te rog să uu mă înveţi ro-mîneşte, peutru că eti ştiu : îuvaţă pe d. Sechiaris. Oratorul crede că ministrul va respunde dacă nu la toată chestiunea, cel puţin asupra cărţii de liber parcurs a d-lul Zorilă. # * * Ministrul de interne declară că va răspunde după ce vor vorbi şi cel-l’alţl înscrişi în această chestiune. D. Morţun nu spune că după regulament, trebue să răspundă banca ministerială şi apoi să continue discuţia. Preşedintele spune că d. Take Ionescu s'a a-sociat ia interpelare şi ii acordă cuvmtul. Discursul d-lni Take Ionescu D. Take Ionescu zice că în urma celor spuse de d. Grădişteanu trebue să ne ocupăm de morala politică care decurge de aci. D-sa adaogă că, în afară de dovezile a-duse de d. Grădişteanu. este şi demersul făcut de ministrul de interne pe lingă d. Neniţeseu ca să renunţe în favoarea d-lul Sechiaris, sad acesta în folosul d-lul Neniţeseu. O altă dovadă de imoralitate electorala, mal e şi faptul că fratele unul candidat retras, d. Toneanu, comisar de poliţie la palatul justiţiei, a fost mutat la Obor. Dar, zice d. Take Ionescu, în urma retragere! a doul candidaţi în favoarea d-lul Filipescu, acesta n’a întrunit de cît 45 voturi mal mult, pentru că cel-l’alţl, după cum s’a dovedit, ati fost împiedicaţi de a merge la vot. E dar sigur că în această alegere s’ati făcut presiuni. Situaţia prefectului devine foarte grea, nu pentru că a dat o carte de vizită unul agent electoral, dur pentru că a lăsat să i se prindă această carte. O voce.—Acolo e prostia. D. Take Ionescu.—Presenţa acestei cărţi in buzunarul nostru se explică toarte bine prin faptul că prefectul care făgăduise a-gentulul un comisariat nu s’a ţinut de cuvint. Pe lîngă ingerinţele încordate s’a mal adâogat însă şi violenţă, în contra căreia nu se poate lupta. Că ati fost violenţe, a-ceasta reese din faptul că însuşi candidatul oposiţiel a cerut intervenţia armatei. Politiceşte alegerea de la Galaţi repre-sintă o scoborîre, pe o treaptă mal jos, în moravurile noastre politice. La Galaţi, atlt la primul scrutin cît şi la balotaj, candidatul a fost insultat de bătăuşi şi să ne ferească D-zeti ca acest sistem să se încetăţenească şi să prindă rădăcini. Alegerile de la Galaţi reamintesc epoca de la 1888; atunci, ca şi acum, după scrutin, se spunea că voturile oposiţiel erati cumpărate cu bani. Situaţia politică de la 1888, transplantată in 1897, sună ca un anachronism. La epoca aceia, din cauza situaţiei incordate, lupta era crîncenă, se dădea lozincă ca să nu iasă cutare sati cutare candidat şi dacă obţinea uu număr de voturi 11 spuneaţi că Io-a cumpărat cu bani. Iu aceiaşi situaţie vă găsiţi şi azi, zice oratorul. Oratorul vorbeşte apoi de oposiţie şi de atitudinea el şi spune că această opoziţie a fost attt de înţeleaptă în cit graţie el s’ati putut arbora în Bucureşti două sute de steaguri verzi, fără cea mal mică turburare, —şi cît de uşor am fi putut-o face. In alte împrejurări, tot atît de serioase, m am avut o atitudine demnă şi prudentă. Clnd aceasta este situaţia oposiţiel, care este explicaţia stârel nervoase a d-voastre ? Vă merge răti, foarte râti; iar nouă ne merge bine, foarte bine. O voce. Sâ stăm aşa. D. Take Ionescu.—Sunt foarte mulţumit să stăm aşa. O parte însă in care nu vă pot da dreptate, este în credinţa d-v. că dacă lucrurile se vor petrece ca la Galaţi veţi sta mal bine. Vă înşelaţi. Aveţi pe d. Sechiari în Cameră şi aţi Înlăturat pe d. Filipescu; aţi avut deci două succese. Pentru noi Insă d. Filipescu a dovedit o energie şi d-sa e în stadiul omului politic pe care o înfrîngere nu-1 supără nici nu-1 slăbeşte. Dv. aţi arătat o energie la Galaţi, dar nu această energie vă trebuie ca să meargă lucrurile bine. Noi vă mulţumim pentru alegerea de la Galaţi; ne aţi dat orasie «ă vedem cum se fac alegerile. Dacă voiţi sâ repetaţi experienţa, noi suntem foarte doritori de a le cunoaşte. Dv. insă vă înşelaţi dacă credeţi că a-cele spasmodice forţe materiale vă pot face vre un bine; vă înşelaţi. HAspunsul ministrului D. V. Lascar, ministru de Mente, declară că nu vă răspunde de cit clte-va cuvinte interpelării d-lul Grădişteanu, care nu a adus nici o vină guvernului şi partidului şi care nu e de cît o consolaţie pentru d. Filipescu. Ministrul spune că a făgăduit să facă din administraţie o a doua magistratură şi că se va ţine de cuvint. Guvernul nu e vinovat de nimic. La Botoşani, la Vaslui, la Iaşi. la Putna s’ati făcui alegeri şi nici un cuvint de protesta-ţiune nu s’a rostit aci. Tot aşa şi la Caracal. Libertatea alegerilor a fost respectata. Ministrul contestă că s’ar fi făcut niscaiva ingerinţe electorale la Galaţi. In tot timpul alegerii am fost în corespondenţă cu prefectul ; nu aveam interes politic să cadă d. Filipescu, ci să ştim cum se face lupta. Acuză pe conservatori că ati Întrebuinţat frauda şi calomnia Ia Galaţi şi pretinde că d. L. Catargiu a retuzat să asiste pe d. N. Filipescu. Cind am văzut acestea am zis prefectului că suntem guvern de ordine şi ii am dat ordin să intervină cu autoritatea administrativă. Il am dat ordin să se Înţeleagă cu procurorul general In a-ceastâ privinţă. Miuistrul zice că primeşte un vot de neîncredere dacă Camera are convingerea că dînsul n’a lucrat cum trebue. D. V. Lascar spune că prefectul avea misiunea să restabilească cinstea administraţiei electorale (textual). Zice apoi că alegerile ati fost libere şi dovada libertâţel electorale e că d. Filipescu a obţinut, la al 2-lea scrutin 47 voturi în plus. Nu putea dobîndi toate voturile d-lor Toneanu şi Neniţeseu, fiiud-câ a-ceştia, ca liberali, aveati voturi liberale. Ministrul se laudă zicînd că n’a existat ministru mal autoritar şi mal despot in privinţa libertâţel electorale, că d-sa susţine că a dat ordin prefectului sâ nu se ames tece şi procurorului general că să garanteze libertatea votului. Acolaş scop l’a a vut şi presenţa inspectorului administrativ Paul Stătescu la Galaţi. Vorbind de cazul generalului Skeletti, ministrul zice că generalul nu putea sta la Galaţi neavînd comandamentul să ti acolo. Declară că guvernul vrea să scoată armata din luptele politiee. Trecînd la chestiunea cărţii prefectului, ministrul zice că cunoaşte cu ce preţ s’a doblndit această carte, cine a tratat pentru dinsa şi pentru ce s’a dus d. Take lones-cu la Galaţi. Zice că d. Zorilă nu e capabil de asemenea naivitate. Biletul produs e o cai tă obişnuită de agent secret ce se dati de prefect. D. Marghiloman. Daţi-ml voe, d-le ministru, Carta nu spune «agent secret» ci «amicul nos-tru> (Ilaritate). D. V. Lascar, ministru de interne, nu răspunde la această chestiune şi susţine că în a-legerile de la Galaţi uu s’ati tăcut ingerinţe nici presiuni. Răspunzînd d-lul Tache Ionescu, ministru urează conservatorilor succese similare celui de la Galaţi. Repetă că guvernul e ferm hotârît să facă a se respecta drepturile cetăţeneşti. Declară că guvernul a venit la putere cu Încrederea Regelui şi consimţimîntul maiori tăţil; cît timp va avea această încredere, gu vernul va sta neclintit. Dacă miniştrii se schimbă, zice d. Lascar, e că voim ca fie-care din noi să vină pe rînd pe această bancă! * * * Se cere închiderea discuţiei. D. Morţun combate închiderea şi declară că socialiştii din Galaţi ati votat pe Sechiaris peutru că s’a declarat partisan al lărgirii colegiilor electorale. Discuţia se închide. Şedinţa de la 31 Ianuarie Camera vofoază două indigenate şi două recunoaşteri ^fi apoi intră in ordinea zilei. D. I. Mallu cere să i se pună la dispoziţie dosarele relative la reparaţiunile teatrului naţional făcute sub guvernul trecut. D. N. l’euur-Aslaii roagă Camera să a-rnâne pe Vineri interpelarea sa privitoare la subveuţiunea pe care Statul o acordă şeoalelor diu Macedonia. Camera votează apoi un proect dc lege pentru o alipire de comune. ULTIME INFORMATIUNI Intre toasturile pronunţate la banchetul de Miercuri seara este şi a-cela al d-lul Victor Ionescu, care a închinat in onoarea d-lul Nicu Filipescu, rh Life Q afe /Va {tonala. Orchestra Ruhinţtein Închirieri şi arendări De Închiriat Hotelul Buşteni din c&tunul Buşteni lingă Sinaia se di cu chirie pe termen de 5 ani. începător! de la 23 Aprilie 18*7. Amatorii pot lua ori ce In formaţiuni de la Administraţia Domeniului Coroanei, Strada ŞMrbey-Vodă No. 3 Bucureşti. închiriere, in soscaua Jiauu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru blrjorl*, lăptărle, tram-car, grădină de petreceri. Tramwaiul Oolţea se va prelungi aci (dosul bufetului de la şo»ea). Grajduri de zid peniru HO vite si 10 camere ou săli, puţ in ourte. A se adresa calea Dudeşţtf . De dat în exploatare pădurea Golească din Jud. Musce situată la 8 Klm. de gara Schitu Golesol. pădure bătrînă, de 100 ani (stejar şi fag). Pentru lămuriri a se^adiesa la d. G. C. Nanu—proprietar Cimpulung. De arondat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacioo Vlaşca) întindere aproximativă 3500 pogoane, avînd şase. cute pogoane ari îl arate cu sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lumini, Bucureşti. De arendat cu începere chiar de acum moşia «ianoa* din judeţal Brăila, in întindere de xece mii po y*ne toate arabile, avfnd două mii pogoane grifi arate cu siminţa oea mal bană. A se adresa ia d. M. Rachtiv ai. avocat, strada Fînfînel 28, Bucureşti. Yînzărî şi cumpărări • • vlnarare spre tăere pădurea de pe moşia Orăşti-PIţl* ■gaia Jud, Ilfov. Amatorii să te prezinte str. Soannele 40. e viniare lemne din pădnrea Paşcani. Btînjenul, după I calitate, 06 şl 00 franci. A se adresa: Str. Batlştel 10 Camere mobilate Hotelul Pietrî Bibeocu- Yadef, lingă Cameră şi Tribunale*______________________ Cereri şi oferte do sorvici Un agricultor care a absolvat Aoadacnla de agrlcultu * romîn, 32 ani, şi a stat ca econom 3 auî şi jumătate la bi . rourlle contelui Eatterhiuy, specialist în creşterea şl dresarea cailor, caută un loc do agricultor satî administrator Oferte lo rog «ub Agricultor Miroia liisy (Strada Seulescu 5). Informaţinni utile l^ăptărlM Arenda lingă grădina Herăstr&fi, I.ujate de ▼ara specialitate pentru copii şl cură ou lapte, 50 bani litrul. I.apte de bivoliţa 5o bani litrul. Tut Mftperlln 5 lei kilo. Cremă o jumătate litru 1 lefi. I.apte bftlnl 30 b*n( litrul. Transportai la domiciliu e ooprius în aceste preţuri. A sc adresa printr’o cartă poştală Iu Direcţiune a Lăptă-riel Arcuda, in BmmrescI, Dionisie 40. I7n pianist routlnat oferă serviciile sole la solrfcle dansante si baluri pentru un honorariu modest. S. Iaroslav, Oalea Moşilor No. 90. Franţalse diplomă deşire ieţons particuli&res. Ad. bu-reau du Journal. Firme recomandabile Adrese Advocaţi Ml hali A. Racii tl vanii Advocat 28 8trada Frumoasă* D, A, Q, Fforescu, avocat, s'a mutat în Colea Do- robanţllor No. 40. Bibliografii A apărut -No. 29 al Blbliotecel de Popularisare, In Lanţll» (Les Tonali Ies) Dramă în 3 acte de -Paul Hervieu». Drama Iu! Hervleu reprezintă o lncrare literară de mare valoare şi de un gen puţin obicinuit în literatura dramatică francezi. Limba aleasă şi stilul de prooisiune rară ale autorului au ttout ca această operă să fie premiată de Aoademie. -Fausses Acasaailon» de «Caraglale». Celebra dramă -Năpasta» a cunoscutului nostru dramaturg şl literat a apărut în traducere franceză. Preţul Lei 1.B0 «Apotres» de -Tolstoî» de -1. Neusohotz»,o comedie modernă ou mult spirit, care sc ridică în contra principii.or tolstoUne. — Preţnl Lei 1 50. -Carnetul Învăţătorului rural» şi -Carnetul Institutorului urban». Ambele aceste carnete sunt de mare interes pentru corpul didactic primar rural şi urban din ţară. Elo o prind o colecţie de legile cele mal Importau te şl folositoare institutorilor şi învăţătorilor» precum şi diferit» alte notiţe, calendar, eto. etc., făotudn-le indispensabile celor interesaţi. Fie-care carnet legat elegant costă numai Lei L25. Toate acestea se află de vînzare la ori-care librărlle din ţară. A apărut fasoioola a 2-a din voi. I, -Enciclopedia Rainî-nă» publicată din însăroinarea şi sub auspioille asociaţiunel Transilvane -Astra».—Deposlt general pentru Komîula C Mullor, Bucureşti, Calea Victoriei, 53. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. fi Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-e schimb de monezi. Cursul pe ziua de 30 Ianuarie 1897 I _____ Curnp. Vlnd 4»/o Rentă Amortisabilă. . . 87 */« 87 5 •/, » Ajnoitisabilă. . . 97 — 97 v. »»/o 6 */« 6°/o Obligat de Stat iCov. R.) , » Municipale din 1883 102 96 102 97 V» > * * 1S90 97 — 97 V* 5»/o Scrisuri Funciar Rurale . 93 V. 93 'li 5*/» » » Urbane . 90 90 'li B‘/o » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţionali. 85 — 85 •li 1870 — 18-10 » » Agricolă . 230 — 233 — » Dacia Romînia asig. 465 468 — » S-tea Naţionala asig. 500 — 50.3 — S-tatoa de Coastrueţiunl . 208 — 210 . Florini valoare Austriaca. 2 li 2 12 Mărci Germane .... i 23 1 25 B&cuoto Franceze . . . 100 — 101 — » Italiene. . . 89 — 93 — » ruble hîrtie . . 2 65 9. 70 Imprimarea cm skcsşinei* dubht-oilinărice, din falnica Aibsrt & CJ®, Fvankcntkal şi cu caractere din fondoria dt litere Fiinscli din Frank-furt A. M. ----------saa Les Văritables Eaux minărales de VIGHY 8ont lea Sourcea VICHY-ETAT GRANDE-GRBLLE HOPITAL Exiger le nom sur la Capsule et l’Etlquette. Les Seules Veritables Pastillesrf, Vichy soci ies PASTILLES VICHY-ETAT fabriquees avec les sels naturels eitraitg des Eaux de Vichy-Etat. COMPRINIES DE VlCHY ana sels natnrcls VICHY-ETAT pour prfparer l’eau artifitielle de Vichy gaz,use. At*"t Oiniralpour It MW04M1, KLtA-BU SERIIE : A. O. CAKIS8T, Bucareat. J I 55 60-40 MARELE MAGASIN DE LOUVRE Calta Victoriei 41 fost Hotel Broft DIN BUC LIIE^CI Vis-a-vis de confeseria Capşa Din cauza sosirilor zilnice de mari cantităţi de mărfuri pentru sezonul de iarnă, şi din lipsă de spania, cu toate toate că magazinul, in urma transformărel făcute, este cel mal vast din tară, pentru ca să realizăm o desfacere mal promptă a acestor articole, ne vedem siliţi a organisa începlnd de: Jouî 21 Noembrie pînă la 15 Decembrie a. c. O Mar e punere iu Yînzare CU PREŢURI FOARTE REDUSE de : liâiuin jienlrn rcciii, angiais. tantazie, şi unele cu preturi de 2.25, 3.25, 3.76, 4.50 metrul, şi mal sus. Mă tasuri noixv eate în toate genrurile. MAJEtB Î Î VI ÎA. r La Rayoanele de Covoare şi Covoraşe, Portiere, Perdele, Stofe de mobile, Pluşuri de mătase, Pluşuri vegetale, etc. MARE EXPOSIŢIUNE de Noul modele de Pelerine .şi RonturI ultima creaţiune din Paris şi Ber’in. •• Colectiune Hog’ută de ; Jupoane de mătase şi de moar£ de lină, Garnituri elegante pentru rochi de bal şi de purtare. CUMPUNE Representanţ pentru Romînia A. FELPMAJTSf Bucureşti. aaaBauM WKssBsa Reims | ...... 1 Agenţia de comisionari de stradă Şi de vînzătorl de ziare Strada Caragheorghevicl No. 5 Agenţia de Comisionari de stradă uni-formatl cu şepci roşii, după e funcţionare de mal multe luni, putîud recruta oameni de încredere şi cu garanţi* de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii si bani pînă la concurenta sumei de 100 lei, pentru care agenţia ’şl asumă răspunderea. De asemenea ca agenţie de vîuzătorl de ziare, prin ajutorul vînzătorilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciurî, Avize, Reclame, etc. Tot prin intermediul acestei agenţii ori cine ar avea uevoe de publicitate i se înlesneşte în modul cel mal avantagi-§ anunciurî sad reclame în ziarele cu cel mal mare tiraj. Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare. La Typografla EPOCA se află de vînzare hîrtie maculatură cu f0 bani kilogramul în pachete de cîtelOki-olgrame. Dentistul M. BACHER Membru al academiei universale de ştiinţe din Bruxelles, medaliat pentru meritele sale în arta dentisticâ la expoziţia din Bruxelles, Bordeaux şl Lyon etc. Succesor dentistului M. RosoHthal, Bucureşti piaţa Teatrului casa Ttîrek. Consul taţiunl 9—12 a. m. şi 2—5 p. m. lE&că II .rie-iOUA TEiRICH & Ci BUCUREŞTI t>. - Strada Berze» î INSTALAŢ1UNI DE TELEGRAF 6A2 şi APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aei-ian Aparate de gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSIŢIE Proecte. — Biurofl de construcţie. — Export OTT0 RARNISOH 41 Galaţi 49.—Strada Portului—49. Bucureştii Strada Academiei—41 Toate articole technice CAUCIUC ASJBEST Furtuni pentru apă, vin, spirt, etc. Table — Corde— Fire CURELE DE TRASMISIUNE Hanometrl—Robinete—Ventile—Sticle pentru nivel Pompe pentru vin Pompe de incendiu Muşamale „PATRIA* Societate romînă de asigurare gi de reasigurare Capital social vărsat lei un milion BucurescI, str. Smîrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de viaţă, asigurări mixte, asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor în cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 85 la sută din beneficii. Branga Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sau trecătoare (îndemnisare zilnică), de asemenea primeşte: Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este represintată prin agenţi In localităţile mal însemnate din ţară. Direcţiunea tmmsBas „STEAUA ROMANA li Crema de e cel mal orez cu Hausen nutritiv, cel cacao a luî I SOCIETATE mmn PENTRU INDUSTRIA PETROLEULUI CAPITAL SOCIAL: Iei 10,000,000 din care 7,000,000 deplin rărsiaţi Fabrice de Petroleu şi Derivate : BUCURESCI, MQINESCI, MONTEORU IPlir* Produsele Fabricelor: "H® PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda) ULEIURI MINERALE pentru UNS MAŞINI IN CALITĂŢI SUPERIOARE ŞI ANUME: Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru mafine, Valvolina pentru cilindre Benzina, Ligroina, Gasolina, Petrolina RAFINATA ŞI RECTIFICATĂ DE 050-710 PARAFINA albă de o calitate superioară Fabrică specială de LUMINĂRI Calităţi: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA DIRECŢIUNEA GENERALĂ Bucureşti, Strada Lipscani No. 10, Bucureşti. Cea mai bună calitate eaci st tentă de s®r COCS D33 T7ZIMA DE GAZ vi se furnisează la domicilii), în saci, per tona d« 1000 kgr. greutatea garantată nr LEI 4l «S 'me Dacă vă adresaţi priutr’e carte poştală sad personal casei A. QOX.DŞVmM O, Strada DeeeOal, ». Bucureşti, Telefon No. 66. Tot acolo so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiane, cocs de fonderie, cocs de ftrărie, cărbuni din minele englezeşti de Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiunl en gros şi en dttail de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orl-ce staţiune a căilor ferate. mal digestiv şi t5iIşiab£videşrseP?eî-om3fi1deS^c- Tipografia EPOCA execută tot felul de lucrări atingătoare de această artă, cu cea mal mare acurateţa şi cu preţuri foarte moderate. torl din ce în ce mal mult, ca puţind înlocui cu succes cafeaua, care nu conţine nici un nutreţ, ca un remediu lortificant, mal ales pentru copil, anemici, bolnavi de stomac şi de nervi. Representant general pentru Romînia: 1 Leou Comte Strada Cornet 30. Preţul unei cutii lu toate depourile din ţ ţară 1.50 lei n > I, en gros la represen- | tantul 1.20 lei noul. Crema de orez cu 1 cacao a Iul Hausen se găsesce la ma- j gasinul de coloniale G. Biete Strada Ca j rol, la drogueria Stoenescu Strada Aca- \ demiel şi la farmacia Fabini Calea Vă- ] cârescl. Constantin Simionescu Doctorand în Medicină Paris, Boulevard Montp&rnass 152 Stabilit de mal mult timp în Paris şi fiind in relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se poate face consultaţiune şi prin corespondenţă. Litografia Grassiany s'a reinstalat Uucnres<‘I 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musicâ Gebauer) Execută orl-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie. WATSON «1 Y OIJELL ■maşini AGRICOLE Şl INDUSTRIALEI BUCURESCI.— Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICE! IM. F. ECK£BT SOCIETATE PE ACTIUMl | PLUGURI DE OŢEL pentru cultura obicinuită fi cultura adîncă I PLUGURI DE OŢEL pentru cultura de sfeclă 1 PLUGURI DE OŢEL cu 2, 3 şi mal multe brazde ! PLUGURI DE OŢEL pentru cultivat pămînturl virgine PLUGURI DE OŢEL pentru locuri muntoase jRARIŢE DE OŢEL pentru porumb. Grindeiul, Bârsa, Cormana, Roatele, în fine tot corpul j j plugului ECKERT este lucrat din OŢEL. M?" Semănătoare in lat ,M EH O EJJVA" semantUoare în rînduri. TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE f’ataloaf/*- ilustrai f gr alin hI franco* V ML i:»I€ATI KNT P1IOHP1IATIC II UE VI AL I pf| HI Sm VINUL DE VIA’, este un modificator puternic al organismului în caşurile de : ebdilitate generală, crescerea întârziată, convalescenţa lungă, anpmiă, perderea apetitului, a forţelor slăbiciunel nervoase. Dosa este de un păhărel de lichior Dinaintea mesei. El complectează nutriţiu-nea insuficienta a bolnavilor şi a convalescenţilor. C0MPA6HIE DE COCS 4$, Strada îs vor, O Pentru înlesnirea publicului am aprovizionat Depozitul nostru diu Strada Isvor •», cu COACS Prima calitate, care oferim atît ve-elieî noastre clientele cît şi onor. Publicului cu 46 XmEI 46 Tona în SACI DUS la DOMICILIU Tot o dată se află în depozit: COACS MABUNT anume pentru sobe parigine şi belgiene. CĂRBUNI CARDIF l-a qualitate. Antracit Englezesc prima qualitate pentru sobe Helios şi Sirius. Comenzile trimise prin poştă se efectuiază imediat în acea zi. Expediţiune de Coacs şi Cărbuni în vagoane complecte din porturile Romtne la orl-ee staţiune de Căi ferate din ţară Adresaţi-vă la Compaguie de Coacs Str. Isvor, 6. Bucurescî REDACŢIA şl ADAtlNl-j jSTRAŢIA ziarului „EPO-j CA“ ne află î® Strădui Cle- Farmacia VIAI-. Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi ?n toate farmaciile TIPCRAFIA „EPOCA” execută tot felul I de lucrări atingătoare de această artă. 1 1 1ZINA DE GAZ 1 FILABET w TURNATORIA DE FIER 1 ABIIICA COMETUL“ ADOI.r SALOMOîSr Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 30 Depositul : Str. Dtatnnel No. 14 Bucureşti In depozitele fabrice! se găsesc : Sobe Mei <11 in ger, parigine, Sobe «Cornetul) (interiorul zidit, spacial pentru lemne), Mobe Vulcani (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maşine