SERIA n —ANUL in, No. 363 JRMiţia a treia MERCUR!. 29 IANUARIE, 1897 NUMARULJO BANI ÂBOHiMEIITELE încep l» 1 ţl 15 ale C circi Ins! şi ce piitaaa tot-d’a-’art» înainte fn JBtcoMfitftt la Caaa Administraţiei n judeţ» şi *brt>inătate prin mandate poştaio Cc an în ţari 30 lei; In streinîtate 60 lei Şase luni ... 15 > » * 25 » Trei luni . . . S » * * 18 » Un miratr în streinîtate 80 bani MANUSCRISELF NU SE ÎNAPOIAZĂ NUMĂRUL 10 BANI No. a- K1SDACTIA -STRAIIA CLKKFNŢEΗNo. 8 uvnrciiRiLE In Bucureşti şi judeţe m primite numai la Administraţie in streinîtate, dirtd la adminiatratii şi la toate oficiile de pnblieitate AnuueiurI la pag. IV.....0.30 b. linia e * » R3........2.— lei » » » » II........8.— * * Inserţiile şi reclamele 8 lei rtaduîl O a vacblă 80 bani Aî&mMBSTMA’ŢtA. Na. 3.- STRAS A CLEMENŢEI -Ho. 3. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAFE ALE ZILEI 90.000 LEI ECONOMIE sgomotu Circulă cu insistenţă cum ca creditul extraordinar de 210.000 lei, votat zilele trecute de Cameră pentru fondul de disposi ţie a Ministrului de externe, e des tinat să fie întrebuinţat pentru reconstitui fondul monumentului lui Brâlianu,—şi se face din asta un caz grozav. Pentru acel ce, din lipsă de cu noştinţe finanţiare mal adinei, n’ar înţelege bine ce deosebire e între aceste două fonduri, vom da următoarea lămurire : 1. Fondul monumentului lui Ion Brătianu va să zică o sumă de 300.000 lei strînsă prin subscrip ţiunl, mal mult saO mal puţin benevole, lăsată în păstrarea d-lul Gogu Cantacuzino, actualul ministru de finanţe, şi destinată la ridicarea unei statul răposatului şef al partidului colectivist: 2. Fondul de disposiţie al ministrului de externe va să zică o sumă acordata acestuia prin lege bud-getară, sumă pe care el poate s’o cheltuiască, fără să aibă a da socoteală nimănui când, cum şi pe ce a cheltuit-o. Se înţelege : diplo maţia are necesitaţi, a căror satisfacere trebue ferită de ori ce publicitate. Singurul control în privinţa cheltuelil acestui fond sta numai şi numai în conştiinţa ministrului însuşi. S’a vorbit şi se vorbeşte încă mult cum că fondul strîns pentru monumentul lui Brătianu a fost întrebuinţat de d. Gogu Cantacuzino, pe când eraQ colectiviştii în opo-siţie, la alte scopuri de cât fusese destinat acel fond, şi anume la sus ţineri de gazete, de agenţi electorali, de scandalagii, de agitatori şi de tot soiul de haidamaci colectivişti. La sgomotele acestea, d. Gogu, ca simplu opozant, n’a răspuns nimic; dar, când ele s’ati tradus în interpelare parlamentara, d-sa, ca ministru, a răspuns că fondul Brâ-tianu exista intact unde-va — la Banca Naţională, de exemplu. D-sa însâ n’a vrut să-şi confirme afirmarea d-sale printr’o dovadă pipăită. D. Gogu a crezut că o afirmare negativa din partea unul bănuit ajunge ca să răstoarne învinuirea. A făcut, crez eQ, o mare greşeala cu aceasta; câcl iata ca neplăcută bănuiala capata o consistenţa extraordinara cu ocazia creditului de 210.000 lei, votat joia trecută, şi încă o interpelare e a-nunţată asupra fondului Brâtianu. Acum din două una: ministrul de finanţe ori va răspunde şi de asta-dată printr’o simpla afirmare, care va fi lipsita de autoritate morală şi de încredere ca şi cea d’întâiQ ; ori îşi va confirma pipăit afirmarea (pipăit, adică: «iată, pun la disposiţia unul alt casier fondul») şi atunci d-sa nu va fi confirmat, mal înainte de orl-ce, de cât tocma sgomotul că cel 210,000 lei, votaţi alaltăerl, ca fond de disposiţie al ministrului de externe, aii fost deja întrebuinţaţi de acesta pentru reîntregirea fondului Brătianu, cheltuit aproape tot, încă de mult, la o alta destinaţiune mal.puţin pietoasă de cât cea declarata. Insa cine-I obicinuit cu moravurile comode ale colectivităţii n’are să fie atât de naiv sa mal facă vre-un caz de aceasta. El, ce? Ministrul de finanţe, d. Gogu Cantacuzino, da d-lul Stoicescu, ministrul de externe, un fond de disposiţie; ministrul de externe ca un diplomat ce e, fiind-ca poate dispune cum vrea, fără nici o rezervă, de acest fond, îl da d-lul Cantacuzino, casierul fondului Bratianu, pentru cine ştie ce trebuinţe diplomatice, a căror satisfacere nu suferă publicitate. Mal la urmă, e o ingenioasă operaţie finanţiară colectivista şi atâta tot. Unde vedeţi incorectitudinea 9 Ba, ceva mal mult, eQ pot spune că d. Gogu, ministrul de finanţe, a făcut Statului o economie de 90,000 franci, şi, ce e mal frumos, a fă-cut-o încă de pe când era simplu casier al fondului Brătianu; căci, să fim logici! daca d-sa nu ştirbea din fondul Brâtianu numai 210,000 lei, ar fi trebuit acuma să dea colegului săQ de la externe un fond de dispoziţie de 300.000. Mi se pare că un bărbat de stat, care are, cu mult înainte de a fi Vistier, aşa prevederi finanţiare, merita aprobări şi aplause, iar nicl-de-cuin şicane şi blam. O economie de 90.000 franci — glumă e ? Pentru o ţară mică, cum e a noastră, şi în aşa împrejurări de criză europeana, o aşa economie e un lucru deja destul de frumos. HEViSTA EXTERNI Chestiunea egipteană La 5 Februarie stil noQ a fost !n Camera engleză o dezbatere din cele mal importante asupra creditului pentru expediţiunea Dongolel. Cheltuielile acestei expe-diţiunl aii l'ost acoperite de guvernul egiptean din rezerva Casei datoriei publice. In urma protestului Franciel, susţinut de Rusia, Curtea miestă din Cairo a ostndit pe guvernul egiptean să restituie suma şi fiindcă acesta n’are bani, plăteşte acum Anglia. In susţinerea cererii de credit, ministrul de finanţe, d. Hiks-Beaeh, a făcut declara-ţiunl de cea mal mare gravitate. El a spus, că Francia e de vină dacă Anglia a ocupat singură Egiptul. Francia n’a vrut să ia răspunderea menţinerii siguranţei In Egipt; dar pe urmă, In toată vremea a făcut dificultăţi Angliei. Această atitudine, va prelungi ocupaţiunea, In loc s’o scurteze. Anglia a dorit în cîte-va rin-duri să se retragă din Egipt, dar nici o dată n’a putut face aceasta cu cinste şi fără pagubă. Guvernul egiptean nu poate fi sigur pe cită vreme se află vre-un duşman pe valea Nilului, piuă la Chartum ; expediţiunea începută trebuie deci dusă mal departe. Ministrul a atacat cu violenţă tribunalul miest din Cairo şi a spus că compelinţa lut trebuie regulată pentru ca să nu se inal amestece In ce nu-1 priveşte. Sub-secretarul de stat pentru afacerile externe, d. Curzon, a declarat că expedi-ţiuuea Dongolel s’a făcut, între altele, şi după cererea de ajutor a Italiei. Liberalii aă combătut creditul, spunlnd că expediţiunea a fost o nebunie şi că de-claraţiunile ministrului de finanţe sunt provocatoare pentru Franţa şi Rusia. Creditul a fost votat cu 169 voturi contra 57. Sporire:» armatei engleze După ce Germania şi-a sporit armata permanentă cu 173 de semi-batalioaue, iar Franţa e pe calea să’şl mărească forţele cu 145 de batalioane, acum are de glud şi Anglia sâ-şl înmulţească armata. Iu starea de astă-zl, marea Britanie dispune, în caz de război, de 100,000 de oameni. «Neue FreiejPresse», care dă aceste a-mănunte, spune că sporirea e foarte neln-semnâtoare şi/că, pe cită vreme Anglia nu se va hotărî să introdică obligativitatea serviciului militar, ea ni va putea fi pusă alături nici măcar cu tricile State continentale. CRIZA COLECTIVITÂTEI Conciliabulele beligeranţilor. — Un curent nou. — Campania «Mu» âL.Fleva. Conciliabulele beligeranţilor Nu mai pop ţine cont de conciliabulele colectivităţii, de oare-ce pe zi se ţin cel puţin zece adunări intime. La clubul colectivist cei mici, apoi la d-nii Stolojan, D. Sturdza, Palladi, Ferekide, C. Stoicescu, Gogu Cantacuzino, Aure-lian, P. Grădişteanu, V. Lascar, etc. Aceasta dovedeşte enervarea spiritelor colectiviste, criza intensă ce ameninţă distrugerea partidului şi neputinţa de a se forma un guvern durabil <(din rărunchii naţiunei» Aşa, erl, înainte de amiazl s’ari ţinut patru conciliabule ; unul la d. Sturdza între d-nii Gogu Cantacuzino, Ferekide, Nacu şi Delavrancea; altul, la d. Stolojan între d-nii M. Schina, Toma Stelian, Al. Djuvara, Poenaru-Bordea şi alţii; apoi la d. G. D. Palladi s’au întrunit d-nii Văsescu, Pro-copiu, Em. Grădişteanu, etc,. şi la d. P. Grădişteanu între d-nii Costinescu, Lascar, Aurelian, Take Giani, Vizând, Ganea, etc. De sigur că aceste conciliabule s’au reluat şi aseară. Rostul lor este o pregătire pentru lupta ce se va da la consfătuirea de diseară a majorităţilor între cele două tabere. Un curent nou Pe cînd conciliabulele se ţin lanţ cu unicul scop de a se ajunge la învoială cu unii gheşeftari îmbogăţiţi pe cari îi roade ambiţia de a deveni miniştri, — un nou curent, destul de puternic, începe a se accentua, curentul aşa numit stăteşcist, care nu vede altă soluţie în actuala situaţie, decît retragerea colectivităţii de la putere. Senatorii Mişu Schina, Nicolaiă, Gh. Exctrcu, Take Anastasii*, Coslandache şi alţi cîţi-va, precum şi deputaţii Iu-nius Lecca, Schina, Zarifopol, Vlădo-ianu, etc. sînt nemulţumiţi atît de au-relianişti, cit şi de sturdziştl. El se plîng, şi cu drept cuvînt, că de la 15 Noembrie şi pînă azi, adică în timp de două Iutii şi jumătate, Corpurile Legiuitoare n’au lucrat nimic, dar absolut nimic, şi prevăd că nici nu vor lucra, căci întreaga sesiune se va pierde în intrigi şi în certuri între sturdziştl şi aurelianişil. E lucru hotărît chiar ca unul din a-ceştia să ia cuvîntul la consfătuirea de diseară ţii h& propună retragerea colectivităţii de la putere. Campania d-lui NT. Fleva E semnificativ că aurelianiştii şi în special d-nii V. Lascar şi Em. Costinescu ameninţă mereu pe sturdziştl că dacă nu se vor astîmpăra, atunci d. Fleva cu amicii săi vor redeschide campania în contra colectivităţii. Acum, însă, grupul d-lui N. Fleva văzînd criza în care se zvîrcoleşte colectivitatea, e hotărît a reîncepe o violentă campanie, atît parlamentară cit şi extraparlamentară. Semnalul luptei de răsturnare a colectivităţii se va da Dumimică, cînd grupul d-lui Fleva va ţine o întrunire publică la «Dacia». LE E RUŞINE ? E greii să presupui despre colectivişti şi cel ce se pot alia cu dinţii că ar fi In stare să se ruşineze de ceva. Şi totuşi, pare că şi lor le e ruşine de modul cum ad izbutit la Galaţi. Căci cum s’ar explica alt-fel faptul că ne pun nouă în spate păcatele lor ? Un ziar guvernamental, comenttnd alegerea colegiului II de Covurlul, zice că uol am făcut alianţe monstruoase... Or, e ştiut că guvernul s’a aliat la Galaţi cu socialiştii. Iată cu adevărat o alianţă monstruoasă, căci nimeni nu poate pricepe ce poate fi comun Intre un partid de guvern şi un grup care urmăreşte răsturnarea ordinel sociale. Cum de nemeri guvernamentala să ne a-cuze pe noi tocmai de păcatele patronilor el ? DECREPITUDINE E atingătoare rivna cu care lucrează colectiviştii ca să dârlme gîrbova legendă despre democratismul lor. Excluzivismul lor pentru tot ce nu e fanatic, ura in potriva talentelor mal răsărite şi dispreţul lor suveran pentru presă, au făcut din colectivitate o sectă mistică cu ritual bizjir. ' WWW. lacoromanica.ro | înscrie in tabăra fără cinste şi fără ideal a că- rei cea mal 'naltă expresiune este Dincă Ski-leru; oamenii de valoare părăsesc colectivitatea cu graba cu care se părăseşte o casă ciumată, iar ziariştii Îşi îndeplinesc o datorie de căpetenie atacînd. fie care din punctul sătide vedere, putrigaiul care a devenit o curată primejdie pentru sănătatea morală a ţărel. Fără oameni cu autoritate, fără talente şi fără presă, strlnsura naţional-Iiberală trăeşte o viaţă de cline, huiduită de toată lumea, hărţuită din toate părţile şi neapărată de nimeni— căci Voinţa Naţională seamănă mal mult cu o candelă care licăreşte tntr’o cameră mortuară de cit cu o gazeta care să fie pavăza şi sprijinul unul partid. Ceea ce e îmbucurător, însă, pentru moralitatea opiniei publice, este faptul că, cu toată trista agonie a colectivităţii, nimeni nu jeleşte penibilul el sfîrşit.. Şi ceea ce se intimpiă azi e un fenomen prevăzut de mult, căci se datoreşte însăşi lirei lâ* untrice a celor cari. toţi ia un loc, formează colectivistul sălaş. TRIBUNA POLITICA După ce aQ adus ţara într’o profundă stare de anemie, colectiviştii o şi ruşinează acum cum n’a fost ruşinată România nici când o cârmuiaQ edecliil din Ţarigrad. Neputinţa d-lul Stoicescu de a se a-păra în mod victorios de învinuirea că s’a purtat ca un borfaş în chestia portului Constanţa, l-a făcut imposibil in faţa corpului diplomatic. In această situaţie, d. Stoicescu este ministru al afacerilor streine, dar nu mal e primit în cercul acelora prin a căror mijlocire lucrează cu cabinetele străine. Trei prânzuri s’au dat săptămânile trecute de către decanul corpului diplomatic, şi de trei ori ministrul nostru de externe a fost şters dintre invitaţii o-bicinuiţl. Nici pe vremea capitulaţiilor nu erau trataţi aşa marii noştri dregători. E vorba acum ca un deputat liberal să interpeleze pe ministrul preşedinte asupra faptului insolit că colegul săQ de la afacerile externe nu e primit la masa oamenilor cinstiţi! Ar li o culme, dar ar fi natural. TRIBUNA LITERARA ICOANE DE PE VREMURI Iatr’unul din numerele trecute, am dat frumoasele rindurl ale Iul Costandin RadovicI din Goleşti, scrise la 1826, asupra educaţiunil, de care patriotul de pe atunci era cu atita ardoare doritor — educaţiunea tinerilor generaţii ro-mîne. Acest patriot inteligent, călătorind in Europa. rămîne minunat de spectacolul eivilisa-ţiunil şi, comparând starea Occidentului cu a Patriei sale, nu găseşte îndestule cuvinte călduroase spre a evoca ultima energie a compatrioţilor lor spre ridicarea naţiei romîneşll din starea de obscurantism şi de barbarie la o stare demnă de urmaşii unul neam strălucit. El călătorise « dată de curiositate şi apoi a călătorit de două ori pentru ca să aşeze Sn InstituturI de cultură europene pe cel patru feciori, pe Ştefan şi Nicolae la Geneva şi pe Radu şi A-lexandru la Mfinchen, In 1825 şi 1826. Cartea lui in eare îşi înseamnă impresiunile de călătorie este minunată. Se vede un spirit limpede, înzestrat cu o mare putere de observaţie şi judecată, şi o inimă înzestrată cu cele mal inalte calităţi. Din prefaţa lui, pe care o dăm aci. se va vedea aceasta nml bine de cit din toate fragmentele ee le am publicat pînă a-cuma. Iată îneîntătoarea prefaţă a lui Dinieu Golescu.- LEGEA BfRENSER Egoismul colectiviştilor se dă la iveală cu orl-ce prilej. Au creat Banca Naţională ca să poată prăsi Caradale; Au înfiinţat creditele ca să adăpostească legiunea de desculţi cari formează poşidicul naţional-liberal. Au creat sinecure cu nemiluita ca să poată căpătui pe toţi cel cari, în opoziţie, însetează şi flămînzesc după colectivitate. Acum, cînd, după aproape douî ani de trudă, au ajuns, în sfîrşit, să priceapă că fiinţa lor în fruntea trebilor obşteşti nu se explică de cît printr’o zminteală a rostului firesc al lucrurilor, colectiviştii s’au apucat să-şi pregătească patul pentru ca, barem să cază pe moale. Aceasta e noima lege! Berenger. Depusă în şedinţa de alaltă-erl a Senatului, această lege se va vota, de sigur fără bătae de cap, căci într’însa e vorba de viitorul colectivităţii. Stăpîniţî de năravurile strămoşeşti şi ne ______________ ____________ ___________, .. _________ r putînd desfiinţa dintr’o dată puşcăriile, co- I toţi înseninând şi culegând binele ca să NOTĂ însemnare a călătoriei ce am făcut eu, Constandin Golescu, cuprinzătoare de cîte oraşe am vfizut şi într’însele orl-ce vrednic de Însemnare, cum şi prin sate sau pe drumuri orl-ce deosebit lucru am văzut. Aşijderea şi deosebirea neamurilor şi a semănăturilor, cum şi apele şi poştele, şi orl-ce obiceift şi faptă bună am văzut, spre folosul naţiei mele am însemnat, arătând şi urinările cele rele ce cunosc că se urma în patria noastră, carele nelipsind, hotărît, nici noi cinste, nici norodul fericire nu putem dobîndi. CĂTRE CITITOR De este slobod aceluia ce, umblând prin casele altora, să vază şi să gândească la a sa, slobod aQ fost şi mie, în toată călătoria ce se coprinde în a-ceastă cărticică, să gândesc, nu la casa, ci la patria mea, la care cine nu gândeşte, nici face pentru dînsa orl-ce bine. poate n’are nici casă, şi de are o lasă. Şi de este silita fireşte în om pohta a avea orl-ce lucru bun vede la altul, şi, făr’ de a-1 hrâpi de la acela, să se silească, de nu îl are să-l câştige, iar, de îl are răQ, să-l prefacă în bun, — nu poate nimeni, drept judecând, să mâ dojenească căci, în toate păsurile mele, nu am putut, după orl-ce vedere, să nu ’ml întorc către dînsa ochii minţii. Pe aceste vederi gândirile ce îmi aţîţa în suflet întâmpinarea lor, am socotit ca, prin tipar, să le comunesc doriţilor mei compatrioţi, îmboldit spre aceasta mal mult de ruşine. Căci, în Bibliotecile ce am văzut, poate cinevaşl să încarce cară de cărţi, cuprinzătoare de călătorii făcute de Evropel nu numai prin India şi China şi prin alte ţări şi ostroave mal depărtate şi puţin cunoscute, ci încă şi prin ţările cele mal apropiate. Iar la noi nu s’a văzut acest fel de carte nici de aceia cari aQ putut să scrie şi mal multe şi mal biue. Infrenat de cunoştinţa micşorării mele în ştiinţe şi ascultări! întru învăţături, nu aş ii Indrăsnit nicl-odată să apuc condeiul. Dar cum puteam, ochi având, să nu văz; văzând, să nu iaQ aminte; luând aminte, să nu aseamăn; asemănând, să nu judec binele şi să nu poh-lesc a-1 face arătat compatrioţilor mei? Şi cum puteam să nu însemnez cele văzute, dacă, în toată călătoria şi în pir-virea lucrurilor celor mal multe vrednice de văzut, întovărăşit de mulţi oameni dintr’alte neamuri, îl vedeam pe lectiviştil, oameni practici, au căutat mijlocul de a înlătura cel puţin neplăcerile materiale ale condiceî penale. Şi l’au găsit în legea Berenger. După această lege, sentinţa pronunţată asupra primului delict săvîrşit ue un om, nu este executabilă, dacă osînditul n’a căzut în recidivă timp de cinci ani de la data el. Şi după cinci ani, această sentinţă rămîne să se considere ca neavenită. Potrivit acestei legi, colectivistul va băga o dată, cu nădejde, ghiara în casa Statului şi va aduna bani albi pentru toate zilele lui negre. De aci în colo nu va mal simţi nevoia de a repeta operaţia, şi sentinţa care ’l osîndeşte, pe lîngă că nu va fi fost executată, se va şi socoti ca nulă pentru ca, după cinci ani, colectivistul să poată zice cum zice şi azi: «Sunt om cinstit, cio-coiule!» Da, de cît, ca toate lucr urile pe lumea asta, legea Bârenger— o bunătate de lege! — are şi ea un cusur: cere antecedente ireproşabile. facă cunoscut celor de un neam cu el? Binele 1-aQ învăţat oamenii, înlîiu, unii de la alţii, neamurile mal pe urmă unul de la altul, precum vedem în istorii, că Elinii prin călătorii la Egipet aQ tras de acolo luminările ştiinţelor, multe din meşteşuguri, şi Romanilor, strămoşilor noştri, înmulţite le-au comunicat. Iar a-ceştia In toată Europa cea luminată le-au revărsat, şi aceasta din zi Sn zi, sporin-du-le, însutit roditoare le-aQ făcut. Şi îşi fericeşte noroadele prin comunicaţia binelui adunat din călătoriile ce fac neamurile, unele prin ţările altora şi publi-carisindu-le prin cărţi. Plină este Europa, precum de altele, aşa şi de asemenea cărţi. Nicl-un un-gliiQ cel mal nebăgat în seamă de pământ, nicl-o ţară, nicl-un oraş, nicl-un sat nu este necunoscut la nicl-un Ev-ropeQ ; ajunge să ştie citi. Iar noi, ca să ne cunoaştem ţara bine, trebue să ciştigăm această cunoştinţă din citirea a vre-unel cărţi scrisă de Evroped. Mul- Din punctul acesta de vedere, legea Bd- I ţime de istorii ale ţârii romîneştl se ranger - o bunătate! — nu va putea fi I află în Evropa, scrise in limbile el şi aplicabilă colectiviştilor de cît modificată în I in limba românească ; dar toi de străini partea el esenţială. I iar de vre-un pământean al acestei ţări Aşa e omul fără noroc. j făcute nu se pomeceşte. EPOCA Acum dar—cind şi Domnia este încredinţată pe miinl de otcârmuitor şi Domn pământean, Măria Sa Grigorie Voevod Ghica ; când şi şcoale naţionale s’afi aşezat; când şi filosofie In limba romînească a vorbi acum întâii! s’a început prin părintele Ieromonahul Efro-sin Poteca, profesorul filosofiel, ale căruia osârdil ne dafi foarte bune nădejdi ; când mulţi din nobila tinerime a Patriei noastre, după-ce şi-aii săvârşit cursul învăţăturilor în Evropa cea luminată,%în Patrie s’ail întors, prin cari putem să dobîndim şi multe tălmăciri de cărţi în limba naţională şi mijloace spre folosul luminii, podoabă şi bunelor orânduell a Patriei noastre,—vremea este a ne deştepta, cit nişte bune gazde, cari, cînd es din casele lor, adună pe seama lor şi a casnicilor lor. Aşa şi noi adunând binele, cari din citiri de cărţi bune şi folositoare, cari din călătorii, cari din întâlniri şi adunări cu oameni de neamuri luminate, să-l împărtăşim compatrioţilor noştri şi să-l sădim în pământul nostru spre rodire înmulţită, ca să câştigăm şi noi de la următorii noştri mulţumirile ce le aud moşii şi strămoşii, câţi, sau de la sine aii aflat, sad de la alţii aO luat, şi ne-afi lăsat vre-un bine. Căci iată: fericim pe izvoditoril cărţii româneşti, părintele Kirit, în al şeaptelea veac, şi întemeiată în Valaehia de Voevod Vlad Dracul la 1439, după sinodul de la Florenţa ; pe aducătorul tipografiei, MateiQ Basarab Voevod ; aşezătoril de şcoale, Nicolae Voevod Mavrocordat şiConstan-din Voevod Mavrocordat, carele aQ alcătuit şcoale Elinească, Italienească, Turcească, Slovonească şi Romînească ; şi pe cel întâi tălmăcitori al Evangheliei şi Bibliei, iar Mateifi Basarab în anul 1654; pe ziditorii şi zestrătoril de spi-talurl, Spătarul Mihaid Cantacuzino ; şi pe întâiul izvoditor al Gramaticii, Ioan Văcârescu, şi întâiul aducător al seminţei porumbului, iar Constandin Mavrocordat ; şi pe alţi începători şi săditorl de ori-ce bine şi iubitori de om şi folositori de obşte, care cu cât de puţini sunt la numfir, cu atât şi lauda lor este mal mare, şi vina noastră, a următorilor în neam şi neurmătorilor în fapte, este mal neertatâ şi netăgăduită. m .Tt ERE-ARTĂ' Al doilea volum din interesanta şi mult aşteptata lucrare a d-lul N. E. Idieru, director al şcoalel comerciale de gradul întîifi din Bucureşti, a a-părut, în fine, în editura d-lul C. Milller, care nu cruţă nici un sa-crifieia spre a încuraja pe tinerii scriitori romlnl şi spre a îmbogăţi literatura noastră cu cărţi de o reală valoare didactică sad pur literară. In special pentru lucrarea d-lul Idieru intitulată «Studii de economie politică şi Finanţe» putem asigura publicul cititor în genere şi pe studenţi în particular, că' conţi-nînd un tot complet şi coordonat de cunoş-tinţl economice, prezintă în acelaş timp imensul avantaj de a-I dispensa de orî-ce altă lucrare, prin aceea că cuprinde tot materialul teehnie propriu zis, istoricul amănunţit al fie-cărel chestiuni în parte, precum şi analogia legilor, aşezămintelor şi intereselor economice şi financiare romîueşti şi, prin urmare, nu este numai o simplă com-pilaţiune, cum în genere sunt cărţile de e-conomie politică streine şi romîneştl. £ o adevărată enciclopedie economică de principiu şi de explicaţiunl practice pentru ţara noastră şi, avind apoi în vedere spiritul în care e concepută, concesiunile numeroase făcute ideilor înaintate, cari se agită zilnic, precum şi limba de care autorul s’a servit, credem că este o lucrare preţioasă, care revelează o muncă conştiincioasă şi merită din toate punctele de vedere încurajările publicului cult din ţară. * * * D-na Elena Teodorini, celebra cintăreaţă ro-mină, care a făcut un turneu la Iaşi, Brăila şi Galaţi, va da Vineri 31 Ianuarie curent, în sala Thealrulul Naţional, Gioconda, operă de Pon-chelli, în întregul el. Aceasta este prima oară cînd această remarcabilă operă va fi jucată în întregul el, în Bucureşti. La 3 Februarie D-na Teodorini va cînta rolul Valentinei în Huglienoţi, cu concursul artiştilor Theatrulul Naţional. Pentru aceste representaţiunl preţurile afi fost fixate ast-fel: Avant-scenă 100 franci, Baigndrole 80 fr. ; Bel-clage 00 franci, Loje de Rang II 30 franci; Stul I 15 fr.; Stal II 10 fr.; Stal III 6 fr. galeria numerotată 3 fr., galeria 1 fr. Biletele sunt de vînzare Ia agenţia teatrală «Hali de lTndfipeudauce.a CONCURSUL DE La lÂSi ) (Corespondenţă particulară) După citirea şi notarea elaboratelor, numele autorilor n’afi fost desigilate, fiind că lucrările scrise nu sunt eliminatoare, şi cel trei asociaţi (secuudaţl din când în când de d. Frollo) ţineaţi, în iesuitismul lor, a-şl da aerul de imparţiali, zicând că aii dat note după merit, nu după persoane. Vorbă să fie, căci chiar de la început scrierea celor 3 concurenţi devenise cunoscută fie-că-ruia. Ca dovadă e faptul următor: Cel mal aprig din membrii juriului, noul numit profesor d. Teohari Antoneseu, ţinea însemnare de notele fie-cărul elaborat şi calcula media fie-cărul candidat. Şi hotărî-rea (luată vom vedea noi unde) era cam ast-fel: de nu va reuşi candidatul d. Bianu, atunci toţi să cadă şi cu deosebire cel mal 1) A se ved-.it uamărui trecui. de temut, d. Teodoreseu, pentru care de la Început se propusese a i-se da catedra pe baza scrierilor şi propouimentelor. Văzln-du-se insă că, cu toate prigonirile, d. Teo-dorescn G. Dem. era clasificat cel d’ântâiti la probele scrise, d. O. Densuşianu al doilea şi d. Bianu tocmai al treilea, atunci s’a decis scăderea de note la prelegerile orale. Prima leeţiune, despre FăbuUştiî romlnl, s’a ţinut la 18 Ianuarie. Aft vorbit: I. d. Bianu, II. d. Densuşianu, III. d. Teodores-cu. Pe când la cel doul d'ântâiu auditorul a rămas rece, la cel din urmă, când a terminat, sala a răsunat de aplause, din causa aprecierilor juste şi criticei fundate a scriitorilor, vocel clare şi talentului de expunere, care seducea pe asistenţi. La acea leeţiune toţi afi fost nevoiţi să’l claseze întâiul, iar pe d. Bianu al treilea. La 19 Ianuarie a doua prelegere despre Teoria lui Rosler (In ce privesce limba) : unde a trăit limba romînă înainte de secolul al XIII? Au vorbit : I d. Densuşianu, II d. Teodoreseu, III d. Bianu. Aci d. Xenopol Işt luă rolul de arbitru, din causa scrierii sale asupra ceşti unii. Impresiuuea publicului a fost aceeaşi, pe cînd a juriului a eşit din contra. Mi-se afirmă că, pe cînd d-lul Bianu i-s’a dat nota 7, d-lul Teodoreseu cîte trei i-att pus 1, 2 safl 3. Sperau că la oral vor ridica pe favorit în dauna celui l’alt bueureştean. Cit despre tlnărul Ovid, din lupta celor doul profita el ca al treilea, după cunoscuta zicătoare: «clnddoul se ceartă, al treilea cîştigâ». Se poate mira cine-va de unde se cunosc notele, cum de se ştiă cele petrecute numai latre membrii juriului! Eî bine, la a-cest concurs totul a fost un secret al lui Policbinel. D. Teohari Antunescu a spus că ar fi bine să ajungă piuă la ureehia concurenţilor notele rele ce li-se puu, spre a se retrage de bună-voie şi a scuti pe juriu de neplăcerea de a’l respinge. Neplăcere, în adevăr, căci, afară de d-nil Crăciuneseu, Frollo şi Găvănescul, cel-l’alţl patru membri nu erail specialişti fii istoria limbii şi literaturii romlnescl; neplăcere, căci d. Teodoreseu G. Dem., licenţiat de la Paris, avea să fie judecat şi respins de fostu’î şcolar Teohari Antoneseu, cel cu tesa înjghebată de răposatul Odobescu, apoi de un Philippide, licenţiat de aici, căruia i-s’a dat catedra fără nici un concurs, pe basa unor galimatil despre gramatica istorică a limbii romlne ; neplăcere, în fine, că aveaţi să declare incapabili, afară de junele Deu-suşianu, pe 2 profesori definitivi, diutre cari unul cunoscut ca scriitor neobosit, care a adus atîtea servicii folklorulul romin şi al cărui curs de istoria literaturel romlne servă atîtor profesori. Ast-fel d. Teohari, spunînd la unii şi la alţii cele petrecute In sinul comisiunil, ca să ajungă pînă la auzul aspiranţilor, a umplut oraşul de svonurl po cari nu le puteam crede, dar care s’afi adeverit. De unde venea atîta ură, atîta orbire, vom arăta mal la vale. La a treia prelegere, fii seara de 21 Ia nuarie, despre Alexandri şi influenţa lui asupra poesiei rornîneşti, aii vorbit: I d. Teodoreseu, II d. Bianu, III d. Densuşianu. Publicul, cu aceleaşi aplause, i-a clasificat în ordinea vorbirii, căci cel din urmă a fost tare slab, al doilea mal bine de cît altădată, iar cel d’intîifi escelent şi totuşi notat rău de compania prigonitorilor. A patra leeţiune, In noaptea de 22 Ia nuarie, a fost despre Originea auxiliarului aşi, ai, ar, am, aţi, ar. A fi vorbit: 1 d. Theodoreseu, II d. Densuşianu, IU d. Bianu. Cel d’fiitlifi, filtre altele, a bruttuit pe d. Philippide asupra derivării lui aşi din latineştele voiam sic; cel de al doilea s’a plimbat mult prin dialecte, iar cel de al treilea s’a mărginit a urma cartea d-lul Philippide, ca să’l facă plăcere şi să obţie notă bună. Iu ziua de 23 curent, juriul a stabilit mediile şi a încheiat lucrările. Toţi proclamaţi ca incapabili! Se spusese aceasta, dar se bănuia că e o simplă manoperă: de aceea mirarea generală ce s’a produs la confirmarea ştirii. «Evenimentul» a dat mediile de 6.93 d-lul Densuşianu, 6.55 d-lul Teodoreseu, 6.14 d-lul Bianu. Mi-se afirmă însă că ele nu sunt esacte, că în special d Bianu are 5 şi fracţie, nu 6. Numai din do sar se pot lua atlt uotele parţiale, cît şi mediile de la scris şi oral, din care resultă media generală. In aceste relatări, am tot amintit despre public. Trebuie să se scie că la noi lucru rile se petrec alt-fel de cît la Bucureşti Un concurs este aci o serbare sciinţifică şi asistenţii sunt corpul profesoral de toate gradele şi de ambele sexurl, advocaţi, stu denţl, într’un cuvint apreciatori culţi şi drepţi. La prelegerile în cestiuue, auditorul a fost foarte ales. Ast-fel pot numi pe d rector Culianu (cu doamna) şi dintre profesorii universitari pe d-nil St. G. Vîrgolicl Miltiade Tzoni, Stravolca, P. Răşcan, dr Leon Sculy, dr. Zamfirescu, dr. Thiron Tanoviceanu, Deusuşianu tatăl, Burada lorgu Radu, Victor Costin, şi alţii; apoi profesori şi profesoare din fiivăţâmlntul se cundar, literatori ca d. Al. Cuza, In fine studenţii de la litere. Cu toate acestea d-nil Xenopol, Philippide şi Teohari afi crezut că e leal şi demn pentru d-lor să dea no tele cele mal nedrepte, înfruntind opiniu nea acelui auditorifi. O asemene purtare nu poate răuiîne nepedepsitâ şi Ieşenii şl-afi format acum părerea despre caracteiul şi simţul moral al numitei trinităţi. Cum s'afi putut săvîrşi ast-fel de netreb nicil, cari arunca pată asupra universităţii noastre ? După toate probabilităţile, lucrurile s’afi ticluit In oficina de la «Institutele Unite» unde d. Xenopol este atît de interesat Cine este paşă acolo ? Marele Loyola, fost ministru al instrucţiuni. Si al cui ginere e vorba să devină tînărul Teohari ? Al ma rolul Loyola de la «Institutele- Unite». pe care ţinea să scoată asociaţiunea Ocui tel ? Pe d. Bianu, omul de casă al lui Loyola. şeful fidregeî Oculte. Fiind că e n’a isbutit. atunci toţi trebuiafi respinşi sub pretexte mal mult ori mal puţin ridi cule. Multe s'afi petrecut la concursuri, multe şi mari miseril, dar ele trecuseră nebăgate *•' ^ ^ m * căct **r# dc tr’o nouă lege, a învăţămtntulul secundar şi superior, ignominia comisă aici sare în ochii tuturora şi’l face a se desgusta de sistema străgănirilor şi nedreptăţilor degradatoare. Efi, care scrisesem la Bucureşti, anunţlnd triumful d-nulul Teodoreseu, am rămas ori nu plouat, dar ce mutră trebuie să facă toţi clţl l’afl aplaudat, între cari profesori universitari! Dintre liberali, distingi pe T/ony de Xenopol, cum distingi pe liberal de colectivist. La Iaşi a fost vorba de a procopsi pe sluga d-lul Sturdza : dacă nu s’a putut, hatjocorâ asupra tuturor. Uu dascăl informaţi! Trei couciliabule A-seară s’a ţinut o conferinţă intimă la d. Ferekide. La conferinţă au luat parte d-nii Gogu Cantacuzino, C. Stoicescu, Stolojan, G. Palladi, Delavrancea, etc. * * * A doua conferinţă s a ţinut la d. F. S. Aurelian, la care au participat miniştrii aurelianişti, d-niî Tacite Giani, Em. Costinescu, P. Grădişteanu, etc. La aceste conciliabule s’a discutat asupra consfătuire! de diseară de la Senat, a majorităţilor. * * * A treia conferinţă s’a ţinut eri după amiazî la d. G. Vernescu. Au luat parte d-niî C. Fxarcu, Gh. Dem. Teodoreseu, Enacovicî Vericeanu, Nicu Catargiu, Scuti, Ilar iu Isvorcmu şi Buzdugan. D-nii C. Fxarcu şi Gh. Dem. Teodoreseu au susţinut părerea ca grupul vernescan să facă opoziţie hotărîtâ guvernului. D-nii Enacovicî şi Vericeanu au susţinut să se dea un sprijin călduros d-lui Aurelian. Nu s’a putut ajunge la nici o înţelegere şi a rămas să facă fiecare ce va vroi. D. Gh. Morţun, fost secretar general al ministerului de interne, a lost numit advocat al Casei Şcoa-lelor. Abia înfiinţată şi Casa Şcoalelor are deja nevoie de advocaţi! Starea sănătăţii prinţului Dim. Ghica s’a agravat din nofi. De două zile nu mal poate primi nici o hrană. D. general Berendeiu a luat dispoziţia ca toate forturile din împrejurimea Capitalei să fie legate printr’un fir telefonic cu marele stat major, cu comandamentul corpului II de armată şi cu ministerul de răsboiQ. Atragem atenţiunea cititorilor asupra corespondenţei din Iaşi, pe care o publicăm în pagina a doua, sub titlul Con cursul de la Iaşi. Săptămîna trecută o scenă de o revoltătoare barbarie s’a petrecut la penitenciarul Văcăreşti. Comandantul corpului de gardă, d. locotenent Alexandru SmeQ, din regimentul 6, fiind turmentat de beţie, in timpul nopţii a deşteptat pe toţi soldaţii, în număr de 70, şi a început pe rînd să-1 ia la bătaie. Un sergent, un caporal şi trei sol daţi aQ fost torturaţi în mod îngrozitor de acest locotenent. Cazul se află înaintea parchetului militar, in urma unei anchete făcute de d. maior Vasilescu. D. M. Ghelmegeanu, prefectul judeţului Mehedinţi, a fost invitat de un amic al d-lul V. Lascar să-şl dea demisiunea. Succesorul d-sale va fi d. advoca Steriad. D. C. Şonţu, profsesor la liceu Mateifl Basarab din capitală, va fi numit inspector şcolar. D. Gh. Mlrzescu, ministru al instrucţiei şi al cultelor, s’a întors azi dimineaţă din Iaşi. M. Sa Regele şi A. S. R. Prin cipele Ferdinand afl azistat aseară la o conferinţa a d-lul general Can diano Popescu asupra cavaleriei la Cercul Militar. Autorii torturilor înfiorătoare de asta primăvară, din Bacătl* anume Talianu, Munteanu şi Ionăşoae, afl ost judecaţi Sîmbătă de cătră tribunalul din Bacăfl. Spre marea susprindere a tutulor oamenilor de bine, tribunalul din Bacăp a achitat pe zbirii Talianu şi Munteanu, iar pe Iănăşoae l’a condamnat 100 lei amendă. Justiţia regnorumfundamentum ' Studenţii în medicină din capitala, în întrunirea lor de aseară afl ales o comisiune cu însărcinarea să ceară consiliului profesoral suspendarea noului regulament al facultăţii de medicină întocmit de d. Gh. Mîrzescu. Dacă cererea nu va ti luată în seamă, atunci studenţii din capitală în unire cu cel din laşî, vor părăsi cursurile şi se vor pune în grevă. I» urma deselor conciliabule ţinute cri, situaţia colectivităţel a «leveatit extrem de gravă. b. 1*. S. Aurelian a făcut o singură concesiune sturd-ziştilor, anume intrarea d-itil sturdza în minister în locui d-lul €. Stoicescu. Sturdziştii cer Insă încă două ministere, ceea-ce guvernul nu admite. E probabil că spre a evita o criză iminentă, guvernul va căuta să tărăgăuească lucrurile, tratînd şi cu stur< ziştî şi cu Ileviştl şi înşclînd pe toată lumea. EDIŢIA * 3 -A (Serviciul Agenţiei Romlne) ire ret» Viena. 27 Ianuarie. _ «Corespondenţa Politică » vorbind de demersurile Porţii în privinţa eonfi rinţelor ambasadorilor, anunţă că guvernul otoman, avend în vedere neliniştea ce domneşte în populaţie, a cerut să i se comunice proiectul de reforme, a-sigurând că Sultanul e gata să-l pue în execuţie. Puterile atr răspuns că o comunicare anticipată este inoportuna. Proectul nu se va comunica Sultanului de cât când va fi definitiv. Pânâ atunci cabinetele iafl cunoştinţă cu plăcere de bunele inlenţiunl ale Sultanului, în privinţa execuţiunel reformelor. Constantinopoi, 27 Ianuarie. Incendiile din Canea s’au stins. Luptele din împrejurimile oraşului sî.it mal puţin violente din causa lipsei de muniţiunl. La Retimo agenţii consulari cari afi încercat să intervie afi fost Înconjuraţi de musulmani, dar afi fost liberaţi de mateloţil corăbiei austro-ungare «Seleuico.» Ataşaţii militari afi fost autorisaţl a se întoarce la Constantinopoi, dar pot rămîne în Creta dacă le este cu putinţa o intervenţiune favorabilă. Cercurile diplomatice sunt do părere că nu se poate împedica trimiterea de truoe turceşti in Creta pentru a Înăbuşi mişcarea insulei. Constantinopoi, 27 Ianuarie. Ieri s’afi făcut demonstraţiunl in contra pa-triarchulut ecumenic in catedrala şi bisericile din Galata. Mîine Sinodul va ţiue o şedinţă In care se vor lua resoluţiunl definitive. TURBURARILE DIN CRETA Constantinopoi, 27 Ianuarie. La Canea domneşte o anarchie desăvtr-şită. Mahometuniî prădează cas»le creştinilor refugiaţi pe bordul corăbiilor de resbel. Se asigtiră că guvernatorul general a distribuit arme şi muniţiunt musulmanilor, sub pretext că trupele nu sunt suficiente pentru a menţine ordinea. Ştirile din interiorul insulei sunt de a-se menea rele. Mahometanii creteni aii cerut Sultanului telegrafic protecţie pentru persoanele şi proprietăţile lor. Tewfik-paşa, ministru al afacerilor străi-s’ane,^dus de mai multe ori în ultimele zile ca să ceară sfaturi ambasadorilor. Cercurile diplomatice cred că situaţia va deveni mai rea în Creta prin trimiterea de trupe, precum şi prin sosirea escadrei greceşti, a cărei plecare s'ă încercat în zadar a se împedica. Londra, 27 Ianuarie. «Camera Comunelor».— D. Curzon confirmă ştirile recente venite din Creta, a-dăoglnd că atitudinea trupelor turceşti ar fi fost exemplară. Nu s’a comis nici un jaf. La Candia musulmanii aii luat puştele de la arsenal, dar oraşul este liniştit. Atenei, 27 Ianuarie. Incendiile din Canea ti au stins cu de-săvîrşirc, la aceasta a contribuit in cea mai mare parte creştinii. Mormanele de 'dr**uături sunt imense. \— In împreju-n Canea, lupta continuă. Afară din Canea s’a arborat drapelul elenic şi s’a proclamat unirea cu Grecia. — Pi oclamaţia invită pe Regele George să ia în posesiune insula Creta, ca parte integrantă şi liberă a Greciei. — Comitetul central cretan din Atena a proclamat de asemenea unirea. Atena, 27 Ianuarie. Comitetul central cretan publică o proclamaţie adresată poporului elenic şi dedarind că poporul cretan incepind lupta pentru libertate, face apel la fraţii săi liberi. In urma unei propuneri făcută de oposiţie şi primită de d. Del-yannis, camera discută cestiunea cretană în şedinţă secretă. CHESTIUNEA EGIPTULUI Paris, 27 Ianuarie. Camera deputaţilor. D-nu Deloncle costumează pe d. Hanotaux In privinţa discursului ţi-n„t Vineri Ja Camera comunelor de d. Hicks-beach, şi pe care ll găseşte ofensator pentru Rusia şi Francia; adăoglnd că acest discurs a proclamat că numai Englitera este răspunzătoare de securitatea Egiptului şi socotind că a-vansul de 2,000,000 făcut Egiptului ar prelungi ocuparea, oratorul este sigur că parlamentul nu va lăsa să se aducă atingere drepturilor Franciel. D. Hanotaux răspunde citind o notă adresată guvernului egipţian în care este zis că e temerar de a voi să desfiinţeze juridicţiunea mixtă, instituţie creată de Europa în profitul Egiptului, fără a şti prin ce să o înlocuiască. E de taloria acelora cărora Europa le-a încredinţat controlul Egiptului, de a avertisa guvernul egipţian că se angajează în aventuri şi poate chiar in calea deficitului.- Francia a făcut tot ce a putut pentru a menţine concertul european. Nimic nu s’a schimbat în situaţia internaţională şi Francia nu va consimţi nici o dată să se aducă nici cea mal mică atingere dreptului recunoscut de actele internaţionale (a-plause) Incidentul s’a închis. DIVERSE DINJARĂ împuţeai.—Din Brăila ni se comunică că eri, la orele 4, Ghiţâ Tânase, servitor la d. Tă-naşe Apostolescu, vroind a curăţa un revolver, i-a scăpat trăgaciul şi un glonţ Ia isbit drept in partea dreaptă a pieptului. Tănase, Intr’o stare desperată, a fost transportat la spitalul din localitate. Ars de viu. — Un copil de 2 ani şi jumătate al unei femei Ţinea Panait din Slănit*, jud. Prahova, rămiind singur acasă şi apropi-indu-se de sobă, i-afi luat foc hainele. Nenorocitul, ueputind stinge focul, a ars de viQ. Mama sa când a venit acasă l’a găsit carbonizat. Aprinsă de gaz.—Femeea Maria Costa-che. din comuna Stoeneştl, judeţul Ilfov, voind a trece dintr’o odae Intr’alta cu o lampă aprinsă, impedicîudu-se de pragul uşel, a scăpat lampa jos. Gazul din lampă risipindu-se, imediat flăcările s’afi întins şi hainele Măriei luind foc, nenorocita nu le-a putut stiDge de cit cu mare greutate. Maria Costache a fost transportată la spitalul diu localitate, unde i s’afi dat primele a-jutoare. Din cauza zăpezii.— Trenul accelerat care venei din Iaşi spre Bucureşti, a intlrziat, din cauza viscolului de astă-noapte, cu două ore şi jumătate. dj^sţreinaţate Un bătriu, somnambul, îngheţat.—Un somnambul, anume Corneill- Van den Plas, din CasterhS Franţa, in virslâ de 76 ani, scullndu-se noaptea d*in patul sâfi, acum vre-o trei zile, a început a merge pe casele vecinilor. Dimineaţa el fu găsit, ia o distanţă destul de mare de casă, cufundat In apele riuleţulul Kievitsloon. Victima, care uu mal dedea nici un semn de viaţă, nu putuse să iasă singur din apă. îngheţat de frig, nenorocitul a fost transportat în casa unul locuitor diu apropiere, unde, după cîte-va minute. Încetă din viaţă. CAMERA Urmarea şedinţei de la 27 Ianuarie D. E. Costinescu, raportor, dâ citire'pro-iectulul de Rge. D. Pană Buescu, Înscris a vorbi contra proeetulul, se urca Ia tribună, dar Camera turbulentă nu’l ascultă. D-sa combate a-ceastă lege care constitue un atentat la libertatea muncel şi libertatea comerciulul. Adunarea devine din ce în ce mal sgo-motoasâ, întrerupe pe orator şi nu-1 lasă să vorbească. D. P. Buescu combate legea declarînd că ea nu se poate aplica societăţilor de tram-way. uzinei de gaz şi altor stabilimente cari nu-şî pot întrerupe lucrul Duminicile safi sărbătorile. Pe de altă parte această lege dă o putere discreţionară poliţiei pe care o imputerniceşle să constate contravenţiile,— această dispoziţie, foarte greşită, e un nofi mijloc de presiune în alegeri şi oratorul se ridică contra el. Întreruperile şi necuviinţa membrilor majorităţii sileşte pe orator să părăsească tribuna protestînd îa contra acestei atitudini a deputaţilor. D. I. Poonaru-Bordea sprijină proectul guvernului. D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului declară că o lege a repausului Duminical se impunea de mult; e adevărat că a-ceastă lege loveşte oare-cum In libertatea comerciulul, dar în nici o ţară diu lume comerciul nu e absolut liber. In Anglia, Germania şi Austria sunt legi speciale o-bligatoril pentru repaosul Duminical. Mumca obositoare, familia şi o mulţime de alte interese pledează în favoarea unei zile de o-dihuă. Declară apoi că guvernul se asociază la acest proect de lege din iniţiativă parlamentară. Discuţiunea se închide şi Camera ia Iu considerare proiectul prin 69 voturi contra 5. Legea se votează pe articole. La art. 1 d. Stolojan combate legea ara-tlnd că este în interesul populaţiunl rurale, care tlrguieşte numai duminicale şi sărbătorile, ca prăvăliile diu comunele urbane să rămluă deschise. D-sa crede că printr’un www.dacoromanica.ro EPOCA v 3 regulament s’ar putea stabili excepţiunl prin care unii comercianţi să poată, pentru motive de interes general, să ţină prăvăliile deschise. D. Coslincscu răspunde că legea prevede la art. 9, intervenirea Camerilor de comerţ pentru unele excepţiunl. Art 1 şi 2 se votează. D-nil Malla şi Iancoyescu propun la art. 3 un amendament prin ,are , In comunele urbane, nereşedinţe de judeţ, repaosul duminical să fie obligativ piuă la orele 12 dimineaţa. Amendamentul e respins. !/ Articolele 4 şi 5 se votează fără modificare. La art. 6 d. Mitescu propune un amendament care dă dreptul să se apeleze la Curtea de Apel în contra disposiţiunilor Camerei de Comerţ. Amendamentul se respinge şi se primeşte art. 6 cu o mică rectificare de text propusă de d. Ghiţescu. ’ La art. 7 d. Kogălniceanu propune a se înscrie printre sărbători 24 Ianuarie, — U-nirea Principatelor, — şi 10 Maitî, proclamarea regatului. Propunerea se primeşte. La art 9 d. Fleva exprimă temerea că consiliul de miniştrii, prin dreptul ce-I se acordă, să încuviinţeze prea multor comercianţi de a ţine prăvăliile deşchise, strică toată economia legel. D. Mortzun propune un amendament prin care emiterile de comerţ să nu poată a-corda asemenea privilegii în defavoarea celor ce sunt ţinuţi a respecta repaosul Duminical. Amendamentul se primeşte şi art. se votează. Art. 11 se suprimă. Art. 12 se modifică în sensul ca contes-taţiuuile la amenzi să se judece în prima instanţă de judecătoriile de ocol. D. Ciocazan cere să se ia măsuri pentru a nu se face din aceste procese de contravenţiuue o armă politică. Propune un amendament care tinde ca contravenţiuuile să nu fie constatate numai de agenţii poliţiei, ci faţă cu doul martori, din aceeaşi breaslă. Amendamentul se primeşte şi articolul se votează. Legea în total se pune la vot. Votul se declară nul. Şedinţa se ridică. Şedinţa de la 28 Ianuarie D. G. Dobrescu Îşi reînoieşte cererea de a i se pune la dispoziţie dosarele anchetei administraţiunil It.-colonelulul Leon din Ploeştl. Camera votează apoi în total proectul de lege asupra repaosuluî dominical, vot care a rămas nul în şedinţa de erf. Legea se votează prin 68 voturi, eontra 7. Se ia în discuţie proiectul de lege pentru modificarea art. 89, 90 şi 135 din legea electorală,—proiect de lege din iniţiativă parlamentară D. Vasile Luscar spuue că peste cîte-va zile guvernul va presenta Corpurilor Legiuitoare un proect de lege pentru modificarea unor articole din legea electorală, între altele şi pe acele introduse de conservatori. D-sa e de părere să se amine discuţia pro-ectulul citit. D. G. Dobrescu spune că n’are nici o garanţie, că guvernul va presinta proiectul anunţat. D-sa se opune amlnăriî. D. Ferekido zice că proiectul în discu-ţiuue atinge obiectul ce-şî propune legea anunţată de d. Lascar şi stărue deci la a-inînarta discuţiuneî, cu atît mal {mult, cu cît legea făgăduită de d. ministru de interne va introduce mal multe modificări legel electorale. D.I. Malla, raportor, recunoaşte că proectul tn discuţie presintă lacune, totuşi stărue să se voteze, rămînînd ca ea să să modifice cînd guvernul va voi. D. Lascar ministru de interne, zice că nu se opune la votarea legel dacă Camera se mărgineşte a vota, pur şi simplu, un articol prin care legea conservatoare din Aprilie 95, rămîne abrogată. Camera ia proiectul în considerare şi votează legea în sensul ca art. 89, 90 şi 135 din legea electorală se repun în vigoare. D. Olăuescu citeşte raportul comisiunil de verificare a titlurilor asupra alegerii d-lul Sechiaris. Ne cerând nimeni cuvântul şi nefiind contestaţie, d. Nacu, care presidează, proclamă deputat al colegiului II de Galaţi pe d. Paraschevas Sechiaris. SENATUL Urmarea şedinţei da la 27 Ianuarie D. Costescu-Comăneanu, roagă să se pue la ordinea zilei interpelarea sa relativă la împrumutul de 16 milioane al comunei Bucureşti. D. general Catargiu, zice că de oare-ce d. C. Exarcu care a cerut lămuriri d-lul ministru de interne asupra monumentului Iul I. Brâtianu şi Pake Protopopeseu lipseşte şi pentru că d-nia sa împărtăşeşte ideia d-lul Exarcu, roagă pe d. ministru a răspunde asupra acestei chestiuni. D. D. Sturdza spuue într’un mod violent că întrebările nu sunt permise, şi domnii cari voesc. să afle ceva de la domnii miniştri, să bine-voiască a-I interpela. D. Gogu Cautacuziuo, se pltnge că în urma campaniei unei părţi din presă un d. senator pe care nu-1 bănueşte de răutate, s'a făcut ecoul bănuelilor şi acuzaţiunilor în Senat şi a cerut explicaţiunl în privinţa banilor strînşl pentru statua lui I. Brătianu. D-sa e gala să răspundă de şi d. Exarcu este absent. D. N. Ionescu zice că ceea-ce a întrebat d. Exarcu a fost dorinţa ce o are de a vedea ridicludu-se cîl mal în grabă monumentul Iul Ion Brătianu. D. Gogu Cautacuziuo, arată nişte reci-pişe şi spune că piuă In prezent a depus la Banca Naţională 260,000 lei în bonuri ale creditul urban 5 la sută. Domnia sa zice că se va abţine de la ori ce apreciere. D. D. Sturdza, spune că lot atlta rîvnă are şi domnia sa ca şi d. Esarcu pentru memoria marelui bărbat Brătianu. D. col. Obodeanu, îşi amina interpelarea sa relativă la înfiinţarea unei comisii legislative permanente. Senatul se ocupă cu indigenate. Şedinţa de la 28 Ianuarie D. C. Exarcu zice că atunci cînd a întrebat banca ministerială asupra fondului destinat ştatuel lui I. Brătianu, n-a avut In vedere nici de cum pe d. G. Cantaeu-zino. Şi răfl a făcut acest domn ae a poza în victimă. D-nia-sa esle de părere că ar fi tin-pul să se înceapă odată lucrarea acestei statul. D. Aurelia» zice că răfi a făcut d. E-xarhu că, lipsind erl de la Senat, s’a luat după gazete. Dacă nu s’atl început încă lucra rha statue’, este t ănw s’au putnt incert. Crede că bine a făcut d. Cantacuzino de a răspuns, căci numai ast-fel poate pune capăt atacurilor unei părţi din presă. ULTIME IfoîîĂTM Prin cercurile guvernamentale se comentează foarte mult incidentul de eri de la Cameră dintre d-nii Vasile Lascar şi Fereli ide în cestiunea validării d-luî Sechiaris şi în cestiunea amînă-riî interpelării d-luî I. C. Gră-dişteanu. Credinţa tutulora e că stur-dziştiî sunt hotârîţi a duce o campanie înverşunată în contra d-lui Lascar în toate cestiunile. Suntem informaţi ca primarul bătăuş C. F. Robescu, vazînd ca de cînd e în capul Comunei n’a făcut nimic mal de seamă, a hota-rît sa schimbe alinierea, decretata de aproape 10 ani, a stradel Polona. Negreşit aceasta hotfirîre a fost luata pentru a satisface pe u-riil colectivişti cari aQ ceva deeiş-tigat şi cari cred că, înaintea lor, lege, regulamente şi dispoziţiunl nu însemnează nimic. Abia începuse aceasta strada sa fie aliniată din Bulevardul Ca rol,—unde a fost posibila alinierea,— şi primarul vrea sa ’I schimbe alinierea pentru a înlesni miel gheşeflurl cutarul saQ cutărul favorit. Primarul-batăuş crede ca poate face orl-ce din averea comunei şi pe o cale de simple disposiţiunl luate sub cine ştie ce înrîurire, sa revoace hotărirl luate, în materie de utilitate publica, de tribunalele noastre. Aşteptam să vedem pînă unde va merge acest incapabil cu prostiile sale. Profesorii universitari luînd in desbatere proiectul d-lul Poni privitor la reforma învatămîntulul, l’afi respins cu majoritate de voturi şi aQ însărcinat pe d. C. Di-initrescu-laşl sa elaboreze un eon-tra-proiect. Se vorbeşte că grupul vernes-can ar fl început tratări de fuziune cn grupul d-luî N. Fleva. Acest zvon se bazează pe faptul că erî la Cameră o lungă convorbire s’a angajat între d-niî N. Fleva, Gh. Dem. Teodorescu şi C. G. Yernescu. D. An. Stolojan a fost Duminica la Craiova şi convocînd pe deputaţii şi senatorii din localitate la o consfătuire, a încercat sa-I cîştige de partea sa spre a forma un grup personal al sau. Toţi deputaţii şi senatorii afara de d. C. Gîrleşteanu, 1’aQ trimis la plimbare. D. dr "A. Urechie a fost definitiv numit la catedra de higienă la toate liceele din Capitală. Colonia grecească din Capitala a instituit un comitet spre a veni în ajutorul revoluţionarilor din Creta. Comitetul publica în Patris un apel către toţi grecii din ţara ru-gîndu-I să coutribue la succesul luptelor de independenţa ale cretinilor. A-seara, cu tot timpul ploios, funcţionarii comerciali, după ce s’ail întrunit la clubul lor din strada Carol 38, aQ fâcQt o manifestaţie, în favoarea repaosuluî Duminical, la d-nil Costinescu, Talce Gianni, Aurelian, Vasile Lascar şi Vintila Rosetli. Consiliul sanitar superior se va întruni asta seară pentru a se o- cupa de diferitele măsuri ce tre-buesc luate, în porturile noastre de mare, în contra vaselor cu pasageri cari vin din locurile unde bântue ciuma. Azi am primit la redacţie un contra proiect privitor la Casa Rurala. Contra proiectul e semnat C. G. inginer. FURTUL DE LA FINANŢE Găsirea banilor.—Arestarea uunî sergent de oraş. Un fost sergent de stradă, actual portar la rampa de vinuri, Matei, a denunţat unul comerciant Gbiţă Simione-scu că banii furaţi de Theodor Petre-scu, de la finanţe, ad fost găsiţi de sergentul de oraş care a văzut pe autorul furtului în momentul cînd îngropa banii la Mitropolie. Găsirea banilor Comerciantul a vestit atunci pe Niţă FJorescu, implicat în această afacere. Imediat s’a făcut c rcetârl de către fiul d-lul Florescu şi s’a aflat că sergentul postat atunci la Mitropolie, a-numc Becheru Alexandru, din compania IV, a dezertat deja de două luni. In urma acestei declaraţii, fiul d-lul Florescu se duse la compania IV şi află că Becheru Alexandru nu mal face parte din corpul sergenţilor de oraş, şi că domiciliază în strada Lînăriel No. 3, lingă secţia 33. Fini d-lul Florescu află, In urma ceri cotărilor prin vecini, că Becheru iş-cumpărase nişte case pe preţul de 3900 lei. Luni dimineaţa d. Niţă Florescu se presintă Ia parchet şi făcu d-lul procuror general Stătescu denunţarea in scris. Arestarea nniiî sergent «le oraş Parchetul însărcină poliţia de siguranţă să facă o percheziţie la domiciliul Iul Becheru. Percheziţia a dat rezultatul aşteptat; s’a găsit la Becheru o salbă cu 129 bucăţi* aur. precum şi patru bilete a 100 lei. Becheru a declarat înainte de percheziţie, că are în casă această sumă. In a doua odae de la stradă s’a găsit, lntr’o cutie a mesei, 129 Iei în argint. Toată mobila acestei odăi era nouă, de asemenea s’ail găsit o mulţime de efecte de îmbrăcăminte, toate noul. Percheziţiile însă atl continuat mal departe şi s’a găsit într’o saltea de pae zece bilete a 100 lei şi două a 20 lei. Ia urma acestei percheziţii, Becheru Alexandru a fost transportat la poliţie, iar azi dimineaţă, supus unul interoga-loriil, a declarat că sumele găsite la dînsul aă fost desgropate din dealul Mitropoliei, unde le ascuusese Theodor Petrescu, autorul furtului de la finanţe. El a mărturisit apoi că mal are ascunşi d’asupra pervazului uşel din a doua odae, restul banilor desgropaţl. Spâr-gîndu-se zidul, s’atl găsit acolo două suluri înfăşurate în pînze, conţinînd 25.800 lei în hirtif de 100 Iei. Interogatorul continuă la poliţie ; el e luat de un membru al parchetului. Vom da miine toate cele-l’alte amănunte. INSERŢIUNE') Cadouri de Anul nou 1807 Escrocului şi contrabandistului Eftimie Ema• mul. Conform obiceiului, în tot-d’auna se face de Anul nod cîte un cadoă acelor cu cari al diferite daraverl în cursul unul au. Subsemnatul, pentru a mă conforma acestui obiceitt. nu pot trece cu ved.rea pe fostul ineă tovarăş (11!) Eftimie Emanuel Cadoul ce’i pot face este de a’I da meritatul brevet de «om cinstit» şi rog pe onor. cititori a da atenţiune rîndurilor de inul jos : In anul 1888 fac cunoştinţa acestui escroc şi —din nenorocire—închei cu el o asociaţie pentru a face comercial cu spirtoase, în care scop facem şi un contract in regulă. După trecere de cîte-va luni, vâzînd că numitul nu voia să-ml arate şi să-ml spue nimic despre cele ce contracta pe socoteala tovărăşiei noastre, de şi contractul nostru prevedea că nici unul din noi nu poate face daraverl fără consimţimlntul celul-l’aît, ra’am retras din asociaţie. Ce se In-tlmplă ? Escrocul Eftimie Emanuel, voind să-ml ia banii ce am depus ca tovarăş, mă acţionează şi declară tribunalului că are a lua de la mine suma de 5000 lei. Vâzînd aceasta m’am adresat onor. tribunal comercial, cerind să ordone să se aducă registrele de comerţ spre a se convinge de pungăşiile şi tăişurile ce acest şarlatan le făcuse. Iulr'adevăr, registrele aâ t'ost aduse şi s'u constatat că erau trecute sute de vedre de spirt de două ori, şi alte asemenea. pe cînd îu realitate era un ciştig de 7300 lei, ast-fel că cO am cîştigat procesul. Atunci el face apel, şi văziud că îu raportul făcut de expert nu se arăta datorii, a adăogat în registre suma de 4300 lei ca datorii, şi ast-fel s'a tărăgănit procesul 8 ani de zile, in care timp am cheltuit o mulţime de bani şi eram tirit de 2—3 ori pe săptăminâ pe la tribunal. Dar nu numai ncestea sunt faptele acestui individ; iată un specimen şi inal frumos. După desfacerea tovărăşiei acest individ este prins în flagrant delict de contra bandă cu o cantitate mare de spirt care a fost confiscat de Primărie şi condamnat a plătit amendă. Mă dă in judecata, susţiind că spirtul de couLabandă este adus încă de când era in tovărăşie cu mine ast-fel ca să fiă condamjHt a plăti şi eO jumătate din pungăşiile lui. E0 fac apel spre a arăta potlogăriile Iul, insă el mă urmăreşte ciud trebuia să plătesc citaţiile şi intîlnindu-mă Îmi zice : Ar fi bine să nu ne mal presentăm căci cheltuim bani de pomană; mal bine să se includă procesul. CADOURI ASORTIMENT SMENS-PRETURI MODERATE IKTA~BO'IJlffiOV9 Calea Victoriei, 72 — 74. £ jEfl, socotind că dacă nu ne presenlflm procesul se va stinge, ara convenit ; pungaşul ştiind cum merg lucrurile, m’a înşelat şi aci că<-l ne-presentindu-mâ am rămas de judele de pace conform art. de perimare şi ast-fel că, cu chel-tuell de judecată, i-am dat incâ 900 lei. Acest murdar individ a mal nenorocit şi altă lume. La doul greci, a sfeterisit o moştenire, râpindu le o moşie, în cit acel nenorociţi afl rămas pe drumuri. Faptele acestea ţiO să Ie aduc la cunoştinţa publicului, cu oeaziunea anului noO, pentru a şti să se ferească de acest escroc şi contrabandist Eftimie Emanuel. Dinii trie Petri «li 1) Pentru tot oe se puWlică sub aceasta rubrici, redacţia un răspunde Societatea anonimă a hîrtiilor Abadie din Franţa Cu mart sacrificii şi in urma unei analist* farteo scrupuloase a tutunurilor rornîneştl. în ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus în vlnzure în Bucureşti vechea şi preu bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hlrtie de orez de Panama care; u înegreşte ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavăa tutunurilor romînştl, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al hîrtiel « Panama» : Bucureşti str. Pînzart No. 10 Unde se vor adresa toate informaţiile si comandele din Romîuia. Eforia BisericeT Kretzulescu I IHAGANIIVIX I C. & J. BERGER MAGASIN şi ATELIER DE Bijouterie. Horologarie, Argintărie 38, dale» Vlitlorlel, ^8 Cana Villacros, vis-â-vis do Poliţia Capitalei Face cunoscut onor, sale clientele că a sosit noul mărfuri de Bijouterie fiuâ, ceasornice de precisiune in toate speciele, orfevrerie etc pentru sesonul de logodne, nunţi şi cadouri MIMAI OEEKEZ ATOCAT Br&lla, filrntln Regală No. 1. B-rul D. LEBEL MALADII INTERNE ŞI DE COPII CALEA MOŞILOR No. 59 Casa D-rului Capsa Coui&uUaţfnnl «Ie la I piuă la 3 p. ui. ______—Pentru sărar.i gratis—____ ""CONSTANTIN simionescu lloctoraiul in medicină Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris Stabilit de mat mult timp îu Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot face consultaţiune şi prin corespondenţă. La 22 Februarie viitor, ora 2 p. m., se va ţine licitaţie orală în cancelaria Eforiei pentru arendarea pe timp de cinci ani începători la 23 Aprilie 1898, a următoarelor moşii: Plăvicenil (Grădinile) şi PlăviceuiI (To-botniţa), din judeţul RomanaţI. Plavieeanea din judeţul Olt. Cioranii-de-sus din judeţul Prahova, şi Krelzuleştil din judeţul Ilfov. Doritorii pot vedea eondiţiunile arendărel în toate zilele de lucru la cancelaria Eforiei din curtea Biserieel Kretzulescu. A¥IS In birourile soeielâţel noastre attiudu-se vacant un post de caligraf, retribuit cu 140 lei t>e lună, cel cari doresc a ocupa acest post sunt invitaţi să 'şl depună ofertele la Direcţiune piuă la 3 (15) Februarie a. c. Condiţiunile de admisibilitate ce se cer candidaţilor sunt să fie rominl şi să aibă o frumoasă caligrafie. Direcţiunea generală a soeietâţel generala de asigurare «Naţiauala» 27 (8) Febuarrie 1897 INGUNQSTIINTARE Sunt positiv informată că d. Anastase Stolojan, voeşte să vlndă Moşia Hanguleşti din jud. R.-Sărât proprietatea decedatului metl soţ Iulian Vrabiescu, prin cumpără-toarea ce a făcut de la d-na Maria Searlat Falcoianu prin ordonanţa de adjudecare a Trib. Ilfov secţia de Notarial No. 1349 din 22 Decembrie 1888. Atrag atenţiunea amatorilor să nu se expună a cumpăra această moşie, de oare-ce minorul metl fiu Romu-Vus I. Vrăbiescu are pretenţiunl asupra el, şi va cere anularea or-câruî act. Alexandrina Vrăbiescu. ANimCIU Moşia Curtişoară, avînd o întindere de 2700 pogoane, situată îu comuna Tezliu, districtul Olt, în apropriere de jumătate oră de oraşul Slatina, proprietatea Domnişoarei Zoe Vladoyano, este de arendat pe un period de cinci ani începător de la 23 Aprilie 1897. Amatorii cari ar dori să cunoască condi-ţiunile şi preţul arendel sunt rugaţi a se adresa la d. Ioan C. Barozzi, avocatul d-şoarel Zoe Vladoyano, domiciliat îu Bucureşti, slr. Sălciilor No. 14. DE ARENDAT 1898 Moşia Bâduleştl a interzisului Grigore Lerescu, 20 minute de Gara GâeştI, are a-proape şase sute pogoane arabile, fineţe, livezî de pruni, două vil cu cramele lor, case de locuit, povarnă pentru fabricat ra-chifl, tocitori, şi alte vase pentru prune, struguri, şi via; grajduri, pivniţl, magazii, pătule de porumb, etc. Doritori se vor adresa la dr. Mihail Iulian str. Costna No. 28, Bucureşti. Os, STER IE St, GIURCIf IX Polikangasse—No. 10. Yiona ConsultaţiunI cu celebrităţile medicale şi eu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR ot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, rubine, safire, perle, etc. Asemenea monezi vechi de aur şi de argint. La cerere mă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzătorl, Bijouterie, Horologerie & Argintăria JLUOX Calea Victoriei, No. 40. vis-a-vis de Grand Hotel Bulevard. Recomandă onor. Public şi clientelei sale că a primit un bogat asortiment cu bijouteril fine lucrate aur şi argint, cu pietre de briliante. Rubine. Smarande, Perle, Safire pentru Ca-«lonrl de anul nou, Logodne şlNnnţi. Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numit# Panier) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depun «te ceasornice de aur, argini şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantind pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice lucrate în aur. argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint si amuă. Atelier special pentru comenzi şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cn preţurile cele mal reduse. ** COKS w DE UZINA 1000 kilograme I-a calitate transportaţi la domicilia în saci. BRIQUKTTE. CĂRBUNI I)E PIATRA din minele Petroşani şi Cardif. COKS DE TOPIT. COKS DE FERARIE. COKS MĂRUNT anume pentru sobe pa-rigine şi belgiane. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. GRECTATE GARANTATA Expediţia en gros şi en detail de la Brăila Constanţa şi Bucureşti franco la orl-ce gară a căilor fergte romîne. DEPOSIT CENTRAL STRADA SFINŢII VOIVOZI No. 5 TELEFON No. 274 VASiiiA, MAtVEXl&ACH Expediază, in provincie cu trenuri ţCOELEKATE Trandafiri, Camelii Naturale BUCHETE DE MIRESE Bucheto pentru baluri si arannamente la rochî Comtete extra-nue 5 iei bucata Pălării de flori naturale Coroane cu 30,40, 50, 60, 70. 80, 90 şi 100 lei cu ambalaj, panglici, inscripţie şi france. * aUrlescn Itulcamara Str. Lipscani No. 10,1 EfajI şi calea Victoriei 152 * MOBILE FAlîĂ CONCURENŢA! DIN FABRICELE iâoob & iosef mm (¥IEMA) Aranjamente complecte de odăi, cn ornamente în relief şi imprimaţiunî technice, cea maî nouă invenţiune. ELEGANTE, FOARTE DURABILE ŞI DE TOT DEMONTABILE. SE GĂSESC LA TOATE MAGASINELE MAI BUNE DE MOBILE Recomandabile pentru orî şi cine, în SPECIAL PENTRU HOTELURI. Fi«-care bucată da mobilă poartă firma incrustată Infor moţiuni se dau la representanţii generali. A Ol IUI P P'IF BITURESCI I DLAU & O 2, STRADA SMÎRDAN, 2. 0 vitf şl 10 camere cu săli, puţ în curte. A se adresa calea Budeş*1* . De dat în exploatare pădurea Golească din jud. Musoe situată la 8 Elm. de gara S-hitu GolescI, pădure bătrînă, de 100 aul (stejar şl fag). Pentru lămuriri a ae^adresa la d. rt. 0. Nana—proprietar Cîmpulung. De arendai, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacioo Vlaşca) întindere aproximativă 8500 pogoane, avind şase. sute pogoane grifi arate ou uămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lumini, Bucureşti. De arendat ou începere chiar de acum moşia «*anoa» din Judeţul Brăila, în întindere de zece mii po >ane toate arabile, avind două ml! pogoane grîd arate ou săminţa cea mal bună. A se adresa la d. M. RachtivaL. avocat, strada Fînlfnel 28, Bucureşti. Vînzăii şi cumpărări e vfurare spre tăore pădurea de pe moşia Orăştî-Plţl-gala jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 46. • vl uzare lemne din pădurea Paşcani. Btînjenul, d«pă ' calitate, 66 şl 60 franci. A se adresa: Str. Batlştel 15 Camere mobilate Hotelul Pielei Bibencn- I odă, lingă Cameră şl Tribunale- Cereri şi oferte de servioi Un agricultor oare a absolvat Aoadacnla de agrlcultu * roinin, 32 aul. şi a stat ca econom 8 aul şl jumătate la bi rourlle contelui Estterhâzy, specialist in creşterea şi dresarea cailor, caută un loc de agricultor sad administrator Oferte le rog «ub Agricultor Mirola lâsy (Strada Seulesou 5). Informaţiuni utile Lnpt&rln Arenda lingă grădina Herăstrăfl, JLuptede vacă specialitate pentru copil şi cură cu lapte, 59 bani litrul. Lapte de bivoliţă 5o bani litrul. Luă Mtiperflu 5 lei kilo. Crenift o Jumătate litru 1 led. Lapte tmtut 80 bani litrul. Transportul la domiollid e ooprlns în aceste preţuri. A se adresa printr’o cartă poştală Ia Direcţiune a Lăptă-rlel Arcuda, în Bucurescl, Dionlsle 40. Un planfwt routtnat oferă serviciile sale la solrele dansante şi baluri pentru un honorariu modest. 8. Iaroslav, Calea Moşilor No. 90. Franşaise dlplomde deşire ieşons partiouliăres. Ad. bu-re an du Journal._____ __________________ Firme recomandabile Adrese Advocaţi Mihnil A. Ruolitivaun Advocat 28 Strada Frumoasă* D. A. G. Flore.ucu, avocat, n'a mutat în Calea Do-robauţllor No. 40.___ Bibliografii A apărut «No. 29 al Bţblioteoe! de Popnlarisare, In Lanţ!!» (Les Tenailles) Dramă în 3 acte de -Pani Hervieu». Drama Iul Hervien reprezintă o leorare literară de mare valoare şl de un gen puţin obicinuit în literatura dramatică franceză. Limba aleasă şi stilul de preolsiaue rară ale autorului ad făcut ca această operă să de premiată de Academie. «Fausses Acassatlon» de «Oaraglale». Celebra dramă «Năpasta» a cunoscutului nostru dramaturg şi literat a apărut în traduoere franceză. Preţul Lei 1.50 «Apdtrtg» de «Tolatoi» de «I. Neuschotz», o oomedie modernă ou muli spirit, care sc ridică in contra prlnoiplitor tolstoiane.—Preţul Lei 1 30. «Carnetul învăţătorului rural» şi «Carnetul institutorului urban». Amhole aceste carnete sunt de mare interes pentru corpul didactlo primar rural şi urban dui ţară. Ele o prind o colecţie de legile cele mal importante şl folositoare Institutorilor şi învăţătorilor, precum şl diferite alte notiţe, calendar, etc. etc.» făeîndn-le indispensabile celor interesaţi. Fle-care carnet legat elegant costă numai Lei 1.25. Toate aoestea se alU de vînzare la orl-care librârile din ţară. A a pir ut fasoioola a 2-a din voi. I, «Enciclopedia Romî-nă» publicată din însărcinarea şi sub au«pic.ilte asooiaţiunel Transilvane «Astra» — Deposit general pentru Romînla C Muller, Bucureşti, Calea Victoriei, 63. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA k SAMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipacaai No. & Compar* şi vinde efecte publice şi faea orl-e schimb de monezi. Cursul pe ziua de 27 Ianuarie 18!'7 I Clillip. Vlnd 4A'v Rentă Ămorlisaliilă. . . 87 V. 87 “/< 5»/, » Amortisabiiă. . . 97 97 Vi s 3»/o 5*/o Obligaţ. do Sta!. (Cov. R.) . » Municipale din 1883 102 • 96 102 97 6»;o » » > 1893 97 — 97 */. 5‘/, Scrisuri Funciar Ruraie . 93 */. 93 V* 'I, 6 «/, » » Urbane . 90 90 6«J0 » » » Iaşi. Acţiuni Banca Naţională. 85 — 85 •/. 1873 — 18-13 » » Agricolă . 230 233 » Dacia Romînia aaip. 465 108 » S-tea Naţionala asig. 500 -- 503 S-taiea de Construcţiunî . 238 — 210 . Florini valoara Austriacă. S ! 1 2 12 Mărci Germane .... i 2'î 1 25 B&cnote Franceze 139 101 » Italiene. . . . 83 93 » ruble blrtie . 2 35 2 70 imprimarea cu marinele dublu-ciiindrica, din fabrica Albert A C*?., FrankerUhal ţi cm caractere din fonâeria de Wws Fiinsoh din Ifranh-furt A. M. --------jiBBffiBevnHSBHfaaBMnaMaMBsni FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 170 MH.718 JACCOLLIt T MÂNCĂTORII OI£ FOC CAPITOLUL VI Scăpat şi răzbunat. — Secretul «inului mascat. Părăsind malul din Montmartre, Luce a-lergase cit a putut mal repede la birjarul despre care ti vorbise. — late, zise el sosind, băiatului de servicii!, o trăsură cu 6 locuri şi doul din cel mal iuţi cal din grajd ! plătesc tndouit şi Ţi daă cincl-zecl de lei bacşiş dacă suntem gata tn zece minute. Stimulaţi de aceste strălucite oferte, rîn-daşil şi vizitii fură deşteptaţi in grabă şi cu toate că trăsurile craii în şopron şi caii in boxele lor, totuşi în şeapte minute Luce străbatea ca fulgerul bulevardul în direcţiunea castelului din strada Saint Dorni-nique. In loc să se nrce in landoul ™pe care il Inchiriase, Luce se suise pe capră lingă vizitiii şi ii zise : — Mergem Iu strada Saiat Dominique, castelul Lauraguais, apoi în strada Neuve des-Capucines şi In sl'irşit în strada Lepic. Dacă poţi să faci toate cursele astea în mal puţin de o oră, vel ti mulţumit de mine. — Totul depinde de timpul pe care ’1 vom pierde în fie care din aceste locuri, domnule, răspunse cu drept cuvlnt vizitiul. După paisprezece minute, trăsura se o-prea la castelul contelui, vizitiul mîna cu o aşa viteză, îu cit în timpul parcursului mal mulţi sergenţi de stradă aii încercat să oprească caii, crezlndu-1 ambalaţi. Laurent şi tovarăşii lui erau culcaţi; Ia primele cuvinte ale lui Luce, el fură în picioare şi într’o clipă fură gata şi ’1 ur-j mară. Apoi trăsura zbură spre strada Neuve-des-Capuciues. Din norocire cel trei prieteni se culcaseră îmbrăcaţi pe sctndurl ; erail obicinuiţi et din tufişuri a indura şi mal mari neajunsuri. Luce străbătu în casă cu stratagema-I obicinuita ; el anunţase portarului, trecînd prin dreptul camerei lui: «Doctorul de la etajul III-lea, este urgenţă;» şi nimeni nu i-a mal spus nimic. — Repede! repede ; strigă el intrind în camera secretă, am pus mîna pe toţi; pe omul mascat, pe onorabilul Jose Corrazzou amicul sâiî şi pe cel trei agenţi al Invizibililor însărcinaţi să vă asasineze ! Vă voi istorisi amănuntele pe drum, iute ! iute ! luaţi-vă revolverele, pumnalele şi să plecăm, poate să sosim încă la timp pentru a scăpa pe una din victimele lor. Aceste cuvinte căzură ca un trăznet în mijlocul celor trei amicî cari dormiafl şi provocă o încurcătură imposibil de descris ; dar fie-care se grăbi a se înarma cit mal în grabă. Luce îşi luă şi el armele sale diu panoplie şi după cinci minute landoul alerga în goana mare a cailor iu direcţiunea Montmartre-ului. Sosiţi In capătul stradel Lepic, poliţistul opri trăsura pentru ca vizitiul să nu ştie unde merg, îl plăti şi apoi urmat de tovarăşii săi străbătură pe jos cel o sută cincl-zecl de metri cari II despărţiaă de Casa Spînzura ţilor. In timpul acestui scurt traject el le istorisi în mod sumar descoperirile sale. Can dianul era în culmea fericirel, ideea de a putea privi In faţă pe inamicul pe care îl urmărea de atîla timp il întinerise. Contele d’Eutraygues nu se putea obiclnui cu ideea de a se fi înşelat asuura bunelor apucături ale lui Don Jose Corrazzou. — In slirşit ! zise el, există o dreptate cerească. In ceea ce priveşte pe căpitanul Roşu, ideea de a ţine pe IvauovicI iu ţeava re* volverulul, îl îuebunise; bucuria Iul avea o nuanţă sălbatecă, feroce. De rîndul ăsta Luce nu se mal ingrizi de a disimula urmele trecerel lor; el merse de a dreptul urmat de mica trupă la pe-lusa unde era copacul cel mare. Froler care ÎI auzea sosind pentru a nu pierde nici un minut, descinse din observatorul săli. El bine, îl întrebă Luce, omul mascat este tot aci ? — Da. dar nu vor mal zăbovi mult soseşte tocmai la vreme, stăpîne. — Dar victima lor, sărmanul ataşat de ambasadă ? — Ascultaţi 1 — Ce însemnează loviturile acestea ? — II ţiutueşc de viQ într’un cosciug. — Atunci sosim ia timp.. — Mulţumită Domnului, stăpîne. — Să mergem... Ah ! uitasem ordinea de luptă. Este de prisos să angajăm un atac legal cu aceşti mizerabili... ne vom sui încet în primul etaj, cînd toţi vom fi gata, eii deschid repede uşa şi tragem în grămadă... noi suntem opt, de la prima lovitură sunt daţi gata... A idem. Cînd Luce socoti că toţi îşi făcuse planul luptei şi cînd el însuşi era cu revolverul gata, dete o puternică lovitură de picior în uşe şi o aruncă înăuntrul camerei. Pres-cripţiumle Iul însă, nu putură fi executate; Nagarookul şi negrul Tom, cari erau în rîndul îutiiO, şi asvirliră ca nişte tigri in cameră, apucînd fie care pe cite unul din inamici de gît, şi rostogolindu-se cu el la pă-mînt... Această bruscă lovitură împiedica pe cel-l’alţl să tragă de teamă să nu rănescă pe indigeni... urmă un moment de o o in-dessriptibilă confusiune, şi Ivanovicl profită de acest lucru pentru a da un picior mesei care căzu o dată cu luminările cari iluminaţi aceasta tragică scenă. (Va urma) STELIAN DUWITRESCU, Fiind mult timp in funcţiuni financiare, e specia! în cestiunl de imposite. Se Însărcinează eu procese fiscale la comisa de apel din Ianuar, Februar şi la Curtea de Casaţiune, precum şi cu orî-ce alt-fel de procese. Doctorul 1. N. Stamatin Fost Medic Primar a spitalelor sf. Spiridon Directorul Băilor Bălţăţeşti Stabilindu-se în Capitală dă consultaţiunl la orele 4—6 p. m. Strada Dionisie No. 28. „EPOCA^ ziar^otîdjan^ CUPON 33 Ianuarie 1807 Orl-eln» v» tftla «cent nipon din -EPOCA- *1 ’l va trimit», waţi II va prezenta In llltrftrllle aratale mal J<>«, are drept Iu nitul din premiile CE PKK’fCHI KK-«CSE din listele respective. Cuponul accntn e valabil plnk la OS Ianuarie ora 7 aeara. Cititorii din provincie pot trimite coltul In turirci pontate ad&oiflnd porto. Premiile „EPOCEI'* I,u Librăria CAROL MfiLLER Calea Vlotoriel No. 68. In Ioo I, eu gros la represen-tantul 1.20 lei noul. Crema de orez cu cacao « Iul Hausen se gâsesce la m»' gasinul de coloniale G. Rietz Stradu Ca , fi rol, la drogueria Stoenescu Strada Aca- s** e «•'»»* fon iu UUUi A^i'i .f f Tisane Duininy SiUery Snp^rien? Carto Rlanclie Cart© d*Or sec JCnvăe S pici al© Extra «Iry REPRESENTANT GENERAL PENTRU EOMANIâ De vînzare la principalele cofetării şi magasine de coloniale. F. BĂSKEN bucurescl TEIRÎCH & Ct BUCUREŞTI i>.—Strada Ber-ze* -D. INSTALAŢIUNI DE TELEGRAF BAZ ?> APĂ Lumină incandescentă pentru Gaz aerian Aparate «ie gaz Closete de toate sistemele SALON DE EXPOSITIE » Proecte. — Biuroâ de construcţie. — C9MPAGNIE DE COCS! 6, Strada Imvor, 6 Pontru înlesnirea publicului sin aprovizionat Depozitul nostru din Strada Isvor fi, cu COAC S Prima calitate, care oferim atît veche! noastre clientele cit şi onor. Publicului cu <£6 LUI 46 Tona în SACI DUS la DOMICILIU Tot o dată se află in depozit : COACS MĂRUNT anume pentru sobe parigine si belgiene. CĂRBUNI CARDlF I-a qualitate. Antracit Englezesc prima qualitate pentru sobe Helios şi Sirius Comenzile trimise prin poştă se efectuiază imediat în acea zi. Expediţiune de Coace şi Cărbuni in vagoane complecte din porturile Romlne la ori-ce staţiune de Căi ferate din ţară Adresaţi-vă la Compaguici de Coace Str. Isvor, 6. Bucurescl REDACŢIA şi ADM1N1-ISTEAŢIA ziarului „EP0- jOA“ sg află în Stradn Cle-| No. 8 demiel şi la cărescl. farmacia Fabini Calea Vă- Constantin Simionescu Doctorand In Medicină Paris, Boulevard Montparnass 152 Stabilit de mal mult timp în Fdriu ,şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile Medicale din Pa serviciile mele persoanelor < L- Paris să se consulte cu D hi-,«om asemenea se poate face coi .«ui . , u> şi prin corespondenţa. Mai mult Clementei Nn. 3. --Bu îureştt. MM DE 6AZ FILARET COK l-a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. 45 LEI Transportaţi la domiciliu în SACI contenind fie-care 40 KILOGRAME Sacii sunt PE (JET-L UI TI cu plum-burl. COMPANIA DE «AZ I1L€(7RENCI