SERIA II—ANUL III, No. 302 Kdiţia a treia MARŢI 28 IANUARIE, 1897 NUMARULJO BANI A BOIAME9TEM încep l» I fl! 16 ale C circi icni şi .ie plite»* tot-d’a-n «a înainte In. Bunurefi! 1* Caua Administraţia? n judeţe şi sireinălaie prin mandata poştal» Un an in ţară 80 ia?; In străinătate 80 lai faao luni ... 15 > a » $5 * re? Iun? . . . 8 » » » 18 » Un număr tn etreiu&tate 80 ban? MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZi BEOAUflA «®. 8—STRAJiâ CLESfKNŢEl- Ko. 8 NUMARULJO BAN! AsmrcioRis.ie in Bucureşti ţi judeţe te jsrtoww mimai ie Administraţie Ib atreinKtste, (îtesrf ta aa'.snnitt?a{ie ţi i* toate cflciile da publici taie Anoneiuri la pag. IV , 0.80 fe. ii&b » » » IU..........Isî » * » » II .... . 3.— * * fîtsstţii-s şi reclamele 8 !e! fînduî! Ca »■«*&»? w s 8 k i i 8 9 bani ÂJnKJMlWSMITBATîA. No. 8.- STRADA CLRMKNŢSl -No. 3. APARE ZILNIC LA 5 ORE SEARA CU CELE DIN URMĂ ŞTIRI ŞI TELEGRAME ALE ZILEI ALEGERILE PARŢIALE Zgomotul şi emoţiunile bătăliei de la Galaţi—căci a fost o adevărată bătălie, nu o simpla lupta electorală—ne att împedecat sa ne dam complect socoteala de semnificarea alegerilor parţiale făcute în vremea din urmă. Lucrul e însă de o importanţa capitală pentru situaţiune şi pentru viitoarea el desfăşurare. Ceea ce se degajează puternic din toate alegerile de la 14, 1(5 şi 21 Ianuarie, fie că a izbutit guvernul fie că a reuşit opoziţiunea, e o adîncâ nemulţumire împotriva regimului, şi o nemulţumire generala. S’att făcut alegeri în punctele cele mal depărtaie ale ţârei : la Caracal, la Botoşani, la Galaţi, la Iaşi, la Focşani ; prin urinare nu poate fi vorba de niscal-va împrejurări particulare unei regiuni. S’afl făcut alegeri de colegiul I de Camera, II de Camera, I şi II de Senat, adică pe toată scara e-lectorală; prin urmare nu poate fi vorba de dispoziţiunile unul anumit strat social, ci de ale tutulor paturilor naţiunii. Şi pretutindeni, şi în toate colegiile, rezultatul a fost acelaşi, cu toate deosebirile de formă. Guvernul a perdut cîte-va locuri, iar a-colo unde a isbutit, succesul săQ material e copleşit de succesul moral al opoziţiuneî. Candidaţii conservatori căzuţi afl întrunit minorităţi foarte însemnate, atît de însemnate îll cit dovo(k>6c Cfl opluiu nea publică a fost cu dînşil şi că numai presiunii administrative îşi datoresc neisbînda. *) Nicăirl guvernul n’a reuşit lesne şi n’a distanţat opoziţiunea cu un mare număr de voturi, aşa cum s’ar fi cuvenit unul regim care a-cum cincl-spre-zeee luni a obţinut unanimităţi în Parlament, şi care pretinde că în aceasta vreme a guvernat spre mulţumirea ţârei. Acest rezultat general dovedeşte că o adlncă prefacere s’a efectuat în situaţiune şi ca partidul liberal a pierdut enorm din creditul sau, daca nu cum-va şi-l a perdut cu desă-vîrşire. însemnarea aceasta reese şi mal clar daca vom studia condiţiile în cari s’ail efectuat cele două alegeri mai caracteristice pentru situaţiune: alegerea de la Caracal şi cea de la Galaţi. La Romanaţl, s’a prezentat din partea liberalilor bătrânul N. Russu-Lâcusteanu: un «patru-zecl şi op-tist» autentic, una din rarele rămăşiţe ale acelei generaţiunl de pe urma căreea, cu mal multă sad mai puţina dreptate, trăesc şi pîna asta-zl bureţii liberali; un localnic, om avut şi trăind mereu în judeţ, prin urmare cu multe legaturi personale acolo ; un om în contra căruia nu se poate spune nimic ruşinos, cuin se poate spune in contra multor membri al partidului sad. Din partea conservatorilor, d. Take Iones-cu, străin cu totul de localitate, nebizuindu-se pe alt-ceva de cât pe serviciile făcute ţarii şi pe dreptatea cauzei partidului conservator. Ca situaţiune generala, un judeţ unde nu s’a prea resimţit ticăloşia *) In alegerile parţiale de Cameră, voturile s’afl Împărţit ast-fel, lutnd rezultatul definitiv de la Galaţi, adică cel mal avan-tagios pentru partidul liberal: guvernul a întrunit 1023 voturi; opoziţiunea, 885; cea ce face, tn patru judeţe şi mulţumită presiunilor celor mal mari, un escedent de 138 de voturi pentru guvern. In alegerile parţiale de Senat, guvernul a Întrunit, tn patru colegii, 221 de voturi; iar opoziţiunea, 373 de voturi, adică 152 mal mult de cit guvernul. In definitiv, tn opt încercări, opoziţiunea a obţinut 14 voturi mal mult de ctt guvernul. regimului actual, unde n’ad prea răsuflat bubele colectiviste. In rezumat, împrejurări foarte a-vantagioase guvernului, împrejurări la cari trebue sa adăogăm influenţa naturala a admiuistraţiunel, presiunea guvernamentala, trimeterea unei delegaţiunl a clubului liberal şi nedemna campanie de calomnii a presei guvernamentale. Cu toate acestea, cu toată nee-galitatea condiţiilor luptei, candidatul conservator a izbutii cu o însemnată majoritate. La Galaţi, candidatul liberalilor nu era, ce e drept, unul din eroii de la 48 (poate ca pe la vremea aceea, stirpea lui nici nu era încă aşezata în blagoslovita noastră ţarfl) ; dar c un localnic, om avut, fost prefect al judeţului, cu întinse relaţiunl de rudenie şi de afaceri. Scaunul pentru care se dedea lupta era al colegiului al douilea, care colegiQ, prin firea lucrurilor, e în toata ţara foarte mult supus înrîu-rirel administrative. Oraşul în care se făcea alegerea e un port, unde Banca Naţională e încă şi mal puternica de cît administraţiunea. Pe de-asupra, o localitate în care, prin intrigi şi calomnii, prin exploatarea neleala a unor împrejurări nefericite, liberalii făcuseră mult rad partidului conservator, paralizîn-du-r în mare parte forţele. Cu toate astea, candidatul partidului conservator, de şi străin localităţii, a bătut pe candidatul guvernului, Ia pri nul scrutin, cu 118 voturi. rtieîieri n’a avut guvernul, pe unde a triumfat, un avans proporţional atît de mare asupra opozi-ţiunil. La scrutinul de balotaj, pentru ca sa învingă, regimul a fost nevoit să arunce masca, să trimeata administraţiunea în stradă şi sa comită cele mal mari violenţe. Şi cu cit a isbutit ? Cu 85 de voturi, cînd în luptă aQ fost 1000 de alegători. Aceste două alegeri, de la Caracal şi de la Galaţi, daQ în trăsături mal puternice nota siluaţiu-nil, confirmata de toate cele l’alte alegeri parţiale. Pornind de Ia unanimităţi, regimul colectivist a ajuns în cincl-spre-zece luni la unanima reprobare a guvernării sale. Domnia colectivităţii e sdrunci-nata de la creştet pîn la talpă ; orl-ce nouă încercare va fi o noua dovadă a acestui adevăr. INFAMII ELECTORALE Colectivişti?, pentru a acoperi infamiile comise de el cu ocaziunea alegerilor de la Galaţi, aă răspindit ştirea că d, Filipescu a cumpărat pe alegători şi acum toate autorităţile gălâţeue săvirşese toate iufamii!e pentru a smulge de la alegători declaraţiunl mincinoase. Cutn d. Vasile Lascar nu sp pricepe, probabil, ca predecesorii săi de sub regimul lui Ion Brătianu, Iu săvîrşirea unor asemenea infamii, orl-clt de rele ar fi de altminteri intenţiunile sale, ne credem dator? de a-I împrospăta, pentru uzul d-sale, un mijloc ce s’a întrebuinţat o dată sub regimul Brătianu în contra d-lu? Filipescu, spre a susţine aceeaşi infamă acuzaţiune de corupţiune electorală, Acest mijloc l’a dat d. Filipescu pe faţă chiar tn Parlament, unde a citit originalul formularelor întocmite de agenţii administrativ? din Brăila, formulare care trebuiaO ulterior conceperi? lor să fie complectate cu sume închipuite şi cu numele alegătorilor terorizaţi, spro a se dovedi că candidatul opoziţiuui? cumpărase voturi. Iată una din aceste piese, care conslilue un act din cele mal ruşinoase alo regimului Brâ-tiauu şi pe care guvernul de astă-z? voeşte să le înviieze: «Noi, ajutorul sub-prefeoturei plăşeî Vădenl din judeţul Brăila, astă-zî, trecînd în afaceri de servieiă prin oomuna... din această plasă, am luat informaţiunl indirecte că D..., locuitor în această comună, delegat al colegiala! III electoral, ca ooasianea preaentărel sale la binronl central din oraşul Brăila, pentrn a alege pe deputatul cerut de acest colegitt în înţelegere ou d. N. Filipescu, candidatul opoziţiunii colo-giulul III, h dat bani lu «copul de. a’l vota, etc.“ IN AJUNUL CRIZEI Concentrarea nia se face. Bolul «!-îuî JPatiudi. — Kventuala disid! aţă a d-lor Costlnescu şl V. I.afscar, Ia ajunul crizei ministeriate Ceuecutrarea mi se face De vr’o două săptămîni guvernul şi întreaga colectivitate se zvîrcolesc între moarte şi viaţă, şi de vr’o trei luni dau cel mal scîrbos spectacol ţării, fără să fi lucrat pînă azi nimic, dar absolut nimic. Şi după atîtea zbuciumări, în momentul cînd erau să se prăvălească de la putere în negura vremurilor de tristă aducere aminte, aă cerşit mila adversarilor ca să mai poată beneficia cît-va timp de budget. Milă au căpătat, dar tot n’aă făcut nimic, ci s’au mimat şi se mănînoâ mereu între din-şii ca nişte clini flămînzl după firimiturile meselor bogate. Şi acum cite-v, zile erau din noă, să se prăvălească, dar în ultimul moment vr’o cîţl-va desperaţi au strigai: — Să ne concentrăm, să ne împăcăm, căci altfel, ne confundăm în prăpastie pe vecie. Şi s’au început tratările de împăcare şi de concentrare, tratări cari durează deja de vr’o şease zile. Sturdziştiî aă cedat; el aă renunţai la ideia de a mai putea forma un cabinet pur sturdzist sub preşedinţia d-lui Dini. Sturcha şi se mulţumesc cn preşedinţia d-lul Aurelia», cu condiţia ca d. Sturdza cu un amic al său, cu un Ferekide oarecare, să reintre în cabinet. Dar acum nici aceasta nu se mal poate face: ideia. concentrării a căzut şi lupta dintre Nturziştl şi atirdiMiiîjtl a devenit din uoii :i« cută. Holul d-Jni I’oiladi , W ‘guvernului o remontare în sens stureist şi el este cel mai îndîrjîl duşman al d-lui Au-relian. Pe cînd era fericitul posesor al portofoliului domeniilor, viaţa cea mal a-mară i-aă făcut-o d-nii Aurelian , Lascar şi Porumbarii. Acum le plăteşte poliţa. Şi d. Palladi, luîndu-şi rolul de leader al sturzişlilor, îşi organisează trupele, hotârît a da mtine-poimîine primul atac în contra d-lui Aurelian. Kventuala disidenţă a d-!«r Costiuescu şi V. Lascar In ce priveşte pe d. Aurelian, ştim positiv că d sa ar fi dispus să remanieze ministerul in sens sturdzist, numai el să fie lăsat în pace, să râmînă prim-ministru şi ministru al domeniilor. Nu numai atât; d-sa a făcut chiar avansuri sturdziştitor şi numai graţie acestor a-vansurî, spiritele s’aă mai astimpărat puţin. Dar în ajunul pecetluirii împăcării, d-nil Em. Costinescu şi Vasile Lascar aă declarat d-lul Aurelian, că nu admit nici o remaniere. Şi dacă remani ere se va face, atunci dînşil nu mai dafi nici un concurs guvernului. Surprins şi zăpăcit de această declaraţie, d. Aurelian a rupt tratările cu sturdziştiî. Iu ajunul erizeî ministeriale Aceasta este situaţia în acest mo ment. Acum calea e deschisă pentru d-nu Palladi şi pentru sturdziştl şi ne putem aştepta (lin moment în moment la mari surprinderi. Colectiviştii sturdziştl răsptn-dese deja ştirea că în şedinţa de azi sau de miine a Camerei se va da guvernului lovitura " de graţie. REVISTAJXTERd Reformele turceşti. — Intre Italia şi Franţa. Reformele turceşti. Intr’o corespondenţă primită din Paris de vieneza «Neue Freie Presse», se dail oare-eari amănunte asupra reformelor proiectate de ambasadori? din Constantinopole pentru a fi introduse în Turcia. Propunerile Puterilor sunt de aşa natură în cit Sultanul nu va putea scăpa cu o simplă făgâduiulâ, ci va trebui să Ie ezecute imediat. Primul pas e paralizarea gospodăriei de camarilă de ptnft acum şi crearea unul guvern responsabil — faţă de Europa. Ideia răspunderii constituţionale va primi ast-fel la Constantinopole o aplicare cu totul particulară. Miniştrii şi secretarii de Stat—aceşti din urmă europeni—nu vor mal fi expuşi destituirii din capricitl; s’a găsit o formă care garantează stabilitatea ministerului şi a co- www.dacoromamca.ro laberatorilor săi europeni şi ocroteşte in fluenţa guvernului In contra intrigilor de Palat. Ministerul va avea sarcina să lugrijască Înainte de toate de finanţe regulate şi apoi să reformeze treptat administraţiunea politică după ideile proiectului de reforme. Graţie acţiunii partidului ttnâr turcesc, poporaţiuuea musulmană nu mal e aşa de ostilă reformelor europene, căci a început să înţeleagă că aceste reforme îl vor folosi şi el. Ast-fel Sultanul nu mal are nici un motiv să se opuie introduceri? reformelor. Italia şi Franţa Fostul prim-ministru francez Bourgeob > şeful radicalilor, a vizitat Roma şi a fost obiectul celor mai simpatice manifestaţiunl din partea miniştrilor italieni. Ministrul do finanţe Luzzatti a organizat în onoare-i un banchet, la care afl asistat şi miniştrii Si-neo şi Guiceiardini. Primul-ministru Rodini l-a invitat la masă. Ministrul de externe Visconti-Venosta a conferit cu el. In sftrşit chiar Regele i-a primit în audienţă. Se susţine că d. Bourgeois a fost li Roma cu o misiune politică. Dar chiar dacă aceasta n’ar fi exaef, totuşi curtoazia arătată de guvernanţii italieni d-lui Bourgeois, se comentează ca un semn că Italia doreşte mult să se apropie de Franţa. TRIBUNA P0LITÎ0A Confraţii de la l'Indâpendance Eou-maine afl pornit de cîte-va zile o campanie constituţională a cărei răspundere e bine precizată prin demisia din comitetul conservator a d-lul G. Em. Lahovari. Aceasta e suficient pentru a degaja orl-ce amestec din parle-ne în acea campanie. E totuşi bine, pentru a înlâUir» 7*'’° echivoc, de a reaminti ,v*rJUI n0s'iu t*e a vedea în aceasta materie. Orl-cîto imperfecţiuni ar avea regimul nostru parlamentar, bue să gşJfia* educaţia poporului nostru. Precum nu credem că aceiaşi alegători împărţiţi în colegii mal largi să fie, prin schimbarea mecanismului electoral, mal luminaţi ori mal independenţi, asemenea nu credem că prin o lege electorală mal restrictivă să putem artificial spori puterea morală a poporului nostru. Partisanl pasionaţi al libertăţilor publice pe cari noi le am dat ţării acesteia şi pe cari le am respectat orl-elnd am fost la putere, ne am împotrivi oricărei atingeri ce s’ar aduce acestor libertăţi, de care poporul nostru e vrednic a se folosi, cu condiţie ca să ne dăm toate silinţele ca să-I facem educaţiuneă politică. IMPIETATE Suntem, iarăşi, siliţi să intervenim noi pentru a apăra memoria liberalilor dispăruţi în potriva aeşuchiaţilor cari le iau numele în deşert. S’au adunat— cu sistemul întrebuinţat altă dată de Hagi Stavros, străbunul prezumtiv alcilibiulul Sechiaris—vre-o 300,000 de lei pentru a se ridica un monument lui I. C. Brătianu. Şi s’afl cheltuit paralele cu alegerile şi cu întreţinerea agenţilor—tot un fel de monument, la urma urmelor, pentru glorificarea virtuţilor civice ale celor cărora li s’au tolerat multe şi mărunte. Lucrul pină aci era lămurit. Dar iată că un ziar indiscret relevează faptul şi un deputat liberal interpelează ped. Gogu Cantacuzino asupra banilor dispăruţi. Ministrul de finanţe, casier în acelaşi timp al comitetului instituit pentru strîn-gerea fondului în chestiune, răspunde deputatului pe un ton argentin că banii sunt în fiinţă—daţi în păstrarea inevitabilului d. Carada. # Şi lucrul iar părea lămurit, de şi fără dovadă la mină. Se vede, însă, că simpla afirmare ad-lul Cantacuzino şi chezăşia d-lul Carada n’au fost suficiente pentru a linişti pe cel îngrijoraţi. De aceea, un membru al partidului liberal-democrat a scos vorba că va interpela din nou pc d. Cantacuzino asupra soartei banilor adunaţi pentru fondul lui Brătianu, şi că de astă-datâ nu va crede în răspunsul ministrului pînă ce nu va băga degetul său în rana fondului. Avizat despre această pacoste, d. Cantacuzino ’şl a luat măsurile din vreme: sub pretext că vizita împăratului Austriei a sleit toate fondurile secrete pentru anul curgător, ministrul finanţelor a cerut Camerei, Vineri, un nou supliment de cîte-va sute de mii. Camera a încuviinţat şi monumentul ilustrului răposat se va face—daca, totuşi, se va face—din fondul destinat pentru a preîntîmpina cheltuelile de transport şi altele ale celor puşi sub ordinele Iul Puiu Alexandrescu. După ce ’şl au îngropat şeful, colectiviştii ÎI profanează mormlntul! Atîta impietate îţi opreşte mintea în loc. TRIBUNA LITERARA PESIMISM UL NO ST fi U (Articolul II) Există un pesimism—acela la care gin-dese de regală cel mal mulţi, când vine împrejurarea—pesimismul omului bolnav. 0-mului descuragiut. Dar da un asemenea pesimism efl u’am tiicl o teamă. El a fost de cînd lumea şi va rănitne cit lumea, fiind-că tot-de-a uua se vor găsi oameni cari să şl flnguiască soarta, să se vadă nedreptăţiţi şi slabi. Acest pesimism e un element constant In viaţa omenirii şi omenirea s’a deprins cn el aşa de bine, în cit influenţa lai aproape nu se mal resimte. In afară de acest pesimism însă, există şi un altul —la care gîndesc foarte puţini— mal puţin general, dar mult mal grav de cît cel d’tnttiit. Acesta este pesimismul omului sănătos, omului deplin conştient de ce ar putea să facă şi ar dori să facă, dacă nu i s’ar înlănţm braţele şi nu i s’ar impune nelucrarea. Acest pesimism e, după mine, singurul periculos. Pesimismul omului bolnav nu se poate comunica de cit oamenilor bolnavi, el nu paralizează forţele tinerimii, căci tinerimea nu-1 poale înţelege. Pesimismul omului sănătos, acela e adevărata calamitate ; el singur distruge pînă îu rădăcină idealul şi orl-ce avînt generos. Omul bolnav are felul Iul de a simţi şi gîndi—un fel care rămîne isolat pentru restul lumii ; omul sănătos, el singur ştie să se identifice cu societatea şi numai din pesimismul lut se produce o perturbaţie in desvoltarea acesteia. CîţI poeţi nu şi-aii desvâluil durerile lor sufleteşti în formele eo,° jnăl măiestrite, ca să râmînă etern comunicabile oamenilor, si (•" acestea clte sunt oare vic- timele lor ? Nimeni nu şi-a curmat activitatea, fiindcă i s afl desvăluit cît de mari pot fi du-'VttiuAiu lluvitate fără izbtndă, oameni plini do bune intenţiunl, condamnaţi însă a şi-le ascunde. La noi In ţară, de ce natură să fie oare pesimismul care stâptneşte generaţiunea tînără ? D. Strajan la articolul său ne vorbeşte de spirite bolnave, de momente dureroase... Sunt convins că în această privinţă erniuen tul profesor să găseşte într’o eroare desă-vlrşifâ, eroare de alt fel împărtăşită de foarte mulţi. Bolnavii noştri! Cînd avură el oare timpul să se producă ? înţeleg bolnavi la nişte popoare ca acele apusene, unde cultura are o vechime, care o face copleşitoare pentru cîte-va spirite mal slabe; dar la noi ? Cînd avură el oamenii noştri timpul sâ-şl asimileze bătriua cultură apuseană, ca să li se pară prea grea pentru umerii lor ? Cînd avură el timpul să treacă prin transformările sociale ale Apusului ‘pentru a se simţi acum sdrobiţl de techuica unei eivi-lisaţiun! înbăti lnite ? Cu cit mal justă mi se pare, din potrivă, observaţia d-lul B. P. Hasdeu, care în cunoscuta-! conferinţă «A7o! în 1892» ne numea pe noi Romîuil nişte adevăraţi copii... Pesimismul nostru nu-1 pesimismul oamenilor bolnavi—şi aci e tocmai nenorocirea. Nouă nu ue lipseşte nici viaţa, nici sănătatea, dar ne lipseşte convingerea că a-ceastă viaţa şi sănătate o putem întrebuinţa ia ceva bun, la un scop demn de mijloacele de care dispunem. Şi această convingere au avut grijă alţii să ne fie Insuflată prea de mult, şi prea cu persistenţă ca s’o mal putem înlătură. Generaţiunea tinară a crescut, avînd sub ochii săi exemplele cele mal distrugătoare de avlot generos şi entusiast Ea a asistat la realisarea completă a acelei direcţii, pe care cel mal echilibrat cap dintre Ro?J mînl o caraeterisa Încă de la 1868 cu cuvintele: «Viţiul radical în toată direcţia «de astă-zl a culturel noastre, este nea-«devărul... neadevăr iu aspirărl, neade-«văr lu politică, neadevăr în poesie, nea-«devâr pînă îu gramatică, neadevăr In toate «formele de manifestare a spiritului public». Generaţiunea tînără a văzut acest neaaeoăr realisîndu-se peste tot. Ea s’a trezii în mijlocul unor instituţiuul goale de orl-ce viaţă publică : pactul constituţional o ficţiune ; biserica, şcoala de aşişderea; justiţia... o justiţie a cărei hotărîrl guvernul nu să sfieş e după împrejurări a le seompta de mal nainle ! De aci practica oportunismului şi indiferentismul general. D. Strajan, în articolul sătt din Liga Română, are o indicaţiune foarte preţioasă pentru a ne pune pe unea udevărulul asupra siluaţiuuel noastre de astă-zl. Vorbind despre însemnătatea vieţii morale la individ, dlnsul ne face atenţi asupra următoarei deosebiri: «Este lumea fisieă şi lu-«mea morală. Fenomenele celei d’întll le «observăm şi Ie studiam cu ajutorul siuiţu-«rilor din afară pentru observarea şi stu-«diul fenomenrlo;r morale avem trebuinţă «de percepţiunea internă a conştiinţei. A-«eeste dona moduri de vedere numai Im-«preuuă ne pot da adevărata ştiinţă a lu-«crurilor şi a vieţel». — Deosebirea făcută de d. Strajan e tăcută în vederea individului şi de aceea ne pare puţin cam strimtă. Dacă îu locul individului însă c’ar avea în vedere grupul social din care individul face parte, şi prin consecinţă Î11 locul percepţia-nel interne a conştiinţei individuale s’ar pune conştiinţa socială (safl mal bine zis 2 EPOCA simţul istoric al tuiul popor) indicaţiunea ar li complectă. Intr’adevâr, aceste două sunt principalele isvoare de unde ne vin toate motivele de activitate. De o parte sunt cercetările pur intelectuale (bazate pe dalele simţurilor), cercetări cari nu cunosc nici timp, nici patrie. denumite In genere sub numele de ştiinţă; iar de altă parte avem obiceiurile şi (radiţiunile; Întregul ciment istoric al societăţii din care facem parte. Dacă cele d’lntîl sunt in multe cazuri de mare folos pentru prosperitatea omului, nu mal puţin Insă sunt cele din urmă. Obiceiurile şi tra-diţiunile istorice lasă mult de dorit, clnd ele sunt să fie judecate după criteriul pe care l’a adoptat ştiinţa; cu toate aceste numai ele singure sunt în stare să producă fapte mari şi generoase, numai graţie lor omul Îşi uită micimea sa pe lume. Si cu multă dreptate d. Slrajan numeşte superficiali pe acel cari nu ţiu seamă de aniîn-douâ aceste isvoare ale activităţii omeneşti. De regula, oameni deplini la minte şi la corp cultivă cu o egală rîvnă atit ştiinţa cit şi legaturile sociale în care soarta î-a orinduit. In acest sens e foarte justă observarea unora că oamenii mari afl fost tot-d’a-una şi mari cetăţeni. Intre cele două isvoare ale activităţii o-meneştl să stabileşte ast fel o perfectă armonie. Fic-cărul om ’l este inherentă o îndoită menire. Ca om 'de ştiinţă el este o funcţiune a omenirii întregi, chemat să sporească avutul intelectual pe care omenirea lără deosebire de naţionalitate şi-l transmite din gencraţiune în generaţiune; ca membru al unul grup social însă, el este o funcţiune a'neamului cărui aparţine: nspiraţiunile, obiceiurile, tradiţiunile acestui neam singur are el să le cultive şi să le înalţe. Amîndouă aceste meniri numai împreună dau un înţeles vieţii individuale. Una fără cea l’altă aduce ori şovini mul dacă raţiunea e sclavă intereselor istorice ale neamului; ori pesimismul, dacă individul a devenit insensibil la aceste diu urmă. Şi după acestea să revenim iarăşi In tî-năra noastră generaţiune. Nu-I va concede oare şi d. Strajan că are tot dreptul dlnsa să fie pesimistă ? Cînd ea găseşte in jurul sătt un inediţi social întemeiat nu pe un ciment istoric, ci pe minciună; cînd ea nu vede de cît ruine morale în locul aspiraţiunilor sincere.. mal poate găsi ea oare un motiv de activitate în afară de acelea pe cari i-le dă raţiunea! Pentru a fi entusiaslă, ea ar trebui să simtă ca prin instinct autoritatea obiceiurilor şi tradiţiunilor ţării, să fie îndemnată instinctiv i« mărirea şi prosperitatea acesteia. In loc de ai-cMoa însă, ce vede gene-raţiunea ttnără ? Obicoînij. tradiţiunl, insti Ultimii copiate după ale Apusui^-», -.uioniurl şi instituţiunl poate bune judecate din punctul de vedere al raţiunel—adică al speeu-laţiunel abstracte ; dar artificiale do sigur din punctul de vedere al intereseloi isto- Această ţară pare că este creaiu__________^ dintr’o dată. De trecutul el istoric nu se ţine nici o seamă; ea nu are obiceiurile el, sentimentele el proprii... Toate s’afl adus pe de-a gata, un fel de Americă a Europil. Şi în aceeaşi proporţie în care simţul istoric este anihilat, creşte încrederea în pa-naceele de reformă. Ori ce carte care apare pe vre-o piaţă a Apusululljla noi produce în spirite o revoluţie mal mare, de cît orl-ce nevoie simţită liunioară de populaţiunea rurală ; căci pentru marea influenţă a cărţilor terenul e pregătit, dar pentru nevoile ţării nu, aceste I nevoi trebue să fie mal întîl îu cărţi pen-ru a fi înţelese. De aceea şi nesiguranţa opiniunilor, o-portunismul faptelor noastre. Siguranţa acţiunel, avînturile mari şi generoase pornesc numai din impulsiunue inconsciente pe care le dă viaţa istorică ale unei naţiuni ; acţiunea, avînturile pornite din căiţi sunt nesigure şi supuse criticei cum sunt şi cărţile! Din cuprinsul cărţilor se poate face cel mult planul unei case, dar nici odată planul organisaţiuuel unei ţări. Şi cu toate acestea în această practică s’a Irezit generaţiunea tinără de astă-zl. Ea a surprins pe cel ce afl precedat’o citind constituţiunile Apusului, pentru a da şi acestei ţări o constituţie ; studiind morala, şcolile, agricultura, datinile, dinastiile streinilor pentru a introduce şi la noi a-ceste lucruri, întocmai ca şi cum această ţară se popula acum îutîia oară. Iată pentru ce tinerii noştri consideră toate ca trecătoare şi vorbesc cu irouie de entusiasm. lată în sfîrşit—pentru a conchide—pentru ce şi prima mea impresie în timpul unei vizite la biserică a fost o impresie pesimistă. Cînd scriam următoarele (Liga Romînă No. 1): «Ce sens să aibă ivirea individului în «mijlocul uniformităţii naturel ? La ce-I necesară naşterea lui, cînd nimic nu-I poate «abate moartea din cale ? «In zadar vel căuta să răspunzi la aceste «întrebări cu ajutorul ştiinţei. Ştiinţa are «în vedere numai aceea ce-I comun şi etern «în natură ; individul nu există pentru dînsa «de cît ca o reunire trecătoare a unor ele-«mente uniforme pentru întreaga infinitate «a timpului şi a spaţiului. La întrebarea ce «sens are existenţa individului pe lume ?— «ştiinţa va răspunde, stabilind legile uni* «versale ale întregel naturi şi condiţiunile erne sub cari individul naşte şi moare; i sens nu poate fi vorba : ce sens poate aibă o reunire trecătoare, un simplu incident ?» — Cînd scriam acestea, nesocoteam în-mliălatea morală a individului! De unde a astă nesocotinţă? Gtt o cred prea semnificativă pentru a c '. onsidera pur şi simplu ca un lapstis cf. Mie mi se pare că în acele rîndurl s’a o-ndit ceva uial mult de cît starea mea s iletească, s’a oglindit vtarea sufletească a •î!regel generaţiunl din care fac parte. Ani nesocotii însemnătatea morală a individului, liind-că în jurul mefi o văd de t neexistenta. Însemnătatea morală nu se ereşte prin raţiune, ea resultă de la sine pentru individ din activitatea pe care o are acesta în mediul social din care face parte. Un mediu social întemeiat pe neadsvăr nu poate da nimenul o însemnătate morală. Iată pentru ce am vorbit şi eil de pesimismul nostru şi nu de al med. O. K. Motru CONCURSUL DE LA IAŞI (Corespondenţă particulară) Iuţi, 24 Ianuarie 1897. Fiind că presa din Bucureşti n’a fost pusă In curent cu cele petrecute la universitatea de aici, cu ocasiunea concursului pentru catedra de istoria limbii şi literaturii ro-mîne (din nod creată Ia facultatea de litere din Bucureşti), îmi propun n da o relaţiune cît mal amănunţită, cu speranţa ca pe viitor să se împedice necuviinţele săvîrşite de astă dată. * Juriul s’a compus în modul următor : preşedinte d. Leonardeseu (prof. de istoria fi-losofiel), locuţiitor de decan în lipsa d-lul Caragiani; Al. D. Xenopol (istoria), I. Gă-vănescu (estetică şi pedagogie), A. Filipide (filologia romînă), Teohari Antonescu (ar-cheologiă), iar din partea ministerului ad fost numiţi d-nil I. Crăciunescu (pedagogia şi estetica), G. L. Frollo (limbile romanice). Trebuie să se ştie că d. Culianu, rectorul universităţii noastre, a lipsit cît-va timp diu Iaşi, şi că un altul a compus juriul, evitînd pe profesorii competenţi d-nil A. Vizanti şi St. Vîrgolid, dar punînd în juriu pe d-ml Xenopol, Teohari Antonescu şi Filipide după stăruinţele fostului ministru Foni, care a stat în laşi pîuă s’a terminat faimosul concurs. Cît despre delegaţii ministeriali, ei fuseseră ticluiţi de mal nainte de către mi nistrul Poni. Acesta demisionat, actualul ministru însă a desemnat pe d-niiŞ Crăciunescu şi Frollo d’a dreptul de la Iaşi, prin telegramă. In ziua de 11 Ianuarie s’ad cercetat actele candidaţilor. Cu acea ocasiune, d. A. Antonescu-Lupul a dat declaraţia scrisă că, faţă cu d. Teodorescu G. Dem., crede de a sa datorie să se retragă. | ţTot atunci o cornisiune de 3 a fost însărcinată a întocmi biletele de pus în urnă. Aci s’a comis o greşeală. Catedra pusă la concurs era de istoria limbii şi literaturii romîne (eeuivalînd cu a d-lul A. Vizanti de aici şi îu parte cu a d-lul V. A. Urechiă ain Bucureşti), pe clnd comisiunea, după stăruinţele încăpăţînate ale d-lul Filipide, a admis cestiunl de pură gramatică comparativă, precum se va vedea. Legea nu prevede escluderea din juriu pentru caşuri de rudeniă între membri şi candidaţi, Tot-d’auna însă un simţimlnt de delicateţă a îndemnat pe asemenea membri a se retrage de bună-voiă. In această 1 pasiune, s’a adus la cunoştinţa preşedintele. ca Yen0p0i e rudă prin alianţă cu d. Bianu (cumnai;. n.j Xenopol însă n’a avut scrupulul de a se reucj a rămas, ca să persecute cu patimă, sukl^i Ianuarie s’afl tras la sorţi cele 4 afl rămas să lucreze *PoS£îîs 5* concurenţii romîni (afară de Alexandri şi clin a doua jumătate a secuiului al XIX. Chiar de la început unul dintre aspiranţi, d. V. Nanu, nu s'a simţit bine şi prin urmare s’a retras, rfemîuînd în concurs d-nil I. Bianu, G. Dem. Teodorescu şi O vid Den suşianu. Cel d’Intiifl sunt cunoscuţi acolo. Cel de al tieilea, licenţiat de aici Ia vlrsta de 20 ani, e un tlnăr peltic de 22 ani şi n’a avut timpul nici de a fi împămîntenit. A doua probă scrisă (cesliune curat de gramatică comparativă) a fost : Verbele ne-regulate din punct de vedere al originii lor. A treia : Literatura dramatică în secolul al XIX. A patra (iarăşi de gramatică): Vorbirea indirectă şi construcţia participiului în limba romînească. Iu zilele de 16 şi 17 Ianuarie s’afl cercetat lucrările scrise. Cel ce se proclamase imparţial, d. Al. Xenopol, a stăruit ca d-sa să citească elaboratele primei probe. De şi toţi afl recunoscut că una din ele era cea mal sistematică şi mal completă, la un semn al celui ce citise, d. Filipide a revenit spre a o critica şi a-î da nota cea mal slabă. Ast-fel cu 3 a notat-o d. Xenopol, urmat de d-nil Teohari Antonescu şi Filipide, cari totuşi repetat! că d-lor nu se pricep în critica şi estetica literară. In urmă s’a văzut că acea composiţiune a fost tocmai a d-lul Teodorescu G. Dem., de oare-ce d. Xenopol, care citise, cunoştea foarte bine scrierea fostului săfl şcular d. Densuşeanu, pe a rudei sale d. Bianu şi pe a colaboratorului de la Archiva, d. Teodorescu. Iutre acestea, d. Frollo primise o scrisoare de la uu prieten al d-salle prin care i se ordona să tacă lotul spre a scote ca învingător pe d. Bianu, bibliotecarul lua cuvîntul d-nil Take Ionescu, N. Fleva şi alţii. Atragem atenţiunea cititorilor asupra corespondenţei din Iaşi, pe care o publicăm în pagina a doua, sub titlul Concursul de la Iaşi, Slmbâta seara s’a ales comitetul Societăţii Presei. AQ fost aleşi d-nil D. Aug. Lau-rian, D. C. Bacalbaşa, Al. Brailoiu, Marion, A. G. Olteanu, Mirto şi Toncescu. Casier a fost proclamat cu unanimitate (1. C. P. Conduratu. CensorI d-nil Milone Lugomirescu, T. Speranţa şi Zamfir C. Arbore. Tineretul'partidului conservator va da Miercuri seara, în saloanele Hotelului Bulevard, un banehnt în onoarea d-lul N. Filipescu. Guvernul unguresc a luat hota-rîrea de a impune autorităţilor bisericeşti romîne din Transilvania şi Ungaria să înlocuiască pe toţi învăţătorii romîni, cari nu poseda diplomă de capacitate în limba şi literatura ungureasca. Curtea din Cluj a condamnat pe preotul V. Morariu la un an şi jumătate închisoare şi 300 florini amenda ; pe învăţătorul Crucian Simu la un an închisoare şi 200 florini amenda, şi pe studentul în teologie loan Simu la o jumătate an închisoare şi 100 florini amenda, pentru ca aQ.cîntat Deşteaptă-te Romîne cu ocazia unei serbări. siţiune de a vedea certndu-se urgenţa asupra acestei chestiuni sprijinită de preşedintele Camerei. Mal mult chiar, se zice că intrarea în scenă a d-lul Cianni ar fi atribuită unei hotărîrl luate" dinainte, unul plan întocmit, de a se crea o situaţie dificilă d-lul Şendrea şi a ’l face să părăsească portofoliul justiţiei. SITUAŢIA BAHCEl AGRICOLE Operaţiunile năucei.- Dividendul.— Dl li eu Hali le in timp luate.— 1 nipru unit uri le D. Gr. Paucescu a plecat erl în streinătate spre a ’şl căuta sănătatea. «Academiei». Şi d. Frollo a făcut tot ce a putut, fără a isbuti. Această manoperă, atît de puţin demnă, avea de scop să formeze în jurul unuia diu candidaţi o aureolă care în curînd s’a evaporat. Nu ştim dacă dosarul va fi sosit în Bucureşti, dar se afirmă că într’insul se găsesc multe nostimade. Cel interesaţi ar fi voit ca în procesele verbale şi pe tesele scrise să se consemne numai notele medii, resultate din cele parţiale ; însă unul din membri s’ar fi opus cu energie, spre a nu lua răspunderea înjosirilor străine. Pe cînd unii notatt cutare lucrare cu 7 safl 8, alţii II dafl 1 safl 2 şi din adunarea uotelor resulta o medie a-nonirnă, din cure nu se putea şti aprecierea prin urmare parţialitatea ori imparţialitatea fie-cărul membru. ConstrtnşI ast-fel, afl fost nevoiţi a da note personale fie-cărul concurent şi la fie-care probă. (Sfirşitul pe iniinej Uu dascăl INFORMAŢII D. I. C. Grădişteanu îşi va desvolta în şedinţa de aei a Camerei interpelarea sa privitoare la alegerea de la Galaţi. Asupra acestei cestiunl vor mal Erl s’a Celebrat la biserica Domniţa Balaşa cununia d-lul inginer G. Balş cu d-şoara Ştirbeiu. Tinerii căsătoriţi au plecat a-seara în streinătate. UN NOU CONFLICT Libertatea individuală. — încurcătura.-Lovitura se pregăteşte. Pe zi ce mergem avem de înregistrat cite un conflict, fie între membrii guvernului, fie între aceştia şi Corpurile legiuitoare, în ciuda «Voinţei» care susţine neîncetat că sittiaţia cabinetului e din cele mal strălucite. Vom relata azi unul din aceste conflicte care-şl are obîrşia în şedinţa Camerei de Sîmbătă şi care va isbucni chiar în cursul săptămînel acesteia. Libertatea individuală In 1881 d. Take Gianni, pe atunci ministru al justiţiei, a prezintat Corpurilor legiuitoare un proiect de lege pentru garantarea libertăţii individuale. Proiectul a fost votat de Cameră şi remanierea cabinetului, — foarte dese în timpurile acelea, — a făcut ca acest proiect să rămînă în cartoanele Senatului fără ca să şi-l însuşească vre-u-nul din succesorii d-lul Gianni. Tocmai după patru ani d. C. Nacu luînd portofoliul justiţiei, retrage proiectul din Senat. Cu prilejul arestării unul ziarist, bănuit un moment a fi complice cu Har-nagea, necredinciosul casier al eforiei sfîntulul Spiridon din laşi, chestiunea libertăţii individuale a fost adusă din nou in discuţie. Incureăturu Un membru al minorităţii din Cameră aminteşte existenţa proiectului din 1881, votat de Cameră, şi întreabă pe d. Şendrea, ministrul justiţiei, dacă guvernul actual nu e dispus să-şl însuşească acest proiect de lege. D. Şendrea declară categoric că nu — Atunci ni-l însuşim noi, răspunse d. Fleva. O mare zăpăceală se produce în adunare. D-nil lancovescu, Nacu şi Take Gia ni, preşedintele Camerei, se declară, în aplausele adunării, în favoarea a-celul proiect. Preşedintele Camerei îl sprijină chiar printr’un lung discurs. Guvernul e in mare nedumerire ; d. Şendrea, ministrul justiţiei, văztnd situaţia falşă în care se află, e nevoit să făgăduiască că va studia chestiunea. Lovitura se pregăteşte Această declaraţie a ministrului de justiţie n’a satisfăcut cîtuşt de puţin pe d. Gianni. Pe de altă parte aflăm r.ă zilele a cestea grupul democraţilor, fără insă a căuta să se prezinte ca iniţiatori,— vor presenţa Camerei un proiect de lege, din iniţiativă parlamentară, pentru a se garanta libzrtatea individuală. Pe cît ştim propunerea va întruni numeroase semnături guvernamentale şi guvernul va fi pus în mplăcuta po- La 9 Februarie 1897 trebue să se întrunească adunarea generală ordinară a acţionarilor Bănceî Agricole pentru a lua cunoştinţă de raportul consiliului de administraţie şi al censorilor asupra o-peraţiunilor Bănceî in cursul anului trecut. Operaţiunile bănceî Dividendul In cursul anului 1896 operaţiunile Bănceî aă luat o mal mare desvollare, aşa că încherea socotelilor a permis distribuirea unui dividend de 15 lei (6 la sută) de fie-care acţiune, lăsînd şi rezerve extra-ordinare pentru creanţe dubioase de 25,000 lei peste suma de 41,807 afectată fondului de rezervă. Rezultatul operaţiunel anului 1896 ca beneficiu este următorul: Rezervă oprită din 1895 . . 16.461.55 Din care se scad creanţe insolva. 11.608.15 ~ 4.853.40 Beneficiul brut anul curent . 809.608.05 Diferite cheltuell .... 371.383.40 Beneficia net.............. 443.078.05 De aci se mal scade 10 ia sută pentru fond de rezervă, 5 la sută se împarte acţionarilor ca prim dividend, 10 la sută membrilor consiliului de administraţie, 2 la sută membrilor QensorI, i la sută fond de economie pentru funcţionari. Asupra restului de 61.062 80 bani, un al douilea dividend acţionarilor adică 1 la sută, ceea-ce represintă 61.062.80 bani. Se reportă asupra anului 1897 suma de 670 lei 80 bani. Dificultăţile inliinpinatc In cursul anului 1896 Banca a intîin-pinat numeroase dificultăţi pentru încasarea unora din împrumuturile pe gaj, fiind nevoită să recurgă la urmăriri silite care au necesitat un spor de cheltuell şi au micşorat rezulatul economiilor prevăzute. Cu toate acestea nici una din afacerile mal mari ale Bănceî n’a fost periclitată. împrumut urile împrumuturile pe gaj comercial s’au ;—' n, suma de 472,632,95 la 4,326.826,50. Pentru a se ou «cc^oi peraţiunl o mal mare desvoltare, Banca a înfiinţat pe lângă sucursalele proprii din Brăila, următoarele sucursale: la Botoşani, Calafat, Călăraşi, Fălticeni, Corabia, Constanţa, Craiova, Roman, Roşiori-de-Vede, T.-Măgurele şi Zimni-cea. Din cauză că această ramură de activitate, care prezintă o chestiune de viitor pentru Bancă, necesita [fonduri însemnate, nu-I s’a putut da, în 1896, toată desvoltarea de care pare susceptibilă. Apelul de fonduri, la care Banca făcea aluziune anul trecut, se impune din ce in ce mal mult, zice raportul. Sporirea capitalului social ar permite Băn-cel să deschidă unei clientele restrânsă şi de elită şi compturlfcurente simple. Banca, însă, nu face un nofl apel la acţionari şi păşeşte înainte cu liotărire şi prudenţă. EDIŢIA * 3 -A (Serviciul Agenţiei Romîne) Viena, 26 Ianuarie. Cu ocazia morţii ducesiT de Montpensier s’a ordonat un doliu de curte de opt zile. Constant inopol, 25 Ianuarie- O indianfl a murit cu simptome suspecte la Basra. pe uu steamer provenind din Ku-raşe ; un alt bolnav al aceluiaşi steamer a fost pus în carantina. La Kamarah, pe bordul unul steamer un arab atins de o boală sus pectă, a fost izolat. Petersburg, 26 Ianuarie. Ciuma a isbucnit la Kandabar.—Guvernul rus prolegează graniţa cu un cordon militar. Paris, 26 Ianuarie. Misiunea franceză constituită. în urma unei înţelegeri Intre Francia şi China, pentru a lua direcţiunea arsenalului din Fuciu, se va im-barca la Marsilia la 2 Februarie. AFACERI TURCEŞTI Atena, 25 Ianuarie. D-nu Skuzfs, ministru al afacerilor străine a făcut o vizită representanţilor puterilor şi i-a asigurat că trimiterea corăbiilor greceşti la Canea, are un caracter pacific. REFORMELE IN INSULA CUBA Madrid, 26 Ianuarie. D-nu Canovas, iuterviewat, a declarat că va aplica cu lealitate reformele în insula Cuba; el nu va aştepta pacificarea desăvirşită a insulei pentru aceasta ; îl va fi de ajuns numai ca răscoala să scadă. Este convins că resbelul va avea un resultat favorabil. TURBURĂRILE DIN CRETA Paris, 25 Ianuarie. Se anunţă din Atena «Agenţiei Ha-vas» că trei sferturi din cartierul creştin au fost incendiate; numeroase familii creştine s’au refugiat pe bordurile corăbiilor de resbel streine. — Numărul victimelor se urcă la 300. Circulă ştirea că musulmanii vor u-taca pe marinarii francez1, debarcaţi pentru a protege biserica şi şcolile catolice La Retimo 3000 de Turci blochează palatul guvernatorulu şi cer revocarea sa. S’a interzis familiilor musulmane de a pleca. Atena, 25 Ianuarie. «Camera deputaţilor». D-nu Delya-nnis, preşedinte al consiliului de miniştrii, anunţă trimiterea a 5 QOrăbil de resbel la Canea. (Aplause). Atena, 25 Ianuarie. ? La Milo au sosit 4000 de refugiaţi cretanl.—La Retimo situaţia devine critică.—De la Canea nu se primeşte nici o ştire; sunt temeri să nu se fi rupt cablul. Canea, 25 Ianuarie. Aproape toţi creştinii aii fost transportaţi pc bordul corăbiilor de resbel. —Cifra victimelor pare a fi mal mică decât acea indicată la început.— In o-raş circulă patrule de marinari europeni. Paris. 25 Ianuarie. D. Hanotaux o comunicat consiliului de miniştri că la Canea s’a angajat o luptă foarte vie între musulmani şi creştini. — O parte a oraşului a fost incendiată.—Consulul francez şl comandantul staţiunel navale franceze aii, făcut să debarclieze marinari de al flotei cari cu concursul celor-l’alte puteri au lucrat la stingerea incendiului. —Naţionalii si protegiaţil francezi s’au refugiat la consulat.—Sute de persoane s’aii îmbarcat pe bastimentele din radă. Atena, 26 Ianuarie. D. Mavrocordat, ministrul Greciei la Constantinopol, a fost însărcinat să explice Porţii însemnătatea trimeteril de corăbii greceşti în Creta. Paris, 26 Ianuarie. Se anunţă din Atena «Agenţiei Ha-vas» că liga naţională va publica mâine în ziare o proclamaţiune invitând poporul cretan să proclame fără întârziere unirea sa cu Grecia. La Canea populaţia asmuţită fură şi prădeazâ de Sîmbătă dimineaţa ; o bătaie s’a încins în afară de zidurile Caneel; soldaţii combat cu musulmanii. Palatul guvernatorului este blocat de musulmani.—Prinţul Berovicl a distribuit arme pentru a ridica blocarea. Atena, 26 Ianuarie. O depeşă din Canea adresată ziarului «Asttj» anunţă că soldaţii a-pocoronioţt şi sfakioţl au ocupat Ilalepa. Depeşile din Retimo reclamă ajutoare. Escadra elenică a sosit la Canea şi a luat loc lingă flota englezească. Paris, 26 Ianuarie. După «Figaro», d. Hanotaux ar fi declarat că prevede pentru primăvară o situaţie grea în Creta, dar că totuşi este convins că în curînd se va face o înţelegere şi că se va produce o împăciuire generală sigură. — Munir-bey, ambasador turc, crede de asemenea că în curînd va interveni o înţelegere şi aşteaptă cu încredere răspunsul Sultanului la reclamaţiunile puterilor mari. Roma, 26 Ianuarie. Se anunţă din Canea «Agenţiei Ştefani», că incendiul care era aproape stins a reînceput.— Toate familiile creştine se află pe bordul corăbiilor de resbel. Se observă că se dă foc satelor din împrejurimi. La Retimo şi Candia situaţia este proastă. Consulii cer trimiterea de corăbii de resbel. DITE118E DIN CAPITALĂ Incendiul «le la CInbul Tinerime!.— Sîmbătă seara, pe la orele 6 un incendiu a isbucnit îu Calea Victoriei, casa Labovary, unde se află clubul Tinerimel. Intr’un magazin din curtea clubului, se mulase de curînd d. Lupescu, inginer. Un servitor, in lipsa stăpiuulul sâfl, a răsturnat, din imprudenţa, un bidon cu petrol; petrolul s’a iul ins spre soba de fier şi s’a aprins îndată. Focul s’a propagat cu multă lepeziciune duşumelelor şi plafonului şi ameninţa magazinul de alături precum şi întreaga clădire. Pompierii ca tot-d’a-una, afl sosit prea tlrzifl; cu toate acestea după o jumătate de oră incendiul a fost localizat. Nefericitul servitor, din a cărui imprudenţa s’a declarat incendiul, este grav rănit la ambele mlinl. » www.dacoromanica.ro EPOCA 3 Crimă mlil«rloa«i. — Un servitor al d-lu! N. Constantin din strada Carol Davila 80, a găsit erl in fundul grădinel stăpinulul săt), cadavrul umjt copil mic, Îmbrăcat intr’o cămaşe roşie şi Învelit, In frunze de ţelină. Secţia 22 fiind avizată, cadavrul a fost transportat la Morgă pentru a i se face autopsia, iar comisarul respectiv a deschis o anchetă. Furt de 30.000 lei. — D. Gheorghe Hagiu din strada Graţioasă 17, a reclamat erl Politiei că alaltăeri seară, pe ciud d-sa lipsea de acasă, hoţii s'ail introdus cu chel falşe in camera de dormit şi i-afi furat un cufăr în care pe lingă rufăril şi alte obiecte avea şi suma de două zeci de mii şease sute lei In bilete de bancă. Poliţia cercetează. Fn anţ mode!. — Deună-zi a venit înaintea secţiune! I-a a Curţii de Apel din Bucureşti un curios proces de moştenire, intentat do moştenitorii de sînge al defunctei Anastasia G. Barozzi şi legatarii el. Soţul, un model de bărbat recunoscător, a is-butit, prin mijloace care, sunt particulare, să facă pe soţia sa să testeze in favoarea sa şi a amantei sale, şi in defavoarea moştenitorilor de singe. Nu a trecut un an de la moartea defunctei şi soţul se căsătoreşte cu... amanta sa care devenise acum legatară. Procesul a fost amtnat. împrejurările în care s'a făcut legatul şi o mulţime de alte curiosităţl daţi procesului un interes deosebit. Moştenitorii de stnge vor ii represintnţl prin dd. Jean Lahovari şi Gr. Vulturescu, iar legatarii prin d. Sipsomo şi M. Ferikide, DIN ŢARĂ Spargerea unei case de bani.-In comuna CozacI, din judeţul Dîmboviţa,s’a spart casa de bani a primăriei şi s'a furat tot conţinutul. Autorii acestui furt îndrăzneţ nu se cunosc, şi nici băriuell asupra nimănui nu există. Autorităţile din localitate cercetează. împuşcat la vtnătonre. Simbătă pe cînd nişte lucrători treceai! pe la marginea satului Obileşti din judeţul Ilfov, aii găsit pe locuitorul Constantin Toma, din Obileştil-VechI, grav rănit împuşcat cu alice. In acea zi chiar nenorocitul plecase la vină-toare cu Stan Stancu. Se crede că din greşalâ Staneu a descărcat puşca In direcţiunea in care se afla Toma. Imediat a fost transportat la domiciliul săă, uude i s’aă dat cele dinţii îngrijiri. Poliţia, pînă la o anchetă a parchetului, a arestat pe Staucu. CAMERA Urmarea şedinţei de la 25 lemnărie La ordinea zilei interpelarea d-lul I. Slavii Brătianu cu privire la arestarea ilegală a d-lul Oiteanu, ziarist. Un ziarist, om sărac, a fost arestat lu Bucureşti, în virtutea unul mandat al judecătorului de instrucţie din Iaşi, dus acolo sub escortă şi liberat apoi după ce judecătorul îl a strîns mâna. Acesta e un fapt revoltător şi d. Brătianu cere cu stăruinţă garantarea libertăţii individuale, pentru a nu se mal Inttmpla şi altora ceea ce s’a în* tîmplat d lui Oiteanu. D. Popovicl-Răcăciunl vorbeşte în ace-laş sens, dar într’o chestiune cu totul personală. D. Iancovoscu constată că în privinţa libertăţii individuale nici o ţară nu e mal înapoiată ca noi; nici chiar garanţiile prescrise In această privinţă de Codul Penal nu se respectă. Regretă apoi că în magistratură să păstrează numai elementele rele, pe când cele bune sunt silite să se retragă* neputând, din eausa independenţii lor de caracter, să îhainteze. Crede ca venit vremea să luăm măsuri serioase pentru a face să se respecte libertatea individuală, pentru că daca sunt câţi va cunoscuţi In favoarea cărora se face sgomot, sunt şi sute de necunoscuţi, arestaţi ilegal, pentru cari nimeni nu ridică vocea. D. Fleva coucretizează chestiunea şi a-rată cum procurorul general chiar nesocotea libertatea individuală în persoana Mitropolitului Ghenadie. Aminteşte apoi că, pe cînd era ministru de interne, a găsit 40 de persoane In arestul poliţiei, fiind-că n’a-veaU bilete de legitimaţie. D-sa crede că printr’o simplă circulară ministerială s’ar putea euumăra judecătorilor de instrucţie cazurile In cari pot uza de puterea lor discreţionară. D. Gr. Macri crede că, înainte de toate, trebue să cerem guvernului si aplice legile existente tuturor, fără restricţiune şi apoi să ne gtndim la eoni pled aree Tor. D. Take Gianni rosteşte un discurs asupra mersului partidului liberal. D-sa crede că viitorul stă în desvoltarea instituţiunilor o â-st re consliluţionale Inti’un sens progresiv, contrarii! dorinţei conservatorilor cari doresc menţinerea actualei constituţiunl. D. Şendrea, ministrul justiţiei, resţ unde d-lul I. St. Brătianu, ziclnd că instrucţia trebuia să caute banii sustraşl de Harna-gea şi pentru acest scop s’aO făcut investi-gaţiunile necesare. înainte de descoperirea furtului, Harnagea fusese In Bucureşti şi avusese iucontinue relaţiunl cu d. Oiteanu. Judecătorul de instrucţie avea nevoie de interogarea d-lul Oiteanu, ceea ce a şi făcut. Adaogă apoi că în materie de citare de martori, e admis ca atunci numai cînd distanţele sunt prea mari să se instituie co-misiunl rogatorii, In cazurile contrarii se emit mandate de aducere. Aprobă şi justifică măsura judecătorului de instrucţie faţă cu d. Oiteanu. In ceea ce priveşte modificarea Codului Penal, ministrul zice că acest cod lasă de dorit şi are nevoie de o reformă complectă. Promite să studieze chestiunea. Discuţia se închide. D. Nacu, In chestie personală, ca autor al retragerii proiectului din 1881, se pronunţă pentru desfiinţarea mandatului de depunere şi se admită liberarea pe cauţiune în materie de crimă. Cere ca judecătorii de instrucţie să fie sad inamovibili sad suprimaţi. D. Gr. Macri videază o chestie personală cu d. Take Giunui. Camera ne mal fiind în număr, şedinţa se ridică la orele 5 şi 15. Şedinţa de la 27 Ianuarie Preşedinţia d-lul Take Gianni. Presanţi 110 deputaţi. D. .Scorţeacu cere guvernului să i se pună la dispoziţie dosarele corespondenţei privitoare la numirea Mitropolitului Antim ia Constan'inopole. Camera intră In ordinea zilei. D Ionel Grădişteanu declară că In urina Inţelegerel avută cu ministrul de interne roagă pe hiuroti să fixeze data interpolă-rel sale pe Joul. D. Ferekide zice că înainte de Joul trebue să vină în Cameră cestiunea validării alegerii de la Galaţi. E de părere, însă, ca guvernul să adune plnă Joul toate cercetările judecătoreşti făcute cu privire la această alegere şi să le aducă înaintea Camerei pentru a discuta chestiunea aceasta cu toate elementele şi desroltările ce comportă. D. Take Ioneseu. Ciad am cerut ministrului de Interne amlnarea', interpelării, nu am înţeles să amînăm validarea alegerii. Noi nu facem din această alegere de cit • cestiune politică şi declarăm că în privinţa alegerii d-lul Sechiaris uicl nu vom lua cuvin tul. D. Djuvara zice că nu e bine să se voteze o alegere şi apoi să se discute pretinsele el viţii. Nu vrem să intre tn Cameră de cît cel bine şi legalmente aleşi. D. Take Ioneseu.—Cred că, pentru a nu se face două discuţiuul asupra aceleaşi chestiuni, fă se discute şi alegerea de la Galaţi tot Joi. Voci. Nu se poate D. Take Ioneseu. Atunci fixaţi ziua de Miercuri sati cea de mîine. Preşedintele. Sunt dator a amina interpelarea d-lul Grădişteanu pe Joul; tn ce priveşte alegerea, Îndată ce raportul comi-siunil de verificare va fi depus, d-sa va pune chestiunea la ordinea zilei. D. V. Lascar, ministru de interne, spune că sunt două chestiuni deosebite în discuţie : interpelarea d-lul Grădişteanu şi a-legerea de la Galaţi. Interpelarea se amină pe Joul; Intru cit priveşte ab gerea, d-sa crede că Îndată ce comisi'unea de verificare îşi va depune raportul, Camera să hotă-rească dacă discuţiunea trebuie să se facă imediat sad cu prilejul interpelării d-lul Grădişteanu. Declară apoi că posedă toate actele dresate cu privire la această alegere şi că primeşte chiar aeurn discuţiunea asupra el. Incidentul se Închide. Camera ia apoi în discuţie proiectul de lege asupra repaosuluî Duminical. SENATUL Urmarea şedinţei de la 25 Ianuarie D. Vericeanu îşi Tdesvoltă interpelarea adresată d-lul ministru alluciărilor publice relalivă la construirea liniei de joncţiune Rîul Vadulul-Călimănenştl, RUnnicu-Vâlcel cu linia ferată Ungară. Oratorul spune că de şi linia de joncţiune ce este proiectată prin Rîul Vadulul-Câli-măneştl Rîmnicul Vîlcel este maî puţin costisitoare de cit acea prin Curtea de Argeş, totuşi importanţa construcţiunel liniei prin acest punct este atît de mare din toate punctele de vedere, în cit economia ce guvernul crede că ar face neconstruind’o prin Curtea de Argeş, ar fi o risipă, de oare-ce construcţia prin Rlmnieul-Vilcea ar fi o a-dfivârată rioipil» dc ome-ce acea Hule Ilflr fi de nici un tolos practic pentru ţară. Terminlnd, oratorul roagă pe d. ministru să nu schimbe traşeul prin Curtea de Argeş. D. Porumbaru, ministrul lucrărilor publice, spune că cestiunea aceasta are trebuinţă de a fi studiată. D sa crede'că cestiunea aceasta trebuie discutată numai a-tunel cînd toate elementele necesari! vor fi adunate. D. ministru crede că ambele linii de joncţiuni au importanţa lor, însă trebue căutat traşeul cel,mal scurt între portul nostru maritim cu porturile baltice. D. Vericeanu se declară nemulţumit de răspunsul d-lul ministru şi’l roagă să numească o comisiune compusă din cel puţin cinci ingineri pentru stuuiarea traşeulul. Incidentul se închide. D. Zăgănescu interpelează de d. ministru al lucrărilor publice în privinţa legel căilor ferate private. D. d-r. Butărescu îşi desvoltă interpelarea sa relativă la admiterea în corpul ofiţerilor sanitari stagiari a d-rulul strein Scheller O. Rudolf. Interpelatorul arată că doctorul Scheller a călcat peste legile ţârei înainte de a fi dobîndit încetăţenirea, bizuit mal cu seamă pe protecţiunea socrului sâfl d. dr. Felix. D. general Berendel, ministru de r&sboifi, spune câ naturalizarea d-rulul Scheller a fost votată de Cameră şi în armată fiind mare necesitate de medici, s’a luat deriziunea de a se numi şi medicii străini cari atl obţinut votul de naturalizare de la unul din Corpurile Legiuitoare. Incidentul se închide. D. Rariu Isvoranu îşi amînă pentru Luni interpelarea sa relativă la administraţiunea căilor ferate. D. col. Obedeanu citeşte proectul de lege relativ la recunoaşterea de persoană morală a societăţel funcţionarilor civili, militari şi eelesiasticl. Pentru luarea In considerare a proectulul se procede Ia votarea cu bile. Resultalul votului: 51 votanţi. 48 pentru. 3 contra. Senatul se ocupă cu indigenate. Şedinţa de la 27 Ianuarie D. Ioaniu interpelează pe d. ministru al lucrărilor publice, în privinţa unor locuri expropriate diu 1882, în jud. Neamţu cu ocazia construirel liniei ferate BacăO- P.-Neamţu. UlTiriE IMMJITIUi Criza colectivităţii Deşi de a-seară circulă fel de fel de zvonuri despre o împăcare definitivă intre sturdzişti şi aure-lianişti, totuşi lumea bine informată crede că situaţia este mai gravă ca ori cînd. împăcare nu s’a făcut, dar ambele nuanţe s’au înţeles ca să se supună hotărîrei majorităţilor din Senat şi Cameră. In acest scop o consfătuire va fi convocată pe rniiiie seară la Senat. Cestiunea remanierel ministeriale, precum şi gravele neînţelegeri dintre aurelianiştl şi sturdzişti vor fi puse în discuţia colectivităţii. De la votul majorităţilor atîrnă-soarta guvernului. ♦ i * •* Aurelianiştii r&spîndesc ştirea că în cazul cînd rezultatul consfătuire! le va fl favorabil, ministerul se va remania prin retragerea d-lor Ştefan Şendrea şi C. Stoicesen, în locul cărora e vorba să intre d-nii Dim. Olă-nescu-Ascanio la externe şi Va-sile Missir la justiţie. * * * Aseară s’au întrunit mai mulţi sturdzişti la d. G. Palladi. După vii discuţii s’a hotărît ca la consfătuirea de la Senat să ia cuvîntul d-nii Ferekide, Palladi, C. Nacu şi Delavrancea şi să expună situaţia fără nici o rezervă. Alegerea de la Galaţi La ordinea zilei interpelarea d-lui Ionel Grădişteanu asupra ingerinţelor administraţiei în ale gerile parţiale din Galaţi. In Cameră şi prin culoare se vorbeşte numai despre această a-legere. Intr’o cameră vecină sălci de şedinţe deliberează comisiunea de verificare a titlurilor. D. Orleanu cercetează dosarul alegerii, —lucrul poate fi observat de orî-cine, de oare-ce uşile sunt deschise,—şi ia diferite note. D. Sechiaris ajută pe d. Orleanu, apărătorul său în această sarcină, şi râsfoeşte, împreună cu d. Juniu Lecca, dosarul. Pare-se însă câ deputatul Orleanu nu are destulă' încredere forţeip. uni* t.o actele din dosar şi face un apel la sprijinul d-luî Alex. Djuvaraţ acesta îi promite preţiosul său concurs. In incintă d. Şendrea, ministrul justiţiei, maî agitat ca orî-cînd, şopteşte cîte un cuvînt deputaţilor, iar prefectul de Covurluî, Zorilă, se întreţine foarte intim cu d. Stoicescu, ministru de externe. Constatăm, însă, că dosarul a legeri n’a fost încă în mod oficial depus pe biuroul Camerei, şi comisiunea de verificare a titlurilor nouilor aleşi, fără a fi sezisată oficial cercetează dosarul şi ia note dintr’insul. In timpul acesta Sechiaris umblă ca un desperat din deputat în deputat. Ş dinţa se deschide maî târziu ca de obiceiu; sunt 2 ore şi 10 şi abia d. Take Gianni îşi ocupă fotoliul său. Tribuna remarca foarte mult ca de cîte-va zile ziarele din Budapesta publică raporturi largi, mal mult satl mal puţin exacte asupra crizei partidului colectivist. Aceasta n’ar însemna nimic, dar e semnificativ ca toate ziarele ungureşti susţin cu căldură revenirea la putere a d-lul Dim. Sturdza. N’o fi aceasta campanie ungurească rezultatul întrevederilor a-vute de d. Sturdza la Budapesta cu d. Bânffy ? Aflam cu părere' de rău că d-nu deputat dr. Viţu se află de cîte-va zile foarte gred bolnav. Starea sa inspira serioase îngrijiri familiei. D. P. S. Aurelian studiază alcătuirea unul noQ proiect de lege privitoare la înfiinţarea unei Case industriale, care ar servi la încurajarea industriei naţionale. Partidul naţional romin din Cernăuţi a proclamat candidaturile d-lor dr. George PopovicI, lancu Lupul şi baron EudoxiO Hurmu- ■■BHHBHBHnnni Agence des Grands Magasin du Louvre de Paris BneureecI,-3, Strada Nnnil, 2.—Bucure aci DIN CAUSA VIITOAREI SCHIMBĂRI ŞI A MĂR1REI LOCALULUI A pus în vînzare toate eşantiioanele cu preţuri scăzute Aceste articole sunt : Jupoane de mătaie şi de Itnnâ. Rochii şi cupoane de stofft, MatineurI de mătase, Robes de Chambre, Mânuşi de bal cu preţuri de 7.75 perechea, Pelerine do Velours du Nord de la 50 fr. şi altele zaki la alegerile generale ce se vor face în Februarie pentru Rei-chsrathul din Viena. Vestitul Bastache, din a cărui poruncă toţi procurorii au refuzat să constate infamiile administra ţinnii cu ocazia alegerii de la Galaţi, chiamă la parchet pe alegători şi prin ameninţări le smulge declaraţiuni. Din nenorocire mulţi din alegători au refuzat să facă declaraţiuni şi unii au depus în contra administraţiunii. Pentru a-ceste cuvinte deposiţiile s’au făcut pe foi volante şi cele cari nu erau favorabile admmistraţiunii s’au lăsat la o parte, iar din cele l’alte s’a întocmit un dosar, făcut din porunca d-lui Lascar, pentru a răspunde la interpelarea d-lui Ionel Grădişteanu. D. Ghelmegeanu, ajutor de primar şi fiul prefectului de Mehedinţi, şi-a dat iemisiutiea. D-sa atacă cu putere pe ministrul de interne, d. Vasile Lascar, în textul demisiunel, şi ’l acuză că vrea să ’şl capătuiască toate neamurile. Voinţa Naţională este informata ca d. Barbu Păltineanu ’şl-a luat un profesor de danţ pentru a învăţă Pavana. Nu ştim întru cît aceasta informaţie este exacta, dar la rindul nostru aflăm că un redactor foarte cunoscut de la Voinţa Naţională şi înfocat naţionalist, dorind a face să se introducă în saloanele noas tre obiceiul (lanţurilor străm^?0*11» şi-a luat un pi-ofcoui ue danţ care sa l înveţe To Pipero, danţ eminamente naţional, pe care ’l va e-xecuta împreuna cu ţelehi Sechiaris la o serata ce se va da în o-noarea acestui ipochimen. Ministerul de interne a supus consiliului tecnic superior proiectul întocmit pentru pavarea stradrior şi trotuarelor din oraşul Brăila, proiect care se urcă la suma’ de 1.300.000 lei. Mihail Georgescu, autorul agresiune! săvîrşite asupra persoanei d-lul procuror general Stătescu, a fost judecat Sîm-bătă de tribunalul Ilfov, secţiunea I şi condamnat la cinci ani Închisoare co-recţională. ULTIMA OEA Berlin, 26 Ianuarie. Incrucişătorul Împărăteasa Augusta a primit ordinul de a merge în curând în Creta. 25 ÂnT de practică O «Înmii francciâ, profesoară «lig»lo-mnlă. avind 25 nul de practică şi experienţă în pesionatele ee'e mal mar! şi renumite din EnglUera, Franţa şi Germania, de la care poseda cele mal bune certificate şi recomandaţiunl, doreşte a preda lecţiunl de limbele franceza şi englezii precum şi plano, la domiciliul elevelor cit şt domicitiul sftti. Metoda cea mal practică şi uşure cit şi preţui cel mal moderat. A se adresa D nu P. Strada Carol I 38. camera No 33. de la ora 12—12 7» satl a lăsa a-dresn la d nul Lazăr, portar. ANUMOIU ~ Moşia Curtişoară, avtnd o Întindere de 2700 pogoane, situată în comuna Tezliu, districtul Olt, în apropriere de jumătate oră de oraşul Slatina, proprietatea Domnişoarei Zoe Vladoyano, este de arendat pe un period de cinci ani lucepător de la 23 Aprilie 1897. Amatorii cari ar dori să cunoască condi-ţiunite şi preţul arendai sunt rugaţi a se adresa ia d. Ioan C. Barozzi, avocatul d-şoarel Zoe Vladoyano, domiciliat în Bucuroşii. str Sălciilor No. 14. societatea anonimă a htrtiilor Abadie din Franţa ^ Cu mari sacrificii şi In urma unei a rodise farteo scrupuloase a tutunurilor romîneştl, Sj ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus in vînzare in Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară I*ANAMA Singura htrtie de orez de Panama care; Ku inegreşle ţigara absolut de fel. u stinge ţigara de loc, u conţine un fir de bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavâa tutunurilor rominştl, ca alte hlrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon high-liff. Depozitul g-1 al htrtiel *Panama> : Bucureşti str. Pinziirl No. 10 Unde se vor adresa toate informaţiile si comandate din Romînia. Kx|icillazil tn provincie vii trenuri ACCELERATE Trandafiri, Camelii Naturale BUCHETE DE MIRESE Bacbelo pentru b iinrîsi araanamente la rochi-Corsete cxira-llno 5 Iei bucata Pălării do flori naturala Coroane cu 30,40, 50, 60, 70. 80, 90 şi 100 lei cu ambalaj, pat,gliei, inscripţie şi franco. ( atriescu Dulcamara Str. Lipscani No. 10, I Etaj! şi calea Victoriei 152 Ocinsiuno I Ocasiune I Ocusiune IX TJ >î >v 1 IN MAGASINUL «I„A lOOO ARTICOLE» sub Hotel Continental, vis-ă-visde Tâtru Naţional Continua de aslă-zl vinzarea Mănuşeriei M •mc Şeukovici, veniţi şi profitaţi de rara ocasioue I MÂNUŞI 4 şi fibutonî extra-fine NUMAI cu fr. 2.75 perechea. MÂNUŞI lîuă cu blană şi flanela de fr. 1 50 tn sus. Şosnnl-Galoşi veritabili cu marca triunghi diu renumita fabrică din Petersburg, pentru dame.............fr. 7,55 > bărbaţi...............» 8,00 10,000 Flanele lină pură NUMAI eu » 3.50 20,000 Ciorapi flld’ecosse lină barehent. Liugerie pentru dame şl barba î se vinde fabulos de eftin numai „LA lOOO ARTICOLE*1. Sub Hoiel Continental, vis-a-vis de Teatru, ? ! Eliminar a Cărbunilor streinî! ? SISTEM SPECIAL DE ÎNCĂLZIRE cu păcură AJOUU UlUSt’ •«- v* ■»*•»,«. „întrebuinţarea păcuret combinată cu aerul comprimat" Planuri şi iustalaţiunl pentru cazane cu abur, cuptoare pentru fabrici de cărămidă, sticlărie, porţelan şi a. Sistem funrţionînd în fabrica do obiecte de metal JACQUES I. CATZ & C-ie. JACOES I. CATZ Inginer-industrial 11 bis. Str. Regală.—Bucureşti. PREŢURI MODERATE Casa de Sănătate Dr. S. KUaiAC STRADA SFÎNTU IONICĂ 8, în dosul Pasagiului Romîn Construita şi aranjată după ultimele cerinţe bigienice. Se primesc bolnavi de ori ce afecţiuni interne safl chirurgicale în condiţii foarte avantagioase. ”ersoanele cari doresc, se pot căuta în a-ceatsă casă de sănătate şi cu ort ce ait medic 0»’ CHIRIAC TEOHARI Special în boale de FEMEI şi FACERI S’A STABILIT IN BUCUREŞTI btriulu 4 oiţei 56. Cfalimir de la facultatea din Paris Specia! pentru bontele de stomac 27—Strada Doamnei—27 Consult. 2—4 Ammciii Moşia MărăcinenI Cârtăvoia din judeţul Buzăâ, Plasa Câlnăulul, la 5 kilometre de oraşul Buzfttl, în întindere de 700 pogoane, toate cultivabile, ctf locuri de grădini, cu moară cu 8 pietre pe apa Buzăului, casă de locuit etc. este de dat în arendă de la 23 Aprilie 1898 pe un noi! period de 5 ani. Doritorii se pot adresa în Bucureşti la Otelul Imperial unde locueşte proprietara, d-ua Constanţa Th. Bulş. A VIS FS« 'rfis ________ In birourile socieiăţel noastre aflindu-se vacant un post de caligraf, retribuit cu 140 le! ne lună. cel cari doresc a ocupa acest post sunt invitaţi să ’şl depună ofertele la Direcţiune piuă la 3 (15) Februarie a. c. Condiţiuuile de ad nisibilitate ce se cer candidaţilor suut să fie romtnl şi să aibă o frumoasă caligrafie. Direcţiunea generală a societăţel genei a'e de asigurare «Naţionalii 27 <8) Febi uarie 1807 Patine! Patine! de primii qnalitale şi de toate sistemele se găsesc de vînzare la 1B. BL eiK M A N Magaxin «1c «rine şi velocipede — 44, CALEA VICTORIEI, BUCUREŞTI ' Cereţi prospectul ilustrat de PATINE ce se trimite imediat grali» ţi frwnoo^ www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI Pînă la 10 publicaşi 80 baul linia pentru fle-oare dală, ţl d* la 10 în uns 30 lmil linia._ Spuctacole Of'pra rotnitta. Luni 28 Itnuarie reprezentaţie extraordinară dată de Societatea Studenţilor în nitdlciuă din BucurescI în folosul bibllotecel sub înaltul Patrona^iu al M. ri Reginei se vor leprexentA I. «Pe malul Gîrlel» comedie într'un act in versuri de Ascanlo. II. «Steaua» dramă într’un act de And re GUI ţl Rlchepin tradusă in versuri de Radu D. Rosettl III. «Carmen» ("Actul I ţi II). Trttls ut I\afionteE FOC — Am văzut, urmă poliţistul, fără să se oprească, fără să ezileze uu singur minut la desvoltarea gîndirel sale, tot ce ne interesa ea să aflăm ; IvanovicI, Corrazzon, cel trei asasini, de sigur acel cari treime să escorteze pe conte şi pe căpitan, toţi suut aci... trebuie să lucrăm. Tu să stal in ob-servaţiune, piuă cîud ett mă vot duce să caut ajutoare... — Colegi, reluă Froler... e un post la ciţl-va paşi de aci, pe bulevard. — Eşti nebun? răspunse Luce, tu nu cu- noşti pe oamenii ăştia şi fanatismul subordonaţilor lor, el trebue să fi luat toate măsurile, In câini u»*u " r..iaai »«gU. taie,- un un foc de revolver vor zdrobi cre- eril tîuărulul, pentru ca să nu mal poata vorbi, cele trei bestii cari sunt acolo se vor repezi la gîtul şefilor şi farsa e jucată, poliza va avea gloria să scape două din trei ţl-,,time. pe un colonel rus şi pe generalul exolic. Şi mal lirzifl, cine va plăli aventura? Froler şi Luce pe cari Invizibilii uu I vor ertn... dar mă faci să vorbesc, şi fie-ce minată pierdulă echivalează cu o picătură de slnge mal puţin în vinele nenorocitului a cărui viaţă voim să scăpăm. Plec imediat... OrI-ce s’ar întlmpla, să uu te dai jos din copac, care ’ţl serveşte de refugiQ, nimeni nu te va putea descoperi acolo. Nu ’ţl e teamă să rămîifl singur? — Glumeşti stăplne ? — Vorba e că voiil lipsi cel puţin o oră, voiă căuta şi o Irâsur. — Bate la depositul Pigalle, acolo sunt în tot-d’a:uua gata. — Alerg... bagă de seamă şi Iii prudent. — Bute stăpîne, mă vel găsi neclintit la postul n» 0. Luce se scoborl încetişor piuă jos In două sărituri ajunse le boschete şi dispăru. Tocmai la li mo, frunzişul nu se închisese bine în urma lui şi o umbră apăru la fereastră părînd că inspectează împrejurimile casei. Era IvanovicI... Itispecţiunea lu Ii Ipăru de sigur satisfăcătoare, căci începu să se plimbe în lung şi în larg prin odae ca şi cum ar lăsa să treacă timpul acordat victimei sale. Cîte o-dală se oprea în faţa lui Jos£ Corrazzon, şi îl vorbea cu energie şi cu gesturi vehemente. — Oare Negrul s’ar ruga pentru erlarea nenorocitului ? se Întrebă Froler. Dar uteniîunea lui fu repede aţintită a-supra celor ce se petrecea înăuntru : unul din bandiţi se apropiă de tînăr, din ordinul lui IvanovicI; li-va oare ora execuţiunel ? Nu. el era fără nici o armă; se mărgini să-l deslege braţul drept. Atunci aj-'-pară de el măsuţa, o foaie de liîrtie şi toate acceserme S(,rjs Figura Iul era în acest moment bine lumi-1 na1â de luminările ce avea în faţă şi Fro- ler putu distinge trăsurile fine şi distinse ale nenorocitului, desfigurate de teroire. — Ah! ce idee minunată, se gîndi poliţistul; a cerut de sigur sâ-şl scrie ultimele sale voinţt; dacă ar ţine această afacere cel puţin un sfert de oră, poale pînă atunci Luce se va Întoarce şi-l vom putea scăpa. Tioărul luă condeiul! şi se încercă să scrie cîte-va î înduri, dar mina îl tremura aşa fel că nu putu să continue. IvanovicI ridic i din umeri şi dădu un ordin pe care unul din zbiri era să-l_execute.. Nenorocita victimă ridică inînă rugîndu-se şi de sigur obţinu graţia pe care o ceruse căci rusul, după uu semn al şefului, se retrase. — Dar scrie nenorocitele, scrie mult, voia să i strige Froler, cîştigă cit poţi mul mult timp, aceasta ’ţl este scăpare. Prizonierul părea cu toate acestea că se mal linişteşte puţin şi mina începu să-I a-lunece pe hîrtie; încet şi îu necazul călîilor cari pâreafi că se impacientează. Dar sftrşitul acestei drame teribile se a-propia ; IvanovicI făcu un gest imperios victimei ; se apropie de masă şi întinse mtna, ca şi cum ar fi voit să I smulgă hîrlia diu faţă. De rîndul ăsta interveni Negrul care II arătă ceasornicul ca şi cum ar fi voit a l spune că termenul acordat nu nu trecuse încă... Dar minutele rămase trebuiai! se fie scurte de tot, de oare-ce unul din bandiţi, cu cuţitul în mină, se aşeză la spatele victimei, care în acest moment—Froler ghicise după mişcarea mînel— semna ultimele sale voinţl. Printr’un sentiment oribil de răzbunare, cel-Palţl doul Cozacl, cari intraseră într’o cameră vecină, intrară pe dată, adueind cu el un cosciug de lemn negru pe care era vopsită o mare cruce albă, ş't-1 depuseră lUalnU^ "'olirtlpl. — Ab! mizerabilii: j.:m i „3 Froler scrîşnind din dinţi. Si îşi căută revolverul; din norocire cureaua tocului era închisă şi avu timpul să reflecteze şi să ss oprească... dar închise ochii pentru a uu vedea lovitura fatală. Cîud îi redeschise, nenorocitul tînăr trăia încă, dar scena îşi schimbase înfăţişarea... cel trei asasini apucaseră din noii pe victimă, şi nemulţumiţi câ-1 lăsaseră c-ît-va Jimp braţul liber, acum îl lega îl strîus peste tot corpul cu o fringbie groasă, ca şi cum ar fi fost o momie. Ace ;stă ispravă terminată, la un semn ul stăpînuluî lor, el ridicară pe nenorocit, care se svîrcolea Î11 sforţări zadarnice, i! culcară în cosciug şi şi unul dintre el care adusese capacul începu să 1 bată în cue... Prima lovitură de ciocan lovi drept în inimă pe Froler, care scoase un ţipăt de o turbare sălbatică si cit p’aci să cadă după craca pe care era aşezat. — Oh ! îşi zise el cu vocea sugrumată de omoţiune ! îl vor îngropa de viu! Dar ce făcea oare Luce... de o oră şi mal bine de cîud plecase ? (Va urma) n „EP0CA“ ziar cotidian CUPON 2VA 256 .o0. 2.06 1 26 1.50 0.66 1 56 0.95 2.60 1.25 266 1 25 2 50 1.50 1.50 0.96 6.00 8.00 fEA 24.00 12.00 20.00 10.00 2 00 1.08 1 50 0.75 1.00 0.60 2.00 1.00 PILULELE ELVEŢIENE ALE FARMACISTULUI RI€HAB» BRANDT KHOBlăaiATE B Frcf dr. R. Virohevr, Berlin » ►de Glelt, Munloh (t) ► ► Reclam ; Lipsea (t) ► » do Nusbaum Mflnloh (t) ► ► Hertz Amsterdam ► ► de Korezynski, Cralova ► » LrsndL, Kuiis=nt>urg ► ► Freiloka, Berlin flj ► » de Bcauzonb Wurzburg ► » O. Witt, Copcnliaga - - ifcîcÎL'vaor 3i. It»U.rsburg * p Boeder st &d Ka»an « LsTubl, Varşovia « Forefcsr, Birmlngam, întrebuinţate de peste 16 ani de JProfemori, medici j practici şl de public şl recomandat ca cel mal eftin, | plăcut, sigur şl uevătămător. MEDICAMENT I>E CASĂ La derangearea organelor Abedominal La maladii ale ficatului, hoemorolxt (trinjl), con* mtipatie, durere de cap, ameţeală, respiraţie gr ett K»fi dificilă, paipttalie (b«*tule de inimă), con* strictlunt de piept, i/petd de poftii de mincare, etc.—Pilulele elveţiene ale farmacistului Uichard Brandt, diu causa efectului lor agreabil aunt în genere preferate altor purgative de un efect neplăcut oa: săruri, ape amare, picături, eto. A SE FERI LA CONTRAFACERE de imitaţiunî şl cereţi la toate farmaciile numai adecă-rateto BItrUEE &EYETIEÎYE ale farmacista-tui HiCIiARD Brandt, ţi * observaţi bine alăturata marcă Ct'ucea albă, pe fnnd roslu ţi numele Uichard Brandt, Pilulele elveţiene contrafăcute ţi împachetate similar pentru a induce publicul în eroare nu produc nici © dată efectul adevăratelor pilule elveţiene alo lui Riohord Brandt. îmTkŢîTT (TTîeî ueî i.vo Dftpoul general pentru toată RomTnla LA FAK.UAtlA VICTOR TtKI.VIiKH ________Bucureşti calea Vlotorlel____ Se gSseţte asemenea In Bucureşti, la farmaciile : F. Brus, M. Brus, Fr. W. Zurner, A. Oze-1 | des E. I. RlsiS, A. Frank, I. A. Clura, eto., şl la droguerlile : F. Bruss, Eoonomu k Co. Th. M-< ene cu, Iile Zamfirescu.—Uotoşmnl la: Haynal, V. 1). Vaslllu.—Brtsi/a la: Flllotl, G. Kautt. I meac, A. Drumer.—Iluxăă. la : Soliuler, Weber.— Vru Iota, la farmaollie Moss. Pohl. Oswald.— | Focşani, la : Remer. Stenner.—Galaţi, la : tftiohler.— (tiuryîti, la : Binder, Fablnl. — Maşl-I la : I. Engel, Rosenthal, Fraţii Kenya.—I*iteşt1, la : Soblrcbanler.—Ploeşt 1, la : Sohuller Zie | gler.—Tirgavlştc, la : H. Seymann — T.-Măyurele, la : A. Hebberling. il III lilIWIIIUI HHHi III WATSOM & YOUELL SMAŞINl AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE BTJCTJRESCI. — Srada Academiei, 14 (fost Raşca) REPRESENTANŢl GENERALI Al FABRICEl |M. F. ECKERT SOCIETATE PE ACTIUNlj i PLUGURI DE OŢEL pentru cultura obicinuită §i cultura adîncăj PLUGURI DE OŢEL pentru cultura de sfeclă PLUGURI DE OŢEL cu 3, 3 şi mai multe brazde PLUGURÎ DE OŢEL pentru cultivat pămînturî virgine PLUGURI DE OŢEL pentru locuri muntoase (RARIŢE DE OŢEL pentru porumb. Grindeiul, Bârsa, Cormaua, Roatele, în fiue tot corpul j plugului ECKERT este lucrat diu OŢEL. Iţlgr Sem&nă/toare în lat „MIEItOMjMlVA" semănătoare în rin duri \ TOT FELUL DE MAŞINI AGRICOLE Cmfnloafţt- ihtttft'Hl» orali* ţi franca. „PA1T1IA“ Societate romînă de asigurare reasigurare Capital social vărsat lei un milion BucurescI, str. Smîrdan No. 15 Branşa Asigurărilor asupra vieţel «Patria» primeşte asigurări pentru cas de moarte şi de viaţă, asigurări mixte, asigurări de zestre cu scutire de plata premiilor în cas de moarte a părintelui, asigurări mutuale de supra vieţuire cu capital garantat şi cu 85 la sută din beneficii. Branşa Asigurărilor contra accidentelor «Patria» asigură contra urmărilor unul accident cu despăgubire pentru cas de moarte, invaliditate permanentă sail trecătoare (tndemnisare zilnică), de asemenea primeşte: Asigurarea colectivă a lucrătorilor din stabilimente industriale Prospecte şi tarife se trimit la cerere gratis şi franco. Societatea este represintată prin agenţi in localităţile mal însemnate din ţară. Direcţiunea Litografia Grassiany s’a reinstalat Bncnrescl 43 Calea Victoriei 43 (lîngă magasinul de musică Gebauer) Execută orî-ce lucrare de artă şi de lux în Litografie şi Tipografie. TEIRICH fi BUCUREŞTI 4». -Sti-adn I3er^e« -O. INSTAL'AŢIUNI DE Tralan Demetresct» Privelişti din viaţă — Subita - - - • Dumitru Teteor Realiste -Virgiiiu JY. Cisman Din anH tineri -JSo/lft Vădcjdm* Fio-ware la rîndul să ii -Dumitru Stăncescu Glume 51 Peveţtl Zamfir €. Ar bure In Exil -Mthutl iV. Betador Istoria teatralul romîn -....................... Loulm Buline Noua ţtiinţă de vindeoarc (Bf. Gheorgbe) F«fra, anul I - - • • — anul II - • - • • Varagiitte. Note ţi Bchiţe-Theodorescu &. Dem., Cronica din NArnberg - - - • • Ftamarion, Urania -Augier, Aventuriera - Admiuidraţia ziarului nostru primind zilnic numeroase cereri de premii pe cari le oferim cititorilor Ep®eei, anunţăm aceotora că cererile lor tre-buesc adresate direct îîbrarSJlor a-rătatc In josul cuponului înteţite de preţul recSus cu oare se oferă acele- premii Cea mal superioara calitate K 0 K SI PESTRU ÎNCĂLZIT se vinde numai cu TELEGRAF BAZ ?i APĂ ii 145 LEI Lumină incandescentă pentru Gr£S2 aerian Ajiarute de gaz Closete de toate sistemele SALON DL EXPOS1ŢIE __ Proecle. — BiuroO de construcţie.— Export! €feu mal bună calitate earimlemtă de CO€!S -m DB UZINA DE GAZ vi se furniseuză la do niciliO, în saci, per tona d« 1000 kgr. greutatea garantata mr Xi E î 4 5 -«** Dacă vă adresaţi print.r’o carte poştală sau personal casei iL' GOlaDŞTUSH 9, Strada Dewbai, ». Bucureşti, Telefon No. 6B. Tot acolo so află depozit de cocs mărunt pentru sobe Parigine şi Belgiano, cocs de fonderie, cocs de fsrărie, cărbuni din minele englezeşti do Cardiff, antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-diţiuni an gros şi en di ta ii de la Bucureşti, Constanţa şi Brăila la orî-ce staţiune a căilor ferate. TrtXA DE IOOO Kgr. franco in aacf la domleiliâ. [MARFĂ ABSOLUT FĂRĂ PRĂF! K0KS de fonderie, K0K8 de ferărie, I I K0KS pentru sobe Paragine, Cărbuni j Cardif, Antracit, Briqnete, etc. Expediţiune de vago ne complecte cu Koks şi cărbuni din porturile ro-mine la orî-ce staţiune de căi ferate din ţară. Comandele se primesc prin poştă, telegraf satî personal la AKOLAE (OJFJ€C 148. Calea Griviţeî, 148 vls-â-vis d« Gara de Nord. Telcton No. 6. REDACŢIA si ADmai | STRAŢIA ziarului „EP0- |CA“ so află îs Strada Cle- imRutftî Nn. 8 ÎfPORAFIA i.EPOC” execută tot felul SI .RăîS |)ki U wn _________________________de lucrări atingătoare de această artă. Agenţia de comisionar! de stradă şi de vînzător! de ziare Strada Caragheorglievid No. 5 Agenţia de Comisionari de stradă uni-formaţl cu şepci roşii, după 0 funcţionare de mal multe luni, putînd recrutu oameni de încredere şi cu garanţii de solvabilitate, face cunoscut onor. public că pe viitor poate încredinţa acestor comisionari de stradă obiecte de valoare, bijuterii si bani pînă la concurenţa sumei de 100 lei, pentru care agenţia ’şl asumă răspunderea. De asemenea ca agenţie de vlnz&torl de ziare, prin ajutorul vînz&torilor ambulanţi şi comisionarilor face distribuiri de Anunciuii, Avize, lieclame, etc. Tot prin intermediul acestei agenţii ori cine ar avea nevoe do publicitate i se înlesneşte în modul cel mal avantagi-$ anunciuii eati reclame în ziarele cu cel mal mare tiraj. Agenţia procură de asemenea după cerere numere vechi din ziare. TURNATORIA DE FIER IABRIOA ,COM£TirL£C ABOl.F BALOMON Bucureşti, Fabrica: Strada Vulturului No. 30 Depositul: Str. Doamnei No. 14 Bucureşti In depozitele fabricel se găsesc : n Sobe MeldlînjLer, parigine, Sobe «Cornetul» i (interiorul zidit, sjtacial pentru lemne), Sobe Tulea» (interiorul zidit, pentru cărbuni), Maţlue de bucate,! Mobile tle fier, Încălziri centrale de orî-ce sis-1 tem : aer cald, apă caldă şi de abur. Depozite 1n provin:ie: Iaşi. Ia d, Jacques Davidovid, strada Lă-| jpuşneanu 37; Crniova, la d. I etroche Andreexm, & Fii slr. Lipscani. La Typograflu EPOCA se află de vînzftre hîrtie maculatură cu fO bani kilogramul în pachete de clte 10 ki-olgrame. UZINA OE GAZ FILABET C ti li l a CALITATE Tona de 1000 Kilgr. 45 Iii Transportafi la domiciliu In SACI con-ţin Ind fie-care 40 KILOGRAME Sacii sunt PECETLUIŢI cu plum-burl. COMPANIA 1>E (IAZ UtKHUENdl Bucureşti. - -Bucureşti.