SERIA n—ANUL III, No. 359. NUMĂRUL 10 BANI Ediţia a treia VINERI, 24 IANUARIE, 1897 NUMĂRUL 10 BANI! A. BON AHEHTELE încep 1» 1 ţl ÎS ale £ cărei luni şi se plite** tot-d’a-o «n înainte In itaoMreţt! la Casa Administraţiei In judeţe şi eireinătaie prin mandate poţtaî» Uv au In ţară 80 lei; !n stroinitate 50 lei Şase Iun! ... 15 * » > 15 » Trei luni . . . 8 » » > 13 a Un numtr In streinttate 80 bac! MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ BEDAUŢIi No. S-STRADA CLEMENŢEI—No. » ANDICIIIBILE la Bucureşti şi judeţe m arimttc notoaJ la Administraţie In streinătate, rUrtd la adminitiratU şi la toate oficiile de publicitate Aaunciurî la pag. IV .... . 0.30 b. linia » * » III .... . 1.— lei » w » > II . . . . . 8.— a a Inserţiile şi reclamele 3 ie! rtndull Un amin recitii 80 li#»l ADBUIINTRAŢIA Ho. *.- STRADA CLEMENŢEI -No. 3. ALARMA D-LUI STURDZA GREŞALA GUVERNULUI E cunoscut astă-zl în toata ţara ca situaţiunea la Galaţi, în alegerea colegiului 11, era a candidatului conservator, d. N. Filipescu ; orl-ce ar face şi ar zice guvernul, rezultatul de Marţi vădeşte ca administraţi unea a apasat cu toata greutatea asupra alegatorilor, chiar daca nu s’ar fi petrecut cunoscutele salbatăcil prin cari guvernamentalii au terorizat Galaţul în a-junul şi în ziua alegerii. Toate acestea se cunosc; ceea-ce nu se cunoaşte încă destul de bine, e enormitatea greşelii pe care a fa-cut-o guvernul înpingind atît de departe ajutorul dat candidatului sătî. Ce era în joc, pentru guvern, în aceasta alegere ? Cum de cincl-spre-zece luni abia la alegerile parţiale de la 14 şi 16 Ianuarie se prezintă ocazia de a cunoaşte dispoziţiunile corpului electoral; cum în toate aceste alegeri— inclusiv primul scrutin de la Galaţi — s’a manifestat un puternic curent ostil regimului, guvernul avea neapărat interesul să întrerupă (irul acestor manifestaţiunl supărătoare. Aceasta e evident ; instinctul de conservare poruncea partidului guvernamental să lupte din răsputeri pentru isbînda candidatului satl. Dar guvernul trebce i să fie cu ochii în patru ca această izbindă să nu fie în realitate o înfrîngere ireparabila. Pentru aceasta, el treimea să se ferească, ca de foc, de a intra făţiş în luptă. N’avea destule mijloace la dispoziţie ? Iniluenţa ascunsă a administra-ţiunil, într’un colegii! al douilea; lucrarea de cârtiţă a Băncel Naţionale ; candidat din localitate, avlnd întinse legături de rudenie, de a-miciţie şi de afaceri, faţă cu un adversar străin de oraş, fără rela-ţiunl locale, bazat numai pe principiile şi calităţile sale — erai! atî-tea avantaje preţioase, foarte preţioase, cari creau guvernului o vădită superioritate asupra opoziţiunil. Guvernamentalii erad datori — nu din motive de legalitate şi lealitate, ci în interesul lor bine înţeles — să se mulţumească cu atît. Dacă triumfali, bine; dacă nu, mal preferabila era pentru dânşii pierderea unul scaun în Cameră, de - cît victoria infamantă pe care ai! repurtat-o. In adevăr, în ce lumina apare a-cum regimul în urma acestei victorii â la Pyrrhus? Un guvern întreg, avînd loate a-vantajele enumerate mal sus, a intrat în luptă pe faţa, împingînd lucrurile pînă la sălbatice violenţe, contra unul singur om. E atît de odioasă purtarea guvernului, în cît nu cu 85 de voturi, dar cu 850 să fi triumfat candidatul oficial, şi simpatiile ţă-rel întregi totuşi către candidatul conservator trebuiai! să se îndrep-teze fără nici o rezervă. Combătînd cu atîta violenţă şi brutalitate candidatura d-lul Filipescu, guvernul i-a făcut fără voie un servicii! pentru care putem fi recunoscători colectivităţii. Salvatu-s’a cel puţin interesul regimului de a se curma şirul raa-nifestaţiunilor anti-colectiviste ale opiniei publice ? Din potrivă. Marele număr de voturi, obţinut în aşa condiţiunl şi în ciuda urgiei guvernamentale de candidatul nostru, dovedeşte strălucit căt de jos stă regimul în ochii ţăreî. Şi furia cu care a luptat guvernul, mijloacele desperate la cari a recurs, întăresc acest efect. Guvernul a ajuns deci tocmai la rezultatul opus de cel urmărit. Şi sfidarea pe care a aruncat-o opiniunil publice, o va îndîrji fireşte şi mal mult, împingând-o la manifestaţiunl şi mal ostile regimului colectivist. Iată enorma greşalâ pe care a comis-o guvernul cu ocazia alegerii de la Galaţi; şi e o greşala ce nu se poate repara. REVISTA EXTERNA R«ft>rum artileriei. — Viitoarea el ieşti sine. — O nonă, Panama. Reforma artileriei Din cercuri milităreştl franceze, Neue Freie Presse primeşte vestea îmbucurătoare că reforma artileriei, despre care s’a vorbit atît de mult la sfirşitul anului 18%, e amin dă pentru multă vreme. Motivul acestei amînărl nu e atlta enorma cheltui lă pe care ar pricinui o această reformă, cît faptul că multe chestiuni techniee de cea mal mare însemnătate nu sunt şi încă multă vreme nu vor pntea fi rezolvate. Problema e să se inventeze un tun cu foc repede, de calibru mic, şi putîndu-se încărca lesne şi iute; se mal cere ca tunul să poată fi fixat pe loc. Mal ales în privinţa acestui din urmă punct e uevoe de multe experienţe. Un semn al timpului, în privinţa acestei chestiuni, e că pretutindeni marii fabricanţi se asociază, ca şi cum ar presimţi nevoia unei mari sforţări la un moment dat. In Franţa, s’att contopit stabilimentele Canat şi Schneider dinCreuzot; în Germania, Gru-son şi Krupp s’ail asociat; în Anglia, aii fuzionat fabricele Withwort şi Armstrong; în Statele-Unite, marile fabrici caută să se apropie una de alta. E un curent general. In aceeaşi corespondenţă a lui Neue Freie Presse se spune că marile stabilimente de arme diu Franţa caută să-şi asigure clientela Statelor din sud-estul Europei şi că ele sunt sprijinite lu acest sens de Rusia. Bulgaria a comandat de curînd tunuri, la fabrica Canat, pentru mal multe milioane de franci. Viitoarea chestiune Conferinţele ambasadorilor la Constaniino-pole asupra reformelor de introdus Iu Turcia. s’ufl terminat. Daca Sultanul va primi reformele sail nu, şi ce vor face Puterile In acest din urmă caz, aceasta se va hotărî în vremea cea mal apropiată. Ce chestiune de politică generală va veni apoi la ordinea zilei ? Le Nord din Paris spune că îndată după terminarea chestiunii orientale, puterile se vor ocupa cu chestiunea egipteană şi vor găsi vremea şi forţa necesară pentru a o rezolva definitiv. O nonă Panama Grupurile extreme din Camera franceză aii de gînd, îndată după votarea legii pentru impozitul zahărului, să deschidă o afacere de soiul vestitului scandal panamist. Se spune că cîţl-va mari fabricanţi de zahăr, interesaţi în facerea legii, au avut în tot timpul studieri! ţi discuţiei proiectului intrarea liberă tu Parlament, piuă şi lu sălile secţiunilor şi comisiunilor. Chestiunea se va aduce la tribună şi se va aminti cu această ocazie rolul pe care l-a jucat odinioară Arton în culoarele Camerei. ALARMA D-LUI STURDZA Concentrarea colectivistă. — D. Mturdza despre situaţie.—Regele şi disolvarea i'anic-rel.—Fucliinl Ni nepotul. Tratările de Împăcare. Concentrarea colectivistă In urma audientei pe care a obţinut o erî d. Dim. Sturdsa la Palat, precum şi în urma audientei pe care a avut’o d. P. S. Aurelian,—un curent nou începe a se afirma în sinul colectivităţii : E vorba de concentrarea tutulor forţelor şi grupurilor colectiviste, de formarea unul minister de concentratiune. Dar spiritele sunt atît de Intărîtate, ura dintre aurelianiştl şi sturdzişti atil de pronunţată, în cît ideea unei concentrări tiu prea găseşte teren. Şi, ciudat, acela care s’a făcut apostolul concentrării e însuşi d. Dim. Sturdza. ]>. Sturdza despre situaţie In urma audientei sale la Palat, D. Sturdza a întrunit la d-sa mal mulţi amici, cărora le-a expus situaţia cam în următorii termeni: — Situatiunea externă este foarte complicată şi cabinetele din Viena şi Berlin sunt gata a intra în acţiune. Şi pe cită vreme în străinătate spiritele sunt frămintate de evenimentele ce se petrec în Orient, iu Roinfuia a-tit guvernul ett şi partidul guvernamental îşi risipesc torţele îu cestiuni personale şi pentru nişte ambiţii locale itual mult sail mai puţin îndrept ţite şi se «laă de spectacol înaintea opoziţiei, care se a li rină deja cu o autoritate şi putere mai mare de ett a guvernului. «CercuHle hotărîtoare din Berlin şi Viena sunt perfect in curent despre cele ce se petrec în Bucureşti şl ele nu prea par a li inspirate de mare încredere faţă de actuala stare de lucruri din Romîuia. Deci se impune în mod absolut ca partidul să caute un mijloc spre a se afirma la guvern ca un partid puternic şi de ordine, care e gata a lua răspunderea ordinel în fufa unei situaţii externe primejdioase». Regele şi disolvarea Camerei D. Sturdza a adăogat apoi partizanilor săi că M. Sa Regele, deşi nu a accentuat nici o imputare preciză colectiviştilor, e foarte îngrijat de actuala situaţie a guvernului. «Pentru restabilirea ordinel şi a li-niştel, M. Sa, a zis d. D. Sturdza, ar fi dispus să dea disolvarea Camerei, dar numai unul cabinet care s’ar bucura de încrederea tutulor nuanţelor partidului, umil cabinet de concentratiune». D sa a făcut apoi apel la amicii săi să nu mai învenineze raporturile dintre aurelianiştl şi sturdzişti, ci să caute o soluţie, care ar întruni ambele tabere. D. Sturdza a exprimat apoi credinţa sa, că d. Gogu Cantacusino ar fi omul situaţiei. Unchiul şi nepotul Abia lansată ideia concetrafiuml, d. An. Stolojan, in sper an fa că va izbuti să se impună din noii la ministerul de interne, a început o campanie de culise în contra nepotului său, d. Vasile Lascar, pe care’l acuză că şi-a luat aere prea îndrăzneţe de Catone al partidului. Campania d-lul Stolojan e deja deschisă şi in contra proectulul nepotului său privitor la reorganizarea ministerului de interne. Şi in această campanie d-sa are deja concursul unul mare număr de deputajl nemulţumiţi de ministrul de interne. Tratările de Împăcare Începute in asemeni condiţiunl, tratările de împăcare sau mal bine zis de concentrare, nu vor duce la nici un rezultat. Şi iată de ce : Atît d. Aurelian cît şi d. Sturdza vreau concentrarea, dar d. Aurelian nu vrea să renunţe nici la preponderenta sa In minister, nici la preşidentie; iar d. Sturdza cere preponderenta amicilor săi şi preşedinţia d-lul Gogu Canta- dacorom911ica.ro Criza colectivităţii fiind ajunsă aşa de departe, e foarte probabil să i se dea o soluţie pînă săptămîna viitoare. Prevederile noastre sînt că ideia concentrării nu va triumfa şi colectivitatea se va prăbuşi. TRIBUNA POLITICA Iar criză ministerială. ZavergiiI d-lul Sturdza au pus piciorul In prag şi cer puterea de a stăpini sail dreptul de a intra făţiş în opoziţie contra guvernului. Paraziţii d-lul Aurelian ţin morţiş la stătu quo, pe cînd miniştrii se ceartă iar majoritatea aşteaptă cu gura căscată un indiciu după care sâ’şl orienteze slugărnicia. In vremea asta ţara aşteaptă zadarnic legi, cetăţenii autoritate, Regele sfetnici încercaţi şi d. Gogu Cantacu-zino prezidenţia consiliului de miniştri. Mal lămurită situaţie nici că se poate subt un regim de palavragii inepţi şi necinstiţi. In ziua cînd se va cere socoteală colectiviştilor pentru arendâşia lor de a-cum, nu ştim ce’I va încurca mal mult: răspunderea pentru ce aă făcut sai! pentru ce n’ai! făcut cît timp au uzurpat puterea. REGIM DE BANDIŢI Sîngiuirile de la Galaţi vor sdrobi cariera ministrului de interne— dacă nu e întemeiata credinţa generală cum că d. Vasile Lascar e o puşlama laşă şi ipocrită. Nelegiuirea săvîrşitâ cu prilejul scrutinului de balotaj e prea evidentă pen-tru ca logofătul do la interne să poată, cu toată făţărnicia ce’I cunoaştem, eşi din inextricabila dilemă : or! cleftul So-chinris, ori Vasile Lsscar. Rănile de moarte ale cetăţeanului Râ-dulesou ; ingerinţele sugrumătoare ale administraţiei; brutalitatea mişelească a generalului Murgescu ; ordiile de sălbatici cari aă încins localurile de vot şi năvala făţişă a sceleraţilor lui Zorilă a-supra alegătorilor independenţi—aă înecat în sînge «alegerile libere.» Păcătosul care va întări această nelegiuire merită însuşi dispreţul păcătoşilor al căror desfrîfi a făcut dintr’un mâs-linar grec un deputat romîn. Nu ne facem iluzii asupra moralităţii celor pe cari îi reprezintă banca ministerială, de aceea nu credem că se va găsi glas în majoritatea guvernamentală care să ceară socoteală despre urgia al cărei rod este mandatul cleftului, dar socotim că aceasta este cea din urmă ruşine pe care ţara o va suferi din partea neobrăzaţilor cari îşi zic miniştrii ţârei romîueşti. A ratifica tîlbăria lui Zorilă înseamnă pur şi simplu a souipa în obrazul Romurilor. Cei cari o vor face. ver îndritui pe toată lumea să crează că ţara moştenire bandiţilor s’a dat. NASTRADIM HOGEA Marele elector de la Vlaşca, micul don Bazil Jepuresco, loveşte cu oiştea în gard, ca Eremia, de cîte ori ia cuvîntul ca să vorbească în numele scumpilor săi bivolari. De vorbeşte în politica externă, zice lui Kogălniceanu că e tare în apostrofă şi Ko-gălniceanu îl supune dăulătrareî experienţe pe care o fac javrele cînd sunt hîrbare; de-şî însuşeşte interpelarea d-lul G. C. Dobrescu în chestia monumentului lui Brătianu, sileşte pe d. Cantacuzino să facă mărturisiri care au pecetluit colectivitatea pentru vecie; de se uneşte cu d. Scorţescu în privinţa interpelării asupra potlogăriei săvîrşită cu portul Constanţa şi cu banchetul găinarului, obligă pe escroc la mărturisiri care provoacă gelozia lui Mărunţelu; cînd con-tribue cu bivolarii săi la succesul lui Se-chiaris, sileşte pe d. Lascar să-şi stărîme cariera politică, şi cînd, în fine, interpelează pe d. Mîrzescu în privinţa numirel unor profesori, provoacă răspunsuri din cari rezultă că toţi miniştrii colectivişti au fost incorecţi. Atîtea şi atît de mari succese au făcut din ilustrul vlăşcean o gogoriţă pentru complicii săi cari se roagă la Dumnezeu să-l apere de Jepuresco, căci de Fleva se apără el singuri. Nastradin Hogea îşi bătea nevasta ori de cîte ori voia să-şi îngrozească vecinii. Dar nevasta lui Nastradin Hogea a trecut întru Domnul din pricina aceasta. TRIBUNA LITERARA 1MPRESIUNI DIN ŢARA MOŢILOR 7'recul Tisa •> Carpul 0, Să bag slugă la alţii! Când te hotărăşti, cu riscul şi pericolul tM, să faci o călătorie în occidentala Ungarie, ştii când pleci, dar nu ştii nici când, nici unde ajungi. Credinţa, răspândită mai ales de când cu căsătoria civilă, cum că Ungurul face parte din poporul ales şi că limba lui. dulce şi armonioasă, este ecoul depărtat al simfoniei serafimilor din Paradis, a tăcut ca guvernul central, nu numai să nu respecte prescripţiunea pravilnicea-scă de a numi, in ţinuturile locuite de naţionalităţi, funcţionari cari să vorbească limba locului, dar chiar să 0-prească, sub ameninţare de grea pedeapsă, pe cei caii ştiri mai multe limbi de a se exprima alt-fel de cât în idio-ma delicioasă de care s’a slujit Arpad cănd a zis pentru prima oră «Alâ szol-gâja!» Această măsură, care este, pentru scopul maghiarizării, ceea-ce este cataplas-ma pentru un picior de lemn, te face să te crezi pe Himalaia îndată ce al ajuns la poalele Carpaţilor. Lăsat in întuneric, pe mâna unul conductor, care te agasează cu atât mal mult cu cât ştii că nu vrea, iar nu că nu’ţl poate da explicaţiile de cari al nevoe, te simţi în Asia de îndată ce s’a strigat muzicalul «Măhet!» Porneşti susţinut de speranţa că te va desluşi, poate, tovarăşul de călătorie, pînă dimineaţa, cînd te vel orienta după inscripţiunea de pe frontispiciul gărilor. Dar la prima dificultate constaţi, cu o ciudă care te face să încleştezi pumnii, că vecinul de compartiment, izraeltean ungurit, întoarce spatele cu vădită ură cînd aude graiul romînese, iar pe fruntea falnică a gărilor ungureşti citeşti, cu nedumerirea pe care o simţi în faţa unei inscripţiunl chaldeice, Nagy-Szeben saO GyulafeMrvdr, nume—cine ar cre-de-o ! — ale pitoreştilor ţinuturi romî-neştl din mindrul Ardeal. Cu această terminologie geografică nici nu e de mirare dacă, fără amănunţite instrucţiuni de a casă, te trezeşti, ori dincolo, ori dincoace de scopul călătoriei întreprinse. Daca, biruind toate dificultăţile, al a-juns cu bine la Alba Iuiia—şi e greii să ajungi cu bine—te poţi socoti în a-farâ de primejdie, cel puţin în ce priveşte limba. De aci, de sub zidurile cetăţii, uin care Mihairi Viteazul îşi rotea privirea de vultur peste toată' romînimea, porneşti, cu un vondt local, care 'ţi aminteşte tramwayul de pe linia Costeştl-Turnu Măgurele, pe o potecă cu întorsături capriţioase dar veselă şi romantică, pînă la Zlatna —Auraria Major a strămoşilor noştri. Drumul e larg, dar panorama atît de fericita îu cît îţi mîngîie ochii. Cînd am ajuns e0 la Zlatna, era Duminică — Duminică şi zi de tirg. De la gară, aşezată chiar în vatra 0-raşulul, şi pînă între biserici, la făgă-dăul lui Moldovan, nu-ţl poţi trage sufletul de oameni, de cari, de praf şi de greţos fum de cârnaţl. Un ciudat amestec de costume, de tipuri şi de limbi diferite face, Dumineca, din orăşelul acesta, tichuit şi monoton de obiceiil, un fel de expoziţie interesantă, în care nu ştii ce să priveşti mal intîiri : faţa rumenă a ţăranului Romîn. melancolia bolnăvicioasă a Sasului bălan, mustaţa în formă de căpăstru a Ungurului trufaş, ori sumedenia de 0-sînze cari se topesc la soare in cinghe-1 urile atîrnate la uşa măcelăriilor. ...Lumea furnică. TransacţiI se fac puţine in Zlatna, dar in schimb gură se face multă. Şi gălăgia cea mal mare o face Romînul. Silit, în lupta pentru existenţă, să vie, vrond-nevrend, îu atingere cu mal toate naţionalităţile conlocuitoare, Romînul vorbeşte — şi vorbeşte bine — in mal toate graiurile cîte se aud pe pămintul unguresc. Acest avantaj îl face mîn-dru şi vorbăreţ — de aceea, ori unde un pâlc de oameni vor discuta aprins, eşti sigur mal dinainte că vel găsi între dînşil un Romîn care le dă pe la. încolo, oraşul nu presintă nici un interes el în sine. împrejurimile, însă, cu bogatele lor mine de aur, de mercur şi de argint, merita din toate punctele de vedere atenţiunea turistului. Dar, singur în călătorie şi grăbit să ajung la Abrud, 2 E P O C A înainte ca noaptea să-şi culce umbrele-'l dese pe coastele pietroase ale munţilor, părăsesc Zlatna cu Itrgul eî, cu sgoino-tul el, cu fumul şi cu picurindele el o-sînze, care 'împrumută o culoare cenuşie de Ja praful răscolit de turnicarul omenesc. Şi plec la Abrud. Şoseaua, ca o imensă trîmbă de pîn-ză, se desfăşură înainte oablă. De o parte şi de alta a drumului, dealuri uriaşe, al căror creştet se pierde în nori, formează un fel de zid pe ale căruţ coas!e sunt înfipte, printr’o minune de echilibru, case, pătule şi întreaga gosf odărie ţărănească. Crucile de la muchia caselor atestă că sunt ortodoxl şi, prin urmare, llomînl locuitorii lor. Din distanţă în distanţă, se deschide pîntecele muntelui şi lasă scurgere unul izvor de ghiaţă limpede, al cărui aspect te răcoreşte. Abia zârindu-se prin norul de praf, se vede, in depărtare, mişcîndu-se încet şi scîrţîimi cadenţat căruţa cu şiţă a clte unul Moţ reslăţit de tovarăşi. Soarele arde nemilos. Vitele, atrase de susurul ţirăulul şi ispitite de verdeaţa din fundul şanţului de la marginea şoselei, se abat cînd hăis cînd cea, piuă cînd Moţul, scos din răbdări, îşi încolăceşte biciul peste deşertul celui mal sburdalnic, şi, cu o lenevoasă ciudă. se răsteşte prelung şi trăgănat : *Ţu, la irima drumului, mânce-te smerii, slabule !» Şi boii, stimulaţi de recomandaţia stăpînulul, reintră în mijlocul şoselei, iar cărăuşul, rămas în urma căruţei, reia, încet şi melancolic, jalnica doină, pe care o întrerupsese un moment pentru a’şî îmbărbăta tovarăşii: Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă’n poartă. Te abaţi un moment ca să adăpl caii şi să’ţl potoleşti setea tu însuţi în cristalul care ţîşnete din gura întredeschisă a cite unei slîncl uriaşe, şi, lungit la umbra unul mesteacăn secular, aromeşti sub impresia niîngîioasâ a imbăl-sămatulul zefir care, ca mîtia graţioasă a unei amoreze pasionate, îţi şterge sudoarea de pe frunte cu aripa-I răcoroasă. Iu mijlocul concertului ce fac pîriul, rostogolindu-se printre pietre, şi frunzele, peste cari alunecă adierea viatului ca degetele unul artist pe fildeşul clavirului, mejodia tristă a unei cătane călătoare te smulge din deliciosu ’ţl vis şi te cliiamă la realitatea brutală: Efi mă duc, codrul rătnlnc ; Piît'ge frunza după mine. fredonează, cu lacrămi în voce, un băeţandni, care, beat încă de parfumul ultimei sărutări sorbite de pe buzele iubitei sale, străbate şoseaua cu paşi largi şi grăbiţi, pentru, a respuude reglementar ordinului kesaro-crăiesc... Prima impresie din ţara Moţilor. CONFERINŢA D-LUI GION Duminecă seara, Înaintea unul public afară din cale numeros, d-1 Gion a inaugurat anul acesta seria conferinţelor de la A-ienf-0. D-nia-sa a vorbit despre Patriarhii, episcopii şi egumenii greci în ţările ro-mîne, subiect care, după cum se vede, cam inspiră puţina teamă penlru răbdarea noastră, căci, ne aducem aminte de cronicile eolbate» de hrisoavele Sncflcite, de toată «bughiseala» pe care a făcut-o istoricul spre a scoate din adineimile întunecate ale trecutului nostru naţional, cile va fapte sigure. Conferinţa d-lufGion a avut succes. Publicul a plecat vesel şi mulţămit, pentru căd-nu Gion este omul care îşi cunoaşte auditorul, este eruditul care are darul de a îmbrăca fondul arid, plictisitor al faptelor documentate, într’o nuanţă de uşurătate, de superficialitate plăcută, spre a se face accesibil acelei «o-pinieî publice;» în d-nia-sa istoricul este legat cu causeurul. De aceea d-nul Gion a putut să ţie încordată atenţia sălel asupra subiectului săîl, a putut să arăte cum feţile bisericeşti ale răsăritului ortodox priveai! ţara noasiră ca pe un nesecat izvor de îmbogăţire. Dacă nu în Jie care an, zicea cou-feriu ţarul, era vizitată ţara noasiră de vr’un Patriarh ori de vr’un episcop grec, apoi cel mult din zece în :ece ani, aceasta trebuia să se facă. El veneau ori singuri ori întovărăşiţi de 10 15 tovarăşi într’o călugărie şi cerşăto-vie. Ani întregi steleail aici, jăcmănind pe bieţii credincioşi, întrebuinţînd toate căile pentru a stoarce cît mal mult. La o vreme s’a simţit nevoe de a se împiedica această invazie. Aşa la 1453 Bogdan Vodă a oprit, pe Patriareliul loachim să treacă Dunărea. Marea jâfuire Insă au făcut o călugării greci, în ţară, prin afierisire. «închinarea» începe pe la 1500. Patriarhii credeaţi că pftmtntul ţării noastre este burduşit de comori. «Nici odubU - /renii el — nu lipsesc bani în ţara romtiieascâ. Toate mijloacele de Îmbogăţire aii fost întrebuinţate de Pat riai bl: vindcaii indulgenţe; vindeaii bit steme ori doslcgări, etc. Ba, în* tr’o vreme, tot incUinlailu-sc merefl la averi şi la moşii, Episcopii greci îşi luaseră atît de mult nasul la purtare, tu cît pej'Ia 1608 Anania, episcopul Sinul, după îndemnul Egumenului grec de la M-rea lui Pană Visterul, a voit să ia In stftplnire şi Mitropolia cea veche. S’a născut de aci un proces monstru, Bucureştii şi toată ţara aîi vuit de gogo-ueaţa pretenţie a grecului, dar printr’o ho-tărtre din 1772, domnitorul a respins pretenţia Episcopului. Egumenii greci, aflători în ţară, îutreceail însă pe toţi. El speculau într’un mod îngrozitor, mal ales eu Sf. Moaşte şi cu clrciumile. Un curent însă de protestare s’a ridicat la o vreme în contra acestei nepomenite jăfuirl a grecilor. Aii Început să se auză pînă şi glasul doinelor îndemnlnd pe domnitor să pue capăt acelei stări de lucruri, ceea ce s’a şi Intlmplat, cu venirea lui Matei Basarab. Aceste toate le-a expus d. Gion, intr’o limbă înflorită, cu o bogăţie uimitoare de documentări, şi cu meritate aplause din partea publicului. /.aru. Societatea studenţilor în medicină din Bucureşti va da, Luni 27 Ianuarie, in sala Teatrului Naţional, o reprez.inta\ie extra-ordinară în folosul bibliotecel societăţel. Pe lingă concursul tuturor aitişlilor din teatru, distinsa artistă romlnă d-na E. Theodorini va cîuta actul I şi al II din Carmen. Reprczintttţiunea este pusă sub iuallul patronaj al M. S. Regiua. Se vor juca Pe t»alul gîrleî şi Steaua. ----- *mm«MB—c-a— ■!» -------- raFOEMAŢn Scandalurile «lin Galaţi Erî am primit din Galaţi următoarea telegramă: Erî scară bătăuşii adminislraţiunei aii continuat scandalurile, cari au îngrozit oraşul în lot timpul zilei. După o manifestaţie sgomotoasă pe strada Domnească, o bamlă «le mizerabili a invadai retrtauraiiiliilSiirrfţ unde aii insultat pe aiuieil noştri aflători aeolo, în faţa chiar a poliţaiului Ignat, care încuraja pe bandiţi prin o atitudine nepăsătoare. Aceasta e încă o dovadă că bătăuşii erau patronaţi de administraţie. In ce priveşte diferendul Filipescu-Macri, d-nii Corlătescu şi Neniţescn, martorii d-lul Filipescu, au dat azi întrevedere martorilor lui Macri; aceştia au cerut scuze în numele clien-«ulni lor, refusînd să dea altă satisfacţie.—Mai mulţi consilieri comunali au declarat că vor blama in şedinţă publică a consiliului purtarea lui Macri. ^Sinistrul de interne a adresai a seară telegrafie felicitări prefectului Gorilă pentru reusiia de ieri. Eri, la Cameră, în timpul sus-pendăreî şedinţei, d. deputat Ionel Grădişteanu a arătat deputaţilor pamfletele administraţiei din Galaţi în contra candidatului conservator, precum şi o fotografie pentru a, dovedi că aceste pamflete au fost lipite chiar pe zidurile unui comisariat de poliţie. Aceste piese au trecut din mină în mină; deputaţii şî le smulgeaţi cu aviditate şi mulţi dintr’înşii işl w anifestau pe faţă desgustul ce le inspiră asemenea procedeurî şi manopere electorale. D. Stolojan, fost ministru de interne, a desaprobat în gura mare aceste infamii. Aceste piese justificative ale libertăţii electorale aii fost examinate de deputaţii liberali cari, suntem siguri că în ziua interpelării d-lui Ionel Grădişteanu se vor grăbi să ceară închiderea discu-ţiunei şi să, aprobe răspunsul neruşinat al urnii ministru mincinos. D. deputat Al. Enacoviel ne trimite o scrisoare spunînd că funcţiunea de epitrop al spitalului din Botoşani e onorifică, deci primind acest post guvernul n’a fost călăuzit de ideia de a-1 recompensa pentru serviciile electorale ce le-a adus guvernului cu ocazia ultimelor alegeri din Botoşani. înregistram acest aviz către d. Vasile Lascar — să se grăbească a recompensa [te d. Al. Enacoviel. Mareşal al nobilimel romtne din Basarabia va fi numit d. Krupenski, mare proprietar în districtul Ho* t inului. A-seară s’au ţinut două Întruniri intime, una aurelianistă la d. P. Grădişteanu şi alta stătes-oisto-sturdzistă la d. Stolojan. Cunoscutul bancher, d. Blanc, a remis erî 1000 lei d-lul CristicI, ministru plenipotenţiar al Serbiei, pentru nefericitele victime ale inundaţiilor din Serbia. D. Lascar Catargiu, alesul colegiului I de laşi, a luat parte erî la lucrările Senatului. Aflam că noul ales al colectivităţii, d. Paraschevas Secchiaris, a* angajat ca profesor de limba ro-mină pe d. Gli. Adamescu, profesor la gimnasiul Şincal din Capitală şi autorul «Elocînţel Romîne». Ca răspuns la nota Voinţei Naţionale de ieri întitulată «Păcăleala Fpocel», menţinem in întregul lor tot ce am spus alaltă-erl despre bandele administraţiei cari a ti operat halduceşte la alegerea pentru colegiul al treilea de Fălcift. Facem cunoscut Voinţei : candidatul, al cărui amici politici sunt şi astă-zl prigoniţi şi ameninţaţi de către bandele colectiviste, este d. Creangă, care s’a prezentat în calitate de conservator; d-sa a obţinut 35 de voturi din 385 exprimate, din care s’au anulat 61. Păcăleala este, deci, a Voinţei Naţionale, care confundă cu rea credinţă pe amicii noştri cu un alt candidat despre care n’am avut ştire de cît după des-poierea scrutinului. Cât despre desfidul agenţilor administrativi cari nici azi nu slăbesc pe amicii noştri, l-am relevat numai pentru opinia publică—căci nădejde de îndreptare n’avem de la paraziţii cari ne gu-v rnează. Vineri, 24 Ianuarie cor., aniversarea Unirel Principatelor, la orele 8 seara, Comitetul Naţional Studenţesc va inaugura seria conferinţelor naţionaliste în localul secţiuntl Ligii din calea Victoriei (lîuga Episcopie). Cuvîntul de deschidere va fi zis de d-1 M. Vlădescu, preşediutele Ligii şi profesor universitar. Apoi va urma conferinţa d-ltiî Va-sile A. Miculescu, preşedintele comitetului naţional studenţesc : Tinerimea în chestiuni mari. Societatea pensionarilor civili, militari şi eclesiasticl, a liotărît în adunarea sa generală să facă o petiţie Corpurilor Legiuitoare spre a reduce reţinerea de 18 la sută din pensii. Atragem atenţiunea d-lui Ministru de Interne asupra următoarelor isprăvi ale d-lul Chiru, directorul Poştelor şi Telegrafelor. I). Chiru a numit şef al diviziei admini-stra'ive pe un oficiant superior de gradul II. Legea poştelor şi telegrafelor specifică însă clar, că nu pot fi numiţi şefi de divizie de cit oficianţii- superiori de gradul I, şi i ar fi fost uşhr d-lul Chiru să aleagă dintre 20 oficianţi de gradul I, pe vre-unul care să merite încrederea d-sate. Directorul poştelor preferă să calce legea în profitul unul favorit care n’are, ce) puţin, vechimea cerută. Acelaşi d. Chiru prevede în budgetul anului 1897 98 clte o diurnă de 100 lei lunar pentru şefii de divizie şi dirigiuţii de la i ficinl central. Pretextul acestei generozităţi este că numiţii funcţionari se întrunesc o dată pesăp-tămînă în comisiuue consultativă. Dar această eomisiune a existat tot-dea-una şi nici odată nu s’a plătit diurne speciale pentru dînsa, uvîndu-se în vedere că şefii de divizie şi dirigiuţii ce o compun, pe lîngă că sunt cel mal puţin ocupaţi dintre funcţionarii poştelor de acelaşi grad. apoi mal aii şi indemnizaţie de locuinţă O-ficianţil superiori de acelaşi grad -ă mal multă oenpaţiune, f'ae şi serviciul de noapte şi nu le mal plăteşte nici indemuizaţiune, nici diurnă; lor li s’ar cuveni o adăogire de salariă, dacă leafa funcţionarilor ar fi în raport cu serviciile ce aduc. Credem că d. Lascar ar trebui să invite pe d. Chiru ca să mat înceteze cu favorurile şi să înveţe a respecta mal mult legile. Laringitele şi gramilaţiuuile gituluî constiluesc, mal cu deosebire, boala oratorilor. Există însă un leac foarte simplu spre a se preserva de aceasta, şi anume: întrebuinţarea vinului Bra-vais luat iu doza unul pahar, măsură, la fie-care masă. Vinul Bravais dato-reşte virtuţile sale «pbonophile» substanţelor coca, kola şi guaraua, precum şi teobrominel şi benzoatulul de sodă ce intră în compoziţiunea sa pur ştiinţifică. EDIŢIA» T (Serviciul Agenţiei Romi ne) Conslantinopol, 22 Ianuarie. Districtul Canea este într’o anarhie desăvîrşită. Lumea se teme de o nouă răscoală. Se fac pregătiri penlru a întări garnizoanele insulei Creta. Constmitinopol, 22 Ianuarie. , O iradea ooreşte de a se face rugăciuni' in timpul nopţii In fekess-wule. adică în mănăstirile musulmane. Această măsură are de seop de a lmpedica îngrămădirile în timpul ramazanului. Filipopoli, 22 Ianuarie. Ştiri din Conatantinopol zic că consilierul de Stat Tewfik bey, foit membru al primului partid Unâi-turcesc şi Iusuf paşa, fost deputat din Ierusalim în parlament, afl plecat la Paris din ordinul Sultanului, spre a ruga comitetul ti-năr turcesc să înceteze acţiunea sa, şi a invita pe directorii ziarelor tinere turceşti ue a înceta publicarea ziarelor lor. Sofia, 22 Ianuarie. Ministrul de interne a interzis anul acesta musulmanilor peierinagiul de la Meca. Aceia cari vor merge pe ascuns, nu vor fi admiş! să se mal întoarcă, de ît după dispariţia desăvîr-şită a ciumei. Celtinge, 22 Ianuarie. Prinţul Nicolae a dat 1000 florini pentru victimele ciumei şi foametei din India. Belgrad, 22 Ianuarie. U. Ivan PuwlovicT. consul generul al Serbiei la Salonic, a fost numit însărcinat de afaceri Ja Roina. Berlin, 22 Ianuarie. împăratul a fileut după amiazl o vizită lungă prinţului de Huhenlohe. Astă seară soseşte trimis de către Ţarul colonelul Nepokvitsrhitzki. El aduce cravate, drapele şi stindarde de ale regimentelor prusiane ale căror şef este Ţarul. — Remiterea acestor insigne regimentelor se va face mîine în pre-senţa împăratului. Colonia, 22 Ianuarie. - ge,— obic«*t» «1. Politimos. — ^«i, căci noi vom vota pentru ; acum c ocazia să «lăm în capul «Imnului Porumbarii, — replică d-nii Nacu şi Ferechide. Grupul flevist s’a concentrat imediat asupra acestei cestiunî şi a liotărît să ceară urgenţa, «iar ulei unul «lin cei 18 semnatari ai moţiunei să n’o voteze, ca ast-fel să sepoatâ număra în mod exact forţele sturdziştilor. Urgenţa pusă la vot n’a întrunit «le cft'13 voturi ale sturdziştilor. D-nii Gogu Cantacuzino, Ferechide şi Nacu au rămas înmărmuriţi. Azi dimineaţa s’a ţinut un consilia de miniştri la ministerul de interne. S’a discutat, iară a se hotărî nimic asupra situaţiei. www.dacoromanica.ro EPOCA 3 D. deputat Grigore Maori va cere, cu ocazia discuţiei bugetului, ca Statul sa vie în ajutorul Epitropiel Sf. Spiridon cu o suma de un milion şi 500,000 lei spre a face mal multe înfrumuseţări şi îmbunătăţiri la Băile Slanic. I>. T«ke Oi ani, preşedintele Camerei, a declarat eâ sul» nici o condiţiuue şl îu nici o împrejurare nu va da o o neuralii sau st ursi oiştilor. Ktnrdziştil sperau, ca în cazul unei crize ministeriale, eă d. Takc CU ia ni va eon» lia Coroana îu favoarea d- ui Gogii Cantacu-zino. Consiliul comunal din Iaşi va fi în curând sezisat de o propunere a d-lul Tăcu, ajutor de primar, privitoare la contractarea unui împrumut de cinci milioane de lei. D. Rudolf Wodianer, consul aus-tro-ungar la Iaşi, a fost transferat în aceeaşi calitate la Alexandria, în Egipt. In locul d-sale a fost numit d. Iosef Harter-Aman, actual consul în Filipopol. Grupul Vernescan întrunindu-se aseară la o consfătuire la d. G. Vernescu, a ho-tărît ca să dea tot concursul săfl grupului sturdzist. Erl partidul conservator din Galaţi, pentru a da d-luî Nicu Fili-pescu o nouă dovadă de stima şi .recunoştinţa ce-I păstrează, l’a proclamat vice-preşedinte de onoare al comitetului executiv. Se ştie ca preşedinte de onoare al acestui comitet este venerabilul şei al partidului conservator, d.‘ Lascar Catargiu. Societatea dramatică a Burg-Tea-trului din Viena va veni pe la linele lunel Martie în Capitală spre a da la Teatrul Naţional o serie de şeapte reprezentaţii. Reprezentaţiile se vor începe în seara zilei de 1 Aprilie. ministru al instrucţiunii publice, ca să-l recompenseze zelul, mal dân-du-I încă o leafa pe lângă cele trei, pe cari lcţ încasează actualmente contra tuturor legilor. Vom mal avea ocasie să revenim asupra acestui specimen, care merita să fie bine cunoscut. ASUPRA SITUAŢIEI Refuzul «l-tul Aurellait. — Ktăru-luţtt Ocultei.—Tinerii llbeialî. Refuzul <1-1 tiI Anrellan D-nii Aurclian, preşedintele consiliului,, V. Lascar şi Porumbaru, se opun la venirea unul cabinet Sturdza. D. G. Mîreescu pare a înclina pentru această părere, dar nu e destul de categoric. Preşedintele consiliului nu consimte la retragerea sa; d sa a declarat că singura concesiune ce poate face, este să acorde d-lul Dim. Sturdza portofoliul afacerilor streine. In sinul partidului sunt f o arte multe nemulţumiri în contra d-lul Dim. Sturdza şi revenirea sa în capul guvernului ar grăbi căderea partidului liberal de la putere. Stăruinţa Ocultei Oculta stărue însă din toate puterile să obţină retragerea d-lul Au-relian. Ea susţine că singurul preşedinte al consiliului, tntr’un guvern liberal, tre-bue să fie d. Dim. Sturdza. Dacă d. Sturdza nu poate conduce partidul şi deţine frinele puterii, atunci să se ţretragă. Nu e admisibil însă ca, în afară de d. Sturdza, cel l’alţl membri marcanţi al partidului să aibă pretenţiunea de a fi preşedinţi de consiliu. Tinerii liberali Mal mulţi tineri liberali au declarat că nu vor da concursul lor unul guvern Sturdza, de oare ce, după dtnşil, o asemenea formaţiune ministerială nu poate avea durată. In formaţiunile noastre particulare, din sorginte sigură, ne autorisă să vedem că guvernul Aureli an va fi silit să se retragă şi că d. Dim. Sturdza, sau d. Canturuzino va forma, cit de curînd, un nou minister. CAMERA Urmarea şedinţei de la 22 Ianuarie D. Eleva zice că această chestiune prezintă o gravitate excepţională. Critică administraţia generală a căilor ferate asupra căreia guvernul nu poate avea nici un control. Constată apr» lipsa absolută de regulamente pentru asigurarea soartel funcţionarilor şi adaogă că In această direcţiune nici un guvern nu şi-a îndreptat atenţiunea. Critică modul de a se face numirile şi înaintările, precum şi chipul cum se distribue gratificaţiile. Regretă că aceşti funcţionări, atât de năpăstiţl, sunt calificaţi de răsvră-titorl. Vorbeşte apoi de memoriul funcţionarilor şi se miră că guvernul nu caută să lubuuătăţeaseă soarta acestor oameni şi să dea o organizaţie mal potrivită intereselor Statului, administraţiunel căilor ferate. Relatează cazul funcţionarilor Zamfirescu şi Theodoru ; blamează măsura disciplinară, atât de severă, luată în contra lor şi spune că aceşti oameni aii dreptul la o legitimă satisfacţie din partea direcţiune! căilor ferate române. Crede că o adevărată îndreptare a lucrurilor nu e posibilă. Cere o anchetă parlamentară în această chestiune importantă, pentru a cerceta răul şi cauzele lui şi a aviza la remediile de adus acestei stări de lucruri. Termină zicând că o Îndreptare pe altă cale n’o crede posibilă. Şedinţa se suspendă. D. Porumbarii, ministrul lucrărilor publice, răspunde d Iul Fleva. Ministrul zice că dacă a promis reforme şi îmbunătăţiri nu e silit să treacă peste toate actele ad-ministraţiunil actuale şi peste indisciplina ce se constată în personalul căilor ferate. Trectnd apoi la mişcarea de la căile ferate, ministrul dovedeşte cum clţl-va funcţionari nedisciplinaţi lucraţi pentru o mişcare serioasă şi cftutafl să dea grevei pro-porţiunt mart, propunîndu-şl îu acelaş timp să fondeze şi un organ de publicitate. Semnalul insubordinaţinnil nu putea fi liberat de guvern şi măsuri severe în contra capilor mişcării se impuneatî. Guvernul s’a crezut iu drept să guverneze şi să l’acă a se respecta legile şi autoritatea, şi acelaş lucru trebuia să-i facă orl-ce guvern. Ministrul susţine că la primul moment funcţionarii viuovaţl att fost numai permutaţi, pentru a se sfârtma cuibul de agitaţiune, format la Piteşti, unde se afla sediul societăţel «Cultura». Dd. Theodoru şi Zam-tirescu părăsesc postul şi se instalează la Bucureşti, tu otelul Metropol, pentru a susţine prin presă agitaţia. Direcţiunea căilor ferate a constatat că aceşti funcţionari, fără a avea concediâ, părăsise posturile cele noi, fără a ti la cele vechi. In aceste împrejurări am fost nevoiţi să luăm măsuri împotriva acestor funcţionari, cari u’afi voit să se supună măsurel de permutare. Intru cît priveşte pe d. Posescu, nu alt funcţionar, direcţiunea s’a crezut datoare să ia masuri îu contra Iul pentru că s’a purtat necuviincios cu uu funcţionar superior. Am surprins, iu acolaş timp, o corespondenţă a funcţionarilor telegrafic! de la căile ferate, corespondenţă care pregătea o grevă ; atunci am luat serviciul telegrafic din mîinele lor şi l’am încredinţat unei companii de geniu. Ministrul dovedeşte apoi că «Dreptatea» a întreţinut agitaţia printre Atragem atenţiunea autorităţilor asupra următoarelor fapte ce ni se denunţă în sarcina preotului Matei, numit, de curînd intendent al bisericel lancu Noii. Se ştie că în jurul acestei biserici s’a făcut iiiutr’un teren dărînt de mahalagii şi cu aprobarea comunei, un cimi tir noii. Familiile morţilor îngropaţi în curtea bisericel nici n’afl fost invitate să des-groape osemintele şi să le înmormîn-teze în noul cimitir. Cu toate acestea Preotul Matei, fără a vesti pe membrii familiilor cari afi morţi acolo, a des-gropat împreună cu vierii lui osemintele a peste o sută de morţi, luîndu-le toate giuvaericalele. Mahalagii revoltaţi de acest, sacrilegii, daă fuga şi adună osemintele rudelor desgropate; preotul Matei ie propune atunci să le primească aceste oseminte în boltă luîndu-le cîte 15, 10 şi 5 lef. Posedăm la redacţie dovezile subscrise ale mahalagiilor, precum şi re-clamaţiunea numeroşilor cap! de familie cari văd pîngărite mormintele rudelor de un preot beţiv şi cu tăgăduirea primăriei. Pentru azi ne oprim aci; vom da însă in curînd amănunte asupra acestui sacrilegii!. Printre agenţii colectivişti, cari s’aQ distins în infamiile comise la Galaţi cu ocazia alegerii grecului Paraschevas Sechiaris, trebue sa consideram îu primul loc pe un individ scîrbos, care răspunde la numele de Pantelimon PetrovicI şi ocupa postul de director al liceului local. Ignorant şi Stupid, client ordinar al tutulor tripourilor şi caselor de prosliluţie, cu reputaţia bine stabilita de beţivan cu diplomă de la şcoala lui Marcu, prins cu mumie virile pîna în coate în fondu-durile societăţii pentru ajutorarea elevilor sărăci, pentru care fapt s'a scandalizat însuşi d. G. Fulger şi l-a apostrofat în plina şedinţa a societăţii, acest nenorocit, în fruntea cîlor-va inconscienţl ca şi dîn-sul, s’a dedat la cele mal mari excese, rivalizînd în aceasta cu nemernicii puşi de administraţie sa insulte şi sa stllceasca lumea. Recomandam pe acest tip d-lul Agence des Grands Magasin du Louvre de Paris Bucure»»-!,- 3, Strada Xouă, 8.-Bucure se! DIN CAUSA VIITOAREI SCHIMBĂRI ŞI A MĂR1REI LOCALULUI A pus în vinzare toate eşantiioanele cu preţuri scăzute Aceste articole sunt : Jupoaue da mătase şi de lînnă. Rochii şi cupoane de stofă, MatinearI de mătase, Robes de Charabre, Mănuşi de bal cw preţuri de 7.75 perechea, Pelerine de Velours dn Nord de la 50 fr. şi altele. funcţionarii căilor ferate, angajind Ln redacţie pe un domn Constantinescu, fost funcţionar la căile ferate, care Întreţinea agitaţia prin ştiri alarmante şi prin diferite sgomote de senzaţie resplndite la Galaţi şi la Buzâă, pentru a provoca o grevă generală. Regretă că d. Fleva, prin ziarul său, a făcut o armă politică dintr’o chestiune de interes general pentru Stat. Ministrul zice că toată această chestiune sa reduce la o simplă auimositate a unor mici funcţionari în contra unor funcţionari superiori şi speciali. Voifl căuta, zice d. Po-ruinbaru, să tac să înceteze această stare de lucruri, şi vă declar că dacă nu voiu reuşi, voiu părăsi aceasfă baucă. Nu pot să zdrobesc cariera unor funcţionari buni, în contra cărora n’am nimic de zis, pentru ambiţiunile şi capriciul câtor-va nedisciplinaţi. Ministrul declară că nu poate primi cererea de anchetă. D. P. S. Aurelian, preşedintele consiliului, spune că de cînd există căile noastre ferate nu s’a pus în joc întreaga siguranţă a Statului şi nu s’a căutat să se lovească într’o administraţiune aşa de importantă pentru capriciul a două trei persoane. Consecinţele pot fi grave şi noi, zice ministrul trebue să împedicăm această anarhie. Apără pe inginerii căilor ferate şi roagă Camera să nu faeă dintr’o chestie de a-nimositate o chestie care poate pune în pericol interesele Statului. Se cere Închiderea discuţiei. D. PopovicI combate lin hiderea care e sprijinita de d. Morţun. Disctiţiu se închide. D. Politimos presintă o moţiune pentru facerea unei anchete parlamentară. Moţiunea e semnată de 18 deputaţi. Mal mulţi deputaţi reclamă urgenţa asupra el. Urgenţa se respinge. Camera votează apoi un credit şi şedinţa se ridică la orele o şi 40. Şedinţa de la 23 Ianuarie Preşedinţia d lul Gianui. Piesenţl 117 deputaţi. D. G. Dobrescu cere ministrului de război sa ’i comunice rezultatul anchetei o-riuduite a se face colonelului Leou, lu urma unei denunţări tăcute. 1>. Al. Djuvara Întreabă pentru care motive proeeiui de lege din iniţiativa parlamentara, la care s'a asociat şi guvernul, proect privitor la supresiunea resumatulul preşedintelui curţii cu juraţi, a fost respins de Senat. Cere guvernumi sa presinte din nou Senatului acel pioect de lege. D. Şendrea, ministrul justiţiei, declară ca s’a susanul iu Senat proeeiui, şi că votului Seiiaiulul nu trebue Uat ale înţeles de cit cei referitor la ace.-t proect. Senatul era ÎU dreptul sau. D. Djuvara replică zieiiid că n’a voit să facă proces Senatului şi suveranităţii lui. Aceeaşi suveranitate o are şi Cau^sa şi atunci lutreb dacă guvernul, care t^Hea-ză legătura dintre Senat şi Came^p va căuta să evite un conflict îutre aceste două Coi puri legiuitoare. f Crede că guvernul are datoria să-şi însuşească proectul respins şi să 1 presinte din nofl Corpurilor legiuitoare. Propune o moţiune în acest sens. D. Şendrea răspunde zicîiid că Senatul avea alte vederi în această chestiune; Senatul era suveran. Promite să studieze ces-tiunea. D. Al. Djuvaru se declară satisfăcut de răspunsul ministrului justiţiei. Incidentul se Închide. D. N. Fleva declară că se asociază la interpelarea d-lul Ionel Grădişteanu, in cos-tiunea alegerii parţiale de la GalaţJ. D. Diiteă Skileru cere constituirea unul fond saă votarea unul credit extra-ordinar pentru ridicarea statuel lui Tudor Vladimi-rescu. Mormîntul Iul Tudor Vladimirescu n’ure nici floare pe densul. D. 6. Dobrescu relevă eroarea d-lul Ski-leru care a spus că mormîntul lui Tuder Vladimirescu n’are floare, — acest mormînt nu se ştie unde este. Camera fixează pe Luni discuţia asupra repausului duminical. Camera intră in ordinea zilei şi votează o legitimare de credit. SENATUL Urmarea şedinţei ie la 22 Ianuarie La ordinea zilei proiectul de lege prin care se recunoaşte societăţii ştiinţifice literare «Tinerimea Romîuă», înfiinţată în 1877, dreptul de persoană morală şi juridică. D. Miceseu susţine legea. D. I Mănescu apără proiectul. D-sa zice că nu se votează statutele societăţii, ei proiectul de lege—şi dacă comitetul delegaţilor va admite amendamentul propus, a-tuncl legea trebuie să se întoarcă la Cameră şi societatea va suferi din cauza a-cestel înttrzierl. I). Polizu-Mlcşuneştl susţine proiectul şi cere numai ca societatea să n’aibă dreptul a modifica statutele fără autorizarea consiliului de miniştri. Se închide discuţia. Comitetul delegaţilor primeşte amendamentul, care o iu sensul următor : «Se recunoaşte societatea ştiinţifică literară «Tinerimea Iloinînă» ca persoană morală snâ juridică şi nu poate modifica statutele fără autorizarea consiliului de miniştri. Cu acest amendament legea se votează cu 48 bile pentru, din 50 votanţi. Şedinţa se ridică la 3 ore şi uu sfert. Şedinţa de la 23 Ianuarie D. Colonel Obodennu anunţă din nofl o interpelare făcuta Încă din anul trecut, relativă la formarea uueî comisiunl judiciare. D. Gr. Circşiunu Îşi desvolfă interpelarea sa relativa la conslrucţiunea liniei ferate Vălenl-Ploeştl pe valea Teleajenulul. Oratorul arată necesitatea şi intensa importanţă a acestei linii, inul cu deosebire pentru îulesnirea mişcărel comerciale destul de dezvoltata in acea regiune. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară PlULIC’lŢirXE Domnul Mihail Ştefănescu, proprietar din Bucureşti, Bulevardul Elisabeta No. Kt-, a făcut careru la acest minister pintru adăogirea la numele săO patronimic de Ştefănescu, a celui de «Zăno«gă*. Ministerul publică această cerere, conform articolului 9 din legea asupra numelui, spre sciinţa celor interesaţi, c ri ar voi să facă o-poziţiune in termenul prevăzut de aliniatul 2 al zisului arti-’ol. Rog citiţi tot copriiiNiil llepositu] general al fabrice! de Şoşoni-Galoşi Buşeşti. Russiuu american *ndlii Boblter A c-nte, din St. Petec-«burg, a pus deja în vinzare anul scesla. Şoşoni şi Galoşi cu Talpa «Iubiţi cu următoarele preţuri: Şoşoni de Dame perechea îeî 7 50 » BAi-bnţî » 8.50 iar galoşii mat eflin cu 80 la sută de cît anul trecut. Depositul general nude se află de vinzare pentru ţoală Romlnia, Serbia si Bulgaria la MARELE MAGASIN LA BALON ILIE DIMITRESCU - Proprietar, furuisorul Curţsl Regale Strada Carol I No. 72 — Colţul marelui Hotel Dacia — NB. Pentru că a început pa p:aţa noastră, a se vinde şi imilaţiunl din u te fabrici, care nu sunt Ruseşti, Şeşonil noştri anul acesta, poarlă pe flo caro ureche ţesut Marca fahricel St. Pe-tersburg.— P&straţi adresa. CUMPĂR CUMPĂR CUMPĂR tot felul de obiecte uzate de aur, argint şi pietre fine, de briliante, diamante, rubiue, safire, perle, etc. Asemenea monezi vechi de aur şi de argint. La cerere înă voiţi prezenta la domiciliul d-lor cumpărători şi vinzâtorl. Bijoaterie, Horologerie & Argintărie r.ssosr WEI^SBLUTH Calea Victoriei, No. 40. vis-a-vis de Grand Hotel Bulevard. Recomandă onor. Public şi clientelei sale că a primit un bogat asortiment cu bijouteril fiua lucrate aur şi argiul, cu pietre de briliante. Rubine. Smarande, Perle, Safire pentru Pil-«Iu urî de anul nou, bogodiicşlNimţl. Primeşte în schimb orl-ce obiecte uzate Bogat asortiment cu lanţuri (numite Pan te r) de aur, argint, fasoanele cele mal noul. Mare depou de ceasornice de aur, urgini şi metal din cele mal bune fabrici din Elveţia, garantînd pentru exactitatea lor. Mare asortiment cu diferite obiecte antice lucrate in aur. argint şi pietre vechi, asemenea şi în monezi de aur argint si aramă. Atelier special pentru comenzi .şi reparaturi de bijuterie şi ceasornicărie cn preţurile cele mal reduse. Doctorul I. N. Stamatin Fost Medic Primar a spitalelor sf Ppiridou Directorul Băilor Bălţîţaştî Stabiîindu-se ln Capitală dă consultaţiunl la orele 4— 6 p. m. Strada Dionisie No. 28. Or. STERIE N, CiURCU IX Polikangaeae—No. 10. Viena Consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. Doctorul I. Vellan Specialist pentru boule interne si Sifilitice Consultaţiunl de la 1—3 p. m. şi la o rele 6 p. m. Strada Luterană 19 Societatea anonimă a hlrtiilor Abadie din Franţa Cu mari sacrificii şi în urma unei analise farteo scrupuloase a tutunurilor romineştl, la ce priveşte aroma şi cantitatea lor de grăsime. A pus In vinzare In Bucureşti vechea şi prea bine cunoscuta hrtie de ţigară PANAMA Singura hîrtie de orez de Panama care; u inegreşle ţigara absolut de fel, u stinge ţigara de loc, u conţine un fir do bumbac, u alterează absolut de fel aroma suavăa tutunurilor romînştî, ca alte hîrtil, care lasă un miros foarte neplăcut pentru compania distinsă a unul salon liigh-liff. Depozitul g-lalhlrtioT * Panama» : Bucureşti str. Pînzurt No. 10 Unde se vor adresa toate informaţiile si cotnandele din Romlnia. Expediază ln provincie cu trenur! ACCELERATE Trandafiri, Camelii Naturale BUCHETE DE MIRESE Bacheto pentru baluri araunamonte la rochi Corsete exira-nne 5 Iei bucata Pălării do flori naturala Coroane cu 30,40, 50, 60, 70. 80, 90 şi 100 let cu ambalaj, panglici, inscripţie şi franco. I Htr lescu Dulcuraara Str. Lipscani No. 10,1 EtajI şi calea Victoriei 152 Vinul Beef Lavoix pregătit de către d-rul Pillet din Paris cu bază de carne, quiuqoiuâ "şi fosfat de calce. Acest vin care în Franţa este protejat de către corpul medical, este indispensabil in formaţiunea şi nutriţi unea oculţii, nervilor şi a cărnei mus-cul tre. Viuul Beef-Lavoix. estesun adevărat a-ţiment, ş^ represintă valoare a 50 grame de carne prin ‘/a pahar de vin. El pe lingă că eşte folositor copiilor, este indispensabil ane-micilor şi persoanelor vristnice. Intreporit: Aveneua Victorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Roşu, ThQringer şi la ţoale farmaciile din ţară. Biscuiţii d-ruluî Ollivier din Paris Vindecarea radicală a boalelor sifilitice recente suă învechite la bărbaţi, femei şi copil Academia Naţională de medicina din Paris, a declarat în raportul săă către guvernul francez că Biscuiţii Ollivier pot aduce mari fo-laose omenirei. Biscuiţii Ollivier sunt singurii cari au fost aprobaţi de către Academia (le me-cliicnă şi singurii cari au primit din toată lumea o recompensă naţională de 24000 lei. Biscuiţii Ollivier sunt adoptaţi in toate spiţa-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid şi economic. Intreposit general: str. Rivoli No. 3 in Paris. Iu dotail : Farm. Brus, AlUn, Roşu ThOringer şi tn toate farmaciile din ţară. STELIAN DUMITRESCU, Fiind mult Ump in funcţiuni flnan fiare, e special în cestiunl de imposite. So însărcinează cu procese fiscale la comisa de apel din Ianuar, Februar si la Curtea de Casuţiune, precum şi cu orl-ce *alt-fel de procese. B-rul D. IiEBJESZ. MALADII INTERNE ŞI DE COPII CALEA MOŞILOR No. 59 Casa D-rulul Capşu CtonsiiUaţiunî de la 1 pinii la 3 p. m, —Pentru săraci gratis— CONSTANTIN SiMIONESCU Doctorand ln medicină Paris, Boulevard Montparnass, 152, Paris Stabilit de mal mult timp îu Paris şi fiind în relaţii cu toţi specialiştii şi celebrităţile medicale din Paris, pot oferi serviciile mele persoanelor cari vin la Paris să se consulte cu Dr. specialişti, asemenea se pot face consiiltaţiiine şi prin corespondenţă. D«- CHIRIAC TEOHARI Special în boale de FEMEI şi FACERI S’A STABILIT IN BUCUREŞTI Nft’ftda Colţri 56. OU 8. Lipscani—Bucarest. 8. Lipscani Les Meilieurs Gants Francais Que l’on puisse produire EVMTAIiS modeles tont nouveaux. Tiillem et O a zen pour Robes de BOULÎJESl&BengatmetenCiiQvreaupourBals MOUCHOmS eu tous Gexiros. Le Simili-Brillasit grand choix de bijouterie imitation. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA MICI ANUNŢURI tfnl la 10 publicaţii 80 bani linia pentru fle-eara daţi, ţi de la 10 în sus 20 bani linia. Spectacole Teatrul A'aţtonal | Joul 23 Ianuarie 1H87, se va repreaeitia SILVINA DOAMNA dramă in 5 aote ţl S tablouri de d. Beugesou-Dablja. Qppra ramtna. eatrul l iric. ^ ——------------------------------- «Teatru Hngo. Regal Horn in Cemar Sidoli. Sala Eforiei Blnerl 17 Ianuarie va avea loc Marele Bal Mascat -a la Moulin ltouge*. Un afiş special va a* rătn Program n li a lai ni Sala Eragadiru. In fie-care seară concert de orchestră sub conducerea d-lul Peters. Vinerea concert Hlgh Life |1 afe ISa Urinata. Orchestra llubinşteln Închirieri şi arendări p e închiriat Hotelul Buşteni din cătunul Buşteni ltngă U Sinaia se dă cu chirie po termen de 5 ari, începători Ue la 20 Aprilie 1897. Amatorii pot lua ori ce informaşlunl de la Administraţia Domeniului Coroanei, SLreda Ştlrbey-Vodă Ne. 8 Bucureşti. închiriere, în soseaua Jlanu, clădirile I. Apolodor, potrivite pentru birjerie, ISptârie, tram-car, grădină de petreceri Tramwoiul tiolţea se va prelungi aci (dosul bufetului de la şosea) Grajduri de zid penlru ICO vite şi 10 camere eu săli, puţ în c urte- A se adresa calea Ludeştl 4. De dat în exploatare pădurea Goleasoa din Jud. Musce situată la 8 Klm. de gara Schitu Golesol, pădure bătrînă, de 100 ani (stejar şi fag). Pentru lămuriri a sejladresa la d. G. O. Nanu—proprietar Ctmpulung. De arendat, chiar de pe acum moşia Talpa (Glavacloo Vlaşca) întindere aproximativă 3500 pogoane, avind şase. sute pogoane grîd arate cu sămînţă murată calitate cea mal bună. A se adresa, 20, Strada Lumini, Bucureşti. D© arendat cu înoepere chiar de aoum moşia «janca* din judeţul Brăila, în întindere de sece mii po yane toate arabile, avind doaă mii pogoane grîfi arate cu săminţa cea ma! bună. A se adresa la d. M. Kaehtiv an, avocat, strada Fintînel 28, Bucureşti. Yînzărî şi cumpărări D© vtncar© spre tăere pădurea de pe moşia Orăştî-Piţi-gaia Jud, Ilfov. Amatorii să se prezinte str. Scaunele 48. D© vin zar© lemne din pădurea Paşcani. Stînjenul, după calitate, 55 şl 60 franol. A se adresa: Str. Batlştel 15 Camere mobilate Hotelul Pieţei Blbeocu- Vodă, lîntfă Cameră ţi Tri-bunale' Cereri şi oferte de servici Un agricultor care a absolvat Acadamla de agrioultu X romin, 82 ani, şi a stat ca econom 8 ani şl jumătate la bi rourile contelui Estterhăzy, specialist în creşterea şi dresarea oailor, caută un loo de agricultor sad administrator Oferte le rog lub Agricultor Mircla lasy (Strada Seulescu 6). Informaţitml utile Ij&pt-ftrla Arenda lîngă grădina Herăstr&fi, I.apt© de vnc’Â specialitate pentru copil şl cură cu lapte, f*9 bani litrul. Lapte de bivoliţă 6o bani litrul. Unt nuperlin 5 lei kilo. Crema o jumătate litru 1 led. Lapte b&tnt 80 bani litrul. Transportul la domiolliă e coprins în aceste preţuri. A se adresa prlntr’o cartă poştală la Direcţiune a Lăptă-riel Arcuda, in BucurescI, Dionisle 40. IJn pianist routlnat oferă serviciile sale la soirele dansante şi baluri pentru un honoraria modest. 8. Isroslsv, Calea Moşilor No. 90. Frangalse dlplomee deşire tevons particuli6res. Ad. bu-re au du Journal. Firme recomandabile _________________Adrese______________________________ Advocaţi Mihall A. Racii ti vane Advocat 28 Strada Frumoasă* D. A. G. Floreucu, avooat, s’a mutat în O&les Dorobanţilor No. 40. _____ Bibliografii A apărut «No. 29 al Biblioteoel de Popularisare, In Lanţ!!* (Les Tenailles) Dramă în 3 acte de «Paul Hervieu*. Drama Iul Hervleu reprezintă o lucrare literară de mare valoare şl de un gen puţin obiolnuit în literatura dramatică franceză. Litnba aleasă şl stilul de preoisiune rară ale autorului ad făcut ca această operă să fie premiată de Academie. «Fausses Acussation* de «Caragiale*. Celebra dramă «Năpasta* a cunoscutului nostru dramaturg şi literat a apărut în traducere franceză. Preţul Lei 1.50 aApdtres* de «Tolstoî* de «I. Neuschote*,o comedie modernă cu inull spirit, care sc ridică In contra prinoipiilor tolstoiane. —Preţul Lei 160. «Carnetul învăţătorului rural* şi «Carnetul Institutorului urban*. Ambele aoeste carnete sunt de mare interes pentru corpul didactic primar rural şi urban din ţară. Ele c oprind o colecţie de legile cele mal importante şi folositoare in* tl tu terilor şl învăţătorilor, precum şl diferite alte notiţe, calendar, etc. eto., făcîndn-le indispensabile celor interesaţi. Fie-care carnet legat elegant costă numai Lei 1.25. Toate acestea se atlă de vînzare la orDcare librările din ţară. A apărut fascicola a 2-a din voi. I, «Enciclopedia U o nună* publicată din însărcinarea şl sub auspiciile asociaţinnel Transilvane «Astra* —Depostt general pentru Bomînia C Mdiler, Bucureşti, Calea Victoriei, 53. 7 CASA DE SCHIMB HESKIA & 3AMUEL BUCURESCI No. 5 Strada Lipscani No. S Cumpără şi vinde efecte publice şi face orl-c schimb de monezi. Cursul pe ziua de 22 Ianuarie IB&7 i Cump. Vînd 4»/o 5*/« 6«/o 6 •/» Rentă Amortisabilâ. . . 86 87 » Amortisabilă. . . 96 l/s 97 — Obligat, de Stat (Cov. R.) . » Municipale din 1883 toi 95 •h 8/. 102 86 V* 5»/n > » » 1890 96 */. 97 •/« *•/• Scrisuri Funciar Huruie . 93 93 'U 5«/o » » Urbane . 89 89 •ll D/o » » » Iaşi. 84 «4 7. Acţiuni Banca Naţională. 1890 — 1910 * > Agricolă . 223 — 231 — » Dacia Romînia asig. 455 — 458 — » S-tea Naţionala asig. 493 — 496 —. S-tatoa de Coustrucţiunl . 207 — 210 - Florini valoare Austriacă. î 10 2 12 Mărci Gen.nana .... i 23 i 25 Bacnote Franceze , . . 190 — tot — » Italiene. . . 39 83 » rubie hîrtie . . 2 65 5 70 Imprimarea en maşinide dublu-cilindrici, din fabrica Albert & C-5., Wrankonthal a% e*» caractere din fonde.ria delii*** Flixsch din if*antifurt A. M. mmmm FOIŢA ZIARULUI «EPOCA* 166 LOTUS JACCOLLIOT MÂNCĂTORII DE FOC Froler, căci el era, intră după eîte-va minute In circiumă, dindu-se, după cum prevăzuse Luce, drept negustor de vinuri; et spera că ast fel va putea intra mat u-şor în vorbă. Dar cu îucăpăţlnarea beţivului, care are idee fixă, negustorul prevenit nu se lăsă să fie ademenit ; ascuns după tarabă ca şi într’o fortăreaţă, nu lăsă nici într’un moment ocasiunea noului venit de a intra în vorbă. Văzînd că orl-ce sforţare este inutilă, eşi repede din circiumă, ca şi cum ar fi fost împins de o idee subită, şi se îndreptă spre calea Friedland ; ajuns aproape de banca pe care Luce se prefăcea în acel moment că doarme, îl zise cu brusclieţâ : — Nu l bine stăpîne, de a le ţine astfel mereîî de capul unui srmăan nenorocit. Luce se sculă repede. — Tăcere ! Dar cum m’al recunoscut? — Uiţi, îl răspunse Froler cu bucurie— de oare-ce la început nu era tocmai sigur de a nu se fi înşelat—că ani slujit 7 aut sub ordinele d-tale şi că te am văzut în toate travestirile, dar îţi mărturisesc că dacă te-aşl fi văzut în altă parte nu te aşi li putut recunoaşte, am fost puţin câni în- drăzneţ. Ceea ce m’a făcut să am prima bănuială a fost faptul că le-am văzut pe fereastră că nu beai de loc şi că vroiai să îmbeţi cu orl-ce preţ pe cîrciumar. Atunci mi-am zis: «Este ceva la mijloc» ; după cum cunosc pe toţi agenţii poliţiei şi nu puteam să te confund cu nici unul din el, m’am gîndit că nu putea fi alt cine-va de cît d-ta, lostul mett şef, care să lucreze eu atîta fineţă. De aceea am îndrăznit să-ţl vorbesc şi să mă asigur de bănuiala mea. — N’al reuşit de cît pentru că suut eon-vins că îm! vel fi foarte folositor. Cine te-a trimes aci ? — Nimeni. Efl sunt tot în corpul sergenţilor de stradă ; infamă meserie! zdrobit de muncă, nici un minut de repaos, prost plătit, şi mal cu seamă nici o dată gratificat. — Atunci ce cauţi aci ? — Lucrez pe coniptul meQ propriu. — Spionezi pe Corrazzon ? — Da. — Pentru ce ? — Oh ! istoria e cam lungă. — lstoriseşte-mi-o şi fi! sincer ; de aci depinde înavuţirea ta. — înavuţirea mea ! — Da ; te mulţumeşti cu o sută de mi! le! ? îmi aduc aminte că avea! gusturi cîrn-peneştl, aceasta ’ţl va permite să te faci ceva mal mult de cît grădinar. — O sută de mii lei, stăpîne ? — Da; fi vel avea in trei zile cu o arvună de 25 000 lei pe cari ţi ’l voi da chiar astă seară. - — Spune ! ce trebue să fac ? Mă voiu arunca şi tn foc ca să pot cîştiga această sumă. — Să lucrezi pentru mine... Dar spu-neml mal Intl! istoria ta şi nu încerca să mă minţi... ştii tu, ast-fel stăm prost. — Oh ! Stăpîne, se fac oare ast-fel de lucruri între no! ? Şi Froler istorisi fostului său şef, atentatul îndreptat în contra contelui d’Eutray-gues şi cum intervenţia pretinsului general excitase bănuelile sale, el se decisese de a ’l urmări pentru a se ridica înaintea şefilor săi cu o afacere importantă. Ascultănd pe fostul săfl agent, Luce avu un legitim fior de orgoliu; el nu asistase la scenă, nu cunoştea pe don Jose Corrazzon şi cu toate acestea el ajunsese la a-celaş rezultat numai după istorisirea făcută de conte. — Cunosc şi eit aventura ta, fi zise Luce liniştit. — Eşti un om miraculos, stăpâne; eşti acelaşi ca şi când erai şef al siguranţei; în tot-d’a-una ştii tot ce se întîmplă: nimeni nu’ţl poate spune o noutate. — Lucru nu este de mirare. Slut... prieten cu contele d’Entraygues şi sunt aci pentru ca sâ-1 scap, căci afacerea nu-I terminată. — Poţi să te încrezl în mine. — Până acum n’al fost nici o-dată stîn-gacifl... şi acum, aseultă-mă. Admiţând că efl nu m’aş fi amestecat în această afacere şi că tu al fi parvenit să descoperi ceva de interesant,—ceea-ce nu-I sigur, de oarece aceşti oameni sunt atît de puternici pe cât sunt de şireţi şi la prima greşală care te-ar fi dat în mâinile lor, te-ar fi făcut de sigur nevăzut... Ce-al fi profitat tu din a-ceastă afacere ? Reintegrarea ta în fosta funcţiune şi o gratificare de o sulă cincizeci pa lei, o mizerie! Şi cu memoriul tefl din Trecut n’al mai fi putut nici o-datâ merge mal departe. El bine! al înţeles a-cum propunerea mea ! — Primesc cu ochii închişi. — Ascultă-mă dar... Ne am înţeles, vel lucra pe socoteala mea. Nu cunosc încă surprizele pe cari ni le rezervă noaptea asta ; e de prevăzut că nu vom sfirşi aşa repede; inîine dimineaţă la raport, cereţi un concedii! de eincl-spre-zece zile, pretex-tînd o moştenire in provincie : aceasta ţi se va acorda pe dată şi vel veni să mă găseşti la locul de întîlnire pe care ţi-1 voi indica. — Dar dacă le aşi trimete demisiunea ? — Nu, de loc; importantul este ca tu să fii încă în serviciu; se poate întîmplă ca îutr’o ocaziune oare care intervenţiunea ta ca agent a) poliţiei să-ml fie preţioasă; poate să avem trebuinţă să arestăm pe cineva; pentru asta chiar să nu uiţi de a avea în tot-de-a-una insigna cu tine, la urmă, vel face ce-ţl va plăcea. Am cea mal mare încredere în tine, ast-fel n’aş fi intrat In asemenea tratative, te cunosc de mult.. Şi la urma urmelor şiil tu că Luce pedepseşte pe cel cari caută să-l înşele. — Poţi să al toată încrederea stăpîne ; pe d-ta nu te voi Înşela nici o dată. — Acum du-te de ’ţl ia postul, dar în cel l’alt capăt al stradel Tilsitt, efl' râmln pe banca asta; dacă ese ciue-va din casă şi mă voi lua după dlnsul, tu urmează-mă la o distanţă de la care să mă poţi auzi, dar vezi să nu le observe nimeni. — Am înţeles, stăpîne. — Şi acum pleacă, nu mal ani nimic să ’ţl spun de o cam dată ; să aşteptăm mersul pe care îl vor lua evenimentele. După cinci minute, cel douî oameni îşi reluară posiţiunile lor respective: Luce în costumul lui de lucrător care se odihneşte în linişte pe o bancă din sosea ; şi Froler care îşi pusese şapca în buzunar in costumul negustoraşulul care ’şl fumează pipa in faţa prăvăliei înainte ele a se culca. (Va urma) „EPOCA^ziar cotidian CUPON 22 Ianuarie 1897 Orl-clu© va tăia AC«m cupon «lin «EPOCA* «1 *1 va trimite, şart II va pr©z©nta la libr&rlll© arAtat© mut Jom, ar©